Studiu geodemografic la nivelul macrojudeţului

Sălaj-Bihor-Alba-Arad (2002)

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi Facultatea de Geografie şi Geologie Departamentul de Geografie Specializarea Geografia turismului Anul II Grupa GT24 Student – Josanu Daniela

2

Cuprins:

I. Dinamica naturală a populaţiei în macrojudeţul Sălaj-Bihor-Alba-Arad ............................................ 3

I.1. Natalitatea în cadrul macrojudeţului ............................................................................................... 3

I.2. Mortalitatea în cadrul macrojudeţului............................................................................................. 4

I.3. Bilanţul natural în cadrul macrojudeţului ....................................................................................... 5

I.4. Interpretarea sintetică asupra dinamicii naturale a populaţiei macrojudeţului Sălaj-Bihor-Alba-Arad ............................................................................................................................................................ 6

II. Structura pe grupe de vârste şi sexe în macrojudeţul Sălaj-Bihor-Alba-Arad ........................................ 7

II.1. Piramida pe grupe de vârste şi sexe în macrojudeţul Sălaj-Bihor-Alba-Arad ................................. 7

II.2. Tipuri de piramide pe grupe de vârste şi sexe în macrojudeţul Sălaj-Bihor-Alba-Arad .................. 8

II.2.1. Structura pe grupe de vârste şi sexe la nivel de comune .......................................................... 8

II.2.2. Structura pe grupe de vârste şi sexe la nivelul oraşului Blaj, judeţul Alba ............................. 11

II.3. Interpretarea sintetică a structurii pe grupe de vârste şi sexe ........................................................ 12

III. Structura ocupaţionalaă a populaţiei la nivelul macrojudeţului Sălaj-Bihor-Alba-Arad ..................... 13

IV. Cartograma tipologiei geodemografice a macrojudeţului Sălaj-Bihor-Alba-Arad.............................. 15

V. Bibliografie ...................................................................................................................................... 16

3

I. Dinamica naturală a populaţiei în macrojudeţul Sălaj-Bihor-Alba-Arad

I.1. Natalitatea în cadrul macrojudeţului

Din cartograma de mai sus reiese un șablon determinat de câțiva factori care influențează nataliatea. În primul rând se observă partea de est și nord-est în care natalitatea este mai ridicată. Aceasta este zona în care se regăsește cea mai mare pondere a populației de etnie maghiară din macrojudeț, fiind determinată de apropierea față de granița cu Ungaria. Populația de etnie maghiară și în general cea de confesiune catolică este cunoscută pentru oferirea unor valori ale natalității peste medie.

4

La polul opus se regăsește județul Alba, cu cele mai multe valori mici ale natalității urmat de județul Arad. Acest lucru se petrece datorită procesului de îmbătrânire a populației la care sunt supuse așezările mici și izolate. Județul Alba este recunoscut pentru cea mai mare concentrare de așezări rurale, acestea fiind majoritatea de mici dimensiuni și izolate datorită reliefului. Valoarea medie a natalității macrojudețului este de 9,79 ‰ (sub media națională de 11,9 ‰). Valoarea minimă se regăsește într-o comună mică din județul Alba (doar 831 de locuitori) și este de 2,41 ‰, în timp ce valoarea maximă este de 24,04‰ și corespunde comunei Dragu din județul Sălaj.

I.2. Mortalitatea în cadrul macrojudeţului Cele mai concetrate zone cu valori ridicate ale mortalității sunt cele din regiunile montane, relieful fiind un factor esențial în acest caz. Astfel, aceste comune sunt în general unele izolate, în care populația preponderentă este cea vârstnică, tinerii migrând către locuri mai deschise, mai prospere. Această izolare alimentează și accesibilitatea greoaie, ducând la un

5

sistem sanitar mai puțin performant și eficient. Mai există și alte comune cu mortalitate mare, însă punând la un loc cu natalitatea de valori ridicate, reiese un bilanț natural care indică echilibrul, dar mai ales acest lucru indică o condiție materială precară (ex. Comuna Curtuișeni din județul Bihor, cu ambele valori mult peste medie). Așadar, configurația cartogramei mortalității este modelată de doi factori principali: relieful (accesibilitate) și nivelul de trai. Valoarea medie pe tot macrojudețul este de 16,58 ‰ (peste media națională). În comuna Bata (Arad) se regăsește uriașa valoare de 35,36 ‰, în timp ce minima se găsește în municipiul Zalău din județul Sălaj.

