LICEUL TEHNOLOGIC CEZAR NICOLAU

STUDIU ECO COALA

PROIECT MONDIAL

STUDIUECO COALA PROIECT MONDIAL

1. Argument

Liceul Tehnologic Cezar Nicolau realizeaz un studiu avnd ca tem managementul deeurilor.

n raport cu destinaia (scopul final) urmrit, Legea nr 137/1995 a instituit patru reguli juridice principale privind deeurile:- gestionarea acestora n condiiile de protecie a sntii populaiei i a mediului, conform regimului juridic stabilit;- interzicerea introducerii pe teritorul Romniei de deeuri de orice natur, n scopul eliminrii acestora (art.23)- introducerea pe teritoriul Romniei a deeurilor, n scopul valorificrii n baza reglementrilor specifice n domeniu, cu aprobarea Guvernului, realizarea valorificrii deeurilor n instalaii, procese sau activiti autorizate de ctre autorizaiile publice competente;- realizarea transferului i a exportului de deeuri de orice natur n conformitate cu acordurile i conveniile la care Romnia este parte i cu reglementrile specifice n materie.

2. Scopul studiului Studiul are drept scop Reducerea, Refolosirea i Reciclarea deeurilor, trei metode prin care oricine poate elimina deeurile i poate proteja, astfel, mediul nconjurtor, economisind energie i reducnd poluarea.3. Concepte-cheie

n raport cu destinaia (scopul final) urmrit, Legea nr 137/1995 a instituit patru reguli juridice principale privind deeurile:

- gestionarea acestora n condiiile de protecie a sntii populaiei i a mediului, conform regimului juridic stabilit;

- interzicerea introducerii pe teritoriul Romniei de deeuri de orice natur, n scopul eliminrii acestora (art.23)

- introducerea pe teritoriul Romniei a deeurilor, n scopul valorificrii n baza reglementrilor specifice n domeniu, cu aprobarea Guvernului, realizarea valorificrii deeurilor n instalaii, procese sau activiti autorizate de ctre autorizaiile publice competente;- realizarea tranferului i a exportului de deeuri de orice natur n conformitate cu acordurile i conveniile la care Romnia este parte i cu reglementrile specifice n materie.

4. Variabile de studiu

Variabilele dependente de elevi: nevoile, dorinele, aspiraiile, concepiile, prejudecile, reprezentrile, interesul pentru ecologizare, motivaia; diverse influene: efectele educaiei, comunitatea local, factori economici, culturali, politici, management educaional etc.; membrii unei populaii pot s difere n funcie de multe variabile: grupul de elevi, de exemplu, conine biei i fete, avnd fiecare educaii diferite i provenind din medii diferite, prezentnd diferite capaciti etc..5. Ipoteze de studiu

n ce msur se regsete intenia de colectare a deseurilor in randul elevilor din Liceul Tehnologic Cezar Nicolau;

n ce msur sunt cunoscute noiunile de ecologizare i reciclare;

n ce msur sunt determinani factorii motivaionali in privinta ecologizrii;

n ce msur se faciliteaz elaborarea, pe baza concluziilor obinute, a planului de actiuni de ecologizare a liceului.6. Obiectivele studiului

Identificarea msurii n care se regsete intenia de colectare a deseurilor in randul elevilor din Liceul Tehnologic Cezar Nicolau;

Cunoaterea notiunilor de ecologizare si reciclare;

Identificarea factorilor motivaionali determinani ai ecologizrii;

Facilitarea elaborrii, pe baza concluziilor obinute, a planului de actiuni de ecologizare a liceului.Studiul realizat se bazeaz pe urmtoarele REPERE METODOLOGICE:

7. Descrierea grupului int i a eantionului

Studiul se bazeaz pe rezultatele centralizate in urma aplicarii chestionarelor in Liceul Tehnologic Cezar Nicolau, Branesti, Judeul Ilfov.

