Str[mo;ii New York s-a cinstit familiei Barbul au `n epoca · 2 Informa ia de Duminic / 25...

$: Str[mo;ii New York s-a cinstit familiei Barbul au `n epoca · 2 Informa ia de Duminic / 25 februarie 2018 ~n contextul dispari\iei pl[cii de pe casa memorial[ dr. Ilie Ca-rol Barbul$
S`n`tate Frumuse]e&

Conform unei legende daciceculese din popor chiar de Ghe-orghe Asachi, poet, prozator șidramaturg român, Dochia era fii-ca conducătorului dac, Decebal.Fata era nespus de frumoasă, lu-cru care se ştia în toate cele patruzări. În vremea în care romaniiau ajuns pe teritoriul Daciei, li-derul lor, împăratul Traian s-a în-drăgostit de Dochia. Ea refuză sădevină soţia lui şi fuge pe muntelesacru al dacilor, Ceahlăul. Roma-nul se pare că a urmărit-o pânăacolo. Dându-şi seama că nu poa-te scăpa de el, Dochia s-a rugatzeului Zamolxe.

Aşa că frumoasa fată, îm-preună cu oile sale, a fost trans-formată în stâncă. De mii de ani,`n fiecare primavara[, Dochiatoarn[ peste noi lacrimile sale cear trebui s[ ne aminteasc[ de tat[lei, Decebal, ;i de str[mo;ii no;tri,dacii.

Pe c]nd Dragobete are grij[s[ dea dragoste `ntre fiii ;i fiiceledacilor pentru a na;te prunciicontinuit[\ii Daciei. Ast[zi pemuntele Ceahl[u `ntr-adev[rexist[ un complex de st]nci aran-jate foarte curios, care par a fi om[rturie vie a acestui mit... saupoate chiar adev[r.

Legende ;i tradi\ii dacice legatede Zilele Babelordin luna martie

Consumul de curmale previneaccidentul vascular cerebral

PAGINA 6

Licențiat în drept și doctor în științeeconomice al Universității din Leipzig, Pă-trășcanu era o figură rară printre puținiicomuniști din România. A fost reprezen-tant al ilegaliștilor români la Comintern.

Primul ministru de justi\ie postbelic, Lucre\iu P[tr[;canu, a murit executat

Dragobetele, ziua curat[ de s[rb[toare a dragostei la români

După un proces lung, apa de origine meteoricăse purifică natural cu ajutorul rocilor magmatice

Comoara din Mun\ii Carpa\i< sursa de ap[ pur[ datorat[unui fenomen unic

S-au `mplinit 142 de ani de la naştereacelui mai important sculptor pe careRomânia l-a dat lumii

IAnul XVI Nr. 773 Duminic[ 25 februarie 2018

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Dr. Ilie Carol Barbul (iulie 1883 Lip[u - februarie 1946 Arad)

1928 - Restaurantul ;i Cafeul Dacia

Ce alimente ne `ngra;[;i cum le evit[m?

PAGINA 8

La Satu Mare ;iNew York s-a cinstit memoria lui Br]ncu;i

O nou[ colec\ie Inedit ce se distingeprin elegan\[ ;i rafinament

PAGINA 7

PAGINA 9

~n Almanahul Satu Mare pe anul 1928,a ap[rut o reclam[ la Restaurantul ;i cafe-neaua Dacia. “Cel mai elegant hotel este f[r[`ndoial[ hotelul DACIA. Instala\ii modernepre\uri ieftine ;i serviciul prompt.

Restaurantul ;i cafeul Dacia de c]nd atrecut sub conducerea dlui Andronescu ;iHorvath au luat o nou[ `nf[\i;are. Lumeaaleas[ din ora; precum ;i c[l[torii, care se

opresc la noi s[ viziteze aceste localuri.De c]nd sala cea mare a fost transformat[

`n cinematograf, antreprenorii au amenajatsala cea mic[ pentru ceaiuri intime, ;ez[toriliterare sau ceaiuri.

