STUDIU DE FUNDAMENTARE PEISAGISTIC - Arad Romania · Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul...

Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad

STUDII DE FUNDAMENTARE- Studiu peisagistic 1

STUDIU DE FUNDAMENTARE PEISAGISTIC Arh. Alexandrina RETEGAN

Cuprins:

1.INTRODUCERE....................................................................................................... 2

1.1.OBIECTIV 1.2.CONCEPTUL DE PEISAJ

2.ANALIZA PEISAJULUI LA NIVEL MACRO ŞI MEZZO................................. 3

2.1.INCADRAREA ÎN MACROPEISAJ 2.2.ELEMENTE STRUCTURANTE DE MACROPEISAJ

3.TIPOLOGII DE SPAŢII VERZI ÎN INTRAVILAN.............................................19

4.ANALIZA SISTEMULUI DE SPAŢII VERZI......................................................35

5.ELEMENTE DE PEISAJ ANTROPIC/CONSTRUIT..........................................40

6.PROPUNERI DE AMENAJRE PEISAGISTICĂ...................................................45

Parte desenată: Pl.1. SISTEMUL DE SPAŢII VERZI

PL2. DISFUNCŢIONALITĂŢI ÎN SISTEMUL DE SPAŢII VERZI

PL.3 PEISAJ ANTROPIC

PL.4. VALORI DE VIZUALIZARE A PEISAJULUI



1. INTRODUCERE

1.1. OBIECTIV Obiectivul studiului este elaborarea unei analize a peisajului din municipiul Arad care să orienteze dezvoltarea urbanistică şi să fundamenteze elaborarea regulamentului de urbanism al PUG . Studiul peisagistic are ca obiective:

- integrare in peisaj la nivel macro-teritorial;

- protejarea, reabilitarea si valorificarea patrimoniului natural reprezentat de spatiile verzi în conexiune cu ecosistemele din teritoriu

- structurarea unui sistem verde coerent la nivel municipal si integrarea acestuia in cadrul spatial-volumetric, ambiental si de imagine

- distribuirea echilibrata si eficienta a activitatilor în oraş, în concordanţă cu funcţiunea urbanistică determinantă, vocaţia zonei si inserarea sa în contextul spaţial-funcţional al oraşului. 1.2. CONCEPTUL DE PEISAJ

România, ca semnatară a Convenţie europeene a peisajului are obligaţia de "a recunoaşte juridic peisajul, atât ca parte componentă, esenţială, a cadrului de viaţă al populaţiei, ca expresie a diversităţii patrimoniului comun cultural şi natural, cât şi ca fundament al identităţii sale." Peisajul, în accepţiunea cestui document:

participă într-o manieră importantă la interesul general în ceea ce priveste domeniile: cultural, ecologic, de mediu si social si că el constituie o resursă favorabilă pentru activitatea economică, ale cărui protecţie, management si amenajare corespunzătoare contribuie la crearea de locuri de muncă,

peisajul contribuie la formarea culturilor locale si că acesta este o componentă de bază a patrimoniului natural si cultural european, contribuind la bunăstarea umană si la consolidarea identităţii europene,

peisajul este o parte importantă a calităţii vieţii pentru oamenii de pretutindeni, este un element esenţial al bunăstării sociale si individuale si că protecţia, managementul si amenajarea acestuia implică drepturi si responsabilităţi pentru fiecare.

Conceptul de peisaj este unul complex :

a) peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani.

b) politica peisajului este o expresie prin care autorităţile publice competente desemnează principii generale, strategii şi linii directoare care permit adoptarea de măsuri specifice care au ca scop protecţia, managementul şi amenajarea peisajului;

c) obiectiv de calitate peisajeră desemnează formularea de către autorităţile publice competente, pentru un anumit peisaj, a aspiraţiilor populaţiilor cu privire la caracteristicile peisajere ale cadrului lor de viaţă;



d) protecţia peisajului cuprinde acţiunile de conservare şi menţinere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonială derivată din configuraţia naturală şi/sau de intervenţia umană;

e) managementul peisajelor cuprinde acţiunile vizând, într-o perspectivă de dezvoltare durabilă, întreţinerea peisajului în scopul direcţionării şi armonizării transformărilor induse de evoluţiile sociale, economice şi de mediu;

f) amenajarea peisajului reprezintă acţiunile cu caracter de perspectivă ce au ca scop dezvoltarea, restaurarea sau crearea de peisaje

2. ANALIZA PEISAJULUI LA NIVEL MACRO ŞI MEZZO

2.1. INCADRAREA ÎN MACROPEISAJ ELEMENTE DE PEISAJ NATURAL Relieful Unul dintre cele mai importante criterii de evaluare a peisajului este relieful. Prin adaptarea la relief , peisajul urban primeşte specificitate şi valoare identitară.

Municipiul Arad este situat în judeţul Arad, având funcţia admnistrativ- teritorială de reşedinţa de judeţ. Judeţul Arad este situat în partea de vest a ţării, lângă frontiera cu Ungaria şi se învecinează la sud cu judeţul Timiş, la nord cu judeţul Bihor, la est cu judeţul Hunedoara.

Coordonatele geografice sunt la intersectia dintre:

- paralela de 46º10’36’’ latitudine nordică - meridianul de 21º18’04’’ longitudine estică.

Situarea Aradului în cadrul treptelor altimetrice



Situat în partea se sud- vest a judeţului, municipiul Arad beneficiază de un cadrul natural caracterizat de relieful de câmpie şi luncă. Vatra oraşului este situată in mare parte in lunca râului Mures, in partea de nord ajunge in Câmpia Aradului, iar in sud in Campia Vingăi. In cadrul Câmpiei de Vest, oraşul este poziţionat în partea central-sudică, în câmpia Mureşului.

Altitudinea medie este de 110 faţă de nivelul mării. Terenul este mai înalt în partea de sud şi coboară spre nord vest. Procesele de modelare geomorfică şi degradarea terenurilor – pe palierul de câmpie unde este situat Municipiul Arad, nu sunt declivităţi însemnate, pantele sunt line (0,2-0,8‰) de la E la V, cu o energie redusă a reliefului sub 20m, aceste procese sunt de mică intensitate.

Relieful în Municipiul Arad, în funcţie de altitudine. Date; Jarvis et al., 2008

Unităţile de relief din Municipiul Arad

Câmpia Aradului este formată în majoritate din pietrişuri şi nisipuri în strate de 5-10 m grosime, de vârstă Cuaternară (Pleistocen superior). Depozite de argilă roşcată sunt predominante în partea de sud a Municipiului Arad, în timp ce pietrişurile şi nisipurile cuaternare apar în albia Mureşului. În cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii şi meandre părăsite, grinduri, lăcovişti şi sărături (Academia Română, 1994). Mureşul are o pantă redusă, de 0,22 – 0,39 m/km, ceea ce conduce la o meandrare puternică şi despletire.

Solurile predominante sunt cernoziomurile, din clasa molisolurilor şi solurile cu caracter intrazonal, bogate în humus, pretabile pentru activităţile agricole. De asemenea, sunt prezente şi solurile intrazonale: vertisolurile, lăcoviştile, soloneţurile şi solurile aluviale, suprafaţa ocupată de către acestea fiind relativ redusă.



Terenuri agricole- cernoziom calcic

Relaţia dintre climă şi peisaj Aradul aparţine zonei de climă temperat continentale cu un caracter moderat datorat influeţelor oceanice. Indicatori cunatificabili care definesc caracteristicile climatice au următoarele valori şi variaţii:

- radiaţia solară globală este de peste 112,5kcal/cm²/an. - frecvenţa vânturilor dominante – mediile anuale dinspre se - 13,7% şi s - 13%, apoi cele

dinspre n - 12,4%, nv - 10,7%, şi sv - 10%. frecvenţa medie anuală a calmului - 21,3%. vitezele medii anuale pe cele opt direcţii variază între 2,6 - 4,3m/s.

- s-au înregistrat deplasări relativ rare de aer arctic din nord, respectiv, foarte rar, de aer tropical-continental dinspre sud şi sud-est.

- variaţii uşoare ale temperaturilor medii anuale.

- temperatura medie multianuala nu este aceeasi pe intreg teritoriul orasului, ea este mai ridicata in partea centrala si mai coborata la periferie.

- precipitatiile atmosferice au variat in intervalul 2009 – 2013 intre 411,0 mm (2011) si 799,1 mm (2010)

- cantităţile medii lunare de precipitaţii cele mai mari cad în iunie, iar cele mai mici cad în februarie.

- fenomenul de îngheţ se înregistrează în proporţie de 90% din ierni, cu durata medie de 40 de zile. fenomenul de “pod de gheaţă” apare mai rar la cca 2 ani şi durează 30 de zile.

Schimbări climatice se datoreaza in mare parte ca urmare a dezvoltarii urbanistice a orasului (cresterea suprafetei urbane construite, dezvoltarea retelei de sosele si intensificarea traficului auto din oras).

Conform datelor Raportului anual privind starea factorilor de mediu (2013), tendinţa liniară a temperaturii medii anuale pentru staţia meteorologică Arad, in intervalul 1961-2013 este crescătoare (aproximativ 0,02°C pe an) . Pe acelaşi interval, tendinţa liniară de creştere a precipitaţiilor este de 0,88 mm pe an.

Conform articolului publicat de Govindasamy et al. (2003) referitoare la schimbările climatice, pentru zona Aradului s-au observat:



- creştere generalizată în Municipiul Arad , respectiv, predicţiile climatice indică doar creşteri ale temperaturii;

- creştere a temperaturilor actuale şi prezise de la sud către nord - configuraţia temperaturilor şi precipitaţiilor din municipiu corespunde într-o oarecare

măsură reliefului, altitudinilor mai ridicate le corespund precipitaţii mai bogate şi temperaturi mai scăzute; dar configuraţia schimbărilor, indicând posibilele efecte ale schimbărilor climatice, este inversă.

Elemente hidrologice Râul Mureş străbate oraşul de la est la vest şi are ca afluenţi principali pe teritoriul judeţului râurile: Bârzava, Cladova, Milova, Troaş, Valea Corbeşti; la intrarea în judeţ are debitul de 142 m3/s, iar în municipiul Arad de 154 m3/s. Debitele maxime ale Mureşului ajung până la 2.000 m3/s (2.150 m3/s), ducând la apariţia inundaţiilor.

Apele subterane se caracterizează printr-un debit bogat şi prin situarea pânzei freatice, în general, la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape subterane la mai puţin de 3,0 m adâncime). Conul aluvionar al Mureşului este cunoscut astăzi ca fiind cea mai mare hidrostructură din România, care a permis construirea uneia din cele mai mari captări de ape subterane din ţară, cea a municipiului Arad, care foloseşte cca. 25% din totalul rezervei de apă.