Populaia investigat: elevi ai claselor IX-XII, Liceul Tehnologic Cezar Nicolau, Branesti, Judeul Ilfov.Uniti de eantionare: Clase de elevi: 9 clase, care au in medie cate 22 de elevi prezeni la sondaj.Volumul eantionului: 197 elevi prezeni.Tipul eantionului: eantionare neprobabilistic, prin stratificare simpl, pe baz de raionament. Eantionul este reprezentativ aproximativ 86% din totalul elevilor din liceu, care inva la zi.

8. Etapele realizrii studiului

Activiti/aciuni01-15 XI 201315-30 XI 201301-15 XII 201315-30 XII 201301-15 I 2014

Documentare teoretico-tiinific n vederea realizrii studiului

Realizarea chestionarelor

Aplicarea chestionarelor la nivelul liceului

Centralizarea informaiilor obinute de la elevi

Interpretarea statistic (cantitativ) i calitativ a rezultatelor obinute

Elaborarea Raportului n urma studiului

9. Instrumente de cercetare

Ca principal mijloc de investigare s-a aplicat CHESTIONARUL, constituit din 10 itemi.

10. Analiza chestionarelor aplicate

Item 1: Stiti ce sunt deseurile?

Rspunsuri valabil exprimate: 197.Variante de rspunsNr. eleviProcent

a. Da19197%

b. Nu63%

Din nr. total de rspunsuri exprimate de 197 elevi, 191 de elevi, corespunztor valorii de 97% cunosc definitia deseurilor, n timp ce numai 6 elevi, respectiv 3 % nu stiu sa defineasca deseurile. Putem afirma c acest lucru se datoreaz promovrii ecologizarii in Liceul Tehnologic Cezar Nicolau.Deeu- orice substan, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaia specific privind regimul deeurilor, pe care deintorul l arunc, are intenia sau are obligaia de a-l arunca;

Deeu reciclabil -deeu care poate constitui materie prim ntr-un proces de producie pentru obinerea produsului iniial sau pentru alte scopuri;

Deeuri periculoase- deeurile ncadrate generic, conform legislaiei specifice privind regimul deeurilor, n aceste tipuri sau categorii de deeuri i care au cel puin un constituent sau o proprietate care face ca acestea s fie periculoase;

Item 2: Cunoasteti de cate feluri pot fi acestea?

Au fost in total 197 de rspunsuri exprimate, deseurile fiind impartite conform graficului urmator:

Deseurile si felul in care ne ocupam de ele pot afecta mediul inconjurator - este vorba despre mediul in care traim, tot ceea ce ne inconjoara, inclusiv aerul, apa, pamantul, plantele si lucrurile construite de om. Pentru ca ne dorim cu totii o lume curata si pentru ca avem nevoie sa traim intr-un mediu sanatos, gestionarea eficienta adeseuriloreste foarte importanta.Deseurilepe care le generam trebuie controlate cu grija pentru a ne asigura ca nu dauneaza mediului si sanatatii noastre.Gestionarea deseurilorde ambalaje cuprinde urmatoarele etape:

Precolectare

Colectare

Transport

Valorificare si tratare

Depozitare finala

Ambalajele au aparut ca o necesitate a lumii moderne, dupa ce s-a constatat ca produsele au nevoie de o protectie sporita pentru a fi sigure pentru sanatate si pentru a-si mentine calitatile. Ambalajele asigura integritatea si igiena produselor si le protejeaza in timpul transportului, depozitarii si pastrarii impotriva deteriorarii sau degradarii. Ambalajele permit transmiterea unor informatii importante despre produsul ambalat: cantitatea si continutul produsului, termenul de valabilitate, producatorul, instructiuni pentru utilizare si pastrare etc.ILE"?Pentru cei mai multi dintre noi deseurile sunt sacii cu gunoi pe care ii aruncam in fiecare zi. De fapt, deseurile reprezinta orice lucru aruncat, respins sau abandonat in mediul inconjurator intr-o maniera sau cantitate care poate avea un impact asupra mediului. Deseurile de ambalaje sunt formate din toate ambalajele si materialele de ambalare pe care nu le mai folosim si pe care le aruncam sau avem intentia de a le arunca.

