STUDIU de ddee de EVALUARE - ANPMapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files...- lungimea...

2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA

SC Mediu Consulting SRL 1

CO

NS

ILIU

L L

OC

AL

AL C

OM

UN

EI

MO

VIL

A M

IRE

SE

I STUDIU STUDIU STUDIU STUDIU de de de de EVALUARE EVALUARE EVALUARE EVALUARE

ADECVATAADECVATAADECVATAADECVATA

Reactualizare Plan Urbanistic General –

Comuna Movila Miresii, judeţul Brăila



STUDIU EVALUARE ADECVATĂ

Reactualizare PUG, comuna Movila Miresei,

Judeţul Brăila

Beneficiar: Consiliul Local al Comunei Movila Miresei

Elaborator: SC Mediu Consulting SRL, Galaţi



1. INFORMAŢII PRIVIND PLANUL PROPUS

1.1 Denumirea planului

Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna Movila Miresei, judeţul Brăila.

Titularul PUG: Consiliul Local al Comunei Movila Miresei.

1.2. Descrierea planului

Planul Urbanistic General, împreună cu Regulamentul Local de Urbanism aferent,

cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea executării construcţiilor pe orice categorie de

terenuri, atât în intravilan, cât şi în extravilan, în limitele teritoriului administrativ al localităţii.

Obiectivul general al Planului Urbanistic General este dezvoltarea spaţială economico -

socială durabilă şi echilibrată pe ansamblul teritoriului studiat, în paralel cu protecţia,

conservarea şi reabilitarea mediului natural şi construit.

Prezenta documentaţie a fost corelată cu prevederile următoarelor planuri şi strategii

aprobate sau în curs de aprobare:

� Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (P.A.T.N.) (Secţiunea I – Reţele de

transport; Secţiunea a II-a - Apa; Secţiunea a III-a - Zone protejate naturale şi construite;

Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, Secţiunea a VI-a Zone turistice);

� Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean (P.A.T.J.) Brăila, 2009;

� Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal (P.A.T.Z.) Galaţi - Brăila - Tulcea, 2005;

� Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013 pentru Regiunea Sud - Est;

� Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud - Est 2007-2013;

� Master Planul Regiunii Sud - Est, etapa I - Auditul Teritorial al Regiunii Sud - Est, 2010;

� Strategia de dezvoltare a judeţului Brăila, 2009;

� Planul Urbanistic Zonal - Staţiune Movila Miresii (în curs de elaborare);

� Planul Urbanistic de Detaliu - Includerea in circuitul turistic şi balnear a Lacului Sărat -

Movila Miresii, 2009.

Planul Urbanistic General al comunei Movila Miresei se axează pe domenii principale,

prezentate atât din punct de vedere al stadiului actual al dezvoltării cât şi din punct de vedere

al propunerilor de dezvoltare urbanistică şi reglementărilor:

� Cadrul natural şi protecţia mediului;



� Circulaţii;

� Echiparea tehnico-edilitară: alimentarea cu apă, canalizare, alimentarea cu gaze

naturale, telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică;

� Modul de ocupare a terenului şi zonificarea funcţională (reglementări, bilanţ teritorial);

� Obiective de utilitate publică: valorificarea zonelor cu caracter turistic, realizarea unui

management integrat al deşeurilor la nivel de comună, extinderea şi reabilitarea spaţiilor

verzi, valorificarea superioară a resurselor naturale, economice şi umane.

Ca urmare a temei de proiectare, intravilanul propus, s-a stabilit de comun acord cu

Primăria comunei Movila Miresii şi cu Consiliul Local al comunei, ţinând cont de necesităţile

actuale, de solicitările locuitorilor, dar şi de posibilităţile de atragere a factorilor de propulsare şi

dezvoltare a comunei, în conformitate cu „Strategia de dezvoltare durabilă a Judeţului Brăila

pentru perioada 2010-2015”. Ca urmare, teritoriul intravilan al comunei a fost majorat cu

suprafeţe de teren, necesare dezvoltării localităţii pe o perioadă de minim 5-10 ani.

Conform Planului Urbanistic General al comunei Movila Miresii teritoriul va fi divizat în

următoarele zone, subzone şi unităţi teritoriale de referinţă:

� M - ZONA MIXTA CONTINAND INSTITUTII, SERVICII SI ECHIPAMENTE

PUBLICE, COMERT, ACTIVITATI PRODUCTIVE MICI, NEPOLUANTE SI LOCUINTE, DIN

ZONEI AFERENTA LACULUI MOVILA MIRESII

� L - ZONA DE LOCUIRE CU FUNCTIUNI COMPLEMENTARE;

� L1 - SUBZONA LOCUINTELOR INDIVIDUALE SI COLECTIVE AVAND REGIM DE

INALTIME P, P+1E;

� L2 - SUBZONA LOCUINTELOR INDIVIDUALE SI COLECTIVE AVAND REGIM DE

INALTIME P;

� L2a - SUBZONA DE EXTINDERE A LOCUIRII IN ZONA AFERENTA LACULUI

MOVILA MIRESII;

� I - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE ALTELE DECAT CELE DIN ZONA

AFERENTA LACULUI MOVILA MIRESII

� C - ZONA PROIECTE INVESTITIE POL CENTRAL DE DEZVOLTARE LACUL

SARAT (MOVILA MIRESII)

� V - ZONA SPATIILOR VERZI



� V1 - AMENAJARI SPORTIVE SI DE AGREMENT ALTELE DECAT CELE DIN ZONA

AFERENTA LACULUI MOVILA MIRESII;

� V2 - PARCURI, FASII PLANTATE PUBLICE ALTELE DECAT CELE DIN ZONA

AFERENTA LACULUI MOVILA MIRESII;

� V3 - PARC SPORTIV IN ZONA AFERENTA LACULUI MOVILA MIRESII;

� G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA

� G1 - SUBZONA CONSTRUCTIILOR SI AMENAJARILOR AFERENTE RETELELOR

TEHNICO-EDILITARE;

� G2 - SUBZONA CIMITIRELOR.

Analizând Strategia de Dezvoltare Durabilă a comunei Movila Miresei, se evidenţiază

următoarele priorităţi de dezvoltare durabilă:

� Dezvoltarea turismului şi sectorului terţiar;

� Asigurarea creşterii veniturilor pe termen lung atât la nivel de comună prin colectarea

de taxe şi impozite cât şi la nivelul locuitorilor din comună, prin crearea de noi locuri de

muncă;

� Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaţii şi energie;

� Dezvoltarea resurselor umane, creşterea ratei de ocupare şi combaterea excluderii

sociale şi dezechilibrelor sociale;

Conformarea progresivă a standardelor de mediu din Uniunea Europeană, pe care România

va trebui să le atingă în 2017.

Durata de valabilitate a PUG este de 10 ani, dacă nu apar elemente importante de

dezvoltare care necesită actualizare, conform GP 038/1999 privind Metodologia de elaborare

şi conţinutul cadru al PUG.

Principalele obiective urmărite în cadrul Reactualizării Planului Urbanistic General

comuna Movila Miresii:

� Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul administrativ şi judeţean;

� reabilitarea şi modernizarea drumurilor de pe teritoriul comunei;

- reteaua stradala a comunei Movila Miresii ocupa o suprafata de 26,79 ha în

Movila Miresii, 12,54 ha în localitatea Ţepeş Vodă şi 4,44 ha în localitatea Esna.



� modernizarea şi semnalizarea intersecţiilor;

� Stabilirea unui intravilan, a unei zone construibile şi a unor zone funcţionale care

să corespundă necesităţilor viitoare de dezvoltare;

� introducerea în intravilan a zonelor ce prezintă potenţial de dezvoltare a activităţilor

pe teritoriul comunei – total intravilan propus pe comuna – 982,04 ha:

- locuinţe şi funcţiuni complementare 309.99ha;

- unitati agro-industriale 56,70 ha;

- zona centrala si institutii de interes public 30,59 ha;

- Cai de transport rutier 62,38 ha;

- Spatii verzi, sport şi agrement 300,93 ha;

- Gospodarie comunala, cimitire 20,30 ha;

- Ape 201,15 ha ( Lacul Sarat);

� scoaterea din intravilan a zonelor ce nu mai prezintă un potenţial de dezvoltare;

� Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de

construire;

� stabilirea zonelor de protecţie în jurul cimitirelor, staţiilor de epurare, platformelor

pentru depozitarea gunoaielor;

- subzona G1 – zona de protectie de 50,0 metri latime perimetrala lacului Sarat;

- subzona G2 – raza de 50 metri aferenta obiectivului (statie de epurare) si la o

distanta de minim 300 m de zona de locuit;

- asigurarea zonei de protectie sanitara pentru sursa de apa si puturi de mediu

adancime;

- Pentru protectia resursei balneare a Lacului Sarat i s-a stabilit un perimetru de

protectie hidrogeologica in 1988, zona de protectie fiind stabilita prin avizul ANRM.

� stabilirea zonelor de protecţie pentru drumurile publice de interes judeţean şi

naţional;



� stabilirea zonelor de protecţie pentru zona Lacului Sărat, aflat în aria de protecţie

avifaunistică ROSPA 0048 respectiv situl de importanţă comunitară ROSCI0305 Ianca – Plopu

– Sărat - Comăneasca;

- se stabileşte o zona cu latimea de 50 m perimetral Lacului Sarat, zona ce va fi cu

intredictie definitiva de constructie;

� Stabilirea şi delimitarea valorilor de patrimoniu şi a modalităţilor de punere în

valoare a acestora;

� protecţia elementelor de valoare culturală;

- 2 situri arheologice de tip „tumul” : Movila Lutul Alb (la est de satul Movila Miresii)

şi Movila lungă ( la nord- est de satul Ţepes Vodă).

- Biserica „Duminica tuturor sfinţilor”;

- Scoala de arte şi meserii;

- Monumentul eroilor 1916-1918;

� Valorificarea superioară a resurselor naturale, economice şi umane;

� realizarea unui complex de agrement, informare şi documentare asupra speciilor şi

resurselor din zonă;

� atragerea investitorilor şi crearea de locuri de muncă în domeniile agro-zootehnic şi

balneo-turistic prin facilităţi de natură fiscală;

� Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;

� modernizarea reţelei de alimentare cu apă potabila;

- alimentarea cu apă potabilă acoperă toate satele componente comunei Movila

Miresii.

� modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare;

- extinderea retelei de canalizare existenta la nivelul localitatii Movila Miresii;

- se va dezafecta staţia de epurare existentă;

- se vor construi 2 statii de epurare ce vor deservi localitatile Movila Miresii respectiv

Esna şi Ţepeş:



- lungimea reţelei de canalizare propusa în satul Movila Miresii = 17000 ml , cu

descărcare a apelor uzate în staţia de epurare aferenta (u.t.r. G2) şi a efluentului

gravitaţional în lacul Seaca printr-o conducta PVC SN4 (unghi de 30˚);

- lungimea reţelei de canalizare propusa în satul Esna este de 8700 ml;

- lungimea reţelei de canalizare în satul Ţepeş este de 10700 ml;

- Staţia de epurare tip BOPAK aferenta satelor Esna şi Ţepeş va asigura epurarea

apelor uzate menajere de la 1000 l.e.

� realizarea reţelei de gaze în toate localităţile comunei.

� menţinerea într-o stare bună de funcţionare a reţelei electrice; modernizarea şi

extinderea reţelei electrice;

� desfiinţarea unei portiuni din linia electrica amplasata în sud-vestul intravilanului

Movila Miresii;

� realizarea unei retele electrice si a 3 posturi de transformare în nord estul

intravilanului localităţii (u.t.r. Ch)

� modernizarea reţelei de telefonie

� Extinderea şi reabilitarea spaţiilor verzi;

� realizarea de parcuri şi spaţii de agrement;

� plantarea de spaţii verzi pe marginile drumurilor în localităţi;

� Extinderea spatiilor verzi pe comuna la o suprafaţa de 86940 mp ce reprezintă

minimul necesar de 20mp/locuitor.

� plantarea perdelelor forestiere de protecţie pentru căile de transport DN22 şi DJ

202B;

� înpăduriri realizate în zona de Nord – est a UAT Movila Miresii şi zona de nord a

Lacului Lutu Alb ţinând cont de direcţia dominantă a vântului în sezonul rece.

� Valorificarea zonelor cu caracter turistic;

� proiect de dezvoltare durabilă pentru zona din jurul lacului Sărat.

� Modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor de orice fel, rezultate din activităţi

umane sau de producţie.



1.2. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor

STEREO 70

Comuna Movila Miresii se află la 30 km de municipiul Brăila şi la 53 km de municipiul Rm.

Sărat.

Teritoriul administrativ al comunei se învecinează:

• la nord cu comunele Râmnicelu şi Gemenele,

• la sud-est cu comuna Traian,

• la est cu comunele Tudor Vladimirescu şi Romanu,

• la vest cu comunele Şuţeşti şi Ianca.

Comuna are o localizare favorabilă, fiind situată de-a lungul sau tangent unor legături

rutiere, respectiv feroviare importante: DN22, Râmnicu Sărat – Brăila şi relaţia CFR Făurei –

Brăila.

Coordonatele cu intravilanul existent şi cel propus sunt prezentate în ANEXA nr. 1.

Fig. nr. 1 Încadrare în zona a planului propus



1.3. Modificări fizice ce decurg din planul propus (din excavare, consolidare,

dragare etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului

Modificări fizice ce decurg în etapa de implementare a PUG

Modificările fizice ce decurg din implementarea planului sunt caracteristice fiecărui

obiectiv de construcţie/reabilitare, schimbare destinatie teren astfel:

� Reabilitarea şi modernizarea drumurilor de pe teritoriul administrativ al comunei

Movila Miresii, obiectiv ce va fi implementat prin lucrări de pregătire a amplasamentului

(sistematizarea pe verticală a terenului) şi organizarea de şantier ce produc modificări



fizice prin decopertarea solului în vederea realizării condiţiilor pentru implementarea

obiectivului propus. Aceste modificări fizice ale solului vor avea loc în intravilanul

comunei Movila Miresii îîn zona cailor rutiere şi de acces existente.

� Realizarea unui complex de agrement, informare si documentare, obiectiv ce

propune introducerea in intravilan a amplasamentului desemnat in suprafata de 37,56

ha (teren agricol), perimetru ce va avea ca viitoare functiuni curţi – construcţii.

Modificările fizice ce au loc prin implementarea obiectivului sunt specifice lucrărilor de

pregătire a amplasamentului (sistematizarea pe verticală a terenului), construcţie şi

organizare de şantier.

� Stabilirea intravilanului comunei Movila Miresii cu delimitarea de zone

construibile şi a unor zone functionale care sa corespunda necesitatilor viitoare –

obiectiv ce nu va propune modificări fizice dar va stabili principalele funcţionalităti

urbanistice.


construcţie - nu propune modificări fizice fiind stabilite anumite impuneri arhitectural

constructive prin Regulamentul de Urbanism al PUG în special în zona Lacului Sărat

unde se impune interdicţia de construire pe zona adiacenta lacului cu laţimea de 50 m.

� Modernizarea şi dezvoltării echipării edilitare – obiectiv ce propune dezvoltarea şi

modernizarea reţelelor de alimentare cu apă potabila, realizarea unei reţele de

diatribuţiue a gazelor naturale, modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare –

obiective ce produc modificările fizice cu caracter temporar, modificări specifice

lucrărilor de pregătire a amplasamentului (sistematizarea pe verticală a terenului),

construcţii şi organizare de şantier. Lucrările specifice planului propun decopertarea

solului în vederea realizării condiţiilor ce vor sta la baza obiectivelor analizate vor fi

finalizate prin lucrări de reamenajare a zonelor afectate ex. pământul excavat va fi

ulterior refolosit în lucrări de sistematizarea pe verticală a terenului amenajarea spaţiului

verde, etc.

Modificari fizice specifice organizarii de santier

În cadrul organizării de şantier şi în lucrările aferente construcţiei investiţiei analizate vor

fi angrenati un număr semnificativ de lucrători.



Organizarea de şantier este redusă ca suprafaţă fiid stabilită numai în zona obiectivelor

fără a afecta zonele limitrofe; lucrările de construcţie presupun un interval de timp redus la

maxim 24 luni, în funcţie de fiecare obiectiv ce urmează a se implementa.

Nu se poate determina durata de implementare a obiectivelor planului, aceasta este

strict influenţată de absorbţia de investiţii atât la nivel local cât şi la nivel naţional. Planul

Urbanistic General al comunei Movila Miresii propune obiective de amenajare a teritoriului pe o

perioadă de 10 ani.

Modificări fizice în etapa de exploatare-funcţionare:

În general, în această etapă are loc refacerea naturală a terenurilor ocupate temporar

(organizarea de şantier, săpături fundaţii etc.), precum şi o urbanizare a terenurilor agricole

acolo unde se doreşte a se realiza noi amenajări urbanistice.

Planul Urbanistic General va asigura un cadru unitar privind posibilităţile de dezvoltare în

context local şi regional, urmărind asigurarea dezvoltării durabile pe termen lung a zonei.

Reglementările configurativ-spaţiale privind dezvoltarea în teritoriu sunt corelate cu aspecte

economice şi sociale, precum şi cu aspecte ce vizează protecţia mediului. Lipsa acestui

document ar putea avea ca efect:

� o cheltuire ineficientă a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor

decizii luate la nivel de PUZ;

� direcţii antagonice de acţiune datorită lipsei unei viziuni unitare;

� nevalorificarea unor zone cu potenţial balnear, la justa sa valoare;

� mediul social şi economic, ar suferi cel mai mult, prin lipsa implementării obiectivelor

din PUG.

Lipsa/neimplementarea PUG poate duce la pierderea unei oportunităţi importante de

considerare a aspectelor de mediu în politica urbanistică locală.

Un aspect important ce trebuie subliniat este acela că elaborarea şi promovarea PUG al

comunei Movila Miresei creează cadrul adecvat de dezbatere şi consultare publică asupra

opţiunilor privind dezvoltarea zonei.



1.4 Resursele naturale necesare implementării planului

Resursele naturale necesare implementarii PUG sunt specifice acelor obiective ce produc

modificari urbanistice de aceea aceste resurse sunt identificate sub forma agregatelor

minerale necesare etapelor de reabilitare si construire astfel:

� pământul excavat rezultat ca urmare a activitătilor de reabilitare trame stradale,

reabilitare si extindere retele de alimentare cu apa potabila, gaze naturale şi

canalizare. Materialul rezultat este refolosit la reamenajarea zonelor afectate in

etapa de finalizare a obiectivelor planului.

� piatra naturala, balastul şi nisipul recomandate pentru reamenajarea infrastructurii

drumurilor din cadrul comunei;

Obiectivele privind reabilitarea si extinderea infrastructurii edilitare (apa potabila si

canalizare) la nivelul intregii comune, utilizeaza ca resursa naturala apa destinata potabilitaţii.

Resursa de apa potabila ce este asigurata prin captare din put forat reprezinta o necesitate

pentru comuna movila Miresii avănd ȋn vedere ca satisfacerea cerinţelor de apă ale populaţiei

are prioritate faţă de folosirea apei în alte scopuri.

La nivelul ȋntregii comune se propune implementarea unui sistem de canalizare ce va

deservi cei 3437 locuitori ai comunei, apa uzata menajera rezultata se va descarca in 2 statii

de epurare ce va asigura o tratare in 2 trepte mecanica si biologica cu o descarcare a

efluentului rezultat in parametrii stabiliti conform HG 352 /2005 si NTPA001. Admitem că

resursa naturală utilizata in evacuarea efluentilor celor 2 statii de epurare este constituita de

lacurile Seaca (106,22 ha) şi Esna (229,55 ha).

Resursele naturale necesare implementarii planului In cadrul comunei Movila Miresii sunt

gestionate corespunzator care ar putea fi afectate ulterior printr-o gestionare

necorespunzătoare.

1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului

Resursele naturale provenite din cadrul ariilor naturale protejate (ROSPA0048 şi

ROSCI0305) utilizate la implementarea planului pentru obiectivul reabilitare tehnico-edilitara

sunt reprezentate de lacurile Seaca (106,22 ha) şi Esna (229,55 ha) unde se propune

descarcarea efluentuui epurat de la cele 2 staţii de epurare prevazute în cadrul comunei.



Având in vedere lipsa altor tipuri de emisar natural curgatori a fost stabilita necesitatea

descarcarii efluentului tratat cu respectarea parametrilor Normativului privind descarcarile in

efluenti naturali NTPA 001 în apele celor doua lacuri.

Conform regulamentului de urbanism sunt stabilite şi delimitate zonele cu interdicţie

temporară sau definitivă de construcţie – este propusa interdictia de construire si crearea unei

zone de protecţie în zona Lacului Sărat ce cuprinde luciul de apa de 201,15 ha cat si a zonei

adiacente lacului cu o lăţime de 50m.

Implementarea celorlalte obiective ale planului urbanistic general nu utilizeaza resurse

naturale din cadrul celor 2 arii naturale protejate Natura 2000.

1.6 Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate

deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora

Principalele surse de emisie a poluanţilor rezultate prin implementarea obiectivelor

planului propus în cadrul comunei Movila Miresii sunt identificate în următoarele etape:

Etapa de implementare a obiectivelor PUG

Luând în considerare specificul obiectivelor PUG , obiective de natura urbanistica,

sursele de poluare eferente acestor obiective sunt reprezentate de:

� Surse difuze, emisii de gazele de ardere si evacuare aferente mijloacelor de transport

si a utilajelor, respectiv de pulberile generate de trecerea acestora pe drumurile

existente, în perioadele de implementare aferente obiectivelor e reabilitare tehnico-

edilitara.

� Surse punctiforme (fixe), emisii spefice organizarilor de santier, de execuţie a

lucrărilor proiectate, activităţi cu impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru

şi din zonele adiacente acestora. Emisiile de nox, praf, zgomot apar în perioada

implementarii obiectivelor (reabilitari drumuri, extinderi retele tehnico edilitare,

amenajari zone de agremnt si turistice) şi sunt asociate lucrărilor specifice e

construcţie: excavaţie, sistematizare teren, reabilitari, reeamenajari precum şi altor

lucrări specifice.

Dezvoltăriea obiectivelor propuse prin Reactualizarea Planului de Urbanism General al

comunei Movila Miresei implică o serie de operaţii diferite, fiecare având propriile durate şi



surse de generare a poluanţilor. Sursele principale de poluare a factorilor de mediu aferente

obiectivelor PUG, specifice lucrărilor realizate pot fi grupate după cum urmează:

Activitaţile de construcţie

Aceste activităti sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi

prefabricatelor, organizarea de şantier, peimetrele de construcţie/asamblare.

Poluarea specifică activităţii de construcţie se apreciază după natura autovehiculelor şi

utilajelor implicate, respectiv emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii acestora

(substanţe poluante: NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi

aria pe care se desfăşoară aceste activităţi.

Poluanţii rezultaţi sunt:

� Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din funcţionarea

motoarelor autovehiculelor şi utilajelor;

� Pulberi (praf) din activitatea amenajare/construcţie obiectiv şi manipulare a instalaţiilor.

Referitor la utilajele prezente pe şantier, gazele de eşapament evacuate de acestea conţin:

oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de

carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn),

hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).

Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii factori:

� nivelul tehnologic al motorului;

� puterea motorului;

� consumul de carburant pe unitatea de putere;

� capacitatea utilajului;

� vârsta motorului/utilajului;

� dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.

Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai

avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe

unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor.

Activitatea organizării de şantier

Poluarea factorilor de mediu specifică organizărilor de şantier specifice pentru unele

obiective ale PUG este caracterizata prin existenta surselor ce se încadrează în categoria



surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de executare a lucrărilor de construcţie

specifice pentru fiecare obiectiv al planului, emisiile aferente acestora sunt: emisii de noxe si

pulberi, zgomot si vibratii aferente utilajelor si echipamentelor implicate în organizarea de

şantier. Sursele de poluare prezinta caracter discontinuu prezente doar în perioada de

implementare a obiectivelor cu caracter de dezvoltare urbanistica.

Perioada de derulare/operare a obiectivelor PUG

În perioada de funcţionare/exploatare, obiectivele analizate în prezentul PUG nu vor

constitui surse semnificative de poluare a atmosferei, daca se vor respecta normele legislative

în vigoare. Impactul obiectivelor proiectate asupra factorilor de mediu – în special asupra

aerului şi solului din zona va fi localizat doar în arealul necesar realizării planului avand

caracter temporar.

Factorul de mediu sol poate fi afectat de implementarea PUG prin depozitari

necorespunzătoare a deşeurilor generate, scurgeri accidentale de produse petroliere,

deversări ale apelor uzate etc. Managementul corespunzator al deseurilor precum si

gestionarea apelor uzate rezultate in etapele de implementare a planului asigura prevenirea

efectelor asupra calitatii solului, a apelor subterane sau de suprafaţă.

De asemenea pentru a elimina cauzele accidentale de poluare este nesesar

monitorizarea şi verificarea periodica a instalaţiilor/utilajelor/calitatea materialelor de

construcţie ale sistemului de colectare, respectiv stocare a carburanţilor şi dotarea

amplasamentului cu produse absorbante pentru a preveni eventualele scurgeri accidentale cu

produse petroliere.

Factorul de mediu apa poate fi afectat prin depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor

generate din activitatea analizată, prin eventualele scurgeri de produse petroliere de la

rezervoarele de combustibil, si apele uzate rezultate. Un obiectiv de importanta majora il

constutuie reabilitarea si extinderea retelei de canalizare si tratarea apelor uzate de la cei 3457

l.e. ai comunei movila Miresii. Prin implementarea acestui obiectiv – canalizare si epurarea

apelor uzate in 2 statii de epurare este indepartat efectul produs asupra factorilor de mediu sol,

ape subterane si ape de suprafata. Efluentii rezultati din cele 2 statii de epurare vor respecta

parametrii de descarcare impusi de HG 352/2005 fiind descarcati în lacurile naturale Esna şi

Seaca.



1.6.1. Deşeuri rezultate etapa de construcţie şi funcţionare

Tabel nr. 1 Deşeuri generate la nivel de comună

Coduri deşeuri

HG 856/2002

Denumirea şi tipul caracterul deşeului generat (periculos, nepericulos, inert)

Modul de depozitare temporară

Modalităţi propuse de gestionare a deşeurilor rezultate

Perioada de construcţie

17 05 04 Pământ excavat Se depozitează în cadrul organizării de şantier

Utilizarea ulterioară la sistematizarea terenului

20 03 01 Deşeuri menajere amestecate

Colectare în pubele PVC Eliminare prin societate de

salubritate 17 04 05 17 04 07

Deşeuri metalice Spaţii special amenajate Valorificare cu societăţi specializate

autorizate 15 01 01 15 01 02 15 01 03 15 01 06

Ambalaje Spaţii special amenajate Valorificare cu societăţi specializate

autorizate

Perioada de funcţionare 15 01 01 15 01 02 15 01 03 15 01 06

Ambalaje Spaţii special amenajate Valorificare cu societăţi specializate

autorizate

19 08 14 Nămoluri de la staţiile de epurare

Eliminare prin societate de salubritate

20 01 01 Hârtie şi carton 20 01 02 Sticlă 20 01 38 Lemn 20 01 39 Materiale plastice 20 01 40 Metalice

Spaţii special amenajate Valorificare cu societăţi specializate

autorizate

20 03 01 Deşeuri menajere Colectare în pubele PVC Eliminare prin societate de

salubritate

17 09 04 Deşeuri inerte Spaţii special amenajate Eliminare prin societate de

salubritate/săteni

02 01 06 Deşeuri de origine animală Platformă de compostare

Eliminare prin societate de salubritate/săteni

16 02 14 DEEE Spaţii special amenajate Valorificare cu societăţi specializate autorizate

Modul de gospodărire al deşeurilor şi asigurarea condiţiilor de protecţie

Deşeurile rezultate prin implementarea obiectivelor PUG

Deşeuri rezultate sunt gestionate corespunzator fiind colectate în spaţii special

amenajate pentru fiecare deşeu generat şi predate către societati autorizate pentru colectarea

şi transportatul acestora.

Pamantul excavat rezultat ca urmare a lucrarilor de reabilitare a infrastructurii stradale,

modernizarea si extinderea retelei tehnico-edilitare este folosit ca baza de umplere şi

reamenajare a zonelor afectate.



Deseurile menajere/municipale sunt gestionate la nivelul comunei fiind colectate

temporar si transportate de firma de salubritate contractata către staţia de transfer din

localitatea Făurei şi eliminate la depozitul ecologic din localitatea Ianca.

Eventualele deşeuri metalice/ambalajele care pot rezulta pe perioada implementarii

obiectivelor vor fi recuperate şi predate la firme specializate autorizate în vederea reciclării

acestora.

Deşeurile generate în perioada de operare a obiectivelor PUG

Deseurile generate: municipale, colectate selectiv, inerte, namoluri de la statiile de

epurare, se vor colecta selectiv, se vor depozita în spaţii special amenajate, pe platforme

betonate şi se vor preda pentru valorificare/ eliminare la societăţi specializate autorizate,

conform contractului de prestări de servicii. Se vor respecta prevederile OUG nr. 78/2000

privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr. 27/2007.

Pe teritoriul comunei Movila Miresii sunt amplasate 4 puncte de colectare selectiva –

PET, carton, feroase si neferoase (4 in localitatea Movila Miresii , 2 in satul Esna şi 2 în satul

Ţepeş Vodă) şi o rampa de colectare a deseurilor menajere în localitatea Movila Miresii.

Deşeurile municipale şi asimilabile din comerţ (deşeuri menajere, deşeuri asimilabile cu

cele menajere) vor fi colectate în pubele din PVC cu capac etanş şi depozitate temporar pe o

platformă amenajată special în acest scop. Periodic deşeurile vor fi transportate la depozitul de

deşeuri menajere, în baza contractului care va fi încheiat cu firma de salubritate SC

RECORWOOD SRL.

Namolurile rezultate de la cele 2 statii de epurare, deshidratate pe paturile de uscare

vor fi valorificate in agricultura în baza recomandărilor primite din partea autorităţilor centrale

de mediu, pe baza studiilor efectuate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru

Protecţia Mediului şi de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, pentru fiecare

staţie de epurare, pe baza analizelor de sol şi nămol.

În ceea ce priveşte deşeurile de origine animală, acestea vor fi dirijate spre platforma de

compostare ce urmează a se implementa la nivel de comună.

Deşeurile de cadavre de animale sunt solectate şi depozitate temporar intr-un spatiu

frigorific ce este amenajat in localitatea Movila Miresii fiind transportate si eliminate de catre un

operator autorizat pe baza de contract.



Deseurile de materiale de constructii sunt depozitate pe un depozit ce este realizat

conform prevederilor PUG in suprafata de 3000 mp situat in vecinatatea statiei PECO din

localitatea Movila Miresii.

Deşeurile de echipamente electrice şi electronice, se vor colecta conform graficului

impus de programului „Marea Debarasare”.

16.2. Managementul deşeurilor

Managementul deşeurilor produse pe amplasament va ţine seama de categoriile de

deşeuri.

Pentru toate categoriile de deşeuri vor fi respectate următoarele prevederi legislative:

� HG. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

� HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;

Conform Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor din judeţul Brăila, comuna Movila

Miresii, va direcţiona deşeurile generate către staţia de transfer din localitatea Făurei şi stocate

la depozitul ecologic din localitatea Ianca.

1.7 Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului (categoria

de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către

PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin,

efecte de drenaj etc.)

BILANTUL TERITORIAL AL COMUNEI MOVILA MIRESII Teritoriul intravilan propus, precum şi bilanţul zonelor funcţionale propuse prin

Reactualizarea Planului de Urbanism General al Comunei Movila Miresei sunt următoarele:

Tabel nr 2 Bilanţul suprafeţelor corespunzătoare diferitelor categorii de folosinţă propuse prin PUG

EXISTENT PROPUS Zone funcţionale

ha % ha %

Locuinţe şi funcţiuni complementare 280.20 68.30 309.99 31.57 Unităţi agro – industriale 28.82 7.03 56.70 5.77

Zonă centrală şi instituţii de interes public 22.61 5.51 30.59 3.11 Căi de comunicaţie/transport rutier 47.00 11.46 62.38 6.35

Spaţii verzi, sport, agrement 25.19 6.14 300.93 30.65 Gospodărie comunală, cimitire 6.42 1.56 20.30 2.07



Ape - - 201.15 20.48 TOTAL 410.24 100.00 982.04 100.00

Teritoriul administrativ al comunei este de 8.587,45 ha, din care intravilanul ocupă 410.24

ha, din care:

� sat Movila Miresii – 286.11 ha;

� sat Tepes Voda – 92.39 ha;

� sat Esna – 31.74 ha.

Intravilanul actual a fost stabilit prin PUG (1999). În urma analizei situaţiei existente s-a

constatat existenţa unor zone fără vocaţie în acest sens, introduse în intravilan în 1999 ce nu

au căpătat funcţiunea propusa prin PUG, ci s-a păstrat destinaţia agricolă. Discuţiile cu factorii

de decizie locali au dus la concluzia necesităţii introducerii în intravilan a unor zone cu

potenţial de dezvoltare.

Modificările aduse intravilanului sunt următoarele:

� Sat Esna:

� s-a introdus în intravilan zona fostului conac Djuvara, aflat în partea de sud-vest

a localităţii;

� s-a scos din intravilan o portiune de teren agricol, aflat in partea de est a

localităţii.

Astfel intravilanul localităţii Esna se măreşte de la 31.74 ha la 40.83 ha.

� Sat Ţepeş Vodă:

� intravilanul localităţii nu se modifică şi rămâne la 92.39 ha.

Sat Movila Miresii:

� în partea de vest se introduce în intravilan trupul de teren pe care se găseşte o

unitate agro-industrială şi terenul aflat în partea de vest a scolii;

� se introduce în intravilan terenul aflat în partea de sud a noii lotizări din partea de

vest a localităţii, cu destinaţia de parc sportiv;

� în partea de sud a localităţii, pe partea dreapta a DJ 202B se introduce în

intravilan o zonă de teren cu destinaţia curs-construcţii;

� în partea de est a localităţii se introduce în intravilan o zonă aflată în spatele

staţiei PECO cu destinaţia comert, servici si gospodărie comunală;



� în partea de est se introduce în intravilan Lacul Sărat şi toată zona aferentă

acestuia până la DN 22 în partea de sud, până în spatele curţilor localităţii în vest, până

în drumul de exploatare în partea de nord şi până în Ferma 7 în partea de est şi va fi o

zona de dezvoltare durabila cu activitati de agrement, informare si documentare asupra

speciilor din zona. Astfel intravilanul localităţii se măreşte de la 286,11 ha la 837,67 ha.