Aradul este în bazinul hidrografic al Mureşului

Mureşul Mort între cartierele Cadaş şi Confecţii

Mureşul Mort pe lângă Str. Henri Coandă cu vedere spre cartierul Şega



Dezvoltarea oraşului a fost influenţată în timp de cursul râului Mureş şi a braţelor sale. Prin regularizări repetate braţele s-au transformat în canale. A mai rămas braţul Mureşul Mort. Urme ale traseului braţelor se pot distinge în configurarea ţesutlui urban, în limitele parcelelor.

Alte lucii de apă sunt: Balta Măltăreţ ( în rezervaţia Parcului natural) , Homocul Mic şi Homocul Mare, lângă pădure, iar în oraş Lacul Pădurice.

Riscurile naturale Riscurile naturale semnificative pentru planificarea dezvoltării localităţiilor sunt: alunecările de teren, riscul la inundaţii, riscul seismic.Pe teritoriul Municipiului Arad riscurile naturale semnificative sunt cele referitoare la inundabilitate din cauza situării pe cursul Râului Mureş. Judeţul Arad se află în zona a D, E şi F a cutremurelor bănăţene de tip intraplacă, cu epicentrul în zona Banloc, Judeţul Timiş (conform Planului de analiză şi acoperire a riscurilor – Judeţul Arad,2011). Municipiul Arad se încadrează în zona E, cu intensitate VII grade MSK.

Balta Măldăreţ - în stare naturală Lacul Pădurice- antropizat Vulnerabilitate la inundaţii. Zona vulnerabilă la inundaţiile produse prin revărsarea râului Mureş o reprezintă toată suprafaţa cuprinsă între digurile de apărare existente şi malurile râului. Cele mai mari inundaţii s-au produs pe această suprafaţă în anii 1970, 1975, şi 1981. Zonele vulnerabile la inundaţiile produse de apele interne se află în cartierele Gai, Bujac, Şega, Grădiştea, Aradul Nou şi Sânicolaul Mic.

Lucrările hidrotehnice existente în intravilanul municipiului (conform datelor transmise de către Administraţia Bazinală de Apă Mureş prin adresa nr. 42.140/iulie 2014) sunt:

› lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor:

dig mal drept, r. Mureş, L = 13,8km;

dig mal stâng, r. Mureş, L = 9,93km;

dig compartimentare mal stâng, r. Mureş în Aradul Nou, L = 2,1km; protecţii ale malurilor r. Mureş (consolidări de mal, prismuri de anrocament), cu

lungimi totale de 6,9km.

Lucrările de apărare sunt în stare tehnică bună şi sunt corect întreţinute. Digurile din intravilanul oraşului se continuă şi în extravilan, constituind linii de apărare de interes naţional.



› derivaţii: canalul Mureşel cu priză la Staţia de Pompare Mureşel, situată pe malul drept al râului Mureş, are lungimea de 5,41km canalul; se află în administrarea ANIF Arad şi a Primăriei mun. Arad. Volumul de apă prelevat din Mureş este variabil, funcţie de solicitările pentru irigaţiile din Ungaria.

Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş deţine, în faza de Studiu de Fezabilitate, investiţia „Punere în siguranţă dig râu Mureş, mal drept Pecica-Vladimirescu în zona municipiului Arad”, pe sectorul cuprins între km 18+050 – 23+000 (L=4,5km). Este în curs de amenajare digul de la podul CF din zona Podul Traian. De asemenea, SGA propune reabilitarea digurilor de pe sectorul centura oraşului – Pod Traian.

Pentru dezvoltarea oraşului, Primăria are o serie de proiecte legate de gospodărirea apelor în oraş, şi anume:

amenajarea şi punerea în valoare a malurilor Mureşului, pe tronsonul Parcul Europa - Podul Decebal, faza SF, an 2013; reamenajarea şi regularizarea Mureşului între km 10+100 şi 33+280, faza SPF, an 2013; amenajare piste biciclişti pe faleza râului Mureş din mun. Arad, faza SF, an 2013.

Riscul seismic. Conform Planului de analiză şi acoperire a riscurilor – Judeţul Arad, (2011), judeţul Arad se află în zona a D şi E a cutremurelor bănăţene de tip intraplacă, cu epicentrul în zona Banloc, Judeţul Timiş. Cutremure de pământ, localizate în zona Banat, e considerată a doua ca importanţă după cea vrânceană, datorită faliilor existente în interiorul plăcilor tectonice. Zona are o activitate seismică continuă de intensitate medie, cu perioade de revenire mari dar inconstante, producându-se cutremure de tip intraplacă. Seismele sunt de suprafaţă, cu adâncimi ale surselor de 5-20 km, afectând puternic zone restrânse în jurul epicentrului de cca 5-10 km. Municipiul Arad este amplasat în partea de nord a zonei seismogene Banat, o falie trecând chiar prin apropierea lui.

Zonele de risc seismic, conform prevederilor din Normativul P.100-92, situează Aradul în zona D cu indicatorii seismici: Ks=1,0 şi Tc=0,16. Perioada de revenire 50 de ani.

Tipuri de ecosisteme În cazul municipiului Arad, programul „Atlasul urban” al Uniunii Europene, care a constat în cartarea la un nivel de detaliere superior programului CORINE a utilizării terenului în cazul aşezărilor umane cu peste 100.000 de locuitori, folosind date din perioada 2005-2007, a permis, pe baza datelor deţinute, cartarea situaţiei Municipiului Arad – Fig. 2. Din păcate, aceste date nu permit şi evidenţierea dinamicii modificărilor apărute, de aceea analizele prezentate în continuare se bazează pe datele CORINE.

Tipuri de ecosisteme din Municipiul Arad, conform clasificării CORINE

Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 Supra-faţă (ha)

Supra-faţă (%)

Suprafeţe artificiale (4706 ha – 18,95%)

Ţesut urban Ţesut urban discontinuu 2837 11,4

Infrastructura industriala, comerciala,

Unităţi industriale sau comerciale 1646 6,6

Drumuri, cai ferate şi terenuri aferente 140 0,6



de transport Aeroporturi 55 0,2

Zone non-agricole cu vegetaţie artificiala Facilităţi pentru sport şi loisir 29 0,1

Regiuni agricole (17908 ha – 72,09%)

Teren arabil Teren arabil neirigat 15949 64,2

Păşuni Păşuni 1332 5,4

Zone agricole eterogene

Culturi complexe 228 0,9

Teren mai ales agricol cu zone naturale semnificative 399 1,6

Păduri şi zone semi-naturale (1287 ha –

5,18%)

Păduri Păduri de foioase 1143 4,6

Arbuşti şi asociaţii vegetale erbacee

Pajişti naturale 93 0,4

Zone de tranziţie păduri-tufişuri (liziera) 52 0,2

Zone umede (47 ha – 0,19%) Zone umede interioare Mlaştini interioare 47 0,2

Ape (892 ha – 3,59%) Ape interioare

Ape curgătoare 808 3,3

Ape stătătoare 83 0,3

În ordine descrescătoare a suprafeţelor ocupate, cele mai importante tipuri de ecosisteme sunt agroecosistemele (72% din suprafaţa totală), în particular terenurile arabile neirigate (64% din suprafaţa totală), urmate de ţesutul urban discontinuu (11%) şi unităţile industriale sau comerciale (7%).



Utilizarea terenului în Municipiul Arad.

Date de la Agenţia Europeană de Mediu – programul CORINE

Utilizarea terenului în Municipiul Arad.

Date de la Agenţia Europeană de Mediu – programul „Atlasul urban”

Habitate naturale. Biodiversitate Omogenitatea reliefului şi predominanţa mediului antropizat au constribuit la reducerea diversităţii habitatelor naturale. Predominante sunt habitatele legate de zonele umede, datorită prezenţei râului Mureş. Vulnerabilitate, dar şi unicitatea acestora a determinat desemnarea în anul 2006 lui ca sit Ramsar (zonă umedă de importanţă internaţională), înscrierea lor în reţeaua europeană Europa 2000 (2007) şi declararea Parcului Natural Lunca Mureşul. De asemenea, lunca Mureşului este protejată prin declararea ariei de protecţie specială avifaunistică (SPA 0069) datorită existenţei aici a unui număr importantde specii de păsări.

Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial nr. 442 din 29 iunie 2007, ariile naturale protejate sunt grupate în:

1. Parcuri naţionale şi naturale

2. Rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale şi monumente ale naturii cu suprafaţa de peste 5 ha

3. Situri de Importanţă Comunitară (reţeaua ecologică europeană Natura 2000)

4. Situri de Protecţie Avifaunistică (reţeaua ecologică europeană Natura 2000)



5. Limita de aplicare a Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor (Convenţia Carpatică), adoptată la Kiev la 22 mai 2003 . Ariile naturale protejate din categoria a II-a corespund prevederilor OM nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial nr. 615 din 15 septembrie 2007, iar cele din categoria a III-a HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 739 din 31 octombrie 2007.

Peisajul aferent ariilor naturale protejate

Sit de importanţă naţională în Municipiul Arad este Lunca Mureşului Inferior , inclus în categoriile: parc natural, sit de importanţă comunitară Natura 2000, sit de protecţie avifaunistică Natura 2000 şi sit Ramsar.

Parcul Natural Lunca Mureşului Inferior este situat în partea de vest a municipiului Arad, pe cursul Mureşului . Parcul cuprinde în mare parte Pădurea Ceala şi este asociat de localnici cu aceasta.

Arii naturale protejate în Municipiul Arad. Date de la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

Astfel Aradul cuprinde în teritoriul său administrativ Parcul Natural Lunca Mureşului care include:

ROSCI0108 Lunca Mureşului inferior (7% Arad). Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) pentru protecţia păsărilor sălbatice având ca bază legală Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind conservarea păsărilor salbatice transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul nr.1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;

ROSPA0069 Lunca Mureşului inferior (7% Arad). Siturile de Importanţă Comunitară (SCI) pentru protecţia unor specii de floră şi fauna, dar şi habitate având ca bază legală Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice transpusă în legislaţia românească prin HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.



ROSPA0069- LuncaMureşului Inferior Coordonate: longitudine: N 46º 8' 46''; latitudine: E 21º 7' 23''

Suprafaţă: 17.428 ha

Regiunea biogeografică: panonică

Altitudinea: min. – 77 m, max. – 119 m, medie – 98 m.