CE SE POATE RECICLA?

Sticlasticle si borcane (verzi, maro sau incolore)

Hartieziare, reviste, plicuri, hartie de scris, ambalaje de carton, cartoane de oua, ambalaje de carton pentru produse lichide

Aluminiudoze de bauturi, folie de aluminiu, ambalaje din folie de aluminiu

Otelcutii de conserve, ambalaje de otel

Plasticambalaje din plastic diverse (sticle de plastic, pahare, farfurii, caserole, borcane, pungi etc.)

Item 3: V-ati confruntat cu situatii neplacute din cauza deseurilor?

Din cele 197 de rspunsuri exprimate, 190 de elevi au fost deranjati de mirosul neplacut si de poluare si doar 7 elevi nu s-au intalnit cu nici o situatie neplacuta.

Item 4: Considerati necesara colectarea deseurilor?

Din cele 197 de raspunsuri, 195 de elevi considera necesara colectarea deseurilor, in timp ce doar 2 au raspuns nu.

Item 5. Ce credeti ca se poate face cu deseurile? La ce pot fi folosite?

Cei mai multi elevi 99%- respectiv 195 stiu ca fiecare dintre noi poate contribui la protectia mediului inconjurator si a resurselor naturale invatand despre si PRACTICANDin fiecare zi trei activitati importante: Reducerea,RefolosireasiReciclarea.

In felul acesta economisim energie, poluam mai putin mediul inconjurator (reducand poluarea aerului, apei si solului); natura si resursele naturale sunt protejate; se castiga mai mult spatiu pentru parcuri, terenuri de joaca.

Item 6: Ce implicatii au deseurile asupra naturii? Sunt biodegradabile?

Un procent de 95% dintre respondenti - respectiv 188 de elevi considera ca, in general deseurile polueaza si fac rau mediului inconjurator, nefiind biodegradabile.Item 7: Ce masuri credeti ca ar putea fi luate in liceul nostru?

Cei 197 de respondenti au dat mai multe raspunsuri precum voluntariatul si responsabilizarea elevilor din liceu dar majoritatea, respectiv 136 de elevi, considera ca trebuie infiintat un centru de reciclare in liceu pe categorii de deseuri.

REDUCETI!

A reduce inseamna a micsora sau a folosi mai putin pentru a rezula o cantitate mai mica de deseuri. Putem reduce cantitatea de deseuri incercand sa cumparam, pe cat posibil, acele produse ale caror ambalaje sau a caror folosire nu creaza deseuri sau creaza o cantitate mai mica. O componenta importanta a reducerii deseurilor o reprezinta conservarea folosirea inteligenta a resurselor naturale si folosirea unei cantitati mai mici din acestea, decat in mod obisnuit, pentru a evita deseurile.

REFOLOSITI!

Atunci cand este posibil, refolositi materialele in loc sa le aruncati sau dati-le unor persoane care le pot folosi! Tineti minte: gunoiul unui om poate fi comoara pentru altcineva!

RECICLATI!

Reciclareaeste procedeul prin care materialele continute in deseuri sunt prelucrate si folosite pentru fabricarea de produse noi. Astfel, se foloseste mai putina energie si mai putine resurse decat pentru crearea produselor

din materiale noi.

Aproape orice aveti in casa si nu poate fi refolosit, poate fi reciclat si transformatin altceva. Veti fi surprinsi ce se poate face dintr-un produs reciclat - o sticla de suc reciclabila, de exemplu, poate fi transformata intr-un tricou, pieptene sau alte o suta de bunuri din plastic care pot fi folosite timp de multi ani. Produsele din hartie pot lua, de asemenea, diverse forme o carte de colorat poate deveni una din cartile tale de scoala sau un caiet.COINCINERAREAUn exemplu de instalatie de co-incinerare estecuptorul pentru producerea cimentuluiunde procesul tehnologic se desfasoara la temperaturi ridicate, care se obtin prin arderea combustibililor traditionali: carbune, gaze naturale, pacura.