S]mb[t[ seara ̀ n restaurant ;i cafenea sedanseaz[. Orchestrele ambelor localuri suntde prim rang. Deci `n aceast[ iarn[ vizita\iCafeul ;i Restaurant< DACIA.”

Str[mo;ii familiei

Barbul au fost `nnobila\i

`n epoca medieval[

~n dimineața zilei de Dragobete, dacă este “vreme urâtă”, fetelese adună în casa uneia dintre ele, unde vin și băieții din împre-jurimi. Astfel “fac Dragobetele” spre a fi îndrăgostiți tot anul

PAGINA 4

PAGINA 11

PAGINA 3

PAGINA 4

PAGINA 2

2 Informa\ia de Duminic[/25 februarie 2018

~n contextul dispari\iei pl[ciide pe casa memorial[ dr. Ilie Ca-rol Barbul imobil situat pe stradaMihai Viteazul nr. 22, reamintimcititorilor no;tri c]teva date des-pre aceast[ veche familie rom]ne-asc[ cu origini nobiliare.

Istoricii sus\in c[ familia Bar-bul (de Gaura - azi Valea Chioa-rului, Maramure;) a fost `nnobi-lat[ `n secolul al XIV-lea, pentrumeritul organiz[rii gr[nicerilorrom]ni pe drumul s[rii din zonaChioarului. Localitatea Pomi adevenit dup[ `nnobilare vatra fa-miliei Barbul.

Cel mai vechi str[mo; al familiei des-pre care exist[ date concrete ar fi preotulgreco-catolic Chiriac Barbul (12 februa-rie 1820 - 9 iulie 1896), bunicul lui IlieCarol Barbul. Chiriac a urcat `n ierahiapreo\easc[ p]n[ la rangul de arhidiaconal S[tmarului. A fost c[s[torit cu AnaVaida Voevod.

Augustin Barbul, singurul fiu, a fostmare mo;ier ;i s-a c[s[torit cu Wilhel-mina Kolbuszewsky, fiica unui colonelcu origini nobiliare refugiat politic dinPolonia la ̀ nceputul secolului XIX. Dup[arborele genealogic al familiei prezentatde Gheorghe ;i Rozalia Cosma, AugustinBarbul a avut `n total 6 copii< Salustiu(farmacist), Vasile (director R.M.S.), IlieCarol (avocat, prefect), Eugen (directorulBibliotecii Central Universitare din Cluj-Napoca), Ioan (negustor) ;i Maria.

Eugen Barbul, director al Bibliotecii Universitare din Cluj Napoca

Eugen Barbul (1875-1960), doctor ̀ nlitere ;i filosofie, c[s[torit cu Lucre\ia Io-nescu la 15 august 1910, a avut trei fii<Nicolae, Eugen ;i Gheorghe . Acesta dinurm[, doctor `n drept a f[cut carier[ `ndiploma\ie, p]n[ ̀ n anul 1947 c]nd a ple-cat `n Occident stabilindu-se la Paris.Gheorghe Barbul este autorul lucr[rii"Memorial Antonescu. Al treilea om alAxei", ap[rut[ la Paris imediat dup[r[zboi ;i tradus[ ̀ n limba rom]n[ ̀ n anul1992.

Gheorghe Barbul (22 august 1922 -iulie 2004) a fost secretarul delega\ieicare a dus tratativele cu Ungaria ̀ nainteasemn[rii Diktatului de la Viena din au-gust 1940. Regretatul Neagu Djuvara `icreioneaz[ portretul< "E un om inteligentşi de mare corectitudine morală, deaceea, cu toate că ne situăm – privitor lacazul Antonescu – pe poziţii adverse, ampăstrat legături de prietenie şi de stimăreciprocă.” („Amintiri din pribegie”, Hu-manitas, 2012, pp.548-549)

Dr. Ilie Carol Barbul a comandat la Satu Mare sicriul `n care a fost `nmorm]ntat poetul Octavian Goga

Eugen ;i Lucre\ia Barbul au fost prie-teni de familie cu Veturia ;i OctavianGoga. La moartea poetului Octavian Go-ga ̀ n mai 1938, so\ii Barbul s-au implicat`n organizarea funeraliilor. Prin inter-mediul dr. Ilie Carol au ob\inut de la ofabric[ din Satu Mare un sicriu excep\io-nal de metal, cu capac de sticl[.

