Studiu asupra Sintezei si Prelucrarii Polimetacrilatului de Metil

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT IN PRODUCTIE SI IN TRANSPORTURI

PROIECT LA TEHNOLOGIA PRODUSELOR MACROMOLECULARE

TEMA PROIECTULUI:

STUDIU ASUPRA SINTEZEI SI PRELUCRARII POLIMETACRILATULUI DE METIL

CUPRINS

I. Prezentarea produsului-Fisa tehnica a produsului

Denumirea stiintifica

Denumirea comerciala

Formula si masa molara

Anul descoperirii

Localitatea in care se fabrica

Principalele proprietati fizico-chimice

Conditii limitative de calitate

Conditii de conservare si ambalare

Utilizari

II. Memoriu tehnic

1.Introducere.Scurt istoric asupra produsului

2.Consideratii teoretice privind obtinerea produsului

3.Prezentarea si analiza critica a metodelor de fabricatie intalnite in literatura

III. Norme de tehnica a securitatii muncii si protectia mediului

inconjurator

IV. Bibliografie

I. Prezentarea produsului.Fisa tehnica a produsului.

Polimetacrilatul de metil =produs macromolecular care se prezinta ca o masa sticloasa ,transparenta,termoplastica si cu calitati optice deosebite,inrebuintat in chirurgia ortopedica,in confectionarea protezelor dentare.

Denumirea stiintifica:poli(metacrilat de metil)

PMAM

Denumirea comerciala:Plexiglas,stiplex

CH3

|

Formula si masa molara: -(--CH2-CH--)-n

|

COOCH3

Anul descoperirii:1933

Localitatea in care se fabrica:Medias

Principalele proprietati fizico-chimice:

-forma de prezentare:masa sticloasa,termoplastica

-culoare:transparent

-proprietati mecanice si electrice bune

-stabilitate chimica si dimensionala

Conditii limitative de calitate:

d=1,17-1,20

Tv=105(C

Td=300(C

r=55-75

a=2-7

c=3,5-4,5

unde:d-densitate( g/cm(( Tv-temperatura de vitrifiere((C ( Td-temperatura de descompunere((C( r-rezistenta la rupere prin tractiune(MPa( a-alungire la rupere((C)

c-constanta dielectrica la 60Hz

Directii de utilizare:

-sticla organica

-piese de aviatie,auto

-placi,tuburi

-chirurgia ortopedica

-confectionarea protezelor dentare

II. Memoriu tehnic

1.Introducere.Scurt istoric asupra produsului

Polimetacrilatul de metil constituie cea mai veche sticla organica,90%din productia totala a acestuia fiind utilizata la fabricarea placilor transparente,cunoscute sub denumirea de sticla plex.Din cauza pretului ridicat,PMMA a fost fost putin utilizat in

trecut si anume,numai in domenii in care interveneau proprietatile sale optice.In ultimii ani au fost puse la punct noi procedee pentru obtinerea monomerului,ceea ce a permis sa se reduca considerabil pretul de cost al polimerului.

Productia de acrilati de metil si etil a fost initiata in Germania in 1917 si in SUA in 1931.

In anul 1930, dezvoltarea metodei de polimerizare intre placi de sticla a condus la obtinerea foilor de PMMA in Germania,Anglia,SUA si Japonia,determinanad ca MAM sa devina cel mai important derivat acrilic.

Principalii producatori de PMMA sunt:SUA,Japonia,Germania,Anglia,Franta si Italia. (1( Dupa procedeele utilizate,PMMA se obtine sub forma mai multor sortimente care difera prin valoarea greutatii moleculare si proprietatile fizico-mecanice.

Principalele domenii industriale in care este utilizat PMMA sunt:

industria aeronautica,industria de automobile,industria de lacuri si vopsele,industria de constructii,industria de aparatura tehnica,industria bunurilor de larg consum si uz casnic,precum si alte domenii.

In industria aeronautica se foloseste in diverse scopuri,astfel:aparatoare la cabina,geamuri,panouri la comanda,reflectoare,faruri de aterizare,placi cu fetele luminoase pentru indicatoarele de avans la radar,pe bordul navelor sau la statiile de control de baza,semnale exterioare de iluminat,etc.