Judeţul: Arad (83%); Timiş (17%)

Tipuri de habitate prezente în sit:

- Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea

- Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

- Fâneţe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

- Lacuri distrofice naturale şi iazuri

- Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition

- Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

- Pajişti aluviale cu Cnidion dubii

- Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention

- Tufărişuri subcontinentale peripanonice

- Zăvoaie cu Salix alba şi de Populus alba Specii de mamifere enumerate în anexa II a directivei consiliului 92/43/CEE: castor, breb (Castor fiber), popândău, şuiţă (Spermophilus citellus), vidră (Lutra lutra)

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC: Alcedo atthis, Anthus campestris, Aquila heliaca, Aquila pomarina, Ardea purpurea, Aythya nyroca, Botaurus stellaris, Buteo rufinus, Calandrella brachydactyla, Caprimulgus europaeus, Chlidonias hybridus, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Circus pygargus, Coracias garrulus, Crex crex, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dryocopus martius, Egretta alba, Egretta garzetta, Falco cherrug, Falco columbarius, Falco vespertinus, Gavia arctica, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Himantopus himantopus, Ixobrychus minutus, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Mergus albellus, Milvus migrans, Nycticorax nycticorax, Pernis apivorus, Phalacrocorax pygmeus, Philomachus pugnax, Picus canus, Platalea leucorodia, Recurvirostra avosetta, Sterna hirundo, Sylvia nisoria, Tringa glareola

Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC: Anser albifrons, Charadrius dubius, Corvus frugilegus, Larus ridibundus, Merops apiaster, Phalacrocorax carbo, Riparia riparia

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a directivei consiliului 92/43/CEE: buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina), ţestoasă de apă (Emys orbicularis), triton cu creastă (Triturus cristatus cristatus), triton cu creastă dobrogean (Triturus cristatus dobrogicus)



Specii de peşti enumerate în anexa II a directivei consiliului 92/43/CEE: avat (Aspius aspius), boarcă (Rhodeus sericeus amarus), dunarinţă (Sabanejewia aurata), fusar (Zingel streber), ghiborţ de râu (Gymnocephalus baloni), petroc (Gobio kessleri), pietrar (Zingel zingel), porcuşor de nisip (Gobio albipinnatus), răspăr (Gymnocephalus schraetzer), sabiţă (Pelecus cultratus), ţipar sau vârlan (Misgurnus fossilis), zvârlugă (Cobitis taenia)

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a directivei consiliului 92/43/CEE: Ophiogomphus cecilia, croitor mare al stejarului (Cerambyx cerdo), fluturele maturna (Euphydryas maturna), melc acvatic dungat (Theodoxus transversalis), melc bănăţean carenat (Chilostoma banaticum), melc cu cârlig (Anisus vorticulus), molia catax (Eriogaster catax), rădaşcă (Lucanus cervus), scoica mică de râu (Unio crassus), ţărăncuţă (Coenagrion ornatum)

Specii de plante enumerate în anexa II a directivei consiliului 92/43/CEE: pălămidă (Cirsium brachycephalum)

Alte specii importante de floră şi faună: Acipenser ruthenus, Adonis vernalis, Apatura metis, Cobitis elongatoides, Cricetus cricetus, Dama dama, Felis silvestris, Hyla arborea, Lacerta viridis, Martes martes, Micromys minutus, Mustela erminea, Myotis daubentonii, Natrix tessellata, Nymphaea alba, Pipistrellus nathusii, Plecotus auritus, Zerynthia polyxena

Descriere generală sit: Situl este format din: cursul râului Mureş cu lunca aferentă, pădurea şi culturile agricole. Pădurea este caducifoliată (stejarul şi frasinul fiind principalele specii). Nucul negru şi plopul euroamerican sunt speciile autohtone care în continuare se plantează în zonă. Culturile agricole din vecinătatea sitului şi din interiorul sitului sunt reprezentate de cereale păioase şi porumb. Situl conţine cel mai mare număr de specii de peşte de pe întregul curs (cca. 55 specii) de la somn până la nisetru care apare accidental. De asemenea se remarcă numărul foarte mare de specii de păsări cca. 200.

Clase de habitate: râuri, lacuri, mlaştini, turbării, culturi (teren arabil), păşuni, alte terenuri arabile, păduri de foioase, vii şi livezi, habitate de păduri (păduri în tranziţie).

Calitate şi importanţă: Datorită restrângerii zonelor umede din lunca inundabilă a Mureşului, în prezent unele terenuri agricole joacă un rol important în ceea ce priveşte locurile de hrănire pentru păsări răpitoare, berze şi stârci. În zona propusă cuibăresc trei specii de răpitori de un interes deosebit pentru România şoimului dunărean, gaia neagră şi codalbul. În vecinătatea pădurii mixte se află câmpuri inundabile de o valoare mare pentru păsările cuibăritoare în zonă dar şi pentru cele aflate în pasaj. Barza neagră apare regulat în pasajul de toamnă în număr mare.

Vulnerabilitate: defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafe e mari; tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii; adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci; turismul necontrolat; amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate; vânătoarea în timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci; vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate; braconaj; practicarea sporturilor extreme; distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor; deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului; prinderea păsărilor cu capcane; scoaterea puilor pentru comerţ ilegal; împăduriri cu specii neindigene; înmulţirea necontrolată a speciilor invazive; industrializare şi creşterea zonelor urbane; electrocutare şi coliziune în linii electrice; intensificarea agriculturii; schimbarea habitatului semi-natural datorită încetării activităţilor agricole precum cositul sau păşunatul; cositul în perioada de cuibărire; cositul prea timpuriu; arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor).



Management: custode - Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului Arad; nu există plan de management.

ROSCI 0108 – Lunca Muresului Inferior Conform prevederilor Ord. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificarile si completarile ulterioare, arealul a fost declarat sit de importanta comunitara datorita prezentei speciilor specifice.

Suprafata totala a sitului este de 454.037ha.

Situl cuprinde următoarele clase de habitate:

- Râuri, lacuri - Mlastini, turbarii - Culturi (teren arabil) - Paduri de foioase - Vii si livezi - Habitate de paduri (paduri în tranzitie)

Situl de importanţă comunitară ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior se desfăşoară pe suprafaţa unităţii administrative Arad în proporţie de 7%.

ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior a fost recunoscut prin Ordinul de Ministru 776/5.05.2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară.

Limita ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior se suprapune în întregime pe limitele Parcului Natural Lunca Mureşului.

În Parcul Natural Lunca Mureşului au fost identificate aproximativ 1.050 specii şi subspecii de plante, situl Natura 2000 Lunca Mureşului Inferior fiind desemnat datorită prezenţei speciei Cirsium brachycephalum.

Cele mai importante habitate de interes comunitar sunt cele forestiere şi zonele umede, care păstrează un caracter natural şi o stare favorabilă de conservare în ciuda parcurgerii acestui spaţiu cu lucrări de amenajare hidrotehnică de-a lungul timpului. Printre speciile caracteristice zonei învecinate municipiului Arad se regăsesc stejarul pedunculat (Quercus robur) şi frasinul (Fraxinus angustifolia).

Alte caracteristici ale sitului:

- Situl este format din: cursul râului Mures cu lunca aferenta, padurea, culturi agricole, pasuni. Râul Mures prezinta fenomene de meandrare, cu frecvente zone inundabile si insule acoperite cu padure.

- Padurea este caducifoliata (stejarul si frasinul fiind principalele specii). Exista o presiune naturala exercitata de Acer negundo si Amrfa fruticosa care au un impact negativ asupra speciilor autohtone. Nucul negru si plopul euroamerican sunt speciile autohtone care in continuare se planteaza in zona, ocupand in anul 2006 cca. 6% din suprafata impadurita.

- Culturile agricole din vecinatatea sitului sau din interiorul sitului sunt reprezentate de culturi de cereale paioase, porumb. Exista o suprafata insemnata e pasuni pe care exista suprapasunat cu oi.



- Activitatile mai importante sunt: extractia de nisip si balast, extractia de titei, agricultura, pasunatul, exploatarea forestiera, pescuitul sportiv, turismul de agrement.

- Situl contine cel mai mare numar de specii de peste de pe intregul curs (cca. 55 specii) de la somn pana la nisetru care apare accidental.

- Se remarca numarul foarte mare de specii de pasari cca. 200, zona continand cea mai mare populatie de Riparia ripria si Merops apiaster de pe intregul curs al Muresului.

Vulnerabilitate: tendinta de urbanizare a unor zone restrânse din parc.

Peisaj din vecinătatea Parcului Natural Lunca Mureşului- în stânga Pădurea Ceala

Peisaj antropizat în cadrul Parcului Natural Lunca Mureşului- terenuri agricole

Alee carosabilă în Pădurea Ceala

2.2. ELEMENTE STRUCTURANTE DE MACROPEISAJ Peisajul natural la nivel macro, în care se încadrează oraşul are două componente structurante de bază:

relieful plat de câmpie , cursul Râului Mureş.

Relieful de câmpie determină o desfăşurare a zonei construite extensive fără restricţii create de relief din cauza declivităţilor mari. Terenul plat cu diferenţele mici de altimetrie este omogen şi neutru fără puncte de interes care să influenţeze silueta oraşului.



Elementele restrictive în dezvoltarea în teritoriu a oraşului sunt reprezentate de lunca şi cursul sinuos al Mureşului, dar şi de prezenţa pădurii.

Vedere aeriană spre Curtici- teren plat (www.google.ro/maps)

Vederea aeriană spre zona montană- teren plat(www.google.ro/maps)

Pe un teren plat vizibilitatea este mare astfel că zona montană se poate vedea de la ieşirea din oraş. Zona montană este la 24-25 km, pe drumurile DN 7 sau DJ 709. Păuliş, Miniş, Ghioroc, Cuvin, Covăsint, Şiria sunt localităţile situate la baza masivului montan pe DJ 708B.

Dezvoltarea de-a lungul timpului a oraşului a fost determinată major de relaţia cu râul. Cursul Mureşului a determinat conturarea unor elemente de identitate definitorii, prin următoarele aspecte:

- A fost reper în trasarea liniei de graniţă faţă de Banatul istoric;

- A favorizat dezvoltarea militară prin amplasarea aici a cetăţii turceşti şi ulterior austriece cu toate consecinţele asupra tipului de administraţie;



- A oferit un loc favorabil construirii cetăţii de tip Vauban, care se păstrează până astăzi;

- A generat dezvoltare economică datorată transportului pe apă- drumul sării din Transilvania spre vest şi spre sud;

- Vegetaţia forestieră bogată din luncă şi fertilitatea terenurilor de luncă alături de pescuit au creat condiţii propice locuirii din cele mai vechi timpuri.