Ilie Carol Barbul s-a n[scut la 31 iulie1883 `n localitatea Lip[u, unde tat[l s[uAugustin era notar. :i-a f[cut studiile ju-ridice la Budapesta, av]ndu-l coleg pedr. Petru Groza. :i-a f[cut stagiatura la

Arad. Aici i-a cunoscut pe Vasile Goldi;;i :tefan Cicio-Pop. A revenit ca avocatla Satu Mare.

~n perioada 1918-1919 a fost una din-tre cele mai reprezentative personalit[\iale mi;c[rii pentru unire din p[r\iles[tm[rene. ~n casa lui de pe strada MihaiViteazul, nr. 22 , se \ineau ;edin\ele Con-siliului Na\ional Rom]n Comitatens SatuMare. A f[cut parte din r]ndul MareluiSfat Na\ional de la Alba Iulia.

Dr. Ilie Carol Barbul a `nt]mpinat la19 aprilie 1919, cu un steag alb, primeletrupe ale armatei rom]ne din avangardaDiviziei a doua Cavalerie care au trecutpodul peste Some;. A fost primul sub-prefect rom]n al jude\ului Satu Mare, fi-ind numit ;i prefect de dou[ ori< `n pe-rioada decembrie 1919 - iunie 1920 ;iaprilie 1926 - mai 1927.

~n perioada interbelic[ dr. Ilie CarolBarbul a fost senator `n ParlamentulRom]niei. De numele ;i de activitatealui se leag[ apari\ia primului ziar localrom]nesc - "Satu Mare" (1919) - ;i `nfi-in\area b[ncii Casa Noastr[. A fostpre;edinte al comitetului de ini\iativ[pentru ridicarea monumentului dr. Va-sile Lucaciu.

Dup[ Diktatul de la Viena s-a refu-giat la Arad, unde s-a stins din via\[ ̀ n 6februarie 1946 ;i unde ̀ ;i doarme somnulde veci ̀ n acela;i cimitir cu :tefan Cicio-Pop ;i Vasile Goldi;.

Urma;ii dr. Ilie Carol Barbultr[iesc la Arad

So\ia dr. Ilie Carol Barbul a fost Va-leria Lazin. ~mpreun[ au avut o fiic[, Ma-ria, profesoar[, c[s[torit[ Demian. Ur-ma;ii acesteia sunt< Valer, Barbu, Marius,Silvia. De la istoricul Viorel Ciubot[ amaflat c[ urma;ii familiei Demian, to\i oa-meni one;ti, care au f[cut carier[ `n do-meniile lor, tr[iesc la Arad. Fiul cel mare,Valer este profesor de matematic[ ;i cam-pion mondial la ;ah prin coresponden\[.

***Vineri diminea\[, placa memorial[

nu era ̀ nc[ pe casa de pe Mihai Viteazulnr. 22. Sper[m c[ autorit[\ile vor ream-plasa placa ̀ n cel mai scurt timp cu totceremonialul care se cuvine unei ase-menea personalit[\i.

Bibliografie<De-a lungul timpului, Informa\ia

de Duminic[ a prezentat `n mai multearticole date despre membrii familieiBarbul. Amintim c]teva titluri<

A. Zaharia< "Memoriile Lucre\ieiBarbul surprind vii pagini de istorie<Ilie C. Barbul - primul subprefectrom]n de Satu Mare", 21 noiembrie2004> Viorel C]mpean< "ArhidiaconulChiriac Barbul - un nobil rom]n `nslujba neamului s[u", 14 mai 2006,"Preo\ii din familia Barbul, m]ndrialocalit[\ii Pomi", 6 aprilie 2008> ViorelC]mpean ;i Marta Cordea< "Eugen Pa-vel Barbul, un bibliolog n[scut pe pla-iuri s[tm[rene", 23 martie 2014> A. Za-haria< "S[tm[reanul Gheorghe Barbul,participant la negocierile Diktat-uluide la Viena ;i actului de la 23 august",23 august 2014.