I.3. Bilanţul natural în cadrul macrojudeţului

Reunind factorii care influențează dinamica populației, și anume structura etnică, relieful și condițiile de trai, se determină un șablon al distribuției spațiale a valorilor bilanțului natural. Astfel se întâlnesc cele mai grave valori în zonele mai inaccesibile și izolate din cauza reliefului, dominând o valoare ridicată a mortalității. Valorile apropiate de 0 din vestul județului Arad sunt determinate de valorile inalte ai ambilor indicatori componeți (natalitatea și mortalitatea), în timp ce valorile cele mai ridicate se întâlnesc în zonele cu populație cu un

6

-10

-5

0

5

10

15

20

25

1966

1968

1970

1972

1974

1976

1978

1980

1982

1984

1986

1988

1990

1992

1994

1996

1998

2000

2002

2004

2006

Evoluţia dinamicii populaţiei între anii 1966 şi 2006

natalitate mortalitate bilant natural

comportament demografic puternic natalist din estul și nordul macrojudețului. Zona de sud a județului Alba este caracterizată printr-un bilanț pozitiv datorită prosperității care atrage populație tânără din zonele mai izolate. Cea mai alarmantă valoare a bilanțului natural se întâlnește în comuna Căpâlna din județul Bihor (-29,93 ‰), în timp ce valoarea maximă este de 6,41 ‰ și se află în comuna Livada din județul Arad. În medie, bilanțul natural al macroudețului este negativ, fiind de -6,79 ‰.

I.4. Interpretarea sintetică asupra dinamicii naturale a populaţiei macrojudeţului Sălaj-Bihor-Alba-Arad

Dacă reprezentările cartografice anterioare au ilustrat factorii actuali care au influențat valorile indicatorilor din zolne diferite, graficul de mai sus are menirea de a arăta influența factorului politic și economic în decurs de 40 de ani asupra situației demografice a intregului macrojudeț. Cel mai oscilatoriu indicator al demografiei este natalitate, acest indicator fiind foarte sensibil la astfel de factori externi. Vedem astfel în reprezentarea cronologică o serie de creșteri și descreșteri, cu o amplitudine mai mare sau mai mică, care sunt strâns legate de măsurile luate de regimul de guvernare. Se disting astfel două momente cruciale în evoluția în timp a natalității, și anume vârful din anul 1968 și declinul care a început cu anul 1989. Aceste două momente sunt reprezentate de Decretul 770 din 1967 prin care se interzicea avortul, respectiv Revoluția din

7

1989 care a declanșat un dezechilibru în mentalitatea și condițiile de trai ale populației. Între aceste două evenimente au mai existat și alte schimbări de direcție, însă de amplitudini mai mici, tendința generală a valorilor natalității fiind de scădere datorită condițiilor de trai mai dificile impuse de regimul comunist. Mortalitatea în schimb, are o evoluție mult mai liniară, însă păstează o tendință ascendentă, stabilizându-se în ultimii ani în jurul valorilor înalte de până la 15 ‰. Acest lucru este alimentat de procesul de îmbătrânire a populației determinat printre altele și de ușurarea posibilității de a părăsi țara. Punând la un loc acești doi indicatori, se dă naștere unui curs al bilanțului natural care imediat după Revoluție a trecut limita de 0, rămânând pană în prezent la valori negative.

II. Structura pe grupe de vârste şi sexe în macrojudeţul Sălaj-Bihor-Alba-Arad

II.1. Piramida pe grupe de vârste şi sexe în macrojudeţul Sălaj-Bihor-Alba-Arad

Această piramidă a grupelor de vârste și sexe este modelată în principal de evenimentele care au avut loc de-a lungul timpului, în perioada în care s-au născut persoanele din populația actuală. Situația conflictuală din prima jumătate a secolului al XX-lea și-a pus amprenta asupra părții superioare a piramidei (peste 50 de ani). În primul rând se observă o diferență între grupele 80-84 și 75-79, fiind grupele populației născute în timpul Primului Război Mondial și în perioada imediat următoare, această diferență manifestându-se printr-o creștere a numărului de locuitori după încheierea războiului. Cel de-al Doilea Război Mondial s-a manifestat din punct de vedere demografic exact în același mod ca și în primul, acest fenomen fiind reprezentat de diferența dintre grupele 55-59 și 50-54. Regimul politic a influențat și el comportamentul demografic prin anumite măsuri luate și schimbări bruște. Grupele de vârste cuprinse între 25 și 39 de ani sunt reprezentate de niște oscilații foarte accentuate. Mai întai se observă o scădere a populației datorită permiterii avorturilor, apoi grupa imediat următoare indică o explozie demografică datorită politicii nataliste implementate. Acest regim comunist foarte nestatornic a impus o nouă schimbare în comportamentul demografic prin instaurarea unei guvernări din ce în ce mai aspre, ducând la o scădere a numărului de nașteri prin dificultatea familiilor de a mai susține un număr mare de copii. După prăbușirea comunismului din 1989, populația a continuat să scadă în număr, astfel încât baza piramidei pe grupe de vârste și sexe este din ce în ce mai îngustă. Forma piramidei indică o stare actuală de echilibru aproximativ, direcționându-se însă spre un declin continuu, având în vedere natalitatea tot mai scăzută, aceasta anunțând un indice de înlocuire a generațiilor scăzut.

8

5 4 3 2 1 0 1 2 3 4 5

0-4

5-9

10-14

15-19

20-24

25-29

30-34

35-39

40-44

45-49

50-54

55-59

60-64

65-69

70-74

75-79

80-84

>85

Piramida pe grupe de vârste şi sexe pentru macrojudeţul SJ-BH-AB-AR, 2002

Barbati

Femei

II.2. Tipuri de piramide pe grupe de vârste şi sexe în macrojudeţul Sălaj-Bihor-Alba-Arad

II.2.1. Structura pe grupe de vârste şi sexe la nivel de comune

Baza foarte largă a piramidei ilustrează o pondere mare a populației tinere. Acest lucru se petrece datorită natalității ridicate determinată în special de structura etnică a comunei. Peste 30% din populație aparține unei etnii a cărei caracteristică este numărul mare de copii, și anume cea maghiară și cea romă.

9

5 4 3 2 1 0 1 2 3 4 5

0-4

5-9

10-14

15-19

20-24

25-29

30-34

35-39

40-44

45-49

50-54

55-59

60-64

65-69

70-74

75-79

80-84

>85

Piramida pe grupe de vârste şi sexe pentru comuna INEU - BH, 2002

Barbati

Femei

În structura pe vârste a acestei comune se observă o altfel de manifestare a comportamentului demografic în partea inferioară decât în aceeași parte a piramidei pe macrojudeț. Aici, în loc să scadă natalitatea, și implicit populația tânără, după instaurarea condițiilor de trai mai grele din timpul comunismului, tendința a fost de creștere a numărului de nou născuți. Acest lucru indică o mentalitate mai primitivă, și anume că starea materială precară presupune un număr mai mare de copii pentru a fi de ajutor în gospodărie și de a primi anumite venituri sociale. În cea mai mare parte, această piramidă nu se suprapune cu cea a macrojudețului, fiind unul din cazurile în care comportamentul demografic este determinat de mentalitatea populației cu privire la condițiile de trai. Indicele de înlocuire a generațiilor este unul liniștitor, însă deocamdată comuna Ineu este afectată de un raport de dependență nu prea liniștitor determinat de numărul mare de locuitori inactivi în comparație cu cei activi.

10

4 3 2 1 0 1 2 3 4 5 6 7

0-4

5-9

10-14

15-19

20-24

25-29

30-34

35-39

40-44

45-49

50-54

55-59

60-64

65-69

70-74

75-79

80-84

>85

Piramida pe grupe de vârste şi sexe pentru comuna BATA - AR, 2002

Barbati

Femei

Piramida pe grupe de vârste și sexe a comunei Bata din județul Arad are o formă foarte neregulată și asimetrică, determinată de numărul relativ mic de locuitori (puțin peste 1200). Uneori, numărul mic de locuitori nu permite realizarea unui anumit șablon, din cauză că orice factor care intervine are efecte însemnate. Însă ceea ce se observă cu cea mai mare ușurință este diferența foarte mare între partea inferioară a piramidei, fiind foarte îngustă, și partea superioară a acesteia, fiind mult mai largă. Acest lucru indică un grad înalt de îmbătrânire a populației și incapacitatea de a reda o pondere mai mare a populației tinere. Cel mai vizibil lucru când vine vorba de asimetrie este diferența mare între numărul de femei și cel al bărbaților, cel din urmă fiind în general mai mic, însă problema este că această diferență este cel mai evidentă la populația cu vârsta peste cea de reproducere, astfel neavând un efect prea mare asupra indicelui fertilității și ISF-ului, ba chiar acestea indică niște valori dezamăgitoare. În general, priamida pe grupe de vârste și sexe a comunei Bata din județul Arad indică o populație foarte îmbătrânită, cu un raport de dependență greu de suportat și cu o capacitate redusă de înlocuire a generațiilor.