LINIA DREAPTĂ: Câmpia şi vedere spre munte Câmpia – accente plantaţii de aliniament

Mureşul- induce LINIA CURBĂ alături de LINIA DREAPTĂ a câmpiei

Vegetaţia – linii drepte, Pădurea Ceala Linii curbe, malul Mureşului



Relaţia peisajului cu condiţiile fizico-geografice ale judeţului



3. TIPOLOGII DE SPAŢII VERZI ÎN INTRAVILAN

Reglementarea administrării spaţiilor verzi din teritoriile intravilane face obiectul Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor. Legea stabileşte tipologia spaţiilor verzi din intravilan în următoarele grupe:

a) spatii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate;

b) spaţii verzi publice de folosinţă specializată:

1. grădini botanice şi zoologice, muzee in aer liber, parcuri expoziţionale, zone ambientale şi de agrement pentru animalele dresate in spectacolele de circ;

2. cele aferente dotărilor publice: creşe, grădiniţe, şcoli, unităţi sanitare sau de protecţie socială, instituţii, edificii de cult, cimitire;

3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanta;

c) spaţii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri şi baze sportive;

d) spaţii verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă;

e) culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică;

f) păduri de agrement.

După regimul de proprietate, spaţiile verzi se grupeză în spaţii verzi publice şi spaţii verzi aflate pe terenuri proprietate privată. Administrarea spaţiilor verzi publice este exerciată de autorităţile administraţiei publice locale şi de alte organe împuternicite în acest scop. Administrarea spaţiilor verzi de pe terenurile proprietate privată este exercitată de către proprietarii acestora, cu respectarea prevederilor actelor normative in vigoare( Lege nr. 24/2007, Art. 8).

Spaţiul verde din cadrul intravilanului intră în categoria spaţiilor verzi antropizate. Administrarea spaţiilor verzi în scopul protejării, regenerării, utilizării raţionale sunt reglementate prin lege. Amenajarea spaţiilor verzi în intravilan este o componentă a procesului de alcătuire a imaginii urbane şi contribuie major la crearea valoarii identitare.

Tipologia spaţiilor verzi publice în intravilanul Aradului este una compexă şi cuprinde:

zona de mal a Mureşului- spaţii verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă parcuri, grădini, scuaruri - spatii verzi publice cu acces nelimitat plantaţii de aliniament- spatii verzi publice cu acces nelimitat spaţii verzi pentru sport şi agrement spaţii verzi publice de folosinţă specializată: spaţii verzi aferente dotărilor publice de

sănătate, învăţământ, administrative, cimitire spaţii verzi de rezervă pentru extinderea oraşului.

La acestea se adaugă spaţiile verzi din domeniul privat- curţi, grădini- care în cazul Aradului, datorită caracteristicilor parcelarului ocupă un loc important în ponderea spaţiilor verzi.

Inafara intravilanului spaţiile verzi sunt constituite din arii naturale (protejate sau nu) şi spaţii verzi cu utilizare economică. După utilizare sunt: zone forestiere, tufărişuri şi vegetaţie hidrofilă, pajişti, culturi agricole.



Conform măsurătorilor făcute odată cu elaborarea Nomenclatorului de spaţii verzi în Mun. Arad, suprafaţa totală de spaţii verzi este de 1467,64 ha. Această suprafaţă este calculată pentru spaţiile verzi inventariate conform Legii 24/15.01.2007. Suprafaţa reală măsurată este de 1267,71 ha. Prin suprafaţa reală se înţelege acea suprafaţă plantată efectiv din cadrul unei incinte care deţine funcţiunea de spaţiu verde conform legii.

Suprafaţa de spaţii verzi raportată la populaţia de la Recensământul din 2011, respectiv 147922 locuitori relevă o situaţie favorabilă, indicele fiind de 99,22 mp spaţiu verde per locuitor.

Inventarierea numărului de arbori plantaţi în intravilan a permis calcularea indicelui numărul de arbori per locuitor, care este de 0,88 arb./ loc.

r. crt.

Cartier Suprafaţa

spaţiu verde/cartier (ha)

real Cf. lege

1 6 VANATORI 4,83 4,99

2 AEROPORT 47,43 68,64

3 ALFA 67,41 67,46

4 ARADUL NOU 193,68 207,26

5 AUREL VLAICU 128,77 164,65

6 BUJAC 36,71 43,30

7 CENTRU 66,44 100,04

8 CETATE ARAD 97,61 134,49

9 CONFECTII 5,21 6,64

10 DRAGASANI 18,86 21,46

11 FUNCTIONARILOR 5,31 6,51

12 GAI 106,91 110,09

13 GRADISTE 73,16 87,54

14 MICALACA 172,52 183,74

15 MURESEL 18,93 19,28

16 PARNEAVA 9,98 12,05

17 SANICOLAUL MIC 36,53 43,66

18 SEGA 8,23 12,98

19 SILVAS - CADAS 7,56 7,70

20 SUBCETATE 161,66 165,17

total 1267,71 1467,64

Sursa datelor: Primăria Mun. Arad- Registrul spaţiilor verzi

Spaţii verzi publice cu acces nelimitat Parcuri, grădini, scuaruri, fâşie plantată Prin Legea nr. 24/2007 au fost definite tipurile de spaţii verzi astfel:

Parcul este un spatiu verde, cu suprafaţa de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal specific şi din zone construite, cuprinzând dotări şi echipări destinate activităţilor cultural educative, sportive sau recreative pentru populaţie. Însă, în memoria locuitorilor s-au încetăţenit şi s-au perpetuat denumiri de parc pentru spaţii verzi care nu se încadrează în definiţia introdusă prin lege. Din aceste motive la utilizarea denumirilor

Suprafata totală spaţii verzi= 1467,65 ha, din care Suprafaţa reală plantată reprezintă 86,38%

0

50

100

150

200

250

6 V

AN

ATO

RI

AER

OP

OR

T

ALF

A

AR

AD

UL

NO

U

AU

REL

VLA

ICU

B

UJA

C

CEN

TRU

C

ETA

TE A

RA

D

CO

NFE

CTI

I D

RA

GA

SAN

I FU

NC

TIO

NA

RIL

OR

G

AI

GR

AD

ISTE

M

ICA

LAC

A

MU

RES

EL

PA

RN

EAV

A

SAN

ICO

LAU

L M

IC

SEG

A

SILV

AS

- C

AD

AS

SU

BC

ETA

TE

Suprafaţa spaţiu verde (ha)

Suprafaţa spaţiu verde (ha)



unor spaţii verzi publice vom păstra în cadrul acestui studiu denumirea de parc chiar dacă nu corespunde prevederilor legii.

Scuarul este un spaţiu verde cu suprafata mai mică de un hectar, amplasat in cadrul ansamblurilor de locuit, in jurul unor dotări publice, in incintele unităţilor economice, social-culturale, de invăţămant, amenăjărilor sportive, de agrement pentru copii şi tineret sau in alte locaţii.

Grădina este un teren cultivat cu flori, copaci şi arbuşti ornamentali care este folosit pentru agrement şi recreere, fiind deschis publicului.

Parcurile ( aşa cum s-au înscris în memoria locuitorilor) sunt reprezentate de: Parcul Eminescu, Parcul Copiilor, Parcul Pădurice, Parcul Europa, Parcul Reconcilierii, Parcul 23 August, Bulevardul Revoluţiei, Parcul Tudor Arghezi (Spitalului) şi Parcul Caius Iacob.

Parcul Mihai Eminescu se întinde de-a lungul digului Mureşului până la Bd. Vasile Milea între Palatul Cultural şi Palatul Justiţiei. Iniţial parcul se numea Salasz (după numele primarului de atunci) la sfârşitul sec. al XIX-lea iar după 1918 s-a numit Parcul Murăşului. Varietatea şi numărul de specii din parc este mare raportat la suprafaţa acestuia. Sunt invetariate 66 de specii de plante.

Suprafaţa parcului este de aproximativ 2,5 ha. Prin vechimea şi amplasarea sa, parcul este un spaţiu verde cu valoare istorică şi caracter reprezentativ pentru oraş.

Amenajarea peisagistică a parcului a fost realizată în mare parte în perioada interbelică şi s-a definitivat după al doilea Război Mondial. Structura aleilor este una clasică, cu alei drepte şi un rond cu alei tangente longitudinale. Zona de inters este pe axul transversal care cuprinde Crucea Martirilor Unirii 1918-1919 monument ridicat în memoria soldaţilor români ucişi în timpul atacului Ungariei comuniste. Monumentul reprezintă o troiţă românească şi a fost realizat la 17 mai 1936 după proiectul arhitectului Silvestru Rafiroiu.

Vegetaţia este estimată la 66 de specii. Numărul total de arbori şi arbuşti este 390 bucăţi, remarcabili prin vechimea mare. Masa vegetală are un caracter compact, arborii şi arbuştii au o densitate de 294 exemplare /ha. Un procent de circa 67% dintre arbori sunt plantaţi recent sub 20 de ani, 285 sunt exemplare cu vârsta între 21-60 de ani, reprezentând 28% din total . Sunt remarcabili 7 arbori seculari (frasini şi stejari) cu vechime 120-150 de ani, dar şi cei 32 de peste 60 de ani .

Speciile de arbori sunt variate, cu preponderenţa foioaselor şi mai puţine conifere (20% , conforn PUZCP Arad). Speciile caracteristice de arbori, care cuprind şi exemplare de mare vechime sunt stejarul şi frasinul.

Intervenţii asupra masei vegetale s-au realizat în câteva etape. Iniţial parcul avea preponderent specii naturale (stejar, frasin) cu câteva exemplare exotice de Sophora japonica şi Corylus colurna. In perioada interbelică odată cu eliminarea exemplarelor îmbătrânite s-au adus noi specii exotice Acer negundo, Aesculus hipo-castanum şi Sophora japonica. După 1946 parcul a fost întinerit prin aducerea de noi specii: Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Aesculus, Catalpa, Celtis, Pawlovnia, Robinia, Sophora. S-au adus, de semenea şi specii de conifere: Pinus, Larix şi câteva specii de thuja. După 1989, intervenţiile asupra vegetaţiei din parc au avut ca scop îndepărtarea arborilor bătrâni care pun în pericol siguranţa persoanelor. Tăierile au fost masive, iar numărul arborilor şi arbuştilor plantaţi este de 446, reprezentând 66% din totalul de exemplare. Arborii aduşi -



Fraxinus americana, Acer campestre, Robinia pseudoacacia- au o valoare estetică mai redusă decât speciile precedente. Intervenţiile nu au avut un plan peisagistic de ansamblu, astfel încât în prezent aspectul general este unul eterogen.

Parcul este delimitat spre stradă cu gard viu, având lungimea totală de 540m, alcătuit din specii de Ligustrum vulgare, Buxus sempervirens, Spiraea.