În urma acestor modificări, totalul intravilanului comunei ajunge la 982,04 ha. Astfel

intravilanul existent se extinde cu 571.80 ha, adică 139,38%.

1.8 Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului

(dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie

necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta

integritatea ariei naturale de interes comunitar

Obectivele planului propun dezvoltarea urmatoarelelor servicii suplimentare:

� Reţea de canalizare în localitatea Movila Miresii – 17000 ml;

� Reţea de canalizare în localitatea Esna – 8700 ml;

� Reţea de canalizare în localitatea Ţepeş Vodă – 10700 ml;

� Amplasarea a 3 statii de transformare 2MVA in localitatea Movila Miresii

(intravilan);

� Desfiinţarea unor portiuni ale reţelei de 0,4 KV situate în vestul localitătii Movila

Miresii si modernizarea şi extinderea unor porţiuni de reţele electrice 0,4 KV în

zona locuita a localităţii Movila Miresii (Nord-vest).

Având în vedere amplasarea serviciilor suplimentare pentru implementare PUG comuna

Movila Miresii în afara ariilor protejate, implementarea acestora la nivelul comunei nu

afecteaza integritatea ariilor natulare de interes comunitar si protectie speciala existente pe

teritoriul administrativ al comunei.



1.9 Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării obiectivelor planului şi eşalonarea

perioadei de implementare a planului

Perioada de timp, pentru care se fac propuneri de implementare a obiectivelor în cadrul

unui Plan Urbanistic General este 10 ani. Etapele implementarilor obiectivelor specifice PUG

se vor realiza separat fiecare obiectiv putand fi dezvoltat individual.

1.10 Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului

În perioada de timp, pentru care se fac propuneri în cadrul unui Plan Urbanistic General

se poate aprecia că economia comunei se va dezvolta valorificând condiţiile favorabile

existente şi potenţialul natural al lacului Lacul Sărat (Movila Miresii).

Activităţi industriale – nu vor avea o pondere semnificativă în dezvoltarea economică a

comunei, aceasta rămânând la stadiul de mică industrie, nepoluantă.

Depozitare şi construcţii - se vor moderniza şi vor avea o creştere economică funcţie de

gradul lor de participare la viitoarea dezvoltare a comunei (construcţii de locuinţe, dotări,

institiţii, turism, echipare edilitară, etc).

Agricultura – se preconizează o dezvoltare a agriculturii prin exploatarea diversificată a

teritoriului agricol, inclusiv a activităţilor ce prezintă interes turistic şi pescuit sportiv.

Dezvoltarea activităţilor balneo turistice şi de agrement – valorificarea potenţialului

terapeutic al nămolului sapropelic şi a apei sărate din Lacul Sărat (Movila Miresii).

Dezvoltarea activităţilor din această ramură, este prioritară atât pentru comuna Movila

Miresii, cât şi pentru judeţul Brăila şi nu numai, şi va avea un aport semnificativ la dezvoltarea

economică a acestuia.

Alte activităţi - prestări servicii - dezvoltarea prestărilor de servicii pentru populaţie şi

pentru viitoarea dezvoltare în domeniul balneo - turistic.

În măsura în care vor apărea investitori sau fonduri pentru demararea unor proiecte

importante din punct de vedere economic, turistic şi nu numai, pe teritoriul administrativ sunt

destule posibilităţi de amplasare a unor noi obiective.

Transporturile şi circulaţia, reprezintă o funcţie urbană generalizată şi în consecinţă

trebuie să ţină cont de aspecte variate: comportament individual şi social, evoluţia preferinţelor

privind locuirea, utilizarea timpului liber, natura distracţiilor, etc. Aceste aspecte au consecinţe

directe asupra mobilităţii, a circulaţiei rutiere şi transporturilor.



În ceea ce priveşte zonele verzi şi zonele de protecţie atât în jurul ariilor naturale

protejate, cât şi a gospodăriilor comunale, au rolul de a proteja atât mediul înconjurător, cât şi

delimitarea clară a unor obiective de utilitate publică, respectând reglementările în vigoare şi

nu în ultimul rând protecţia populaţiei din zonă.

La nivelul comunei va fi implementat un sistem de gestionare corespunzator al deseurilor

generate: deseuri municipale, deseuri colectate selectiv, deseuri animaliere, deseuri de

cadavre animale, namoluri de la statiile de epurare.

Sistemul de canalizare al apelor uzate menajere va fi inbunatatit si extins la nivelul intregii

comune (4347 locuitori), apele uzate fiind epurate in cele 2 statii de epurare.

1.11 Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată

de interes comunitar

Activităţile principale identificate în zona de amplasare a planului care generează un

impact cumulativ în special asupra biodiversităţii locale sunt legate de:

� Creşterea animalelor, păşunat (bovine), pe amplasament şi pe terenurile învecinate ;

� Depozitarea atât a deşeurilor menajere cât şi a celor de origine animală în special

partea de N, NV a lacului Movila Miresei;

� Traficul auto din imediata vecinătate a Lacului Movila Miresii (DN22);

� Alte activităţi economice desfăşurate în zonă: (lucrări agricole, fermă creştere bovine

în imediata vecinătate a lacului Movila Miresii).

� Evacuarea apelor uzate menajere fara o tratare a acestora.

În vecinătatea celor trei lacuri cu apă dulce (Lutul Alb, Seaca şi Esna) există câte o

fermă piscicolă, ferme ce administreaza lacuri.

Limitele evaluării in ceea ce priveşte impactul cumulativ al proiectelor existente, aflate în

execuţie sau propuse au fost stabilite pe baza unor factori determinaţi de:

� Natura proiectelor aflate în vecinătatea obiectivelor ce fac obiectul prezentului PUG;

� Dimensiunea economica şi spaţială a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului

cumulativ;

� Distanţa faţă de zone protejate (arii naturale protejate) şi zone locuite.

Scara de timp pentru evaluarea impactului cumulativ



În urma identificării planurilor şi proiectelor ce pot produce un impact cumulativ, s-au

stabilit şi principalele căi posibile de cumulare a impactului acestea prognozându-se asupra:

� Biodiversităţii locale;

� Asupra factorilor de mediu apa, aer, sol;

� Mediului social economic.

2 INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR

AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PLANULUI

2.1. Caracterizarea biodiversităţii zonei

Comuna Movila Miresii se găseşte în zona bioregiunea stepică. In mare parte vegetaţia

spontană caracteristică zonei de stepă a fost înlocuită în parte de culturile agricole, dar se

păstrează pe alocuri şi pajişti naturale stepice. De asemenea in zona lacurilor se întâlneşte şi

o vegetaţie specifică spaţiilor lacustre.

Vegetaţia pajiştilor este reprezentată de următoarele specii: peliniţa, coada şoricelului,

pătlagina, ovascior, morcov sălbatec, lumânărica, muşetel, pir, troscot. Pajiştile naturale au o

valoare furajeră slabă, fiind instalate pe soluri salinizate sau slab sodizate. In zona Lacului

Sărat şi a lacului Lutul Alb s-au identificat specii şi asociaţii vegetale caracteristice habitatului

pajiştilor halofile (ponto-sarmatice), habitat ce este inclus în habitatul Natura 2000 - 1530*

Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice, remarcate prin prezenţa vegetaţiei

solonceacurile reprezentată de specii ce apartin aliantelor Thero-Salicornion, Salicornietum

prostratae, Suaedetum maritimae, Salsoletum sodae, Suaedeto-Kochietum hirsutae – alianţe

specifică terenurilor puternic sărăturate. Malurile lacului Sărat prezintă o vegetaţie tipic de

sărătură cu specii ca Salsoda soa, Salicornia europaea, Aster tripolium, Elymus atherica,

Elymus pungens, Elymus pycnanthus, Halimone pedunculata, Jancus gerardi, Plantago

maritima, Puccinella distans, Salicornia maritima, Spergularia salina, Sueda maritima,

Triglochin maritima.

Pajiştile şi păşunile ce înconjoară lacurile, în special Lacul Sarat reprezintă un biotop de

suprafaţă relativ mare caracterizată prin prezenta uno asociaţii vegetale ruderale: Lolio-

Plantagenetum, Scherochloo-Polygonetum avicularis. Speciile caracteristice fiind slab

reprezentate ca urmare a păşunatului, dar şi fenomenului de sărăturare/aridizare a acestui

habitat.



Datorita factorului climatic majoritatea plantelor întâlnite sunt de talie mică: Lolium

perene, Lepidium ruderale, Matricaria perforata, Chamomilla rcutita, Hordeum murinum, Malva

pusilla, Centaurea calcitrapa, Eragrostis minor, Amaranthus crispus, Euclidium syriacum, Poa

anua, Polygonum aviculare, Sagina procubens, trifolium repens, Trifolium fragiferum şi

Carduus nutans.

Vegetaţia de margini de apă întâlnită în zona lacurilor (Esna, Seaca, Lutu Alb şi Movila

Miresei) nu are o structură complexă, putându-se evidenţia unele trăsături principale:

� dependenţa strict de zonele cu apă dulce şi regimul lacurilor;

� diversitate simplă; specia caracteristică este phragmites australis şi

� Typha angustifolia. Alături de aceste specii au fost semnalate şi alte specii

� palustre: Schoenoplectus lacustris (ţipirig), Carex. sp. (rogoz).

Mărimea suprafeţelor ocupate de stufăriş diferă de la un lac la altul, acoperirea cea mai mare

fiind semnalată pe lacul Lutu Alb (90% din maluri), la polul opus situându-se lacul Movila

Miresii care deşi este lac de crov (sărat) asigură dezvoltarea vegetaţiei palustre pe aproximativ

10% din perimetrul acestuia. Dezvoltarea vegetaţiei palustre pe acest lac sărat este posibilă în

zonele în care sunt prezente izvoare de apă dulce ce crează zone (băltiri propice dezvoltării

acestor ecosisteme)

Fauna se caracterizează prin specii specifice zonei de stepă. Dintre animalele sălbatice

amintim: şoareci, popândăi, iepuri, vulpi, şerpii etc. şi domestice: bovine, ovine, caprine,

cabaline, porcine, canine, etc. Avifauna comunei este prezenta prin speciile: prepeliţa,

potârnichea, graurul, ciocârlia, cioara de semănătură, porumbelul, vrabia, guguştiucul. Având

in vedere existenta in unitatea administrativă a comunei Movila Miresii, a 4 lacuri (3 lacuri cu

apa dulce – Opreanu, Lutu Alb si Seaca si 1 lac sărat - Lacul Sărat) aceste zone atrag

numeroase specii de păsări din care majoritare sunt speciile oaspeţi de vară, specii parţial

migratoare, sedentare şi oaspeţi de vară în pasaj. Numărul de specii acvatice şi terestre

prezente au o pondere egala, echilibru ce se datorează şi prezenţei unei vegetaţii lemnoase

de tip arbuşti şi/sau tufişuri, care atrage un număr mai mare de specii terestre, în special dintre



Passeriformes. În zona lacurilor prezenta habitatelor de margini de ape în pondere mare pe

lacurile Lutu Alb, Opreanu şi Seaca dar şi a ihtiofaunei bogate face ca prezenta speciile

acvatice sa fie net superioara celor terestre.

Prezenta speciilor acvatice mari (Pelecanus ornocrotalus, Phalacrocorax pygmeus,

Aythya nyroca, Platalea leucordia, etc) şi a speciilor limicole (Egretta alba, Egretta garzetta,

Ciconia ciconia, etc.) în toate zonele studiate, ca şi a altor specii, se evidenţiază cu precădere

în perioadele de migraţie de primăvară şi toamnă. Prezenţa slabă a speciilor acvatice şi

limnicole in zona lacurilor Esna, Lutu Alb şi Seaca se datorează şi activităţilor economice din

interiorul fermelor piscicole ce duc la o prezenţă limitată a acestor specii.

Totuşi existenţa unei vegetaţii palustre favorizează cuibăritul speciilor acvatice. Astfel în

zona lacurilor Lutul Alb, Seaca şi Esna datorită prezenţei în suprafaţa mare a habitatelor de

stufăriş, au fost mai multe specii acvatice cuibăritoare.

Un caz aparte îl reprezintă lacul Movila Miresii, care fiind sărat limitează foarte mult

cuibăritul anumitor specii (corcodei, raţe, stârci) datorita lipsei vegetaţiei înalte de stufăriş

specifică apelor dulci.

Ihtiofauna este reprezentata de speciile: crap, caras, babuşca, roşioară, clean, plătică.

Nevertebrate

Nevertebratele terestre sunt reprezentate de numeroase specii comune. Cele mai

comune specii observate sunt: Helix pomatia (melc de grădină), Cepaea vindobonensis,

Aranea diadema (păianjenul cu cruce), Gryllotalpa gryllotalpa (coropişniţă), Decticus

verrucivorus (cosaş), Eurygaster austriaca (ploşniţa cerealelor), Formica rufa (furnică), Apis

mellifera (albină), Libellula depressa (libelula), Coccinella septempunctata (buburuză),

Melolontha melolontha (cărăbuşul de mai), Pieris rapae (fluturele alb al rapiţei), Pieris

brassicae (fluturele alb al verzei), Bombus terrestris (bondar), Chrysolina fastuosa, Musca

domestica (musca de casă), Calliphora vicina, Melanostoma scalare.

Un caracter aparte îl are lacul Movila Miresii care fiind sărat (150 mg/l) oferă condiţii

severe de viaţă printr-o salinitate ce variază în funcţie de precipitaţii. Apa lacului cu o

concentraţie salină mare nu oferă condiţii de dezvoltare a plantelor superioare. Flora lacului

este reprezentată prin plante cu organizaţie simpla: bacterii, cyanofycee, diatomee care

suportă aceste condiţii vitrege. Caracteristic pentru fitocenoza lacului Movila Miresii este

prezenta speciei Artemia salina care are un rol cheie intre producătorii de materie organică şi



descompunători. Astfel malul organic se formează începând cu luna mai până în octombrie

când temperaturile scăzute modifică fauna şi flora lacului. In zooplancton mai sunt prezente şi

speciile Asplanchna, brachionus (rotiferi) iar dintre microcrustacee sunt prezente copepodele:

Eudiaptomus, Canthocamptus, Cladoceri, Bosmina.

Obiectivele planului propus – Reactualizarea Plan Urbanistic General – comuna Movila

Miresii, se suprapune parţial peste 2 Arii Naturale Protejate cuprinse in reţeaua Natura 2000:

Aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI 0305 Ianca - Plopu - Sărat - Comăneasca

şi Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0048 - Ianca - Plopu – Sărat.

Suprafaţa investigată pentru realizarea studiului de evaluare adecvată a cuprins întreaga

zona studiată PUG, astfel cartarea habitatelor, a asociaţiilor vegetale formate, realizarea

inventarului speciilor floristice precum si dinamica speciilor faunistice (nevertebrate, ihtiofauna,

herpetofauna, mamifere si avifauna) s-a realizat pe întreaga suprafaţă afectata de

implementarea planului.

Obiective de importanţă majora ale planului urbanistic general:

a) Introducerea in intravilan a unor suprafeţe de teren, suprafeţe care se

caracterizează prin:

Sate Esna şi Ţepeş Vodă:

� Intravilanul localităţii Esna se măreşte de la 31.74 ha la 40.83 ha, propunere ce nu

se suprapune peste ariile naturale protejate;

� intravilanul localităţii Ţepeş nu se modifică şi rămâne la 92.39 ha.

Sat Movila Miresii:

� în partea de vest a comunei se introduce o unitate agro-industrială şi terenul aflat în

partea de vest a scolii.

� se introduce în intravilan terenul aflat în partea de sud a noii lotizări din partea de

vest a localităţii, cu destinaţia de parc sportiv.

� în partea de sud a localităţii, pe partea dreapta a DJ 202B se introduce în intravilan

o zonă de teren cu destinaţia curţi-construcţii.

� în partea de est a localităţii se introduce în intravilan o zonă aflată în spatele staţiei

PECO cu destinaţia comerţ, servici si gospodărie comunală.



� tot în partea de est se introduce în intravilan Lacul Sărat şi toată zona aferentă

acestuia până la DN 22 în partea de sud, până în spatele curţilor localităţii în vest, până în

drumul de exploatare în partea de nord şi până în Ferma 7 în partea de est şi va fi o zona de

dezvoltare durabila cu activităţi de agrement, informare si documentare asupra speciilor din

zona. Intravilanul localităţii se măreşte de la 286,11 ha la 837,67 ha, suprafaţă ce se

suprapune peste 2 arii naturale protejate – ROSCI 0305 - Ianca - Plopu - Sărat - Comăneasca

şi ROSPA 0048 Ianca - Plopu – Sărat.

� Zonele ce nu mai prezintă un potenţial de dezvoltare sunt scoase din intravilan.

b) Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de

construire;

� stabilirea zonelor de protecţie în jurul cimitirelor, staţiilor de epurare, platformelor

pentru depozitarea gunoaielor;


naţional;

� stabilirea zonelor de protecţie (lăţimea de 50 m) pentru zona Lacului Sărat, aflat în

aria de protecţie avifaunistică ROSPA 0048 respectiv situl de importanţă comunitară

ROSCI0305 Ianca – Plopu – Sărat - Comăneasca;

c) Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;

� modernizarea reţelei de apă;

� Realizarea unui sistem centralizat de canalizare precum si epurarea apelor uzate in

2 statii de epurare aferente localităţilor Movila Miresii, şi Esna + Ţepeş.


� realizarea reţelei de gaze;

� menţinerea într-o stare bună de funcţionare a reţelei electrice;

� modernizarea reţelei de telefonie.

d) Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul administrativ şi judeţean;



e) Valorificarea superioară a resurselor naturale, economice şi umane;


resurselor din zonă;



� atragerea investitorilor şi crearea de locuri de muncă în domeniile agro-zootehnic şi

balneo-turistic prin facilităţi de natură fiscală;

f) Stabilirea şi delimitarea valorilor de patrimoniu şi a modalităţilor de punere în

valoare a acestora;

� protecţia elementelor de valoare culturală.

g) Extinderea şi reabilitarea spaţiilor verzi;

� realizarea de parcuri şi spaţii de agrement;

� plantarea de spaţii verzi pe marginile drumurilor în localităţi;

� plantarea perdelelor forestiere de protecţie pentru căile de transport

h) Valorificarea zonelor cu caracter turistic;

� proiect de dezvoltare durabilă pentru zona din jurul lacului Sărat.

i) Modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor de orice fel, rezultate din

activităţi umane sau de producţie.

Monitorizarea biodiversităţii locale

Monitorizarea speciilor de fauna si flora precum si a habitatelor semnalate în perimetrul

implicat în dezvoltarea planului si în zona învecinata a planului, pe lângă informaţiile pe care le

oferă despre starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor masuri de management

activ, face posibila si identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în

predicţia modificărilor structurale si funcţionale, fapt ce permite luarea unor masuri, în timp util,

pentru conservarea acestora.

Cunoaşterea bazata pe informaţiile obţinute în cadrul programelor de monitorizare

asigura o mai buna înţelegere a problematicii analizate, fapt ce determina o îmbunătăţire a

şanselor ca deciziile luate sa fie bine documentate si corecte. Pe lângă aplicaţiile practice,

monitorizarea ecologica are si o importanta teoretica, informaţiile obţinute având un rol

deosebit de important în descifrarea legităţilor care determina structura, funcţiile şi dinamica

ecosistemelor.

Acţiunile de monitorizare a habitatelor si a speciilor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-au

realizat într-o maniera standardizata. Planificarea acţiunilor de monitorizare a reprezentat o

etapa importanta a programului de monitorizare.



Monitorizarea habitatelor si a speciilor prezente s-a realizat pe baza unor protocoale

(planuri) de monitorizare care permit colectarea si analiza datelor într-o forma standardizata,

astfel încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite sa fie comparabile

între ele si sa aibă aceeaşi valoare informaţionala.

Obiectivele urmărite au constat în:

� monitorizarea parametrilor si indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai

reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale

factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu (apa, aer,

sol) prin aportul planului propus);

� cunoaşterea mai buna a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii vegetale,

tipuri de ecosistem si speciile determinante ale ecosistemelor prezente;

� schimbările pe termen lung a factorilor globali si locali de mediu;

� evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.

� evidenţierea prezentei speciilor de plante si animale;

Tabel nr. 3 Perioade favorabile pentru monitorizare biodiversitatii locale

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Flora

Pasări cuibăritoare

Pasări sedentare

Pasări de pasaj

Pasări care iernează

Chiroptere

Amfibieni, reptile

Mamifere

Nevertebrate terestre



2.2. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafaţa, tipuri

de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea

planului etc.

2.2.1. Relaţia planului propus cu situl de importanta comunitară - ROSCI 0305 Ianca -

Plopu - Sărat - Comăneasca

La nivelul comunei Movila Miresii Aria naturala de importanţă comunitară ROSCI – 0305

- Ianca - Plopu - Sărat – Comăneasca ocupa o suprafaţă de 1296 hectare suprafaţă ce

reprezintă 40,2 % din suprafaţa totala a sitului de 3222 ha.

Obiectivul principal al planului îl constituie extinderea intravilanului existent de la 286,11

ha la 837,67 ha, propunere ce introduce în intravilan Lacul Sărat şi toată zona aferentă

acestuia până la DN 22 în partea de sud, până în spatele curţilor localităţii în vest, până în

drumul de exploatare în partea de nord şi până în Ferma 7 în partea de est.

Suprafeţele de teren implicate in extinderea intravilanului, respectiv intravilanul arondat

localităţii Movila Miresii in suprafaţă de 551,56 se suprapune peste situl Natura 2000 cu 291,38

ha astfel:

� de la locuinţele localităţii Movile Miresii limitrofe Lacului Sărat şi parcelele aferente

acestuia până la DN 22 cu o suprapunere în suprafaţă de 291,38 ha din care luciu de

apă 201,15 ha şi 87,84 ha – păşuni şi pajişti sărăturate (halofile), restul fiind terenuri

agricole.

Suprafeţe de teren existente în intravilanul existent propus prin PUG – 1999:

� Fermă piscicolă (curţi-construcţii) – Lacul Lutu Alb – SC VERMATA SRL – cu

suprafaţa de 32280 mp;

� Fermă piscicolă Lac Opreanu (Esna) – cu suprafaţa de 5844 mp.

2.2.2 Relaţia planului propus cu Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0048 -

Ianca - Plopu – Sărat

13% din suprafaţa comunei Movila Miresii se află în aria de protecţie specială

avifaunistică ROSPA 0048 Ianca – Plopu - Sărat, instituită conform Hotărârii Guvernului nr.

1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a

reţelei ecologice europene Natura 2000.



Aria naturală protejată avifaunistică ROSPA 0048 pe teritoriul administrativ al comunei

Movila Miresii ocupă o suprafaţă 1070 ha ce reprezintă 53,77 % din suprafaţa totala a ROSPA

0048 şi cuprinde lacurile Esna (Opreanu), Seaca, Lutu Alb (amenajări piscicole) şi lacul de

crov (sărat) Lacul Sărat (Movila Miresii).

Obiectivul principal al planului este extinderea intravilanului existent de la 286,11 ha la

837,67 ha in localitatea Movila Miresii, obiectiv ce se suprapune cu perimetrul Ariei naturale de

interes avifaunistic ROSPA 0048. Suprafaţa aferenta acestei suprapuneri este de aproximativ

262 ha din care 201,15 ha luciu de apa (Lacul Sărat) si restul păşuni şi pajişti de sărătură.

Figura nr. 2 Obiective PUG in relatia cu ariile naturale protejate – Movila Miresii



2.2.3. Informaţii privind situl de importanţă comunitară – ROSCI 0305 Ianca - Plopu -

Sărat - Comăneasca

Situl de importanţă comunitară ROSCI 0305 Ianca - Plopu - Sărat – Comăneasca , a fost

declarat arie naturală protejată în etapa a II – a de evaluare, in special pentru existenta

habitatului prioritar 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice dar si a

habitatului 1310 Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile

umede şi nisipoase.

Aria naturală protejată se întinde pe o suprafaţa de 3222 ha din care în zona

administrativă a comunei Movila Miresii ocupa o suprafaţă de 1296 ha ( lacurile Opreanu, Lutu

Alb, Sărat şi zone adiacente acestora).

Suprafaţa totala a sitului de 3222 ha este situat la o altitudine maxima de 37 m, iar ca

regionare geografica aceasta este poziţionata în zona stepică, fiind delimitata de următoarele

coordonate: latitudinea – N 45ş 13' 33'' si longitudine E 27ş 38' 53''. Arealul analizat se întinde

în procent 100 % pe teritoriul judeţului Brăila.

Tabelul nr. 4 Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate N06 46 511,512 Râuri, lacuri N07 15 411,412 Mlaştini, turbării N12 15 211,213 Culturi (teren arabil) N14 24 231 Păşuni

Situl se suprapune în proporţie foarte mare peste ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat. În

condiţiile pedoclimatice la Lacul Sărat (Movila Miresii), din cauza apei freatice situată la

adâncime mica, se formează soluri saline, solonceacuri şi soloneţuri solonceacoide, cu

puternica acumulare de săruri în orizonturile superioare.

Asociatiile vegetale observate sunt: Cynodonetum dactyloni, Artemisietum maritimae,

Puccinellietum distantis, Juncetum gerardii, Camphorosmatum annuae, Petrosimonietum

triandrae, Suaedum maritimae, Salicornietum herbaceae.

Importanta ariei naturale protejate

La nivel naţional situl este reprezentativ pentru bioregiunea stepică, fiind constituit în

proporţie de 30% din habitate de interes comunitar 1530*, Pajişti şi mlaştini sărăturate



panonice şi ponto-sarmatice dar si habitate specifice 1310 Comunităţi cu salicornia şi alte

specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase.

2.2.4. Informaţii privind Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0048 - Ianca -

Plopu – Sărat

Suprafaţa totala a sitului de protecţie avifaunistică este de 1982 ha fiind situat la o

altitudine maxima de 37 m, iar ca regionare geografica aceasta este poziţionata în zona

stepică, fiind delimitata de următoarele coordonate: latitudinea – N 45°12’11’’ si longitudine

27°40’07’’. Arealul analizat se întinde în procent 100 % pe teritoriul judeţului Brăila.

Alte caracteristici ale sitului

Situl cuprinde şase lacuri, dintre care trei sunt amenajări piscicole (lacurile Seaca,

Opreanu (Esna) şi Lutul Alb). Lacurile Ianca şi Plopu sunt localizate pe teritoriul oraşului Ianca,

respectiv satului Plopu, oraş Ianca. Lacurile Opreanu, Lutu Alb, Seaca şi Lacul Sărat sunt

localizate în comuna Movila Miresii. Lacul Ianca, Plopu şi Sărat sunt lacuri de crov, sărate,

formate în condiţiile climatului semiarid se stepă, cu adâncimi medii mici, de 2 m (Lacul Ianca),

1 m (Lacul Plopu) şi 2-1,5 m Lacul Sărat. În condiţiile unei secete prelungite suprafaţa luciului

de apă se micşorează foarte mult.

Clase de habitat prezente în sit: Ape dulci continentale, râuri , lacuri - 81%, mlaştini,

turbării - 5%, păşuni – 3%, culturi (teren arabil) – 9% şi alte terenuri arabile – 2%.

Importanta ariei naturale protejate

Acest sit desemnat ca IBA conform următoarelor criterii elaborate de BirdLife

International: C1, C2, şi găzduieşte efective importante ale unor specii de pasări protejate:

a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Pasări: 19

b) număr de alte specii migratoare, listate in anexele Convenţiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 86

c) număr de specii periclitate la nivel global: 4

Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare:

� Aythya nyroca; Botaurus stellaris; Egretta garzetta; Glareola pratincola; Ixobrychus

minutus; Recurvirostra avosetta; Himantopus himantopus; Aythya nyroca; Egretta

alba; Coracias garrulus; Falco vespertinus; Ciconia ciconia; Chlidonias niger;

Chlidonias hybridus; Charadrius alexandrinus; Ardea purpurea; Lanius minor;



Anthus campestris; Melanocorypha calandra; Calandrella brachydactyla; Circus

aeruginosus.

Situl este important în perioada de migraţie pentru speciile:

Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Pasaj A298 Acrocephalus arundinaceus C

A296 Acrocephalus palustris C A297 Acrocephalus scirpaceus RC A247 Alauda arvensis R A050 Anas penelope 360 i A053 Anas platyrhynchos 870 i A257 Anthus pratensis RC A256 Anthus trivialis R A226 Apus apus R A028 Ardea cinerea RC A061 Aythya fuligula R A149 Calidris alpina 200-400 i A145 Calidris minuta R A291 Locustella fluviatilis RC A292 Locustella luscinioides C A230 Merops apiaster A383 Miliaria calandra A262 Motacilla alba C A260 Motacilla flava C A337 Oriolus oriolus RC A017 Phalacrocorax carbo RC A273 Phoenicurus ochruros RC A274 Phoenicurus phoenicurus A315 Phylloscopus collybita C A005 Podiceps cristatus C A118 Rallus aquaticus A318 Regulus ignicapillus R A317 Regulus regulus R A275 Saxicola rubetra RC A276 Saxicola torquata RC A351 Sturnus vulgaris P A311 Sylvia atricapilla RC A309 Sylvia communis RC



A308 Sylvia curruca RC A004 Tachybaptus ruficollis C A165 Tringa ochropus RC A283 Turdus merula RC A285 Turdus philomelos RC A295 Acrocephalus schoenobaenus C A146 Calidris temminckii R A366 Carduelis cannabina RC A364 Carduelis carduelis A137 Charadrius hiaticula R A212 Cuculus canorus C A253 Delichon urbica RC A269 Erithacus rubecula RC A096 Falco tinnunculus A359 Fringilla coelebs RC A153 Gallinago gallinago RC A251 Hirundo rustica C A340 Lanius excubitor R A459 Larus cachinnans 500-700 i A160 Numenius arquata 300-400 i A052 Anas crecca 1200-1500 i A198 Chlidonias leucopterus 400-600 i A048 Tadorna tadorna A056 Anas clypeata 600-800 i A059 Aythya ferina 1000-1500 i A055 Anas querquedula 500-800 i A041 Anser albifrons 600-1500 i 3000-

6000 i A125 Fulica atra 600-2000 i A179 Larus ridibundus 2000-3000 i

2.2.5. Date despre prezenta, localizarea, populaţia si ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente, menţionate în formularul standard al ariilor naturale

protejate de interes comunitar şi de protecţie specială avifaunistic

Tabelul nr. 5 Habitate şi specii de interes comunitar prezente în Aria naturală

protejată ROSCI 0305 - Ianca - Plopu - Sărat – Comăneasca

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel.

Conserv. Global

1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice

30 C C B C



1310 Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase

40 C C B C

Criterii de evaluare a sitului pentru habitatele naturale prezente (în conformitate cu

secţiunea A din anexa III a directivei)

Reprezentativitatea habitatelor: se constată o reprezentativitate semnificativa la nivelul

ariei naturale protejate ca urmare a speciilor si fitocenozelor componente caracteristice

habitatelor de tip halofil.

Suprafaţa relativă: La nivelul sitului Natura 2000 cele 2 habitate ocupă suprafeţe

importante, dar la nivel naţional au reprezentativitate slabă C: 2 >/= p > 0%.

Stadiul de conservare: gradul de conservare al structurilor habitatelor prezente este

bună, funcţiile celor 2 habitate naturale au o structură bine conservată şi perspective bune de

conservare.

Evaluare globală: Evaluarea globală a valorii sitului din punct de vedere al conservării

tipului de habitat natural respectiv. Având în vedere elementele habitatelor natural prezente

dar şi activităţile umane prezente în vecinătatea sitului şi uneori în perimetrul acestuia, au

influenţe negative în special asupra habitatelor ducând la un factor de evaluare global cu

valoare considerabilă.

Tabelul nr. 6 - Clasificarea habitatelor prezente lista sitului ROSCI 0305 conform

nomenclatorului romanesc (habitatele din Romania – N. Donita)

Directiva Habitate Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire

R1511 Comunităţi vest-pontice cu Crypsis aculeata R1515 Comunităţi vest-pontice cu Heleochloa schoenoides

R1518 Comunităţi ponto-sarmatice cu Salicornia (europaea) prostrata şi Suaeda maritima

R1527 Comunităţi ponto-panonice cu Acorellus pannonicus

1310

Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase

R1528 Pajişti pontice de Hordeum marinum

R1502 Comunităţi vest-pontice cu Halocnemum strobilaceum şi Frankenia hirsuta

R1503 Pajişti vest-pontice de Aeluropus littoralis şi Puccinellia limosa

R1504 Pajişti vest-pontice de Limonium meyeri, Aeluropus littoralis şi Limonium gmelini

R1505 Pajişti vest-pontice de Carex divisa

R1506 Pajişti vest-pontice de Festuca arundinacea ssp. orientalis şi Carex distans

1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi

ponto-sarmatice

R1507 Pajişti ponto-sarmatice de Carex distans, Taraxacum bessarabicum şi Aster tripolium ssp. pannonicum



R1508 Comunităţi vest-pontice cu Camphorosma annua şi Kochia laniflora

R1509 Comunităţi vest-pontice cu Petrosimonia triandra şi Artemisia santonicum

R1510 Comunităţi vest-pontice cu Limonium gmelini şi Artemisia santonicum

R1512 Comunităţi vest-pontice cu Nitraria schoberi şi Artemisia santonicum

R1513 Pajişti vest-pontice de Beckmannia eruciformis şi Zingeria pisidica

R1514 Comunităţi vest-pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous

R1516 Comunităţi vest-pontice cu Pholiurus pannonicus şi Plantago tenuiflora

R1517 Pajişti vest-pontice de Agropyron elongatum R1519 Comunităţi ponto-sarmatice cu Halimione (Obione) verrucifera

R1520 Comunităţi ponto-sarmatice cu Lepidium crassifolium şi Puccinellia limosa

R1521 Comunităţi ponto-sarmatice cu Puccinellia limosa şi Plantago maritima

R1522 Comunităţi ponto-sarmatice cu Plantago maritima şi Limonium gmelini

R1523 Comunităţi ponto-sarmatice cu Leuzea (salina) altaica, Scorzonera austriaca var. mucronata şi Lepidium latifolium

R1524 Comunităţi ponto-sarmatice cu Iris halofila R1525 Pajişti ponto-sarmatice de Juncus gerardii

R1526 Comunităţi ponto-sarmatice cu Triglochin maritima, Aster tripolium ssp. pannonicum, Scorzonera parviflora şi Peucedanum latifolium

R1529 Pajişti ponto-panonice de Hordeum hystrix

R1530 Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina, Peucedanum officinale şi Artemisia santonicum ssp. patens

R1531 Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina şi Achillea collina

R1532 Comunităţi dacice slab halofile cu Aster sedifolius şi Peucedanum officinale

În urma determinării compoziţiei floristice şi a fitocenolezor edificatoare în arealul Ariei

naturale protejate ROSCI 0305 - Ianca - Plopu - Sărat – Comăneasca de pe teritoriul comunei

Movila Miresei au fost identificate următoarele habitate ce aparţin claselor şi subclaselor:

Comunităţi litorale şi halofile (1) - Mlaştini, stepe, tufărişuri şi păduri halofile (15):

� R1508 - Comunităţi vest-pontice cu Camphorosma annua şi Kochia laniflora – habitat

cu valoare conservativă mare dar structură săracă şi de dimensiuni mici < 50 mp fiind

întâlnit pe malul sud-estic al Lacului Sărat. Structura fitocenozelor este săracă în specii

datorită condiţiilor extreme în care se dezvoltă acestea uscăciune puternică şi

sărăturate mai ales în perioada estivală.