In industria de automobile PMMA a capatat largi utilizari determinate de proprietatile sale de transparenta ,rezistenta mecanica si greutate redusa.

Din acest polimer se fabrica lentilele de la luminile psterioare de semnalizare,de la luminile de stop,indicatoarele de direc tie,lentilele luminilor semnalizatoare de pozitie,diverse inscriptii,cadrane,aparate de control,geamuri de automobil,vizoare,etc.

Polimetacrilatul de metil este mult mai utilizat in tehnica dentara pentru obtinerea de proteze,plombe dentare.Pentru instrumente chirurgicale se folosesc foi polimetacrilat de metil,deoarece acestea au calitatea de a conduce lumina in interior,astfel ca ilumineaza direct locul operatiei.Acest polimer poate fi folosit in inlocuirea anumitor parti din corpul uman.

La noi in tara se produce polimetacrilat de metil foi si granule la Copsa Mica si Jimbolia.

2.Consideratii teoretice privind obtinerea produsului

Metode de obtinere a monomerului:

Materia prima de baza pentru productia metacrilatului de metil este metacrilamida de metil.Principalele procedee de producere a monomerului sunt urmatoarele:

a).Procedeul Kodak:

Acid propionic ester propionic +CH2O

metacrilat de metil

b).Procedeul din acetona:

Acetona +Acid cianhidric Aceton cianhidrina

Aceton cianhidrina Metacrilamida Metacrilat de metil

Prima faza a procesului este obtinerea acetonceanhidrinei din acetona,prin reactia acesteia cu acidul cianhidric,conform ecuatiei:

OH

CH(-COCH3+HCN CH3-C-CH3

CN

A doua faza a procesului o constituie conversia la metacrilat.Reactia actoncianhidrinei cu acid sulfuric are loc conform ecuatiei:

OH OH

CH3-C-CH3 +H2SO (CH3)-C-CNH2SO4,

CN

cu rearanjarela sulfat de metacrilamida:

OH O

(CH3)-C-CNH2SO4 CH2=C-CNH2H2SO4

CH3

Acesta poate fi esterificat cu metanol,formand metacrilat de metil:

O O

CH2=C-CNH2+CH3OH CH2=C C OCH3+NH3

CH3 CH3

c).procedeul Standard Oil:

metacrilonitril metacrilamida metacrilat de metil

d).procedeul din izobutilena-Products /Lonza:

Acest procedeu este similar cu cel de obtinere al acidului acrilic prin oxidarea directa a propilenei.Principalele faze ale procesului sunt:

-producerea acidului ( hidroxiizobutinic:

OH

CH3 C=CH2+3NO2 CH3-C-COOH+3NO

CH3 CH3

-conversia la esteri metacrilici:

CH3

CH3-C-COOH+ROH CH2=C-COOR+2H2O

OH CH3

In aceasta faza acidul hidroxiizobutinic poate fi simultan deshidratat si esterificat,formand esteri metacrilici.

Procedeele cu o larga utilizare,cu o vechime oarecare,sunt cele care pornesc de la acetona si izobutilena.

e).Noi procedee pentru obtinerea metacrilatului de metil.

Sunt in curs de elaborare noi procedee de fabricare a metacrilatului de metil,care utilizeaza drept materie prima,izobutilena.Un numar mare de societati lucreaza la elaborarea unui procedeu de oxidare indirecta.In prima faza izobutilena reactioneaza cu acidul azotic pentru a forma acidul ( nitroizobutilic,care este hidrizat la randul sau de ester(procedeul Escambia).

Izobutilena poate fi oxidata si direct in prezenta unui catalizator si apoi transformata in ester(procedeul de oxidare directa).

3.Prezentarea si analiza critica a metodelor de fabricatie intalnite in literatura

A.Polimerizarea radicalica

a).Mecanismul polimerizarii radicalice a MMA

Gradul inalt de asimetrie a moleculei determina marea tendinta de polimerizare.