Temperaturile ridicate, ca si alti parametri specifici, permit inlocuirea combustibililor traditionali cu deseuri, procesul desfasurandu-se in conditii sigure din punct de vedere al mediului inconjurator, sanatatii oamenilor si calitatii produsului finit-cimentul.In cuptoarele de ciment se pot co-incinera multe tipuri de deseuri, provenind din diverse ramuri industriale, si ele pot inlocui partial atat combustibilii cat si materiile prime traditionale care se folosesc la fabricarea cimentului. Exemple de deseuri: hartie, carton, anvelope, ulei uzat, lacuri si vopsele, piele, textile, plastic, lemn, rumegus, deseuri de ambalaje, nisip.Co-incinerarea deseurilor in fabricile de ciment se realizeaza in conditii de siguranta, procesul fiind atent controlat si verificat pe tot parcursul desfasurarii lui.

Fabricile de ciment sunt dotate cu aparatura moderna pentru analiza parametrilor tehnologici, analiza chimica a deseurilor si au, de asemenea, instalatii performante pentru pregatirea si tratarea deseurilor inainte de a fi introduse la ardere in cuptoarele de ciment.Folosirea co-incinerarii ca metoda de valorificare a deseurilor are numeroase beneficii atat pentru mediul inconjurator, cat si pentru sanatatea noastra, a tuturor.

Astfel:

Prin inlocuirea partiala cu deseuri, consumul de combustibili si materii prime traditionale utilizate la fabricarea cimentului se reduce, ceea ce inseamna economisirea si conservarea acestor resurse naturale;

Prin co-incinerare, substantele poluante continute in unele tipuri de deseuri sunt distruse in totalitate, ceea ce reprezinta un mare beneficiu atat pentru mediu, cat si pentru sanatatea oamenilor;

Prin micsorarea cantitatii de deseuri existente ca urmare a arderii lor in cuptoarele de ciment se reduce poluarea aerului, apei, solului, a mediului inconjurator in general;

Daca deseurile sunt co-incinerate in fabricile de ciment, atunci cantitatea de deseuri care ajunge la depozitare (gropi de gunoi) este mult mai mica si astfel ne putem bucura de mai mult spatiu verde, de un mediu mult mai curat si sanatos.

Item 8: Ce beneficii apar in urma refolosirii deseurilor? Impactul asupra economiei.

Majoritatea elevilor, in procent de 75%, au raspuns ca economisim materiile prime si protejam natura, reducand poluarea. Totusi, 25% dintre elevi nu au cunoscut beneficiile refolosirii deseurilor si impactul pozitiv asupra economiei.

PRINCIPALELE TIPURI DE DESEURI:

Hrtia este cel mai comun i frecvent deeu i se elibereaz din toate domeniile de activitate. Ne trece prin mn n fiecare zi, dar de multe ori nici nu ne dm seama ct de iresponsabil o folosim, din neinformare, incontien, din pcate, chiar i din nepsare. Hrtia de calitate (folosit la caiete, pentru dactilografiere sau pentru copiatoare i imprimante), hrtia de ziar i cartonul sunt cele mai utilizate tipuri de hrtie i tot ele sunt i cele care pot fi reciclate. tim deja c reciclarea hrtiei nseamn transformarea deeurilor de hrtie n noi produse de hrtie. nsde ce s o reciclm?1. Pulpa lemnoas necesar fabricrii hrtiei se obine, de obicei, din plantaii controlate, n general de conifere. Aceste plantaii controlate au nlocuit multe pduri vechi, fapt ce a nsemnat crearea unor dezechilibre naturale, prin pierderea multor habitate naturale, ecosisteme, distrugnd i ameninnd cu dispariia multe specii de plante i animale. De asemenea, copacii btrni stocheaz cantiti mari de carbon, contribuind la reducerea gazelor cu efect de ser din atmosfer. Atunci cnd acetia sunt tiai, mare parte din carbonul stocat ajunge napoi n atmosfer. Aadar, reciclarea hrtiei ajut la pstrarea ecosistemelor i economisirea unor resurse naturale epuizabile.2. Reciclarea hrtiei presupune utilizarea de pn la 65% mai puin energie dect producia de hrtie virgin (mare parte din energia dedicat produciei de hrtie se consum prin transformarea lemnului n hrtie) i cu 80% mai puin ap.