� R1518 - Comunităţi ponto-sarmatice cu Salicornia (europaea) prostrata şi Suaeda

maritima – habitat ce este semnalat doar în zona Lacului Sărat datorită soloceacurilor

lacustre. Prezentă mai numeroasă a speciilor edificatoare este semnalată în zona de

nord/nord est a Lacului Sărat dar şî pe malurile sudice mai abrupte. Habitatul reprezintă

o vegetaţie de tip intrazonală şi ocupă o suprafaţă de sub 1000 mp. Solul pe care este

prezent (solonceacuri) are o cu concentraţie mare de săruri şi cu umiditate în exces,

primăvara. Habitatul este influenţat direct de regimul climatografic al zonei, nivelul apei

lacului scăzând mult în perioada estivală permiţându-i dezvoltarea acestuia.

� R1528 Pajişti pontice de Hordeum marinum – habitat cu valoare conservativă moderata

fiind prezent în zona de sud a Lacului Sărat pe suprafeţe destul de mici sub 500 mp,

fiind localizat în special pe terenurile secundar sărăturate din vecinătatea lacului. Solul

în care este prezent mai puţin solodizat, fiind umed primăvara şi uscat vara.

� R1525 Pajişti ponto-sarmatice de Juncus gerardii – Habitat cu valoare mare de

conservare ce prezintă o structură bine încheiată cu o acoperire de aprox. 80-90%. Este

prezent sporadic pe toata lungimea sudica a Lacului Sărat şi în zona nord-vestică a

lacului Lutul Alb formând pâlcuri cu suprafeţe de până în 300-500 mp. Este un habitat

caracteristic solonceacurilor cu concentraţie de săruri în profunzime. Se remarcă printr-

o creştere vegetativă mare mai ales în perioadele umede (vernală).

� R1526 Comunităţi ponto-sarmatice cu Triglochin maritima, Aster tripolium ssp.

pannonicum, Scorzonera parviflora şi Peucedanum latifolium – Habitat întâlnit numai în

zona lacului Lutu Alb fiind caracterizat de prezenţa a două specii dominante Triglochin

pannonicus şi Aster tripolium ssp. pannonicum. Habitatul are o valoare de conservare

mare, fiind propice dezvoltării pe teren plat, cu mici excavaţii, unde se acumulează apa

în timpul sezoanelor umede. Ocupă suprafeţe mici în jurul lacului Lutu Alb < 1000 mp.

Mlaştini şi terenuri înmlăştinate (5) - Vegetaţie de margini de ape (53):

� R5309 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus lacustris.

Habitat cu valoare de conservare moderată fiind larg răspândit în zona lacurilor cu apă

dulce (Opreanu, Seaca şi Lutu Alb) ocupând de la 60%- 80 % din malurile acestora. Se

remarcă prin dominanţa fitocenozelor de Phragmites australis. De remarcat ca prezenţa

habitatului se face semnalată şi pe marginile sudice ale Lacului Sărat cu o dezvoltare



mai mare în zona sud-vestica ca urmare a unui izvor cu apă duce – habitatul

întinzându-se pe o suprafaţă de cca 1 ha.

Terenuri agricole şi peisaje artificiale (8) – Comunităţi ruderale (87):

� R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura

şi Plantago major; Habitat cu valoare de conservare redusă fiind prezent pe suprafeţe

relativ mari la limita terenurilor agricole ce înconjoară aria naturală protejată ROSCI

0305 Ianca – Plopu – Sărat – Comăneasca.

Trebuie menţionat că analiza si identificarea habitatelor caracteristice ariei naturale

protejate ROSCI 0305 Ianca – Plopu – Sărat – Comăneasca – s-a realizat doar în unitatea

administrativă a comunei Movila Miresei unde are loc implementarea planului urbanistic

general.

Tabelul nr. 6 Specii importante de floră şi faună prezente în situl ROSCI 0305 - Ianca -

Plopu - Sărat – Comăneasca

Cat. Specia Populaţie Motiv A Rana esculenta P D l Erythromma viridulum P D l Polyommatus icarus P A P Juncus gerardi C D P Salicornia europaea C D P Trifolium fragiferum C D A Rana ridibunda P D l Plebeius argus P A P Artemisia santonicum C D P Limonium gmelinii C D P Suaeda maritima C D

Evaluarea sitului în ceea ce priveşte speciile de flora şi fauna

Populaţie:

P - nu există date numerice despre mărimea populaţiei:

C – populaţie cu reprezentativitate slabă la nivel naţional 2 >/= p > 0%;



Tabelul nr. 7 Specii importante de păsări pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 -

ROSPA 0048 - Ianca - Plopu – Sărat.

Cod Specia Populaţie: Rezidentă

Cuibărit Pasaj Sit pop. Conservare Izolare Global

A229 Alcedo atthis 4 p D A396 Branta ruficollis 600 i C B C B

A081 Circus aeruginosus 2 p D A026 Egretta garzetta 60 i D

A135 Glareola pratincola 61 p B B C B A022 Ixobrychus minutus 4 p D

A177 Larus minutus 10 i D A019 Pelecanus onocrotalus 200 i C B B B

A393 Phalacrocorax pygmeus 180 i C B B B A034 Platalea leucorodia 60 i C B C C A032 Plegadis falcinellus 120 i C B B B

A132 Recurvirostra avosetta 30-150p 300-700i B B C B A131 Himantopus himantopus 40-120p 250-500i B A C B

A151 Philomachus pugnax 500-800i C B C B A060 Aythya nyroca 5-8p 80-200i C B C C A027 Egretta alba 10-30i 40-70i C B C C

A166 Tringa glareola 100-300 i C C C C A231 Coracias garrulus 15-20 p C B C C A097 Falco vespertinus 18-30 p 200-500 i C B C B A021 Botaurus stellaris 2-2m C B C C A031 Ciconia ciconia 150-300i 600-2000i C B C C A197 Chlidonias niger 100-200 i 300-700 i B B C B

A196 Chlidonias hybridus 20-80 i 500-800 i D A138 Charadrius alexandrinus 12-20 p 40-68 i B A C B

A029 Ardea purpurea 2-4p 15-20i C B C C A339 Lanius minor 50-80 p D

A255 Anthus campestris 100-200 p C C C C A242 Melanocorypha

calandra 300-400 p C B C B

A243 Calandrella brachydactyla

50-80 p C B C B

LEGENDA Abrevieri Statut, Cuibăritor: “F” - frecvent “E” - eratic “R” - rar “RC” - relativ comun “P” - pasaj “C” - cuibăritor “A” - abundent “OI“- oaspete de iarna “OC” - ocazional cuibăritor “i” - indivizi



“p” – perechi. POPULAŢIE: mărimea si densitatea populaţiei speciei prezente din sit in raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional. Acest criteriu are scopul evaluării mărimii relative sau densităţii relative a populaţiei in sit cu cea la nivel naţional. Se foloseşte un model progresiv ca cel de mai jos: “A”- 100 ³ p > 15% “B”- 15 ³ p > 2% “C”- 2 ³ p > 0% “D”- populaţie nesemnificativa CONSERVARE: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective “A”- conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere, de refacere, = elemente in stare medie sau parţial degradata (i III) si usor de refacut (ii I), “B”- conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilităţii “C”- conservare medie sau redusa = toate celelalte combinaţii. IZOLARE: gradul de izolare a populaţiei prezente in sit fata de aria de răspândire normala a speciei: “A”- populaţie (aproape) izolata; “B”- populaţie ne-izolata, dar la limita ariei de distribuţie; “C”- populaţie ne-izolata cu o arie de răspândire extinsa. GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. “A”- valoare excelenta; “B”- valoare buna; “C”- valoare considerabila.

2.2.6. Relaţia obiectivelor planului cu ariile naturale protejate ROSCI 0305 Ianca -

Plopu - Sărat – Comăneasca şi ROSPA 0048 - Ianca - Plopu – Sărat; descrierea funcţiilor

ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile

caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate

şi distribuţia acestora

Din obiectivele specifice planului – Reactualizare PUG comuna Movila Miresii, o parte a

acestora au legătura directă cu ariile naturale protejate aflate în unitatea administrativă a

comunei Movila Miresii şi anume:



� Stabilirea unui intravilan, a unei zone construibile şi a unor zone funcţionale care

să corespundă necesităţilor viitoare de dezvoltare;

� introducerea în intravilan a zonelor ce prezintă potenţial de dezvoltare a activităţilor

pe teritoriul comunei;

� scoaterea din intravilan a zonelor ce nu mai prezintă un potenţial de dezvoltare;

Obiectivul planului privind mărirea intravilanului comunei Movila Miresii de la de la 286,11

ha la 837,67 ha în relaţiile cu cele 2 arii situri Natura 2000 se caracterizeaza prin:

Sate Esna şi Ţepeş Vodă:

� Introducerea în intravilan a unei suprafeţe de 9,09 ha în localitatea Esna nu afectează

niciun sit Natura 2000 - propunerea nu se suprapune peste nicio arie naturală

protejate comunitară SCI sau de protecţie specială SPA;


Sat Movila Miresii:

� Introducerea în intravilanul localităţii a Lacul Sărat şi toată zona aferentă acestuia

până la DN 22 în partea de sud, până în spatele curţilor localităţii în vest, până în

drumul de exploatare în partea de nord şi până în Ferma 7 în partea de est şi va fi o

zona de dezvoltare durabila cu activităţi de agrement, informare si documentare

asupra speciilor din zona. Intravilanul localităţii se măreşte de la 286,11 ha la 837,67

ha, suprafaţă ce se suprapune peste 2 arii naturale protejate – ROSCI 0305 - Ianca -

Plopu - Sărat - Comăneasca şi ROSPA 0048 Ianca - Plopu – Sărat.

Obiectivele de introducere a unor suprafeţe de teren în intravilanul localităţii Movila

Miresei cu scopul desfăşurării serviciilor (Cs), Ch – complex hotelier, servicii turistice, Locuinţe

şi funcţiuni complementare L1, M – locuire comerţ şi interes public sunt situate la limita ariilor

naturale protejate prezente în comuna Movila Miresii respectiv ROSCI 0305, implementarea

acestor obiective nu are efecte potenţiale asupra habitatelor, speciilor de floră si fauna de

interes conservativ. Intravilanul propus asociat acestor obiective este reprezentat de terenuri

cu funcţiuni agricole şi păşuni semi-naturale cu valoare conservativă redusă.

Introducerea în intravilan a Lacului Sărat si a zonei aferente acestuia nu reprezintă un

factor de risc asupra integrităţii ariilor naturale protejate, propunându-se pe langa statutul de

conservare impus de aria naturala protejata ROSCI 0305 si masuri suplimentare de interdicţie



definitivă de construcţie cu stabilirea unei zone tampon cu lăţimea de 50 m cu scopul

conservării biodiversităţii acestui lac de importanţă naţională.

Figura nr. 3 Obiective introducere în intravilan şi funcţiuni în relaţia cu siturile

Natura 2000



resurselor din zonă – complex de agrement (zona Ch in plansa) ce se va realiza conform

planului pe o suprafaţa de teren de 37,56 ha si amplasare în zona de Nord a Lacului Sărat pe 2

parcele agricole. Realizarea complexului de agrement nu va influenţa habitatele prezente in

situl Natura 2000, deoarece terenul destinat este strict teren agricol. De asemenea impunerea



unei zone/bande de 50 metri lăţime în jurul Lacului Sărat ce reprezintă zonă de interdicţie

definitivă de construcţie va asigura conservarea şi limitarea impactului asupra habitatelor şi

speciilor de interes conservativ prezente.


construire;

� stabilirea zonelor de protecţie în jurul monumentelor istorice şi arheologice,

cimitirelor, staţiilor de epurare, platformei pentru depozitarea gunoiului de grajd – compost,

platforme transfer;


naţional;

� stabilirea zonelor de protecţie pentru zona Lacului Sărat, aflat în aria de protecţie

avifaunistică ROSPA 0048 respectiv situl de importanţă comunitară ROSCI0305 Ianca – Plopu



– Sărat - Comăneasca; Se stabileşte o zonă de interdicţie de construire cu lăţimea de 50 m în

jurul Lacului Sărat, zona tampon, cu scopul conservării biodiversităţii şi menţinerii integrităţii

ariilor naturale protejate existente.





� modernizarea reţelei de apă – obiective ce nu au nicio influenţa asupra integrităţii

siturilor Natura 2000


Obiectivul propus stabileşte modernizarea şi extinderea reţelelor de canalizare în toate

localităţile aferente comunei şi realizarea a 2 staţii de epurare limitând astfel poluarea solului,

subsolului şi a apelor de suprafaţa. Perimetrele destinate amplasării staţiilor de epurare se

situează la limita sitului Natura 2000 – ROSCI 0305 astfel:

� Staţia de epurare tip monobloc (3 module) ce va deservi localităţile Esna şi Ţepeş

va fi amplasata lângă Lacul Opreanu, la limita sud-vestica a Sitului Natura 2000 – pe teren

agricol.

� Staţia de epurare ce va deservi localitatea Movila Miresii – amplasată la limita sud-

vestică a ROSCI 0305 - Ianca – Plopu – Sărat – Comăneasca, perimetrul implicat având

destinaţia de păşune seminaturală, nefiind prezente habitate şi specii de interes conservativ.

2.2.8. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar

reprezentative pentru zona analizata (zona PUG) si statutul de conservare a acestora in raport

cu aria naturala protejata

Descrierea funcţiilor ecologice ale habitatelor prezente în zona analizată.

Clasa de habitat - mlaştini, stepe, tufărişuri şi păduri halofile (15).

� R1508 - Comunităţi vest-pontice cu Camphorosma annua şi Kochia laniflora



NATURA 2000: –

PAL.HAB: 15.A2132 Western Pontic Camphorosma annua hollows

EUNIS: E6.2232 Western PonticCamphorosma annua hollows

Asociaţii vegetale: Camphorosmetum annuae (Rapaics 1916) Soó 1933.

Răspândire: Habitat cu răspândire în zona Munteniei pe luncile râurilor Câlnişte, Buzău,

Călmăţui dar şi pe solurile sărăturate din Câmpia Română.

Staţiuni: Altitudine: 60–200 m. Clima: T = 10,5–9,50˚C; P = 500–550 mm. Roci: loess şi

depozite aluviale. Soluri: soloneţuri şi solonceacuri, lăcovişti sărăturate, cernoziom levigat şi

sărăturat.

Structura: Fitocenozele de Camphorosma annua sunt sărace în specii datorită condiţiilor

extreme în care se dezvoltă acestea (exces de umiditate primăvara, uscăciune puternică şi

sărăturare în timpul verii). Speciile dominante în cadrul fitocenozelor sunt: Camphorosma

anuua, Juncus gerardi, Puccinellia limosa, Plantago maritima, P. tenuiflora, Taraxacum

bessarabicum. În microdepresiuni, cu concentraţie sporită în săruri, se instalează: Suaeda

maritima, Spergularia maritima, Crypsis aculeatus, Artemisia santonicum.

Valoare conservativă: mare.

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Camphorosma anuua, Puccinellia limosa.

Specii caracteristice: Camphorosma anuua.

Alte specii importante: Plantago maritima, P. tenuiflora, Taraxacum bessarabicum, Suaeda

maritima, Spergularia maritima, Juncus gerardi, Lepidium crassifolium, Artemisia santonicum,

Bassia sedoides, Hordeum marinum, Puccinellia distans, Lepidium cartilagineum, Artemisia

santonicum, Limonium gmelini, Petrosimonia triandra, Atriplex littoralis, Crypsis aculeata,

Acorellus pannonicus, Lepidium ruderale, Chamomilla recutita, Gypsophila muralis, Plantago

lanceolata, Poa bulbosa, Cynodon dactylon, Atriplex hastata.



Fitocenoze identificate în cadrul habitatului

� Camphorosmetum annuae - Rapaics ex Soó 1933 (Syn.: Camphorosmetum ovatae

Rapaics ex Soó 1933).

Fitocenozele asociaţiei s-au instalat pe soluri slab

până la accentuat sărăturate. Acestea necesită în prima

perioadă de vegetaţie o umiditate mai crescută. Vara,

câmpurile de Camphorosma annua se disting uşor datorită

culorii roşcate a tulpinilor. Fitocenoze reprezentative au

fost întâlnite pe malurile Lacului Sărat (Movila Miresii) cu

precădere pe malurile nord-vestice dar şi pe malurile

lacului Lutul Alb. Pe nisipurile de pe malurile Lacului Sărat

cele mai frecvente specii însoţitoare în cadrul fitocenozei

sunt: Puccinellia distans, Lepidium cartilagineum,

Spergularia media şi Bassia sedoides.


maritima

Corespondenţe:

NATURA 2000: 1310 Salicornia and other annual colonising nud and sand

EMERALD: 15.A Continental salt steppe and marshes;

CORINE: 15.11 Glasswort Salicornia, Suaeda swards;

PAL.HAB: 15.115211 Western Pontic glasswort swards.

EUNIS: E6.224 Western Pontic solonchak communities.

Asociaţii vegetale: Salicornietum prostratae Soó (1947) 1964, Suaedeto Salicornietum

patulae (Brulo et Furnari 1976) Gehu 1984.

Răspândire: Nisipuri maritime şi continentale, puternic sărăturate, terenuri sărăturate din

Câmpia Română.

Suprafeţe: Reprezintă un tip de vegetaţie intrazonală şi ocupă suprafeţe de la câteva mii de

m2 până la 4–5 ha.

Staţiuni: Altitudine: mici, de 3–4 m până la 200–250 m, în Moldova. Clima: continentală, T =

11,5–100 ˚C; P = 400–450 mm. Relief: teren plan, cu microdepresiuni, unde apa stagnează în



timpul primăverii. Roci: terenuri salifere, nisipuri sau loessuri. Soluri: solonceacuri, cu

concentraţie mare de săruri şi cu umiditate în exces, primăvara.

Structura: Fitocenoze edificate de plante obligatoriu halofile dintre care cele mai cunoscute

sunt: Salicornia prostrata, Suaeda maritima, Bassia hirsuta, Aster tripolium ssp. pannonicus,

Salsola soda, Pauccinellia limosa, Halimione (Obione) pedunculata. Toate acestea realizează

un etaj al vegetaţiei cu înălţimea de circa 30 cm. Etajul inferior, de cele mai multe ori întins pe

sol, este realizat de speciile: Spergularia salina, S. maritima, Cryspis aculeatus, Aeluropus

littoralis.


Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Salicornia prostrata, Bassia hirsuta, Suaeda

maritima. Specii caracteristice: Salicornia patula, S. prostrata. Alte specii importante:

Petrosimonia triandra, Plantago maritima, Limonium gmelini, Artemisia santonicum,

Taraxacum bessarabicum, Aeluropus littoralis, Halimione pedunculata, Puccinellia limosa,

Lotus tenuis, Plantago tenuiflora, Aster tripolium ssp. pannonicus, Acorellus pannonicus,

Chenopodium glaucum, Atriplex littoralis.


� Salicornietum prostratae Soó (1927) 1964 (Syn.: Salicornietum europaeae auct roman.;

Salicornietum herbaceae Soó 1927)

Este una dintre cele mai frecvente grupări anuale halofile care populează solonceacurile

umede de pe cuprinsul microdepresiunilor periodic inundate. Adesea Salicornia prostrata

domină pe suprafeţe mari, edificând aproape fitocenoze monosinuziale. În acestea sunt

nelipsite elementele obligatoriu halofile ca: Suaeda maritima, Spergularia media, S. salina,

Aster tripolium ssp. pannonicus, Salsola soda, Puccinellia limosa, Halimione pedunculata,

Aeluropus littoralis. La periferia acestor fitocenoze, unde concentraţia sărurilor se diminuează,

apar elemente moderat sau facultativ halofile cum sunt: Cyperus pannonicus, Atriplex hastata,

Chenopodium glaucum, Juncus gerardi, Cynodon dactylon. Prin procesele de drenare a



solurilor, sub acţiunea apelor de precipitaţii,scade concentraţia sărurilor din substrat,

observându‐se o evoluţiune succesionară spre instalarea cenozelor dominate de Suaeda

maritima sau Halimione pedunculata. În continuare, procesele de spălare şi implicit de

diminuare a concentraţiei sărurilor duc la instalarea fitocenozelor dominate de Puccinellia

limosa sau Agrostis pontica, specii bune fixatoare ale nisipurilor.

� R1525 Pajişti ponto-sarmatice de Juncus gerardii

Corespondenţe:

NATURA 2000: 1340*Inland salt meadows;

EMERALD: 15.A Continental salt steppe and salt marshes;

CORINE: –

PAL.HAB: 15.A2224 Sarmatic Juncus gerardii saline meadows;

EUNIS: E6.2274 Sarmatic Juncus gerardii saline meadows;

Asociaţii vegetale: Juncetum gerardii (Warming 1906) Nordh 1923.

Răspândire: în toata Campia Romană (Bărăgan).

Suprafeţe: De la 400–500 m până la 2–3 ha.

Staţiuni: Altitudine: 10–200 m; Clima: T = 11–9,50 °C; P = 450–600 mm; Relief teren plat;

Roci: depozite argilo-lutoase, uneori pe loessuri. Soluri: solonceacuri, nisipuri sărăturate,

lăcovişti cu concentraţie de săruri în profunzime.



Structura: Vegetaţie relativ bine încheiată, cu acoperire de până la 90%, alcătuită din

speciile: Juncus gerardi, J. compressus, Crypsis aculeata, Puccinellia distans, Suaeda

maritima, Carex distans, C. divisa, care alcătuiesc etajul superior, înalt de 35 cm. În stratul

inferior, se găsesc speciile: Cyperus (Acorellus) pannonicus, Hordeum marinum, Crypsis

aculeata, Spergularia salina, S. maritima, Taraxacum bessarabicum, Lotus tenuis, Trifolium

fragiferum.


Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Juncus gerardi, Puccinellia distans. Specii

caracteristice: Juncus gerardi. Alte specii importante: Carex distans, Aster tripolium, Plantago

cornuti, Taraxacum bessarabicum, Atriplex hastata, Bupleurum tenuissimum, Agropyron

elongatum, Artemisia santonicum, Triglochin palustris, Plantago maritima, Festuca

pseudovina, Scorzonera parviflora, Salicornia europaea, Suaeda maritima, Trifolium

fragiferum, Teucrium scordium, Lotus tenuis, Juncus bufonius, Agrostis stolonifera.


� Juncetum gerardii (Wenzl 1933) Wendelberger 1943 (Syn.: Juncetum gerardii

(Warming 1906) Nordhagen 1923, Wenzl 1934; Limonio gmelini‐Juncetum gerardii Géhu et

Uslu 1981) Asociaţia se dezvoltă bine pe nisipurile halofile continentale şi maritime, dar şi pe

soluri grele, băltite. Compoziţia floristică a fitocenozelor este bogată. Se întâlnesc atât specii

halofile ca: Spergularia media, Crypsis aculeata, Puccinellia distans şi Suaeda maritima şi

Salicornia prostrata, dar şi multe nehalofile, distribuite de regulă la periferia acestor grupări.


pannonicum, Scorzonera parviflora şi Peucedanum latifolium.

Corespondenţe:

NATURA 2000: 1340*Inland salt meadows



EMERALD: –

CORINE: –

PAL.HAB: 15.A1261 Transylvanian arrow-grass sea-aster Saline meadows;

EUNIS: E6.2226 Western Pontic arrowgrass sea-aster saline meadows;

Asociaţii vegetale: Triglochineto palustris – Asteretum pannonici Sanda et Popescu 1979.

Răspândire: lunca lacului Lutu Alb, comuna Movila Miresii jud. Brăila.

Suprafeţe: Circa 0,5 ha în total.

Staţiuni: Altitudine: 80–150 m. Clima; T = 10,50 °C; P = 450–500 mm. Relief: teren plat, cu

mici excavaţii, unde se acumulează apa în timpul sezoanelor umede. Roci: loess, nisipuri (în

Oltenia). Soluri: lăcovişti sărăturate.

Structura: Cele două specii dominante, Triglochin pannonicus şi Aster tripolium ssp.

pannonicum, realizează etajul superior al vegetaţiei, înalt de 35–40 cm. În cadrul fitocenozelor

se mai dezvoltă: Artemisia santonicum, Acorellus pannonicus, Puccinellia distans, P. limosa,

Camphorosma annua, Juncus gerardi, Scorzonera parviflora. Etajul inferior, bine reprezentat,

are în componenţă speciile: Spergularia maritima, Suaeda maritima, Taraxacum

bessarabicum, Trifolium fragiferum.


Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Triglochin maritima, T. palustris, Aster tripolium

ssp. pannonicum. Specii caracteristice: Triglochin palustris, T. maritima, Aster tripolium ssp.

pannonicum, Puccinellia limosa. Alte specii importante: Plantago cornuti, Scorzonera

parviflora, Juncus geradii, Acorellus pannonicus, Taraxacum bessarabicum, Spergularia

maritima, Trifolium fragiferum, Camphorosma annua, Artemisia santonicum,

Crypsis aculeata, Trifolium fragiferum, Suaeda maritima.


� Triglochineto palustris‐‐‐‐Asteretum pannonici Sanda et Popescu 1979;



Fitocenozele au fost identificate pe marginile lacului Lutu Alb (jud. Brăila), vegetând pe

soluri umede până la ude, tot timpul anului. Speciile însoţitoare cele mai frecvente sunt:

Spergularia salina, Puccinellia distans, Trifolium fragiferum, Taraxacum bessarabicum,

Suaeda maritima. Asociaţia se interpune între alte fitocenoze ce vegetează pe malul lacului

Lutu Alb şi celelalte fitocenoze cantonate pe terenurile limitrofe, mai înalte, ca:

Staticeto‐Artemisietum monogynae (santonicum) şi Camphorosmetum annuae.

� Staticeto‐‐‐‐Artemisietum monogynae (santonicum) Ţopa 1939;

Cenozele de Limonium gmelini şi Artemisia maritima ssp. monogyna se instalează în general

pe soloneţuri şi solonceacuri cu o slabă salinizare, ocupând de regulă sărăturile sulfatice şi

uneori pe cele carbonatice. Prin cerinţele ecologice faţă de cantitatea de umiditate din sol, cele

două specii caracteristice tind să se diferenţieze. Astfel, Limonium gmelini ocupă

microdepresiunile unde apa se menţine în exces o bună parte a sezonului de vegetaţie, pe

când Artemisia maritima ssp. monogyna se instalează pe formele pozitive de teren, unde

cantitatea de umiditate este mai diminuată.

� R1528 Pajişti pontice de Hordeum marinum.

Corespondenţe:

NATURA 2000: –

EMERALD: –

CORINE: –

PAL.HAB: 15.1463 Pontic Hordeum marinum swards;

EUNIS: –

Asociaţii vegetale: Hordeetum maritime I. Şerbănescu 1965.



Răspândire: Muntenia, Moldova, Dobrogea.

Suprafeţe: Ocupă vetre de dimensiuni reduse, de 500–1000 m2 până la 1–2 ha pe terenurile

secundar sărăturate.

Staţiuni: Altitudine: 50–250 m. Clima: T = 10,5–9,50 °C; P = 450–600 mm. Relief: teren plan

sau foarte lin înclinat. Roci: terenuri salifere. Soluri: soloneţuri mai mult sau mai puţin

solodizate, umede primăvara şi uscate vara.

Structura: Planta dominantă, Hordeum marinum este scundă (10–15 cm) şi realizează

stratul inferior al fitocenozelor împreună cu: Taraxacum bessarabicum, Pholiurus pannonicus,

Myosurus minimus, Lotus tenuis, Plantago tenuiflora, Cerastium dubium, Trifolium

ornithopodioides, Spergularia maritima, Trifolium fragiferum, T. retusum. Stratul superior este

alcătuit din specii înalte de 35–45 cm dintre care mai representative sunt: Artemisia

santonicum, Carex distans, Puccinellia distans, P. limosa, Atriplex littoralis, Aster tripolium,

Limonium gmelini, Scorzonera cana, Juncus gerardi, Festuca pseudovina, Alopecurus

pratensis, Cynodon dactylon, Poa bulbosa, Atriplex tatarica.

Valoare conservativă: moderată.

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Hordeum marinum, Puccinellia distans, Festuca

pseudovina. Specii caracteristice: Hordeum marinum. Alte specii importante: Pholiurus

pannonicus, Lotus tenuis, Taraxacum bessarabicum, Plantago tenuiflora,

Artemisia santonicum, Puccinellia limosa, Aster tripolium, Limonium gmelini, Scorzonera cana,

Alopecurus pratensis, Cynodon dactylon, Atriplex tatarica.

Foto Habitat R1528 în zona Lacului Sărat.



Clasa de habitat - Mlaştini şi terenuri înmlăştinate (5) - Vegetaţie de margini de

ape (53)

� R5309 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus lacustris.

Corespondenţe:

NATURA 2000: –

EMERALD: 22.31 Euro-Siberian perennial amphibius communities;

CORINE: 53.11 Common reed (Phragmites australis) bed;

PAL.HAB: 53.113 Gigant Phragmites beds;

EUNIS: C3.21 Phragmites australis beds;

Asociaţii vegetale: Scirpo – Phragmitetum W. Koch 1926.

Răspândire: Pe cursurile şi lacurile cu apă dulce din comuna Movila Miresii. Habitatul este

semnalat şi pe malurile Lcului Sărat ocupând suprafeţe mici 100 mp – 500 mp.

Staţiuni: Altitudine: 0–200 m. Clima: T = 10,5–9,50 °C; P = 350–550 mm. Relief:

microdepresiuni de dimensiuni variabile din Câmpia de Sud şi Vest, Delta Dunării şi de-a

lungul râurilor interioare. Substrat: depozite aluviale. Soluri: aluviosoluri lutoargiloase sau luto-

nisipoase, bogate în materii organice şi cu reacţie slab acidă (pH = 5,5–5,8).

Structura: Fitocenozele dominate de Phragmites australis, cu înăltime de până la 3 m, au ca

specii însoţitoare: Schoenoplectus lacustris, Typha angustifolia, Glyceria maxima, Oenanthe

aquatica, Alisma plantago-aquatica, Mentha aquatica, Stachys palustris, Iris pseudacorus,

Rumex hydrolapathum, Ranunculus lingua, Butomus umbellatus, Carex acutiformis.

Valoare conservativă: moderată.

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Phragmites australis, Typha angustifolia, T.

latifolia, Schoenoplectus lacustris. Specii caracteristice: Phragmites australis, Schoenoplectus

lacustris. Alte specii importante: Phalaris arundinacea, Bolboschoenus maritimus, Oenanthe

aquatica, Sium latifolium, Lemna minor, Spirodela polyrhiza, Hydrocharis morsus-ranae,

Stachys palustris, Iris pseudacorus, Rumex hydrolapathum, Ranunculus lingua, Eleocharis

palustris, Carex riparia.



Fitocenoze identificate în cadrul habitatului R5309

Scirpo‐‐‐‐Phragmitetum Koch 1926

Fitocenozele higrofile ale acestei asociaţii sunt larg răspândite în toate zonele de câmpie,

ocupând arii reduse pe marginea bălţilor sau lacurilor cu apă variind între 0,5‐1,2 m adâncime.

Solurile pe care se dezvoltă sunt argiloase sau argilo‐turboase, inundate temporar sau

permanent şi uneori uşor salinizate. Speciile caracteristice şi dominante (75‐85% acoperire)

care imprimă o fizionomie aparte acestor fitocenoze sunt: Schoenoplectus lacustris şi

Phragmites australis. În structura floristică a acestor fitocenoze sunt bine reprezentate speciile

alianţei Phragmition communis şi a ordinului Phragmitetalia ca: Stachys palustris,

Oenanthe aquatica, Iris pseudacorus, Galium palustre, Senecio paludosus, Bolboschoenus

maritimus, Symphytum officinale, Alisma plantago‐aquatica, Glyceria maxima, Typha latifolia,

T. angustifolia, Myosotis scorpioides, Lycopus europaeus şi Sium latifolium.



� Clasa de habitat - Terenuri agricole şi peisaje artificiale (8) – Comunităţi ruderale

(87):

� R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura

şi Plantago major

Corespondenţe:

NATURA 2000: –

EMERALD: –

CORINE: –

PAL.HAB: 87.2 Ruderal communities

EUNIS: –

Asociaţii vegetale: Lolio – Plantaginetum majoris (Linkola 1921) Berger 1950, Sclerochloo –

Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soó 1940.

Răspândire: Terenuri virane, margini de drum, cărări, curţi, în toată ţara.

Suprafeţe: 500–600 ha.

Staţiuni: Altitudine de la nivelul mării până la 500–600 m, în zona colinară; Clima: T = 11–8,50

°C; P = 500–800 mm; Relief: terenuri plane, pante uşor înclinate cu expoziţie sudică, estică şi

vestică. Soluri: nisipoase şi luto-nisipoase bogate în substanţe organice în descompunere,

deficitare în umiditate în timpul verii.

Structura: Majoritatea plantelor component sunt de talie mică, dar se pot separa două straturi:

cel superior este realizat de speciile: Lolium perenne, Lepidium ruderale, Matricaria perforata,

Chamomilla recutita, Hordeum murinum, Malva pusilla, Centaurea calcitrapa, Eragrostis minor.

Etajul inferior este alcătuit din specii repente sau cu tulpina foarte redusă cum sunt:

Amaranthus crispus, Euclidium syriacum, Poa annua, Polygonum aviculare, Sagina

procumbens. În cadrul acestor fitocenoze pot fi semnalate şi specii de briofite ruderale ca:

Bryum argenteum şi Syntrichia ruralis.

