1

”Asistență tehnică pentru pregătirea perioadei de programare în domeniul dezvoltării rurale 2014-2020”

Versiune finală

Studiu privind calcularea nivelului plăților

compensatorii ce urmează a se acorda în

România în perioada 2014-2020, conform art. 29

din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013

(revizuită conform ultimelor observații

ale AM-PNDR)

2

INFORMAȚII PRIVIND STUDIUL PREDAT:

Titlul studiului Versiune finală a Studiului privind calcularea nivelului plăților

compensatorii ce urmează a se acorda în România în perioada 2014-2020,

conform art. 29 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, revizuită conform

ultimelor observații ale AM-PNDR, 1.07.2014

Contractul în cadrul căruia

s-a realizat studiul

“Asistență tehnică pentru pregătirea perioadei de programare în domeniul

dezvoltării rurale 2014-2020”

Cod contract: C/511/1/1/S/12/00/02/S0 din 05.08.2014

Consultant GBI Consulting, Mehlmauer-Larcher&Kastner OG

(Lider de Asociere)

Autorii studiului Studiul a fost realizat de următorii experți din echipa Consultantului: - Dl. Karl M. Ortner - Dl. Hubert Janetschek - Dl. Sorin Liviu Ștefănescu - Dl. Mark Redman

Pe parcursul studiului s-a beneficiat de sprijin de specialitate și din partea:

- Dlui. Ion Toncea (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare

Agricolă Fundulea)

- Dnei. Aurora Ranca (Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru

Viticultură și Vinificație Murfatlar)

Detalii privind caracterul

adecvat al metodologiei și

precizia calculelor

Declarația ICPA (nr. 1519/01.07.2014) privind caracterul adecvat al metodologiei și precizia calculelor este atașată, de asemenea, pe hârtie și în versiune electronică, la acest studiu.

3

1. CUPRINS

1. CUPRINS ................................................................................................................................................. 3

2. Abrevieri .................................................................................................................................................... 4

3 Glosar ......................................................................................................................................................... 5

4 Introducere ................................................................................................................................................. 6 4.1 Obiectiv și cadru de reglementare ....................................................................................................................... 6 4.2 Diferenţele existente între agricultura ecologică și agricultura convenţională ................................................... 8

5. Metodologie .............................................................................................................................................. 9

6 Date .......................................................................................................................................................... 14 6.1 Randamentul în agricultura ecologică și în agricultura convenţională .............................................................. 14 6.2 Preţurile produselor de bază ............................................................................................................................. 14 6.3 Costurile input-urilor ......................................................................................................................................... 16 6.4 Costurile cu forţa de muncă .............................................................................................................................. 22 6.5 Categorii de culturi și ponderi............................................................................................................................ 22

7. Rezultate .................................................................................................................................................. 23 7.1 Pachetul 1 – Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț)..................................................... 23 7.2 Pachetul 2 - Legume .......................................................................................................................................... 25 7.3 Pachetul 3 - Livezi .............................................................................................................................................. 28 7.4 Pachetul 4 – Vii .................................................................................................................................................. 30 7.5 Pachetul 5 - Plante medicinale și aromatice ...................................................................................................... 32 7.6 Costurile de certificare....................................................................................................................................... 34 7.7 Sumarul rezultatelor .......................................................................................................................................... 36

8. Aspecte disputate .................................................................................................................................... 37

9 Referinţe ................................................................................................................................................... 38

10. Anexa 1: Input-uri utilizate în producţia de mere ................................................................................. 40

11. Anexa 2: Randamente pentru culturi arabile, legume, mere și struguri în România .......................... 41

12. Anexa 3: Preţurile de producător pentru culturile reprezentative din România .................................. 41

13. Anexa 4: RICA - Date privind fermele ecologice cu culturi arabile din RO ............................................ 43

14. Anexa 5: Marjele brute și plățile compensatorii pentru culturi individuale ......................................... 45

15. Anexa 6: Prețurile la nutrienți ............................................................................................................... 46

16. Anexa 7: Costurile inputurilor pentru vii ............................................................................................... 47

17. Anexa 8: Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum în Germania ...................................................... 49

18. Anexa 9: Componentele marjelor brute pentru culturi arabile, legume și coriandru .......................... 50

19. Anexa 10: Calcularea PC pentru mentă și cimbru ................................................................................. 62 19.1 Mentă .............................................................................................................................................................. 62 19.2 Cimbru ............................................................................................................................................................. 63

4

2. Abrevieri

EUR Euro AMI Agrarmarktinformation; http://www.ami-informiert.de/ ASAS Academia de Știinţe Agricole și Silvice, București; http://www.asas.ro/ AT Austria AWI Bundesanstalt für Agrarwirtschaft; www.awi.bmlfuw.gv.at BMLFUW Bundesministerium für Land- und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft, Wien; www.bmlfuw.gv.at C Costuri variabile

PC Plată compensatorie dt Deciton; 1 dt = 0.1 t = 100 kg

FEARD Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală UE Uniunea Europeană EUR Euro RICA Reţeaua de Informaţii Contabile Agricole; http://ec.europa.eu/agriculture/rica/

PIB Produs intern brut GE Germania MB Marja brută (= valoarea producţiei minus costurile variabile) h volum de muncă, în ore ha hectar IDB Internetdeckungsbeitrag; marjă brută Internet

INS Institutul Național de Statistică; www.insse.ro

KTBL Kuratorium für Technik und Bauwesen in der Landwirtschaft. https://www.ktbl.de/inhalte/das-ktbl/ktbl-mitarbeiter/

LfL Landesanstalt für Landwirtschaft, Bayern; http://www.lfl.bayern.de/ M214 Măsura 214 Dezvoltare rurală (Măsuri de agro-mediu) MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, România; http://www.madr.ro/en/

SM Stat membru al Uniunii Europene INCDA Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea; http://www.incda-

fundulea.ro/index_en.html NRW Agrarmarkt Nordrhein-Westphalen; http://www.agrarmarkt-nrw.de/ PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală PDR Program de dezvoltare rurală

SCPV Staţiunea de Cercetare și Producţie pentru Viticultură și Vinificație Murfatlar RO România RON Lei APPTE Asociația Producătorilor de Produse Tradiționale și Ecologice din Satu-Mare SAU Suprafața Agricolă Utilizată V Valoarea producției TVA Taxa pe valoarea adăugată

5

3 Glosar

În acest raport tehnic, anumiți termeni vor fi folosiți in mod interschimbabil, în funcție de context. Este vorba despre următoarele sinonime și definiții, în special:

Randament = producția pe hectar

Output = producție

Input = factor de producție

Valoarea inputurilor = cost total

Costuri variabile = valoarea inputurilor achiziționate

Forța de muncă angajată = forța de muncă sezonieră

6

4 Introducere

4.1 Obiectiv și cadru de reglementare

Obiectivul acestui raport este acela de a evalua, pe baza articolului 29 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013

(UE c), costurile suplimentare și pierderile de venit suportate de fermierii care se angajează, în mod

voluntar, să adopte sau să menţină practicile și metodele specifice agriculturii ecologice, în comparaţie cu

fermierii care aplică practicile specifice agriculturii convenţionale, în scopul de a calcula compensaţia anuală

pe unitate de suprafaţă, necesară pentru ca aceste două tipuri de agricultură să fie la fel de profitabile.

În perioada de finanţare 2007-2013, sprijinul pentru producţia ecologică a fost asigurat în contextul

măsurilor de agromediu, fără ca acest tip de producţie să se menţioneze în mod explicit, ca o măsură

distinctă, în regulamentele corespunzătoare. Pentru perioada 2007-2013, statele membre (SM) au

implementat diverse politici de agricultură ecologică, în conformitate cu cadrul legislativ privind

dezvoltarea rurală, care a asigurat un sprijin suplimentar în cadrul obiectivelor de agromediu. De-a lungul

timpului, numărul de ferme ecologice și dimensiunile zonelor de producţie ecologică au crescut, iar astăzi

acest sector este destul de important în unele state membre.

În PNDR curent, România a implementat începând cu anul 2010 o schemă specifică de agricultură ecologică

ca sub-activitate a Axei 2, Măsura 214 - Plăți de agromediu, pentru a acoperi costurile suplimentare și

pierderile de venit din realizarea practicilor de agricultură ecologică. Sub-activitatea respectivă privește

menținerea metodelor de agriculturăecologică și plățileaferente în euro pe ha,care se ridică la 162 pentru

culturi agricole peterenuri arabile (inclusiv culturile furajere), 335 pentru legume (inclusiv ciuperci și

cartofi), 270 pentru plante medicinale și aromatice, și 393 pentru plante perene (livezi și vii). Sprijinul

pentru ferme în conversie la metodele de agricultură ecologică a fost acordat pentru îmbunătățirea calității

produselor agricole, conform Art. 68 din Regulamentului Consiliului (CE) 73/2009 (UE e).

În perioada 2014-2020, următoarele categorii de producţii ecologice vor beneficia de diferite plăți

compensatorii pentru perioada de conversie la metodele de agricultură ecologică și după această perioadă,

respectiv pentru menținerea acestor metode:

- Culturi agricolepe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț)

- Legume

- Livezi

- Vii

- Plante medicinale și aromatice

Începând cu 2014, cea mai importantă schimbare legată de agricultura ecologică la nivelul UE constă în

abordarea acesteia în cadrul unui articol separat (articolul 29) din regulament, această măsură dobândind,

prin urmare, caracterul unei măsuri distincte. Conform regulamentului, "Politica de dezvoltare rurală

păstrează obiectivele strategice pe termen lung de a contribui la competitivitatea agriculturii, la

managementul durabil al resurselor naturale și la politicile climatice, precum și la dezvoltarea teritorială

echilibrată a economiilor și comunităților rurale”. Aceste obiective generale de sprijin pentru dezvoltarea

rurală pentru perioada 2014 - 2020 sunt ilustrate mai detaliat prin intermediul următoarelor șase priorităţi

la nivelul UE:

– încurajarea transferului de cunoştinţe şi a inovării în agricultură, în silvicultură şi în zonele rurale;

7

– creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivităţii tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și

promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor;

– promovarea organizării lanţului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a

bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură;

– refacerea, conservarea şi consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură şi silvicultură;

– promovarea utilizării eficiente a resurselor şi sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de

carbon şi rezilientă la schimbările climatice în sectorul agricol, alimentar şi silvic;

– promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei şi a dezvoltării economice în zonele rurale.

Conform Regulamentului nr. 1305/2013, "statele membre ... ar trebui să fie obligate să cheltuiască cel puţin

30% din contribuţia totală a FEADR pentru fiecare program de dezvoltare rurală pentru atenuarea

schimbărilor climatice și adaptarea la acestea,precum și chestiuni de mediu.Această cheltuire ar trebui

realizată prin plăți pentru agromediu și climatice și pentru agricultura ecologică și plăți către

zoneledefavorizate natural sau care se confruntă cu alte constrângeri specifice, prin plățile pentru

silvicultură, plăți pentru zonele Natura 2000 și prin sprijinirea investițiilor legate de climă și mediu."

Regulamentul prevede că promovarea agriculturii ecologice reprezintă un răspuns la cererea în continuă

creștere a societăţii ”în ceea ce privește utilizarea practicilor agricole prietenoase cu mediul și a

standardelor ridicate de bunăstare a animalelor”. Includerea agriculturii ecologice ca măsură de sine

stătătoare are și considerente pragmatice, care justifică statutul special al agriculturii ecologice din punctul

de vedere al conformităţii cu cerinţele de “greening”.

Agricultura ecologică este conformă cu regulile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 - JO L 189,

20.7.2007. Compensaţiile se pot acorda pentru respectarea angajamentelor care depășesc standardele

obligatorii (UE c) și alte cerinţe obligatorii relevante stabilite prin legislaţia naţională. Aceasta se referă la

menţinerea Bunelor Condiţii Agricole și de Mediu, în special menţinerea unui nivel minim de acoperire a

solurilor, intervenții agrotehnice minime ale terenului pentru limitarea eroziunii și menţinerea nivelului de

materie organică din sol prin metode corespunzătoare (UE c).

Articolul 29 din Regulamentul UE 1305/2013 prevede că sprijinul pentru agricultura ecologică se va acorda,

pe hectar suprafață agricolă, fermierilor sau grupurilor de fermieri care se angajează, în mod voluntar, să

facă conversia la practici și metode de agricultură ecologică sau să mențină aceste practici și metode, așa

cum sunt acestea definite în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 pentru angajamentele care depășesc

standardele obligatorii relevante stabilite în temeiul Capitolului I din Titlul VI din Regulamentul (UE) nr.

1306/2013 (eco-condiționalitate, UE c), cerinţele minime relevante pentru utilizarea de îngrășăminte și de

produse de protecţie a plantelor, precum și alte cerinţe obligatorii relevante stabilite prin legislaţia

naţională. Plăţile se acordă anual și compensează beneficiarii pentru toate sau o parte din costurile

suplimentare și pierderile de venit înregistrate ca urmare a angajamentelor luate.

Pentru a evita revenirea în masă a fermierilor la metodele de agricultură convenţională, trebuie să se

sprijine atât măsurile de conversie, cât și cele de menţinere a metodelor de agricultură ecologică. Plăţile

trebuie să contribuie la acoperirea costurilor suplimentare suportate și a pierderilor de venit generate de

angajamente și să acopere doar angajamentele care depășesc standardele și cerinţele obligatorii relevante.

8

4.2 Diferenţele existente între agricultura ecologică și agricultura convenţională

Agricultura ecologică este caracterizată de anumite limitări și restricţii în comparație cu practicile care sunt

permise în agricultura convenţională. Prin urmare, structura costurilor aferente agriculturii ecologice diferă

de cea convenţională, deoarece fermierii trebuie să recurgă la alte mijloace pentru a-și maximiza profitul. În

producţia agricolă, fertilitatea solului și activitatea biologică pot fi menţinute prin utilizarea unui sistem de

rotaţie a diferitelor culturi, a plantelor leguminoase și a îngrășămintelor verzi sau a altor tipuri de

îngrășăminte organice. În cazul livezilor și viilor, se folosesc metode de control biologic pentru protejarea

acestor culturi împotriva bolilor și dăunătorilor.

Mai mult, agricultura ecologică necesită un volum mai mare de muncă, de ex. pentru arat, semănat,

supraveghere, plivit, etc. și presupune costuri mai ridicate pentru input-uri alternative, care să înlocuiască

input-urile limitate și/sau interzise.

Din perspectiva veniturilor, preţurile produselor ecologice, și, eventual, primele și subvenţiile, sunt factori

importanţi din punctul de vedere al valorii compensaţiei necesare pentru a contracara randamentul mai

scăzut, care poate genera valori mai scăzute ale producţiei. Randamentul mai scăzut al agriculturii

ecologice se datorează în principal conţinutului mai scăzut de azot în perioada de primăvară, pe de o parte,

dar și buruienilor, bolilor și dăunătorilor care nu trebuie să fie combătute prin mijloace sintetice, pe de altă

parte.

În conformitate cu Regulamentul (UE) 1307/2013 al Uniunii Europene, care stabilește regulile pentru plățile

directe, unul dintre obiectivele noii PAC vizează creșterea performanţei de mediu prin intermediul unei

componente de "greening" a plăţilor directe (Art. 43), care va sprijini practicile agricole benefice pentru

climă și mediu aplicabile în întreaga Uniune. În acest scop, statele membre vor acorda, pe lângă plata

directă de bază, o plată anuală pentru practicile obligatorii care trebuie să fie respectate de către fermieri,

care vizează atât obiectivele climatice, cât și pe cele ale politicii de mediu. Aceste practici trebuie să

depășească cerinţele de eco-condiţionalitate și să includă, de exemplu, diversificarea culturilor (Art. 44),

menţinerea pășunilor permanente, inclusiv a livezilor tradiţionale în care pomii fructiferi sunt cultivaţi pe

pășuni, în condiţii de densitate scăzută (Art.45), stabilirea zonelor de interes ecologic (Art.46), și practicile

echivalente. (UE c, (37-45), pp. 6-8).

Pentru a exclude dubla finanțare a practicilor agricole benefice pentru climă și mediu (la care practicile de

agricultură ecologică au dreptul conform art. 43, paragraful 11, alin. 1 din Regulamentul (UE) nr.

1307/2013, UE d), metodologia de calcul va asigura că valoarea plăților compensatorii pentru conversie și

menținerea agriculturii ecologice exclude costurile asociate cu practicile menționate în Regulamentul (UE)

nr. 1307/2013, art. 43, paragrafele 2 și 3, cu referire la diversificarea culturilor, menţinerea pășunilor

permanente, domeniile de intervenție ecologice, stabilirea zonelor de interes ecologic și practicile

echivalente.