Parcul Eminescu – aleea transversală spre dig Varietate de specii – aspect pitoresc Parcul Copiilor „Ţara Piticilor” este al doilea parc de pe malul Mureşulu, fiind înfiinţat odată cu actualul Parc Eminescu, ca loc de promenadă pentru locuitorii oraşului, în perioada 1880-1890. Cele două parcuri sunt situate de o parte şi de alta a Palatului Cultural. Iniţial Parcul Copiilor avea o suprafaţă de 2,08ha. Inaugurat în 1913, parcul a făcut parte din viaţa oraşului cu diverse denumiri; iniţial Parcul Baross, după 1918 s-a numit Parcul Eminescu iar după 1950 a primit numele actual de Parcul Copiilor. După construirea Cazinoului şi amenajarea terenului Asociaţiei de patinaj suprafaţa s-a redus la e circa 1,90ha.

Este renumit pentru varietatea mare de arbori de origine asiatică şi arbuştii decorativi. Sunt 61 de specii în parc . A fost amenajat prin grija renumitului pomolog Kover Gabor, descendent al unei vechi familii de armeni romano – catolici, care a reuşit să planteze arbuştii sau seminţele pe care le obţinuse pe cale de corespondenţă cu întreaga lume.

Structura pe vârste a parcului este dominată de exemplarele tinere sub 20 ani, care reprezintă majoritatea de 59%, cele de vârste medii (21-60 ani) 30%, iar cele bătrâne (peste 60 ani) abia



11%. 65 de exemplare au vârste de peste 60 de ani, 7 dintre acestea având vârste între 150 şi 200 ani. Proporţia răşinoaselor este de 30%, iar între acestea 81% sunt exemplare tinere(sub 20 de ani), iar doar 6% au vârsta de peste 40%. Proporţia arbuştilor este de 17%, fiind alcătuită din 21 de specii.

După provenienţă, parcul se remarcă prin preponderenţa speciilor exotice şi doar 40% dintre specii sunt autohtone, 13% aparţinând zonei de silvostepă. Stejarul şi frasinul sunt exemplarele cele mai vârstnice care dau un plus de valoare peisagistică fondului vegetal.

Amenajarea parcului este în stil clasic, realizată în perioada interbelică şi definitivată postbelic. În perioada de la începutul secolului al XX-lea structura vegetală cuprindea specii naturale locale- stejar şi frasin- cu exemplare exotice Sophora Japonica şi Corylus Colurna. In perioada interbelică s-a suplimentat numărul speciilor exotice cu Acer negundo, Aesculus hippocastanum şi Sophora japonica. După 1946 amenajările au contribuit cu înlocuiri ale exemplarelor îmbătrânite şi plantarea se noi arbori: Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior şi răşinoase Pinus şi Larix. S-au plantat şi câteva specii de thuja. După 1989 s-au plantat 353 arbori şi arbuşti cu o proporţie importantă de răşinoase de 41% şi 29 % arbuşti. Speciile aduse sunt îndeosebi Fraxinus americana, Acer campestre,Robinia pseudoacacia. Împrejmuirile parcului sunt din garduri vii de arbuşti- Ligustrum vulgare, Buxus sempervirens. Amenajarea peisagistică asigură spaţii variate şi locuri de joacă pentru copii.

Parcul Copiilor Promenada pe malul Mureşului

Parcul Copiilor ,,Aventura Voinicilor” înfiinţat prin HCLM nr.163/2013 este cuprins între Bazinul de Înot – Sala Sporturilor şi str. Exterior. Parcul este adiacent falezei Mureşului, artera reprezentativă de promenadă. Funcţionalitatea principală a parcului este jocul şi recreerea copiilor de diferite vârste. Parcul are o suprafaţă de 23.500 mp, din care suprafaţa construită este compusă din : 3.850 mp de alei pietonale betonate, 1.100 mp alei secundare cu dale, 225 mp alei pietriş şi 18.325 mp suprafaţă de spaţii verzi. Amenajarea parcului a constat şi în amplasarea unui mobilier urban nou (bănci, coşuri de gunoi, cişmea, pergola, etc.), refacerea instalaţiei de iluminat public cu corpuri noi de iluminat, realizarea unei instalaţii de irigat, a unei fântâni arteziene circulabile şi a unor echipamente de joacă pentru copii de diferite categorii de vârstă.



Parcul Pădurice de 3,8ha este localizat în nordul Bulevardului Revoluţiei, delimitat de străzile Corneliu Coposu, Miron Costin, respectiv de Bd. Revoluţiei. Este compus din Păduricea, rămăşiţă din vechea pădure Ceala şi lacul Pădurice. Creat de inginerul Pikuley (între anii1827-1829), este primul parc-pădure destinat agrementului. In 1831, baronul Orczy Lorincz II, prefect al Aradului a donat oraşului o parte din domeniul său de vânătoare, pentru amenajarea acestui parc public, numit de atunci Waildchen, Varoşliget, Păduriţa sau Crângul Oraşului. Era situat la marginea oraşului şi cuprindea o parte de pădure şi lacul natural care era alimentat de canalul Mureşul Mort.

Parcul Pădurice- mobilier urban Ieşirea spre Casa Sindicatelor

Parcul Pădurice- vedere spre Catedrală Amenajare cu pergole

A fost prima zonă de recreere a arădenilor şi s-a dezvoltat în perioada când oraşul primea titlul de Oraş Liber Regesc (1834). De administrarea sa se ocupa iniţial Societatea Vânătorilor şi primăria.

În 1831, acolo, se instala poligonul Societăţii de tir, iar în 1840, pavilionul avea 14 linii de tragere şi o popicărie. Pe lângă actvităţile sportive s-au amenajat restaurante, o grădină de vară adaptată pentru spectacole. Patinajul pe lac era o activitate foarte iubită de arădeni, astfel încât, încă din 1876 aici era un pavilion cu vestiare pentru patinatori. Parcul era locul unde se organizau chermezele, concursuri de tir, serbări populare, spectacole cinematografice şi diverse alte acţiuni de agrement. La sfârşitul secolului al XIX-lea în această zonă exista şi o mică grădină zoologică.



Distrusă masiv în 1944 zona parcului a fost refăcută şi modificată ulterior. Astfel, inţial parcul avea o suprafaţă de 81381,6 mp, care ulterior s-a micşorat prin amenajarea drumului de acces spre cartierul Gării, prin construirea după 1948 a Poligonului de tir pe vechea locaţie a Societăţii de tir, a Atelierelor de creaţie pentru artiştii plastici (1970), a Bazinului olimpic (1956), a Casei de cultură a sindicatelor, a Pistei de carting, a garajelor pentru autoturismele locatarilor de la blocurile de locuit de pe str.Corneliu Coposu, a Băncii Agricole, a Autogării Noi, a Staţiei de alimentare cu carburanţi cât şi a unor hale multifuncţionale. In vecinătatea parcului s-a construit noul sediul al Consiliului Judeţean Arad.

Suprafaţa parcului este în prezent de 3,14 ha, în care este inclusă şi Casa de Cultură a Sindicatelor.

In 2012 Parcul Pădurice a fost reabilitat şi amenajat pe o suprafaţă de 2,51ha. Sunt de remarcat efectele de perspectivă care speculează prezenţa catedralei, gradenele spre luciul de apă şi mai ales fântâna muzicală cu efecte luminoase cromatice care dă aspectul de parc urban modern şi spectaculos.

În prezent există un număr de 410 arbori din 55 specii, din care 28 de exemplare aparţin vechiului parc. Se remarcă exemplare mature de specii valoroase peisagistic rămase din structura vechiului parc, ca de exemplu: Platanus acerifolia – 4 exemplare, Taxodium distychum -1 exemplar, Catalpa bignonioides 15 exemplare, Aesculus hippocastanum - 2 exemplare, Sophora japonica – 6 exemplare. Tot valoroase peisagistic sunt şi o serie de specii plantate în ultimii 30 ani, ca: Abies concolor, Pinus ponderosa, Picea pungens argentea, Taxus Baccata. 51% din exemplare sunt alcătuite din specii comune plantate după bombardamentul din 1944 : paltin, frasin, frasin american. Proporţia răşinoaselor este de 18%, iar arbuşti sunt 16%.

Parcul Malul Mureşului este un spaţiu verde situat în zona dig-mal a Mureşulu, între podul Decebal, ce duce la cetate şi cotul mare pe care îl realizează digul spre pasajul Micalaca. Cuprinde o suprafaţă de 93.081 mp, în care este inclus şi taluzul interior al digului. Fâşia de mal este lungă de 2 km şi are o lăţime variabilă de 20- 90m.

Elementul predominant este promenada de-a lungul râului situată la nivelul digului. Amenajarea acestei promenade început odată cu regularizarea malurilor şi construcţia digurilor. A fost începută în secolul al XVIII-lea, dar s-a conturat odată cu amenajarea celor două parcuri de o parte şi de alta a Palatului Cultural, la sfârşitul secolului al XIX-lea. Cu această ocazie s-au construit câteva baze nautice şi s-au făcut plantaţii de arbori. În afară de sălciile şi plopii specifice malului Mureşului, în spaţiul dintre dig şi mal s-au plantat şi alte specii ca: Acer platanoides, Acer negundo,, Aesculus hippocastanum, Catalpa bignonioides,Fraxinus excelsior, Querqus robur etc. In prezent zona este invadată de vegetaţie spontană şi este foarte utilizată de pescari.

In prezent este în curs de amenajare promenada şi pista pentru biciclete. Vegetaţia în zona dig-mal este abundentă şi neîngrijită astfel încât vederea spre apă este foarte rar posibilă. De asemenea lipsa aleilor şi a iluminatului scade securitatea promenadei în zonă.



Vegetaţie bogată- arbori şi arbuşti Zonă de mal cu gazon pe taluz- pune în

valoare arborii bătrâni

Al doilea taluz- amenajare spre Hotel Parc Zonă neamenajată- cărare spre mal Parcul Reconcilierii, recent amenajat în fosta Piaţă a Pomperilor, intră în categoria scuarurilor, având o suprafaţă de 0,8 ha. Din punct de vedere peisagistic este un parc urban de foarte bună calitate, având o valoare culturală şi de reprezentare deosebită şi o calitate estetică ridicată. Alea principală, în diagonală, realizează legătura şi dialogul simbolic dintre cele două grupuri statuare fiecare reprezentând simboluri ale personalităţilor apaţinând românilor şi maghiarilor.

Statuia Libertăţii (în maghiară Szabadság-szobor) realizată de Zala György şi Huszár Adolf a fost inaugurată în anul 1890, la comemorarea execuţiei celor 13 comandanţi militari antihabsburgici cunoscuţi sub numele de cei 13 de la Arad. Monumentul a fost demontat în anul 1925 pe baza decretului 1512/1925 al guvernului Ion I. C. Brătianu, pe motiv ca generalii respectivi ar fi luptat împotriva românilor. A fost păstrat în Cetatea Aradului, într-o unitate militară până la 20 septembrie 1999.