Valoare conservativă: redusă.

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Poa annua, Polygonum aviculare, Plantago major,

Sclerochloa dura, Lolium perenne. Specii caracteristice: Plantago major, Polygonum aviculare,

Euclidium syriacum, Sclerochloa dura. Alte specii importante: Trifolium repens, Taraxacum



officinale, Hordeum murinum, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Malva pusilla,

Eragrostis minor.

Fitocenoze identificate în cadrul habitatului R8704

� Lolio‐Plantaginetum majoris (Linkola 1921) Beger 1930 em. Sissingh 1969 (Syn.:

Lolietum perennis Gams 1927; Lolio‐ Plantaginetum lanceolatae sensu Grigore 1968, 1971).

Este o asociaţie ruderală, nitrofilă, mezo‐xerofită, frecvent întâlnită de la câmpie până la

munte. Ocupă marginea şanţurilor, străzilor, drumurilor şi curţilor, unde formează pâlcuri

monotone, scunde. În afara celor două edificatoare, Plantago major şi Lolium perenne ce se

află adesea în raporturi de codominanţă, realizând o acoperire de 40‐ 70%, în aceste

fitocenoze se întâlnesc în mod constant Polygonum aviculare, Taraxacum officinale, Trifolium

repens şi Cynodon dactylon.



� Sclerochloo‐‐‐‐Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soó 1940. Ambele specii

caracteristice, Polygonum aviculare şi Sclerochloa dura, sunt adaptate la terenuri bătătorite,

crescând pe marginea drumurilor, în curţi, acolo unde solul se prezintă compact, dar şi cu un

conţinut bogat de substanţe azotoase de natură organică.

Fitocenozele asociaţiei rezistă la tasare. Sclerochloa dura, fiind o specie anuală şi vernală, se

dezvoltă în prima parte a sezonului de vegetaţie, alcătuind fenofaza vernală. Speciile

însoţitoare cele mai frecvente sunt caracteristice alianţei Polygonion avicularis şi ordinului

Sisymbrietalia: Matricaria suaveolens, Euclidium, syriacum, Atriplex tatarica, Lepidium

ruderale, Bromus tectorum, Hordeum murinum, Malva pusilla, Sisymbrium officinale,

Descurainia sophia, Diplotaxis muralis. Sunt distinse următoarele subasociaţii: typicum

Grigore 1971, polygonetosum Soó 1961, sclerochloetosum Gams 1927, lepidietosum

ruderalis (Timár‐Bodrogközy 1959) Sissingh 1969 (Syn.: Lepidio ruderalis‐Sclerochloetum

durae F. Diaconescu 1978), matricarietosum discoideae (Morariu 1967 n.n.) Grigore et

Costea 1978, matricarietosum perforatae (Soran 1962) Sanda et al. 1998 (Syn.: ass.

Matricaria inodora‐Polygonum aviculare Soran 1962), anthemietosum cotulae Viţalariu 1973,

chamomiletosum Morariu 1943, lolietosum Morariu 1943, coronopetosum squamati Soó

1961 (Syn.: ass. Sclerochloa dura‐Coronopus procumbens Br.‐Bl. (1931) 1963),



euclidetosum Morariu 1943, amaranthetosum crispi (Vicol et al. 1971) Sanda et al. 1998

(Syn.: Polygono avicularis‐Amaranthetum crispi Vicol et al. 1971; Amaranthetum crispi Mititelu

1972), euphorbietosum maculatae (Mititelu et Barabaş 1973) Sanda et Popescu 1999 (Syn.:

Eragrostio‐Euphorbietum maculatae Mititelu et Barabaş 1973).

Comunităţi ruderale în zona Lacului Sărat – zona nordica a Lacului Sarat

Figura nr. 4 Harta zonare habitate



2.2.7. Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii floristice afectate prin

implementarea PUG

2.2.7.1 Specii de flora identificate in perimetrul PUG – zona studiată

Studiile asupra structurii vegetaţiei în zona PUG a comunei Movila Miresii au presupus

parcurgerea a trei etape: pregătitoare, analitică şi sintetică, etape care vor fi prezentate în

detaliu în cele ce urmează.

In etapa pregătitoare s-au realizat imagini de ansamblu asupra terenului ce urmează să

fie studiat şi pentru organizarea lucrului efectiv. Astfel pentru studiile pe teren s-au desfăşurat

următoarele activităţi:

- alegerea şi delimitarea terenului, pentru aceasta s-au utilizat hărţi topografice la o

scară cât mai detaliată (scară mare: 1:5000 – 1:50 000, scară medie 1:100 000 – 1: 200000) şi

cât mai recente posibil. Alături de acestea au fost utilizate şi aerofotogramele respectiv

imaginile satelitare.



- consultarea literaturii ştiinţifice privind cadrul fizico-geografic al zonei şi studiile

botanice din regiune şi din zonele învecinate;

- reactualizarea cunoştinţelor privind metodologia de lucru având în vedere

particularităţile tipurilor de vegetaţie posibile din zona respectivă şi caracterele unor specii ce

ar putea fi întâlnite acolo.

Studiul vegetaţiei din zona PUG a presupus utilizarea metodelor de cercetare a

vegetaţiei prin relevee fitosociologice in urma cărora a rezultat un inventar floristic (listă de

specii) şi o distribuţie a habitatelor din Aria naturală protejată ROSCI 0305 din zona PUG

studiată.

Inventarul floristic (Specii de flora) caracteristice habitatelor identificate în zona

PUG

� Habitat 1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice

Comunităţi litorale şi halofile (1) - Mlaştini, stepe, tufărişuri şi păduri halofile (15):

� R1508 - Comunităţi vest-pontice cu Camphorosma annua şi Kochia laniflora –valoare

conservativă mare dar structură săracă şi de dimensiuni mici < 50 mp fiind întâlnit pe

malul sud-estic al Lacului Sărat şi în sud-vestul lacului Lutul Alb. Structura fitocenozelor

este săracă în specii datorită condiţiilor extreme în care se dezvoltă acestea uscăciune

puternică şi sărăturare mai ales în perioada estivală.

Tabelul nr. 8 Specii identificate în cadrul habitatului

Nr crt

Taxon Denumire popular

Familia

Cartea roşie a

plantelor vasculare

din România

(G. Dihoru şi

G. Negrean -

2009 )

Statut (G.

Dihoru şi G.

Negrean - 2009 )

OUG 57/2007

Directiva Habitate

Convenţia de la

BERNA

1 Artemisia santonicum

Pelin Asteraceae - - - - -

2 Camphorosma

annua - Chenopodiaceae - - - - -

3 Juncus gerardi Pipirig Juncaceae - - - - -

4 Lepidium

cartilagineum Hrean

sălbatic Brassicaceae - - - - -



5 Plantago maritima

Pătlagină Plantaginaceae - - - - -

6 Puccinellia distans

Iarbă de sărătură Poaceae - - - - -

7 Puccinellia

limos Iarbă de sărătură

Poaceae - - - - -

8 Spergularia

media - Caryophyllaceae - - - - -

9 Suaeda maritima

Ghirin Chenopodiaceae - - - - -

10 Taraxacum bessarabicum

Păpădie Asteraceae - - - - -


maritima – valoare conservativă mare. Habitatul ce este semnalat doar în zona

Lacului Sărat datorită soloceacurilor lacustre. Prezentă mai numeroasă a speciilor

edificatoare este semnalată în zona de nord/nord est a Lacului Sărat dar şi pe malurile

sudice mai abrupte. Habitatul reprezintă o vegetaţie de tip intrazonală şi ocupă o

suprafaţă de sub 1000 mp.


Nr crt


Familia

Cartea roşie a

plantelor vasculare

din România

(G. Dihoru şi G.

Negrean - 2009 )

Statut (G.

Dihoru şi G.

Negrean - 2009 )

OUG 57/2007

Directiva Habitate

Convenţia de la

BERNA

1 Atriplex hastata

- Chenopodiaceae - - - - -

2 Cynodon dactylon

Pir gros Poaceae - - - - -

3 Cyperus

pannonicus -

Cyperaceae

- - - - -

4 Juncus gerardi

Pipirig Juncacea

e - - - - -

5 Puccinellia

limosa Iarbă de sărătură Poaceae - - - - -

6 Salicornia (europaea) prostrata

Brâncă Chenopodiaceae

- - - - -

7 Salsola soda

Săricică Chenopodiaceae

- - - - -

8 Spergularia

media -

Caryophyllaceae

- - - - -

9 Suaeda Ghirin Chenopo - - - - -



maritima diaceae

� R1525 Pajişti ponto-sarmatice de Juncus gerardii – Habitat cu valoare mare de

conservare ce prezintă o structură bine încheiată cu o acoperire de aprox. 80-90%.

Este prezent sporadic pe toata lungimea sudica a Lacului Sărat şi In zona nord-vestică

a lacului Lutul Alb formând pâlcuri cu suprafeţe de până în 300-500 mp. Este un habitat

caracteristic solonceacurilor cu concentraţie de săruri în profunzime. Se remarcă printr-

o creştere vegetativă mare mai ales în perioadele umede (vernală).


Nr crt


Familia

Cartea roşie a

plantelor vasculare

din România

(G. Dihoru şi G.

Negrean - 2009 )

Statut (G.

Dihoru şi G.

Negrean - 2009 )

OUG 57/2007

Directiva Habitate

Convenţia de la

BERNA

1 Agropyron elongatum

- Poaceae - - - - -

2 Agrostis

stolonifera Iarba

câmpului Poaceae - - - - -

3 Artemisia

santonicum Pelin Asteraceae - - - - -

4 Carex distans

Rogoz Cyperaceae - - - - -

5 Festuca pseudovina

Păiuşul Poaceae - - - - -

6 Juncus gerardi

Pipirig Juncaceae - - - - -

7 Lotus tenuis Ghizdei

de sărătură

Fabaceae - - - - -

8 Plantago cornuti

Pătlagină Plantaginac

eae - - - - -

9 Plantago maritima

Pătlagină Plantaginac

eae - - - - -

10 Puccinellia

distans Iarbă de sărătură Poaceae - - - - -

11 Salicornia europaea

Brâncă Chenopodia

ceae - - - - -

12 Scorzonera parviflora

- Asteraceae - - - - -

13 Suaeda maritima

Ghirin Chenopodia

ceae - - - - -

14 Taraxacum bessarabicu

m Păpădie Asteraceae - - - - -



15 Teucrium scordium

Iarbă unsuroasă Lamiaceae - - - - -

16 Trifolium fragiferum

Trifoi frăguţ Fabaceae - - - - -

17 Triglochin palustris

Broscariţă Juncaginac

eae - - - - -


pannonicum, Scorzonera parviflora şi Peucedanum latifolium – valoare conservativă

mare. Habitat întâlnit numai în zona lacului Lutu Alb fiind caracterizat de prezenţa a

două specii dominante Triglochin pannonicus şi Aster tripolium ssp. Pannonicum.


Nr crt


Familia

Cartea roşie a

plantelor vasculare

din România

(G. Dihoru şi G.

Negrean - 2009 )

Statut (G.

Dihoru şi G.

Negrean - 2009 )

OUG 57/2007

Directiva Habitate

Convenţia de la

BERNA

1 Limonium

gmelini Sică

Plumbaginaceae

- - - - -

2 Peucedanum latifolium

- Apiaceae - - - - -

3 Puccinellia distans

Iarbă de sărătură

Poaceae - - - - -

4 Scorzonera parviflora

- Asteraceae - - - - -

5 Spergularia

salina -

Caryophyllaceae - - - - -

6 Suaeda maritima

Ghirin Chenopodiac

eae - - - - -

7 Taraxacum bessarabicu

m Păpădie Asteraceae - - - - -

8 Trifolium

fragiferum Trifoi frăguţ Fabaceae - - - - -

� R1528 Pajişti pontice de Hordeum marinum – habitat cu valoare conservativă moderata

fiind prezent în zona de sud a Lacului Sărat pe suprafeţe destul de mici sub 500 mp,

fiind localizat în special pe terenurile secundar sărăturate din vecinătatea lacului. Solul

în care este prezent mai puţin solodizat, fiind umed primăvara şi uscat vara.




Nr crt


Familia

Cartea roşie a

plantelor vasculare

din România

(G. Dihoru şi G.

Negrean - 2009 )

Statut (G.

Dihoru şi G.

Negrean - 2009 )

OUG 57/2007

Directiva Habitate

Convenţia de la BERNA

1 Artemisia santonicum

Pelin Asteraceae - - - - -

2 Carex distans Rogoz Cyperaceae - - - - -

3 Cynodon dactylon

Pir gros Poaceae - - - - -

4 Festuca

pseudovina Păiuşul Poaceae - - - - -

5 Hordeum marinum

Orz Poaceae - - - - -

6 Juncus gerardi

Pipirig Juncaceae - - - - -

7 Lotus tenuis Ghizdei

de sărătură

Fabaceae - - - - -

8 Pholiurus

pannonicus - Poaceae - - - - -

Plantago tenuiflora

Pătlagină Plantaginaceae

- - - - -

Poa bulbosa Firuţă

bulboasă Poaceae - - - - -

Puccinellia

distans Iarbă de sărătură

Poaceae - - - - -

Scorzonera

cana - Asteraceae - - - - -

Spergularia

maritima -

Caryophyllaceae - - - - -

Taraxacum bessarabicum

Păpădie Asteraceae - - - - -

Trifolium

fragiferum Trifoi frăguţ

Fabaceae - - - - -

� Mlaştini şi terenuri înmlăştinate (5) - Vegetaţie de margini de ape (53)

� R5309 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus lacustris –

habitat cu valoare de conservare moderată întâlnit pe toate cursurile de apă şi lacurile

de apă dulce din comuna Movila Miresii. Habitatul este semnalat şi pe malurile sud-

vestice ale lacului Movila Miresii în zona cu izvoare formând pâlcuri de vegetaţie înaltă



cu suprafaţa maximă de 500 mp, zone propice pentru cuibărirea speciilor limnicole de

păsări: piciorongul, nagâţul, cioc întors, califarul alb.

� Specii identificate în cadrul habitatului:

• Phragmites australis;

• Schoenoplectus lacustris;

• Glyceria maxima;

• Typha angustifolia;

• Oenanthe aquatica;

• Mentha aquatica;

• Rumex hydrolapathum;

• Carex acutiformis;

• Sium latifolium;

• Lemna minor;

• Stachys palustris;

• Eleocharis palustris;

• Carex riparia;

� Clasa de habitat - Terenuri agricole şi peisaje artificiale (8) – Comunităţi ruderale

(87):

R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura

şi Plantago major – habitate întâlnite în toata zona ciomunei, specifice marginilor de

drumuri comunale, drumuri de acces tarlale si zone unde s-au depozitat gunoi e grajd,

zone antropice.

� Specii identificate în cadrul habitatului:

• Lolium perenne;

• Lepidium ruderale;

• Matricaria perforata;

• Chamomilla recutita;

• Hordeum murinum;

• Malva pusilla;



• Centaurea calcitrapa;

• Eragrostis minor;

• Amaranthus crispus;

• Euclidium syriacum;

• Poa annua;

• Polygonum aviculare;

• Sagina procumbens;

• Bryum argenteum;

• Syntrichia ruralis;

• Taraxacum officinale;

• Cynodon dactylon.

2.2.8. Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii faunistice afectate prin

implementarea PUG

2.2.8.1 Specii de fauna identificate in perimetrul PUG – zona studiata

Fauna terestră

În perimetrul destinat implementării planului analizat s-a identificat o biodiversitate

animală (fauna de nevertebrate şi vertebrate) specifică arealului, datorită ruderalizării

habitatului, a gradului sporit de antropizare ca urmare a activităţilor umane (suprapăşunat,

activităţi piscicole, lucrări agricole, etc). În urma observaţiilor efectuate fauna semnalată este

reprezentata majoritar de nevertebrate, vertebrate (reptile, amfibieni) fiind slab reprezentate, în

timp ce mamiferele au o răspândire în afara zonelor de interes – obiective PUG.

Nevertebrate

Dintre nevertebrate cele mai multe specii sunt din grupa insectelor. În funcţie de tipul de

hrană fauna de nevertebrate ocupă fie zona hipo sau epigee, fie diferite părţi vegetale aeriene

ale plantelor ierboase sau subarboricole. La nivelul solului sunt întâlnite specii de colembole,

miriapode, acarieni, aranee, coleoptere şi nu numai.

Părţile vegetale ale plantelor reprezintă suportul şi hrana pentru diferitele specii de

gasteropode şi insecte adulte sau aflate în stare larvară: coleopterele şi lepidopterele. În



tabelul de mai jos, sunt evidenţiate speciile de nevertebrate identificate şi starea lor de

conservare.

Tabelul nr. 12 Specii de nevertebrate identificate

Nr crt

Specie Denumire populară Directiva Habitate OUG 57/2007

1 Aglais urticae Vulpe mică neconsemnată neconsemnată 2 Anisoplia austriaca Cărăbuşul cerealelor neconsemnată neconsemnată 3 Apis mellifera Albină neconsemnată neconsemnată 4 Aranea diadema Păianjenul cu cruce neconsemnată neconsemnată 5 Bombus terrestris Bondar neconsemnată neconsemnată 6 Coccinella septempunctata Gărgăriţă neconsemnată neconsemnată 7 Culex pipiens Tânţarul comun neconsemnată neconsemnată 8 Decticus verrucivorus Cosaş neconsemnată neconsemnată 9 Erythromma viridulum - neconsemnată neconsemnată

10 Formica rufa Furnică neconsemnată neconsemnată 11 Gryllus campestris Greierul-de-cîmp neconsemnată neconsemnată 12 Melanostoma scalare - neconsemnată neconsemnată 13 Pieris brassicae Fluturele alb al verzei neconsemnată neconsemnată 14 Pieris rapae Fluturele alb al rapiţei neconsemnată neconsemnată 15 Plebeius argus - neconsemnată neconsemnată 16 Vanessa atalanta Admiral neconsemnată neconsemnată 17 Vanessa cardui Fluturele de scaieţie neconsemnată neconsemnată 18 Vespa germanica Viespie neconsemnată neconsemnată

O importanţă deosebită o reprezintă biocenoza Lacului Sarat (Movila Miresii) ce prezinta

speciile facând parte din clasa diatomeelor, flagelatelor si ciliatelor. Din cauza concentratiei

ridicate de sare in apa lacului plantele superioare lipsesc. Speciile mai des intalnite de

fitoplancton: Increngatura Xanthophits, Chorogaster raphidioides sunt specii care au

dezvoltare abundentă în perioadele de vara.

Caracteristic pentru zoocenoza din Lacul Movila Miresii este prezenta filopodului Artemia

salina, care in anumite perioade (mai, iunie) formeaza populatii foarte dense. Artemia salina

este un crustaceu inferior filopod cu o segmentare clara, cu un numar mare de segmente, cu

un corp alungit de cca 8 – 18 mm si moale.Se deplaseaza innotand pe spate, fitrand continuu

apa, cu ajutorul picioruselor foliacee retinand particulele organice pentru hrana. Coloratia

corpului este datorata prezentei hemoglobinei, pigment caracteristic vertebratelor.

Aceste organisme atrase de lumina sunt purtate de valurile produse chiar si de brizele

usoare, aduse la mal si din cauza frgilitatii lor se lovesc si mor formand de-a lungul malurilor

braie rosii. Un fenomen interesant observat la acest crustaceu este legatura dintre forma lui si

salinitatea apei. Prezinta o mare plasticitate ecologica putand trai in ape cu concentratie salina



diferita fapt ce-l face sa reziste la salinitati variabile, fiind capabil sa-si pastreze in sange o

concentratie moleculara constanta fiind considerat din aceste motive un osmeoosmotic perfect

(D Albu – Rezervatii zone protejate si monumente ale naturii din tinuturile Brailei).

In zooplancton au fost identificate specii de rotiferi – Asplanohna brachionus, iar dintre

microcrustacei copepode (Copepoda), Eudiaptomus, Cantocamptus, Cladoceri (Cladocera)

Toata microfauna si microflora care traieste in conditii de salinitate ridicata in Lacul Movila

Miresii formeaza an de an substanta organica ce participa in final la formarea namolului.

Adancimea mica a apei din lac, miscarea permanenta a maselor de apa prin valuri, urmata de

o buna transparenta, si o buna oxigenare sunt conditii favorabile pentru dezvoltarea algoflorei,

iar aceasta la randu-i reprezinta suportul nutritiv pentru zoocenoza. Prin materialul organic ce

se formeaza dupa moartea organismelor biocenozele specifice acestui lac participa in

procesele de paleoidogenoza.

Vertebratele prezente în zona destinată implementării PUG sunt puţin numeroase atât

ca număr de specii cât şi ca număr de indivizi , ele făcând parte din rândul consumatorilor de

ordin superior.

Vertebratele semnalate aparţin următoarelor grupe sistematice:

Amfibienii: - reprezentaţi prin câteva specii: broasca mică de lac (Rana esculenta),

broasca mare de lac (Rana ridibunda), brotăcel (Hyla arborea), broasca de pământ (Pelobates

fuscus) specii ce se dezvoltă cu precădere în zona luciurilor de apă şi a zonelor mlăştinoase

din imediata vecinătate a celor patru lacuri din comuna Movila Miresii.

Reptilele:– sunt slab reprezentate atât ca specii cât şi ca indivizi fiind semnalată specia

Natrix tesselata (şarpele de apă), Natrix natrix (şarpele de casă) Lacerta agilis (şopârla

cenuşie), Lacerta viridis (guşterul).

Mamifere: - fauna de mamifere prezentă în zonă este caracteristică pentru mediul în

care se practică o agricultură şi un păşunat intensiv.

Cel mai mare număr este reprezentat de rozătoare, cum ar fi Microtus arvalis (şoarecele

berc) şi Apodemus agrarius (şoarecele de câmp).

În zonă au mai fost observate specii aparţinând ordinului Carnivora, identificată prin specia

Vulpes vulpes (vulpea) dar şi indivizi aparţinând ordinului Lagomorpha identificaţi prin specia

Lepus europaeus (iepure de câmp, şoldan)



În urma monitorizării nu au fost identificaţi indivizi sau galerii aparţinând speciii

Spermophilus citellus.

Tabelul nr. 13 Specii de amfibieni/reptile şi mamifere identificate

Nr crt

Specia Denumirea populară

IUCN RED LIST

Specie protejată inclusă în Cartea

Roşie a vertebratelor din România

Directiva Habitate

OUG 57/2007

Amfibieni 1 Rana esculenta Broasca mică de lac LC - Anexa 5 Anexa 5A 2 Rana ridibunda Broasca mare de lac LC - Anexa 5 Anexa 5A 3 Hyla arborea Brotăcel LC * Anexa 4 Anexa 4A 4 Pelobates fuscus Broasca de pământ LC * Anexa 4 Anexa 4A

Reptile 5 Natrix tessellata Şarpele de apă LC * Anexa 4 Anexa 4A 6 Natrix natrix Şarpele de casă NT - Anexa 4 - 7 Lacerta agilis Şopârla cenuşie LC - Anexa 4 Anexa 4A 8 Lacerta viridis Guşterul LC - Anexa 4 Anexa 4A

Mamifere 9 Microtus arvalis Şoarecele berc LC - - - 10 Apodemus agrarius Şoarecele de câmp LC - - - 11 Vulpes vulpes Vulpea LC - - Anexa 5B 12 Lepus europaeus Iepurele de câmp LC - - Anexa 5B



2.2.9 Date despre prezenta, localizarea, populaţia si ecologia speciilor prezente pe

suprafaţa sau în vecinătatea planului ROSPA 0048, menţionate si în formularul

standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

Avifauna reprezintă componenta faunistică cea mai bine reprezentată la nivelul

comunei, atât prin specii acvatice, semnalate în zona lacuri Esna, Seaca, Lutu Alb si

Movila Miresii, cât şi terestră, observată în pajiştile stepice.

Pentru a monitoriza activitatea avifaunistică a zonei s-au facut monitorizări pe

cele 4 lacuri din comuna Movila Miresii, astfel în urma observaţiilor efectuate au fost

semnalate un număr total de 110 de specii de păsări, aparţinând la 42 de familii şi 15

ordine.

Din punct de vedere fenologic majoritare sunt speciile oaspeţi de vară si în pasaj,

parţial migratoare si sedentare, prezenta oaspetilor de iarna nefiind semnalata in zona

lacurilor. Structura fenologică a speciilor identificate in zona lacurilor pentru avifaunele

semnalate în cele patru lacuri este asemănătoare. De mentionat ca studiul s-a

concentrat pe zona lacurilor Opreanu si Movila Miresii, zone ce sunt in directa legatura

cu obiectivele propuse prin PUG.

Astfel in urma observatiilor s-a constatat ca ponderea speciilor acvatice este

asemanatoare cu speciile terestre, echilibru ce se datoreaza si existentei unei vegetatii

lemnoase de tip arbuşti şi/sau tufişuri, care atrage speciile terestre, în special dintre

Passeriformes.

Acest raport se păstrează pentru fiecare lac în parte, excepţie făcând lacul Lutu

Alb unde speciile acvatice sunt mai numeroase decat cele terestre, jusficarea constand

in faptul ca vegetaţia lemnoasă este slab reprezentată, ceea ce influenţează negativ

prezenţa speciilor terestre.

Se remarcă faptul că cel mai mare număr de specii raportat la avifauna întregului

areal a fost semnalat pe lacurile cu apa dulce (amenajări piscicole) Opreanu , lacul

Lutul Alb şi lacul Seaca iar pe Lacul Sărat (Movila Miresii) fiind observate un numar mai

mic de specii si indivizi ai acestora, predominănd speciile limnicole aspect datorat şi

lipsei habitatelor de cuibărire şi hrănire. Pentru fiecare lac în parte rezultatele

monitorizărilor sunt consemnate în tabele.



Tabelul nr. 14 Fenologia speciilor de păsări identificate în zona lacului Lutul Alb

Nr crt Denumirea ştiinţifică

Denumirea Populară

Familia Ordinul Directiva

păsări OUG

57/2007 Categoria fenologică

Ecologia speciei

Cuibăritor Specie

identificată 1. Accipiter nisus Uliu păsărar Accipitridae Falconiformes Anexa I - PM Ter N P, H

2. Acrocephalus

schoenobaenus

Lăcar mic Sylviidae Passeriformes - - OV Acv C H, C

3. Acrocephalus

scirpaceus

Lăcar de stuf Sylviidae Passeriformes - - OV Acv C H, C

4. Alauda arvensis Ciocârlie de

câmp Alaudidae Passeriformes

Anexa II/2

Anexa 5C PM Ter C H, C

5. Anas crecca Raţă mică Anatidae Anseriformes Anexa

II/1 Anexa 5C PM Acv N P, H

6. Anas querquedula Raţă

cârâitoare Anatidae Anseriformes Anexa

II/1 Anexa 5C OV Acv N P, H

7. Ardea cinerea Stârc cenuşiu Ardeidae Ciconiiformes - - OV Acv N H,P 8. Ardeola ralloides Stârc galben Ardeidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P

9. Buteo buteo Şorecar comun Accipitridae Falconiformes - - PM Ter N H, P

10. Carduelis carduelis Sticlete Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C 11. Carduelis chloris Florinte Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C

12. Charadrius dubius Prundăraş

gulerat mic

Charadriidae Charadriiformes - - OV Acv N H, P

13. Chlidonias hybridus

Chirighiţă cu obraji albi

Sternidae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H, P

14. Ciconia ciconia Barză albă Ciconiidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N P 15. Circus aeruginosus Erete de stuf Accipitridae Falconiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C

16. Coccothraustes coccothraustes

Botgros Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter N H, P

17. Corvus corone cornix Cioară grivă Corvidae Passeriformes Anexa

II/2 Anexa 5C Sed Ter N H, P

18. Corvus monedula Stăncuţă Corvidae Passeriformes Anexa

II/2 Anexa 5C Sed Ter C H, C



19. Cygnus olor Lebădă de

vară Anatidae Anseriformes

Anexa II/2

- PM Acv N P

20. Egretta alba Egretă mare Ardeidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P 21. Egretta garzetta Egretă mică Ardeidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P

22. Emberiza schoeniclus

Presură de stuf

Fringillidae Passeriformes - - PM Ter C H, C

23. Falco tinnunculus Vânturel roşu Falconidae Falconiformes - 4B PM Ter N H, P 24. Fringilla coelebs Cinteză Fringillidae Passeriformes - - PM Ter C H, C

25. Fulica atra Lişiţă Rallidae Gruiformes Anexa

II/2 Anexa 5C PM Acv C H,C

26. Galerida cristata Ciocârlan Alaudidae Passeriformes - - Sed Ter N H, P

27. Gallinula chloropus Găinuşă de

baltă Rallidae Gruiformes Anexa

II/2 Anexa 5C OV Acv N H,P

28. Gavia arctica Cufundar polar Gaviidae Gaviiformes Anexa 1 Anexa 3 OI Acv N H

29. Glareola pratincola Ciovlică ruginie Glareolidae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C

30. Himantopus himantopus

Piciorong Recurvirostridae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C

31. Hirundo rustica Rândunică Hirundinidae Passeriformes - - OV Ter N H, P 32. Ixobrychus minutus Stârc pitic Ardeidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv C H,C

33. Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic Laniidae Passeriformes Anexa I Anexa 3 OV Ter C H, C

34. Larus cachinnans Pescăruş argintiu

Laridae Charadriiformes Anexa

II/2 - Sed Acv N H, P

35. Larus minutus Pescăruş mic Laridae Charadriiformes - Anexa 3 Pas Acv N H, P

36. Larus ridibundus Pescăruş râzător


II/2 - PM Acv N H, P

37. Limosa limosa Sitar de mal Scolopacidae Charadriiformes Anexa

II/2 - OV Acv N H, P

38.

Luscinia megarhynchos

Privighetoare roşcată

Turdidae Passeriformes - - OV Ter N H, P

39. Melanocorypha calandra

Ciocârlie de Bărăgan Alaudidae Passeriformes Anexa I Anexa 3 PM Ter C H, C

40. Mergus merganser Ferestraş

mare Anatidae Anseriformes

Anexa II/2

- OIP Acv N P, H

41. Miliaria calandra Presură sură Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B PM Ter C H, C



42. Motacilla alba Codobatură

albă Motacillidae Passeriformes - Anexa 4B OV Ter N H, P

43. Muscicapa striata Muscar sur Muscicapidae Passeriformes - Anexa 4B OV Ter N H, P

44. Numenius arquata Culic mare Scolopacidae Charadriiformes Anexa


45. Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Ardeidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P

46. Parus caeruleus Piţigoi albastru Paridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C 47. Parus major Piţigoi mare Paridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C 48. Passer domesticus Vrabie de casă Passeridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C

49. Passer montanus Vrabie de

câmp Passeridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C

50. Pelecanus onocrotalus

Pelican comun Pelecanidae Pelecaniformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N HP

51. Phalacrocorax carbo Cormoran

mare Phalacrocoracidae Pelecaniformes Anexa 1 - OV Acv N H,P

52. Phalacrocorax pygmeus

Cormoran mic Phalacrocoracidae Pelecaniformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P

53. Philomachus pugnax Bătăuş Scolopacidae Charadriiformes Anexa

II/2 - Pas Acv N H, P

54. Phoenicurus phoenicurus

Codroş de pădure

Turdidae Passeriformes - Anexa 4B OV Ter N H, P

55. Phylloscopus

collybita Pitulice mică Sylviidae Passeriformes - - OV Ter N H, P

56. Pica pica Coţofană Corvidae Passeriformes Anexa


57. Platalea leucorodia Lopătar Threskiornithidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P 58. Plegadis falcinellus Ţigănuş Threskiornithidae Ciconiiformes - Anexa 3 OV Acv N H,P

59. Pluvialis apricaria Ploier auriu Charadriidae Charadriiformes Anexa

II/2 Anexa 3 Pas Acv N H, P

60. Podiceps cristatus Corcodel mare Pidicipedidae Podicipediformes - - OV Acv C C, H

61. Rallus aquaticus Cârstel de


II/2 - PM Acv C H, C

62. Recurvirostra avosetta

Ciocîntors Recurvirostridae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C

63. Sterna hirundo Chiră de baltă Sternidae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H, P

64. Streptopelia Guguştiuc Columbidae Columbiformes Anexa Anexa 5C S ed Ter N H, P



decaocto II/2

65. Sturnus vulgaris Graur Sturnidae Passeriformes Anexa

II/2 Anexa 5C PM Ter N H, P

66. Sylvia atricapilla Silvie cu cap

negru Sylviidae Passeriformes - - OV Ter N H, P

67. Sylvia communis Silvie de câmp Sylviidae Passeriformes - - OV Ter C H, C 68. Sylvia curruca Silvie mică S ylviidae Passeriformes - - OV Ter C H, C 69. Tachybaptus ruficollis Corcodel mic Pidicipedidae Podicipediformes - Anexa 4B OV Acv N H

70. Tringa erythropus Fluierar negru Scolopacidae Charadriiformes Anexa


71. Tringa glareola Fluierar de mlaştină

Scolopacidae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 Pas Acv N H, P

72. Tringa totanus Fluierar cu

picioare roşii

Scolopacidae Charadriiformes Anexa


73. Turdus pilaris Cocoşar Turdidae Passeriformes Anexa


74. Vanellus vanellus Nagâţ Charadriidae Charadriiformes Anexa

II/2 - OV Acv C H, C

Tabelul nr. 15 Fenologia speciilor de păsări identificate în zona lacului Lacul Opreanu

Nr crt Denumirea ştiinţifică Denumirea Populară


păsări OUG


Ecologia speciei

Cuibăritor Specie

identificată 1. Accipiter nisus Uliu păsărar Accipitridae Falconiformes Anexa I - PM Ter N P, H

2. Acrocephalus

scirpaceus

Lăcar de stuf Sylviidae Passeriformes - - OV Acv C H, C


câmp Alaudidae Passeriformes Anexa

II/2 Anexa 5C PM Ter C H, C

4. Alcedo atthis Pescăraş albastru Alcedinidae Coraciiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H, P

5. Anser albifrons Gârliţă mare Anatidae Anseriformes Anexa

II/2 Anexa 5C OI Acv N H,P

6. Anser anser Gâscă de vară Anatidae Anseriformes Anexa

II/1 Anexa 5C MP Acv N H,P

7. Ardea cinerea Stârc cenuşiu Ardeidae Ciconiiformes - - OV Acv N H,P 8. Ardeola ralloides Stârc galben Ardeidae Ciconiiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H,P



9. Asio otus Ciuf de pădure

Strigidae Strigiformes - - Sed Ter N H, P

10. Athene noctua Cucuvea Strigidae Strigiformes - Anexa 4B Sed Ter N H, P

11. Aythya ferina Raţă cu cap

castaniu Anatidae Anseriformes

Anexa II/1

Anexa 5C PM Acv N H,P

12. Aythya fuligula Raţă moţată Anatidae Anseriformes Anexa

II/1 Anexa 5C OIP Acv N H, P

13. Aythya nyroca Raţă roşie Anatidae Anseriformes Anexa1 Anexa 3 OV Acv C H,C 14. Bombycilla garrulus Mătăsar Bombycillidae Passeriformes - Anexa 4B OIP Ter N H, P 15. Carduelis cannabina Cânepar Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C 16. Carduelis carduelis Sticlete Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C 17. Carduelis chloris Florinte Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C


gulerat mic





20. Ciconia ciconia Barză albă Ciconiidae Ciconiiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H,P

21. Coccothraustes coccothraustes


22. Coracias garrulus Dumbrăveanc

ă Coraciidae Coraciiformes Anexa I Anexa 3 OV Ter N H, P

23. Corvus corone cornix Cioară grivă Corvidae Passeriformes Anexa II/2 Anexa 5C Sed Ter C H, C



25. Cuculus canorus Cuc Cuculidae Cuculiformes - - OV Ter C H, C 26. Egretta alba Egretă mare Ardeidae Ciconiiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H,P 27. Egretta garzetta Egretă mică Ardeidae Ciconiiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H,P

28. Emberiza citrinella Presură galbenă Fringillidae Passeriformes - - Sed Ter N H, P

29. Emberiza schoeniclus Presură de

stuf Fringillidae Passeriformes - - PM Ter N H, P

30. Falco tinnunculus Vânturel roşu Falconidae Falconiformes - Anexa 4B PM Ter N H, P

31. Falco vespertinus Vânturel de

seară Falconidae Falconiformes - Anexa 3 OV Ter N H, P



32. Fringilla coelebs Cinteză Fringillidae Passeriformes - - PM Ter C H, C

33. Fulica atra Lişiţă Rallidae Gruiformes Anexa II/2

Anexa 5C PM Acv C H,C


35. Gallinago gallinago Becaţină comună

Scolopacidae Charadriiformes Anexa II/2

Anexa 5C Pas Acv N H, P

36. Gallinula chloropus Găinuşă de

baltă Rallidae Gruiformes

Anexa II/2

Anexa 5C OV Acv C H,C

37. Garrulus glandarius Gaiţă Corvidae Passeriformes Anexa


38. Glareola pratincola Ciovlică ruginie

Glareolidae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C



40. Hirundo rustica Rândunică Hirundinidae Passeriformes - - OV Ter C H, C 41. Ixobrychus minutus Stârc pitic Ardeidae Ciconiiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H,P

42. Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic

Laniidae Passeriformes Anexa I Anexa 3 OV Ter C H, C

43. Lanius minor Sfrâncioc cu

frunte neagră

Laniidae Passeriformes Anexa I Anexa 3 OV Ter N H, P

44. Larus cachinnans Pescăruş argintiu Laridae Charadriiformes Anexa



46. Larus ridibundus Pescăruş râzător Laridae Charadriiformes Anexa




48.