9

5. Metodologie

Metodologia pentru calcularea plăților compensatorii (PC) este similară pentru toate culturile și se bazează

pe calculul costurilor suplimentare și a pierderilor de venit generate de angajamentele asumate pentru

conformitatea cu practicile specifice agriculturii ecologice. PC sunt calculate pentru următoarele culturi,

categorii de culturi sau producție, la nivel naţional:

Pachet Unitatea de

măsură Categoria eligibilă de

folosință a terenului (INS)

Categoria eligibilă de folosință a terenului

(APIA1)

1. Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț)

ha de SAU Arabil Teren arabil

2. Legume ha de SAU Arabil Teren arabil

3. Livezi ha de SAU Livezi și pepiniere pomicole Culturi permanente

4. Vii ha de SAU Vii șipepiniere viticole Vii

5. Plante medicinale și aromatice ha de SAU Arabil Teren arabil

Plățile compensatorii (PC) se calculează în primul rând pentru culturi individuale reprezentative, cu ajutorul formulei generale:

PC = (pierderea de venituri)+ costuri suplimentare (nete)

= (Vc – Vo) + (Co – Cc) = Vc – Cc - Vo + Co = (Vc – Cc) - (Vo – Co) = MBc – MBo

V = preț * producție = valoarea producției C = costuri variabile MB = marjă brută Indici c = producție convențională (de referință)

o = {producție organică, conversie la producția organică}

Ultima linie din formulă reiese din definiția marjei brute (MB) care este diferența dintre valoarea producției

(V) și costurile variabile (C):

MB = V – C

Costurile variabile sunt suma dintre

+ costurile directe (semințe, îngrășăminte, protecția culturilor)

+ costuri variabile cu utilajele (combustibil,reparații utilaje)

+ costuri legate de forța de muncă sezonieră

MB este suma disponibilă pentru acoperirea costurilor fixe (forța de muncă permanentă și

capital); este echivalentă cu valoarea adăugată brută și PIB în contabilitatea economică. MB

1APIA, subvenții, definiții, http://subventiiapia.finantare.ro/definitii/

10

pe ha este un indicator al profitabilității producerii unei anumite culture sau producerii într-un

anumit mod pe un hectar de pământ.

Scopul compensării este de a completa diferența dintre dintre MBc șiMBo pentru a face cele

două moduri de producție la fel de profitabile. Acest lucru este demonstrat în Figura 1 care

arată relația dintre componentele PC în conformitate cu formula de mai sus: diferențele dintre

valoarea output din producția convențională vs. producția organică (Vc – Vo) sunt echivalente

cu pierderile de venit; diferențele de costuri (Cc – Co) sunt echivalente cu costurile

suplimentare.

Formula de calculare a PC se poate aplica pentru fiecare cultură în parte atât pentru producția

în perioada de conversie la producția organică cât și pentrumenținerea producției organice.

Atât pierderea de venituri cât și costul suplimentar pot fi negative. Pierderile de venit negative se obțin

dacă un produs organic obține un preț care supracompensează reducerea randamentului său datorită

agriculturii ecologice Costurile suplimentare negative ale unei culturi pot reieși din folosirea unor

îngrășăminte sintetice și produse de protecția plantelor în cantități mai mici sau din neutilizarea acestora (și

din nerecoltarea unei culturi deoarece este folosită pentru fertilizare).

PC actuale pe ha nu trebuie să fie negative și nu trebuie să depășească sumele din Anexa 2 din

Regulamentul 1305/2013 (UE b) (i.e. 600 EUR/hapentru culturile anuale și 900 de euro pentru plantele

multianuale).

Pentru culturi agricole, legume și plante medicinale și aromatice, calcularea PC se bazează pe PC aferente

culturilor individuale reprezentative care sunt agregate pentru a obține PC aferente categoriilor de culturi

respective, folosindu-se suprafețele culturilor reprezentative din suprafața categoriei de cultură (grupului),

ca ponderi. Formula de calcul a mediei ponderate a variabilelor xicu ponderi pi , i =1,…,n, (unde n est

numărul de culturi în cadrul grupului) este:

xw =∑ 𝑤𝑖𝑖 𝑥𝑖/∑ 𝑤𝑖𝑖

xw = media ponderată a variabilei x (x = V, C, MB, PC, …)

wi = ponderea culturii i în cadrul grupului

xi = valoarea variabilei x în cadrul culturii i

∑ 𝑤𝑖𝑖 = 1

Pentru culturile arabile și legume, se aplică ponderi diferite pentru categoriile convenţionale și ecologice,

pentru a reflecta utilizarea efectivă a suprafețelor pentru cele două tipuri de producţie.

Respectivele PC stabilesc un nivel de profitabilitate egal între suprafețele utilizate în prezent pentru

practicarea agriculturii ecologice (sau în perioada de conversie) și cele utilizate în prezent pentru

practicarea agriculturii convenţionale. Folosirea acelorași ponderi pentru agregare are drept rezultat PC

care stabilesc o profitabilitate egală pentru o anumită parcelă sau fermă, cu condiţia ca ponderile culturilor

să fie fezabile în producţia ecologică.

11

Elementele luate în considerare la calcularea plăților compensatorii pe culturp pe hectar sunt după cum

urmează:

1) randamentele;

2) prețurile de producător:

3) costurile cu semințele (sau plantele);

4) costurile cu îngrășămintele;

5) costurile cu protecția plantelor;

6) costurile cu combustibilul;

7) costurile cu reparațiile utilajelor;

8) costurile cu forța de muncă sezonieră;

Costurile cu forţa de muncă sezonierăsunt evaluate luând în calcul costul mediu al forței de muncă pe

salariat în sectorul de agricultură, de silvicultură și pescuit.

Calcularea plăţilor compensatorii are la bază randamentul mediu la nivel național, preţurile de producător

și costurile variabile, care depind de randamente. Cuantumurile plăţilor compensatorii depind foarte mult

de pierderile de venituri, respectiv de diferenţele la nivelul valorii producţiei. Aceste diferenţe provin din

diferenţele de producțiela hectar (randament/ha) și din preţurile de producător pentru produsele

convenţionale și cele ecologice. Întrucât în România nu există date cu privire la randament și la preţurile de

producător pentru producţia ecologică, iar la nivelul altor state membre există foarte puține date în această

privință, aceste date trebuie estimate pe baza informaţiilor de specialitate, respectiv pe baza ipotezelor. Cu

toate acestea, calculele se bazează, pe cât posibil, pe date și surse de informații din România. Costurile

tranzacționale nu sunt incluse în calcul.

Calcularea plăţilor compensatorii pentru adoptarea și practicarea agriculturii ecologice în cadrul PNDR

2014-2020 pentru culturi arabile și legume în România, se bazează pe următoarele ipoteze:

Producţia convenţională și ecologică pentru principalele culturi arabile, precum și pentru legume se

realizează în cadrul fermelor comerciale cu teren arabil, care folosesc metode de administrare

moderne.

Fermaconvențională de referință este cea care utilizează o cotă-parte din terenul său arabil (producție

vegetală), egală cu cota medie folosită la nivel național.

Ferma ecologică comparativă folosește cotă-parte din terenul său arabil egală cu cota medie de teren în

regim ecologic folosită la nivel național; nu deține efective de animale și folosește compost ecologic

certificat achiziționat pentru fertilizare (vezi Tabelul 6).

În timpul perioadei de conversie de la producţia convenţională la cea ecologică, sunt îndeplinite

angajamentele care depășesc standardele obligatorii relevante, cum ar fi trecerea la rotaţia culturilor

ecologice, eliminarea utilizării îngrășămintelor chimice și a pesticidelor de sinteză; costurile variabile și

costurile cu forţa de muncă permanentă sunt deja la nivelul specific fermelor ecologice.

La jumătatea perioadei de conversie, randamentul scade ca urmare a utilizării mai puţin eficiente a

nutrienților (în special a azotului) în îngrășămintele ecologice.

În perioada de conversie, produsele ecologice pot fi vândute la un preț mai mare faţă de produsele

convenţionale.

12

În UE există o piaţă competitivă care are drept rezultat stabilirea unor preţuri relativ similare pentru

produse și input-uri; cu toate acestea, valoarea absolută a preţurilor poate să difere de la o regiune la

alta, în funcţie de cerere și de distanţa faţă de furnizori.

Dubla compensare a pierderilor de venit și costurilor suplimentare ale agriculturii ecologice prin plăți

pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (în conformitate cu Regulamentul (UE) nr

1307/2013, art. 43, alineatele 2 și 3) este exclusă, deoarece costurile de punerea în aplicare a acestor

practici nu sunt luate în considerare la calcularea plăților compensatorii pentru agricultura ecologică. Atâta

timp cât veniturile și cheltuielile atât pentru agricultura convențională cât și ecologică sunt calculate luând

în considerare același tip de costuri, respectiv costurile de producție la hectar și a veniturilor per hectar în

funcție de ponderile medii ale culturilor în România, plata compensatorie nu include o compensare pentru

respectarea condițiilor care, în practică, la nivelul fermei, poate sau nu poate fi pusă în aplicare, în funcție

de decizia fermierului cu privire la alegerea celei mai potrivite opțiuni sau opțiuni profitabile de

management. De fapt, numai veniturile și costurile de producție sunt luate în considerare la calcularea PC,

așa cum se arată în Figura 1.

Figura 1: Valoarea producției, marje brute și plăți compensatorii pe hectar

Convențional Ecologic

Vc(valoarea producției)

GMc

Marja brută

Pierderea de venit

GMo Marjă brută

Vo

Valoarea producției

Costuri suplimentare Co Costuri variabile

Cc Costuri variabile

Plata compensatorie este marcată în galben

Plățile compensatorii pentru agricultura ecologică la culturile arabile și legume nu includ costurile pentru

următoarele opțiuni în conformitate cu Regulamentul (UE) nr 1307/2013, articolele 43, 44 și 46:

- Diversificarea culturilor (în conformitate cu Regulamentul (UE) nr 1307/2013, articolele 43 și

44):

Deși mare parte din fermierii care din agricultura ecologică respectă în practică cerințele pentru

diversificarea culturilor, costurile pentru diversificarea culturilor nu sunt acoperite de PC pentru agricultura

ecologică, deoarece aceste PC sunt calculate respectând ponderile medii ale culturilor agricole din

România, și nu ponderile pentru care un anumit fermier (fie în regim organic, fie în regim convențional) va

opta în scopul de a-și maximiza profitul in timp ce aderă sau nu la practicile agricole ecologice și de a

respecta (sau nu) cerințele de diversificare a culturilor.

- Culturi verzi (în conformitate cu Regulamentul (UE) nr 1307/2013, articolele 43 și 46):

13

Costurile de plantare a unei culturi verzi nu sunt incluse în PC pentru agricultura ecologică, deoarece PC

sunt calculate fără culturi verzi atât pentru producție în regim convențional, cât și organic. În practică, la

nivel de fermă, fermierii care practică agricultura ecologică pot sau nu, să planteze o cultură verde, în

funcție de necesitățile locale și în conformitate cu planul de management al fermei. Din punct de vedere al

aprovizionării solului cu azot, fermierii care practică agricultura ecologică au mai multe opțiuni, pe lângă

plantarea culturilor verzi, îngrășămintele verzi sau culturile de leguminoase: azotul poate fi furnizat de

compost organic, gunoi de grajd, deșeuri de origine animală, precum și din alte surse. PC propuse au fost

calculate având în vedere fertilizarea cu compost organic, care conduce la costuri suplimentare. Mai mult

decât atât, o cultură verde folosită pe lângă compostul organic conduce la costuri suplimentare, care nu

sunt incluse în PC calculate.

- Plantarea culturilor leguminoase (în conformitate cu Regulamentul (UE) nr 1307/2013,

articolele 43 și 46):

Deși utilizarea plantelor leguminoase face parte din "esența" managementului agriculturii ecologice, PC

propuse pentru agricultura ecologică nu acoperă costurile de plantare a plantelor leguminoase deoarece PC

sunt calculate respectând ponderile medii ale culturilor în România. Plantarea unei culturi leguminoase

poate reduce profitul unui agricultor, care ar putea opta pentru o cultură mai profitabilă. Cu toate acestea,

în practică, fermierii care practică agricultura ecologică, de obicei, plantează o pondere mai mare de culturi

leguminoase decât fermierii care practică agricultura convențională. Având în vedere că metodologia ia în

calcul ponderile efective la nivel național de culturi pentru producția ecologică și convențională a culturilor

arabile și legumelor, PC calculate pentru agricultura ecologică sunt mai mici decât ar fi fost altfel, deoarece

plantele leguminoase necesită mai puțin compensare decât alte culturi.

Ca o concluzie generală, nu există nici o suprapunere între practicile de agricultură ecologică care fac

obiectul PC calculate în cadrul metodologiei folosite în acest studiu și obligațiile de "greening".

În capitolul următor al studiului sunt prezentate datele disponibile și care pot fi folosite pentru calcularea

diferitelor plăți compensatorii, precum și ipotezele care vor fi utilizate în cazul în care nu sunt disponibile

aceste date.

14

6 Date

6.1 Randamentul în agricultura ecologică și în agricultura convenţională

Au fost utilizate, ca referinţă, datele privind randamentele mediila nivel naţional pentru perioada 2010-

2012, publicate de Eurostat (a se vedea Anexa 2, Tabelul 26). Aceste randamente reprezintă mediile

naţionale; randamentele la nivel de întreprindere individualădiferăfață de media naţională, în ambele

direcții, dar diferenţele dintre randamentele în sistemul de producție convenţional și cele în sistemecologic

sunt similare, atât ca medie naţională, cât și la nivelul fermelor individuale. La fel se întâmplă și în cazul

diferenţelor regionale. Nivelul randamentelor în România este cu mult sub nivelul mediu al randamentelor

din alte state membre. Randamentele medii la nivel naţional includ și culturile ecologice, care au avut o

pondere de doar 1,3% în 2010 și de 1,6% în 2011.

În general, se presupune că randamentele specifice agriculturii ecologice sunt cu 25% mai mici față de cele

aferente agriculturii convenţionale. În realitate, randamentele specifice agriculturii ecologice sunt mai mici

cu 15% - 40%, în medie, în funcţie de cultură, de amplasament și de condiţiile meteorologice din anul

respectiv2. În ceea ce privește viile, Murfatlar a estimat o scădere de 25% a randamentului, datorată

agriculturii ecologice. Pentru livezi, se pleacă de la ipoteza că decalajul dintre randamente este de 33,33%,

după conversie; aceasta corespunde unui raport al randamentului (ecologic / convențional) de 67%.

În medie, în cursul perioadei de conversie, se pleacă de la ipoteza că, în general, randamentele sunt cu 15%

mai mici decât în cazul producţiei convenţionale. Acest procent reprezintă aproape jumătate din

randamentul aferent perioadei de aplicare a metodelor de agricultură ecologică, deoarece în perioada de

conversieparte din nutrienții din îngrășămintele aplicate în cadrul producţiei convenţionale anterioare

continuă să fie accesibile în sol. Pentru vii, se pleacă de la ipoteza unei reduceri de 10%, în medie, pentru

perioada de conversie.

6.2 Preţurile produselor de bază

Pentru produsele obținute în sistem convenţional, s-au utilizat, în general, preţurile medii de producător ale

produselor agricole pentru perioada 2010-2012, publicate de EUROSTAT. Aceste preţuri de producător sunt

definite ca prețuri la vânzare înregistrate în prima etapă de plasare pe piață (“prețuri de la producător la

comerciant”) care nu includ TVA, subvenţii, adaosuri și reduceri pentru diferite calităţi. Preţurile la

producător pentru grâu, porumb, soia și oleaginoase din România sunt incluse în intervalul de variaţie a

preţurilor din statele membre ale UE.

Preţurile la mazărea furajeră, cartofii de toamnă și coriandru au fost estimate în colaborare cu INCDA.

Deoarece EUROSTAT nu raportează preţuri pentru mazărea furajeră, s-a folosit preţul la fasole furajeră,

obţinut din statisticile naţionale. Mazărea furajeră este un element important pentru rotaţia culturilor, atât

în agricultura convenţională, cât și în cea ecologică. Fasolea furajeră nu este cultivată frecvent în zonele

2 În Austria, randamentele culturilor ecologice sunt cu până la 50% mai mici față de media națională; a se vedea:

http://www.awi.bmlfuw.gv.at/fileadmin/tabellen/gb2013.zip, Tabel 2.1.3

15

uscate, din cauza fluctuaţiilor puternice de randament înregistrate în aceste regiuni. Eurostat furnizeză

pentru cartofi prețuri destul de mari, fiind posibil ca aceste prețuri să se refere la cartofii noi, de primăvară;

mult mai reprezentativi pentru categoria cartofi, în general, sunt cartofii de toamnă. S-au folosit astfel

prețurile pentru cartofi de toamnă obținute din statisticile naționale.

Preţurile la cimbru și mentă au fost preluate de la KTBL g (2002) și actualizate cu un factor de 1,16 pentru a

ține cont de inflație, în conformitate cu Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum din Germania (Anexa 8).

Preţurile medii de producător la nivel naţional sunt prezentate in tabelele centralizatoare pentru diferite

categorii de culturi. Datele privind preţurile și mediile pentru principalele culturi arabile și legume sunt

prezentate în Anexa 3 (Tabelul 27).

În prezent nu sunt publicate în România preţuri de producător sau preţuri en gros pentru produse

ecologice. Cu toate acestea, începând cu anul 2009, exportul de produse ecologice a crescut în mod

semnificativ, în special exportul la grâu, porumb, oleaginoase și, în ultimii ani, la soia. ÎnUE există cotaţii de

preţ periodice pentru calitatea ecologică a acestor produse, acestea fiind folosite de KTBL e) (2010) pentru

procesul de planificare la nivelul fermelor. Întrucât porumbul ecologic nu se regăsește în KTBL e), pentru

acesta s-a utilizat - ca preţ de referinţă - preţul mediu al porumbului ecologic pentru perioada 2010-2012,

furnizat de “AMI Marktbilanz ÖKO-Landbau“, care reprezintă sursa utilizată cel mai frecvent de KTBL pentru

prețurile produselor ecologice. Piața din Germania reprezintă o destinație majoră pentru produse ecologice

cu originea în România. În anii 2009 și 2010, 94 % din importurile de porumb ecologic și 22% din importurile

de grâu ecologic au fost reprezentate de produse din România. De asemenea, România a exportat către

Germania 69% din producția de soia ecologică și 10% din producția de floarea soarelui ecologică (Schaack

and Rampold, 2011). De aceea, prețurile pieței din Germania reprezintă un element important care

determină prețurile produselor ecologice din România. Se pleacă de la ipoteza că preţurile de producător

pentru grâu, porumb, rapiţă, floarea-soarelui și soia ecologice sunt cu 15% mai mici, în România, faţă de

preţurile de referinţă de pe principalele pieţe din UE. În Germania, această diferenţă acoperă transportul și

alte costuri de marketing.