Polimerizarea are caracter inlantuit,prin radicali si se produce sub actiunea luminii,caldurii,peroxizilor care initiaza formarea de radicali liberi.Metacrilatul de metil bine purificat un polimerizeaza termic pana la 170(C.In industrie initierea se face in prezenta peroxizilor ca initiatori.

Reactia de polimerizare decurge printr-un mecanism radicalic avand loc in trei faze:

1.Initierea

2.Cresterea lantului

3.Intreruperea

1.Initierea

Daca se foloseste ca initiator peroxidul de benzoil:

(C6H5-COO)2

2.Cresterea

Descompunerea initiatorului este accelerata de prezenta monomerului reactiv.Se formeaza centre active care au proprietati de radicali.

CH3

C6H5-CO-O-O-CO-C6H5+CH2=C

COOCH3

CH3 CH3

((C6H5-CO-O-O-CO-C6H5)+(CH2=C )( C6H5-CH2-C +

COOCH3 COOCH3

CH3

+C6H5-COO-CH2-C + CO2

COOCH3

Cresterea catenei are loc cu dezvoltarea continua de energie .Se desfasoara rapid,spontan.La capetele catenei in crestere se produce continuu regenerarea continua a valentelor libere.

3.Intreruperea

Se poate face prin:

(Legarea a 2 radicali(recombinare)

CH3 CH3 CH3

C6H5-(-CH2-C- )n CH2- C +C6H5-COO(-CH2-C- )m

COOCH3 COOCH3 COOCH3

CH3 CH3

CH2- CC6H5-CH2 C OOC-C6H5

COOCH3 COOCH3m+n

(Disproportionare:

CH3 CH3 CH3 CH3

R-CH2-C +R-CH2- C R-CH2-CH+R-CH = C

COOCH3 COOCH3 COOCH3 COOCH3

b).Caracteristicile polimerizarii radicale

1).Energia de activare

Influenta temperaturii asupra vitezei de polimerizare si a modului de polimerizare este determinata in ceea ce priveste modul de conducere a procesului.Ridicand temperatura,creste viteza polimerizarii si scade lungimea catenelor.Efectul cantitativ al temperaturii este destul de complex,deoarece viteza de polimerizare Vp si gradul mediu de polimerizare P,depinde de combinarea valorilor constantelor vitezelor reactiilor de initiere K1,cresterea K2 si intrerupere a cresterii K3.Fiacare constanta de viteza poate fi exprimata printr-o relatie de tipul Arrhenius:

K=Ae -E/RT

Sau: lnK=lnA-E/RT

in care :

A -factorul de frecventa a ciocnirilor

E-energia de activare Arrhenius

T-temperatura ((Kelvin).

Trasarea variatiei lnK in functie de 1/T permite stabilirea valorilor E si A din panta si respectiv ordonata la origine.

Tabel1.Caracteristici cinetice ale polimerizarii

MonomerK310-31/mdsE2

Kcal/mdA210 71/mdsK310-7

1/mds E3

Kcal/mol A310-91/mols

Metacrilat de metil 0,705 4,7 0,087 2,55 1,2 0,11

In tabelul 1 sunt prezentatev cateva caracteristici cinetice stabilite la polimerizarea metacrilatului de metil.E2,E3,A2,A3 sunt energiile de activare si respectiv factorii de de frecventa pentru reactiile crestere si de intrrupere a cresterii lantului.

2).Viteza de polimerizareConform ecuatiei:

Vp=K2(fKd/K3)1/2(M((I(1/2Unde:Vp=viteza de polimerizare pentru o polimerizare initiata prin descompunerea initiatorului,viteza depinde de un factor constituit din cele trei constante:K2(Kd/K3)1/2,

Kd=constanta vitezei reactiei de descompunere a initiatorului.

Dependenta de temperatura a acestui factor ia forma:

ln(K2(Kd/K3)1/3(=ln(A2(Ad/A3)1/2(-(E2 Ed/2-E3/2)/RT

In care expresia E2-Ed/2-E3/2=E constituie energia totala,E,de activare a polimerizarii F este eficacitatea initiatorului.