Turdidae Passeriformes - - OV Ter C H, C

49. Merops apiaster Prigorie Meropidae Coraciiformes - - OV Ter N H, P 50. Miliaria calandra Presură sură Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B PM Ter C H, C 51. Milvus migrans Gaie neagră Accipitridae Falconiformes Anexa I Anexa 3 OV Ter N H, P



53. Motacilla flava Codobatură Motacillidae Passeriformes - Anexa 4B OV Ter C H, C



galbenă

54. Numenius arquata Culic mare Scolopacidae Charadriiformes Anexa II/2

- OV Acv N H, P

55. Nycticorax nycticorax Stârc de noapte

Ardeidae Ciconiiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H,P

56. Parus caeruleus Piţigoi

albastru Paridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C

57. Parus major Piţigoi mare Paridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C

58. Passer domesticus Vrabie de

casă Passeridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C




Pelican comun

Pelecanidae Pelecaniformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H,P

61. Perdix perdix Potârniche Phasianidae Galliformes Anexa

II/1 Anexa 5C Sed Ter C H,C


mare Phalacrocoracidae Pelecaniformes Anexa I - OV Acv N H,P


Cormoran mic Phalacrocoracidae Pelecaniformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H,P



65. Phoenicurus phoenicurus

Codroş de pădure Turdidae Passeriformes - Anexa 4B OV Ter N H, P

66. Pica pica Coţofană Corvidae Passeriformes Anexa II/2

Anexa 5C Sed Ter N H, P

67. Plegadis falcinellus Ţigănuş Threskiornithidae Ciconiiformes - Anexa 3 OV Acv N P

68. Podiceps cristatus Corcodel

mare Pidicipedidae Podicipediformes - - OV Acv N H, P

69. Pyrrhula pyrrhula Mugurar Fringillidae Passeriformes - - OIP Ter N H, P

70. Rallus aquaticus Cârstel de


II/2 - PM Acv C H, C

71. Recurvirostra

avosetta Ciocîntors Recurvirostridae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C

72. Sitta europaea Ţiclean Sittidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C 73. Sitta europaea Ţiclean Sittidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C 74. Sterna hirundo Chiră de baltă Sternidae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H, P 75. Streptopelia decaocto Guguştiuc Columbidae Columbiformes Anexa Anexa 5C Sed Ter N H, P



II/2

76. Streptopelia turtur Turturică Columbidae Columbiformes Anexa II/2

Anexa 5C OV Ter N H, P





79. Sylvia communis Silvie de câmp Sylviidae Passeriformes - - OV Ter C H, C 80. Sylvia curruca Silvie mică S ylviidae Passeriformes - - OV Ter C H, C 81. Tachybaptus ruficollis Corcodel mic Pidicipedidae Podicipediformes - Anexa 4B OV Acv N H, P 82. Tadorna tadorna Călifar alb Anatidae Anseriformes - - OV Acv N H, P





85. Turdus merula Mierlă Turdidae Passeriformes Anexa

II/2 - PM Ter C H, C



87. Upupa epops Pupăză Upupidae Coraciiformes - - OV Ter C H, C


II/2 - OV Acv C H, C

Tabelul nr. 15 Fenologia speciilor de păsări identificate în zona lacului Seaca

Nr crt Denumirea ştiinţifică

Denumirea Populară


păsări OUG


Ecologia speciei

Cuibăritor Specie

identificată



Anexa II/2


2. Anas penelope Raţă

fluierătoare Anatidae Anseriformes

Anexa II/1

Anexa 5C OIP Acv N H,P

3. Ardea cinerea Stârc cenuşiu Ardeidae Ciconiiformes - - OV Acv N P

4. Aythya ferina Raţă cu cap

castaniu Anatidae Anseriformes

Anexa II/1

Anexa 5C PM Acv N H,P



6. Aythya nyroca Raţă roşie Anatidae Anseriformes Anexa1 Anexa 3 OV Acv C H,C



7. Branta ruficollis Gâscă cu gât

roşu Anatidae Anseriformes Anexa1 Anexa 3 OIP Acv N H,P

8. Buteo buteo Şorecar comun Accipitridae Falconiformes - - PM Ter N H, P

9. Carduelis cannabina Cânepar Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C 10. Carduelis carduelis Sticlete Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C 11. Carduelis chloris Florinte Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C


gulerat mic





14. Ciconia ciconia Barză albă Ciconiidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N P





17. Egretta alba Egretă mare Ardeidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P 18. Egretta garzetta Egretă mică Ardeidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P 19. Falco tinnunculus Vânturel roşu Falconidae Falconiformes - 4B PM Ter N H, P

20. Falco vespertinus Vânturel de

seară Falconidae Falconiformes - Anexa 3 OV Ter N H, P



II/2 Anexa 5C PM Acv N H, P

23. Galerida cristata Ciocârlan Alaudidae Passeriformes - - Sed Ter C H, C





26. Hirundo rustica Rândunică Hirundinidae Passeriformes - - OV Ter N H, P 27. Ixobrychus minutus Stârc pitic Ardeidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P






30. Larus ridibundus Pescăruş Laridae Charadriiformes Anexa - PM Acv N H, P



râzător II/2

31. Limosa limosa Sitar de mal Scolopacidae Charadriiformes Anexa II/2

- OV Acv N H, P

32.




33. Melanocorypha

calandra Ciocârlie de

Bărăgan Alaudidae Passeriformes Anexa I Anexa 3 PM Ter N H, P

34. Merops apiaster Prigorie Meropidae Coraciiformes - - OV Ter N H, P 35. Miliaria calandra Presură sură Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B PM Ter C H, C





Ardeidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P




41. Passer domesticus Vrabie de

casă Passeridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C




Pelican comun Pelecanidae Pelecaniformes Anexa1 Anexa 3 OV Acv N H,P




Cormoran mic Phalacrocoracidae Pelecaniformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P



47. Platalea leucorodia Lopătar Threskiornithidae Ciconiiformes Anexa1 Anexa 3 OV Acv N H,P 48. Plegadis falcinellus Ţigănuş Threskiornithidae Ciconiiformes - Anexa 3 OV Acv N P

49. Recurvirostra avosetta

Ciocîntors Recurvirostridae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C

50. Sitta europaea Ţiclean Sittidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter N H, N 51. Sterna hirundo Chiră de baltă Sternidae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H, P 52. Sturnus vulgaris Graur Sturnidae Passeriformes Anexa Anexa 5C PM Ter N H, P



II/2 53. Sylvia communis Silvie de câmp Sylviidae Passeriformes - - OV Ter C H, C 54. Sylvia curruca Silvie mică S ylviidae Passeriformes - - OV Ter C H, C



56. Upupa epops Pupăză Upupidae Coraciiformes - - OV Ter C H, C



Tabelul nr. 16 Fenologia speciilor de păsări identificate în zona Lacului Sărat

Nr crt Denumirea ştiinţifică Denumirea Populară


păsări OUG


Ecologia speciei

Cuibăritor Specie

identificată

1. Uliu

porumbar Accipitridae Falconiformes Anexa I - PM Ter N H, P



Anexa II/2


3. Anas crecca Raţă mică Anatidae Anseriformes Anexa

II/1 Anexa 5C OIP Acv N P

4. Anser albifrons Gârliţă mare Anatidae Anseriformes Anexa

II/2 Anexa 5C OI Acv N P

5. Ardea cinerea Stârc cenuşiu Ardeidae Ciconiiformes - - OV Acv N P

6. Asio otus Ciuf de pădure

Strigidae Strigiformes - - Sed Ter N H, P



8. Buteo buteo Şorecar comun

Accipitridae Falconiformes - - PM Ter N H, P

9. Carduelis carduelis Sticlete Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C

10. Carduelis chloris Florinte Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C

11. Charadrius

alexandrinus

Prundăraş de sărătură

Charadriidae Charadriiformes - Anexa 3 OV Acv N H, P



12. Charadrius dubius

Prundăraş gulerat

mic Charadriidae Charadriiformes - - OV Acv N H, P




14. Ciconia ciconia Barză albă Ciconiidae Ciconiiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N P

15. Circus aeruginosus Erete de stuf Accipitridae Falconiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H, P

16. Coccothraustes

coccothraustes






19. Cygnus olor Lebădă de

vară Anatidae Anseriformes

Anexa II/2

- PM Acv N P

20. Dendrocopus major

Ciocănitoare pestriţă

mare Picidae Piciformes Anexa I - Sed Ter C H, C

21. Egretta alba Egretă mare Ardeidae Ciconiiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N P

22. Egretta garzetta Egretă mică Ardeidae Ciconiiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N P

23. Emberiza citrinella Presură galbenă

Fringillidae Passeriformes - - Sed Ter N H, P

24. Emberiza schoeniclus Presură de

stuf Fringillidae Passeriformes - - PM Ter C H, C

25. Falco subbuteo Şoimul

rândunelelor Falconidae Falconiformes - Anexa 4B OV Ter N H, P

26. Falco tinnunculus Vânturel roşu Falconidae Falconiformes - Anexa 4B PM Ter N H, P



II/2 Anexa 5C PM Acv N H, P




30. Garrulus glandarius Gaiţă Corvidae Passeriformes Anexa




32. Himantopus

himantopus Piciorong Recurvirostridae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C

33. Hirundo rustica Rândunică Hirundinidae Passeriformes - - OV Ter N H, P







37. Larus ridibundus Pescăruş râzător





39.

Luscinia

megarhynchos



40. Melanocorypha

calandra

Ciocârlie de Bărăgan

Alaudidae Passeriformes Anexa I Anexa 3 PM Ter N H, P

41. Merops apiaster Prigorie Meropidae Coraciiformes - - OV Ter N H, P

42. Miliaria calandra Presură sură Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B PM Ter C H, C





Ardeidae Ciconiiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N P




48. Passer domesticus Vrabie de casă Passeridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C







51. Phalacrocorax

pygmeus Cormoran mic Phalacrocoracidae Pelecaniformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H,P



53. Phoenicurus

phoenicurus

Codroş de pădure

Turdidae Passeriformes - Anexa 4B OV Ter N H, P

54. Phylloscopus collybita Pitulice mică Sylviidae Passeriformes - - OV Ter N H, P



56. Picus viridis Ghionoaie

verde Picidae Piciformes - Anexa 4B Sed Ter N H, P

57. Plegadis falcinellus Ţigănuş Threskiornithidae Ciconiiformes - Anexa 3 OV Acv N P

58. Pyrrhula pyrrhula Mugurar Fringillidae Passeriformes - - OIP Ter N H, P

59. Recurvirostra

avosetta Ciocîntors Recurvirostridae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C

60. Sitta europaea Ţiclean Sittidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C

61. Streptopelia decaocto Guguştiuc Columbidae Columbiformes Anexa






64. Sylvia communis Silvie de câmp Sylviidae Passeriformes - - OV Ter C H, C

65. Sylvia curruca Silvie mică S ylviidae Passeriformes - - OV Ter C H, C

66. Tadorna tadorna Călifar alb Anatidae Anseriformes - - OV Acv C H, C







69. Tringa totanus

Fluierar cu picioare

roşii Scolopacidae Charadriiformes

Anexa II/2

- OV Acv N H, P





OI – oaspete de iarnă; OV – oaspete de vară; OIP – oaspete de iarnă parţial migrator, PM – parţial migrator; Sed – sedentary; Pas – pasaj; Acv – acvativ N – necuibaritor, C – cuibăritor; H – hrănire, P – pasaj;



2.2.9.1. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si a relaţiei acestora cu aria

naturala protejata de interes comunitar învecinata ROSPA 0048

Fenologia speciilor identificate în cadrul Ariei naturale de protecţie specială

avifaunistică ROSPA0048 indică o majoritate a oaspeţilor de vara (OV) si a speciilor

parţial migratoare (MP) procent ce reprezintă 55% din totalul speciilor inventariate. De

asemeni un procent important este al speciilor sedentare aprox.15 %. Celelalte grupe

fenologic (oaspeţi de iarnă OI, specii în pasaj P) reprezintă populaţii mai mici din

structura avifaunei în arealul studiat.

Numărul de specii acvatice şi terestre au o pondere asemănătoare, fapt datorat

în principal prezenţei unei vegetaţii lemnoase de tip arbuşti şi/sau tufişuri precum şi

suprafeţe mari de livezi, care atrage un număr mai mare de specii terestre, în special

dintre Passeriformes. Acest raport echilibrat al speciilor nu se mai observă în zona

lacurilor, aici speciile acvatice şi limnicole predominând în tot sezonul estival.

Este bine de remarcat că peste jumătate din speciile semnalate sunt cuibăritoare (C),

ponderea mare având-o speciile terestre urmate de cele limnicole şi acvatice. Existenta

pe cele 3 lacuri de apa dulce (Opreanu, Seaca şi Lutul Alb) a unor ferme piscicole ce

exploatează ihtiofauna locală face ca speciile acvatice şi limnicole să-si reducă

cuibăritul ca urmare a activităţilor piscicole desfăşurate. Existenţa unei vegetaţii palustre

în jurul lacurilor de apă dulce favorizează cuibăritul speciilor acvatice, a căror pondere

mai mare este consemnată în zona lacurilor Opreanu şi Lutul Alb.

Pe Lacul Sărat s-au observat în special specii cuibăritoare limnicole (Recuvirostra

avosetta, Himantopus himantopus şi Vanellus vanellus) dar si a unei specii acvatice

(Tadorna tadorna) prezenţa acesteia nefiind semnalată în fiiecare an. Aceasta pondere

mică a speciilor cuibăritoare în zona Lacului Sărat cu o pondere mică, acest lucru se

poate explica prin lipsa habitatelor specifice de cuibărit pentru majoritatea speciilor

acvatice prezente, ca urmare a lacului cu apă sărată fapt ce împiedică dezvoltarea

habitatelor cu vegetaţie înaltă specifică malurilor de ape curgătoare s-au stătătoare.

Speciile necuibăritoare atât acvatice, cât şi terestre, folosesc zona ca loc de hrănire şi

popas pe perioada staţionării lor în areal.



2.3. Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii afectate

(evoluţia numerica a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea

PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea

speciei pe termen lung)

Existenţa speciilor de flora si fauna specifice habitatelor de interes comunitar in

zona studiata a planului PUG permite implementarea planului în arealul propus cu

luarea unor masuri privind protecţia biodiversităţii locale. Realizarea proiectului nu va

afecta numeric si structural nici una dintre populaţiile floristice şi faunistice din habitatele

prioritare ale ariilor naturale din zona PUG comuna Movila Miresii.

Implementarea obiectivele propuse au influenţă restrânsă (fiind limitate la

suprafeţele implicate si nu vor afecta integritatea si stabilitatea sitului natural Natura

2000.

2.4. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea

ariei naturale protejate de interes comunitar

Zona de studiu este alcătuită din următoarele tipuri de habitate: 1530* Pajişti şi

mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice, 1310 Comunităţi cu salicornia şi alte

specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase, R5309 Mlaştini şi terenuri

înmlăştinate (5) - Vegetaţie de margini de ape (53), R8704 Terenuri agricole şi peisaje

artificiale (8) – Comunităţi ruderale (87):

Dominanţă în zona studiată PUG a comunei Movila Miresii o reprezintă terenurile

agricole aprox. 70%, urmate de către pajiştile/păşunile seminaturale degradate 20% si

habitate naturale (1530* . 1310 si R5309) aprox. 10%.

Sub presiunile antropice existente (în special păşunatul excesiv) habitatele

natural de interes conservative descrise în zona de studiu menţin si asigura buna

funcţionalitate si relaţiile dintre populaţiile speciilor de flora si fauna. Funcţiile habitatelor

si ecologia speciilor au fost descrise in capitolele anterioare. Implementarea obiectivelor

PUG au rolul de a asigura în viitor reducerea presiunii antropice asupra habitatelor

prioritare si naturale, contribuind astfel la menţinerea suprafeţelor existente si chiar la

extinderea lor, mai ales în zone unde nu exista presiune antropica.



2.5. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,

acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Pentru siturile Natura 2000, ROSCI 0305 - Ianca - Plopu - Sărat - Comăneasca şi

ROSPA 0048 Ianca - Plopu – Sărat, nu exista pana în prezent un plan de management

aprobat, ce stabileşte obiective de conservare si masurile ce se vor lua pentru

integritatea ariilor naturale protejate. În aceste condiţii, masurile pentru protecţia ariilor

naturale de interes comunitar şi protecţie special avifaunistică care sunt avute în vedere

pentru implementarea Planului Urbanistic General vor avea ca scop conservarea

habitatelor si speciilor de flora si fauna prioritare de interes comunitar a căror masuri de

conservare au dus la instituirea ariilor naturale protejate.

În cadrul studiului de evaluare adecvata este evaluat impactul asupra fiecărei specii

si fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturala protejata de interes avifaunistic

posibil afectata de implementarea proiectului propus, astfel încât sa se asigure

obiectivele de conservare a acesteia si integritatea reţelei Natura 2000. Obiectivele de

conservare a sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea si restaurarea statutului

favorabil de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar si sunt stabilite

prin planurile de management aprobate la nivel naţional. Stabilirea obiectivelor de

conservare s-a făcut ţinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de

interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativa, populaţia, statutul de

conservare etc.).

2.6. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

În cazul ariilor naturale protejate starea de conservare a acestora este data de

totalitatea factorilor ce acţionează asupra sa si asupra speciilor caracteristice si care îi

poate afecta pe termen lung răspândirea, structura si funcţiile, precum şi supravieţuirea

speciilor caracteristice. Aceasta stare se considera „favorabila” atunci când sunt

îndeplinite condiţiile:

� arealul natural al habitatului si suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui

areal sunt stabile sau în creştere;



� habitatul are structura si funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe

termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este

mare;

� speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabila

(aşa cum aceasta este definita în continuare).

Habitatele prioritare specifice sitului nu vor fi fragmentate având in vedere ca

obiectivele planului sunt amplasate în afara habitatelor prioritare. De asemeni se

propune stabilirea unei zonei de interdicţie de construire şi dezvoltare urbanistică, zonă

ce va asigura integritatea Ariei natural protejate ROSCI0305 şi conservarea habitatelor

prioritare existente. Habitatele identificate in zona de implementare a planului urbanistic

general nu sunt caracteristice sitului ROSCI0305, iar speciile de floră şi faună din zona

dezvoltării obiectivelor PUG nu sunt prioritare si nu sunt incluse pe Lista speciilor

protejate sau pe Lista roşie a speciilor ameninţate.

Tabelul nr. 17 Starea actuala de conservare a habitatelor de interes

conservativ prezente pe teritoriul administrative al comunei Movila Miresii

Habitate Starea de

conservare in zona de studiu

Ameninţări Tendinţe

Habitat 1530* Nefavorabila

Păşunat intensiv. Colonizarea unor specii

invazive. Procese natural de

degradare. Incendieri ale vegetaţiei.

Habitat 1310 Nefavorabila

Colonizarea unor specii invazive

Procese naturale de degradare

Degradarea habitatelor existente.

Înlocuirea speciilor specifice habitatului cu specii ruderale

si invazive Mărirea suprafeţelor agricole.

Colonizarea unor specii invazive.

Margini de ape

Favorabila Procese natural degradare

Fluctuatii ale nivelului lacurilor

Mentinerea structurii habitatului

Terenuri agricole

Nu este cazul

Procese natural de degradare a solului.

Utilizarea fertilizanţilor chimici;

Activităţi de combatere a dăunătorilor

Mărirea suprafeţelor agricole.



Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea stării de conservare favorabila,

se vor lua cele mai potrivite măsuri respectând însă realităţile economice, sociale si

culturale specifice zonei.

În urma monitorizării arealului implicat în implementarea planului propus si a

habitatelor învecinate specifice ariei naturale protejata se constata o stare de

conservare nefavorabila a habitatelor 1530* si 1310 de interes conservativ pe fondul

unor factori antropici ce acţionează asupra integrităţii ariei naturale protejate si care pot

influenta pe termen lung răspândirea si abundenta populaţiilor speciilor respective la

nivel comunitar.

Obiectivele planului sunt situate în afara ariilor naturale protejate Natura 2000 de

pe teritoriul comunei Movila Miresii de aceea putem concluziona ca implementarea

planului nu va avea un efect direct asupra habitatelor prioritare si speciilor protejate din

compoziţia ariilor naturale protejate.

De asemenea amplasarea perimetrului analizat la extremitatea ariei naturale

protejate nu va produce fragmentari ale habitatelor. Toate speciile prezente pe

amplasament (afectate de implementarea planului) cât şi în imediata vecinătate sunt cu

risc redus si preocupare de conservare minimă.

Suprafeţele efectiv afectate de implementarea planului nu reprezintă habitate de

interes comunitar, au o valoare de conservare redusă şi o capacitate de regenerare

mare datorită prolificităţii speciilor si suprafeţei mari de întindere.

2.7. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturala a ariei naturale

protejate de interes comunitar

Presiuni şi ameninţări asupra habitatelor si speciilor de plante identificate

în zona de studiu

Activităţi agricole: aceste activităţi pot afecta biodiversitatea pe perioada

lucrărilor sezoniere efectuate pe terenurile agricole, aplicarea fertilizanţilor chimici,

combaterea dăunătorilor sau prin micsorarea habitatelor naturale situate în vecinătatea

terenurilor agricole;



Păşunatul în zona ariei naturale de interes comunitar – se face cu un număr

mare de animale si fără respectarea Codului de bune practici în agricultura; aceasta

activitate ducând la reducerea suprafeţelor habitatelor de interes conservativ şi

ruderalizarea acestora prin pătrunderea unor specii invazive.

Activităţi piscicole – aceste activităţi duc la o reducere a efectivelor de păsări

ce cuibăresc în zona lacurilor, De asemeni prezenţa speciilor acvatice (colonii de

cormorani şi pelicani) în zona lacurilor nu este dorită acţionându-se în scopul limitării

accesului acestora, măsuri care duc si la reducerea efectivelor celorlalte păsări ce

cuibăresc în zona.

Activităţi de pescuit, vânătoare si cules: aceste activităţi pot avea un impact

semnificativ atunci când este vorba de vânătoare, care crează un deranj semnificativ în

zonele în care se desfăsoară si, de asemenea, poate cauza moartea unor specii

protejate, iar în cazul activităţilor de cules, acestea pot duce la alterarea condţiilor unor

specii de plante prin colectarea unor părţi ale acestora (flori, frunze,rădăcini etc.) sau a

unor specii de animale, prin colectarea sau uciderea acestora (reptile, mamifere, păsări

etc) sau distrugerea cuiburilor lor;

Infrastructură, transport si comunicaţii: aceste activităţi pot avea efecte de

diminuare a suprafeţelor unor habitate naturale prin amenajarea, extinderea drumurilor

de exploatare sau pot afecta în mod direct speciile de păsări prin amenajarea unor

trasee de cabluri aeriene ce pot cauza moartea violentă a acestora.

3. Identificarea si evaluarea impactului

Acest capitol descrie condiţiile fizice si biologice, culturale si resursele socio-

economice existente în zona de impact a planului (zonele afectate) şi analizează

impactul direct şi indirect a surselor asociate implementării planului urbanistic general.

Consecinţele asupra mediului în situația alternativei de neimplementare vor fi de

asemeni analizate.

În ceea ce priveste identificarea si evaluarea impactului, se vor analiza posibilele

efecte semnificative ale prezentului proiect în funcţie de tipul de impact posibil a fi

înregistrat.



Tipurile de impact sunt evaluate în funcţie de parametrii faţă de care se face

raportarea, si anume în funcţie de:

1. Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an), mediu (1 – 5 ani)

si lung (mai mult de 5 ani);

2. Aria de aplicare a planului: impact al planului si impact cumulativ al planului cu

alte proiecte si planuri relevante din vecinătate;

3. Efect exercitat asupra factorilor de mediu: impact direct si indirect

3.1 Identificarea impactului

3.1.1. Impactul actual

Perimetrul destinat implementării planului urbanistic general PUG este localizat

în unitatea administrativa a comunei Movila Miresii comuna aflata în nord-vestul

judeţului Brăila. Impactul actual consta în surse de poluarea specifice activităților

agricole desfăşurate în zona, utilizarea drumurilor de exploatare agricola, exploatarea

intensive a terenurilor agricole, activităţi de combatere a dăunătorilor, păşunatul

excesiv, , activităţi piscicole, circulaţia autovehiculelor pe DJ 203. De asemenea o

contribuţie semnificativă la poluarea factorilor de mediu o are si inexistenţa unui sistem

centralizat de gestionare a apelor uzate menajere, a deşeurilor generate precum şi

inexistenţa unor zone de protectie asupra ariilor naturale, monumentelor istorice şi

arheologice etc.

3.1.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de

mediu

Formele de impact prognozate a se produce în urma implementarii proiectului

analizat sunt urmatoarele:

� Impactul asupra topografiei zonei si fiziologiei a reliefului;

� Impactul asupra calitatii factorilor de mediu: apa, aer, sol, zgomot;

� Impactul asupra biodiversitatii locale;



� Impactul asupra mediului social si economic.

Obiectivele propuse în cadrul PUG ce pot prognoza un impact asupra factorilor

de mediu analizati sunt caracterizati prin:

� Extinderea intravilanului comunei Movila Miresii se măreşte de la 286,11 ha la

837,67 ha;

� Stabilirea zonei de interdicţie de construire aferenta Lacului Sărat – zonă de

protecţie cu lăţimea de 50 m stabilita perimetrului lacului, zone de protectie

monumente istorice şi arheologice;

� Realizarea unui sistem centralizat de canalizare precum si epurarea apelor uzate

in 2 statii de epurare aferente localităţilor Movila Miresii şi Esna + Ţepeş.

� Realizarea unui proiect de dezvoltare durabilă, complex de agrement, informare

şi documentare asupra speciilor şi resurselor din zonă;

� Implementarea sistemului de gestionare a deşeurilor conform PJGD Brăila.

� Reabilitarea drumurilor comunale şi extinderea spaţiilor verzi la nivelul comunei.

Impactul asupra topografiei zonei si a fiziologiei reliefului

Prin implementarea obiectivelor planului propus PUG Movila Miresii, zona

propusa pentru dezvoltarea planului va fi schimbata datorita activitatilor specific fiecarui

obiectiv. Caracterul solului nu va fi schimbat în zona de implementare a planului.

Impactul direct asupra topografiei zonei si fiziologiei reliefului consta în

îndepartarea stratului de sol vegetal, impact care datorita limitarii ca suprafata si

perioada nu conduce la modificari ale echilibrului existent al solului si o eventuala

limitare a accesului în zona. Chiar daca aceste consecinte asupra topografiei si

fiziologiei reliefului sunt inevitabile, ambele sunt reversibile prin masurile luate în cadrul

fiecarui obiectiv propus.

Impactul rezidual

Un potential impact rezidual negativ va fi generat de cresterea efectelor produse

de precipitatii, viituri si miscari de terasamente pe zonele potential afectate.

Avand în vedere faptul ca modificarea topografica nu este o permanenta

consecinta a lucrarilor prevazute in cadrul obiectivelor PUG, prin masurile luate se va

limita efectul final asupra fiziologiei reliefului local al comunei.



Impactul asupra calitatii factorilor de mediu

Impactul asupra calitatii aerului

În cadrul comunei Movila Miresii, influenta factorilor antropici asupra calitatii

atmosferei, se manifesta frecvent, fiind generata de activitaţile agricole, zootehnice si

traficul auto. În restul teritoriului comunei, sursele de poluare sunt dispersate fiind

identificate ferme agricole şi ferme piscicole, influenta lor asupra calitatii atmosferei fiind

redusa. La influenta antropica asupra calitatii aerului din judet se adauga si efectele

naturale datorate climei secetoase, vanturilor de intensitate medie si mare, fenomenului

de eroziune avansata specific lantului hercinic si solului.

Caile de transport utilizate sunt cele pre-existente:

� DJ 203 Brăila – Râmnicul Sărat;

� Drumuri comunale;

� Drumuri de acces si exploatare a parcelelor agricole;

Majoritatea emisiilor de poluanti atmosferici rezulta din operatiile specifice

activitatilor agricole si sunt reprezentate de pulberi fugitive si gaze de combustie

rezultate ca urmare a utilizarii echipamentelor,utilajelor si autovehiculelor implicate.

Impactul asupra poluarii aerului în faza prin implementarea obiectivelor PUG:

� direct negativ - emisii specifice obiectivelor ce presupun activitati de

constructie – realizare sistem centralizat de canalizare, extindere sistem

alimentare cu apa, reabilitare drumuri comunale, proiect de dezvoltare

durabila, complex touristic, activitati caracterizate prin emisii de pulberi si noxe

care pot afecta speciile de flora si fauna a ariilor natural protejate aflate în

vecinatatea arealului de implementare a PUG.

� indirect negativ – posibile efecte negative asupra sanatatii umane. Aceste

efecte pot fi evitate/atenuate prin: masuri operatorii elaborate în cadrul

activităţilor specifice fiecărui obiectiv.

Consecinte asupra calitatii solului prin implementarea planului

Impactul fizic asupra solului se va manifesta în perioade scurte fiind limitate doar

la perioadele de implementare a obiectivelor si specifice obiectivelor ce presupun



lucrări edilitare, reabilitări de drumuri, dezvoltare proiecte turistice. În calitatea si în

structura solului vor interveni urmatoarele modificari inevitabile (dar recuperabile în

timp):

� modificarea proceselor pedogenetice prin întreruperea ciclurilor de viata ale

vegetatiei, microfaunei si mezofaunei;

� modificarea proprietatilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de

afanare tasarea), coeziunea si frecarea interna;

� modificarea proprietatilor hidrofizice, de aeratie si termice a solului;

Prin implementarea obiectivelor PUG în comuna Movila Miresii se va genera un

potential impact asupra factorului de mediu sol de tip:

� Direct – impact fizic negativ asupra solului, incluzand modificarea

echilibrului existent al solului si impactul datorat lucrarilor specifice ce

caracterizeaza fiecare obiectiv al PUG , impact ce este reversibil în timp;

� Indirect – impact fizic negativ datorat eroziunii si alterarii subsolului în

urma implementarii obiectivelor PUG.

� Direct pozitiv – stabilirea zonelor de constructie cu interdictie definitivă,

stabilirea zonelor de protectia a ariilor natural protejate, monumente

istorice, vestigii arheologice etc.

Consecinte asupra calitatii surselor de apa

Apa subterana

Din punct de vedere al aspectelor hidrogeologice a zonei se poate concluziona:

� zona propusa pentru dezvoltarea proiectului are caracteristici bune de infiltratie si

drenaj a apelor de precipitatie.

� acviferul freatic este prezent in medie la o adancime de peste 5-10 metri si are o

dezvoltare redusa si limitata, functie de dezvoltarea depozitelor deluviale si este

cu fluctuatii pe verticala ale nivelului piezometric în functie de nivelul

precipitatiilor;

Ape de suprafata



De pe amplasamentul studiat lipsesc cursurile de ape permanente sau

acumularile de ape cu caracter permanent sau prelungit (balti), respectiv zone umede

cu valoare ecosistemica aparte.