Este cunoscut faptul că, pentru alte produse ecologice,se aplică un adaos faţă de preţurile de producător

ale produselor convenţionale. În general, se presupune că acest adaos este de 25% pentru mentă, 20%

pentru coriandru, 33% pentru legume și 48% pentru viiși livezi. Adaosul pentru vii a fost calculat din

prețurile a trei tipuri de vin de calitate produs în regim convențional (vin de masă, IDC, DO) și prețurile

pentru vinurile ecologice corespunzătoare produse de Murfatlar; prețurile medii pentru vinurile ecologice și

adaosul mediu au fost folosite pentru a calcula prețul strugurilor ecologici pentru vin.

Tabelul de mai jos prezintă o imagine de ansamblu asupra randamentului și preţurilor utilizate pentru

producţia ecologică și în timpul perioadei de conversie.

16

Tabelul 1: Randamentul și raporturile de preţ pentru producţia ecologică și convenţională, pe tipuri de culturi

Factori pentru agricultura ecologică culturi arabile

legume livezi vii coriandru mentă cimbru

Factorde reducere a randamentului (ecologic/convenţional)

75% 75% 66,67% 75% 75% 75% 75%

Raportul de preţ (ecologic/convenţional) 125%1) 133% 148% 148% 120% 125% 125%

Factori pentru perioada de conversie

Factorde reducere a randamentului (ecologic/convenţional)

85% 85% 85% 90% 85% 85% 85%

Raportul de preţ (ecologic/convenţional) 120%2) 115% 115% 120% 105% 105% 105%

1) utilizat numai pentru mazărea furajeră; prețurile pentru alte culturi agricole produse în regim ecologic sunt prețuri de piață

2) adaos maxim la preţ: 20% în timpul perioadei de conversie

Nivelul randamentelor și al preţurilor de producător este extrem de important pentru veniturile fermelor și

pentru marjele brute pe hectar. Preţurile produselor de bază determină nu numai beneficiile economice

imediate și costurile de oportunitate, ci influenţează și așteptările fermierilor sub aspectul veniturilor

viitoare și al dorinţei de a lua parte la acorduri și angajamente care au, de obicei, o durată de câţiva ani.

Ipotezele afectează semnificativ nivelul PC, deoarece o creștere a randamentului culturilor ecologice sau a

preţurilor cu 1% poate reduce PC cu până la 1% din valoarea producţiei. De obicei, aceasta nu are drept

rezultat o modificare atât de semnificativă a marjei brute pe hectar deoarece, în general, costurile variabile

cresc în paralel cu randamentele.

6.3 Costurile input-urilor

Costurile input-urilor depind de cantitățile și de prețurile input-urilor. Preţurile input-urilor afectează direct

marjele brute, prin impactul lor asupra costurilor input-urilor, dar și indirect, prin intermediul practicilor

adoptate de fermieri și prin ponderea culturilor pe care aceștia le produc. Preţurile combustibilului, ale

îngrășămintelor anorganice și ale altor câtorva input-uri au crescut în ultimii ani, ceea ce a avut drept efect

o presiune în direcţia creșterii preţurilor de producător. Preţurile mai mari ale input-urilor se compensează

cu câștigurile asociate cu preţurile mai mari de producător și, prin urmare, trebuie să fie luate în

considerare alături de alţi factori care influenţează profitabilitatea. În principiu, prețurile mai mari ale

inputurilor îi vor motiva pe fermieri să identifice oportunităţi de a reduce utilizarea input-urilor. Aceasta ar

putea avea drept consecinţă reducerea anumitor presiuni asupra mediului, cum ar fi reducerea utilizării de

îngrășăminte anorganice în agricultura convenţională, dar ar conduce și la o reducere a nivelului de

stimulente necesare pentru a reduce consumul de input-uri, de exemplu prin conversia la agricultura

ecologică.Nu au fost luate în considerare efectele indirecte ale modificărilor marjelor brute, deoarece s-a

plecat de la ipoteza unor ponderi constante în cadrul culturilor, pe diferitele categorii analizate.

În general, tehnologiile de producţie și cantitățile aferente de input-uri au fost preluate din acele tabele

KTBL, pentru diferite categorii de culturi, pentru producţia convenţională și pentru cea ecologică, care au

fost considerate a fi cele mai potrivite pentru situația din România. Pentru câteva culturi, cantitățile de

input și de output ale producţiei aferente întreprinderilor agricole ecologice au fost definite în colaborare

17

cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea (INCDA). Acolo unde aceste surse nu

furnizau date despre nivelurile input-urilor, s-au consultat alte surse internaționale legate de cantitățile de

input, respectiv: Landesanstalt für Landwirtschaft (LfL) și Bundesanstalt für Agrarwirtschaft (AWI). Pentru

culturile arabile sunt disponibile date cu privire la trei ferme ecologice, furnizate de RICA România pentru

2012 (Anexa 4).

Prețurile la combustibil sunt prețurile medii ale motorinei auto (Diesel) care includ taxe3, așa cum sunt

raportate de UE f) pentru perioada de trei ani 2010-2012 (Tabelul 2).

Tabelul 2:Prețurile la combustibil în România

Prețul la motorina auto (Diesel) în EUR/1000 l Curs de schimb

valutar

Anul Cu taxe Fără taxe EUR/RON

2010 1.032 552 0,2377

2011 1.236 693 0,2360

2012 1.320 760 0,2242

2010-2012 1.249 687 0,2295

Preț în RON/l

2010-2012 5,44 2,99

Sursa: UE f)

Prețurile a trei tipuri de (macro)nutrienți pentru plante nu au fost raportate în statistici; acestea au fost

deduse din prețurile pe piață a trei tipuri de îngrășăminte din luna decembrie 2013 din România și din alte

baze de date (AMI, Agrarmarkt NRW). Sursele pentru alte prețuri și costuri de input sunt menționate în

următoarele capitole.

Costuri cu seminţele

Tabelul 3 de mai jos prezintă inputurile fizice de seminţe și costurile culturilor agricole, aferente producţiei

convenţionale și celei ecologice. Sursele de date corespund tabelelor relevante din KTBL b) (2012), KTBL a)

(2013) și INCDA. Atât cantităţile, cât și costurile, au fost adaptate, cu sprijinul INCDA, la situaţia existentă

din România. Pentru producţia ecologică s-au respectat orientările existente și nu s-au utilizat seminţe

modificate genetic pentru nicio cultură. Pentru costul seminţelor pentru îngrășământ verde s-au utilizat

cantităţile și preţurile Phacelia. Semănatul se efectuează cu echipamente moderne.

3 Nu s-a efectuat nicio rambursare a taxei de combustibil pentru agricultură în România în 2013

18

Tabelul 3: Costurile cu seminţele pentru culturile arabile ecologice și convenţionale

Cantitate/ha Preț EUR/unitate Cost EUR/ha Cost lei/ha

Unitate# conv. ecol. conv. ecol. conv. ecol. conv. ecol.

grâu kg 240,00 240,00 0,46 0,60 110,40 144,00 481 627

porumb U 1,00 1,00 92,00 120,00 92,00 120,00 209 523

rapiţă U 0,33 0,33 101,00 131,00 33,33 43,23 145 188

floarea-soarelui U 0,40 0,40 94,00 94,00 37,60 37.60 164 164

soia kg 120,00 120,00 1,23 1,60 147,60 192,00 643 837

mazăre furajeră kg 200,00 200,00 0,69 0,90 138,00 180,00 601 784

îngrășământ verde (subînsămânțare)

kg

9,00

7,08

63,72

278

cartofi kg 2.500 2.500 0,69 0,90 1.725 2.250 7.516 9.803

coriandru kg 18,00 18,00 3,72 4,13 66,96 74,34 292 324

fasole

436,73 500,00 1.903 2.179

ceapă U 800,00 3,50 0,86 140,90 688,00 493,15 2.998 2.149

varză U 60,00 20.000 10,10 0,04 606,00 800,00 2.640 3.486

morcovi U 1.000 8,00 0,46 78,25 460,00 626,00 2.004 2.727

Surse: KTBL b) (2012), p. 240; KTBL a) (2013) (legume ecologice); INCDA (prețul semințelor de grâu ecologic)

# U = unitate seminţe (porumb:U = 50.000 boabe; rapiţă:U = 2.000.000 boabe; floarea-soarelui: U =75.000 boabe)

Costuri cu îngrășămintele

În agricultura convenţională, nutrienții care sunt îndepărtați din sol odată cu recolta trebuie să fie înlocuiți

cu îngrășăminte minerale. În acest context, se presupune că recolta se va obţine din soluri de bună calitate,

care oferă cantităţi suficiente de nutrienți în orizonturile superioare. Paiele pot fi utilizate parţial ca

substanţă nutritivă, sau pot fi vândute. Din moment ce aceste opţiuni există independent de tipul de

agricultură, nu sunt luate în considerare diferenţele dintre agricultura convenţională și cea ecologică la

nivelul costurilor substanţelor nutritive care se datorează utilizării paielor de cereale, deoarece acestea ar

avea un impact redus asupra cuantumului compensaţiei. Necesarul de nutrienți pentru diferite culturi este

prezentat în Tabelul 4.

Tabelul 4: Necesarul de nutrienți pentru culturi arabile și legume, pe q de producție N P2O5 K2O

Grâu (12% proteine) 2,12 0,8 0,96

Porumb 1,38 0,8 0,50

Rapiţă 3,35 1,8 1,00

Floarea-soarelui 2,91 1,6 2,40

Soia 0 1,5 1,70

Mazăre furajeră 0 1,1 1,40

Cartofi 0,55 0,24 0,96

Fasole2) 0,25 0,09 0,30

Ceapă 0,22 0,08 0,24

Varză 0,26 0,07 0,31

Morcovi 0,17 0,08 0,53

1) q = 100 kg; surse: KTBL b) (2012), p. 227; LfL IDB (legume); 2) KTBL b) (2012), p. 193

19

Tabelul 5: Necesarul de nutrienți pentru plantele medicinale și aromatice, pe hectar

N P2O5 K2O

Necesarul de nutrienți kg/ha kg/ha kg/ha

coriandru 50 50 70

alte plante medicinale și aromatice 80 80 100

Sursa: KTBL g)

Pentru furnizarea substanţelor nutritive necesare pentru agricultura ecologică, se va presupune că sunt

utilizate, în general, următoarele cantităţi de input-uri:

Tabelul 6: Date privind input-urile de îngrășăminte ecologice

îngrășământ ecologic Preţ RON/t Input t/ha Cost RON/ha Cost EUR/ha

compost 20 8 160 37

var industrial 292 1 292 67

îngrășământ foliar 11,5 22 253 58

total 162

Sursă: INCDA

Datele utilizate pentru fertilizare au fost extrase din informaţiile și studiile INCDA. Aceste date sunt

conforme cu cerinţele Regulamentului (CE) nr. 889/2008 privind regulile de aplicare a Regulamentului

Consiliului (CE) nr. 834/2007 privind agricultura ecologică și cu practicile actuale din agricultura ecologică în

ferme arabile, fără efective de animale. În plus faţă de utilizarea compostului, calitatea solului trebuie să

fie, de asemenea, menţinută printr-o rotaţie adecvată a culturilor, în funcţie de amplasament, precum și

prin aplicarea de îngrășăminte verzi, cum ar fi Phacelia și/sau substanţe nutritive provenind din

leguminoase, dacă alte alternative nu sunt disponibile. Pentru unele legume, vii și livezi, s-au utilizat

îngrășăminte și produse de protecţie a plantelor mai specifice (mai multe detalii sunt furnizate în capitolele

următoare).

Nu s-a prevăzut producţia de îngrășăminte verzi în producţia ecologică, deoarece impactul acesteia asupra

costurilor poate fi identificat prin asumarea achiziţionării de compost ecologic.

Preţul substanţelor nutritive (N, P, K) este obţinut plecând de la preţurile îngrășămintelor neambalate

(vrac), valabile în noiembrie 2013, fără TVA. Rezultatele sunt prezentate în Tabelul 7; o comparație cu

prețuri din alte surse se află la Tabelul 34.

Tabelul 7: Preţurile îngrășămintelor, noiembrie 2013

RON/t EUR/100 kg

q EUR pe kg de substanţe nutritive

NAC (27% N) 1.040,00 23,87 0,88

Superfosfat (45% P) 1.590,00 36,50 0,81

Potasiu (40%) 1.155,00 26,50 0,66

Surse: 1)www.atayurt.ro ; ofertă transmisă pe Internet la data de 04.11.2013; Agrarmarkt NRW. Cursul valutar: 1 EUR = 4,357 LEI

20

Preţurile îngrășămintelor minerale din România depind în mare măsură de preţurile de pe piaţa mondială

și, în special, de preţul energiei obţinute din surse de energie fosilă. Acestea nu diferă cu mult de preţurile

din alte state membre. Există oportunităţi pentru reduceri de preţ pentru cumpărătorii de cantităţi mari

(cum ar fi fermele comerciale), precum și rute de transport scurte de la portul de intrare în ţară până la

punctul de livrare. Până la sfârșitul anului 2013, preţurile principalelor elemente nutritive pure (N, P, K) au

fost la limita inferioară a intervalului probabil de variaţie.

Costurile cu protecţia plantelor

În agricultura convenţională cu culturi destinate comercializării, există trei trepte de infestare a culturilor, în

funcţie de intensitate (scăzută, medie, ridicată). Se pleacă de la ipoteza că, pentru zonele uscate din

România, utilizarea erbicidelor are un nivel care variază între normal și ridicat, utilizarea fungicidelor are un

nivel scăzut sau inexistent, că nu sunt necesare insecticidele și că nu sunt folosiţi regulatori de creștere.

Tabelul 8: Costurile cu protecţia plantelor în agricultura convențională cu culturi pentru comercializare, în EUR/ha

Erbicide Fungicide Insecticide Altele

Intensitate scăzu

tă medie

ridicată

scăzută

medie ridic

ată scăzu

tă medie

ridi cată

scăzută

medie ridi

cată

Cultura Cost EUR/ha

Grâu 31 45 56 53 74 100 13 13 2 2 3

Porumb 53 69 95

Rapiţă 53 69 95 19 35 13 16 23 28 28

Floarea-soarelui

43 60 74 12 12

Mazăre 55 64 78 3 8 3 9 26 58 76 111

Soia 84

Ceapă 38 87 108 149 261 383 8 28 78

Varză 46 83 138 0 96 177 165 221 352

Morcovi 89 114 118 48 77 146 15 47 57

Sursă: KTBL b) (2012), p. 242

În agricultura ecologică a culturilor arabile, pentru protecţia plantelor, se utilizează insecticidul ecologic

OLEOMER, în cantităţi de 6 l/ha, la preţul de 22,5 EUR/l, la costuri de 135 EUR/ha.

Utilizarea erbicidelor este interzisă în agricultura ecologică. Pentru combaterea proliferării buruienilor nu

este suficient să se efectueze o rotaţie a culturilor în care ponderea cerealelor să nu depășească 50%. Este

necesar, suplimentar, plivitul manual al buruienilor, respectiv 30 de ore de forță de muncă pe hectar.

Costuri variabile cu mașinile și utilajele

Costurile variabile cu utilajele sunt indicate în KTBL pentru diverse culturi, tehnologii de producţie și

randamente. Acestea sunt împărţite în necesar de combustibil și costuri de reparaţie. Se va utiliza preţul

combustibilului valabil pentru luna decembrie 2013, care a fost de 5,4 RON/l, la un curs de schimb valutar

de 4,357 RON/EUR. În România, serviciile de reparaţii pentru mașini agricole sunt mai ieftine decât în

statele membre mai vechi; prin urmare, s-a consideratcă aceste costuri cu reparaţiile reprezintă 30% din

nivelul celor publicate în tabelele KTBL corespunzătoare. Costurile variabile cu utilajele includ și utilizarea

cultivatorului chisel pentru păioase.