Ecutia poate fi scrisa si sub forma:

ln Vp=ln(A2(Ad/A3)1/2(-ln(f(I(1/2(M((-E/RT

3.Gradul de polimerizare

Pentru a se stabili efectul temperaturii asupra masei moleculare a polimerului format in cursul unei termopolimerizari in care reactiile de transfer sunt neglijabile,asa cum rezulta din reactia ce indica valoarea lantului cineticV

V=K2(M(/2(fKdK3(I()1/2

Trebuie sa se tina seama de raportul:K2/(KdK3)1/2

Variatia acestui raport cu temperatura (9( se stabileste prin ecuatia:

ln(K2/(KdK3)1/2(=ln(A2/(AdA3)1/2(-(E2 Ed/2-E3/2)/RT

termenul energetic E2 Ed/2-E3/2 corespunde energiei de activare E in vederea obtinerii unui grad mediu de polimerizare P.In cazul unei intreru`peri biomoleculare :P=2v,si atunci:

lnP=ln(A2/(AdA3)1/2(+ln( (M(/f(I(1/2(-E/RT

E este aproximativ 15 Kcal/mol in cazuri tipice,iar Pdescreste repede cu cresterea temperaturii.Pentru o polimeizare pur fotochimica,E este pozitiv si egal cu aproximativ 5 kcal/mol.E singurul caz cand creste cu temperatura in toate celelalte descreste.

Atunci cand polimerizarea se obtine cu transfer, p se poate obtine cu ajutorul ecuatiei:

in care:CM.CS,CI sunt constantele de transfer la monomer,solvent sau regulator ,initiat.

Daca transferul de solvent este controlabil se ajunge la :

(ln((((((S(((((P-1/P0)=ln k2/Atrs

P0 fiind gradul de polimerizare initial.Diferenta E2-ETRSeste in acest caz egala cu E:ea poate fi obt prin reprezantarea grafica a variatiei oricarei forme din membrul stang,al ecuatiei in functie de 1/T.Energia de activare a reactilor de transfer catre solvent depaseste de obicei valoarea lui E2 ea are de obicei vaolri mai scazute pt procesele co agenti de ransfer mai activi, aceasta explica si scaderea maselor moleculare cu cresterea temperaturii.Factorii de frecventa pt reactiile de transfersunt de obici mai mari decat cei ai reactiilor de crestere;o reactie de transfer saczuta pt un agent de transfer oarecare este o consecinta a energie mari de activare.

In tabelul 2 se exemplifica cateva valori a lui csTabel 2. Valorile lui Csin cazul unor solventi sau aditivi

Solvent ,adaosT(grade)CS(104Observatii

Tetraclorura de carbon602,40Initiere cu peroxizi

4.Termodinamica polimerizarii

Cunoasterea caracteristicilor termodinamice (G, (H, (S le polimerizarii permite explicarea influentei monomerului asupra desfasurarii polimerizarii.Mai mult inca cunoasterea lui (H permite cunoasterea vitezei polimerizarii convenabile si printr-un control riguros obtinem gradul de polimerizare dorit .Iin cazul proceselor de polimerizare (G, (H, (S constitue diferenta dintre energia entalpica si rspectiv entalpia unui monomer .

Caracteristicile termodinamice a polimerizari se discuta numai in legetura cu reactia de crestere,deoarece polimerizarea consta numaim din cate un singur at de initiere si de intrerupere si un nr mare de aditi in cazul cresterii lantului.

Tabelul 3.Ccaldura si entalpia de polimerizare.

Monomerul(H(kcal /mol)(S(cal/kmol)

Metacrilat de metil13,528

(H se refera la conversiamonomerului lichid intr-un monomer amorf sau partial cristalin.

B.Polimerizaea in suspensie

a)Generalitati .