Impactul prognozat asupra calitatii surselor de apa

Obiectivele legate de implementarea planului propus “Reactualizare PUG

comuna Movila Miresii” nu vor presupune crearea pe plan local a unui dezechilibru în

regimul apelor de suprafata si/sau subterane, datorita lipsei unor cursuri de apa

(cartate, permanente). Obiectivele ce propun dezvoltarea retelei hidro-edilitare pot

prognoza un impact asupra factorilor de apa astfel:

� Direct negativ – rezultat ca urmare a implementării obiectivelor planului ce

propun lucrari de reabilitare drumuri, proiecte de dezvoltare durabila, complex

balneo-turistic – efecte ce sunt reversibile în timp fiind manifestate în perioade

scurte urmare a derularii etapelor de constructie specifice obiectivelor ce

presupun lucrări edilitare, reabilitări de drumuri, dezvoltare proiecte turistice;

� Direct negativ ca urmare a deversarii efluentilor în apele lacurilor Esna si

Opreanu – potenţial efect de acumulare.

� Direct pozitiv – dezvoltarea sistemului de canalizare si tratare/epurare a apelor

uzate menajere din toate localitatile componente comunei Movila Miresii cu

scopul reducerii poluarii diirecte a solului si apelor de suprafaţă şi subterană.

3.2 Impactul proiectului asupra ariilor naturale protejate si integritatii sitului

Impactul generat prin implementarea Planului urbanistic general la nivelul

comunei Movila miresii poate fi caracterizat printr-o serie de efecte potentiale:

� modificarea suprafetelor biotopurilor de pe amplasament;

� restrangerea suprafetelor habitatelor existente fara afectarea suprafetei unor

habitate naturale protejate sau habitate forestiere;

� modificari a populatiilor de plante, dar fara afectarea unor specii de interes

comunitar sau a unor specii cu regenerare dificila;

� fragmentarea ariilor naturale protejate si perturbarea dezvoltarii speciilor

caracteristice;

� modificari ale compozitiei chimice a apelor;



Tipurile de impact sunt date funcţie de parametrii faţă de care se face raportarea,

si anume în funcţie de:

1. Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an), si lung (1 – 5 ani);

2. Efect exercitat: impact direct si indirect.

3. Specific obiectivelor planului: Impactul din faza de construcţie, de operare şi

dezafectare.

4. Aria de aplicare: impact singular al planului si impact cumulativ al obiectivelor

planului împreună cu alte proiecte si planuri relevante din vecinătate.

Caracterizarea Planului Urbanistic General al comunei Movila Miresii din punct de

vedere al impactului produs asupra ariilor naturale de importanta comunitara ROSCI

0305 si de interes conservativ ROSPA48 prin implementare obiectivelor ce pot

prognoza efecte potentaile asupra biodiversităţii locale este evaluata ȋn continuare

pentru fiecare obiectiv al planului in parte:

� Introducerea in intravilan a unor suprafeţe de teren, suprafeţe care se

caracterizează prin:

� Intravilanul localităţii Esna se măreşte de la 31.74 ha la 40.83 ha;


� în partea de vest a localitatii Movila Miresii introduce o unitate agro-

industrială şi terenul aflat în partea de vest a scolii.

� se introduce în intravilan terenul aflat în partea de sud a noii lotizări din

partea de vest a localităţii, cu destinaţia de parc sportiv.

� în partea de sud a localităţii, pe partea dreapta a DJ 202B se introduce în

intravilan o zonă de teren cu destinaţia curţi-construcţii.

� în partea de est a localităţii se introduce în intravilan o zonă aflată în spatele

staţiei PECO cu destinaţia comerţ, servici si gospodărie comunală.

� Se propune introducerea în intravilan a Lacul Sărat şi toată zona aferentă

acestuia până la DN 22 în partea de sud, până în spatele curţilor localităţii în vest, până

în drumul de exploatare în partea de nord şi până în Ferma 7 în partea de est –

suprafata propusa pentru intravilan este caracterizata de terenuri agricole si terenuri



neproductive, luciu de apa (Lacul Sarat – S = 201,15 ha), habitate de tip 1530, 1310,

R5309 care fac obiectul ariilor naturale protejate.

Obiectivele propuse nu se suprapun peste ariile naturale protejate si nu

afecteaza în nici un fel structura habitatelor naturale si de interes comunitar si

populatiile speciilor de flara si fauna, inclusiv speciile cu statut de conservare.

Suprafetele de teren prpuse a se introduce in intravilan sunt incadrate ca terenuri

agricole si curti constructii nefacand obiectul ariilor naturale protejate fiind situate in

afara perimetrelor acestora.

Prognozarea impactului:

Impact direct - impact nesemnificativ. Schimbarea destinaţiei unor terenuri din

extravilan în intravilan, nu produce niciun impact direct asociat acestei iniţiative,

deoarece nu presupune activităţi directe, în perimetrul propus, ci doar iniţiative

legislative si documentaţii de aprobare, care nu exercită niciun impact direct asupra

siturilor ROSCI 0305 şi ROSPA 0048.

Impact indirect – impact semnificativ. Suprafata propusă ȋn intravilan, va face

obiectul unor serii de modificări ce presupun investiţii în vederea dezvoltării si

amenajării noii zone intravilane, în conformitate cu propunerile obiectivelor PUG.

Impact pe termen scurt – impact nesemnificativ.

Impact pe termen lung - impact nesemnificativ.

Impactul din faza de construcţie, de operare şi dezafectare– impact

nesemnificativ.


construire;

� stabilirea zonelor de protecţie în jurul cimitirelor, staţiilor de epurare,

platformelor pentru depozitarea gunoaielor;


naţional;



� stabilirea zonelor de protecţie (lăţimea de 50 m) pentru zona Lacului Sărat,

aflat în aria de protecţie avifaunistică ROSPA 0048 respectiv situl de importanţă

comunitară ROSCI0305 Ianca – Plopu – Sărat - Comăneasca;


Impact direct – impact semnificativ pozitiv prin crearea unei zone tampon cu cu

scopul de protectie a zonelor de interes: statii de epurare, cimitire, platfome depozitare

deseuri, arii naturale protejate - Lacului Sarat si implicit a habitatelor si speciilor

caracteristice siturilor Natura 2000.

Impact indirect – impact pozitiv prin revitalizarea ariilor naturale protejate

ROSPA 0048 si ROSCI 0305.

Impact pe termen scurt – impact pozitiv prin limitarea degradarii habitatelor de

interes comunitar prezente prin activitatile antropice existente.

Impact pe termen lung – impact pozitiv prin refacerea habitatelor afectate si

implicit a structurii ariilor naturale de interes comunitar si protectie speciala.

Impactul din faza de construcţie, de operare şi dezafectare – nu este cazul.

Introducerea suprafetei Lacului Sărat şi a zonei aferente acestuia se face

cu scopul de stabilire a zonei de interdictie definitiva pentru constructie cu o

latime de 50 m perimetru ce inconjoara suprafata lacului.

Suprafata lacului si inclusiv a zonelor adiacente conform harta Natura 2000

sunt incluse in situl ROSCI 0305 – Arie de importanta comunitara ca urmare a

habitatelor existente, habitate de interes comunitar 1530* Pajişti şi mlaştini

sărăturate panonice şi ponto-sarmatice, 1310 Comunităţi cu salicornia şi alte

specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase, R5309 Mlaştini şi

terenuri înmlăştinate (5) - Vegetaţie de margini de ape (53); si Aria naturala de

protectie speciala avifaunistica ROSCPA 0048 – zona de interes pentru speciile

de pasari acvatice si limnicole ce cuibaresc, se hranesc sau sunt in pasaj.


� modernizarea reţelei de apă;







� realizarea unui sistem centralizat de canalizare precum si epurarea apelor

uzate in 2 statii de epurare aferente localităţilor Movila Miresii, Esna şi Ţepeş.


Impact direct - impact nesemnificativ. Dezvoltarea echiparii tehnico-edilitare nu

exercită niciun impact asupra siturilor Natura 2000 datorită faptului că aceste lucrări se

vor efectua în zone deja antropizate situate în afara perimetrelor ariilor naturale

protejate, si care nu vor influenţa astfel în niciun fel biodiversitatea sau starea fizico-

chimica a apelor lacurilor naturale.

Impact semnificativ - Evacuarea apelor epurate din cele 2 statii de epurare pot

produce eutrofizarea lacurilor naturale Esna si Seaca.

Impact indirect – impact semnificativ pozitiv. Gestionarea corespunzatoare a

apelor uzate la nivelul intregii comune va avea un impact pozitiv datorită unei mai bune

gestionări a apelor uzate, evitând descarcarea acestora in apele de suprafata (in

special lacul Sarat) cu efect de eutrofizare.

Impact pe termen scurt – impact semnificativ pozitiv. Este limitat efectul negativ

produs prin descarcarea apelor uzate menajere in apele de suprafata, ape subterane si

sol.

Impact pe termen lung – Impact negativ. Descarcarea efluentilor statiilor de

epurare in apele lacurilor naturale Esna si Seaca poate favoriza procesul de acumulare

(cresterea incarcarii organice N si P) ducand la eutrofizarea celor 2 lacuri.

Impactul din faza de construcţie, de operare şi dezafectare – acesta va fi

prezent doar ca urmare a prezenţei investiţiilor tehnico-edilitare ȋn special datorita

amplasarii statiilor de epurare si a conductelor de descarcare in cele 2 lacuri naturale.

În ceea ce priveşte faza de operare impactul este limitat fiind specific activitatilor

tehnico-edilitare.

In faza de operare a statiilor de epurare se poate identifica un impact potential

asupra structurii bio-chimice a apelor Lacurilor Seaca si Esna prin descarcarea

efluentilor ce pot produce un fenomen de acumulare bio-chimica.



Impactul asociat etapei de dezafectare, datorită duratei mari de existentă a

amenajărilor urbane, precum şi a variabilitătii lor, nu se poate prognoza cu certitudine

momentul acestei faze precum şi particularitătile ei, însă de obicei aceasta se

desfăşoară pe termen scurt, in perioada demolărilor sau a reamenajărilor, astfel încât

impactul în această fază va fi local şi limitat la suprafata afectata.

Toate obiectivele propuse în cadrul modernizarii si dezvoltarii echiparii

edilitare a comunei Movila Miresii au ca areal de implementare zone situate in

afara ariilor naturale de interes comunatar si de protectie speciala existente în

unitatea administrativa a comunei Movila Miresii. Obiectivele ce privesc

modernizarea infrastructurii edilitare au ca scop si limitarea efectelor produse de

activitatile umane supra factorilor de mediu si implicit si asupra biodiversitatii

zonei.

Cele 2 statii de epurarea aferente localitatilor Movila Miresii si respectiv

Tepes Voda si Esna sunt amplasate în afara ariilor naturale protejate. Efluentii

rezultati prin epurarea apelor uzate in cadrul celor 2 statii sunt descarcati

gravitational in lacurile Esna (Opreanu) si Seaca lacuri caracterizate ca zone

sensibile avand schimb redus de apa.

Se impune realizarea unor statii de epurare cu treapta tertiara de reducere a

fosforului si azotului din efluentii evacuati pentru a reduce eutrofizarii lacurilor

Esna si Seaca ca urmare a fovorizarii fenomenului de acumulare chimica.




Obiectivele propuse cu scopul reabilitarii infrastructurii rutiere din comuna Movila

Miresii sunt situate in afara ariilor naturale protejate.


Impact direct - nu este cazul. Obiectivele privind dezvoltarea si optimizarea

infrastructurii rutiere nu sunt localizate ȋn perimetrul ariilor naturale protejate si nu

exercită niciun impact asupra inegritatii si structurii biologice ale acestora.



Impact indirect – nu este cazul. Gestionarea corespunzatoare infrastructurii

rutiere la nivelul intregii comune nu va avea un impact asupra ariilor naturale protejate.


Impact pe termen lung – impact nesemnificativ.

.

Impactul din faza de construcţie, de operare şi dezafectare – impact

nesemnificativ. Implementarea obiectivelor este limitata la amplasamentul dezvoltarii

urbanistice.


� realizarea unui complex de agrement, informare şi documentare asupra

speciilor şi resurselor din zonă;

� atragerea investitorilor şi crearea de locuri de muncă în domeniile agro-

zootehnic şi balneo-turistic prin facilităţi de natură fiscală;


Impact direct - Obiectivul presupune amenajări turistice în vecinătatea Lacului

Sarat si implicit a ROSPA 0048 si ROSCI 0305 care pot avea un impact negativ pe

perioada constructiei.

Impact indirect – impact negativ datorita sporirii traficului si a activitătilor

antropice specifice dezvoltarii turistice in zona Lacului Sarat.


Impact pe termen lung - impact negativ prin cresterea activitătile turistice in

zona Lacului Sarat.

Impactul din faza de construcţie, de operare şi dezafectare – impact

nesemnificativ. Este limitat la amplasamentul obiectivului urbanistic – zona dezvoltare

turistica - Ch.

Arealul destinat implementarii obiectivului de dezvoltare turistica (complex

de agrement, balneo-turistic) este situat in zona de nord a Lacului Sarat ,

amplasamentul fiind in totalitate pe teren agricol – parcelele destinate

implementarii obiectivului fiind propuse a se introduce in intravilan.



Implementarea obiectivului privid dezvoltarea turistica nu afecteaza habitatele si

speciile de interes comunitar prezente in situl ROSCI 0305.

Arealul destinat implementarii obiectivului turistic ce constituie in proportie

de 100% teren agricol cultivat intensiv nu constituie habitate de hranire si

cuibarire a speciilor de pasari prezente in aria naturala de protectie speciala

ROSPA 0048.

De asemeni proiectul si planul urbanistic de detaliu privind „Includerea in

circuitul turistic şi balnear a Lacului Sărat Movila Miresii” „PUD etapa I complex

balneo-turistic” a fost evaluat din punct de vedere a biodiversităţii, studiul de

evaluare adecvată realizat concluzionănd că proiectul/planul propus nu are un

impact semnificativ asupra habitatelor, speciilor de flora si fauna, neafectand

integritatea sitului si structura biologica a acestuia.

Structura habitatelor identificate in zona Lacului Sarat (Figura nr. 4 - Harta

zonare habitate) nu a evidenţiat prezenta unor habitate de interes conservativ în zona

de implementare a obiectivului planului - Valorificarea superioară a resurselor

naturale, economice şi umane; Speciile de fauna în special dinamica avifaunei în

zona Lacului Sarat identificata în urma monitorizariilor efectivelor de pasari (Tabel nr.16

- Fenologia speciilor de pasari identificate pe Lacul Sarat) au evidentiat o dinamica

redusa, existenta speciilor limnicole si acvatice fiind limitata de dimensiunile mici ale

habitatelor de hranire si cuibarire ca urmare a caracterului Lacului Sarat (lac de crov) si

gradului crescut de mineralizare ce variaza anual ca urmare a evaporatei (salinitatea

fiind situata intre 100 g/l in perioadele cu exces de umiditate si 300 g/l la evaporatie

mare – perioada estivala).

Habitatele specifice dezvoltarii avifaunei limnicole si acvatice sunt situate în zona

de sud-vest a lacului, pe lungimea sudica si estica fiind caracterizate de prezenta

habitatelor margini de ape cu structura de dezvoltare slaba gradul de mineralizare

ridicat al lacului avand o influenta majora.



Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor prezente pe amplasamentul

perimetrului destinat implementarii PUG cat si in vecinatatea acestuia putem prognoza

impactul prognozat asupra acestora precum si recomandari/masuri in ceea ce priveste

conservarea si protejarea acestora.

Modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere a

speciilor de fauna sunt determinate în general prin modificarea habitatelor şi se

diferenţiază punctual la fiecare grup de faună.

Zona destinata implementarii obiectivelor PUG este situata in afara ariilor

naturale protejate este antropizata datorita agriculturii intensive, activităţilor umane,

cresterii animalelor. Odată cu creşterea impactului asupra habitatelor şi speciilor

prezente în zonă, o reacţie normală a acestora a fost de retragere către zonele mai

puţin afectate din apropiere, iar alte specii, antropofile, s-au adaptat prezenţei omului şi

a activităţilor pe care acesta le desfăşoară, astfel ca în habitatele din zona se

evidenţiază prezenţa speciilor cu capacitate de regenerare mare şi conservare redusă.



Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea acelor populaţii de

floră şi faună supuse presiunii antropice şi impactului.

Prin implementarea obiectivelor PUG nu vor fi supuse impactului speciile de floră

şi de faună ce ocupă în prezent habitatele existente in situl Natura 2000: 1530* Pajişti şi

mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice, 1310 Comunităţi cu salicornia şi alte

specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase, şi R5309 Mlaştini şi

terenuri înmlăştinate (5) - Vegetaţie de margini de ape (53).

Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului produs prin

implementarea PUG in comuna Movila Miresii sunt reprezentati de numărul de specii

afectate pe de o parte, si de numărul de indivizi ai populatiilor locale afectate pe de altă

parte, acestia permitând cuantificarea consecintelor negative sau pozitive asa cum au

fost descrise mai sus. Alături de acesti doi indicatori, gradul de ireversibilitate al

efectelor asupra mediului, ajută la evaluarea finală a nivelului de impact asociat

planurilor si proiectelor.

Astfel, în punctele critice de control identificate ca urmare a evaluarii fiecarui

obiectiv in contextul implementarii planului, au fost identificate efectelor acestora asupra

biodiversitătii locale, direct sau indirect, pe termen scurt sau lung, atât singulare cât si

cumulate. Astfel, functie de pozitionarea propunerilor de dezvoltare a comunei Movila

Miresii prin noul PUG, activitătile specifice obiectivelor pot avea un impact asupra ariilor

naturale de interes comunitar ROSCI 0305 si ariei naturale de protectie speciala

avifaunistica ROSPA 0048 sau pot să nu aibă absolut nicio influentă asupra acestuia,

după cum urmează:


111

Impactul prognozat Tipul impactului Faza de implementare a obiectivelor planului

Habitate si flora Habitate prioritare 1530*,

naturale specifice zonei 1310, Pajisti semi-naturale

Vegetatie specifica malurilor de apa R5309 etc.

Impact direct – impact nesemnificativ.

• Nu sunt afectate speciilor ce compun structura unor habitate fara interes conservativ.

Implementarea obiectivelor PUG se realizeaza strct pe terenuri agricole, terenuri ruderalizate,

pajisti semi-naturale caracterizate prin prezenta speciilor ruderale, invazive si care formeaza

asociatii fara interes conservativ.

• Sunt prezente in zona de implementare a PUG si habitate reprezentative pentru structura

ariei naturale protejate ROSCI 0305 – habitat de tip 1530* si 1310, habitate a caror structura

ramanand intacta nefiind afectate de implementarea PUG.

Impact indirect – impact nesemnificativ. Structura habitatelor nu este afectata indirect prin

implementarea planului. Nu se vor restrange suprafetele habitatelor de interes conservative

specific ariilor natural protejate.

Impact pe termen scurt – impact pozitiv. Limitarea degradarii habitatelor de interes comunitar

semnalate.

Impact pe termen lung – impact pozitiv prin cresterea gradului de revitalizare a habitatelor

specifice ROSPA 0048 si ROSCI 0305 datorita instituirii zonelor de interdictie definitiva (zona

adiacenta Lacului Sarat)

Impactul din faza de construcţie, de operare şi dezafectare – impact nesemnificativ.

Obiectivele specifice PUG sunt localizate strict la aria de dezvoltare.


112

Impactul prognozat Tipul impactului

Nevertebrate

Impact direct – impact nesemnificativ. In faza de realizare a obiectivelor PUG nu se va înregistra un impact asupra nevertebratelor din zona ariilor protejate. Populaţiile mari de nevertebrate nu sunt localizate în zona de implementare aceasta fiind caracterizata prin populatii slabe de nevertebrate caracterizata prin specii comune cu valoare conservativa redusa. Impact indirect – Microhabitatele specifice terenurilor agricole si terenurilor neproductive sol vor fi afectate partial prin lucrări specifice de constructie si reabilitare atribuite obiectivelor planului; Impact pe termen scurt – impact negativ local doar la nivelul zonei de implementare a

obiectivelor cu character urbanistic. Nu face obiectul ariilor natural protejate.

Impact pe termen lung – impact negativ local (Lacul Sarat) prin cresterea activitătile turistice

in zona Lacului Sarat. Impactul asociat dezvoltarii turistice nu va determina pierderi

iremediabile de biodiversitate.

Impactul din faza de construcţie, de operare şi dezafectare – impact nesemnificativ. Impactul asociat acestor etape este strict localizat la zona de implementare.

Vertebrate

Amfibieni şi reptile

Impact direct – impact nesemnificativ. In faza de realizare a obiectivelor PUG nu se va

înregistra un impact asupra anfibienilor si reptilelor specifice ariilor naturale protejate.

Populaţiile acestor clase (Amphibia si Reptilia) nu sunt localizate în zona de implementare PUG

aceasta fiind caracterizata de caracterizata prin specii comune cu valoare conservativa redusa.

Impact indirect – impact nesemnificativ. Terenuri agricole, terenuri ruderalizate destinate

implementarii PUG nu sunt identificate ca habitate de hrănire şi reproducere a speciilor de

reptile şi amfibieni.

Impact pe termen scurt – impact negativ local doar la nivelul zonei de implementare a

obiectivelor cu character urbanistic. Nu face obiectul ariilor natural protejate.


113


Impact pe termen lung – impact negativ local (Lacul Sarat) prin cresterea activitătile turistice

in zona Lacului Sarat. Impactul asociat dezvoltarii turistice nu va determina pierderi

iremediabile de biodiversitate.


Impactul asociat acestor etape este strict localizat la zona de implementare.

În urma observaţiilor din teren speciile de amfibieni şi reptile identificate in zona de

implementare a PUG sunt reprezentate de specii comune, fără interes conservativ şi nu

necesită acţiuni de relocare.

Vertebrate Avifauna

Impact direct – impact negativ. Realizarea obiectivelor PUG in special etapa de constructie a

zona de dezvoltare turistica duce la crearea unui disconfort în perioada de reproducere şi

creştere a puilor pentru speciile aflate in zonele adiacente – Lacul Sarat. – in special

passeriformele şi speciile acvatice si limnicole semnalate. Monitorizarea habitatelor in zona de

dezvoltare turistica (nordul Lacului Sarat) nu a evidentiat existenta unor habitate propice

cuibaririi si hranirii speciilor limnicole si acvatice. Speciile identificate cuibaresc in zonele cu

vegetatie inalta (stufaris) , habitate ce sunt prezente pe latura sud-vestica si sud-estica a

Lacului Sarat.

Celelalte obiectivele ale planului se vor implementa in afara habitatele specifice avifaunei

caracteristice ROSPA 0048 prin urmare impactul produs va fi nesemnificativ.

Impact indirect – impact negativ. Obiectivul ce propune amplasarea a 2 statii de epurare ce

vor asigura epurarea apeor uzate isi descarcarea efluentilor in apele lacurilor Esna si Seaca pot

afecta prin eutrofizare a lacurilor diminuand ponderea speciilor de peşti si amfibieni în

economia lacului cu efecte asupra speciilor limnicole si acvatice intalnite.


114


Impact pe termen scurt – impact nesemnificativ. Nu sunt afectate habitate de hranire,

cuibarire si reproducere a speciilor de pasari si implicit a ROSPA 0048.

Impact pe termen lung - impact negativ prin cresterea activitătile turistice in zona Lacului

Sarat ce poate crea un disconfort asupra ecologiei unor specii de pasari.


Vertebrate Mamifere

Impact direct – impact nesemnificativ.

Impact indirect – impact nesemnificativ.


Impact pe termen lung – impact nesemnificativ.


Obiectivele specifice PUG nu propun afectarea speciilor de mamifere, implicit masurile de

conservare a acestora sunt sustinute prin stabilirea zonelor de interdictie definitiva de construire

(Zona adiacenta Lacului Sărat), a zonelor de protectie a ariilor naturale protejate.


115

Evaluarea impactului cumulativ asupra biodiversitatii locale

Sistemului de cuantificare a impactului cumulativ asupra biodiversităţii locale s-a

realizat pornind de la matricea de tip Leopold ce se foloseste în mod curent în evaluările de

mediu. Acestea asigură informaţii cu caracter cantitativ pe baza unor note care se acordă

fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi.

Pentru evalarea efectului cumulativ produs prin implementarea obiectivele PUG

Movila Miresii s-a definit o matrice simplă în care aspectele de mediu se înscriu pe o axă,

iar efectele asupra mediului pe cealaltă axă;


116

Evaluarea impactului asupra biodiversitatii generat de implementarea PUG – Movila Miresii folosind Matricea de tip

Leopold

Aspecte de mediu afectate EFECTE ASUPRA BIODIVERSITATII

Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen

scurt Termen mediu

Termen lung

Permanente Temporare

Faza de implementare

Biodiversitatea locala

Habitate de interes comunitar

Fauna (in special avifauna)

Flora

Faza de operare

Biodiversitatea locala

Habitate

Fauna (in special avifauna)

Flora

Total 0 0 2 0 2 0 1 0 2


117

Din examinarea lor se desprind următoarele:

• Punctajul s-a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a prevenii, reduce şi

compensa pe cât posibil orice efect advers asupra mediului;

• Ţinând cont de notele acordate pentru fiecare tip de impact în parte se poate

observa că impactul predominant are un caracter secundar cumulativ in special

in faza de constructie, temporar pe termen scurt.

Justificarea impactului cumulativ

Faza de implementare

Se poate considera un impact semnificativ cumulat produs asupra biodiversitatii

locale in special asupra faunei locala (nevertebratele, reptile, rozatoare) in masura in

care alte activitati de constructie in zona se vor dezvolta simultan. Aceste aspecte sunt

putin probabile datorită următoarelor aspecte:

� dezvoltarea planului in majoritate pe terenuri agricole si ruderalizate unde s-au

desfasurat cu activităţi antropice ce nu au favorizat dezvoltarea faunei şi florei

sălbatice;

� nu sunt prezente în zona amplasamentului eşantioane reprezentative ale florei

si faunei cu caracteristici tipice;

� speciile faună identificate nu sunt rare sau ameninţate cu dispariţia, majoritatea

speciilor au mobilitatea mare probabilitatea unei disparitii a speciilor de fauna

din zona fiind improbabila.

� Implementarea planului propus in zona este conditionata de masuri de

reducere a impactului asupra mediului propuse atat in perioada de executie cat

si in perioada de exploatare a obiectivelor, masuri stabilite in faza de obtinere a

avizului de mediu si in faza de acord de mediu pentru fiecare proiect de

investiţie.

Faza de operare

Activitatile desfasurate ca urmare a implementarii PUG comuna Movila Miresii

nu produce un impact semnificativ asupra biodiversitatii zonei chiar si in contextul

cumularii cu activitatile specifice ale comunei.


118

Un efect cumulativ asupra avifaunei poate fi anticipat datorita cresterii gardului de

antropizare a lacurilor Esna si Seaca ca urmare a deversarii efluentilor rezultati din

statiile de epurare in cumulare cu activitatile de pescuit intensiv fapt ce duce la o

scadere a ponderii speciilor de peşti si implicit a prezentei efectivelor speciilor acvatice

si limnicole pe aceste lacuri naturale.


Mediu Consulting 119

Evaluarea semnificaţiei impactului pe baza indicatorilor cheie cuantificabili

prezenţi în cele ce urmează:

Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut – impact nesemnificativ

Implementarea obiectivelor PUG nu propune reducerea suprafeţei ariei protejate

ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI 0305. Se remarca o suprapunere a

obiectivelor planului peste ROSPA 0048, suprafata ce are destinatia in prezent de terenuri

agricole nefiind afectate habitate specifice de hranire, cuibarire sau odihna pentru speciile

de pasari specifoce sitului Natura 2000, practic suprafaţa habitatelor specifice ariei

naturale protejate ROSCI 0305 si ROSPA 0048 nu se vor restrănge.

Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru

necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar –

impact nesemnificativ

Prin implementarea PUG, suprafaţa habitatelor caracteristice ariei naturale protejate

ROSPA 0048 si ROSCI 0305 nu se va modifica, suprafatele destinate implementarii

planului reprezentand habitate antropice : terenuri agricole , terenuri ruderalizate, pajiste

semi-naturala degradata, acestea neconstituind habitate de interes comunitar, astfel

implementarea planului nu va genera un impact semnificativ asupra speciilor de interes

comunitar, asupra necesităţilor de hrana si cuibarit ale acestora.

Extinderea intravilanului nu presupune activităţi directe, în perimetrul propus, ci doar

iniţiative legislative si documentaţii de aprobare, care nu exercită niciun impact direct

asupra suprafeţelor folosite pentru necesitatile de hrana ale speciilor de interes comunitar

din ROSPA 0048.

Suprafetele alocate intravilanului propus sunt definite astfel:

� Terenuri agricole si terenuri neproductive asociate dezvoltarilor urbanistice –

echipare tehnico-edilitara, noi functiuni de constructii si locuinte, dezvoltarea zona

turistica si de agrement , statii de epurare, ferme agricole etc.

� luciu de apa (Lacul Sarat – S = 201,15 ha)

� habitate de tip 1530, 1310, R5309 care fac obiectul Stabilirii şi delimitarea

zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire si implicit protejarii

ariilor naturale Natura 2000.

Prin urmare implementarea planului propus PUG Movila Miresii nu va produce

pierderi ale suprafetelor habitatelor de hranire a speciilor de pasari de interes conservativ



pentru care a fost desemnata aria naturala protejata. Se evidentiaza consform structurii

sitului Natura 2000 prezenta in pondere mare a speciilor limnicole si acvatice ce au ca

habitate de hranire si cuibarire, zonele strict legate de lacurile naturale existente în

comuna Movila Miresii – Lacul Lutul Alb, Lacul Sarat , Lacul Seaca, Lacul Esna, zone ce

nu fac obiectul dezvoltarii urbanistice a comunei.

Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente)- –

impact nesemnificativ

Nu se poate considera o fragmentare a habitatelor naturale, deoarece

implementarea planului propune obiective ce se vor realiza în afara sau la periferia ariilor

naturale protejate de pe teritoriul comunei Movila Miresii, zonele destinate avand o valoare

nesemnificativă atât din punct de vedere floral cât şi din punct de vedere speciilor de faună

(se remarca prezenta în numar mare a speciilor ruderale, perene si invazive).

Durata sau persistenţa fragmentării

Nu este cazul.

Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă

de aria naturală protejată de interes comunitar -– impact nesemnificativ

Avand in vedere specificul obiectivelor PUG, obiective ce sunt implementate in

afara ariei de interes comunitar ROSCI 0305, perturbarea speciilor de mamifere, păsări,

reptile şi nevertebrate se va resimţi in perioada de implementare ca urmare a activitatilor

specifice de reabilitare/modernizare tehnico-edilitare, dezvoltare durabila, complex turistic,

amenajari noi spatii verzi. Obiectivele propuse sunt in concordanta cu strategia de mediu

la nivel judetean si national conducând la o dezvoltare durabilă a comunei Movila Miresii.

Planul de Urbanism General al comunei Movila Miresii isi propune o stategie de

dezvoltare pe o durata de 10 ani, durata fiecarui obiectiv de implementare facand obiectul

strategiei locale de dezvoltare.

Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă) – impact

nesemnificativ

Implementarea obiectivelor planului „Reactualizare PUG comuna Movila Miresii nu

va produce schimbari asupra habitatelor si speciilor de interes conservativ pentru care au

fost desemnate cele 2 ariii naturale protejate. Habitatele naturale de interes comunitar



identificate in zona administrativa a comunei Movila Miresii nu se vor restrange ca

suprafata fapt ce asigura inegritatea arilor naturale protejate.

Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de

implementarea planului – impact nesemnificativ

Având în vedere compoziţia habitatelor idetificate, speciilor si asociatiilor vegetale

pe care acestea le formeaza (asociatii descrise in capitolul 2.2.8) in zona studiata,

obiectivele propuse PUG nu afecteaza ecosistemului natural şi a exemplarele de floră şi

faună specifice ariilor naturale protejate ROSPA 0048 si ROSCI 0305 chiar şi fără măsuri

de reducere a impactului, ceea ce denotă, pe de o parte impactul nesemnificativ, iar pe de

alta parte gradul redus de vulnerabilitate a florei, faunei, respectiv a ecosistemelor din

zonă.

Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de

apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice

ale unei arii naturale protejate de interes comunitar

Unul din obiectivele planului urbanistic general ce poate determina modificari legate

de resursele de apa îl reprezinta – sistemul de canalizare al comunei prin deversarea

efluentilor din cele 2 statii de epurare în apele lacurilor naturale Esna şi Seaca, lacuri ce

au un schim redus de apa fiind considerate zone sensibile. Ca urmare evacuarii efluentilor

statiilor de epurare se poate favoriza efectul de cumulare ce poate determina modificarea

functiilor ecologice ale lacurilor. Fenomenul de eutrofizare a celor 2 lacuri poate apare ca

urmare a continutului ridicat de fosfor şi azot in efluentii evacuati ce au un efect special

de favorizare a eutrofizării.

Efectele eutrofizării într-un lac sunt: - supraproducţia de plante macrofite şi de alge

la mal şi plancton la fund; - modificarea ponderii speciilor de peşti în economia lacului ca

urmare a apariţiei deficitului de oxigen; - diminuarea transparenţei şi schimbarea culorii

apei; - dispariţia conţinutului de oxigen în hipolimnion; - apariţia hidrogenului sulfurat,

fierului liber, magneziului şi a amoniacului;

Consecinţele eutrofizării apei din lac sunt: diminuarea importantă a potenţialului

biologic prin degradarea calităţii apei şi implicit a habitatelor existente; diminuarea până la

suprimare a ihtiofaunei si faunei acvatice si implicit a lantului trofic asociat - avifauna.



Indicatori chimici cheie ai efluentilor evacuati din statiile de epurare ce contribuie la

eutrofizarea lacurilor cu apa dulce:

� în special în compuşi cu azot (N) şi fosfor (P) caracteristici apelor uzate

municipale incarcate in nutrienti.

Evaluarea impactului cauzat de plan fără a lua în considerare măsurile de

reducere a impactului

Ca urmare a analizei propunerilor de dezvoltare din cadrul PUG, în vederea

identificării celor ce pot avea efecte negative asupra siturilor Natura 2000, conform

matricei de impact, si în functie de caracteristicile biodiversitătii din zonele supuse

dezvoltării si zonele învecinate acestora, precum si de posibilitătile si de gradul de

intersectare între biodiversitatea locală si activitătile asociate fiecăreia dintre propuneri, s-

au cuantificat impacturile asociate, asa cum sunt descrise pentru fiecare obiectiv de

dezvoltare în parte:

� Extinderea intravilanului comunei Movila Miresii de la 286,11 ha la 837,67 ha,

suprafaţă ce se suprapune peste 2 arii naturale protejate – ROSCI 0305 - Ianca - Plopu -

Sărat - Comăneasca şi ROSPA 0048 Ianca - Plopu – Sărat. Schimbarea destinatiei unor

terenuri din extravilan în intravilan nu prognozeaza niciun impact direct asociat acestei

initiative, deoarece implementarea acestui obiectiv nu presupune activităti directe în

comuna Movila Miresii, ci doar initiative legislative si documentatii de aprobare, care nu

exercită niciun impact direct asupra zonelor sensibile (situri Natura 2000). Totusi, datorită

faptului că odată trecută în intravilan suprafata propusă, vor avea loc o serie de modificări

ce presupun investitii în vederea dezvoltării si amenajării noii zone intravilane.