21

Tabelul 9: Necesar de combustibil și costuri cu reparaţiile, în conformitate cu KTBL

Agricultura ecologică Agricultura convenţională Sursa

Cultura Motorină

l/ha Cost reparaţii

EUR/ha Motorină

l/ha Cost reparaţii

EUR/ha KTBL b) (2012)#

grâu 82 81 78 90 p. 267

porumb 91 136 75 107 p. 322

rapiţă 85 103 72 102 p. 304

floarea-soarelui 67 85 67 85 p. 371

soia 83 82 75 82 p. 389

phacelia 14 19,4 - - p. 405

mazăre furajeră 80 169 72 97

cartofi 140 468 126 342 p. 423

coriandru 82 81 78 90

fasole 128 201 115,2 85,8

ceapă 194 578 174,6 403,4

varză 136 301 122,4 178,6 KTBL a) (2013), p. 219

morcovi 252 706 226,8 479,2 p.238 # pentru parcele de 5 ha, aflate la o distanţă de 5 km de gospodărie *exclude uscarea

Consumul de combustibil depinde de activitatea desfășurată și de caracteristicile structurale ale fermei

(dimensiunea parcelei, forma parcelei, lungimea acesteia, distanţa dintre fermă și parcelă și distanţa dintre

parcele). Calcularea necesarului de combustibil și a costurilor cu reparaţiile, aferente culturilor arabile, se

face pe baza următoarelor echipamente:

102 KW; 67kW; parcelă cu suprafaţa de 5 ha; arat; distanţa medie de la fermă până la parcelă: 5 km

Preţ motorină: 5,4 RON/l (fără taxe și subvenţii)

Plug rotativ cu 6 trupițe, 102 KW

Distribuitor de îngrășăminte 6m³, 67 KW

Cultivator 6 m, 102 KW

Grapă cu discuri 3 m, 102 KW

Prășitoarecu dinţi reglabili 9 m, 67 KW

Semănătoare pneumatică 4,5 m, 67 KW

Dispozitiv pentru protecţia plantelor, cu pulverizator, 24m 1500 l, 67 kW

Combină agricolă 6 m, 200 KW

22

6.4 Costurile cu forţa de muncă

Necesarul de forţă de muncă, exprimat în ore de unităţi de muncă agricolă pe hectar (h UMA/ha) a fost

preluat din tabelele corespunzătoare puse la dispoziţie de KTBL pentru culturilece fac obiectul acestui

studiu. Necesarul de forţă de muncă include intervalul de timp pentru funcţionare, intervalul de timp

pentru organizare și intervalul de timp pentru transport. Funcţionarea include intervalul de timp principal

(timpul necesar pentru activitatea efectivă), intervalul de timp necesar pentru întoarcere, întârzierile

(defecţiuni, pauze) și intervalul de timp necesar pentru deplasarea la și de la locul desfășurării operaţiunii.

Intervalul de timp pentru organizare include timpul petrecut la fermă pentru pregătirea pentru muncă și

pentru a finaliza munca, precum și timpul petrecut în câmp pentru organizarea muncii și pentru terminarea

acesteia pe câmp. Timpul necesar pentru transport include timpul de deplasare la și de la câmp și între

parcele, procesele de lucru legate de transport, cum ar fi timpul de alimentare (încărcare, descărcare, și,

eventual, timpul necesar pentru schimbarea vehiculelor sau a căruțelor) și durata deplasării.

Lucrările necesare pentru utilizarea mașinilor și echipamentelor în cadrul producţiei vegetale nu diferă mult

între producţia convenţională și cea ecologică de cereale, porumb și plante oleaginoase, chiar mai puţin

pentru cartofi și legume de câmp. Una dintre diferenţe este reprezentată de munca sezonieră

suplimentară, de 30 de ore pe ha și pe an, pentru agricultura ecologică a culturilor arabile, această

diferență fiind luată în calcul.

Costul mediu orar al forței de muncă pe salariat pentru sectorul agricultură, utilizat în acest studiu, este de

10,91 lei/oră. Aceasta este valoare medie pentru perioada 2010-2012 a costului mediu orar al forței de

muncă pe salariat pentru sectoarele agricultură, silvicultură și pescuit raportată de Institutul Național de

Statistică (INS), respectiv 10,57 RON în 2010, 10,82 RON în 2011 și 11,35 RON în 2012.

6.5 Categorii de culturi și ponderi

Pentru calcularea compensaţiei pe grupuri de culturi, s-au utilizat ponderile culturilor individuale

reprezentative din categoriile de culturi corespunzătoare (Tabelul 10). Utilizarea diferitelor ponderi de

culturi arabile pentru producția convențională și ecologică afectează MB și PC pentru grup (cu o valoare de

8 EUR/ha).

23

Tabelul 10: Suprafețe de culturi în producţia convenţională și ecologică și ponderile culturilor reprezentative în cadrul grupurilor din care fac parte

total ecologic total ecologic ecologic

2010-2012 2010-2012

pondere în cadrul

grupului

pondere în cadrul

grupului Pondereîn producţie

Grupuri de culturi ha ha % % %

Culturi arabile

Cereale excl. porumb* 2.749.147 83.315 40,0 44,3 3,0

Porumb 2.467.833 26.005 35,9 19,3 1,1

Rapiţă 338.100 16.100 4,9 12,0 4,8

Floarea-soarelui 948.067 21.827 13,8 16,2 2,3

Soia 71.067 6.340 1,0 4,7 8,9

Mazăre și fasole furajeră 51.633 4.354 0,8 3,2 8,4

Cartofi 241.467 420 3,5 0,3 0,2

Plante medicinale și aromatice 10.500 1.432 13,6

din care:

Coriandru 80 80

Cimbru 15 15

Mentă 5 5

Legume 165.700 848 0,5

din care:

Ceapă 20.900 127 30,6 25 0,6

Fasole 5.967 13,6 25

Varză 28.900 42,3 25

Morcovi 9.233 13,5 25

Livezi 147.100 3.609 2,5

din care mere 54.833 1.630 100 100 3,0

Vii 184.100 100 100

*cultura reprezentativă pentru cereale, în afară de porumb, este grâul, cu o pondere de 73,8% Sursa datelor: Eurostat

7. Rezultate

7.1 Pachetul 1 – Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț)

Marjele brute pentru producția convențională și ecologică, pentru culturi individuale, se regăsesc în Anexa

9. MB pentru întregul grup se obţine prin ponderarea MB individuale cu cota acestora în categoriile de

culturi din care fac parte. Aceasta reprezintă baza comparaţiei între producţia ecologică și cea

convenţională și pentru calculul cuantumului compensaţiei necesare, obţinut din diferenţa între MB și

costurile cu forţa de muncă permanentă.

MB pentru culturile individuale care aparţin culturilor arabile se încadrează într-un interval cuprins între -96

EUR/ha și 755 EUR/ha pentru producţia convenţională, cu o medie ponderată de 272 EUR/ha. Media

ponderată aferentă producţiei ecologice este de 65 EUR/ha, plata compensatorie care rezultă

este207EUR/ha. Detaliile calculelor și datele utilizate pentru acestea sunt prezentate în Tabelul 11. Calculul

aferent perioadei de conversie este prezentat în Tabelul 12.

24

Tabelul 11: Date și calcularea plății compensatorii aferentă culturilor arabile, pentru agricultura ecologică

producţie convenţională Cotă

cultură (%) Producție

dt/ha Preţ de producă-

tor(EUR/dt)

Valoarea

producției (EUR/ha)

Costuri variabile(EUR/h

a)

MB(EUR/h

a)

grâu 40,0 30,3 18,0 545 458 87

porumb 35,9 36,8 20,7 761 324 437

rapiţă 4,9 17,7 36,0 637 325 312

floarea-soarelui 13,8 15,7 35,3 556 292 264

soia 1,0 19,0 32,3 613 394 219

mazăre furajeră 0,8 17,5 16,0 281 377 96

cartofi (de toamnă) 3,5 134,9 23,1 3.117 2.361 755

Culturi arabile producţie convenţională 100,0 718 446 272

producţie ecologică Cotă cultură (%)

Producție dt/ha

Preţ de producător(EUR/d

t)

Valoarea producției

(EUR/ha)

Costuri variabile(EUR/h

a)

MB(EUR/ha)

grâu 44,3 22,7 31,0 705 643 62

porumb 19,3 27,6 27,9 770 646 124

rapiţă 12,0 13,3 49,3 654 553 101

floarea-soarelui 16,2 11,8 46,8 552 519 33

soia 4,7 14,2 63,8 907 679 228

mazăre furajeră 3,2 13,2 20,0 263 692 -429

cartofi de toamnă 0,3 101,2 28,9 2.922 3.069 -147

Culturi arabile producție ecologică

100,0 689 624 65

PC (EUR/ha) Costuri suplimentare Pierderi de venit

29

178

207

Ipoteze: Randamentele pentru producția ecologică sunt cu 25% mai mici; preţurile la producător reprezintă 85% din preţurile de pe pieţele de export (a se vedea cap. 6.2); preţurile la producător pentru mazăre furajeră și cartofi sunt cu 25% mai mari decât preţul la producător aferent produsului convenţional Surse: Tabelul 11 (ponderi), tabelul 26 (randamente), tabelul 27 (prețuri la producător), anexa 9 (costuri variabile) PC ale culturilor individuale sunt prezentate în tabelul 31(Anexa 5)

Menținerea metodelor de agricultură ecologică și după perioada de conversie este caracterizată de costuri

suplimentare care, după scăderea venitului suplimentar de 29EUR/ha, reprezintă o pierdere de 207 EUR/ha

pe an, faţă de agricultura convenţională. În perioada de conversie de la agricultura convenţională la cea

ecologică, costurile suplimentare medii și pierderile de venit ating 282 EUR/ha pe an (a se vedea Tabelul

12).

Aceste sume sunt necesare pentru acordarea de compensaţii fermelor ecologice care produc culturi arabile

pentru adoptarea și menţinerea acestor practici în cazul în care zonele în care sunt localizate fermele

ecologice au caracteristici similare zonelor în care se exploatează fermele convenţionale, cu condiţia ca

ipotezele să se materializeze.

PC pentru perioada de conversie la metodele de agricultură ecologică se bazează pe ipoteza că

randamentele vor scădea cu 15%, iar preţurile de producător plătite pentru produse în această perioadă

vor fi cu 20% mai mari faţă de cele aferente producţiei convenţionale. În perioada de conversie, nivelul

azotului este încă suficient, deoarece solul este de calitate foarte bună (de exemplu, soluri de tip

cernoziom). În primii doi ani, rezervele de substanţe nutritive din perioada anterioară vor fi încă accesibile,

iar începând cu cel de-al treilea an tranziția de la îngrășămintele minerale la cele organice va avea un efect

25

pozitiv asupra asigurării de substanţe nutritive. Marjele brute pentru culturile individuale se regăsesc în

Anexa 9.

Tabelul 12: Date și calculul plății compensatorii aferente culturilor arabile cultivate prin metode de agricultură ecologică, în cursul perioadei de conversie

Cotă

cultură %

Producție(dt/ha) Preţ de

producător(EUR/dt)

Valoarea producției

(EUR/ha)

Costuri variabile (EUR/ha)

MB EUR/ha

grâu 44,3 25,8 21,6 556 643 -86

porumb 19,3 31,3 24,8 776 646 129

rapiţă 12,0 15,0 43,2 650 553 97

floarea-soarelui 16,2 13,4 42,4 567 519 48

soia 4,7 16,1 38,8 626 679 -53

mazăre furajeră 3,2 14,9 19,2 286 692 -406

cartofi de toamnă 0,3 114,7 27,7 3.179 3.069 110

Culturi arabile Culturi arabile în convențional

100,0 100,0

614 718

624 446

10 272

PC (EUR/ha) Costuri suplimentare Pierderi de venit

104 178 282

Ipoteze: Randamentul scade, în medie, cu 15% în timpul perioadei de conversie; preţurile deproducător sunt cu 20% mai mari decât preţurile la producător ale produselor obținute în regim convenţional. A se compara cu producţia convenţională de la Tabelul 11;costurile variabile și marjele brute sunt prezentate în Anexa 9 și Anexa5.

Cu toate acestea, în perioada de conversie, trebuie să se utilizeze pesticide biologice, care sunt mai puţin

eficiente și care conduc la presiuni semnificative asupra plantelor din cauza bolilor, deși în zonele uscate

(precum fi regiunile arabile din România) infecţiile cu ciuperci sunt rare. Plivitul necesită forţă de muncă

manuală suplimentară, deoarece utilizarea erbicidelor nu este permisă în agricultura ecologică. În perioada

de conversie se introduc modificări legate de seminţe, de îngrășăminte și de protecţia culturilor, ceea ce

duce la costuri variabile mai mari; este posibil ca aceste costuri să nu fie acoperite de venituri suficient de

mari obţinute în urma aplicării de preţuri mai ridicate la produse.

Preţurile de producător în perioada de conversie depind foarte mult de condiţiile stabilite în contractele de

furnizare încheiate cu cumpărătorii en gros. Pentru calcularea plăților compensatorii s-au estimat preţuri

mai mari deoarece, în cazul în care acestea nu se materializează, plata compensatorie maximă eligibilă nu

va fi suficientă pentru a reduce decalajul de rentabilitate existent între producţia ecologică și cea

convenţională.

7.2 Pachetul 2 - Legume

Ponderea culturilor de legume de câmp, în totalul terenului arabil, este de 1,45%. Din cele 165.700 ha de

suprafaţă cultivată cu legume în aer liber în România, în medie, în perioada 2010-2012, 848 ha au fost

certificate ca reprezentând producţie ecologică sau în conversie.

Suprafaţa cultivată cu ceapă a rămas relativ constantă în ultimii ani, cu o medie de 21.000 ha. Aceasta

reprezintă aproximativ 13% din suprafaţa cultivată cu legume de câmp în România.

Datele privind producţia de ceapă sunt disponibile în toate Statele Membre, datorită ponderii relativ

ridicate a zonelor cultivate cu această cultură. Un alt avantaj este reprezentat de faptul că ceapa poate fi

26

transportată pe distanţe lungi, putând astfel să fie comercializată în toată lumea.Preţul de producător în RO

(furnizat de Eurostat) este foarte ridicat în comparaţie cu preţurile din alte state membre, însă nu este

caracterizat de fluctuaţia obișnuită; acesta este mai mare de aproximativ 2,5 ori decât preţurile de

producător din Germania și din Austria. Prin urmare, este probabil ca exportul către pieţele centrale din UE

să fie dificil la acest nivel al prețului. Pe de altă parte, datele arată că randamentele din România, de 11

t/ha, sunt mult mai scăzute decât în cazul Austriei și al Germaniei, undenorma este la nivelul a 50 - 60 t/ha

(20-30 t/ha pentru producţia ecologică). În Germania și Austria, irigarea zonelor cultivate cu legume de

câmp este economică și răspândită pe scară largă.

Datele cu privire la randament se regăsesc în Tabelul 26(Anexa 2), iar datele cu privire la prețuri se regăsesc

în Tabelul 27(Anexa 3); sursa datelor din aceste tabele este EUROSTAT. Raportul dintre randamentul

obținut prin metode de agricultură convențională și ecologică este prezentat în Tabelul 1. Ponderile

legumelor reprezentantive în cadrul categoriei, pentru producția convențională, au fost calculate în Tabelul

11; din cauza inexistenței datelor, legumele cultivate prin metode de agricultură ecologică au ponderi

egale. Componentele marjei brute, atât pentru producția convențională, cât și pentru producția ecologică

(inclusiv în timpul și după perioada de conversie), inclusiv orele cu forța de muncă sezonieră angajată, se

regăsesc în Anexa 9. Detaliile cu privire la diferitele inputuri sunt prezentate la capitolul 6.3.

În conformitate cu ipotezele date și cu limita superioară a plăților compensatorii eligibile pentru culturile

individuale, plata compensatorie pentru legume este de 414 EUR/ha pentru menținerea metodelor de

producție ecologică pentru producția de legume (Tabelul 13)și de 483 EUR/ha pentru perioada de

conversie (Tabelul 14).

Tabelul 13: Date și calcularea plății compensatorii pentru legume cultivate în regim ecologic

Producție convenţională

Cotă cultură (%)

Producție (dt/ha)

Preţ de producător(EUR/dt)

Valoarea producției

(V, EUR/ha)

Costuri

variabile (C, EUR/ha)

MB (V-C, EUR/ha)

fasole 13,6 47,9 86,0 4.119 970 3.149

ceapă 30,6 111,6 47,7 5.321 1.504 3.817

varză 42,3 207,4 29,7 6.154 1.286 4.868

morcovi 13,5 133,7 53,3 7.131 1.232 5.899

Legume în convențional

100,0 -5.754 1.302 4.452

Producție ecologică

PC (EUR/ha)*

fasole 25 35,9 114,4 4.109 1.104 3.006 144

ceapă 25 83,7 63,4 5.308 2.020 3.287 529

varză 25 155,6 39,5 6.138 1.654 4.484 384

morcovi 25 100,3 70,9 7.113 1.955 5.158 600

Legume în regim ecologic 100

5.667 1.683 3.984

PC în regim ecologic

414

# PC ale culturilor individuale în limitele Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 (UE b) Ipoteze: Randamentul scade cu 25%; preţurile de producător sunt cu 1/3 mai mari faţă de preţurile produselor convenţionale. Surse: Tabelul 10 (ponderi), Tabelul 26(randamente), Tabelul 27(prețuri de producător), Anexa 9 (costuri variabile și marje brute) A se vedea și tabelul 31 din Anexa 5.

27

Deși s-a plecat de la ipoteza unei creșteri a preţului de producător pentru ceapă de la 47,7 EUR/t la 63,4

EUR/t, scăderea randamentului cu 25% are drept efect o pierdere (moderată) de venituri pentru ceapăde

13 EUR/ha (tabelul 31). Preţul de producător pentru ceapa ecologică în Germania (pentru distribuţie către

comercianţii en gros din Germania) a fost de 95 EUR/dt(preţ mediu pe trei ani).Date fiind cotele diferite de

culture în producția convențională și ecologică, pierderile de venit pentru legume se ridică, per total, la 87

EUR/ha.

Pentru perioada de conversie se estimează o scăderea randamentului cu 15% și o creștere a prețului la

producător de 15% față de convențional. Plata compensatorie aferentă pentru legume este de 483EUR/ha

(Tabelul 14).