Ideea folosirii picaturilor de monomer intr-o solutie apoasapare a fi coneputa in jurul anului 1910

Motivarea pt folosirea unui sistem apos a fost faptul ca toate cauciucurile naturale se produc sub forma unor latexuri prin polimeri in plante,care se produc in conditii relativ blande in solutie apoasa .Coloizii protectori mentionati mai nainte actioneaza ca stabilizatori in suspensie,si reactia a fost catazata de prezenta intr-un mic catalizator de 02.Prima polimerizare in suspensie sa efectuat e catre wbauer si h.lauth(19( in anul 1931 folosind esteri activi.

Ei au stabilit ca daca asfel de monomeri se suspenda in apa sau intr-o solutie de sare ,sub agitare puternicapolimerizeaza usor sub influenta unor initiatori (solubil in monomer),la o temp data ,conducand la formarea unor perle solide de polimer;marimea acestora esteputernic influemtata de intensitatea agitarii

Primul produs obt prin polimerizarein suspensie a fost poli(vinil clor acetat)(20(produs de I.G.Farber-Hoechst si cunoscutsub denumirea de Mowilit.G.

Larga raspandire a pocesului de polimerizare in suspensie se datoreste avantajelor ei fata de alte tehnici de polimerizare .Printr avantaze a polimerizari in apa sunt:

1).Pret scazut ;raportul (in greutate )fazei continue (apa) la faza dispersa(monomer) variaza intre 1:1pana la 4:1;

2)Un excelent trnsfer de caldura far robleme de recuperare

3)Control temperaturii este simplu deoarece vascozitatea produsului rezultat este aceeasi si un prezinta probleme de de amestecare ;

4)Dimensiunile particulelor pot fi controlate pana la un anumit ordin de marime destul de minutios;

5)Concentratia agentilor folositi pt controlulul dimensiunilor particulelor este mai mica ca i polimerizarea in emulsie .

b) Initierea procesuluiCa si initiatori de polimerzare se foloseste in promu rand peroxidu de benzoil si mai putin initiatori azo.La temperturi ridicate merge mai bine peroxidu de benzoil.In cazul unei polimerizari in cele mai bune conditii se poate folosi orice peroxid a carui temperatura de descompunere corespunde cel mai bine cu temperatura de reactie.

Pentru obtinerea unui polimetacrilat e metil pt injectie masa moleculara trebuie sa fie intre 14000-40000. Scaderea masei molculare se poate face prin scderea temp initiatorului .Cnd cerste cantitatea de peroxid de benzoil se obt obiecte de injectie cu stabilitate slaba la temperatura ..

Mecanimul initierii

Viteza polimerizari catalizate a unui singur monomer pote fi scrisa sub forma:

(d((((dt=kP(((1..5((kT(kT,)((kd(kC((cat((1(kC(((()0.5

-unde kc poate fi interpretat ca si o constanta de echilibrupentru formarea complexului monomer-catalizatorcare este sursa adeverata de inertie radicala sau ca si raportul coeficientilorvitezelor pentru doua reactii competitive implicand radicali limitatati in coliviile moleculelor de solvent. Pentru examinarea mecanismului de initiere mai in detaliu se considera urmatoarele secvante de reactiiin care RC(este un radicalcontinand foarte putin monomer si Q reprezinta produsul reactiei in colivie dintre doi radicali primari si un pot fi identic cu molecula de catalizator originala

1. Cat(RC() Kd

2. 2RC(Q

KR3.RC((MR(KX4. (RC() RC(KD5. (RC()((RC()?KR6.

RC((MR(KX7. R((MR(KP8. R(( R(PKTIn derivarea expresilor pentru viteza si eficienta este convenabil sa consideram la inceput separarea reactilor 2si 3 care prezinta o inrecere ,reacti in interiorul coliviei si reactiile 5 si 6 care reprezinta o inrecere exterioara si sunt reactii intamplatoare ale reactiilor .Aplicand ipoteza starii stationare obtinempentru lungimea lanturilor:

(d(M(/dt=kp(M((kd(cat(/kt)0.5(kD(kx((((kR(kD(kX((()0.5Luand pe rand cele doua cazuri extreme avem unul din cele doua procese :

1.kD((kX((( conduce la:

(d((((dt((kD(kR(kD)0.5 (((-asfel ca reactiiei care respecta monomerului sa fie unitara :

(d((((dt((kX(((( kX((((KR)0.5(((

-asfel ca ordinul reactiei care respecta concentratia monomerului variaza da la 1.5 la 0.1 cu cresterea concentratiei monomerului deoarece eficienta initieri e definita ca:

(=viteza de initiere a polimerizarii/2(viteza de descompunere a catalizatorului)

si poate fi evaluata numai in limitele variarii coeficientilor de viteza daca natura lui Q se cunoaste.