3. Reciclarea hrtiei rezolv problema depozitrii deeurilor, att din punct de vedere al costurilor, ct i al transportului.

4. Hrtia este biodegradabil. n timp ce putrezete n gropile de gunoi, se produce metan, un gaz cu efect de ser foarte puternic. Reciclarea hrtiei ajut la reducerea emisiilor de CO2 i metan i ajut la diminuarea nclzirii globale.

5. Hrtia reciclat nu este realbit n mod normal, iar dac totui intr ntr-un proces de albire, se folosete oxigen i nu clor, ca la cea din fibre virgine. Asta reduce cantitatea de toxine degajate n aer i n ap. Chimicalele folosite pentru descompunerea fibrelor i agenii de nlbire polueaz i trebuie tratai nainte de a fi deversai sau eliberai n atmosfer.

DE CE AR TREBUI SA RECICLAM PLASTIC?

Economisim resurse naturale. Productia de plastic utilizeaza 8% din productia de petrol a globului.

Reducem consumul de energie. Prinreciclareaunei singure sticle din plastic salvam energia care ar putea tine aprins un bec timp de 6 ore.

Reducem cantitatea de gunoisolid care ajunge la gropile de gunoi.

Reducem emisiile de substante chimice nocive in aer.DE CE AR TREBUI SA RECICLAM STICLA ?

Economisim energie.Reciclarea a 2 sticle salveaza energie cat sa fiarba apa pentru 5 cani de ceai.

Reducem emisiile de gaze nocive din atmosfera.DE CE AR TREBUI SA RECICLAM ALUMINIUL?

Economisim materii prime, energie si reducem emisiile de gaze nocive in atmosfera.Item 9: Credeti ca educatia / civilizatia influenteaza pozitiv strangerea deseurilor?

Un procent de 67% dintre cei chestionati, respectiv 131 de elevi au recunoscut importanta educatiei vis-a-vis de reciclarea deseurilor; 36 de respondenti sunt de parere ca gradul de civilizatie nu influenteaza strangerea deseurilor.

Item 10: Daca mergi pe strada si vezi pe jos o hartie, ce faci?

A. Ma opresc, o ridic si o arunc la primul cos intalnit.B. Ma opresc, o ridic si caut un recipient pentru hartie.

C. Ma lasa indiferent.Cei mai multi (132) dintre elevii intrebati, adica un procent de 67%- arunca hartia la primul cos intalnit; 53 dintre cei intervievati trec mai departe, indiferenti, si doar 12 elevi ridica hartia si cauta recipientul potrivit.

11. ConcluziiIn zilele noastre, hartia este un material comun, insa, in trecut, ea era rara si foarte pretuita. A fost inventata in anul 105 de Tsai Lun, un nobil chinez. Reteta lui nu parea complicata - a amestecat scoarta de dud, canepa si apa, apoi a presat amestecul intr-o masinarie speciala si l-a lasat sa se usuce la soare.