Celălalt grup statuar este sub forma unui Arc de triumf înalt de 9m de prin care Avram Iancu şi revoluţionari de la 1848 ies învingători. Este un monument de for public contemporan de mare valoare artistică realiuat de sculptorul Ioan Bolborea.

Parcul 23 August este un scuar de cartier cu funcţiune de recreere, loc de joacă pentru copii şi odihnă. A făcut obiectul unui proiect de amenajare (Proiectului European Transfrontalier HURO/1101/090/2.1.3, „Crearea de condiţii pentru dezvoltarea turismului religios în judeţele Békés şi Arad, prin intermediul Bisericii Ortodoxe Române”) realizat în comun de Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria – titular al proiectului, Arhiepiscopia Aradului şi Fundaţia Publică pentru dezvoltarea localităţii Otlaca Pustă. In acest parc a fost ridicată şi biserica ortodoxă Micălaca Veche II.

Parcul va oferi un important spaţiu verde cu 12,5 mii de metri pătraţi de gazon irigat cu amenajări moderne şi variate de calitate ridicată.

Piaţa Avram Iancu, situată în spatele Teatrului este prezentă pe hărţi încă din 1887, cu numele de Piaţa Libertăţii. A fost amenajată în forma actuală după al Doilea Război Mondial, când s-a renunţat la funcţia comercială. Suprafaţa sa este de 0,9163 ha, fiind de fapt un scuar. Amplasarea centrală şi prezenta Monumentului Eroilor, îi conferă o funcţiune reprezentativă, alături de cea recreativă şi de tranzit. Amenajarea prezentă necesită îmbunătăţiri în acord cu exigentele contemporane dat fiind rolul său important în ansamblul zonei centrale.

Piaţa Avram Iancu

Parcul Reconcilerii-Arcul de triumf Statuia Libertăţii



Parcul Caius Iacob este situat în zona Podgoria, pe Bulevardul Revoluţiei, separat de aceasta printr-o clădire, care reprezintă Palatul C.F.R. şi noua clădire a Catedralei Ortodoxe. Are o suprafaţă de 4186 mp. Se remarcă prin vegetaţie arboricolă bogată şi variată, cu circa 30 de specii dintre care unele cu valoare peisagistică deosebită. A fost reamenajat recent (2013) cu gazon şi locuri de joacă şi recreere. Beneficiază de un sistem de irigare cu aspensoare.

Parcul Tudor Arghezi localizat în Piaţa Spitalului, în centrul unui mare sens giratoriu este defapt un scuar cu suprafaţa de 0,33ha. Parcul a beneficiat de o amenajare recentă care permite trecătorului atât odihna cât şi încântare de a privi fântâna şi vegetaţia cu totul inedită. Pe lângă conifere, prun roşu, trandafiri, aici pot fi văzuţi şi pomi fructiferi sau viţă de vie.

Parcul Tudor Arghezi- fântâna Vegetaţia este inedită- vie şi pomi fructiferi

Scuarurile sunt reprezentate de Parcul Tudor Arghezi (Piaţa Spitalului) şi parcuri de cartier 13 Martiri (Subcetate), Alfa, Grădişte, Gai, Bujac. O categorie deosebită o reprezintă scuarurile urbane din zona istorică centrală cum sunt Piaţa Avram Iancu, Piaţa Veche, Piaţa Olimp, Piaţa Sârbească, scuarul din Str. Cozia.

Piaţa 13 Martiri din cartierul Subcetate are o suprafaţă de 1,8 ha şi cuprinde un ansamblu de spaţii de recreere, odihnă, sport dar şi o zonă comemorativă unde este amplasat monumentul celor 13 martiri, ofiţerii maghiari executaţi în 1849 .

Parcul Alfa, este amenajat în cartierul de blocuri Alfa (Faleza Sud) în incinta inerioară a ansamblului, pe Str. Tunari. Este amenajat pentru odihnă, recreere şi loc de joacă pentru copii cu dotări specifice.

Amenajarea de parcuri de cartier, de mici dimensiuni ( scuaruri) au făcut obiectul unor proiecte ale primăriei. Cartierele care vor beneficia de astfel de spaţii verzi sunt Grădişte, Gai şi Bujac.

Parcul (Scuar) Grădişte situat pe Str. Petru Rareş este un scuar cu utilizare de parc de cartier a cărui amenajare a fost concepută în cadrul proiectului amplu de modernizare a infrastructurii cartierului. Proiectul parcului cuprinde o zonă plantată amenajată pentru odihnă şi recreere, un loc de joacă pentru copii, dar şi dotări pentru alte oportunităţi de petrecere a timpului liber în cartierul Gradişte.



Scuarul Bujac este situat la întretăierea Str. Trotuşului cu Str. Petru Maior. Are o formă pătrată fiind proiectat odată cu cartierul în perioada interbelică. Este în planul primăriei să fie amenajat, ca parc de cartier cu rol de recreere pentru tineri în mod special şi loc de joacă pentru copii.

Parcul Gai este un spaţiu verde de mare vechime aflat deocamdată în restructurare pe o suprafaţă de circa 0,67 ha. Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului (sârbă) este situată în colţul parcului dar despărţită de acesta prin linia de tramvai. Zona are mare potenţial peisagistic cu valoare identitară pentru acest cartier.

În cartierele Aradul Nou şi Sânicolul Mic nu funcţionează suficiente spaţii verzi cu rol de recreere la nivel de cartier, dotările de spaţii verzi fiind destinate pentru sport. In Aradul Nou s-a amenajat recent Parcul Eroilor (Piaţa Eroilor), un spaţiu verde de mici dimensiuni (240 mp) situat în jurul Monumentului eroilor, de pe Calea Timişoarei, în apropierea Podului Traian.

Scuar statuia Sf. Nepomuk este situat la intersecţia între str. Desseanu şi str. Episcopiei. Statuia Sfântul Ioan Nepomuk, cel mai vechi monument al oraşului (1729) era amplasată iniţial pe malul Mureşului, acesta fiind considerat un protector al apelor şi pădurilor. Odată cu construirea Palatului Administrativ statuia a fost mutată la capătul Str. Episcopiei. Pentru a fi protejată, aici este în prezent o copie, originalul fiind găzduit de Biserica romano-catolică. În jurul statuii Sf. Nepomuk, considerat patron al oraşului s-a amenajat un scuar triunghiular de colţ, ce marchează o intrare în centrul istoric al Aradului. Incinta, de dimensiuni foarte reduse este înconjurată cu un gard metalic ce cuprinde un spaţiu verde dominat de câţiva salcâmi bătrâni, care încadrează statuia şi oferă un loc plăcut de odihnă.

Piaţa Sârbească este situată într-o zonă cu importantă valoare istorică, la limita nordică a Cartierului Drăgăşani, unde se întâlnesc străzi de mare vechime: Str. Preparandiei cu Str. Mihai Kogălniceanu, Str. Nicola Alexici, Str. Academia Teologică, Str. Dornei şi Str. Hunedoarei. Piaţa s-a conturat ca spaţiu public în faţa Biserici Sârbeşti, cea mai veche clădire păstrată din Arad. Biserica a fost ridicată de căpitanul de grăniceri Jovan Popović Tekelija, între anii 1698 şi 1702 pentru familiile grănicerilor sârbi stabilite aici. Forma actuală a bisericii a fost realizată în perioada 1790-1822, prin grija strănepotului fondatorului.

Piaţa cuprinde un scuar pătrat cu suprafaţa de circa 1800 mp, traversat de linia de tramvai în diagonală şi delimitat de fronturi de construcţii cu valoare istorică şi ambientală (Biserica Sârbească, Palatul Sârbesc construit de arhitectul arădean Emil Tabacovici în stil secession). Amenajarea recentă s-a orientat spre o imagine urbană dominată de texturi minerale, prin predominarea pavajelor. Scuarul are funcţiuni complexe: funcţiune culturală, socială şi reprentativă prin caracteristica spaţiului urban delimitat de clădiri cu valoare istorică, funcţiune ecologică prin prezenţa arborilor, de circulaţie prin prezenţa străzilor şi a liniei de tramvai.

Un spaţiu verde plantat cu tei bătrâni şi înierbat este situat adiacent Palatului Sârbesc şi marchează intersecţia cu Str. Academia Teologică.

Piaţa Veche (Heim Domokos) este un scuar specific ţesutului urban foarte vechi din zona centrală. Situat la capătul Str. Cuza Vodă are forma triunghiulară. Vechimea lui se vede în prezenţa celor şapte platani seculari şi un tei, fiind unul dintre cele mai vechi spaţii verzi din oraş.

Scuar Str. Cozia este un spaţiu urban cu arbori de mare vechime a cărui valoare este sporită de prezenţa clădirilor cu valoare istorică şi arhitecturală: Sinagoga neoloagă (monument grupa A),



Şcoala Evreiască de Stat, clădire secession reprezentativă pentru oraş. Amenajat cu câteva bănci şi o vegetaţie ce completează castanii vechi de un secol, scuarul contribuie la identitatea specifică, încărcată de istorie a oraşului.

Piaţa Sârbească

Piaţa Heim Domokos Piaţa Romană- zona Boul Roşu

Piaţa Olimp este amplasată la capătul Str. Olimp perpendiculară pe Calea Romanilor. Are o suprafaţă de aproximativ 5000mp, amenajată iniţial ca spaţiu de recreere pentru muncitorii de la fabrica textilă. Zona deţine un mare potenţial de dezvoltare, prin reconversia spaţiilor de producţie, crearea de noi servicii adecvate poziţiei centrale şi în acelaşi timp apropiate de malul Mureşului. Amenajarea acestui spaţiu verde se presupune că se va modifica odată cu restructurarea zonei.

Piaţa Gizela, este situată la întretăierea Str. Meşterul Manole cu Str. Codrului şi poartă numele celei căreia i-a fost închinată Bisericii romano- catolice Fericita Gizela din Gai. Scuarul este situat într-o zonă în dezvoltare, deocamdată nefiind suficient de pus în valoare.

Piaţa Romană este un scuar amenajat recent la intersecţia unor importante artere de circulaţie (Str. Tribunul Dobra, Bd. Decebal, Bd. Gen. Dragalina, Calea Romanilor, Str. Mucius Scevola), odată cu restructurarea circulaţiei. Zona este una de mare vechime, cunoscută sub numele de Boul Roşu după numele hanului construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea pentru negustorii care veneau la târgurile Aradului. Spaţiul verde este in centrul giraţiei şi are rol ecologic şi estetic, nefiind accesibil pietonilor.



Plantaţii de aliniament

Trasarea Bulevardului Revoluţiei, fosta Strada Mare a fost realizată de inginerul Josef Reiner, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Forma actuală a fost definitivată în perioada 1942- 1946, odată cu introducerea tramvaiului modern. Lucrările au constat în delimitarea părţii carosabile, amplasarea noilor linii de tramvai şi plantarea arborilor.