Date biografice sunt oferite ;i deautorii Claudiu Porumb[cean, BujorDulg[u `n volumul "Oameni dinS[tmar", Editura Solsti\iu, Satu Mare,2002, iar so\ii Gheorghe ;i Rozalia Cos-ma au dedicat pagini ̀ ntregi acestei fa-milii `n volumul "Omagiu celor careau fost ;i celor care sunt - Pomi - 600ani", Editura Solsti\iu, Satu Mare,2007.

Tratatul de la Oradea a fost unacord secret de pace dintre FerdinandI, împăratul Sfântului Imperiu Romande națiune germană, și Ioan I Zápolya,semnat la Oradea pe 24 februarie 1538.Acest tratat prevedea împărțirea Rega-tului Ungariei între cei doi.

Zápolya a fost recunoscut pentruperioada vieții sale rege al Ungariei, iarFerdinand a obținut controlul asuprapărților vestice ale regatului, cunoscuteca Ungaria Regală, și a fost recunoscutca moștenitor al tronului Ungariei. Zá-polya păstra controlul asupra a apro-ximativ două treimi ale regatului.

Cu puțin timp înainte de moarte,lui Ioan Zápolya i s-a născut un fiu,Ioan Sigismund Zápolya. După moar-tea tatălui său în 1540, Ioan Sigismunda fost recunoscut ca rege al Ungarieide nobilimea locală. Suleiman Magni-ficul l-a recunoscut de asemenea peminorul Ioan Sigismund ca rege și va-sal, sub numele de Ioan al II-lea.

Conform tratatului de la Oradea,după moartea lui Ioan I. Zápolya, îm-păratul Ferdinand a devenit rege al Un-gariei, iar Ioan Sigismund principe alTransilvaniei.

Zapolya a ratificat pe 24 februariedocumentul păcii. Ratificarea de cătreFerdinand s-a produs abia pe 10 iunie1538, la Breslau, deşi îşi exprimaseaprobarea faţă de actul păcii încă din25 aprilie 1538, la Praga. Ferdinand adepus jurământul în faţa trimisului luiZapolya, Broderics, aducând unelemodificări la documentul de pace. Ga-ranţia împăratului Carol Quintul la tex-tul păcii, dată la Toledo, la 29 noiembrie1538, era însoţită de o explicaţie potri-vit căreia dacă Zapolya va avea vreunfiu în urma căsătoriei acesta urma săse logodească cu una din fetele lui Fer-dinand.

Pe moment, pacea constituia unmoment de răgaz şi o oarecare garanţiea unei alianţe între Ferdinand şi Zapo-lya faţă de un posibil atac otoman dinvara anului 1538. După numai câtevaluni însă, adevăratele intenţii ale sem-natarilor păcii au ieşit la iveală. Zapolyanu a reuşit (sau nu a vrut) să împiediceacţiunile antihabsburgice ale adepţilorsăi şi a tergiversat trimiterea unor de-legaţi pentru negocieri legate de viola-rea contractului încheiat Ia Oradea. Deasemenea, el s-a opus publicării textu-lui păcii de teama unei represiuni oto-mane şi, prin această atitudine a sa, Za-polya a spulberat orice speranţă a luiFerdinand de a-l vedea în tabăra anti-otomană.

Decesul lui Zâpolya, la 24 iulie1540, la Mühlbach (Sebeş), a încheiatnumai în aparenţă disputa pentru co-roana Ungariei.

