COLEGIUL TEHNIC MEDIA Str. Jiului, nr. 163, sector 1, Bucureti

PROIECTPENTRU

CERTIFICAREA COMPETENELOR PROFESIONALEDomeniul: Tehnici poligrafice Calificarea : LEGTOR Nivel 2

ndrumtor: prof.ing. Dan Adriana

Elev: Clasa:

2011

COLEGIUL TEHNIC MEDIA Str. Jiului, nr. 163, sector 1, Bucureti

Tema:

2011

CUPRINS Argument ............................................................................. pg.4 Cap.1 xxxxxx ........................................................... pg.5 1.1 xxxxxxx ............................................................ pg. Cap.2 xxxxxxxx ................................................................. pg.

Bibliografie ........................................................................... pg. Anexe .................................................................................... pg.

Argument `Se numesc mase plastice materialele produse pe baza de polimeri, capabile de a capata la incalzire forma ce li se da si de a o pastra dupa racier. Dupa cantitatea in care se produc ele ocupa primul loc printer materialele polimere. Ele se caracterizeaza printro rezistenta mecanica mare, densitate mica, stabilitate chimica inalta, proprietati termoizolante si electroizolante etc. Masele plastice se fabrica din materii prime usor accesibile, din ele pot fi confectionate usor cele mai felurite articole. Toate aceste avantaje au determinat utilizarea lor in diversele ramuri ale economiei nationale si ale tehnicii, in viata de toate zilele. Polimerii termoplastici( de exemplu polietilena) la incalzire devin moi si in aceasta stare isi schimba usor forma. La racier ele din nou se solidifica si isi pastreaza forma capatata. Fiind din nou incalzite, ele iarasi devin moi, pot capata o noua forma si tot asa mai departe. Din polimerii termoplastici pot fi formate prin incalzire si presiune diferite articole care in caz de necessitate pot fi din nou supuse aceluias mod de prelucrare.

Polimerii termoreactivi la incalzire devin plastici, apoi isi pierd plasticitatea devinind nefuzibili si insolubili, deoarece intre macromoleculele lor liare au loc interactiuni chimice, formindu-se o structura tridimensionala ( ca in cazul vulcanizarii cauciucului). Un astfele de material nu mai poate fi supus prelucrarii a doua oara: el a capatat o structura spatiala si si-a pierdut plasticitatea proprietate necesara pentru acest scop. Vom examina in continuare cele mai raspindite feluri de mase plastice. Capt. 1 Procesele de realizare a produselor poligrafice in cadrul intreprinderilor poligrafice sunt determinate de alternanta lucrarilor pe parcursul urmatoarelor etape: pregatirea catre imprimare; realizarea formelor poligrafice; imprimarea tirajului; finisarea produselor imprimate. Numarul, componenta si succesivitatea operatiilor tehnologice vor varia in functie de caracterul, tipul produselor imprimate, destinatia, conditiile de intretinere si exploatare, materialele utilizate precum si de influenta altor factori. Cert este faptul ca, aceste materiale doar la etapa finala cand sunt transformate in produse finite obtin un aspect comercial. Pentru toate tipurile de produse poligrafice etapa de finisare constituie o etapa complexa si de durata. Exceptie face doar productia de ziare, care dupa imprimare nu necesita prelucrare suplimentara de finisare, reiesind din posibilitatile tehnice ale masinilor de imprimat ce favorizeaza constituirea ziarelor din suprafetele imprimate. Lucrarile artistice imprimate, reproducerile lucrarilor plastice, afisele, pliantele, cartile postale sunt supuse retezarii, taierii din toate partile si daca este necesar finisarea in rezultatul careia se produce modificarea caracterului suprafetei reproducerii lacuire, laminare, gravare. Etichetele, ambalajele, accidentele sunt supuse in cadrul procesului de finisare diferitor procedee. Decizia privind aplicarea unora din ele este determinata de destinatia produselor si a cerintelor impuse privind aspectul comercial al lor. Cea mai larga utilizare o au metodele ce constituie reproduceri ale artelor vizuale (crearea suprafetelor decorative si de protectie, acoperire cu diferite materiale etc. ) cumulate de realizarea crestaturilor, perforarilor si altor tipuri de finisare. Editiile de carte si revista ce ocupa cel mai important loc in produsele poligrafice, dupa imprimare vor fi supuse unor procese de finisare complexe numite procese de brosare-copertare. Aceste procese presupun formarea blocurilor de carte din elementele componente ale editiei numite fascicule, coaserea, introducerea in coperta si taierea. Lucrarile de brosare-copertare pot fi divizate in: procese de brosare, procese de copertare. Prin procese de brosare se subintelege ansamblul de lucrari ce asigura transformarea colilor de tipar in blocuri de carte sau a lucrarilor de obtinere a editiilor cu introducerea in coperta. Procesele de legare presupun ansamblul lucrarilor de prelucrare a blocurilor de carte, realizarea copertelor, inclusiv prezentarea grafica si introducerea blocului in coperta. Delimitarea dintre procesele de brosare si copertare nu este bine determinata, variind de la proces la proces si de la produs la produs. Spre exemplu: taierea in trei parti in cazul editiilor de tiraj mic este atribuita ca componenta procesului de brosare, iar taierea blocurilor de carte dupa incleierea si uscarea lor este considerata operatie de legare, desi deosebiri tehnologice esentiale de realizare a lor nu sunt. Unii (...)