In cazul in care se produce recombinarea a doi radicali primari,Q este identic cu catalizatorul si eficienta initiere,care a fost definita mai sus,va fi unitara,desi pentru cazul viteza neta de descompunere a catalizatorului -d(cat(/dt va fi dependenta de concentratia monomerului.

c).Faza apoasa si agentul de dispersieFaza apoasa serveste drept mediu schimbator de caldura si in acelasi timp ca mediu de vehiculare in timpul polimerizarii.Apa trebuie sa fie lipsita de ioni si impuritati ce ar fi posibil sa influenteze procesul.In apa se introduce agentul de dispersie care dupa C.E.Schildkerecht actioneaza asupra sistemului in felul urmator.adaugarea unei cantitati de monomer nemiscibil cu apa,peste un strat de apa,urmate de agitarea ambelor lichide determina formarea unei picaturi de monomerdispersat in apa.La inceperea agitarii,picaturile de monomer avand o densitate mai mica se ridica la suprafata unde se contopesc formand un strat omogen.Aceasta fuzionare un se produce instantaneu,picaturile formate se misca inca un timp si ciocnirile lor pot fi comparate cu cele ale bilelor de biliard.Datorita tensiunilor superficiale exista tendinta de a se mentine forma sferica;cu cat tensiunea superficiala este mai mica ,cu atat mai usor picaturile de monomer sunt deformate sub influenta apei in miscare.La valorile reduse ale tensiunii superficiale,picaturile au forme alungite sau neregulate.(2 O tensiune superficiala ridicata are drept efect o crestere a stabilitatii formei sferice.In aceasta situatie,o ciocnire poate provoca o deformare a formei sferice,insa printr-o reactie elastica picatura este adusa sub forma ei initiala.Tendinta de mentinere a formei sferice este redusa in cazul unei tensiuni superficiale scazute si o picatura deformata va fi deformata din ce in ce mai mult datorita ciocnirilor ;se obtin astfel picaturi din ce in ce mai mici,cu o suprafata cat mai mare.Deci o tensiune superficiala redusa,proportionala cu concentratia agentului de dispersie,conduce ,in functie de agitare,la dispersarea monomerului in picaturi din ce in ce mai mici,pana cand la o anumita concentratie a stabilizatorului,se obtine o emulsie veritabila.

d).Reglarea maselor moleculare

Sugestia folosirii agentilor de catena a fost prima data avansata de Flory(46(ca in procesul de plimerizare a compusilor vinilici se poate produce o reactie care limiteaza

cresterea moleculelor polimerului fara reducerea numarului de centre active.Flory a ajuns la aceasta concluzie prin observatia ca greutatea moleculara a polimetacrilatului de metil

prin polimerizare termica.Acest rezultat poate fi explicat prin presupunerea ca lungimea lantului polimerului este controlata printr-o reactie de transfer.Numarul claselor de componenta pentru care constantele de transfer pot fi determinate,este limitat.

Constantele de transfer ale polimetracliratului de metilsi componenti sulfurici,tetra bromura de carbonsunt redate in tabel ce urmaeaza.

Tabelul 4.Constantele de transfer ale componentilor cu radicali polimetacriltului de metil la 60 de grade .