Datorită volumului mare de vegetaţie această zonă verde este denumită Parcul Bulevardul Revoluţiei. Cu o lungime de 1300m şi lăţime de 70m, parcul însumează circa 3,18 ha.

Structura spaţiului verde este compusă din: o fâşie centrală cu linie de tramvai pe mijloc, formată din câte 1, respectiv două rânduri de arbori; tronsonul dintre primărie şi Str. Andrei Mureşanu este mai intens plantată cu 4-6 rânduri de arbori; structura vegetală este dominată de preponderenţa teilor; gardurile vii de Ligustrum şi Thuja cu funcţiunea de a masca liniile de tramvai au fost îndepărtate în mare parte la ultima amenajare. Aliniamentele stradale cuprind 56 de arbori şi arbuşti. sunt 289 arbori din specia arţar - Acer platanoides „Globosum”, plantaţi la casete în lăţimea trotuarului.

Arţar- Acer platanoides „Globosum”

Tei- tilia platyphylos

Masivul de vegetaţie care formează axul bulevardului are o importanţă determinantă în imagimea oraşului. În prezent această spină verde afost amenajată odată cu reabilitarea liei de tramvai. Există însă zone unde este necesară amenajarea de detaliu cu pavimente şi mobilier urban, îndeosebi în zonele de racordate la alte spaţii publice adiacente: zona staţiei de lângă Blocul Dacia, tronsonul sudic spre teatru s.a. Tronsonul de bulevard situat la sud de primărie este mai puţin platat cu arbori şi este vizibilă lipsa de unitate a ansamblului.



Fâşia centrală are structura vegetală dominată de preponderenţa teilor

Fâşie centrală şi plantaţii de aliniament din arţar

Aliniamentul central este compact iar arborii de aliniament dau ritmul străzii

Dialog între linia masei vegetale centrale şi copacii de aliniament

O caracteristică a Aradului sunt lotizările cu străzi rectangulare şi prospect larg, având un spaţiu verde cu lăţime mare. Sunt lotizări făcute la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea, duă plan prestabilit specific în imperiul austro-ungar. Este de remarcat aspectul rural în transformare din cartierel vechi- Micălaca, Gai, Pârneava- unde spaţiul verde care era iniţial cu pomi fructiferi devine un spaţiu amenajat decorativ sau destinat parcării. Multe din aceste spaţii verzi au fost reduse prin lărgirea arterelor de circulaţie.

Str. Ion Raţiu- vedere dinspre Str. Andrei Şaguna- Pârneava

Str. Vrancei- Micălaca- spaţii verzi de aliniament cu lăţime mare



In funcţie de structura reţelei stradale şi a prospectului s-au delimitat câteva categorii de spaţii verzi de aliniament:

Intens plantate cu arbori având lăţime mai mare de 9m- sunt axele centrale din lotizările Micălaca, Gai, Aradul Nou, Sânicolul Mic.

Plantate cu arbori de aliniament – lăţime de cca 4m- sunt străzile cele mai vechi, din lotizările Micălaca, Gai, Aradul Nou, Sânicolul Mic.

Cu plantaţii rare de arbori şi spaţiul verde cu lăţime medie de circa 2,5m- sunt străzile realizate în perioada interbelică cu prospect îngust; adesea spaţiile verzi sunt amenajate de locatari, aceste spaţii având un caracter semipublic (Cartier romanilor, Bujac, Grădişte, Subcetate)

Cu plantaţii discontinue- sunt arterele majore de circulaţie unde pe un prospect existent s-a lăţit partea carosabilă şi/sau s-a introdus linia de tramvai.

Străzi fără spaţii verzi de aliniament- sunt caracteristice zonei centrale.

Spaţii verzi publice de folosinţă specializată În cadrul acestei categorii de spaţii verzi se evidenţiază prin vechime şi calitate spaţiile verzi din incinta unor clădiri în zona centrală: Cinema Dacia, Biserica Roşie, Primărie, Hotel Conti nental. Se remarcă parcul din faţa Hotelului Continental cu varietatea mare de specii, cu 38% arbuşti, iar răşinoase 40%. Efectul creat de prezenţa esenţelor de conifere este dinamic şi crează un efect peisagistic valoros.

Alte spaţii verzi specializate sunt cele situate în cadrul incintelor clădirilor administrative, de învăţământ, de sănătate. Unităţile de învăţământ au amenajate terenuri de sport care pot fi folosite şi de persoanele din cartier- de exemplu teren de volei pe plajă, Scoala Gimnazială Avram Iancu.

Remarcabil este Parcul Spitalului Clinic Judeţean, situat într-o zonă unde în secolul al XIX-lea erau păduri-parc particulare. Vegetaţia arboricolă s-a redus faţă de cea iniţială, dar se remarcă încă prin densitate. Ca punct de interes este Biserica de lemn Sf. Paraschiva, adusă aici din satul Groşeni.

Parcul Chinologic de lângă Cartierul Subcetate, aflat pe Strada Infanteriei este primul Parc Chinologic de o asemenea întindere din România. Măsoară 16.000 mp şi cuprinde spaţii plantate amenajate cu arbori şi gazon. Investiţia a fost realizată de Asociaţia Chinologică Arad. Spaţiul are un caracter public deoarece poate fi utilizat atât de animalele înscrise cât şi de animalele care nu sunt înscrise în această organizaţie.

Cimitirele În Municipiul Arad funcţionează cimitirele Eternitatea (Str. Poetului), Pomenirea (Str. Pădurii), Grădişte (Calea Zimandului), Evreiesc (Str. Arcaşilor), Micălaca (Str. Mioriţei), Aradul Nou (Str. Merişor), Sânicolau Mic (Str. Ioan Fătu).



Spaţii pentru sport şi agrement Există un număr mare terenuri de sport amenajate pentru cartiere sau aparţinând unor unităţi industriale. Este de remarcat că pe terenurile libere din zonele de locuit au fost amenajate terenuri de sport, pentru fotbal îndeosebi.

Pe malul Mureşului în aval de parcurile istorice s-au amenajat noi terenuri de sport care constituie o amplă zonă cu specific sportiv şi turistic. În prezent zona este în curs de amenajare.

Zona terenurilor de sport – pe ambele părţi ale traseului de promenadă Strandul Neptun este un centru de loisir multifuncţional localizat în bucla Mureşului, în partea vestică a cetăţii Aradului. Se poate ajunge pe trei căi: două pasarele plutitoare, la Asociaţia sportivă Voinţa şi la Sala Polivalentă şi podul rutier Decebal (cu grad ridicat de periculozitate). Deşi aproape de zona centrală a oraşului, ştrandul reprezintă o suprafaţă cu verdeaţă de mai mult de 20ha unde există peste 67 de specii de arbori. Există un număr de 160 exemplare de răşinoase care au vârste între 30 – 50 ani. Aici te poţi relaxa atât ziua cât şi noaptea, în zonele funcţionale existente – agrement, distracţie, recreere, sport, alimentaţie:

Zona căsuţelor de lemn se întinde pe o suprafaţă de aprox. 6ha şi cuprinde un număr de 380 căsuţe de lemn

Zona verde se întinde pe o suprafaţă de aprox. 3,25mp şi cuprinde mai multe tipuri de terenuri de sport, mini – fotbal, tenis, etc.

Zona bazinelor se întinde pe o suprafaţă de aprox. 9,2ha Zona de divertisment şi alimentaţie

Mai există alte două zone - cea inundabilă şi de rezervă teren. Prima dintre cele două este în paragină şi necesită amenajare.

Pentru reamenajarea ştrandului au fost făcute investiţii importante, astfel că astăzi acesta se situează pe locul doi în Europa ca mărime de lângă apă curgătoare. Pe viitor se intenţionează transformarea lui într-un aqualand de dimensiuni mici.

Băile termale “Bidi” situate în Cartierul Gai s-au dezvoltat ca bază de tratament începând din 1965 iar în prezent funcţionează ca ştrand şi cuprinde dotări de agrement. Pe suprafaţa de circa 2ha sunt construite două bazine exterioare cu apă termală şi unul interior. Apa deţine calităţi terapeutice pentru afecţiuni reumatismale asemănătoare celor de la Băile Felix Oradea. Construcţiile au fost realizate de CARP Arad, iar în 1981 s-a dat în funcţiune sonda de apă termală de adâncime. Unitatea oferă servicii de fizioterapie, kinetoterapie, alimentaţie publică.



4. ANALIZA SISTEMULUI DE SPAŢII VERZI Analizând distribuţia spaţiilor verzi în teritoriul intravilan se disting câteva aspecte caracteristice:

Spaţiile verzi publice se concentrează în zona centrală şi de-a lungul malului Mureşului;

Suprafaţa inventariată de spaţii verzi raportată la numărul de locuitori indică o valoare ridicată, respectiv 99,22 mp spaţiu verde per locuitor, ceea ce reprezintă un avantaj din punct de vedere cantitativ; totuşi dimensiunea şi distribuţia în teritoriul oraşului a spaţiilor verzi publice amenajate cu rol de recreere relevă multe aspecte negative:

- suprafaţa totală a parcurilor existente este mică raportat la nevoile oraşului;

- parcurile existente sunt de dimensiuni mici, multe dintre ele, conform prevederilor Legii 24/2007 nu pot intra în categoria de parc;

- sunt puţine cartiere care beneficiază de parcuri de cartier; există cartiere lipsite de parcuri de cartier: Gai, Grădişte, Pârneava, Aradul Nou, Sânicolul Mic;

- deşi unele cartiere au fost construite pe plan prestabilit care rezerva loc pentru parcuri de cartier, în prezent aceste suprafeţe sunt insuficient amenajate conform scopului lor (Gai, Bujac);

Parcurile istorice sunt insuficient amenajate: nu sunt coerente peisagistic, nu sunt modernizate pavajele, mobilierul urban, iluminatul;

Există suprafeţe foarte mari de terenuri neamenajate pe malul Mureşului;

Nu sunt suficient valorificate pentru activităţi de agrement şi pentru turism, elementele naturale specifice: malurile Mureşului, Mureşul Mort, Pădurea Ceala;

In amenajările spaţiilor verzi nu este valorificată relaţia cu Parcul Natural Lunca Mureşului;

Cetatea Aradului are potenţial foarte mare de utilizare în scop cultural, de recreere, sport şi agrement;

Există suprafeţe întinse care nu sunt acoperite de razele de servire ale spaţiilor verzi: Aradul Nou, Sânicolaul Mic, Grădişte, Pârneava, Cadaş, Şega, Aurel Vlaicu;

Spaţiile verzi dintre blocuri sunt mici iar amenajările nu sunt modernizate;

Specificul ţesutului urban din zonele de locuit vechi (secol XVIII-XIX) este unul cu loturi mari având grădini şi spaţii verzi de aliniament, ceea ce contribuie la o rarefiere a ţesutului construit şi o creştere a ponderii spaţiilor plantate;

Sistemul de spaţii verzi nu este suficient de închegat într-un sistem, condiţie necesară pentru funcţionarea sistemului verde;

Structura stradală cu aliniamente plantate de mare lăţime poate constribui la realizarea unui sistem coerent de spaţii verzi.