In scopul protejarii zonelor sensibile (ariile naturale Natura 2000) sunt stabilite şi

delimitate zonele cu interdicţie temporară sau definitivă de construire si implicit protejarii

ariilor naturale Natura 2000.

Astfel se impune crearea unei zone de interdictie cu latimea de 50 m perimetrala

Lacului Sarat care impreuna cu luciul de apa 201,15 ha vor asigura dezvoltarea speciilor

de interes conservativ pentru care a fost desemnata Aria naturala speciala de interes

avifaunistic ROSPA 0048. Aceste zone de protecţie asigura dezvoltarea habitatelor de

hranire, cuibarire si reproducere specifice avifaunei prezente.



Reducere habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi

reproducere ale speciilor de interes comunitar – impact nesemnificativ

Prin implementarea PUG, suprafaţa habitatelor caracteristice ariei naturale protejate

ROSPA 0048 si ROSCI 0305 nu se va modifica, suprafatele destinate implementarii

planului reprezentand habitate antropice : terenuri agricole , terenuri ruderalizate, pajiste

semi-naturala degradata, acestea neconstituind habitate de interes comunitar, astfel

implementarea planului nu va genera un impact semnificativ asupra speciilor de interes

comunitar, asupra necesităţilor de hrana si cuibarit ale acestora.

Extinderea intravilanului nu presupune activităţi directe, în perimetrul propus, ci doar

iniţiative legislative si documentaţii de aprobare, care nu exercită niciun impact direct si

indirect asupra suprafeţelor folosite pentru necesitatile de hrana ale speciilor de interes

comunitar din ROSPA 0048.

De asemeni crearea unei zone de interdictie cu latimea de 50 m perimetrala Lacului

Sarat care impreuna cu luciul de apa 201,15 ha suprafata ce va asigura dezvoltarea

habitatelor de hranire specifice faunei existente din aria naturala protejata.

Prin urmare implementarea planului propus PUG Movila Miresii nu va produce

pierderi ale suprafetelor habitatelor de hranire a speciilor de pasari de interes conservativ

pentru care a fost desemnata aria naturala protejata.


construire;

Introducerea în intravilan a Lacului Sărat si a zonei aferente acestuia nu reprezintă un

factor de risc asupra integrităţii ariilor naturale protejate, propunându-se masuri de

interdicţie definitivă de construcţie şi stabilirea unei zone tampon cu lăţimea de 50 m cu

scopul conservării biodiversităţii acestui lac de importanţă naţională.


În ceea ce priveste activitătile de extindere a retelelor de apă si canalizare, acestea

vor presupune trasee subterane de conducte, care necesită operatiuni de excavare a

solului în vederea amplasării acestora, urmate de acoperirea la loc cu materialul

decopertat, fiind executate cu precădere în imediata vecinătate sau chiar suprapunânduse

cu infrastructura de drumuri. Traseele destinate implementarii obiectivului nu vor intersecta



habitate de interes comunitar. Profilul activitătilor legate de aceste retele de apă si

canalizare este identic, impactul pe termen mediu si lung fiind nesemnificativ.


Lucrările de amenajare a infrastructurii rutiere de pe teritoriul comunei presupun

afectarea ireversibilă a suprafetelor ocupate de căile de aces, precum si a nivelului sporit

de zgomot si trafic din zonă. Ca urmare a faptului ca aceste obiective nu se vor realiza in

perimetrele siturilor Natura 2000 probabilitatea aparitiei unui impact negativ este foarte

mica.


Valorificarea zonelor cu caracter turistic;

Stimularea turismului în zonă se va realiza prin amenajarea de spatii turistice în

vecinătatea Lacului Sarat, astfel in perioada de constructie si amenajare există o

probabilitate destul de mare a unui impact negativ asupra biodiversitătii lacului, însă

datorită faptului că nivelul consecintelor asociate este destul de mic deoarece aceste

lucrări se vor efectua în afara sitului ROSCI 0305 şi ROSPA 0048 si implicit in afara

habitatelor naturale de interes conservativ. In zona destinata implementarii obiectivului

biodiversitatea prezenta este specifică terenurilor agricole si asociatiilor ruderale,

biodiversitate ce nu este specifica ROSCI 0305 (Lacului Sarat). Din aceste considerente,

impactul pe termen scurt este evaluat ca fiind nesemnificativ. În ceea ce priveste

activitătile pe termen mediu si lung, acestea sunt reprezentate de activitătile balneo-

turistice desfasurate in principal in perioada estivală, activitatile putand exercita un efect

de deranj in special asupra speciilor de pasari ce colonizeaza Lacul Sarat.

� Stabilirea şi delimitarea valorilor de patrimoniu şi a modalităţilor de punere în

valoare a acestora;

Obiectivele privind punerea in valoare a valorilor de patrimoniu din comuna Movila

Miresii nu presupun activităti directe în comuna Movila Miresii, ci doar initiative de

promovare la nivel local, judetean si national. Aceste initiative de promovare a valorilor de

parimoniu por include si aspecte privind diversitatea biologica cu scopul derularii initiativlor

in domeniul conservarii ariilor naturale prezente si a speciilor de flora si fauna.

� Extinderea şi reabilitarea spaţiilor verzi;

Amenajarea spatiilor verzi existente precum si extinderea acestora pentru a acoperi

necesarul de 26 mp/locuitor presupune realizarea unor lucrari specifice in interiorul

localitatilor. Obiectiv este propus pentru implementare in afara siturilor Natura 2000 astfel



că nu poate avea un impact negativ diversitatii biologice si integritatii acestora. Pe termen

mediu si lung, specificul spatiilor verzi nu implică alte activităti, fiind spatii care cel mult

sunt întretinute periodic, astfel că nivelul impactului acestora este nesemnificativ

� Modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor de orice fel, rezultate din

activităţi umane sau de producţie.

Un sistemul de management al deseurilor la nivelul comunei Movila Miresii

minimizeaza impactului negativ creat de activitatile ce genereaza deseuri la nivelul

comunei si implicit reduce presiunile exercitate asupra siturilor Natura 2000 prezente in

vecinatatea zonelor locuite.

Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor

de reducere a impactului

Ca urmare a implementării măsurilor de reducere/eliminare a impactului pentru

fiecare din impacturile identificate (directe, indirecte, pe termen scurt, mediu sau lung,

singulare si cumulate), potentialul impactului identificat pentru fiecare obiectiv specific

PUG se va schimba, ca urmare a reevaluării acestora.

Astfel, dacă se implementează măsurile de reducere/eliminare propuse, se poate

mentiona că nivelul impactului rezidual scade si se încadrează în limita impactului de tip

nesemnificativ în cazul evaluarii tururor obiectivelor de implementare.

Măsurile de reducere/eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare

categorie de impact identificat asfel încât să asigure o reducere la minim până la

eliminarea impactului vizat.

Cercetarile realizate în zona PUG studiata au demonstrat ca obiectivele propuse

PUG Movila Miresii nu vor avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de

flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza desemnării siturilor

Natura 2000: ROSCI 0305 Ianca - Plopu - Sărat – Comăneasca si ROSPA 0048 - Ianca -

Plopu – Sărat.

Totodata, prin prezentul studiu au fost impuse masuri de diminuare a impactului

asupra

biodiversitatii, care vor fi în grija beneficiarului şi a celor care vor dezvolta

obiectivele din cadrul PUG

Atata timp cat beneficiarul va urmari implementarea atat a legislatiei pentru

protectia mediului, cat şi a acestor masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii,



consideram ca nu va exista un impact rezidual în urma implementarii obiectivelor

urbanistice a PUG Movila Miresii.

Evaluarea impactului cumulativ rezidual care va rămâne după implementarea

măsurilor de reducere a impactului

Aprecierea impactului cumulativ rezidual asupra biodiversităţii prin implementarea

măsurilor de reducere a impactului prognozat de PUG, s-a realizat în raport cu celelalte

activităţi desfasurate sau care vor fi dezvoltate în zona studiata a comunei Movila Miresii

pe durata de implementare a planului de 10 ani.

Întrucât ariile protejate din zona, incluse în Reţeaua Natura 2000, ocupa suprafeţe

destul de mari in comuna Movila Miresii: ROSCI 0305 Ianca - Plopu - Sărat –

Comăneasca – 1296 ha si ROSPA 0048 - Ianca - Plopu – Sărat – 1070 ha, au fost

evaluate toate activităţile din cadrul comunei Movila Miresii ce pot prognoza un impact

cumulativ rezidual inpreuna cu obiectivele PUG.

Specificam ca activităţile principale identificate în zona administrativa a comunei

Movila Miresii sunt legate de:

� agricultura (ex. culturi agricole de plante tehnice), suprafeţele agricole înconjoara

suprafeţele lacurilor naturale

� păşunat (ovine, caprine si taurine), activitati ce se desfasoara pe terenurile

neproductive, pasuni, pajiti dar si în zona ariilor naturale protejate.

� turism/pescuit (în special turism necontrolat, a.n. de weekend) si pescuit în

fermele piscicole de pe lacurile Seaca, Lutul Alb, Esna.

� activităti de protectie şi conservare a habitatelor, speciilor de flora si fauna din zona

comunei Movila Miresii în conformitate cu legislaţia de mediu, pe suprafeţele

siturilor protejate.

Masurile de reducere a impactului stabilite pentru fiecare obiectiv urbanistic stabilite

prin Studiual de Evaluare Adecvata pentru PUG si asimilate de beneficiar (Primaria Movila

Miresii) au ca scop limitarea efectelor create asupra biodiversitatii locale cat si asupra

speciilor de interes conservativ pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate.

Aceste masuri de reducere au fost elaborate si cu scopul de a reduce efectele produse de

activitatile desfasurate in cadrul comunei Movila Miresii asupra biodiversitatii si asigura

integritatea ariilor naturale protejate in comuna respectiv ROSCI 0305 Ianca - Plopu -

Sărat – Comăneasca si ROSPA - Ianca - Plopu – Sărat ha.



Prin urmare impactul rezidual cumulativ asupra integritatiil ariilor naturale protejate

Natura 2000 ce va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului

stabilite pentru implementarea obiectivelor PUG al comunei Movila Miresii este

nesemnificativ.



4. Măsurile de reducere a impactului

4.1 Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan

şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar

Recomandari in ceea ce priveste conservarea si protejarea habitatelor existente in zona PUG

Reactualizare PUG comuna

Movila Miresii Obiective PUG

Tipuri de

habitate/

specii

de plante Amplasament

Impactul asupra

Habitatelor/speciilor existente

ROSCI 0305 si ROSPA 0048

Recomandări

Stabilire intravilan comuna

Zona de intredictie

construire

1530*, 1530, R5309,

R8704;

Terenuri agricole;

Pasuni semi-naturale

Intravilan propus de 837,67 ha;

T17; T10p162; T29p279; T52p1;

T29p276; T39p451 (Esna);

T29p276; T41;T42; T29p283;

Lacul Sărat.

Impact pozitiv prin stabilirea

unor zone de protectie

adiacente Lacului Sarat.

Se recomanda stabilirea unor

masuri de protectie (prin planul

de management) a habitatelor şi

speciilor de interes conservativ.

Complex turistic de

agreement Ch si

Complex balneo-turistic

(PUD faza 1)

Terenuri agricole

Pajişti seminaturale

degradate

R8704;

Proiect de dezvoltare durabila

T29p276; T41;T42; T29p283 Nesemnificativ

Limitarea pe cat posibil a

patrunderii speciilor invazive.

Protectia habitatelor si speciilor

de interes conservativ invecinate



Reactualizare PUG comuna

Movila Miresii Obiective PUG

Tipuri de

habitate/

specii

de plante Amplasament

Impactul asupra

Habitatelor/speciilor existente

ROSCI 0305 si ROSPA 0048

Recomandări

Reabilitare tehnico-edilitara

Statii de epurare;

Retele de canalizare.

Alimentare cu apa;

Modernizare drumuri

Terenuri agricole si

terenuri agricole

ruderalizate

Curti-constructii

Localitati: Movila Miresii, Esna si

Tepes.

Nesemnificativ

Nu se exercită niciun impact

asupra siturilor SPA si SCI

datorită faptului că aceste

lucrări se vor efectua în zone

deja antropizate – localitile din

comuna Movila Miresii.

Limitarea pe cat posibil a

patrunderii speciilor invazive.

Respectarea parametrilor de

evacuare a efluentilor de la

staţiile de epurare conform NTPA

001.

Valorificarea namolurilor rezultate

din statiile de epurare in

agricultura.

Construirea a 2 statii

epurarea pe uzate cu

descarcare a apelor epurate

in lacurile Esna si Seaca –

lacuri naturale

Lacuri naturale;

Habitate margini de

ape R5309

Lacul Seaca S= 106,22 ha (T22,

P248)

Lacul Esna – S= 229,55 Ha (T52,

P257)

Deversarea efluentilor celor 2

statii de epurare in apa lacurilor

naturale (Esna si Seaca) poate

favoriza fenomenul de

acumulare ducand la fenomenul

de eutrofizare a lacurilor.

Respectarea parametrilor de

evacuare a efluentilor de la

staţiile de epurare conform NTPA

001.

Staţiile de epurare sa fie

prevăzute cu treapta tertiara de

reducere a fosforului si

azotului din efluentii rezultati.



Masuri de diminuare a impactului prognozat asupra speciilor si implicat asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

Nr. crt

Specia Stadiul de conservare

OUG 57/2007

Impactul posibil prognozat asupra mediului

Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus spre implementare

Habitate/Specii 1 Comunităţi litorale şi halofile mare

2 Mlaştini şi terenuri înmlăştinate

moderată

Habitatul de comunităţi litorale şi halofite s-a identificat pe malul sud-estic al Lacului Sărat şi ȋn sud-vestul

lacului Lutul Alb. Impunându-se o zonă de protecţie în jurul lacului Sărat (Movila Miresii) se va limita implactul implementării obiectivelor prevăzute

în prezentul PUG. Habitalul de mlaştini şi terenuri

înmlăştinate, s-a evidenţiat întâlnit pe toate cursurile de apă şi lacurile de

apă dulce din comuna Movila Miresii. Habitatul este semnalat şi pe malurile sud-vestice ale lacului Movila Miresii

în zona cu izvoare formând pâlcuri de vegetaţie înaltă cu suprafaţa maximă de 500 mp. De menţionat este faptul

că implementarea obiectivelor prevăzute în plan, vor aduce un plus

conservării şi protejării zonei analizate, prin eliminarea depozitării haotice a deşeurilor, atât menajere cât şi de origine animală, în special

pe malurile lacului Sărat. În urma implementării planului NU se va genera un impact negativ asupra

zonei analizate: � NU se vor modifica suprafeţelor

biotopurile din imediata vecinătate a lucriurilor de apă - planul dezvoltându-se pe terenuri agricole si în intravilanul comunei;

� NU apar modificări ale populaţiilor de plante, nu sunt afectate

Pentru reducerea impactului în timpul construcţiei se propun următoarele masuri:

� Habitatele de mlastini si vegetatie de margini de ape vor fi protejate;

� Depozitarea materialului săpat să se facă doar pe terenurile agricole evitându-se acoperirea cu material săpat a unor habitate ce asigura adapost pentru fauna locala;

� Utilizarea în faza de construcţie şi exploatare a drumurilor existente de acces;

� Lărgirea drumurilor de exploatare şi acces se vor face cu precadere pe terenurile agricole pentru a limita efectul asupra habitatelor existente.

� Limitarea la minimum a suprafeţelor de teren perturbate în etapa de construcţie;

� depozitarea materialelor în spaţii amenajate. � implementarea elementelor planului sa nu

afecteze sub nici o forma (respectarea planului) integritatea habitatelor identificate in vecinatate.



Nr. crt


OUG 57/2007



specii de interes comunitar sau specii cu capacitate de regenerare dificilă; Impactul în faza de operare este nul

pentru habitate, floră şi vegetaţie daca se vor respecta normele în

vigoare.

3 Terenuri agricole şi peisaje

artificiale redusă

Acest tip de habitat este întâlnit în toata zona comunei, specifice

marginilor de drumuri comunale, drumuri de acces tarlale si zone unde

s-au depozitat gunoi e grajd, zone antropice. Nefiind un habitat cu o

valoare conservativă, implementarea obiectivelor prevăzute în PUG, nu vor

avea un impact negativ asupra acestui ecosistem daca se vor respecta normele în vigoare.

Avifaună 4 Accipiter nisus neconsemnată

5 Acrocephalus schoenobaenus

neconsemnată

6 Acrocephalus scirpaceus

neconsemnată

7 Alauda arvensis Anexa 5C 8 Alcedo atthis Anexa 3 9 Anas crecca Anexa 5C 10 Anas penelope Anexa 5C 11 Anas querquedula Anexa 5C 12 Anser albifrons Anexa 5C 13 Anser anser Anexa 5C 14 Ardea cinerea neconsemnată 15 Ardeola ralloides Anexa 3 16 Asio otus neconsemnată 17 Athene noctua Anexa 4B 18 Aythya ferina Anexa 5C 19 Aythya fuligula Anexa 5C

Nu estimam impact semnificativ în faza de implementare a obiectivelor PUG asupra avifaunei existente.

Prin particularitătile sale, perimetrele propuse intravilanului se suprapune cu situl Natura 2000 ROSPA 0048, pe suprafaţa Lacului Sarat. Obiectivele planului sunt implementate în zone care nu sunt foarte productive din punct de vedere atât a speciilor de păsări prezente, precum si a efectivelor acestora. Se propune instituirea unei zone de protectie/interdictie de construire ce asigura perimetrul Lacului Sarat 205,15 ha cat si stabirea unei zone tampon (interdictie de construire) cu

Pentru protecta speciilor de pasari identificate în perimetrul şi vecinătatea planului se impun următoarele măsuri stabilite de catre constructor si beneficiarul planului: � Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul angrenat în implementarea/exploatarea planului. � Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul planului; � planificarea lucrărilor: pentru activităţile de construcţie si amenajare, etapizarea lucrărilor, mentenanţa utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deseurilor, toate aceste aspecte putând exercita un efect negativ asupra biodiversitatii dacă nu sunt gestionate corect;



Nr. crt


OUG 57/2007



20 Aythya nyroca Anexa 3 21 Bombycilla garrulus Anexa 4B 22 Branta ruficollis Anexa 3 23 Buteo buteo neconsemnată 24 Carduelis cannabina Anexa 4B 25 Carduelis carduelis Anexa 4B 26 Carduelis chloris Anexa 4B 27 Charadrius dubius neconsemnată 28 Chlidonias hybridus Anexa 3 29 Ciconia ciconia Anexa 3 30 Circus aeruginosus Anexa 3

31 Coccothraustes coccothraustes

Anexa 4B

32 Coracias garrulus Anexa 3 33 Corvus corone cornix Anexa 5C 34 Corvus monedula Anexa 5C 35 Cuculus canorus neconsemnată 36 Cygnus olor neconsemnată 37 Egretta alba Anexa 3 38 Egretta garzetta Anexa 3 39 Emberiza citrinella neconsemnată 40 Emberiza schoeniclus neconsemnată 41 Falco tinnunculus Anexa 4B 42 Falco vespertinus Anexa 3 43 Fringilla coelebs neconsemnată 44 Fulica atra Anexa 5C 45 Galerida cristata neconsemnată 46 Gallinago gallinago Anexa 5C 47 Gallinula chloropus Anexa 5C 48 Garrulus glandarius Anexa 5C 49 Gavia arctica Anexa 3 50 Glareola pratincola Anexa 3

51 Himantopus himantopus

Anexa 3

52 Hirundo rustica neconsemnată 53 Ixobrychus minutus Anexa 3

latimea de 50 metri perimetrala Lacului Sarat.

Pentru obiectivul – dezvoltarea unei zone turistice in vecinatatea Lacului Sarat nu progniozam un impact semnificativ asupra speciilor de interes conservativ. Zona destinata dezvoltarii turistice situata in nordul Lacului Sarat este reprezentata de terenuri agricole, habitate ce nu sunt specifice avifaunei caracteristice sitului SPA 0048. Speciile limnicole si acvatice sunt prezente pe întreaga suprafata a Lacului Sarat, zonele cele mai frecventate pentru hranire si cuibarire sfiind situate in zona cu vegetatie de margini de ape, zona sud vestica si zona sud-estica a Lacului Sarat.

Deversarea efluentilor statiilor de

epurare in lacurile Seaca si Esna pot duce pe termen lung la o acumulare a nutrientilor, fapt ce poate duce la eutrofizarea lacurilor si implicit la modificarea structurii ihtiofaunei. Cumulat cu activitatile piscicole intensive efectuate pe cele 2 lacuri impactul se poate resinti pe termen lung prin modificarea calitatilor bio-chimice a apelor lacului ce favorizeaza dezvoltarea excesiva a plantelor macrofite, alge la mal şi plancton la fund; - modificarea ponderii speciilor de peşti în

� Reducerea perturbării avifaunei prin emisii de praf, zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare);

- Astfel lucrările identificate ca surse de emisii, zgomot si vibratii în zona PUG (in special in zonele invecinate ariilor natural protejate) se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit si crestere a puilor pentru păsările identificate în zona de studiu, respectiv perioada 15 mai – 15 iulie, iar perioada din zi optimă pentru desfăsurarea lucrărilor netrebuind să depăsească intervalul orar 0900 – 1700, pentru a evita suprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de păsări identificate;

- etapizarea lucrărilor: pe perioada de amenajare si construcţie, se recomandă ca lucrările să se efectueze etapizat, astfel încât să evite efectuarea a două sau mai multe lucrări cu caracter diferit în acelasi timp, pentru prevenirea cumulării mai multor surse generatoare de zgomot;

- Rutele vehiculelor şi a utilajelor grele care susţin activităţile de construcţie (camioane, macarale, excavatoare, buldozere) vor fi stabilite cât mai departe de receptorii sensibili.

- Reducere a emisiilor de praf pe drumurile nepavate şi pe terenurile decopertate (sau fără vegetaţie)

� Reducerea impactului antropic ce poate genera disconfort sau acţiuni privind deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi /sau a puilor etc. din arealul analizat).

- Este necesara Instruirea personalului, contractorilor şi a vizitatorilor în scopul evitării hărţuirii sau perturbării biodiversităţii

- Este interzis accesul in zonele specifice de cuibarire a personalului neavizat.

- Se impune limitarea accesului animalelor si



Nr. crt


OUG 57/2007



54 Lanius collurio Anexa 3 55 Lanius minor Anexa 3 56 Larus cachinnans neconsemnată 57 Larus minutus Anexa 3 58 Larus ridibundus neconsemnată 59 Limosa limosa neconsemnată

60 Luscinia megarhynchos

neconsemnată

61 Melanocorypha calandra

Anexa 3

62 Mergus merganser neconsemnată 63 Merops apiaster neconsemnată 64 Miliaria calandra Anexa 4B 65 Milvus migrans Anexa 3 66 Motacilla alba Anexa 4B 67 Motacilla flava Anexa 4B 68 Muscicapa striata Anexa 4B 69 Numenius arquata neconsemnată 70 Nycticorax nycticorax Anexa 3 71 Parus caeruleus neconsemnată 72 Parus major neconsemnată 73 Passer domesticus neconsemnată 74 Passer montanus neconsemnată

75 Pelecanus onocrotalus

Anexa 3

76 Perdix perdix Anexa 5C 77 Phalacrocorax carbo neconsemnată 78 Phalacrocorax pygmeus Anexa 3 79 Philomachus pugnax neconsemnată

80 Phoenicurus phoenicurus

Anexa 4B

81 Phylloscopus collybita neconsemnată 82 Pica pica Anexa 5C 83 Platalea leucorodia Anexa 3 84 Plegadis falcinellus Anexa 3 85 Pluvialis apricaria Anexa 3

economia lacului ca urmare a apariţiei deficitului de oxigen; - diminuarea transparenţei şi schimbarea culorii apei , efecte ce produc si modificarea faunei acvatice si implicit a avifaunei din lantul trofic. Implementarea obiectivelor PUG nu va influenta culoarele de zbor, proiectul propus neconstituind o bariera în migratia speciilor de pasari. Obiectivele planului şi natura lucrărilor efectuate NU prognozeaza un impact semnificativ cuantificabil prin scaderea numărului de indivizi, deranjarea zonelor de cuibarire, de hranire, de zbor asupra speciilor menţionate în anexele OUG 57/2007 şi fisa sitului Natura 2000.

activitatilor de pasunat intensiv in habitatele prioritare – vegetatie de maluri de ape, stufaris habitatate ce asigura cuibarirea si reproducerea speciilor de de interes conservativ ale ROSPA 0048.

� Interzicerea depozitării deşeurilor menajere şi a celor de origine animală pe malurile lacurilor, limitând astfel atragerea efectivelor de păsări. � Depozitarea controlată a deşeurilor, în containere adecvate, pe categorii de deşeuri şi îndepărtarea periodică a acestora de pe amplasament prin firme specializate şi autorizate în acest Masuri pentru sistemul de canalizare si epurare al apelor uzate: � Toate apele uzate menajere colectate în sistemul de canalizare trebuie sa fie dirijate către statile de epurare. � Staţiile de epurare trebuie sa fie prevăzute cu treapta tertiara de reducere a fosforului si azotului din efluentii rezultati. � Este obligatorie respectarea parametrilor de evacuare a efluentilor de la staţiile de epurare conform NTPA 001/2002



Nr. crt


OUG 57/2007



86 Podiceps cristatus neconsemnată 87 Pyrrhula pyrrhula neconsemnată 88 Rallus aquaticus neconsemnată

89 Recurvirostra avosetta

Anexa 3

90 Sitta europaea Anexa 4B 91 Sterna hirundo Anexa 3 92 Streptopelia decaocto Anexa 5C 93 Streptopelia turtur Anexa 5C 94 Sturnus vulgaris Anexa 5C 95 Sylvia atricapilla neconsemnată 96 Sylvia communis neconsemnată 97 Sylvia curruca neconsemnată 98 Tachybaptus ruficollis Anexa 4B 99 Tadorna tadorna neconsemnată 100 Tringa erythropus neconsemnată 101 Tringa glareola Anexa 3 102 Tringa totanus neconsemnată 103 Turdus merula neconsemnată 104 Turdus pilaris Anexa 5C 105 Upupa epops neconsemnată 106 Vanellus vanellus neconsemnată

Amfibieni/reptile 107 Rana esculenta Anexa 5A 108 Rana ridibunda Anexa 5A 109 Hyla arborea Anexa 4A 110 Pelobates fuscus Anexa 4A 111 Natrix tessellata Anexa 4A 112 Natrix natrix neconsemnată 113 Lacerta agilis Anexa 4A

114 Lacerta viridis Anexa 4A

În urma monitorizării zonei studiate pentru implementarea PUG au fost observate un număr redus de exemplare de amfibieni şi reptile acestea fiind specii comune.

Pentru speciile de reptile si amfibieni identificate în

zona de studiu nu este necesară implementarea unor măsuri de diminuare a impactului deoarece acesta este nesemnificativ, singurul moment când există un deranj minor este pe durata fazelor de construcţie, dar care nu va afecta nici ireversibil si nici semnificativ populaţiile locale.

Este necesar a se stabili unele masuri cu caracter organizatoric ce stabilesc:

-desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului analizat pe suprafeţele strict necesare;

- respectarea căilor de acces stabilite (existente sau



Nr. crt


OUG 57/2007



nou create);

Mamifere 115 Microtus arvalis neconsemnată 116 Apodemus agrarius neconsemnată 117 Vulpes vulpes Anexa 5B

118 Lepus europaeus

Anexa 5B

În urma monitorizării, au fost observate un număr restrâns de mamifere.

De asemeni au fost semnalate galerii/vizuini/ specifice pentru speciile de rozătoare în special în zona malurilor de ape şi în imediata vecinătate a terenurilor agricole. În urma perioadei de monitorizare nu au fost observaţi indivizi aparţinând speciei Spermophilus Citellus în zona de implemtare a obiectivelor din PUG.

Implementarea obiectivele PUG nu au un impact semnificativ asupra populatiilor de mamifere din zona studiata. Prin urmare se stabilesc doar masuri cu caracter general: � Interzicerea capturarii/omorârii acestor specii. � În cazul în care vor fi identificaţi indivizi răniţi/morţi, beneficiarul are obligaţia de a anunţa instituţiile competente. � În situaţia capturării involuntare în perioada de construcţie a unor astfel de specii li se va asigura preventiv un culoar de trecere către habitatele limitrofe. � În perioada de funcţionare unele obiective din PUG vor fi împrejmuite cu gard, accesul în zonă fiind aproape nul.

Nevertebrate 119 Aglais urticae neconsemnată 120 Anisoplia austriaca neconsemnată 121 Apis mellifera neconsemnată 122 Aranea diadema neconsemnată 123 Bombus terrestris neconsemnată 124 Coccinella septempunctata neconsemnată 125 Culex pipiens neconsemnată 126 Decticus verrucivorus neconsemnată 127 Erythromma viridulum neconsemnată 128 Formica rufa neconsemnată 129 Gryllus campestris neconsemnată 130 Melanostoma scalare neconsemnată 131 Pieris brassicae neconsemnată 132 Pieris rapae neconsemnată 133 Plebeius argus neconsemnată 134 Vanessa atalanta neconsemnată 135 Vanessa cardui neconsemnată 136 Vespa germanica neconsemnată

În perimetrul analizat, în perioada de monitorizare s-au identificat mai multe specii de nevertebrate.

Nu se prognozează un impact negativ asupra speciilor în faza de construcţie/operare.

Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create). Depozitarea materialului săpat să se facă doar pe terenurile agricole evitându-se acoperirea cu material săpat a unor habitate ce asigura adapost pentru fauna locala; Utilizarea în faza de construcţie şi exploatare a drumurilor existente de acces; Lărgirea drumurilor de exploatare şi acces se vor face cu precadere pe terenurile agricole pentru a limita efectul asupra habitatelor existente. Limitarea la minimum a suprafeţelor de teren perturbate în etapa de construcţie; Depozitarea materialelor în spaţii amenajate. Implementarea elementelor planului sa nu afecteze sub nici o forma (respectarea planului) integritatea habitatelor identificate in vecinatate.



Responsabil pentru aplicarea acestor măsuri de reducere a impactului este beneficiarul prezentului raport, care trebuie

să asigure regulile necesare implementării lor corespunzătoare.

4.2 Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului

Planul de implementare a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului – Reactualizare PUG, Comuna Movila Miresei,

judeţul Brăila

Măsură propusă Responsabilitate Control/Monitorizare Momentul implementării

MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA

Identificarea posibililor receptori de zgomot încă din faza de implementare a obiectivelor PUG

Primaria Movila Miresii / proiectant / supervizor de mediu

Raport supervizare la începerea lucrărilor

La fază de implementare plan.

Implementarea elementelor planului sa nu afecteze sub nici o forma (respectarea planului) integritatea habitatelor identificate in vecinatate.


Raport de mediu, Raport supervizare la începerea lucrărilor

La faza de plan

Etapizarea lucrărilor: pe perioada de amenajare si construcţie, se recomandă ca lucrările să se efectueze etapizat, astfel încât să evite efectuarea a două sau mai multe lucrări cu caracter diferit în acelasi timp, pentru prevenirea cumulării mai multor surse generatoare de zgomot;


Raport supervizare la începerea lucrărilor

Se va adopta în timpul implementarii obiectivelor.

Lucrările identificate ca surse de emisii, zgomot si vibratii în zona PUG (in special in zonele invecinate ariilor natural protejate) se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit si crestere a puilor pentru păsările identificate în zona de studiu, respectiv

Primaria Movila Miresii / constructor / supervizor de mediu

Raport supervizare Se va adopta în timpul construcţiei obiectivelor PUG



perioada 15 mai – 15 iulie, iar perioada din zi optimă pentru desfăsurarea lucrărilor netrebuind să depăsească intervalul orar 0900 – 1700, pentru a evita suprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de păsări identificate; Rutele vehiculelor şi a utilajelor grele care susţin activităţile de construcţie (camioane, macarale, excavatoare, buldozere) vor fi stabilite cât mai departe de receptorii sensibili.


Raport supervizare Se va adopta în timpul construcţiei obiectivelor PUG

Reducerea suprafeţelor perturbate doar la suprafetele propuse


Raport de mediu Contract de lucrări Raport supervizare

Se va adopta în faza proiectare

Reducere a emisiilor de praf pe drumurile nepavate şi pe terenurile decopertate (sau fără vegetaţie)


Contract de lucrări Raport supervizare

Se va adopta în faza construcţie a obiectivelor PUG

Refacerea zonelor perturbate de construcţie imediat după finalizarea lucrărilor.



La finalizarea lucrărilor

Instruirea muncitorilor cu privire la prezenţa resurselor importante din zonă şi la importanţa protecţiei acestora.



La începerea lucrărilor şi în timpul construcţiei obiectivelor PUG

Instruirea personalului, contractorilor şi a vizitatorilor în scopul evitării hărţuirii sau perturbării biodiversităţii



În timpul construcţiei obiectivelor PUG

Interzicerea depozitării deşeurilor menajere şi a celor de origine animală pe malurile lacurilor, limitând astfel atragerea efectivelor de păsări.



La începerea lucrărilor, cu aplicativitate în faza de implementare a obiectivelor

Depozitarea controlată a deşeurilor, în containere adecvate, pe categorii de deşeuri şi îndepărtarea periodică a acestora de pe amplasament prin firme specializate şi autorizate în acest sens.

Constructor Raport supervizare La începerea lucrărilor, cu aplicativitate în faza de

Consultarea organismelor în drept/autorităţilor locale în vederea utilizării terenurilor

Consultant de mediu Raport de mediu La faza de obtinere avize



Limitarea accesului animalelor si activitatilor de pasunat intensiv in habitatele prioritare – vegetatie de maluri de ape, stufaris habitatate ce asigura cuibarirea si reproducerea speciilor de de interes conservativ ale ROSPA 0048.