11

II.2.2. Structura pe grupe de vârste şi sexe la nivelul oraşului Blaj, judeţul Alba

Orașul Blaj din județul Alba conturează cea mai asemănătoare structură pe vârste și sexe cu cea a macrojudețului. De regulă, așezările urbane sunt cele care sunt cele mai reprezentative din acest punct de vedere, acestea având cea mai mare putere de echilibrare a comportamentului demografic. Această asemănare se întâlnește mai ales în cazul așezărilor urbane fără o anumită specializare preponderentă pe un sector de activitate. Astfel se observă foarte bine pragurile determinate de evenimentele și procesele din decursul timpului care au modelat această structură actuală. Singura diferență față de restul macrojudețului este că piramida orașului Blaj are baza puțin lărgită, acest lucru indicând o tendință ușoară de extindere a numărului, fiind o veste bună pentru viitor.

5 4 3 2 1 0 1 2 3 4 5

0-4

5-9

10-14

15-19

20-24

25-29

30-34

35-39

40-44

45-49

50-54

55-59

60-64

65-69

70-74

75-79

80-84

>85

Piramida pe grupe de vârste şi sexe pentru oraşul BLAJ - AB, 2002

Barbati

Femei

12

Se determină astfel faptul că orașul Blaj din județul Alba este un oraș tipic românesc, fără o anumită specializare predominantă pe un sector de activitate, și cu o ușoară tendință de creștere a populației, indicând o ameliorare a indicelui de înlocuire a generațiilor.

II.3. Interpretarea sintetică a structurii pe grupe de vârste şi sexe

Problema îmbătrânirii populației este o problemă invocată des în ideile anterioare, astfel

încât cartograma de mai sus vine în sprijinul acestora, punând în spațiu valorile indicelui. Astfel, se observă cele mai mari rate ale indicelui de îmbătrânire a populației în zonele despre care s-a demonstrat că sunt afectate de izolare. Acest lucru se petrece datorită migrației populației tinere către zone mai prospere; se observă contrastul din cadrul județului Alba în care zona sudică, mai dezvoltată are valori ale indicelui în opoziție cu cele din zona montană. Același lucru se petrece și în cadrul celorlalte județe. Indicele de îmbătrânire a populației din vestul și nordul macrojudețului este menținut la valori mai joase datorită natalității ridicate, influențată de factorii amintiți în analizele anterioare. Comuna cea mai afectată de îmbătrânirea populației este Ohaba din județul Alba și are o valoare a indicelui de 3,31, în timp ce populația cea mai tânără se regăsește în municipiul Zalău, fiind un pol de atracție pentru populația activă (valoarea de 0,13).

13

III. Structura ocupaţionalaă a populaţiei la nivelul macrojudeţului Sălaj-Bihor-Alba-Arad

Structura ocupațională a macrojudețului Sălaj-Bihor-Alba-Arad este una relativ echilibrată având în vedere că localitățile cu populație antrenată în cadrul celor trei sectoare predomină.

Cele patru județe componente au o structură profesională asemănătoare având cam aceeași repartiție a activităților.

Localitățile cu o pondere de peste 60% a sectorului primar sunt de cele mai multe ori profund rurale, sărace cu o agricultură de subzistență ce necesită o cantitate mare de forță de muncă brută, iar producția obținută nu înregistrează un surplus ce poate fi destinat comercializării.

La nivelul macrojudețului cele două localități cu o pondere mai mare de 60% a sectorului terțiar sunt: comuna Tulca din județul Bihor și orașul Sebiș din județul Arad.

Cu toate acestea mai sunt câteva localități (culoarea albastră) care au o pondere aproximativ egală a sectoarelor primar și terțiar. Acestea au o economie echilibrată bazată atât pe agricultură cât și pe servicii.

14

s1% : X

Y : s2%

Z : s

3%

100

0

100

90

10

90

80

20

80

70

30

70

60

40

6050

50

50

40

60

40

30

70

30

20

80

20

10

90

10

0

1000

15

IV. Cartograma tipologiei geodemografice a macrojudeţului Sălaj-Bihor-Alba-Arad

16

V. Bibliografie

www.wikipedia.org www.edrc.ro www.insse.ro