Disfuncţionalităţi şi probleme în peisajul verde la nivel micro sunt ilustrate în imaginile următoare:



Zona dig-mal are vegetaţie neîntreţinută Există construcţii care aduc prejudicii

imaginii în parc- construcţie cap de perspectivă în Parcul Eminescu

Zona dig-mal este invadată de vegetaţie spontană care împiedică verea spre apă

Amenajări învechite şi neîntreţinute

Construcţii degradate pe promenadă- Podul Decebal

Terenurile de sport au accesul improvizat



Partea superioară a digului este necorespunzătoare estetic

Fond construit degradat şi inestetic- vizibil din promenada din dreptul parcurilor

Vegetaţie şi mal neamenajat spre Aradul Nou Spaţiu verde cu valoare identitară insuficient

amenajat- zona centrală din Aradul Nou

Dezvoltare incoerentă: promenadă în zonă degradată- malul Mureşului

Zona de mare vizibilitate cu aspect periferic- malul Mureşului de pe Podul lui Traian



Spaţiul verde nu este coerent amenajat- Piaţa Avram Iancu- Bd. Revoluţiei

Zone valoroase pentru imaginea oraşului nu sunt amenajate corespunzător- Boul Roşu

Spaţii verzi în zona de locuinţe colective- neamenajate, învechite- Calea Romanilor

Străzi fără vegetaţie pe lungimi mari- Str. Cocorilor

Spaţiu verde amenajatcu suprafeţe minerale predominante- Piaţa Podgoria



5. ELEMENTE DE PEISAJ ANTROPIC/CONSTRUIT Tipologia peisajului antropic Peisajul antropic – rezultat în urma acţiunii omului- cuprinde în teritoriul municipiului arad, următoarele tipologii (plansa 2.):

Peisaj cu valoare istorică: zona centrală cu valoare istorică, inclusiv zona centrală din Aradul Nou; cetatea Aradului;

Peisaj verde antropizat: spaţii verzi publice amenajate, peisaj agricol, peisaj de periferie, cimitire;

Peisaj industrial- peisaj de zonă industrială; specific pentru perioada actuală sunt zone industriale în curs de abandonare şi zone industriale în curs de amenajare;

Peisaj aferent infrastructurii tehnico- edilitare: reţele electrice aerien, cale ferată, drumuri, conducte de transport agent termic sau gaze vizibile;

Peisaj rezidenţial- zone de locuit individuale sau colective; în cazul Aradului frecvent sunt zone mixte;

Peisaj urban de spaţiu public: trasee pietonale, partere comerciale, pietonale, pieţe publice de interes.

Distribuţia acestor zone în terenul intravilan este relevantă pentru specificul localităţii. Dezvoltarea spaţială adecvată acestui model - amprentă ocontribuie la crearea unei imagini identitare a oraşului. In cazul aradului se observă mari zone omogene, cu ţesut urban coerent şi relativ omogen, dar şi zone fragmentate, discontinue. Acestea din urmă sunt situate pe axul NV-E pe Calea Aurel Vlaicu şi calea Radnei. De asemenea sunt zone din vecinătatea Mureşului în Micălaca, cartierul Drăgăşani unde există zone de dezvoltare spontană, insuficient conturate, în dezvoltare.

Se remarcă o dezvoltare tentaculară pe direcţiile principale ale axelor de circulaţie. Intre zonele construite şi cele neconstruite (agricole) există o întrepătrundere, care uneori avansează foarte aproape de zona centrală (Cartierul Subcetate).

Pentru peisajul rezidenţial sunt specifice zonele cu lotizări realizate în perioadele istorice determinante pentru evoluţia urbanistică a oraşului:

Nucleul istoric central- cu vechimea cea mai mare a structurii stradale şi construcţii realizate preponderent la sfârşitul secolului al XIX-lea, începutul secolului XX, interbelic

Zone cu locuinţe individuale pe lotizări din prima parte a secolului al XIX-lea (1765)- Aradul Nou;

Zone cu locuinţe individuale pe lotizări din prima parte a secolului al XIX-lea (1838)- Micălaca, Gai, Sânicolaul Mic;

Zone cu locuinţe individuale pe lotizări din perioada 1838-1866- cartierul Pârneava;

Zone cu locuinţe individuale pe lotizări din prima parte a secolului al XX-lea (până în 1925) şi pe lotizări din perioada interbelică- Bujac, Grădişte, Subcetate, Cadaş, Şega, Poltura şi extinderi locale;



Zone cu locuinţe colective şi locuinţe individuale pe tramă stradală mai veche- cartierul saurel Vlaicu şi izolat în cartierul Central. Se remarcă un mod specific de îndesire cu blocuri în interiorul insulelor parcelarului de locuire individuală;

Zone cu locuinţe individuale pe un parcelar postbelic;

Ansambluri cu locuinţe colective din perioada 1965-1989;

Zone de dezvoltare spontană a locuirii- sunt situate periferic sau pe malul Mureşului, ceea ce le face să fie foarte aproape de centrul oraşului şi arterele circulate, deci sunt vizibile din spaţiul public circulat.

Zone cu locuire şi servicii sunt pe Bulevardul Revoluţiei din zona centrală şi în Cartierul Micălaca- Zona 300.

Pentru peisajul industrial este de remarcat faptul că există zone degradate în zone din centrul intravilanului, cu clădiri abandonate. Un aspect neplăcut asupra peisajului îl creauă şi cele situate la intrările în oraş, cum este CET-ul din nord. Există însă şi peisaj industrial cu valoare culturală (Astra, Fabrica de spirt şi bere Neuman). De asemenea există zone de interes unde se dezvoltă unităţi industriale şi de servicii. O parte dintre acestea sunt discontinue. Există însă şi zone bine conturate cu aspect caracteristic, cum este Zona Industrială Vest.

Zona cu infrastructura vizibilă sunt îndeosebi în partea de nord şi est , cu travestarea prin cartierul Grădişte. Traversarea zonei de locuit cu calea ferată prin cartierul Micălaca pe lângă probleme de circulaţie, zgomot, crează şi disconfort vizual.

Patrimoniul cultural al Aradului este unul remarcabil, cu amprente în peisajul urban începând din secolul al XVII-lea. Sunt două elemente care dau identitate spaţiului urban cultural : zona centrală a ansamblului cu valoare istorică şi Cetatea Aradului.

Ansamblul urban central are un ţesut urban specific cu mare densitate de construire. S-a realizat în timp pe o structură stradală veche şi s-a definitivat în ansamblul său până la sfârşitul secolului al XIX-lea. Completări valoroase de ţesut din zona centrală sunt din perioada interbelică. Fondul construit cuprinde o masă importantă de construcţii cu valoare arhitecturală şi istorică de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Stilurile predominante sunt neoclasic, eclectiv şi mai ales secession. La imaginea ansamblului istoric contribuie major spaţiul verde din axul Bulevardului Revoluţiei.

In cadrul judeţului, Aradul se situează într-o zonă de concentrare a monumentelor istorice.

Difuncţionalităţi:

Lipsa pietonalor din zona centrală- legătură între puncte de interes;

Existenţa unor zone industriale abandonate foarte vizibile în peisajul urban periferice sau centrale;

Existenţa unor zone de locuit cu aspect neomogen, cu vecinătăţi deranjante- locuinţe joase, locuinţe colective alăturate;

Existenţa unor terenuri insuficient utilizate;

Dezvoltări spontane nefuncţionale şi inestetice;

Lipsa legăturilor cu cetatea.



Trasee culturale în ansamblul judeţului relaţionate cu Aradul



Prospect cu deschidere medie- Pârneava, Str. Andrei Şaguna

Prospect larg- Micălaca, Str. Renaşterii

Zona centrală- lemente specifice de peisaj:prospect stradal îngust, ganguri, perspective studiate

Două linii de cornişe- Calea Romanilor Case i blocuri- Cartierul aurel Vlaicu- Stra Dorului

Peisaj de periferie- Peisaj industrial de periferie; infrastructură nefinalizată



Lipsa de omogenitate în frontul stradal, biserica nu

e pusă în valoare- Grădişte, Str. Petru Rareş

Perspective panoramice nefavorabile Grădişte

Perspective deschise de pe podul Decebal- silueta spre centru şi cea spre Aradul Nou

Efecte create de iluminatul nocturn



6. PROPUNERI DE AMENAJRE PEISAGISTICĂ Pentru diminuarea disfuncţionalităţilor sunt necesare acţiuni prioritare:

Crearea unui sistem de spaţii verzi coerent şi continuu;

Creşterea accesibilităţii cetăţenilor la dotări de tipul spaţiu verde public parc/ grădină, scuar, prin suplimentarea numărului acestora;

Amenajarea scuarurilor cu valoare istorică;

Amenajarea spaţiilor verzi existente corespunzător nevoilor funcţionale şi estetice;

Crearea de noi trasee pietonale în zona centrală;

Amenajarea malurilor Mureşului şi deschiderea perspectivelor spre luciul de apă;

Valorificarea Cetăţii Aradului în imaginea şi viaţa oraşului;

Sporirea legăturilor dintre oraş şi cetate;

Crearea unor centre de cartier adecvate, care să valorifice specificul fiecărui cartier, îndeosebi al celor cu valoare istorică;

Amenajrea malurilor Mureşului Mort;

Controlul imaginii intrărilor în oraş

Crearea de aliniamente compacte (ca ritmicitate şi specie) pe toate arterele de circulaţie principale şi pe străzile care permit;

Amenajarea spaţiilor dintre blocuri urmărind realizarea unui spect unitar şi a unei amenajări peisagere de calitate superioară;

Amenajarea peisageră să se realizere numai pe baza unor proiecte realizate de specialişti în domeniu;

Amenajarea sensurilor giratorii, realizând adevărate oaze de verdeaţă şi evitând mineralizarea suprafeţelor (eliminând griblura şi pavajele);

Regulament urbanistic care să creeze omogenitate şi aspect coerent.

STUDIU DE FUNDAMENTARE PEISAGISTIC - Arad Romania · Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul...

Documents

Transcript of STUDIU DE FUNDAMENTARE PEISAGISTIC - Arad Romania · Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul...