Studiu-de-caz-despre-bere-Crisan-Ioana.ppt

7/23/2019 Studiu-de-caz-despre-bere-Crisan-Ioana.ppt

http://slidepdf.com/reader/full/studiu-de-caz-despre-bere-crisan-ioanappt 1/14

CRIȘAN IOANA

STUDIU DESTUDIU DECAZCAZ

BEREABEREA



INTRODUCERE

Am ales această temă deoarece piața berii este ua puteric !ra"metată #i$de alt!el$ !oarte competiti%ă& De aceea$ merită o ateție sporită pri%idaali'a o!ertei$ dar #i ideti(carea e%oilor #i dorițelor cosumatorilor&Descoperită cu mii de ai ) urmă$ berea a de%eit ) 'iuă de astă'i ualimet !oarte des cosumat petru "ustul său plăcut *i răcoritor$ dar maiales ca moti% de iterac+iue socială$ de )t,lire cu prieteii$ decoectare$rela-are&Berea poate ( de(ită ca o o băutură răcoritoare$ spumată$ pu+ialcooli'ată$ de culoare blodă p,ă la bruă$ cu aromă de .amei$ "ustamărui$ preparată di mal+ de or'$ .amei *i apă sau o băutură care re'ultădi ob+ierea uui e-tract diluat di cereale mal+i(cate cu adaos de .amei

sau o băutură ob+iută pri !ermetare *i u pri distilare$ petru !abricareacăreia se !olose*te or' mal+i(cat$ .amei$ dro/die *i apăAmăruie$ spumoasă$ rece$ blodă sau bruă$ berea este o băutură care adepă*it demult orice "rai+e pri darul ei de a aduce prieteii )mpreuă&De alt!el$ !aimoasa 0luă de miere1 )*i are rădăciile ) obiceiul sumerieilorde a da tierilor căsători+i bere )dulcită cu miere c,t să le a/u"ă o luă .



ISTORICBerea este cea de2a treia băutură ) topul modial$ doar apa *i ceaiul (idcosumate ) catită+i mai mari&Berea a !ăcut parte di %ia+a omului )că de la )ceputurile ci%ili'a+iei$ (id

cosumată c.iar )aite să (e i%etată scrierea&Dacă primele do%e'iistorice ale scrisului datea'ă de la 3&455 )&e&&$ prima atestare documetară aberii este cu 655 de ai mai %ec.e7 o picto"ramă descoperită ) ordulIra8ului$ ) Tepe 9a:ra$ creată ) /urul aului 4&555 )&e&& Aceasta )!ă+i*ea'ădouă persoae b,d bere pri paie de stu! ditr2u %as de mari dimesiui;paiele erau ecesare petru a e%ita resturile care pluteau la supra!a+a

lic.idului<& Istoricii estimea'ă că$ la s!,r*itul ultimei "lacia+iui$ oameii au )ceput să culea"ă cereale petru prima dată& =a scurt timp$ au obser%at căele pot ( păstrate o perioadă mai )delu"ată !ără să se deteriore'e& Aceastăproprietate a cerealelor era e-trem de utilă oameilor de la acea %reme$mereu ) pericol de a răm,e !ără surse de .raă& De aceea$ ei au )ceput săstoc.e'e cerealele ) "ropi săpate ) păm,t$ la care a%eau acces oric,d )ca' de e%oie& Istoricii spu că aceasta ar putea ( ua di metodele pri careoameii au descoperit berea7 petru că aceste "ropi u erau si"ilate per!ect$este posibil ca )tr2ua di ele să ( pătrus apă care să ( dus la !ermetareacerealelor *i$ ast!el$ la descoperirea berii&Dacă am "usta astă'i berea pe care o beau strămo*ii o*tri acum mai biede >5&555 de ai$ am recuoa*te2o drept bere$ )să i s2ar părea totodatădi!erită& ?oti%ul@ Abse+a .ameiului& Oameii au itrodus .ameiul ) bere



Astă'i$ amăreala .ameiului ec.ilibrea'ă "ustul berii$ cotracar,d "ustuldulce al or'ului *i al mal+ului& Berea !ără .amei se aseamăă la "ust cu %iul .

După ce au descoperit berea$ oameii di Neolitic au depus e!orturi cotiuepetru a2i )mbuătă+i "ustul *i calitatea&

Cercetătorii sus+i$ de asemeea$ că berea a repre'etat u a%ata/importat ) trecerea de la %,ătoare la a"ricultură& Deoarece u putea (stocată pe terme lu"$ iar !ermetarea completă a berii poate dura c.iar *io săptăm,ă$ este !oarte probabil ca această băutură să ( !ost băută ) timpce )că se "ăsea ) procesul de !ermetare& Ast!el$ berea ar ( a%ut u i%elscă'ut de alcool$ )să u co+iut semi(cati% de dro/die$ (id bo"ată )

%itamia B *i compes,d cosumul mai redus de care$ pricipala sursăpetru această %itamiă p,ă la adoptarea a"riculturii& a!ară de corectarea care+elor di alimeta+ie$ berea a mai o!erit uimportat a%ata/ oameilor sedetari di sate7 era mult mai curată dec,tapa$ care era u*or de cotamiat cu bacterii di materiile !ecale& etru căberea era !abricată pri (erberea apei$ era si"ura băutură care u costituiau risc petru săătate& ma/oritatea culturilor$ berea$ cu al său e!ect ame+itor$ era cosiderată deori"ie di%iă& De aceea era !olosită ) ceremoiile reli"ioase ce marcau celemai importate momete di %ia+ă&C.iar dacă astă'i berea u mai este cosiderată u dar di%i$ putemrecuoa*te că a /ucat u rol importat ) de'%oltarea omeirii$ spri/iid2o )lu"ul drum spre lumea moderă&



INDICII DE CALITATE AI BERII

Calitatea berii poate ( apreciata atat pri teste or"aoleptice$ cat si priaali'e ('ico2c.imice& Aali'ele ('ico2c.imice$ mult imbuatatite i ultimultimp pri pro"resele ire"istrate sub aspectul reproductibilitatii$ alsesibilitatii si rapiditatii$ ser%esc mai mult petru cotrolul i di%erse !a'eale procesului te.olo"ic$ ele trebuid sa (e completate cu metodeleor"aoleptice$ petru a a%ea o ima"ie de asamblu asupra isusirilorprodusului (it&CULOAREACULOAREA:: Culoarea berii blode este deschisa, transparenta, aurie si lucioasa, este galben-pai,

iar pe masura reducerii calitatii, evolueaza catre galben inchis, galben roscat sau galben brun. Nutrebuie sa aiba o uata rosietica$ brua sau %er'uie&Berea brua poate sa u luceasca$ sa (e de culoare maro si c.iar sa u (etraspareta&Spuma trebuie sa (e desa$ persisteta$ speci(ca&APRECIEREA SPUMEI: Se toara berea itr2u pa.ar si se obser%a stratul de

spuma7 i ca'ul uei beri de calitate$ trebuie sa aiba 3 cm ialtime si sadure'e cel puti trei miute& Dimesiuea spumei depide *i de modul )care berea este turată ) pa.ar&Daca stratul de spuma este mai mic sau dispare !ara a lasa urma pe pa.ar$berea u este ditre cele mai bue&I plus$ spuma trebuie sa se lipeasca de peretii pa.arului&

GUSTUL: ?a/oritatea marcilor de bere au$ i di!erite proportii$ toate cele patru"usturi7 dulce$ amar$ sarat$ acru& 9ustul amar$ care persista mult timp$



Berea brua este$ di cotra$ usor dulce ;"ustul maltului<&9ustul ei este mai des$ de aceea berea pare mai desa&9ustul uei beri brue de calitate se poate caracteri'a ast!el7 putie-primat$ "ol$ de malt&MIROSUL: Berea poate a%ea u miros u*or$ proaspăt *i !ructat daracesta poate ( de asemei dulce *i plat& oate mirosi a mirodeiisau miere *i u e eobi*uit petru berile desc.ise la culoare săaibă aromă de p,ie& Berile proaspete pot a%ea u miros %e"etal$asemăător le"umelor (erte$ ) timp ce berile care se )%ec.esc

)cep să aibă u miros de eco!udat$ acela de carto ud sau piele&?irosul este caracteristic (ecărui tip$ plăcut$ !ără miros străi ;demuce"ai$ de acru<$ a%,d aromă de .amei *i mal+&erla/ul berii: a depide de coțiutul ) CO *i de pF& Are locatuci c,d berea este turată ) pa.ar *i este cau'ată deeliberarea de CO di bere& erioada ;durata< eliberării CO %a

depide de modul de turare a berii ) pa.ar.



CLASIFICAREA SI SORTIMENTULBERII

Berea poate ( de(ită ast!el7 o băutură răcoritoare$ spumată$ pu+ialcooli'ată$ de culoare blodă p,ă la bruă$ cu aromă de .amei$ "ustamărui$ preparată di mal+ de or'$ .amei *i apă sau o băutură care re'ultădi ob+ierea uui e-tract diluat di cereale mal+i(cate cu adaos de .ameisau o băutură ob+iută pri !ermetare *i u pri distilare$ petru !abricareacăreia se !olose*te or' mal+i(cat$ .amei$ dro/die *i apă& Di puct de %edere al co+iutului de alcool etilic$ berea se clasi(că )7 bere !ără alcoolG bere slab alcooli'ată ;5$H2>$H %ol&<G bere obi*uită ;324$H %ol&<G bere cu peste 4$H %ol& Alcool&ricipalele tipuri de bere de fermentaţie inferioară$ produse pe pla

modial sut7Bere blondă Tipuri7 slab alcoolică$ u*oară$ obi*uita$ superioară$ pils& Se cosumă )special %ara datorită catită+ii mai mici de alcool co+iut *i (idcă

)locuie*te microelemetele pierdute pri traspira+ie&Bere brună

Tipuri7 obi*uită$ superioară$ porter& Se cosumă mai ales ) aotimpurilereci datorită co+iutului mai ridicat de alcool&



Bere Se!ialăJ Kără alcool$ petru *o!eriG are ma-im 5$3 alcoolGJ Fipocalorica$ petru diabeticiG are ma-im >

"lucideGJ Bere cu co+iut redus de alcool$ >$H $ petrtieriGJ DieteticăG

J Nutriti%ăGJ Caramel&Berile de ti "il#en: sut caracteri'ate de e-tractumustului primiti% de >>$H2>>$L *i !oarte rar peste >Au u co+iut ) alcool de 4$M2H$> %ol ;3$M24$> masic<Bud:eiser este o bere de pro%eie+ă Ce.ă cu u

co+iut ) e-tract al mustului primiti% de > cu u "usmoale$ cati!elat&Berea albă !u lăm$ie%&n cursul procesului de !abrica+iei se adău"ă e-tracte aturale de plate$ u cocetrat

sitetice$ di curacao *i coriadru& Această bere sroduce ) s ecial ) Bel ia 9ermaia i ) Rom,ia&



Materiile rime utili'ate (n obţinerea beriiJ or'ul ;or'oaica<2 materia primă petru !abricarea mal+uluiGJ )locuitori ai mal+uluiGJ .ameiul2 materia primă speci(că petru !abricarea beriiGJ apaG

J dro/dia de bereGJ preparatele e'imatice&Or'ul$ .ameiul$ apa *i dro/dia sut cele patru i"rediete aturale care$ odatăcombiate$ se tras!ormă )tr2o băutură populară berea&

"ro!e#ul de fabri!areA*a cum am %ă'ut ) subcapitolul despre istoria berii$ procesul de !abricare alacestei băuturi aturale se ba'ea'ă$ )că de pe %remea aticilor$ pe upricipiu simplu7 !ermetarea aturală a 'a.arurilor *i e-trac+ia cerealelormal+i(cate cu a/utorul apei (erbi+i& 'ilele oastre$ )tre" procesul estecomple-$ des!ă*urat sub u cotrol strict al stadardelor de calitate.

rocesul te.olo"i de obtiere a beriiKabricarea berii i scopul comerciali'arii a iceput pe la aul >55$ peteritoriul actualei 9ermaii$ iar imbutelierea$ i >65H& I >H>6 apare =e"ea9ermaă a urită+ii $ care spue clar că i"redietele berii trebuie să (e doarapă$ malt; di or'< *i .amei& I lume e-ista circa 5&555 de sortimete debere$ imbuteliata i >M5 de %ariate7 de la ormala$ slab alcoolica$ la amara$

crema de bere si bere ea"ra&



I idustria berii "asim urmatoarele ambala/e7 sticla$do'a de alumiiu$ ET si butoi&

Deo'itareaDepo'itarea berii se !ace i icaperi speciale $ curate $aerisite $ !erite de ra'ele solare $ i special i se'oul de%ara&

Temperatura petru a simti pe depli sa%oarea beriitrebuie sa aiba itre 4 si >5 "rade Celsius& Berile mai taripot ( baute la temperaturi cu 2 3 "rade mai mari$ iartemperatura celor cu puti alcool poate cobori paa la 3 2M "rade

Berea epasteuri'ata are terme de %alabilitate cuprisitre 2>3 'ile$ i !uctie de tip$ mod de ambalare sise'o& Berea romaeasca pasteuri'ata are terme de