Tabelul 14: Date și calcularea plății compensatorii pentru conversie la agricultura ecologică pentru legume

Conversie Cotă din cultură

(%) Producție (dt/ha)

Preț de producător

(EUR/dt)

Valoarea producției (V,

EUR/ha)

EUR Costuri

variabile (C,

EUR/ha)

EUR MB (V-C,

EUR/ha)

PC (EUR/ha)

mazăre 25 40,7 98,9 4.027 1.104 2.923 226

ceapă 25 94,9 54,8 5.201 2.020 3.181 600

varză 25 176,3 34,1 6.015 1.654 4.361 507

morcovi 25 113,6 61,3 6.970 1.955 5.015 600

Legume conversie

100 - - 5.553

1.683

3.870 483

Legume convențional

- - - 5.754 1.302 4.452 -

PC conversie - - 483

*PC în cadrul limitelor din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 (UE b)

Ipoteze: Randamentele scad cu 15%; preţurile de producător sunt cu 15%mai mari decât prețurile produselor în regim

convențional

Surse: Tabelul 11 (ponderi), tabelul 26 (randamente), tabelul 27 (prețuri la producător), anexa 9 (costuri variabile și marje brute)

A se vedea și tabelul 32din Anexa 5.

Datele cu privire la inputurile în producția convențională au fost preluate din

https://www.stmelf.bayern.de/idb/speisezwiebel.html, iar datele pentru inputurile din producția ecologică

au fost preluate din KTBL a) (2013).

Ceapa cultivată prin metode de agricultura ecologică este produsă folosind 3,5 unităţi de seminţe; o

unitate conține 250.000 de seminţe și costă 141 EUR. Pentru producția convenţională se utilizează unităţi

de seminţe cu 800 de seminţe, la preţul de 0,86 EUR fiecare. În România, preţurile pentru seminţe de ceapă

variază între 127-309 EUR per unitate de 250.000 de seminţe.

Pentru furnizarea de substanţe nutritive pentru producţia ecologică de ceapă sunt utilizate următoarele

input-uri (conform datelor pentru planificarea fermei):

Pelete făină animală 151 kg la un preţ de 0,64 EUR/kg, respectiv un cost de 97 EUR/ha

Kalimagnesia81 kg la un preţ de 0,34 EUR/kg, respectiv un cost de 28 EUR/ha

28

Costurile aferente protecţiei plantelor de ceapă, la un nivel mediu de intensitate, pentru producţia

convenţională, sunt de 376 EUR/ha; această sumă o reprezintă erbicidele (87), fungicidele (261) și

insecticidele (28)4. În producţia ecologică aceste costuri sunt eliminate.

S-a presupus că nivelul costurilor variabile cu utilajele este același pentru ambele tipuri de producţie de

legume, respectiv convențională și ecologică.

Legumele necesită un număr foarte mare de ore de forţă de muncă sezonieră, de aproximativ două

ori/perioadă de cultivare,din cauza interdicţiei de a utiliza erbicide în producţia ecologică pentru

combaterea buruienilor.

7.3 Pachetul 3 - Livezi

În România, fructele provenind din agricultura ecologică au fost produse pe o suprafaţă de 3.609 ha, în

medie, în perioada 2010-2012, din care 2.909 ha erau în perioada de conversie. Suprafaţa totală a livezilor

în această perioadă de trei ani a fost, în medie, de 147.100 ha, din care aproximativ 55.000 ha au fost

plantate cu meri.

Datele statistice privind livezile nu fac distincţie între producţia intensivă și cea extensivă. Prin urmare,

România a raportat randamente foarte scăzute, de cca. 9 t/ha (vezi Anexa 2). Cu un astfel de randament,

cultivarea nu este rentabilă din punct de vedere economic. Randamentele din Germania și Slovenia ating 30

și 40 t/ha, iar produsele ajung la un preţ de piaţă de aproximativ 450 EUR/t. Preţul din România este

raportat de EUROSTAT și, pentru perioada 2010-2012, înregistrează un nivel mediu de 2.487 RON/t (Anexa

3). Acest preț este utilizat pentru calculul aferent fermei de referință.Cu toate acestea, preţul furnizat de

experții români pentru mere provenind din agricultura ecologică (900 EUR/t) este cu mult sub preţul mediu

din Germania, pentru o perioadă de trei ani, de 1.760 EUR/t. Raportul dintre randamentul aferent

producției ecologice și producției convenționale, în timpul și după perioada de conversie, este prezentat în

Tabelul 1.

S-au utilizat date privind “merele de masă, categoria I, provenind din livezi cu 800 pomi/ha”. Costurile de

protecţie a plantelor sunt prezentate detaliat în Anexa 1.

Plata compensatorie pentru pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică în ceea ce privește

livezile este de 425 EUR/ha și de 603 EUR/ha în perioada de conversie, la preţurile, randamentele și

costurile de producție prezentate în Tabelul 15 și Tabelul 17. În aceste tabele, se calculează pierderile de

venit și costurile suplimentare; dacă se calculează marjele brute (valoarea producției minus costurile

variabile) pentru producția convențională și pentru producția ecologică și se compară rezultatele,

rezultatele sunt aceleași.

4https://www.stmelf.bayern.de/idb/speisezwiebel.html

29

Tabelul15: Valoarea producției și pierderile de venit pentru livezi

Valoarea producției livezilor (V) Producție Preț de producător 3) Valoarea producției

Metoda de producție dt/ha EUR/dt EUR/ha

Agricultură convențională 1) 300 57,07 17.122

Agricultură ecologică 2) 200 84,57 16.915

Agricultură ecologică în perioada de conversie 2) 255 65,63 16.737

pierderi de venit agriculturăecologică 207

pierderi de venit în perioada de conversie 385

Cultura reprezentativă: mere de masa, categoria I - 800 pomi/ha Surse: 1) randament: estimare expert APPTE 2) ipoteză: raport de preț producție ecologică/convențională: agricultura ecologică 148%, în perioada de conversie 115% factorul de reducere a randamentului: agricultura ecologică 67%, în perioada de conversie 85% (Tabelul 1) 3) EUROSTAT, media perioadei 2010-2012 (Anexa 3)

Tabelul 16: Costuri variabile și plățile compensatorii pentru livezi

conventional

Ecologic Conversie

(EUR/ha) (EUR/ha) (EUR/ha)

fertilizare 2) 3) -82 104 104

protecția plantelor 1)

210 143 143

îngrijirea solului 4) -263 263

Total costurivariabile -292 510 510

costuri suplimentare

218 207

2072072

218

pierderi de venit 5)

207 385

Marje brute (MB) -16.830

-16.405

16.227

Plăți compensatorii(PC) -425

603

Surse:

1) KTBL d); KTBL f)

2) KTBL d) (2010); prețuri: tabelul 7

Necesarul de nutrienți

kg/ha EUR/ha

30 N 26,4 12 P2O5 9,7 70 K2O 46,2

3) Fertilizare organică RON/t Input t RON/ha EUR /ha

compost 20 8 160 37 var 292 1 292 67

total 452 104

4) KTBL e) (2010), ajustat: 186 EUR costuri variabile cu utilajele + 45 EUR costuri cu semințe pentru covor vegetal + 14 h de muncă pentru îngriirea solului: 33 EUR (Tabelul 35)

5) Tabelul 15

30

Conversia livezilor la producţia ecologică va conduce probabil la creșterea volumului de muncă necesar

pentru gestionarea solului, tăieri de creștere și rodire și protecţia plantelor. Este posibil ca nivelul costurilor

aferente protecţiei culturilor și fertilizării să fie mai ridicate, deoarece produsele autorizate pentru protecţia

plantelor sunt mai puţin eficace și, prin urmare, trebuie să fie utilizate în cantităţi mai mari. Selectarea unor

soiuri rezistente la boli este, de asemenea, foarte importantă.

Îngrijirea solului este foarte importantă pentru culturile permanente. Înverzirea, și anume acoperirea

solului cu un covor vegetal, contribuie în mod semnificativ la îngrijirea solului, atât în pomicultura dar și în

viticultura ecologică. Pe lângă controlul eroziunii și asigurarea accesibilităţii traficului, sunt urmărite și alte

obiective, și anume: evitarea monoculturii din livezi, îmbunătăţirea structurii solului, fertilizarea pomilor și

viţei-de-vie cu ajutorul leguminoaselor, creșterea conţinutului de humus și îngrijirea habitatului prin

cultivarea unor plante multiflorale.

Operaţiunile de îngrijire a solului sunt efectuate în perioada martie-septembrie și necesită un input de forță

de muncă și de utilaje de 14 h/ha, cu utilizarea unui tractor de 67 kW și a unui utilaj de dezmiriștire de 2,2

m. Costurile variabile cu utilajele se ridică la 185 EUR/ha iar costurile suplimentare cu forța de muncă la 33

EUR/ha. Amestecul de seminţe pentru menținerea covorului vegetal în livezile ecologice se realizează cu

seminţe de la 10 - 20 plante, utilizate timp de trei ani, cu un cost de aproximativ 45 EUR/ha/an. Semănarea

covorului vegetal și gestionarea solului impun costuri suplimentare de aproximativ 263 EUR/ha, în cazul

livezilor ecologice.

7.4 Pachetul 4 – Vii

Conform bazei de date a MADR, vinul și strugurii sunt produse conform metodelor de agricultură ecologică

pe o suprafaţă de aproximativ 1.649 ha, din care 887 ha sunt deja certificate, iar 762 ha sunt în curs de

conversie. Suprafaţa totală a viilor în perioada 2010-2012 a fost, în medie, de 184.100 ha, din care 8.767 ha

au fost plantate cu viţă-de-vie pentru struguri de masă.

Conversia viilor la producţia ecologică va conduce probabil la creșterea volumului de muncă necesar pentru

gestionarea solului, tăieri și protecţia plantelor. În producţia ecologică trebuie să se utilizeze soiuri

rezistente la boli.

Plata compensatorie a fost calculată pentru “strugurii pentru vin” (sursa EUROSTAT, Anexa 2 și 3).Având în

vedere că nu sunt disponibile date privind prețurile de producător și randamentele pentru “strugurii pentru

vin” ecologici, se vor utiliza raporturi preț-randament. Nu se cunoaște mărimea adaosurilor de preț pentru

strugurii ecologici și randamentele aferente acestora în comparație cu strugurii cultivați în sistem

convențional, însă se pot utiliza cele pentru vin, pentru care Institutul de Cercetare Viticolă Murfatlar a

furnizat date referitoare la vinul obținut în sistem convențional și ecologic și prețurile aferente acestor

vinuri (vin de masă, IGP, DOC) (Tabelul 17). În timp ce pentru prețurile de producătorpentru struguri

ecologici s-a folosit un adaos mediu de 48% (după cum reiese din datele despre vin), pentru diferența de

randament s-a plecat de la ipoteza că aceasta este – ca în cazul majorității altor produse –de 25%.

31

Tabelul 17: Randamentul și preţurilorla vin și strugurii pentru vin

Producție (în t/ha)

Preţ producție convenț. RON/t

Preţurile folosite (RON/t) Raport

randament* Raport preţ*

Clasa de calitate conv. ecologic de la până la conv. ecologic

Vin de masă 14 11 600 800 700 1.054 79% 151% Vinuri de calitate cu IGP

12 9 800 1.000 900 1.290 75% 143%

Vinuri de calitate cu DOC

8 7 1.000 1.200 1.100 1.657 88% 151%

Medie 900 1.334 80% 148%

Procente utilizate pentru struguri

75% 148%

*ecologic/convențional Sursa: Murtfatlar

Plata compensatorie pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică în ceea ce priveștestrugurii, s-a

calculat la 462de EUR/ha; calculul se bazează pe prețuri, randamente și costuri de producție, fiind prezentat

în Tabele 19 și 20. În aceste tabele calculele vizează pierderile de venit și costurile suplimentare; dacă se

calculează marjele brute (valoarea producției minus costurile variabile) pentru producția convențională și

pentru producția ecologică și se compară rezultatele, rezultatele sunt aceleași.Tehnologia de producție și

elementele costurilor inputurilor pentru producția de struguri pentru vin sunt prezentate în Anexa 7,

tabelele34și 35.

Tabelul 18: Valoarea producției și pierderile de venit pentru vii

Struguri pentru vin Producție Preț de

producător Valoarea producției

(V) (EUR /ha)

(t/ha) (EUR /t)

convențională 1) 4.397 374 1.643

1.826

1.775

agricultură ecologică 2) 3.298 554

conversie 3) 3.957 449

Pierdere de venit în agricultură ecologică

-183

-132

Pierdere de venit în perioada de conversie

Surse: 1) EUROSTAT; medii naționale 2010-2012 (Anexa 2 și 3) 2) randament ecologic/convențional = 75%; preț ecologic/convențional = 148% 3)randament ecologic/convențional = 90%; preț ecologic/convențional = 120%

32

Tabelul 19: Costuri variabile și plăți compensatorii pentru vii

Costuri variabile pentru struguri pentru vin

convențional ecologic (EUR/ha)

Conversie (EUR/ha)

(EUR /ha)

Fertilizare

76 700 700

Protecția plantelor

802 559 559

Îngrijirea solului 1) -263 263

Total costuri variabile (C) -878 1.523 1.523

Costuri suplimentare

645 645

Pierderi de venit 2)

-183 -132

765 Marja brută 3) (V-C)

303

252

Plata compensatorie (PC) 462 513

Surse: Anexa 7 1) KTBL e) (2010), ajustat: 186 EUR costuri variabile cu utilajele + 45 EUR cost cu semințe pentru covorul vegetal + 33 EUR

pentru 14 h de muncă pentru îngrijirea solului (Tabelul 35)

2) Tabelul 18 3) V-C

În perioada de conversie, se estimează o scădere medie a randamentului cu 10%, iar strugurii pot fi vânduți

cu un adaos de 20%. PC corespunzătoarepentru vii în perioada de conversie este de 513de EUR/ha (Tabelul

19).

7.5 Pachetul 5 - Plante medicinale și aromatice

Plantele medicinale și aromatice au fost cultivate pe o suprafaţă de 10.500 ha, în medie,în perioada 2010-

2012; dintre acestea, 1.432 ha au fost fie certificate pentru producţia ecologică fie în conversie la metode

de producție ecologică (sursa: Eurostat). Această categorie cuprinde un număr foarte mare de plante

eligibile pentru uz comercial. Însă,în mod normal, pentru a minimiza riscul economic al producătorilor,ar

trebui să existe contracte de livrare.

Deoarece, în România, există foarte puține date cu privire la plantele medicinale și aromatice, s-au

selectat trei culturi pe baza listei celor mai importante plante medicinale și aromatice în percepția

consumatorilor din România5,și pe baza informațiilor cuprinse în cel mai recent ghid disponibil privind

cultivarea plantelor medicinale și aromatice în sistem ecologic în România6. Ponderile acestora au fost

determinate în conformitate cu cele mai recente informații disponibile în baza de date a MADR cu privire la

distribuția culturilor ecologice din România, respectiv coriandru (80%), mentă (15 %) și cimbru (5%).

Anchetele și informaţiile obţinute de la INCDA Fundulea arată că, din toate culturile posibile din cadrul

grupului, fermele cu terenuri arabile preferă cultivarea coriandrului. Motivul este că tehnologia este

5Roman V.R., Valentina Toader, Ioana Andri (2009): Ghid practic de cultivare a plantelor medicinale si aromatice in sistem ecologic,

Ed. Rentron&Straton, Bucuresti, ISBN: (10) 973-722-410-1, http://www.afacerilacheie.net/magazin/carte/afaceri-la-cheie_ghid-practic_cultivarea-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologic-1000.xhtml

6Plante aromatice (2014), Hornbach: Romanii, tot mai interesati de cultivarea plantelor aromatice si medicinale, 09 mai 2014 (autor: Cristina Enescu), http://agroromania.manager.ro/articole/plante-aromatice/hornbach-romanii-tot-mai-interesati-de-cultivarea-plantelor-aromatice-si-medicinale-16601.html

33

asemănătoare celei utilizate pentru producţia de cereale și nu necesită investiţii suplimentare pentru

uscare sau curăţare. Pentru a se atinge un grad de reprezentativitate mai ridicat, la acest grup au mai fost

adăugate și alte plante (menta și cimbrul). Cu toate acestea, datele privind coriandrul sunt mai ușor de

accesat, fiind posibil să fie mai fiabile.

În conformitate cu datele furnizate de INCDA Fundulea,randamentele coriandrului ca și condiment variază

între 800 și 1600 kg. Tehnologia actuală și experienţa acumulată până în prezent indică limita superioară a

intervalului de mai sus, astfel încât la calcul a fost utilizată această valoare. Deoarece culturile rare nu atrag

investiţii semnificative în cercetare, există încă un număr foarte mare de soiuri disponibile la nivel mondial.

Coriandrul este o cultură relativ rară, pentru care nu există statistici oficiale cu privire la preţuri. Cultivarea

acestuia depinde în mare măsură de cererea internă și externă pentru acest condiment. Prin urmare,

preţurile de producător sunt mult mai volatile decât cele ale cerealelor. KTBL g), de exemplu, prezintă o

gamă de preţuri de producător care variază între 0,5 și 2,0 EUR/kg. Într-un interviu telefonic desfășurat în

decembrie 2013, un cumpărător român a indicat un preţ de 1.000 USD/t de coriandru provenind din

agricultura convenţională, ceea ce înseamnă echivalentul a 318 RON/q sau 72,99 EUR /q. Pentru coriandrul

ecologic vândut pe piaţa internă, a fost luat în considerare un adaos de 20% faţă de preţurile de producător

pentru produsele convenţionale. Adaosul pentru perioada de conversie este de 5%.

Prețurile pentru cimbru și mentă au fost preluate din KTBL g (2002) și au fost actualizate cu un factor de

1,16 pentru a ține cont de inflație, conform Indicelui Armonizat al Prețurilor de Consum din Germania

(Anexa 8). S-a ajuns astfel la un preț de 13,09 EUR /q pentru cimbru și 31,42 EUR /q pentru mentă. Pentru

producția ecologică, s-a plecat de la ipoteza unui adaos de 25% după perioada de conversie și 5% în timpul

perioadei de conversie. Datele privind input-urile pentru producția convențională și ecologică de coriandru

au fost agreate cu INCDA (Tabelele 3, 5, Anexa 10). Datele utilizate pentru fertilizare au fost extrase din

informaţiile și studiile INCDA Fundulea. Schema de aplicare corespunde controlului dăunătorilor aferent

cerealelor cultivate în zonele uscate, cu un nivel al costurilor care variază între 100 - 150 EUR/ha. Suma

forfetară prevăzută pentru protecţia plantelor în producţia convenţională, de 100 EUR/ha, conform

recomandărilor din KTBL g) (2003) este actualizată cu un factor de 1,16(vezi Anexa 8) pentru 2012 (= 116

EUR/ha).

Pentru protecţia plantelor în agricultura ecologică se folosește insecticidul ecologic OLEOMER, cu un cost

de 135 EUR/ha (= 6 l/ha x 22,5), ca și pentru culturile arabile. Utilizarea erbicidelor este interzisă în

agricultura ecologică. Alternativele sunt dispozitivele de cultivat, grapele și aplicarea proceselor termice. În

cazul în care culturile sunt puternic afectate de buruieni, se impune realizarea unei rotaţii adecvate a

culturilor, unde cerealele să nu depășească 50% și să se folosească îngrășământ verde.

S-a plecat de la ipoteza că nivelul costurilor variabile cu utilajele, pentru coriandru, este similar cu cel

pentru grâu. Costurile pentru tratarea ulterioară a culturii (curăţare, uscare, etc.) nu au fost luate în

considerare în cadrul calculelor. În agricultura ecologică este necesar un volum de forță de muncă angajată

de 30 de ore/an pentru combaterea buruienilor.

Pe baza informațiilor menționate mai sus și evidențiate în tabelul de mai jos, a rezultat o plată

compensatorie de 276 EUR/hapentru menținerea producției ecologice și de 285 EUR/ha în perioada de

conversie la agricultura ecologică (tabelul 20).Datele privind elementele marjei brute sunt prezentate în

Anexa 9.

34

Tabelul 20: Plata compensatorie pentru coriandru

coriandru convențional agricultură ecologică conversie

Producție îndt/ha 16,00 12,00 13,60

Preț de producătorEUR /dt 73,00 87,60 76,64

Valoarea producțieiEUR/ha 1.168 1.051 1.042

Pierderi de venitEUR/ha

117 126

Marja brutăEUR/ha * 729 453 444

Plata compensatorie EUR/ha 276 285

Sursa: informații de specialitate INCDA; tabelul 1; * Anexa 9

Datele și calculele pentru cimbru și mentă sunt prezentate în Anexa 10. Pentru aceste culturi, valorile

plăților compensatorii sunt limitate la sumele maxime prevăzute în UE b) (2013, p. 539).

Calculul compensației necesare pentru plante medicinale și aromatice evidențiază o sumă de

333EUR/ha/an (tabelul 21). În perioada de conversie de la producția convențională la producția ecologică,

compensația necesară este în valoare de 348EUR/ha. Rezultatele obținute și ipotezele pe care s-au bazat

sunt prezentate succinct în Anexa 9 și 10.

Tabelul 21: Plăți compensatorii pentru plante medicinale și aromatice

coriandru mentă cimbru plante aromatice#

PC agricultură ecologică 276 574 514 333

PC conversie 285 600 600 348

Proporție producție ecologică/convențională 75% 75% 75% Proporție producţie ecologică/convențională 85% 85% 85%

Proporție preţ agricultură ecologică/convețională 120% 125% 125% Proporțiepreţ în perioada de conversie/convențional 105% 105% 105%

Pondere 0,80 0,15 0,05 # medie ponderată, ponderile fiind prezentate în ultima linie Surse: Anexa 9; Anexa 10

7.6 Costurile de certificare

Tarifele pentru certificarea fermelor ecologicesunt structuratediferit în funcție de diferitele firme care oferă

servicii de certificare. Se aplică tarife pentru transport, pentru dimensiunea activității, pentru

documentație,pentru efectuarea primei vizite, etc. Structura aplicată de firma“Austria Bio Garantie”7este

ușor de înțeles și de urmărit, fiind în consecință utilizată pentru prezentarea acestorcosturi, care depindîn

foarte mare măsură de mărimea fermei, așa cum se poate vedea în Tabelul 22.

Costul de certificare pentru o fermă ecologică de mărime medie dinRomânia se ridică la 50 RON/ha (11

EUR/ha) pentru terenurile arabile și la 74 RON/ha (17 EUR/ha) pentru celelalte tipuri de ferme. Aceste

costuri reprezintăcosturi suplimentare pentru fermieriicare aplică metode de producție agricolă ecologică,

7 ABG0260r-Sistem tarifar C- Versiunea 2.0 02.06.2014; versiunea curentă: http://www.abg.at/files/ABGAGRO0057e-1.pdf

35

iar aceste costuri, dacă nu sunt compensate, duc la scăderea nivelului de rentabilitateal acestui tip de

fermă.

Tabelul 22:Calcularea costurilorde certificare pe ha,pentru terenuri arabile și ferme ecologice specializate, în RON

Ferme cu teren arabil

ha

cost înRON/h

a

cost pe ha/

fermă cost fix/

fermă transport/

fermă* documentați

e primainspecți

e# total/ fermă

RON/ ha

25 18,0 450 0 19 675 99 1.243 50

75 10,8 810 900 19 675 99 2.503 33

250 7,2 1.800 1.440 19 675 99 4.033 16

750 3,6 2.700 4.320 19 675 99 7.813 10

1.000 2,7 2.700 6.120 19 675 99 9.613 10

Fermă specializată (viță de vie, pomi fructiferi, legume, etc.)

ha cost

RON/ha cost/ha/ferm

ă

cost fix/

fermă transport/

fermă* documentați

e primainspecție

# total/ fermă RON/ha

25 40,5 1.013 0 19 675 99 1.846 74

75 24,3 1.823 2.025 19 675 99 4.665 62

250 16,5 4.125 3.240 19 675 99 8.174 33

750 8,1 6.075 9.720 19 675 99 16.596 22

1.000 6,07 6.070 13.770 19 675 99 20.639 21

* transport: 1,89 RON/km (combustibil inclus), 10 km # costul primeiinspecții: 990 RON, distribuit pe 10 ani Sursa:www.abg.at/romania

36

7.7 Sumarul rezultatelor

Tabelul23:Plățilecompensatorii calculate, EUR/ha

2014-2020, fără costuri de certificare

Pachete 2007-2013

Menținerea certificării în agricultura ecologică

Conversie la metodele de agricultură ecologică

1.Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț)

162 207 282

2.Legume 335 414 483

3.Livezi 393 425 603

4.Vii 393 462 513

5.Plante medicinale și aromatice

270 333 348

Tabelul 24: Plățile compensatorii pentru 2014-2020, inclusiv costurile de certificare (EUR/ha)

Plată integrală

Pachetul Menținerea certificării

în agricultura ecologică

Conversie la metodele de

agricultură ecologică

1. Culturi arabile pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț)

218 293

2. Legume 431 500

3. Livezi 442 620

4. Vii 479 530

5. Plante medicinale și aromatice

350 365

37

8. Aspecte disputate

Plățile compensatorii (PC) depind în mare măsură de preţurile și de randamentele aferente

producţieiîn sistem convenţional și ecologic; având în vedere inexistența datelor cu privire la

diferenţele de randament și de preţuri, din această cauză, modificarea ipotezelor conduce la

schimbări semnificative ale PC.

PC pentru categoriile de culturi depind de ponderile culturilor individuale în cadrul categoriei din

care fac parte; utilizarea de ponderi diferite pentru culturile ecologice și pentru cele convenţionale,

în cadrul unei categorii, va influenţa rezultatele obținute. PC astfel calculate stabilesc un nivel egal

de profitabilitate pentru suprafețele existente cultivate în sistem ecologicși pentru suprafețele

existente cultivate în sistem convenţional, dar nu șipentru una și aceeași suprafață utilizată în

oricare dintre modurile de mai sus.

Deoarece PC sunt calculate respectând ponderile medii ale culturilor în România, iar costurile de

conformitate cu condițiile de "greening" sunt considerate a fi aceleași pentru ambele tipuri de

ferme (ecologică și convențională), condițiile de "greening" nu au niciun efect asupra PC calculate.

Conformitatea cu condițiilor de "greening" atât pentru ferma convențională de referință cât și

ferma ecologică comparată în acest studiu, conduce la ponderi diferite ale culturilor care nu se

reflectă în PC calculate (ce se bazează pe ponderile fixe ale culturilor). Ținând cont de afirmațiile

menționate mai sus, este evident că plățile compensatorii pentru agricultura ecologică nu includ

plățile necesare pentru a respecta condițiile de "greening". Metodologia studiului scoate în

evidență faptul că plățile compensatorii pentru agricultura ecologică nu conduc la

supracompensare sau dublă finanțare.

Comparativ cu rezultatele obținute în alte state membre, MB sunt mai mici, în principal din cauza

randamentelor relativ scăzute și a preţurilor de producător la nivel naţional. Aceste marje brute nu

ar trebui să fie utilizate pentru estimarea profiturilor/pierderilor unor ferme individuale, pentru

care pot exista abateri semnificative, din punctul de vedere al preţurilor și al randamentelor, față

de media naţională.

PC calculate corespund unei compensări de 100% din pierderea de venituri și costuri suplimentare,

pentru majoritatea culturilor. Trei dintre plăți acoperă doar o parte din pierderea de venituri și

costuri suplimentare: (i) plata compensatorie pentru menținerea practicilor de agricultura ecologică

pentru legume acoperă 89%, în timp ce (ii) la conversia la agricultura ecologică pentru legume

procentul este de 83% și (iii) plata compensatorie pentru conversie pentru plante aromatice

acoperă 79% din pierderile de venituri calculate și costuri suplimentare. Acoperirea parțială rezultă

din aplicarea limitelor privind plățile compensatorii per ha (așa cum este prevăzut în Anexa II a

Regulamentului (UE) 1305/2013) pentru culturile individuale din pachetul corespunzător (categoria

de cultură).

38

9 Referinţe

Agrarmarkt NRW. Rheinischer Landwirtschafts-Verlag GmbH, Bonn. http://www.agrarmarkt-nrw.de/duengermarkt.shtm

AMI (2013): AMI-Marktinformationen Öko-Landbau. http://www.ami-informiert.de/ami-shop/ami-shop-startseite/produkte/markt-bilanz.html

ATA YURT Ltd: Lista de prețuri la îngrășăminte. http://www.atayurt.ro/

Austria Bio Garantie: C. Sistem tarifar standard. Prețuri internaționale: http://www.abg.at/en/international/fees_int

BMLFUW (2008): Deckungsbeiträge und Daten für die Betriebsplanung 2008. Bundesministerium für Land- und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft (BMLFUW), Referat II 2b, Wien. http://www.agraroekonomik.at/fileadmin/download/Deckungsbeitraege_und_Daten_2008.pdf

BMLFUW (2013): Grüner Bericht. Tabellen. http://www.awi.bmlfuw.gv.at/fileadmin/tabellen/gb2013.zip

Bundesanstalt für Agrarwirtschaft (actual): IDB Deckungsbeiträge und Kalkulationsdaten. http://www.awi.bmlfuw.gv.at/idb/default.html;jsessionid=B799373721FA7520B3697C9DCD201D64

Comisia Europeană (2011): Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). COM(2011) 627 final/2. 2011/0282 (COD). {SEC(2011) 1153}. {SEC(2011) 1154}. Bruxelles, 19.10.2011. http://ec.europa.eu/agriculture/cap-post-2013/legal-proposals/com627/627_en.pdf

Uniunea Europeană:

a) Regulamentul (CE) Nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică și etichetarea produselor ecologice. Bruxelles.

b) Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:347:0487:0548:en:PDF

c) Regulamentul (UE) Nr. 1306/2013 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:347:0549:0607:en:PDF

d) Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:347:0608:0670:en:PDF

e) Regulamentul Consiliului (CE) nr.73/2009 din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor

direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune si de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori.

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex:32009R0073

f) Observatorul pieței&Statistici, Buletin pentru prețul petrolului. http://ec.europa.eu/energy/observatory/oil/bulletin_en.htm

EUROSTAT: Baza de date statistice pentru agricultură. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/agriculture/data/database

INDCA Fundulea

KTBL

39

a) KTBL (2013): Ökologischer Feldgemüsebau. Betriebswirtschaftliche und produktionstechnische Kalkulationen. ISBN 978-3-941583-79-5.

b) Kloepfer, Florian; Pikart-Müller, Monika; Sauer, Norbert; Schroers, Jan Ole (2012): Betriebsplanung Landwirtschaft 2012/13. Daten für die Betriebsplanung in der Landwirtschaft - mit Online-Anwendung. 23. Auflage. KTBL, Darmstadt. ISBN 978-3-941583-64-1.8

c) Achilles, Albrecht; Fröba, Norbert; Molnar, Claudia; Pikart-Müller, Monika; Reinhold, Christian (2010): Weinbau und Kellerwirtschaft. 14. überarb. Aufl. KTBL Darmstadt. ISBN 978-3-941583-35-1.

d) Burmann, Rembert; Kunde, Suzanne; Belau, Till; Fröba, Norbert; Klöble, Ulrike [Red.] (2010): Obstbau. Betriebswirtschaftliche und produktionstechnische Kalkulationen. 4. überarb. Aufl. KTBL-Datensammlung. Darmstadt. ISBN 978-3-941583-37-5

e) Weidenweber, Christine; Achilles, Werner; Klöble, Ulrike (2010): Ökologischer Landbau. Daten für die Betriebsplanung - mit Online-Anwendung. KTBL, Darmstadt. ISBN 978-3-941583-33-7.9http://www.ktbl.de/index.php?id=792

f) Achilles, A.; Zimmer, E.; Burmann, Rembert; Kunde, Suzanne (2005): ÖkologischerObstbau. Daten für den Ökologischen Obstbau in der Landwirtschaft. KTBL-Datensammlung, Münster : Landwirtschaftsverlag. ISBN 3-7843-2179-8.

g) Bomme, Ulrich; Brenndörfer, Michael; Heindl, Albert (2002): Heil und Gewürzpflanzen. Daten für die Kalkulation von Deckungsbeiträgen und einzelkostenfreien Leistungen. KTBL-Datensammlung, Darmstadt.

h) Hölscher, Thomas [Red.] ; Weiershäuser, Ludwig [Red.] ; Ziegler, Joachim ; Engl, Gerhard ; Schlaghecken, Josef (2002): Datensammlung Freilandgemüsebau. Daten zur Kalkulation der Arbeitswirtschaft und der Deckungsbeitrags- und Gewinnermittlung. 6. Aufl. KTBL-Datensammlung, Münster : Landwirtschaftsverlag. ISBN 3-7843-2146-1

Landesanstalt für Landwirtschaft (actual): LfL Deckungsbeiträge und Kalkulationsdaten konventionelle und ökologische Verfahren. https://www.stmelf.bayern.de/idb/default.html

MADR (2013): Baza de date privind suprafețele sub producție ecologică în România.

Sanders J., Stolze M., Padel S. (2011): Folosirea și eficiența măsurilor de sprijin public care adreseazăagriculturii ecologice. Raport de studiu, Braunschweig, Nov. 2011, Institutul de economie agrară, Institutul Johann Heinrich von Thunen, InstitutulFederal de Cercetare pentru Zonele Rurale, Silvicultură și Pescuit din Germania, Forschungsinstitut für biologischen Landbau (FiBL), Elveția, Centrul de cercetare ecologică (ORC), Marea Britanie Schaack D., Rampold C. (2011): Analyse der Entwicklung des ausländischen Angebots bei Bioprodukten mit Relevanz für den deutschen Biomarkt. AMI-Marktinformationen. Schlussbericht Projektnummer 09OE065. Bonn. www.ami-informiert.de/fileadmin/redaktion/bio_daten/importdaten/Schlussbericht_Bioimporte.pdf

8https://www.ktbl.de/shop/produktkatalog/?tx_xmktblproducts_p%255Bproduct%255D=46&tx_xmktblproducts_p%255Bcategory%255D=&tx_xmktblproducts_p%255Baction%255D=show&tx_xmktblproducts_p%255Bcontroller%255D=Product 9https://www.ktbl.de/shop/produktkatalog/?tx_xmktblproducts_p%255Bproduct%255D=39&tx_xmktblproducts_p%255Bcategory

%255D=&tx_xmktblproducts_p%255Baction%255D=show&tx_xmktblproducts_p%255Bcontroller%255D=Product

40

10. Anexa 1:Input-uri utilizate în producţia de mere

Tabelul 25: Inputuri și costurile inputurilor aferente producţiei de mere

cost/ ha cost/ ha

cost/ ha cost/ ha

Agricultura convențională

unități/ha RON EUR Agricultura ecologică

unități/ha RON EUR

Erbicide

Glifosat 5 115 25

Fungicide

Dithane 2 97 21 Sulfat de cupru 5 100 22

ChampWG 3 182 40 Funguran 3 179 39

Funguran 3 179 39 Kumulus 1 17 4

Topsin 1 86 19 Tiovit 1 17 4

Fungicide

120

69

Insecticide

Confidor 1,5 l. 54 12 Agrol 3 l. 54 12

Calipso 100 ml. 100 22 Lasser 125 ml. 186 41

Mospilan 100 ml. 72 16 Carpostop 250 ml. 97 21

Decis mega 100 ml. 66 14

Insecticide

64

74

Surse: KTBL d) (2010); KTBL f) (2005)

41

11.Anexa 2:Randamente pentru culturi arabile,legume,mere și struguri în România

Tabelul26:Randamente pentru principalele culturi arabile, legume, mere și struguridin România, 2010-2012, în kg/ha

Cultura 2010 2011 2012 Media

grâu 2.800 3.630 2.660 3.030

grâu comun 2.700 3.670 2.660 3.010

orz de toamnă 2.930 3.700 2.490 3.040

porumb boabe, mix știulete de porumb 4.320 4.530 2.190 3.680

mazăre furajeră 1.760 1.920 1.580 1.753

cartofi 13.300 16.420 10.760 13.493

sfeclă de zahăr 38.740 35.140 26.590 33.490

principalele culturi oleaginoase 1.710 1.840 1.340 1.630

rapiță 1.790 1.950 1.640 1.793

rapiță de iarnă 1.800 1.910 1.640 1.783

seminţe de floarea soarelui 1.610 1.800 1.310 1.573

soia boabe 2.360 1.990 1.340 1.897

fasole 4.700 5.450 4.220 4.790

ceapă 10.950 11.830 10.710 11.163

varză 19.200 22.410 20.620 20.743

morcovi 13.060 14.530 12.520 13.370

mere 9.650 11.590 8.200 9.813

struguri de vin 4.150 4.920 4.120 4.397

Sursa: EUROSTAT

12. Anexa 3:Preţurile de producător pentru culturile reprezentative dinRomânia

Tabelul27: Preţurile de producător pentru culturi arabile, legume, mere și struguri în România, 2010-2012, EUR/dt*

2010 2011 2012 Media

Grâu 14,0 20,0 20,0 18,0

Porumb boabe, mix știulete de porumb 16,0 23,0 23,0 20,7

Rapiță 29,0 38,0 41,0 36,0

Semințe de floarea soarelui 28,0 37,0 41,0 35,3

Soia boabe 29,0 30,0 38,0 32,3

Mazăre furajeră *

16,0

Cartofi (de toamnă) * 23,1

Fasole 75,0 73,0 110,0 86,0

Ceapă 48,0 51,0 44,0 47,7

Varză 33,0 23,0 33,0 29,7

Morcovi 53,0 54,0 53,0 53,3

Mere # 49,6 60,1 61,5 57,1

Struguri pentru producția de vin 36,6 32,1 43,5 37,4

42

Surse: EUROSTAT; *Statistici naționale http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tag00006&plugin=1 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=apri_ap_crpouta&lang=en http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tag00032&plugin=1 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?wai=true&dataset=ef_oluaareg; TEMPO ONLINE, INSSE

# Prețuri calculate pe baza prețurilor exprimate în RON; 1 Euro = 4.357 RON

43

13. Anexa 4: RICA - Date privind fermele ecologice cu culturi arabile din RO

MADR, prin intermediul RICA, a furnizat date cu privire la 65 de ferme cu producţie ecologică, pentru

anul 2012. Trei dintre aceste ferme sunt compatibile cu datele utilizate pentru calculul plăților

compensatorii pentru culturi arabile, respectiv ferme de dimensiuni relativ mari, fără producție

zootehnică.

RICA raportează în special valori monetare. Randamentele fizice sunt publicate doar pentru grâu și

porumb. Însă nu se cunoaște perioada de când aceste ferme funcţionează ca ferme ecologice, dacă s-a

realizat conversia sau dacă acestea sunt în perioada de conversie, sau dacă operaţiunile sunt deja

certificate.

Randamentele (în t/ha) pentru 2012 în cadrul acestor ferme, pentru grâu și porumb, sunt apropiate de

randamentele din statisticile naţionale și ale UE, deși variaţiile dintre ferme sunt semnificative.

Tabelul28:DateRICA România, pentru anul 2012

(SE025) (SE080) (SE110) (SE115)

exploatația suprafaţa agricolă utilizată unităţi vită mare randament grâu randament porumb

nr. ha UVM t/ha t/ha

24 103 0 0 3,79

25 371 0 3,39 6,35

30 1.782 0

0

Costurile cuprind,în principal, costurile cu seminţele, costurile pentru îngrășăminte și pesticide fiind

inexistente. Acest aspect nu este surprinzător, dat fiind că este vorba de ferme ecologice.

Tabelul29:Date RICA cu privire la input-uri în fermele ecologice, pentru anul 2012

(SE281) (SE284) (SE285) (SE295) (SE300) (SE305)

exploatația costuri

specificetotale costuri

specifice seminţe,

plante îngrășământ

protecţia culturilor

Alte culturi

nr EUR EUR/ha EUR EUR EUR EUR

24 12.047 117 11.649 0 0 399

25 26.204 71 24.907 0 0 1.296

30 177.768 100 177.768 0 0 0

Cifrele privind producţia nu furnizează niciun fel de detaliu cu privire la preţurile de producător pentru

grâu și porumb, etc. care au fost obţinute în 2012.

44

Tabelul30: Date RICA cu privire la producţia fermelor ecologice, anul 2012

producţia culturilor

cereale proteaginoase cartofi oleaginoas

e culturi furajere

nr.exploataţia

(SE135)

(SE140) (SE145) (SE150) (SE160) (SE195)

EUR EUR/ha EUR EUR EUR EUR EUR

24 105.724 1.025 6.130 0 60.686 35.102 3.806

25 256.200 691 17.001 0 0 239.199

30 782.222 439 782.222 0 0 0 0

Putem calcula cvasi-marje, prin scăderea costurilor directe de producţie din valorile de producţie

corespunzătoare. În 2012, cvasi-marjele au fost pozitive și s-au ridicat la 908 EUR/ha, 620 EUR/ha și 339

EUR/ha. Analiza seturilor de date indică (însă acest fapt nu este semnificativ din punct de vedere

statistic) faptul că, în cazul fermelor ecologice, randamentele pot fi mai ridicate decâtnivelul mediu

alrandamentelorîn fermele convenţionale, la nivel naţional. De asemenea, se indică faptul că în categoria

costuri directe se pot include doar costurile cu seminţele.

45

14. Anexa 5: Marjele brute și plățile compensatoriipentru culturi individuale Tabelul31:Marjele brute și plățile compensatoriipentru culturi individuale, culturi arabile și legume –agricultură ecologică

Producție în

(dt/ha)

preţ de producător

EUR/dt

Valoarea producției (EUR/ha)

Pierderi de venit (EUR/ha)

Costuri variabile (EUR/ha)

Costuri

suplimentare (EUR/ha)

Marjă brută (EUR/ha)

Plata compensatorie

(limitată)

Cultură convenț. ecol. convenț. ecol. convenț. ecol. convenț. ecol. convenț convenț. ecol. (EUR/ha)

grâu 30,3 22,7 18,0 31,0 545 705 -160 458 643 185 87 62 25 porumb 36,8 27,6 20,7 27,9 761 770 -10 324 646 323 437 124 313

rapiţă 17,7 13,3 36,0 49,3 637 654 -17 325 553 228 312 101 210 floarea-soarelui 15,7 11,8 35,3 46,8 556 552 4 292 519 226 264 33 231 soia 19,0 14,2 32,3 63,8 613 907 -294 394 679 285 219 228 0 mazăre furajeră 17,5 13,2 16,0 20,0 281 263 18 377 692 316 -96 -429 333 cartofi 134,9 101,2 23,1 28,9 3,117 2,922 195 2.361 3.069 708 755 -147 600

coriandru 16,0 12,0 73,0 87,6 1,168 1,051 117 438 598 160 729 453 276

fasole 47,9 35,9 86,0 114,4 4,119 4,109 10 970 1.104 133 3.149 3.006 144

ceapă 111,6 83,7 47,7 63,4 5,321 5,308 13 1.504 2.020 516 3.817 3.287 529

varză 207,4 155,6 29,7 39,5 6,154 6,138 15 1.286 1.654 369 4.868 4.484 384 morcovi 133,7 100,3 53,3 70,9 7,131 7,113 18 1.232 1.955 723 5.899 5.158 600

Surse: Capitolul6și Anexa 9

Tabelul32:Marjele brute și plățile compensatoriipentru culturi individuale, culturi arabile și culturi de legume, în perioada de conversie la metodele de agricultură ecologică

Producție(dt/ha) preţ de producător(EUR/dt)

Valoarea producției (EUR/ha)

Pierderi de venit (EUR/ha)

costuri variabile (EUR/ha)

Costuri suplimentare

(EUR/ha)

marjă brută (EUR/ha)

Plata compensatorie (limitată) (EUR/ha)

Cultură convenț. conver. convenț. Conver. convenț. Conver. convenț. Conver. convenț. conver.

grâu 30,3 25,8 18,0 21,6 545 556 -11 458 643 185 87 -86 173

porumb 36,8 31,3 20,7 24,8 761 776 -15 324 646 323 437 129 308 rapiţă 17,7 15,0 36,0 43,2 637 650 -13 325 553 228 312 97 215 floarea-soarelui 15,7 13,4 35,3 42,4 556 567 -11 292 519 226 264 48 216 soia 19,0 16,1 32,3 38,8 613 626 -12 394 679 285 219 -53 272 mazăre furajeră 17,5 14,9 16,0 19,2 281 286 -6 377 692 316 -96 -406 310 cartofi 134,9 114,7 23,1 27,7 3,117 3.179 -62 2.361 3.069 708 755 110 600

coriandru 16,0 13,6 73,0 76,6 1,168 1.042 126 438 598 160 729 444 285

fasole 47,9 40,7 86,0 98,9 4,119 4.027 93 970 1.104 133 3.149 2.923 226 ceapă 111,6 94,9 47,7 54,8 5,321 5.201 120 1.504 2.020 516 3.817 3.181 600 varză 207,4 176,3 29,7 34,1 6,154 6.015 138 1.286 1.654 369 4.868 4.361 507 morcovi 133,7 113,6 53,3 61,3 7,131 6.970 160 1.232 1.955 723 5.899 5.015 600

Surse: Capitolul 5 și Anexa 9

46

15. Anexa 6: Prețurile la nutrienți

Tabelul33:Prețurile îngrășămintelor și nutrienților

ATA YURT Ltd Agrarmarkt NRW KTBL Conținut nutrient Preț nutrient

RON/t EUR/dt EUR/dt EUR/dt % EUR/kg

CAN -nitrocalcar (27% N)

1.040,00 23,87 23,0 - 27,0 33,9 27 0,88 Azot

Superfosfat 45% 1.590,31 36,50 36,5 - 38,0 21,2 45 0,81 Fosfor

Kali 40% 1.154,61 26,50 26,5 - 29,0

40 0,66 Potasiu

Surse: http://www.atayurt.ro/; KTBL (b), p. 241; http://www.agrarmarkt-nrw.de/duengermarkt.shtm (18.11.2013)

47

16. Anexa 7: Costurileinputurilor pentru vii Tabelul34:Costurile pentru protecția plantelor și îngrășăminte pentru viileconvenționale și ecologic

Protecția plantelor

total costRON/ha EUR/ha total protecția plantelor cost RON/ha EUR/ha

Agricultura convențională 3.493 802 Agricultura ecologică 2.437 559

Erbicide

Nume x nr. de tratamente Cantitate/ha cost RON/ha EUR/ha

CHIKARA x 1 0,2 911 209

CLINIC 360 SL x 2 8 278 64

ROUNDUP x 1 4 154 35

Total erbicide 1.343 308

Fungicide FUNGICIDE ECOLOGICE

Nume x nr. de tratamente cantitate/ha cost RON/ha EUR/ha Nume x nr. de tratamente cantitate/ha cost RON/ha EUR/ha

Mikal Flash x 2 6 kg 498 114 2) KOCIDE 2000 (hidroxid de cupru 53,8%) x 6 9 kg 469 108

Dithane M45 x 1 2 kg 75 17 2) KUMULUS DF (sulf 80%) x 6 18 kg 186 43

Blue Shield 50 WG x 1 2 kg 97 22 2) Zeama bordeleza (sulfat de cupru neutralizat 20%) x 4 20 kg 738 169

MILDICUT x 1 4 kg 352 81 2) SULPHUR 80 WG (sulf 80%)X 5 15 kg 177 41

TELDOR 500 SC x 2 1 730 168 2) Biomac C x 2 10 l 156 36

2) Biomac A x 2 10 l 156 36

Total fungicide 1752 402 Fungicideconvențional 1.881 432

2) Regulament UE

Insecticide INSECTICIDE ECOLOGICE

Denumire x nr. de tratamente cantitate/ha cost RON/ha EUR/ha Nume x nr de tratamente cantitate/ha cost RON / ha EUR /ha

DECIS MEGA 50 EW x 2 0,3 64 15 2) Dipel DF x 1 1 kg 270 62

FASTER 10 CE x 1 0,2 18 4 2) Biomac împotriva insectelor x 3 6 l 201 46

CORAGEN x 1 0,175 315 72 2) Capcane cu feromoni 1 set 85 20

Total insecticide 397 91 Insecticideconvențional 556 128

Îngrășăminte

Îngrășăminte sintetice Îngrăminte folosite în agricultura ecologică

Numele * nr. de tratamente

kg/ha RON/ha cost RON/ha

EUR/ha Nume Cantitate/ha Preț RON cost RON/ha

EUR/ha

MICROFERT Zn NPK 9.3.2 + Mg, S, B, Cu, Fe, Mn, Zn x 2

10 105 210 48,2 Gunoi de grajd (tonă) 80 20 1.600 367

FoliMAX ACTIVE îngrășământ foliar lichid x 1(3+27+18) + TE

3 120 120 28 Super Fyfty (L) 4 63 252 58

Dolomita amorfa (kg) 1.500 0,8 1.200 275

Total îngrășăminte 330 75,8 Îngrășăminte convențional 3052 700

Sursa: MurtfatlarSursa: KTBL c)

48

Tabelul35: Îngrijirea solului, inclusivcosturi cu semințele pentru întreținerea viilorși livezilor ecologice

Costuri cu

reparațiile EUR /h

Diesel l/h Preț Diesel în

EUR/l

Cost combustibilEUR/

h

67 KW tractor 2,89 7,8 1,25 9,74

Kreiselmulcher 1,65

Total 14,28

Costuri diverse cu utilajele h/ha EUR/ha Sursa

1) Îngrijirea solului: III-IX Reparații Diesel

Forța de muncă

13

59 127

33

p. 54-55

2) Amestec de semințe ecologiceutilizare pe 3 ani

45 p. 43

Total îngrijirea solului și semințe 263

Sursa: KTBL c)

49

17. Anexa 8: Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum în Germania

Tabelul 36: Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum în Germania

Anul Rata anuală de

modificare* Indice în % (calculat)

Indice perioada 2010-2012

2002 1,35 100

2003 1,03 101,03

2004 1,79 102,84

2005 1,92 104,81

2006 1,78 106,68

2007 2,28 109,11

2008 2,75 112,11

2009 0,23 112,37

2010 1,15 113,66

2011 2,48 116,48 1,1637

2012 2,14 118,97

2013 1,59 120,86

* Sursa: Banca Central Europeană http://sdw.ecb.europa.eu/browseTable.do?node=2120778&REF_AREA=262&FREQ=A&ICP_ITEM=000000&sfl2=4&sfl1=3&sfl4=4&DATASET=0&sfl3=4&SERIES_KEY=122.ICP.A.DE.N.000000.4.AVR

50

18. Anexa 9: Componentele marjelor brute pentru culturi arabile, legume și

coriandru

GRÂU

RON/ha EURO/ha

Randament dt/ha 30,30 30,30 Preț de producător pe dt 78,43 18,00

Total venituri 2.376 545

semințe 481 110 îngrășăminte 498 114 protecția plantelor 475 109 combustibil 424 97 reparații 117 27

Total costuri variabile 1.996 458

Marja brută 381 87

GRÂU –conversie la producție ecologică

RON/ha EURO/ha

Randament conversie dt/ha 25,76 25,76 Preț de producător pe dt 94,11 21,60

Total venituri 2.424 556

certificare semințe 627 144 îngrășăminte

705 162

protecția plantelor

588 135 combustibil

446 102

reparații

106 24 forță muncă angajată h/ha 30 327 75

Total costuri variabile 2.800 643

Marja brută -377 -86

GRÂU - producție ecologică

RON/ha EURO/

ha Randament producție ecologicădt/ha 22,73 22,73 Preț de producător pe dt 135,18 31,03

Total venituri

3.072 705

certificare semințe 627 144 îngrășăminte

705 162

protecția plantelor

588 135 combustibil

446 102

reparații

106 24

forță muncă angajată h/ha

30 327 75

Total costuri variabile 2.800 643

Marja brută 272 62

51

PORUMB

RON/ha EURO/ha

Randament dt/ha 36,80 36,80 Preț de producător pe dt 90,04 21

Total venituri 3.314 761

certificare semințe 209 48 îngrășăminte 352 81 protecția plantelor 301 69 combustibil 408 94 reparații 140 32

Total costuri variabile 1.410 324

Marja brută 1.904 437

PORUMB - conversie

RON/ha EURO/ha

Randament conversie dt/ha 31,28 31,28 Preț de producător pe dt 108,05 24,80

Total venituri 3.380 776

certificare semințe 523 120 îngrășăminte

705 162

protecția plantelor

588 135 combustibil

495 114

reparații

178 41

forță muncă angajată h/ha

30 327 75

Total costuri variabile 2.817 646

Marja brută 563 129

PORUMB - producție ecologică

RON/ha EURO/ha

Randament producție ecologică dt/ha

27,60 27,60

Preț de producător pe dt 121,60 27,91

Total venituri 3.356 770

certificare semințe 523 120 îngrășăminte

705 162

protecția plantelor

588 135 combustibil

495 114

reparații

178 41

forță muncă angajată h/ha

30 327 75

Total costuri variabile 2.817 646

Marja brută 539 124

52

RAPIȚĂ de iarnă

RON/ha EURO/ha

Randament dt/ha 17,70 17,70 Preț de producător pe dt 157 36,00

Total venituri 2.776 637

certificare semințe 145 33 îngrășăminte 391 90 protecția plantelor 357 82 combustibil 414 95 reparații 111 25