Se spune ca datorita inventarii hartiei, considerata apoi baza comunicarii, China a fost una dintre primele tari din lume in care s-au dezvoltat arta si literatura. Inca de atunci, chinezii au fabricat hartia din materiale reciclabile. Spre deosebire de alte materialereciclabile, hartia nu poate fireciclatala infinit. Dupa mai multe reutilizari fibrele devin prea slabe si scurte pentru a mai putea fi folosite. De aceea, fibrele noi sunt de obicei amestecate cu fibrereciclateatunci cand sunt fabricate produse noi din hartie. Astfel, cutiile de carton sunt, de obicei, un amestec de cantitati egale de fibrereciclatesi fibre noi.Putem reduce cantitatea de hartie pe care o folosim zilnic asigurandu-ne ca atunci cand scriem folosim ambele fete ale unei pagini, ca nu incepem o pagina noua fara a o termina pe cea de dinainte, ca nu rupem foi doar ca sa ne jucam si sa le aruncam pe jos.

DE CE SA RECICLAM HARTIA?

Economisim energie. O fabrica producatoare de hartie foloseste cu 40% mai putina energie daca foloseste hartie reciclabila, decat fibra noua.

Poluam mediul mai putin. Pentru a produce hartie reciclatase folosesc mai putine chimicale si inalbitori decat in cazul in care se produce hartie noua. Protejam padurea. Dacahartia este reciclata se vor taia si se vor folosi mai putini copaci.

Hartia si celelalte produse din hartie se fabrica din celuloza care se extrage din lemnul copacilor. Aceasta este transformata intr-o pasta care este scursa, presata si apoi uscata.

Ziarele, revistele, cutiile si ambalajele de carton, caietele si multe alte produse pe care le folosim zilnic pot fireciclatepentru a obtine noi produse.Pentru areciclacorect aceste produse, trebuie sa ne asiguram ca le colectam separat.De la centrele de colectare, hartia, cutiile de carton, ambalajele de carton pentru produsele alimentare lichide sunt facute pachete si presate, apoi sunt trimise la fabricile de hartie unde urmeaza sa fiereciclate. Aici sunt sortate pe categorii: ziare, reviste, cutii de carton etc., apoi sunt tocate si amestecate cu apa pana se obtine o pasta de hartie.

Ambalajele de carton pentru produse alimentare sunt puse intr-un recipient cu apa unde sunt agitate timp de 15-30 de minute pentru a separa pasta de hartie de celelalte materiale. Pasta de hartie este spalata si uscata, rezultatul obtinut fiind hartia reciclata.

Hartia obtinuta este folosita pentru fabricarea altor produse din hartie: pungi, ziare, reviste, plicuri, caiete, cartoane pentru oua si chiar hartie igienica.Aadar, comparativ cu hrtia nou, din fibre virgine, reciclarea hrtiei reduce daunele produse pdurilor, folosete mai puin energie pentru tot procesul de producie, transport etc., folosete mai puin nlbitor, nu produce attea emisii toxice, economisete ap, reduce nivelul de deeuri depozitate n gropile de gunoi, reduce poluarea etc. Este timpul s devenim responsabili i s nvam s refolosimi s reciclm.

PLASTICUL confectionat de om a fost descoperit pentru prima data de catre Alexander Parkes, in 1862, la Londra. Derivat din celuloza, acest material, odata incalzit, putea fi turnat in diferite forme care se pastrau dupa racirea materialului. Parkes spunea ca plasticul putea face orice lucru de care cauciucul era capabil, la un cost mult mai redus. Descoperise ceva ce putea fi transparent, dar in acelasi timp turnat in mii de forme. Imaginati-va ca fibrele covorului din camera voastra au fost odata sticle din plastic!Cea mai mare parte a produselor din plastic sunt obtinute din petrol, o resursa naturala limitata.Recicland produsele si ambalajele din plasticajutam la conservarea resurselor naturale de petrol.

Plasticul este utilizat foarte mult pentru realizarea de produse si ambalaje, intrucat are avantajul de a fi mai usor, mai rezistent sireciclabil.

Pot fireciclatefoarte multe deseuri de ambalaje din plastic: sticle PET, borcane, farfurii, caserole, pungi etc.

Deseurile de ambalaje din plastic trebuie colectate in containere separate, fara a fi amestecate cu alte tipuri de deseuri.