Materialele plastice sunt produse sintetice macromoleculare din care, prin prelucrare mecanica sau termica, se poate obtine o mare varietate de obiecte. Materialele plastice sunt anorganice (sticla, ceramica) si organice sau carboplaste (rasini naturale, mase plastice artificiale etc.). Capt 2 Materiale plastice organice

Materialele plastice organice sunt substante organice macromoleculare in stare pura sau sub forma de amestecuri continand diferite materiale de adaos si umplutura (plastifianti, stabilizatori, coloranti, acceleratori de polimerizare sau condensare etc.) capabile sa treaca prin incalzire in stare plastica si sa pastreze dupa intarire forma data. Masele plastice folosite in domeniul ambalajelor pot fi pe baza de produse de condensare (rasini fenolice, anionice etc.), produse de polimerizare (rasini polivinilice, polistirenice, polietilenice etc.), polimeri naturali modificati chimic (rasini pe baza de celuloza, rasini proteice etc.). Dupa comportarea la incalzire aceste materiale se impart in: - produse termoplasticecare supuse incalzirii se inmoaie si pot fi prelucrate prin presare, valtuire etc. Dupa racire se solidifica, iar printr-o noua incalzire devin din nou plastice, procesul acesta putand fi repetat; -produse semitermoplastice care supuse incalzirii se inmoaie si se pot prelucra similar cu cele termoplastice, dar care conduc, dupa racire, la un produs putin plastic la cald; -produse monoplaste sau termorigide (termoreactive) care se inmoaie la incalzire putand fi prelucrate ca in cazurile anterioare, dar care, apoi, se intaresc ireversibil. Produse termoplastice. Produsele termoplastice sunt clasificate din punct de vedere al structurii chimice in poliolefine, olefine substituite, copolimeri ai etilenei, poliamide, acrilonitrili si polimeri asociati , derivati celulozici, poliacrilati si poli-carbonati. In tabelele mentionate sunt prezentate proprietati, aspecte toxicologice si utilizarea principalelor produse termoplastice folosite la confectionarea ambalajelor destinate produselor alimentare. Produse termoplastice. Produsele termoplastice sunt clasificate din punct de vedere al structurii chimice in poliolefine, olefine substituite, copolimeri ai etilenei, poliamide, acrilonitrili si polimeri asociati , derivati celulozici, poliacrilati si poli-carbonati. In

tabelele mentionate sunt prezentate proprietati, aspecte toxicologice si utilizarea principalelor produse termoplastice folosite la confectionarea ambalajelor destinate produselor alimentare. Proprietati, aspecte toxicologice si utilizarea poliolefinelor in industria alimentara Polietilena (polietena) PE Sortimente utilizate in PE de inalta industria alimentara presiune sau Caracteristici densitate mica LDPE (Low Density Polyethylene) Masa moleculara Densitate, kg/mj

PE de medie PE de joasa presiune presiune sau sau densitate inalta densitate medie HDPE (High Density Polyethylene MDPE (Medium Density Polyethylene 20000-3000000 930 - 940 120-180 21 5-7 940 - 960 123-127 135-180 28