Total costuri variabile 1.417 325

Marja brută 1.359 312

RAPIȚĂde iarnă - conversie

RON/ha EURO/ha

Randament conversie dt/ha 15,05 15,05 Preț de producător pe dt 188,22 43,20

Total venituri 2.832 650

certificare semințe 188 43 îngrășăminte 705 162 protecția plantelor 588 135 combustibil 463 106 reparații 138 32 forță muncă

angajată h/ha 30 327 75

Total costuri variabile 2.410 553

Marja brută 422 97

RAPIȚĂde iarnă - producție ecologică

RON/ha EURO/ha

Randament producție ecologică dt/ha

13,28 13,28

Preț de producător pe dt 214,80 49,30

Total venituri 2.851 654

certificare semințe 188 43 îngrășăminte 705 162 protecția plantelor 588 135 combustibil 463 106 reparații 138 32 forță muncă

angajată h/ha 30 327 75

Total costuri variabile 2.410 553

Marja brută 442 101

53

FLOAREA SOARELUI

RON/ha EURO/ha

Randament dt/ha 15,73 15,73 Preț de producător pe dt 154 35,33

Total venituri 2.422 556

certificare semințe 164 38 îngrășăminte 373 86 protecția plantelor 261 60 combustibil 365 84 reparații 111 25

Total costuri variabile 1.274 292

Marja brută 1.149 264

FLOAREA SOARELUI - conversie

RON/ha EURO/ha

Randament conversie dt/ha 13,37 13,37 Preț de producător pe dt 184,74 42,40

Total venituri 2.471 567

certificare semințe 164 38 îngrășăminte

705 162

protecția plantelor

588 135 combustibil

365 84

reparații 111 25

forță muncă angajată h/ha

30 327 75

Total costuri variabile 2.260 519

Marja brută 211 48

FLOAREA SOARELUI - producție ecologică

RON/ha EURO/ha

Randament producție ecologică dt/ha

11,80 11,80

Preț de producător pe dt 203,69 46,75

Total venituri 2.404 552

certificare semințe 164 38 îngrășăminte

705 162

protecția plantelor

588 135 combustibil

365 84

reparații 111 25

forță muncă angajată h/ha

30 327 75

Total costuri variabile 2.260 519

Marja brută 144 33

54

SOIA

RON/ha EURO/ha

Randamentdt/ha 18,97 18,97 Preț de producător pe dt 141 32,33

Total venituri 2.672 613

semințe 643 148 îngrășăminte 193 44 protecția plantelor 366 84 combustibil 408 94 reparații 107 24

Total costuri variabile 1.717 394

Marja brută 955 219

SOIA - conversie

RON/ha EUR/ha

Randament conversie dt/ha 16,12 16,12 Preț de producător pe dt 169,05 38,80

Total venituri 2.725 626

certificare semințe 837 192 îngrășăminte

705 162

protecția plantelor

588 135 combustibil

452 104

reparații 108 25 forță muncă angajată h/ha 30

269 62

Total costuri variabile 2.957 679

Marja brută -232 -53

SOIA - producție ecologică

RON/ha EUR/ha

Randament producție ecologică 14,23 14,23 Preț de producător pe q 277,76 63,75

Total venituri 3.951 907

certificare semințe 837 192 îngrășăminte

705 162

protecția plantelor

588 135 combustibil

452 104

reparații 108 25

forță muncă angajată h/ha

30 269 62

Total costuri variabile 2.957 679

Marja brută 994 228

55

MAZĂRE FURAJERĂ

RON/ha EURO/ha

Randamentdt/ha 17,53 17,53 Preț de producător pe dt 69,71 16,00

Total venituri 1.222 281

certificare semințe 601 138 îngrășăminte 139 29 protecția plantelor 353 81 combustibil 435 100 reparații 127 29

Total costuri variabile 1.655 377

Marja brută -433 -96

MAZĂRE FURAJERĂ - conversie

RON/ha EURO/ha

Randament conversie dt/ha

14,90 14,90 Preț de producător pe dt

83,65 19,20

Total venituri

1.247 286

certificare semințe

784 180

îngrășăminte

705 162

protecția plantelor

588 135

combustibil

473 109

reparații

138 32

forță muncă angajată h/ha

30 327 75

Total costuri variabile 3.016 692

Marja brută -1.770 -406

MAZĂRE FURAJERĂ - producție ecologică

RON/ha EURO/ha

Randament producție ecologică dt/ha

13,15 13,15

Preț de producător pe dt

87,14 20,00

Total venituri

1.146 263

certificare semințe

784 180

îngrășăminte

705 162

protecția plantelor

588 135

combustibil

473 109

reparații

138 32

forță muncă angajată h/ha

30 327 75

Total costuri variabile 3.016 692

Marja brută -1.871 -429

56

CARTOFI DE TOAMNĂ

RON/ha EURO/ha

Randamentdt/ha

134,93 134,93 Preț de producător pe dt 100,65 23,10

Total venituri 13.581 3.117

certificare semințe 7.516 1.725 îngrășăminte 771 177 protecția plantelor 793 182 combustibil 762 175 reparații 447 103

Total costuri variabile 10.289 2.361

Marja brută 3.292 755

CARTOFI DE TOAMNĂ - conversie

RON/ha EURO/ha

Randament conversie dt/ha

114,69 114,69

Preț de producător pe dt 120,78 27,72

Total venituri 13.852 3.179

semințe 9.803 2.250 îngrășăminte 705 162 protecția plantelor 993 228 combustibil 838 192 reparații 487 112

forță muncă angajată h/ha 50

546 125

Total costuri variabile 13.372 3.069

Marja brută 480 110

CARTOFI DE TOAMNĂ – ecologic

RON/ha EURO/ha

Randament ecologic dt/ha

101,20 101,20

Preț de producător pe dt 125,81 28,88

Total venituri 12.732 2.922

semințe 9.803 2.250 îngrășăminte 705 162 protecția plantelor 993 228 combustibil 838 192 reparații 487 112

forță muncă angajată h/ha 50

546 125

Total costuri variabile 13.372 3.069

Marja brută -640 -147

57

FASOLE (pentru procesare industrială)

RON/ha EURO/ha

Randament dt/ha

47,90 47,90 Preț de producător pe dt 374,70 86,00

Total venituri 17.948 4.119

semințe 1.903 437 îngrășăminte 102 24 protecția plantelor 999 229 combustibil 697 160 reparații 112 26

forță de muncă angajată h 38

415 95

Total costuri variabile 4.228 970

Marja brută 13.721 3.149

FASOLE (pentru procesare industrială) - conversie

RON/ha EURO/

ha

Randament conversie dt/ha

40,72 40,72 Preț de producător pe dt 430,91 98,90

Total venituri 17.544 4.027

semințe 2.179 500 îngrășăminte

452 104

protecția plantelor

340 78 combustibil 697 160 reparații 261 60

forță muncă ngajată h/ha

81 880 202

Total costuri variabile 4.808 1.104

Marja brută 12.736 2.923

FASOLE (pentru procesare industrială) - producție ecologică

RON/ha EURO/

ha

Randament producție ecologicădt/ha

35,93 35,93

Preț de producător pe dt 498,35 114,38

Total venituri 17.903 4.109

semințe 2.179 500 îngrășăminte

452 104

protecția plantelor

340 78 combustibil 697 160 reparații 261 60

forță muncă angajată h/ha

81 880 202

Total costuri variabile 4.808 1.104

Marja brută

13.095 3.006

58

CEAPĂ

RON/ha EURO/ha

Randamentdt/ha

111,63 111,63 Preț de producător pe dt 207,68 47,67

Total venituri 23.184 5.321

certificare semințe 2.998 688 îngrășăminte 203 47 protecția plantelor 1.640 376 combustibil 1.056 242 reparații 527 121 muncă angajată h 12 131 30

Total costuri variabile 6.554 1.504

Marja brută 16.630 3.817

CEAPĂ - conversie

RON/ha EURO/ha

Randament conversie dt/ha 94,89 94,89 Preț de producător pe dt 238,84 54,82

Total venituri 22.663 5.201

semințe 2.149 493 îngrășăminte

2.006 460

protecția plantelor

588 135

combustibil

1.056 242 reparații

527 121

forță muncă angajată h/ha

227 2.477 569

Total costuri variabile 8.803 2.020

Marja brută 13.860 3.181

CEAPĂ - producție ecologică

RON/ha EURO/ha

Randament producție ecologicădt/ha

83,73 83,73 Preț de producător pe dt 276,22 63,40

Total venituri 23.126 5.308

semințe 2.149 493 îngrășăminte

2.006 460

protecția plantelor

588 135 combustibil

1.056 242

reparații

527 121

forță muncă angajată h/ha

227 2.477 569

Total costuri variabile 8.803 2.020

Marja brută 14.323 3.287

59

VARZĂ (pentru procesare industrială)

RON/ha EURO/ha

Randamentdt/ha

207,43 207,43 Preț de producător pe dt 129,26 29,67

Total venituri 26.812 6.154

semințe 2.640 606 îngrășăminte 443 102 protecția plantelor 999 229 combustibil 740 170 reparații 233 54 Muncă angajată h 50 545 125

Total costuri variabile 5.601 1.286

Marja brută 21.211 4.868

VARZĂ (pentru procesare industrială) - conversie

RON/ha EURO/ha

Randament conversie dt/ha 176,32 176,32 Preț de producător pe dt 148,65 34,12

Total venituri 26.209 6.015

plante 3.486 800 îngrășăminte

1.089 250

protecția plantelor

0 0

combustibil 740 170 reparații 233 54

forță muncă angajată h/ha

152 1.659 381

Total costuri variabile 7.207 1.654

Marja brută 19.002 4.361

VARZĂ (pentru procesare industrială) - producție ecologică

RON/ha EURO/ha

Randament producție ecologică dt/ha

155,58 155,58

Preț de producător pe dt 171,91 39,46

Total venituri 26.745 6.138

plante 3.486 800 îngrășăminte

1.089 250

protecția plantelor

0 0

combustibil 740 170 reparații 233 54

forță muncă angajată h/ha

152 1.659 381

Total costuri variabile 7.207 1.654

Marja brută

19.538 4.484

60

MORCOVI (pentru procesare industrială)

RON/ha EURO/ha

Randamentdt/ha

133,70 133,70 Preț de producător pe dt 232,37 53,33

Total venituri 31.068 7.131

semințe 2.004 460 îngrășăminte 329 75 protecția plantelor 1.036 238 combustibil 1.371 315 reparații 626 144 Muncă angajată h 0,00 0 0

Total costuri variabile 5.366 1.232

Marja brută 25.702 5.899

MORCOVI (pentru procesare industrială) - conversie

RON/ha EURO/ha

Randament conversiedt/ha 113,65 113,65 Preț de producător pe dt 267,23 61,33

Total venituri 30.369 6.970

semințe 2.727 626 îngrășăminte

1.400 321

protecția plantelor

340 78 combustibil

1.371 315

reparații

626 144

forță muncă angajată h/ha

188 2.052 471

Total costuri variabile 8.517 1.955

Marja brută 21.852 5.015

MORCOVI (pentru procesare industrială) - producție ecologică

RON/ha EURO/ha

Randament producție ecologică dt/ha

100,28 100,28

Preț de producător pe dt 309,06 70,93

Total venituri 30.991 7.113

semințe 2.727 626 îngrășăminte

1.400 321

protecția plantelor

340 78 combustibil

1.371 315

reparații

626 144

forță muncă angajată h/ha

188 2.052 471

Total costuri variabile 8.517 1.955

Marja brută 22.474 5.158

61

CORIANDRU

RON/ha EURO/ha

Randamentdt/ha

16,00 16,00 Preț de producător pe dt 318,03 72,99

Total venituri 5.088 1.168

certificare semințe 292 67 îngrășăminte 569 131 protecția plantelor 507 116 combustibil 424 97 reparații 117 27

Total costuri variabile 1.910 438

Marja brută 3.178 729

CORIANDRU - conversie

RON/ha EURO/ha

Randament conversiedt/ha 13,60 13,60 Preț de producător pe dt 333,93 76,64

Total venituri 4.541 1.042

certificare semințe 324 74 îngrășăminte

705 162

protecția plantelor

588 135 combustibil

446 102

reparații

106 24

forță muncă angajată h/ha

40 437 100

Total costuri variabile 2.606 598

Marja brută 1.935 444

CORIANDRU - producție ecologică

RON/ha EURO/ha

Randament producție ecologicădt/ha

12,00 12,00

Preț de producător pe dt 381,64 87,59

Total venituri 4.580 1.051

certificare semințe 324 74 îngrășăminte

705 162

protecția plantelor

588 135 combustibil

446 102

reparații

106 24

forță muncă angajată h/ha

40 437 100

Total costuri variabile 2.606 598

Marja brută 1.974 453

62

Surse: Eurostat; KTBL; vezi capitolul “Date”

19.Anexa 10: Calcularea PC pentru mentă și cimbru 19.1 Mentă Producție ecologicăConversie la metode de producție ecologică

Mentă Rentabi-

litate preț valoare q/ha EUR/q EUR/ha

Producție convențională 1) 350 31,42 10.997 Producție ecologică 1) 263 39,28 10.310

pierderi de venituri 687

economii de costuri 1.713 plante

1.396

fertilizare minerală 2)

142

protecția chimică a plantelor 1) 175

costuri suplimentare 1.600

plante

1.396 fertilizare organică

104

protecția plantelor cu substanțe organice 0 ore de muncă 40 2.50 100

Costuri suplimentare -113

Plata compensatorie agricultură ecologică 574

Plata compensatorie în perioada de conversie 600

Surse

1) Estimări de specialitate

Indice de preț ecologic/ convențional: 125%

Factorul de reducere a randamentului = 0.75 0.75 Indice preț 2002 - 2011

116%

Mentă rentabilitate preț valoare q/ha EUR/q EUR/ha

Producție convențională

350,0 31,42 10.997

Producție ecologică 1) 297,5 32,99 9.815

pierderi de venituri 1.182

economii de costuri 1.713 plante

1.396 fertilizare minerală 2)

142 protecția chimică a plantelor 1) 175

costuri suplimentare 1.600 plante

1.396 fertilizare organică

104

protecția plantelor cu substanțe organice 0 ore de muncă

100

Costuri suplimentare -113

Plata compensatorie conversie 600

Indice de preț

105% factorul de randament 85%

2) KTBL (2002): Heil u.Gewürzpflanzen

Costuri cu îngrășămintele – mentă cultivată cu metode convenționale

Necesar de nutrienți

Scăzut Ridicat Mediu preț cost in

EUR/ha

N 70 120 83,6 kg / ha 0,88 74

P2O5 20 30 20,3 kg / ha 0,81 16

K2O 90 150 79,2 kg / ha 0,66 52

Total

142

Costuri cu îngrășămintele–mentă și cimbru cultivate cu metode ecologice

preț RON/t Input t/ha costuri RON/ha Costuri EUR /ha

compost RON/ t 20,00 8,00 160 37

var RON/t 292,00 1,00 292 67

total 104

Costuri pentru protecția plantelor– mentă cultivată cu metode convenționale: 150 EUR/ha în 2001, actualizat cu HCPI (Anexa 8)

63

19.2 Cimbru

Producție ecologică Conversie la metode de producție ecologică

Cimbru Rentabi-

litate preț valoare dt/ha EUR/dt EUR/ha

Producție convențională 1) 980 13,09 12.830 Producție ecologică 1) 735 16,36 12.028

pierderi de venituri 802

economii de costuri 1.172 semințe

698 fertilizare minerală

357 protecția chimică a plantelor

116

costuri suplimentare 884 plante

698 fertilizare organică

104

protecția plantelor cu substanțe organice 0 ore de muncă 40 2.05 82

Costuri suplimentare -288

Plata compensatorie 514

Plata compensatorie în perioada de conversie 600

Surse 1) Estimări de specialitate Indice de preț ecologic/convențional: 1,25

Factorul de reducere a randamentului 75

Indice preț 2001– 2003 până în prezent 116%

Cimbru rentabilitate preț valoare dt/ha EUR/dt EUR/ha

Producție convențională 980 13,09 12.830 Producție ecologică 1) 833 13,75 11.451

pierderi de venituri 1.379

economii de costuri 1.172 semințe

698 fertilizare minerală

357 protecția chimică a plantelor 116

costuri suplimentare 884 plante

698 fertilizare organică

104

protecția plantelor cu substanțe organice 0 ore de muncă

82

Costuri suplimentare -288

Plata compensatorie 600

Indice de preț

1,05

factorul de randament 85%

2) KTBL (2002): Heil u.Gewürzpflanzen

Costuri cu îngrășămintele – cimbru cultivat cu metode convenționale

Necesar de nutrienți

Scăzut Ridicat Mediu Preț cost în

EUR/ha

N 170 240 180 kg / ha 0,88 159

P2O5 50 70 49 kg / ha 0,81 39

K2O 310 420 241 kg / ha 0,66 159

Total

357

Costurile pentru protecția plantelor– cimbru cultivat cu metode tradiționale: 100 EUR/ha în 2001, actualizat cu HCPI (Anexa 8)