Polimerul

Agent de transfer

C5Referinta

PMMA

Etil tioglicolat

0.63

110

PMMA

Benzen tiol

2.7

110

PMMA

Izopropil mercaptan

0.38

110

In functie de scopul urmarit se vor utiliza cu precadere unul sau alti dintre agenti de transfer de catena.Diferentieri in functie de agentul de transfer apar din punct de vedere a maselor moleculare indicelui de curgere si a temperaturi de prelucrare.

e) Mecanismul polimerizarii in suspensie. Polimerizarea in suspensie decurge in stadi bine definite.In primul caz moleculele dispersate de monomer raman lichide si un manifesta decat o slaba tendinta de a se uni atat timp cat se agita sistemul.In cursul celui de al doilea stadiu ,globula de monomer este partial dar polimerul ramane polimerizat in polimer farmanduse asfel particole lipiceoase ce tin sa fuzioneze.

Stadiu critic este al doilea deoarece in aceasta perioada globulele ce se ciocnesc tin sa se aglomereze.La inceputul procesului cand particolele sunt inca fluide acestea sunt insa usor de divizat cu ajutorul agitarii.

La polimerizarea in suspensie se obtin mase moleculare medii sau mari decat la polimerizarea aceluiasi monomer in masa.

III. Norme de tehnica a securitatii muncii si protectie a mediului inconjurator

Fise Tehnice de Securitate (FTS)

Cerintele minime pentru protectia angajatilor fata de riscurile pentru securitate si sanatate provenind din efectele agentilor chimici prezenti la locul de munca sau ca rezultat a oricarei activitati care implica agenti chimici sunt cuprinse n art. 444 - 496 din Normele Generale de Protectia Muncii 2002. In conformitate cu aceasta reglementare, angajatorul trebuie sa se asigure ca riscul pentru securitatea si sanatatea angajatilor n procesul de munca, datorat unui agent chimic periculos este eliminat sau redus la minimum.

In acest scop trebuie evaluat riscul pentru securitatea si sanatatea angajatilor luand n considerare proprietatile lor periculoase, informatii existente in FISELE TEHNICE DE SECURITATE. Laboratorul Riscuri Chimice din cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii elaboreaza fise tehnice de securitate pentru toate substantele din Anexa 31 din Normele Generale de Protecia Muncii - 2002.

Aceste fise sunt elaborate n conformitate cu cerintele SR ISO 11014-1/1998- fise cu date de securitate pentru produse chimice si respecta prevederile Directivei Europene 91/155/EEC, precum si legislatia nationala n vigoare:

- Ordonanta de Urgenta 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase; - Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase;- HG nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase.Inca de la aparitia Legii Protectiei Muncii Nr. 90/1996 INCDPM a elaborat fise tehnice de securitate avand la baza bancile de date existente in cadrul institutului (Banca de date CHEMINFO - Material Safety Data Sheets - Canada-1994, Banca de date GESTIS - Material Safety Data Sheets - BIA Germania-1996, Material Safety Data Sheets Colection - Genium Publishing Corporation USA-1992, Fiches toxicologiques - INRS Franta 2002, International Chemical Safety Cards NIOSH 2001), ele fiind actualizate in permanenta prin culegerea de date existente pe internet.

Lista cu substantele chimice pentru care se pot procura Fise Tehnice de Securitate (FTS) de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii (INCDPM), colectivul Riscuri Chimice, este prezentata mai jos. Se pot elabora FTS si pentru alte substante chimice.

IV. Bibliografie

((( PMMA Sinteza documentatie Institutul de cercetari chimice.Centrul de documentare al industriei chimice si petroliere Bucuresti 1969

((( Kunst staff tehnick 9 nr 12 dec 1970

((( Modern Plastcs Enciclopedia 1969-1970

((( Chemiche Industrie 11,1970

((( Marshallsitting Acrlic Acid and Esters1965

((( Chimical Econouz and Eugineering Reviev 1970

((( Barg E.I Tehnologia maselor plastice si sintetice Editura Tehnica Bucuresti 1967

((( Feldman D Tehnologia compusilor macromoleculariEditura Tehnica Bucuresti 1974

((( Odian,G Principles of Polimerizatori New York 1970

(((( Greeg R.A.si Mayo F.R. Jurnal American chimical society 1953

(((( Lipatov ,Nestcrav si altii Spravicinik o himii polimerov Kiev 1971

(((( Herman M ,Gailord N,Enciclopedia of Polimer Science and Technology vol 13