Primaria Movila Miresii, Consiliul Local

Raport de mediu Regulament local

In faza PUG

Consolidarea infrastructurii existente (reţele de transmisie, drumuri) pentru utilizarea eficientă a terenului

Primaria Movila Miresii Plan Urbanistic General Regulament de urbanism

La faza de PUG

Depozitarea materialului săpat să se facă doar pe terenurile agricole evitându-se acoperirea cu material săpat a unor habitate ce asigura adapost pentru fauna locala;



În faza de construcţie

Lărgirea drumurilor de exploatare şi acces se vor face cu precadere pe terenurile agricole pentru a limita efectul asupra habitatelor existente.



Captarea, canalizarea si epurarea intregului volum de ape uzate generate. Este obligatorie respectarea parametrilor de evacuare a efluentilor de la staţiile de epurare conform NTPA 001/2002

Primaria Movila Miresii r / constructor / supervizor de mediu



Reducerea nutrientilor (N si P) din efluentii descarcati din statiile de epurare in receptorii naturali prin obligativitatea treptei tertiare de epurare.

Primaria Movila Miresii Contract de lucrări Raport supervizare




4.3 Programul de monitorizare a factorilor de mediu

Se recomandă implementarea unui program de monitorizare a măsurilor de reducere a

impactului toată perioada derulării investiţiei începând din momentul derulării activităţlor de

constructie. Pe lângă monitorizare impusă, pentru a putea observa evoluţia biodiversităţii şi a

putea stabili măsuri suplimentare în cazul în care se constată că impactul evaluat iniţial se

modifică, se recomandă monitorizarea biodiversităţii cel putin un an începând odată cu

derularea activităţilor de constructie, în vederea readucerii acestuia la un nivel minim

acceptat.

În tabelul următor se prezintă obiectivele, indicatorii şi frecvenţa monitorizării efectelor

semnificative ale implementării planului propus.

Programul de monitorizare propus are la bază obiectivele şi problemele de mediu identificate

şi prezentate în capitolele anterioare, şi se referă la aspectele de mediu relevante care pot fi

influenţate de implementarea Reactualizării Planului de Urbanism General al comunei Movila

Miresii, judeţul Brăila propus.

Tabelul nr. 19 Programul de monitorizare propus

Nr. crt.

Obiective Indicator Frecvenţa Responsabilitate

Etapa de implementare a obiectivelor prevăzute în PUG

1 Protecţia calităţii aerului -

pulberi Poluanţi atmosferici

specifici: pulberi trimestrial CL Movila Miresii

2

Protecţia calităţii aerului - Controlul emisiilor datorate funcţionării mijloacelor de

transport şi utilajelor

- Verificări tehnice periodice a autovehiculelor

utilizate - Consumuri specifice şi evidenţa consumului de

carburanţi

Conform bunelor practici

ingineresti

CL Movila Miresii

3

Protecţia solului - Delimitarea terenurilor afectate direct şi

permanent de implementarea planului

Măsurători topografice pentru determinarea suprafaţelor de teren

implicate in activitatea de constructie - stabilirea

bornelor.

Conform plan de

constructie

CL Movila Miresii

4

Determinarea nivelului de disconfort datorat zgomotului

şi vibraţiilor produs de organizarea de santier

Măsurători periodice a nivelului de zgomot şi vibraţii la limita zonelor

afectate

Perioada de

constructie

CL Movila Miresii

BIODIVERSITATE



5

Recomandam ca toata perioada de

implementare a obiectivelor prevăzute în PUG în special

în imediata vecinătate a Lacului Sărat din comuna

Movila Miresii să fie asistata de o

persoana/firma/institutie specializata in domeniul

biodiversitate, contractată de către Consiliul Local Movila Miresii, care sa

se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin

plan fără a imfluenţa negativ aria protejată.

Inainte de inceperea lucrarilor de constructi si in timpul acestora

Conform plan de

constructie

6

Inspectarea in prealabil a zonelor unde urmeaza

a se implementa lucrari de decopertare; prelevarea,

daca va fi cazul, a exemplarelor de fauna din zona punctelor de lucru si

transportarea acestora in zone sigure din

vecinatate ce ofera conditii de habitat similare (Ex:Pelobates fuscus, Lacerta agilis, Lacerta viridis)

Inainte de inceperea lucrarilor de constructi

7

Implementarea obiectivelor planului sa nu

afecteze sub nici o forma integritatea habitatului (1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate

panonice şi ponto-sarmatice.

Inainte de inceperea lucrarilor de constructi si in

timpul acestora

Conform plan de

constructie

CL Movila Miresii/ Executantul lucrarilor,

supravegheat de specialistul in

domeniul biodiversitatii

Etapa de functionare/exploatare a obiectivelor prevăzute în PUG

8 Managementul deşeurilor

Cantităţile de deşeuri generate, tratate,

valorificate şi eliminate pentru fiecare tip de deşeu

în parte.

Lunar

CL Movila Miresii

Responsabil de mediu

9

Parametri ape uzate menajere rezultate

Parametri evacuare statii de epurare

Nivel zgomot si vibratii produs de fiecare obiectiv

Conform NTPA 001 - H.G. nr 188/2002;

Ordin MAPPM nr. 462/1993;

STAS nr. 12574/1987; STAS 10009/1988;

Conform Autorizatiei de mediu

CL Movila Miresii

Responsabil de mediu



5. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau

habitatele de interes comunitar afectate

Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea

planului şi în zona învecinată a planului, pe lângă informaţiile pe care le oferă despre starea

lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management activ, face posibilă

şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în predicţia

modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor măsuri, în timp util, pentru

conservarea acestora. Cunoaşterea bazata pe informaţiile obţinute în cadrul programelor de

monitorizare asigura o mai bună înţelegere a problematicii analizate, fapt ce determină o

îmbunătăţire a şanselor ca deciziile luate să fie bine documentate şi corecte. Pe lângă

aplicaţiile practice, monitorizarea ecologică are şi o importanţă teoretică, informaţiile obţinute

având un rol deosebit de important în descifrarea legităţilor care determină structura, funcţiile

şi dinamica ecosistemelor.

Acţiunile de monitorizare a habitatelor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-au realizat într-

o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a reprezentat o etapă

importantă a programului de monitorizare

Monitorizarea habitatelor s-a realizat în decursul unui an calendaristic (august 2010 –

septembrie 2011) pe baza unor protocoale (planuri) de monitorizare care permit colectarea şi

analiza datelor într-o forma standardizată, astfel încât datele colectate de persoane diferite la

intervale de timp diferite să fie comparabile între ele şi să aibă aceeaşi valoare

informaţională.

Obiectivele urmărite au constat în:



� monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai

reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale

factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu

(apa, aer, sol) prin aportul proiectului de investiţie);

� cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii vegetale,

tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;

� schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;

� evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.

Analiza florei şi vegetaţiei

Metoda de lucru

Studiul de monitorizare a habitatului a presupus ca mărimea suprafeţelor de probă să

fie direct proporţională cu complexitatea structurii habitatului studiat. Astfel alegerea

suprafeţei eşantioanelor s-a bazat pe conceptul de areal minim care este definit ca suprafaţa

minimă pe care trebuie efectuat releveul de vegetaţie pentru a surprinde majoritatea speciilor

care intră în compoziţia fitocenozelor (Cristea et al. 2004). Astfel aplicând metoda clasica de

estimare a mărimii suprafeţei de proba, s-a reuşit o oarecare standardizare a mărimii

eşantioanelor, stabilindu-se limitele intre care pot sa varieze în funcţie de tipul de vegetaţie.

Perioada optimă de colectare a datelor

Alegerea perioadei optime pentru colectarea datelor pe teren trebuie să ţină cont de

obiectivele propuse şi atributele şi variabilele care trebuie măsurate.

Metodele de studiu al numărului de exemplare ca şi a evoluţiei fenologice a florei din

habitatul perimetrului implicat, identificat pe amplasamentul analizat sunt: metoda Braun-

Blanquet, numită şi metoda releveelor pătrate de 100 mp.

Cercetările s-au efectuat prin metoda observaţiei, în cadrul perimetrelor permanente

(quadrant), având punctele de contur determinate pe teren prin pozitionare GPS (s-a

determinat cu ajutorul GPS GARMIN, coordonatele fiind inregistrate în sistem de proiecţie

geografică). Datele observaţiilor pe teren au fost consemnate în releveuri fitocenologice.

Stabilirea numărului de exemplare al speciilor de plante din flora spontană identificate

în perimetru şi în exteriorul acestuia s-a făcut prin metoda Braun- Blanquet delimitându-se un



număr de cuadrate a cate 100 mp dispersate pe laturile şi în interiorul şi exteriorul

perimetrului.

Speciile de plante prezente în perimetru au fost stabilite după recoltarea clasificarea şi

determinarea unor exemplare reprezentative.

Cercetările asupra florei au cuprins două etape:

� etapa de teren;

� etapa de laborator.

Analiza faunei

Metoda de lucru

Metode de monitorizare a Nevertebratelor

Monitorizarea populaţiilor de nevertebrate s-a făcut prin observaţii directe ale speciilor

de nevertebrate, perimetrul împărţindu-se în transecte pentru fiecare grup sistematic şi s-au

calculat indicii structurali ai populaţiilor urmărite.

S-a acordat o atenţie deosebita populaţiilor de gasteropode terestre cu rol de

bioindicatori, dar şi altor grupe de nevertebrate cu caracteristici similare din acest punct de

vedere (trichoptere, plecoptere, efemeroptere, chironomide, odonate, etc.).

Metoda de colectare a informaţiilor pentru entomofauna este reprezentată prin

observaţia directă (marsrut) în perimetrul destinat implementării planului.

Metoda de monitorizare a Herpetofaunei:

Pentru monitorizarea herpetofaunei perimetrului implicat în realizarea proiectului s-a

utilizat metoda observaţiei directe (marsrut) pe relevee dispuse de-a lungul unor transecte pe

lungimea perimetrului implicat.

Principiul acestei metode constă în faptul că, în ecosisteme deschise sau acoperite, în

tot cursul anului, pe o fâşie (transect), de o lungime şi o lăţime dinainte stabilite, se numără

indivizii unei singure specii sau indivizii mai multor specii, care trăiesc, cuibăresc sau se afla

în trecere pe suprafaţa acestui biotop.

Metode de monitorizare a mamiferelor

Monitorizarea populaţiilor de nevertebrate s-a făcut prin observaţii directe ale speciilor,

perimetrul împărţindu-se în transecte. Pentru monitorizarea mamiferelor metoda observaţiei

directe (marsrut) s-a făcut pe transecte dispuse pe lungimea perimetrului implicat. Metoda

transectelor este mai utilă pentru densităţi mici ale speciilor, specii mai mobile şi ecosisteme

omogene.

Metoda de monitorizare a Avifaunei



Observarea şi evaluarea populaţiilor avifaunei s-a efectuat prin observaţii directe şi

observaţii asupra locurilor de cuibărit şi de hrănire. Pentru monitorizarea avifaunei locale

perimetrului implicat în realizarea proiectului s-a utilizat metoda observaţiei directe (marsrut)

pe relevee dispuse de-a lungul unor transecte pe lungimea perimetrului implicat. Metoda

transectelor este mai utila pentru densităţi mici ale speciilor, specii mai mobile şi ecosisteme

omogene.

Pentru determinarea speciilor s-au folosit determinatoarele de teren realizându-se fişa

de observaţie pe baza datelor meteorologice (temperatura, direcţia şi intensitatea vântului,

vizibilitatea, proporţia acoperirii cerului, precipitaţia), specia şi numărul de exemplare

observat.

Bibliografie:

� Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti;

� CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;

� CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta.

Bucureşti: Edititura Ceres;

� COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al

habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic.

Timişoara: Edititura Balcanic;

� Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti;

� Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura

Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;

� Ciochia V., 1984, Dinamica şi migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;

� Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;

� Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, în

Tansylvanian Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu;

� Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor rare,

Editura Ceres Bucureşti;

� Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică;

� Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia şi protecţia Mediului, Editura Scaiul,

Bucureşti;



� Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervaţii şi monumente al naturii din România,

Editura Scaiul, Bucureşti;

� Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea

naturii”19(2), Bucureşti;

� Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor

superioare din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti;

� Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ.

AL.I.Cuza, Iaşi;

� Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti;

� Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în

România, Cluj;

� Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor vasculare

din estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;

� *** 2007, Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca

parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;

� *** 2007, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca

parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;



CV - Lista persoanelor participante la elaborarea studiului

Curriculum vitae

Informaţii personale Nume / Prenume Caldararu Aurelia Costela E-mail(uri) [email protected] Naţionalitate romana Data naşterii 21.01.1978 Sex F Experienţa profesională Perioada 1.08.2008 - prezent Funcţia sau postul ocupat Doctorand „Stiintele mediului” Activităţi şi responsabilităţi principale Cercetare stiintele mediului,ecologie Numele şi adresa angajatorului Universitatea „Dunarea de Jos” Galati, Facultatea de Stiinte,

Departamentul European de Mediu

Tipul activităţii sau sectorul de activitate Invatamant universitar, cercetare în domeniul ecologiei şi protectiei mediului Perioada 9.08.2007 - 1.10.2009 Funcţia sau postul ocupat Inginer ecologie şi protectia mediului, responsabil de mediu Activităţi şi responsabilităţi principale Managementul şi monitorizarea impactului activitatii firmei, asupra mediului Numele şi adresa angajatorului S.C. Beyler S.A. Galati, loc. Vanatori, jud. Galati Tipul activităţii sau sectorul de activitate Productie tamplarie metalica şi pvc, constructii Perioada 1.09.2002 – 23.06.2007 Funcţia sau postul ocupat Profesor ecologie şi protectia mediului Activităţi şi responsabilităţi principale Predare, coordonare activitate didactica Numele şi adresa angajatorului Inspectoratul Scolar Judetean Galati Tipul activităţii sau sectorul de activitate Didactic, invatamant pre-universitar Educaţie şi formare



Perioada 1.10.2007 – 1.07.2009 (curs la zi) Calificarea / diploma obţinută: Master „Managementul şi monitorizarea mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Managementul sistemelor cu risc, Programe şi

strategii de mediu, Tehnologii cu impact redus asupra mediului, Energii regenerabile, Tratamentul apelor uzate, Controlul poluarii industriale, Managementul mediului, Strategii educationale în domeniul mediului, Poluarea fizica, Audit şi evaluarea impactului asupra mediului, Transportul şi difuzia poluantilor în mediu, Meteorologie şi factori de mediu, Legislatia interna şi internationala în domeniul mediului, Directive europene, Procese de bioconversie a deseurilor organice, Managementul mediului (ISO 14.000, EMS)

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare Universitatea „Dunarea de Jos”, Facultatea de Stiinte, Galati

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională Nota diploma 10 Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007 (facultate la zi) Calificarea / diploma obţinută Licenta „Ecologia şi protectia mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Citologie şi histologie animala, Biofizica, Biochimie,

Hidrologie, Morfologia plantelor, Zoologia nevertebratelor, Climatologie şi elemente de meteorologie, Elemente de geologie, Geomorfologie, Zoologia vertebratelor, Ecotoxicologie, Cartografie, Microbiologie,Ecofiziologie animala şi vegetala, Taxonomie vegetala, Ecologie, Genetica, Fitopatologie, Pedologie,Legislatia protectiei mediului, Amenajarea şi gestionarea resurselor de apa, Conservarea biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare: Universitatea „A.I. Cuza”, Facultatea de biologie, Iasi Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională: Diploma de licenta cu media 10 Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007 Calificarea / diploma obţinută Licenta „Ecologia şi protectia mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite Numele şi tipul institutiei de invatamant /

Furnizorul de formare

Aptitudini şi competenţe personale: Chimie organica, Citologie şi histologie animala, Biofizica, Biochimie, Chimie analitica, Hidrologie, Morfologia plantelor, Zoologia nevertebratelor, Climatologie şi elemente de meteorologie, Elemente de



geologie, Geomorfologie, Zoologia vertebratelor, Ecotoxicologie, Cartografie, Microbiologie, Ecofiziologie animala,vegetala, Ecologie, Genetica, Fitopatologie, Pedologie, Legislatia protectiei mediului, Amenajarea şi gestionarea resurselor de apa, Conservarea biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu

Menţionaţi separat fiecare forma de învăţământ şi program de formare profesională absolvite, începând cu cel mai recent. 1.10.2004 – 1.03.2007 Profesor Psihologie, pedagogie, sociologie Universitatea „Dunarea de Jos”, Galati, Departamentul pentru pregatirea personalului didactic Limba maternă romana Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Înţelegere Vorbire Scriere

Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

A2 Utilizator elementar

A2 Utilizator

elementar A2

Utilizator elementar

A2 Utilizator

elementar A2


A2 Utilizator elementar A2

Utilizator elementar A2




Apartenenta la societati profesionale Membru BENA 2009 Membru Asociatia Romana de Mediu 1998 Competenţe şi aptitudini organizatorice Analiza sistemelor acvatice - Ancona, Italia, 2010 . Ecologie aplicata

Advanced training course: “Ecological Modelling of aquatic ecosystems” (Prof. Sven Erik Jorgensen), Universitatea Salento, Lecce, Italia, 2010

Experienta acumulata în programe/proiecte nationale/internationale Proiecte internationale 1.Proiect bilateral Romania-Italia - Conservarea şi gestionarea ecosistemelor acvatice de tranziţie: Consolidarea iniţiativei comune pentru formarea tinerilor cercetători în România şi Italia Parteneri,Universitatea ′′Dunarea de Jos′′ Galati, Universitatea Salento, Lecce Rol - membru/doctorand 2.WISER – Water bodies în Europe: Integrative Systems to assess Ecological Status and Recovery, University of Duisburg-Essen;Germany, director Daniel Hering Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset Rol – Cercetator 3. CIRCLE-MED (Climate Impact Research Coordination for a Larger Europe – Mediterranean)

Coordinator, Marie Mojaïsky, Montpellier – France



Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset Rol – Cercetator 4. MIRAGE WP4 (Mediterranean Intermittent River ManAGEment)

Coordinatori : DANIELA DIETER, DANIEL VON SCHILLER, KLEMENT TOCKNER, IGB BERLIN, GERMANY

Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2010, Alberto Basset

Rol - cercetator

Proiecte nationale 1. ECORES - PN2, 32121/ 01.01.2008, Eco-tehnologii de reabilitare şi reconstructie ecologica a solurilor a solurilor contaminate în zona depozitelor de deseuri urbane şi industriale, conducator - USAMV Bucuresti, partener 3; UDJG, responsabil partener: M Voiculescu Rol - membru/doctorand 2. TERESOL - PN2, 32102/01/01/2008 – Cercetari privind determinarea proceselor şi parametrilor optimi pentru imbunatatirea gradului de remediere a solurilor contaminate cu hidrocarburi Conducator - UPB BUCURESTI, Partener 2; UDJG, responsabil partener: M. Voiculescu Rol- membru/doctorand

Publicatii

Reviste ISI 1. „Dispersion of some pollutants coming from Galati municipal wastewater în Danube

River”, 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation

2. „Dispersion study on some pollutants în Danube River, taking into account the affluents

în lower Danube area”; 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation

3. „Study of spatial and temporal variations of some chemical pollutants of Lower Siret River”, 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation



REVISTE NATIONALE 1. „An introduction to monitoring aquatic ecosystems” - A. Caldararu, L. P. Georgescu, M. Voiculescu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation

2. „Toward a new software tool for flood assesmnet GIS system”; A. Caldararu,V. Gogoncea, G. Murariu, L. P. Georgescu, M. Praisler, I. Stoian, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation

3. „2D numerical simulation for specific diffusion processes”, A. Caldararu,G. Murariu, L. P. Georgescu, M. Praisler, I. Stoian; Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation

4. „Comparison between anthropogenic effects of some chemical pollutants of lower Siret and Prut Rivers”; M. Timofti, M. Voiculescu, L. P. Georgescu, S. Dragan, A Caldararu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation 5. „Comparison between anthropogenic effects on some physico–chemical parameters of Lower Siret and Prut Rivers”, S. Dragan, M. Voiculescu, l.P. Georgescu, M. Timofti, A. Caldararu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 Iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation

Curriculum vitae Europass

Informatii personale

Nume / Prenume ENE, ADRIAN

Adresa(e) str. Dimitrie Cantemir nr. 21, Tecuci, judetul Galati

Telefon(oane) +40743645956

Fax(uri) -

E-mail(uri) eneiadrianâyahoo.com



Nationalitate romana

Data nasterii 16.01.1983

Sex masculin

Locul de munca vizat / Domeniul ocupational

Experienta profesionala

Perioada 01/2007 � prezent

Functia sau postul ocupat Analist protectia mediului

Activitati şi responsabilitati principale

Elaborare documentatie de autorizare protectia mediului şi consultanta în probleme de mediu, abilitati de lucru pe platforma GIS, prelevare, conservare şi pregatire probe apa, sol în vederea efectuarii analizelor fizico/chimice complete, prelevarea probelor de zgomot, pulberi şi interpretarea lor

Numele şi adresa angajatorului

SC MEDIU Consulting SRL Galati

Tipul activitatii sau sectorul de activitate

Consultanta probleme de mediu

Educatie şi formare

Perioada 01/10/2006 – 15/06/2008

Calificarea / diploma obtinuta Masterat în mediu actual şi dezvoltare durabila

Disciplinele principale studiate / competente

profesionale dobândite

Reciclarea deseurilor şi a reziduurilor, Amenajarea terenurilor degradate, Dezvoltarea durabila şi problemele de mediu, Managementul ecosistemelor natural, Chimia mediului, Meteorologia poluarii. Schimbari climatice, Amenajarea teritoriului, urbanismul şi calitatea mediului, etc

Numele şi tipul institutiei de invatamânt / furnizorului de

formare

Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi – Facultatea de Geografie şi Geologie Postuniversitar

Perioada 01/10/2002 - 15/06/2006

Calificarea / diploma obtinuta Licentiat în geografia mediului



Disciplinele principale studiate / competente

profesionale dobândite

Chimia mediului, Biogeografie, Botanica, Zoologie, Ecologie, Hidrologie, Climatologie cu elemente de meteorologie, Managementul mediului, Tehnologie general de adaptare la protectia mediului, Geografia mediului, Metodologia intocmirii studiilor de impact, Calitatea mediului şi starea de sanatate a populatiei, Politica şi legislatia mediului, Monitoringul Calitatii mediului, Poluarea şi protectia mediului, Teledetectie şi fotointerpretarea geografica, Cartografie cu elemente de topografie, etc

Numele şi tipul institutiei de invatamânt / furnizorului de

formare

Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi–Facultatea de Geografie şi Geologie Universitar

Limba(i) materna(e) Romana

Limba(i) straina(e) cunoscuta(e)

Autoevaluare Intelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversatie

Discurs oral Exprimare scrisa

Engleza B1

Utilizator independent

B1 Utilizator

independent A2


B1 Utilizator

independent A2


Franceza A1


A2 Utilizator

independent A1


A2 Utilizator

independent A1


(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinta Pentru Limbi Straine

Competente şi abilitati sociale

Spirit de echipa Comunicare foarte buna în cadrul echipei de lucru Flexibilitate în preluarea de sarcini suplimentare Dinamism

Competente şi aptitudini organizatorice

Bune aptitudini organizatorice Capacitatea de utilizare a resurselor materiale pentru atingerea obiectivelor propuse în vederea atingerii maximei eficiente profesionale Capacitate de a oferi informatii pertinente. Capacitate de a mobiliza resursele echipei de lucru şi de a motiva munca celorlalti.

Competente şi aptitudini tehnice

Abilitati tehnice cu diferite tipuri de echipamente mecanice, electrice şi electronice. Intelegere rapida a echipamentelor mecanice, calculatoare. Capabilitati de reparare



Competente şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Competente temeinice software (utilizarea solutiilor de Sisteme Informationale Geografice ESRI Arcview, procesare date - MICROSOFT OFFICE, soft-uri de modelare a dispersiei gazelor, etc.

Competente şi aptitudini artistice

-

Alte competente şi aptitudini -

Permis(e) de conducere Categoria B obtinut în octombrie 2008

Informatii suplimentare ANMEM - Asociatia Nationala a Managerilor şi Evaluatorilor de Mediu EGEA - European Geography Association - EGEA Iasi SOR – Societatea Ornitologica din România



6.Alternativele planului

Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al

protejării mediului înconjurator s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei „zero” şi a

celei finale.

Varianta „0” alternativa neimplementarii proiectului

Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:

- pierderea oportunitatilor privind valorificarea urbana a unor terenuri disponibile în

intravilan, respectiv ce pot fi introduse în intravilan;

- pierderea unui numar important de locuri de munca pe plan local;

- pierderea unor investitii importante în sprijinul infrastructurii şi serviciilor;

- pastrarea aspectului zonei fără o sistematizare urbanistica adecvată ce conferă un

aspect neplăcut peisajului;

- lipsa unei reţele de canalizare şi a unor staţii de epurare;

- lipsa retelelor de alimentare cu apă, cu efecte majore asupra starii factorilor de

mediu, dar şi asupra sanătăţii populaţiei;

- lipsa interventiilor asupra infrastructurii rutiere, menţinerea valorilor de trafic,

cresterea timpilor de stationare in trafic, cantitate ridicate de gaze rezultate din combustia

motoarelor;

- lipsa unui sistem de management integrat l-a nivel de comună atât a deşeurilor

menajere cât şi a celor de origine animală;

- nevalorificarea resurselor naturale din Lacul Sărat;

- lipsa oportunitatilor de crestere a veniturilor la bugetul local din venituri.

Un plan de aceasta factura presupune un pronuntat impact potential asupra

domeniului socio-economic al unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza să se

implementeze, în acelasi timp, accelerarea vietii economice, pe de o parte, dar si crearea

cadrului favorabil dezvoltarii sociale a comunitatii locale, sub forma noilor locuri de munca

(temporare, dar si pe termen lung), a stimularii perfectionarii profesionale pe domenii

specializate, a facilitatilor educative etc.



Tabelul nr. 20 Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea PUG

Aspectul identificat Propunerea finală PUG

(Alternativa A) Alternativa 0 Criteriile care au condus la alegerea variantei A

Lipsa intravlanului, neexploatarea corespunzătoare a Lacului Sărat, Lipsa unui sistem de alimentare cu apă la nivel centralizat, lipsa unei reţele de canalizare şi a unor stala nivel centralizat, lipsa unei reţele de canalizare şi a unor staii de epurare conforme cu legislaţia de mediu în vigoare, infrastrucctura rutieră este de proastă calitate, depozitarea necontrolată a deşeurilor, mai ales cele de origine

� Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul administrativ şi judeţea

� Valorificarea superioară a resurselor naturale, economice şi umane

� Stabilirea unui intravilan, a unei zone construibile şi a unor zone funcţionale care să corespundă necesităţilor viitoare de dezvoltare

� Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire

� Stabilirea şi delimitarea valorilor de patrimoniu şi a modalităţilor de punere în valoare a acestora

� Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare

� Extinderea şi reabilitarea spaţiilor verzi

� Valorificarea zonelor

Nu au fost stabilite alte alternativă privind obiectivele din prezentul PUG deoarece acestea după implementarea lor va aduce un beneficiu atât pentru locuitorii din zona, cât şi pentru bugetul consiliului local al comunei Movila Miresii.

Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”.

Impactul socio-uman va fi unul pozitiv, îmbunătăţind cu mult standardul de viaţă actual al locuitorilor din comună. Lipsa unui intravilan bine definit care să ofere o extindere corectă atât din punct de vedere legal cât şi din punct de vedere peisagistic, lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apă şi canalizare, a infrastructurii rutiere precare, a managementului defectuos al deşeurilor la nivel de comună şi lipsa unor oportunităţi de valorificare a resurselor naturale si terapeutice, resurse ce sunt generate în cadrul lacului Sărăt, au făcut ca obiectivele prezente în Reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei Movila Miresii, să fie cele mai fezabile, atât din punct de vedere socio-economic cât şi din punct de vedere al protecţiei mediului.



Aspectul identificat Propunerea finală PUG

(Alternativa A) Alternativa 0 Criteriile care au condus la alegerea variantei A

animală, stocate cu precădere în special pe malul nordic al Lacului Sărat, etc.

cu caracter turistic � Modernizarea

sistemului de colectare a deşeurilor de orice fel, rezultate din activităţi umane sau de producţie

� În ceea ce priveşte staţia de epurare existentă din satul Movila Miresii, aceasta va fi relocată, pentru a se respecta zona de protecţie sanitară.



CONCLUZII

Având în vedere obiectivele planului propus pentru implementarea PUG

amplasamentul şi natura activităţilor desfăşurate în vecinătatea ariilor protejate de pe

teritoriul comunei Movila Miresii, implementarea obiectivelor nu vor avea un impact negativ

asupra acestor zone. Obiectivele evidenţiate nu vor restrânge/fragmenta/distruge speciile

de floră şi faună protejate.Datorita vecinatatii planului cu zona protejată s-a realizat un

program de monitorizare a activitatii avifaunistice in perimetrului de de implementare a

obiectivelor. In acest sens s-au stabilit necesitatile de monitorizare, s-a delimitat zona de

studiu precum si metodele de lucru si de colectare a datelor.

Zona de studiu a fost stabilită astfel incât sa cuprindă întreg teritoriul comunei

precum şi zonele adiacente în functie de speciile de păsări monitorizate.

În urma procesării datelor de monitorizare atat pentru habitate, specii de flora cât şi pentru

fauna s-au ales variantele optime din punct de vedere a protectiei biodiversităţii fără

afectarea habitatelor prioritare identificate şi a speciilor de interes comunitar identificate şi

s-au propus masuri de reducere a impactului.



CUPRINS:

1. INFORMAŢII PRIVIND PLANUL PROPUS..................................................................................... 3

1.1 Denumirea planului............................................................................................................................ 3

1.2. Descrierea planului....................................................................................................................... 3

1.2. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 70......... 9

1.3. Modificări fizice ce decurg din planul propus (din excavare, consolidare, dragare etc.) şi

care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului................................. 10

1.4 Resursele naturale necesare implementării planului..................................................................... 13

1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar

pentru a fi utilizate la implementarea planului ...................................................................................... 13

1.6 Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile)

şi modalitatea de eliminare a acestora.................................................................................................. 14

1.7 Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului (categoria de

folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de

exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de

drenaj etc.)............................................................................................................................................... 19

1.8 Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea/reamplasarea de

conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea în

care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes

comunitar ................................................................................................................................................. 21

1.9 Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării obiectivelor planului şi eşalonarea perioadei de

implementare a planului ......................................................................................................................... 22

1.10 Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului ........................................ 22

1.11 Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP

care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes

comunitar ................................................................................................................................................. 23

2 INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PLANULUI .................................................................................. 24

2.1. Caracterizarea biodiversităţii zonei ........................................................................................... 24

2.2. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafaţa, tipuri de

ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea planului

etc. 31



2.2.1. Relaţia planului propus cu situl de importanta comunitară - ROSCI 0305 Ianca - Plopu -

Sărat - Comăneasca............................................................................................................................... 31

2.2.2 Relaţia planului propus cu Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0048 - Ianca -

Plopu – Sărat........................................................................................................................................... 31

2.2.3. Informaţii privind situl de importanţă comunitară – ROSCI 0305 Ianca - Plopu - Sărat -

Comăneasca ........................................................................................................................................... 36

2.2.4. Informaţii privind Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0048 - Ianca - Plopu –

Sărat 37

2.2.5. Date despre prezenta, localizarea, populaţia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de

interes comunitar prezente, menţionate în formularul standard al ariilor naturale protejate de

interes comunitar şi de protecţie specială avifaunistic......................................................................... 39

2.2.6. Relaţia obiectivelor planului cu ariile naturale protejate ROSCI 0305 Ianca - Plopu - Sărat –

Comăneasca şi ROSPA 0048 - Ianca - Plopu – Sărat; descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si

habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei

acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora ........... 45

2.2.8. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar

reprezentative pentru zona analizata (zona PUG) si statutul de conservare a acestora in raport cu

aria naturala protejata............................................................................................................................. 49

2.2.7. Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii floristice afectate prin

implementarea PUG ............................................................................................................................... 64

2.2.7.1 Specii de flora identificate in perimetrul PUG – zona studiată ............................................... 64

2.2.8. Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii faunistice afectate prin

implementarea PUG ............................................................................................................................... 71

2.2.8.1 Specii de fauna identificate in perimetrul PUG – zona studiata ............................................. 71

2.2.9 Date despre prezenta, localizarea, populaţia si ecologia speciilor prezente pe suprafaţa sau

în vecinătatea planului ROSPA 0048, menţionate si în formularul standard al ariei naturale

protejate de interes comunitar ............................................................................................................... 75

2.2.9.1. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si a relaţiei acestora cu aria naturala protejata

de interes comunitar învecinata ROSPA 0048 ..................................................................................... 91

2.3. Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerica a

populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al

populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de

mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung)......................................................... 92

2.4. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale

protejate de interes comunitar ........................................................................................................... 92



2.5. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au

fost stabilite prin planuri de management ....................................................................................... 93

2.6. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,

inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor .............................................................. 93

2.7. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturala a ariei naturale protejate de

interes comunitar .................................................................................................................................. 95

3. Identificarea si evaluarea impactului ............................................................................................ 96

3.1 Identificarea impactului ................................................................................................................. 97

3.1.1. Impactul actual ........................................................................................................................... 97

3.1.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu ............... 97

3.2 Impactul proiectului asupra ariilor naturale protejate si integritatii sitului....................... 101

Impact pe termen lung – impact nesemnificativ. ....................................................................... 107

Evaluarea impactului cumulativ asupra biodiversitatii locale..................................................... 115

Justificarea impactului cumulativ.................................................................................................. 117

Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte

resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale

protejate de interes comunitar...................................................................................................... 121

Evaluarea impactului cauzat de plan fără a lua în considerare măsurile de reducere a

impactului ....................................................................................................................................... 122

Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de reducere a

impactului ....................................................................................................................................... 125

Evaluarea impactului cumulativ rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de

reducere a impactului.................................................................................................................... 126

4. Măsurile de reducere a impactului ...................................................................................... 128

4.1 Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare

specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul

negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar ............................................................ 128

4.2 Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a

impactului............................................................................................................................................. 136

4.3 Programul de monitorizare a factorilor de mediu................................................................... 139

5. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate ................................................................................................................................ 141

Bibliografie: ............................................................................................................................................ 144

6.Alternativele planului ......................................................................................................................... 154

STUDIU de ddee de EVALUARE - ANPMapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files...- lungimea...

Documents

Transcript of STUDIU de ddee de EVALUARE - ANPMapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files...- lungimea...