%alabilitate de 652>5 'ile$ i !uctie de tip si se'o&



Con#umul de bereL65 de milioae de litri de bere beau romaii i sase lui ,acesta estecosumul i prima parte di 5>H$ cu apro-imatie$ potri%it AsociatieiBerarii Romaiei& Este o crestere cu apro-imati% 3$M !ata de perioadasimilara di 5>4& De alt!el$ aceasta ar ( prima crestere$ dupa doi ai de

scadere&Cu u cosum de M> de litri pe cap de locuitor$ Rom,ia se aPă pe locul*apte ) Europa$ ) urma Ce.iei$ 9ermaiei$ Austriei$ oloiei$ =ituaiei *i=u-embur"ului& Scăderea cu >5 a cosumului aul trecut a !ăcut caRom,ia să piardă u loc ) topul celor mai mari cosumatori de bere diEuropa& Ce.ii *i2au păstrat prima po'i+ie$ la dista+ă mare de următorii

clasa+i& Rom,ia mai are doar >M !abrici de bere operate de > compaii&

Rom,ia a rămas cu doar >M !abrici de bere$ care acoperă u cosum de>6$ milioae de .ectolitri$ trei berării (id scoase di circuitul producti%

) timpul cri'ei$ arată cel mai recet raport al Asocia+iei Berarii Europei&Cele >M uită+i de produc+ie sut operate de către > compaii$ ma

/oritatea multia+ioale$ care acti%ea'ă )tr2o idustrie ude cosumul a!ost de M> de litri per capita&

timpul cri'ei$ liiile de produc+ie au !ost oprite la Fa+e" ;!abricăde+iută de Feie8e<$ Bla/ ;!abrică de+iută de Ber"ebier< *i la Clu/;!abrică de+iută de Ursus<$ dar după >5 Rom,ia a pierdut costatuită+i de produc+ie ) acest domeiu& Spre e-emplu ) >4$ e-istau >H



Cei mai mari cosumatori de bere di lume sut$pre%i'ibil$ ce.ii$ cu u cosum mediu pe cap de locuitorde circa >4M de litri$ potri%it uui top reali'at de

FuQ"to ost$ edi+ia !race'ă$ care compilea'ădatele a!erete aului 5>& Cea mai cuoscută marcăde bere ) Ce.ia este ilseer Uruell& e locul doi ) topul "lobal este Austria$ cu u cosum

pe cap de locuitor de aproape >5M litri de bere pe capde locuitor&Cea mai cuocută bere locală este Stie"l&odiumul este completat de cosumatorii di9ermaia$ cărora le re%i$ ) medie$ >56 litri pe cap delocuitor& Cea mai cuoscută bere "ermaă este Bec8s&

Rom,ia este pe locul >5 ) topul "lobal alcosumatorilor de bere$ cu M3 de litri pe cap delocuitor$ potri%it sursei citate$ iar cea mai cuoscută

marcă locală de berer este Ursus& !a+a oastră$



CONCLU)II Ambala/ele ET se aPa i topul pre!eritelor cosumatorilor romai$ cu 4H$6di %olumul total al pietei&etru ca probabil toata lumea stie ca berea este !acuta petru a ( bauta$ oiam "asit si alte itrebuitari ale acestei bauturi$ care pot parea ciudate$

amu'ate$ dar care merita icercate7 2 oti !ace baie i ea& Atuci cad itri i cada$ daca %ei tura o sticlacu bere$ aceasta %a o!eri u e!ect !oarte iteresat 2 de baie cu buleG 2Spala2te pe cap cu bere 2 pe care ai ical'it2o i prealabil paa la(erbere$ petru a e%apora alcoolul di ea& ue puti sampo si %ei a%ea upar sclipitorG

2 oti pre"ati aluaturi delicioase !olosid bere i loc de lapte sau apai preparatul respecti%G 2 Se !oloseste petru a maria carea& etru ca berea este usoracida$ daca %eti lasa carea petru !riptura cate%a ore i ea$ o %a !ra"e'i!oarte mult si u ii %a sc.imba "ustul$ asa cum se itampla i ca'ul %iuluiG 2 Este bua petru curatat !ru'ele platelor de apartametG

ceea ce pri%e#te aspectele pe care le2am descoperit despre acest produscotro%ersat$ am obser%at că berea răm,e băutura pre!erată a 65 ditrerom,i$ co!orm uui studiu reali'at de Asociația Berarii Rom,iei ceea ce pri%e#te pre!erița ambala/ului$ respodeții iter%ie%ați pre!eră săcosume berea la sticlă$ u pricipal moti% al acestei pre!erițe ar ($obi#uița cosumului berii ) ora#& 36 di persoaele iter%ie%ate pre!eră să

cosume berea ) ora#& O ie#ire ) ora# cu prieteii )seamă de cele maimulte ori o ie ire la o bere o limbare ) arc se )c.eie ueori cu o bere iar



?U=U?ESC ENTRUATENIE V

Studiu-de-caz-despre-bere-Crisan-Ioana.ppt

Documents

Transcript of Studiu-de-caz-despre-bere-Crisan-Ioana.ppt