Dupa colectare, deseurile de ambalaje din plastic sunt transportate la fabricile dereciclare a plasticuluiunde, dupa spalare si indepartarea impuritatilor (lipici sau etichete), sunt taiate in bucati.

Deseurile de ambalaje din plastic sunt transformate in fulgi de plastic din care se fabrica diverse produse.

Fibrele pentru covoare sau pentru confectii, materialul de umplutura pentru perne, pentru jucariile de plus, ambalaje din plastic, carcasele pentru casete si cd-uri, accesoriile pentru birou - sunt doar cateva exemple de produse obtinute din deseurile de plastic colectate.

STICLA naturala este formata din anumite tipuri de roca topite in urma unor fenomene naturale ce au dus la temperaturi inalte (cum sunt eruptiile vulcanice, traznetele sau impactul cu meteoriti), apoi racite si solidificate rapid. Primii oameni care au facut obiecte din sticla, in principal margele, se presupune ca au trait in jurul anului 3500 i.Hr., in Egipt si in estul Mesopotamiei. Sticla poate fireciclatala nesfarsit fara sa isi piarda din calitati. Principala materie prima din care se obtine sticla este nisipul. Sticla mai contine si alte elemente: soda, varul, feldspatul.

Exista trei feluri de sticla, in functie de culoare: verde, maro si incolora. Sticla colorata este folosita pentru a proteja continutul de efectul razelor soarelui.

Ambalajele din sticla pot fireciclatela nesfarsit fara ca noile ambalaje din sticla obtinute sa isi piarda din calitati.

Inainte de a preda sticlele sau borcanele la centrul de colectare, clatiti-le, scoateti capacele de la borcane si dopurile de la sticle. Puneti doar recipiente din sticla in containerul special amenajat pentru sticla.

Sticla colectata este transportata la fabrica de sticla; aici este sortata in functie de culoare, curatata si pregatita pentru cuptor, apoi este transformata in cioburi.

Acestea se amesteca cu nisip, sodiu si calcar si sunt topite in cuptoare, la temperaturi de peste 1500C.

Sticla topita este turnata in forme, suflata cu aer si modelata in sticle de diverse forme. Dupa ce se racesc, sticlele si borcanele sunt inspectate, incarcate in camioane si transportate catre centrele de imbuteliere, unde sunt umplute.

Obiectele de ceramica sau din sticla termorezistenta, becurile, oglinzile sau gea-murile nu trebuie colectate pentru recuperare!

ALUMINIUL este un metal destul de dur, de culoare argintie-alba, cu greutate mica, intrebuintat la fabricarea multor produse cu utilizari foarte variate: de la agrafe pentru hartie pana la piese pentru avioane. Astfel, prin reciclare, o agrafa transformata intr-o parte componenta a unui avion poate zbura la mii de metri inaltime...

Aluminiul, asa cum il stim, nu se gaseste in natura; el se obtine din minereul de bauxita, care se extrage din minele de bauxita.

Minereul este transportat la fabricile care il transforma in aluminiu printr-un procedeu special.

Din aluminiu se fac doze pentru bauturi, folii pentru ambalaje, folii pentru protejarea alimentelor si altele.

Aluminiul poate fi reciclatla nesfarsit, fara sa isi piarda calitatile. Dozele sunt transportate la centrele dereciclareunde sunt comprimate foarte mult, sub forma unor baloturi.

Apoi, sunt trimise la fabricile care prelucreaza aluminiul, unde acesta este separat de alte deseuri inainte de a fireciclat. Dozele de aluminiu sunt tocate, topite si amestecate cu o cantitate de aluminiu nou.

Dinaluminiul reciclatse obtin lingouri care apoi sunt transformate in foi mari de aluminiu.

La sfarsitul acestui proces dereciclare, dozele colectate de fiecare dintre noi se regasesc in numeroase produse din aluminiu: doze noi de aluminiu pentru bauturile racoritoare, rame pentru tablouri, agrafe pentru hartie si chiar piese pentru avioane.TELEFOANE MOBILE

In 1984, primul telefon mobil aparut pe piata - oricum o raritate la acel moment - era o adevarata caramida. Acum, dupa ce miliarde de dolari au fost investiti in cercetare, telefonul mobil a ajuns la dimensiuni foarte mici si la performante incredibile. Caramida - stramosul actualelor telefoane mobile, cantarea aproximativ jumatate de kilogram si oferea doar o jumatate de ora de convorbiri. In 1996 a aparut primul telefon mobil cu clapeta, inspirat din terminalele folosite in filmul Star Trek.

DE CE RECICLARE? Reducem poluarea. Plasticul si metalele din componenta telefoanelor sunt inofensive cand telefonul este in functiune, dar, daca nu sunt procesate corect dupa iesirea lui din uz, pot fi foarte periculoase pentru mediu si pentru sanatatea noastra.

Ajutam si alti oameni sa aiba acces la un telefon. In Africa se estimeaza ca 80% din populatie are acces la zone cu semnal pentru telecomunicatii, dar numai 10% din populatie isi permite sa cumpere un telefon. Telefoanele vechi, reparate, sunt revandute la preturi mult mai mici si astfel mai multi oameni isi pot permite sa le cumpere.

Cauta un telefon mobil vechi, pe care il ai acasa si nu iti mai este util. Acesta poate fi in stare de functionare sau nu, cu sau fara acumulator, cu sau fara accesorii (incarcator, handsfree, cablu de date etc).

Scoate cartela SIM din telefon si pastreaz-o. Transfera informatiile personale (numere de telefon, numele prietenilor, fotografii etc.) din telefon pe un alt suport (card SIM, computer) si apoi sterge-le din telefonul pe care vrei sa ilreciclezi.

Du acest telefon la magazinele care comercializeaza telefoane mobile si care le colecteaza pe cele vechi.

Aparatele electrice, electronice si electrocasnice reprezinta inventii recente, dar cu o dezvoltare spectaculoasa. Acum 100 de ani calculatorul nu exista nici macar in literatura stiintifico-fantastica, iar astazi utilizarea lui, navigarea pe internet si jocurile in retea sunt la indemana celor mai multi dintre noi.

DE CE RECICLARE?

Aceste aparate contin adesea materiale utile cum ar fi metale pretioase, sticla si plastic, care ar trebui recuperate si nu aruncate la intamplare.

Unele componente din majoritatea acestor produse contin materiale periculoase precum plumb, mercur, arsen si cadmiu. Aceste substante toxice nu reprezinta o problema pentru cei care utilizeaza aparatele, insa pot provoca probleme mediului daca sunt aruncate laolalta cu alte deseuri.

Durata de viata utila a unui computer personal s-a redus de la patru sau cinci ani la doi ani. Masinile de spalat, televizoarele, cuptoarele cu microunde, aspiratoarele, telefoanele mobile si calculatoarele reprezinta deseuri electronice.

Odata stricate, arse sau neutilizabile, produsele de acest fel pot fi returnate la punctele de colectare amenajate, urmand ca apoi sa fie trimise la centrele speciale de refolosire, recuperare sireciclare.

In procesul dereciclare, aparatura este sortata in functie de tip. Fiecare aparat este dezasamblat in parti componente, materiale plastice si metale si se pregateste totul pentru extragerea materiilor prime.

Fundamentare teoretico-tiinific: Prof. Psiholog Adriana Enache

Elaborare chestionare: Adriana Enache i Silvia Ioni

Managementul aplicrii chestionarelor: Adriana Enache

Centralizarea datelor obinute: Adriana Enache

Reprezentare grafic a datelor, informaii cantitative: Adriana Enache Prelucrare i interpretare calitativ a datelor obinute: Adriana Enache

____________________________________________

B-dul IC Brtianu, nr 1B, Brneti, Ilfov,cod potal 077030

Telefon/ fax: 021. 350.12.25

e-mail: grupscolaragricol_cezar_nicolau@yahoo.comweb: www.cezar-nicolau.ro