Se împlinesc 480 de ani de la semnarea P[cii de la Oradea

PERSONALIT~}ITextul inscrip\ionat pe placa memorial[<

“~n aceast[ cas[ a tr[it dr. Ilie Carol Barbul 1883-1946 militant de seam[al mi;c[rii pentru unitate na\ional[ a rom]nilor.Senator `n parlamentul României Mari. Prefect al

jude\ului Satu Mare `n perioada interbelic[.”

Invita\ie de participare `n comisia monumentului dr. Vasile Lucaciu. Documentul cu semn[tura prefectului dr. Ilie CarolBarbul se afl[ la Arhivele Na\ionale Direc\ia Jude\ean[ Satu Mare, Fond, Prim[ria Municipiului Satu Mare, Acte confiden\iale,nr. inventar 16, fila 5.

"Dl. Ministru de Interne Octavian Goga, consim\ind ca s[ se `nfiin\eze pe cale social[ cu concursul guvernului `n ora;ulSatu Mare un monument consacrat memoriei marelui lupt[tor al neamului Vasile Lucaciu, ;i `n acela;i timp Dl. Ministruaccept]nd pre;edin\ia de onoare a comisiei pentru `nfiin\area acestui monument, cu onoare v[ rog, ca s[ binevoi\i a lua parteca membru `n comitetul ini\iator. Acest comitet se va `ntruni `n 16 mai (anul) curent la orele 4 p.m. `n sala restaurantului"Dacia", `n acel loc istoric, pe care st[tea odinioar[ tribunalul, unde p[rintele Vasile Lucaciu a suferit `nchisoare prima oar[.Scopul `ntrunirii este< a) constituirea ;i statutele comisiei, b) discursul programului ;i organizarea lucr[rilor ;i finan\area lor.V[ rug[m s[ binevoi\i a asista la aceast[ adunare ;i a v[ da pre\iosul concurs pentru a putea realiza planul m[re\. Anex[mpentru orientare datele referitoare la programul artistic ;i financiar, rug]ndu-v[ s[ binevoi\i a-l studia ;i la adunare a ne sprijinicu sfatul ;i opinia Dv. Satu Mare, la 10 Mai 1927, Cu distins[ stim[< Semn[tur[ olograf[ I. C. Barbul

Str[mo;ii familiei Barbul aufost `nnobila\i `n Evul Mediu

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

25 februarie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEÎn 1946, la Cluj, la un miting ținut în fața studenților greviști, P[tr[;canu își începe discursul

cu cuvintele “Înainte de a fi comunist, sunt român”. Aceste cuvinte nu vor fi convenind colegilor departid, care l-au catalogat ca fiind naționalist. Avea s[ fie `nceputul sf]r;itului.

17 februarie 1992 este ziua carea schimbat cursul istoriei contem-porane a Italiei, Un grup de 5 pro-curori de la Milano a deschis o an-chetă care urma să dezv[luie lu-mea afacerilor necurate din spa-tele sistemului politic italian.

Un sistem fondat pe favoruri şi con-tracte publice ilegale, acordate în schim-bul unor adevărate taxe, o construcţiemonstruoasă bazată pe luarea de mită,sistem care va lua numele, ulterior, de“Tangentopoli”, sau “Oraşul Şpăgii”.

Cea mai vastă operaţiune antico-rupţie din Europa ultimilor 20 de ani aînceput în biroul unui politician aproapenecunoscut de opinia publică, la sediulunui sanatoriu pentru bătrâni din Milano.Inginerul Mario Chiesa era directorul sa-natoriului “Pio Albergo Trivulzio” şi unuldin cei mai importanţi membri la nivellocal ai Partidului Socialist Italian. Chiesacerea furnizorilor o anumită taxă, mai

precis 10% din valoarea contractului. Po-liticianul este surprins exact în timp ceîncasează un plic cu 7 milioane de lire-circa 3.600 de euro. Chiesa este arestatde un tânăr procuror, membru al grupu-lui de magistraţi care a început să se ocupede dosarul “Mani Pulite” (Mâini Curate)<Antonio di Pietro, care va deveni, în maipuţin de un an, un fel de erou naţional înlupta împotriva corupției.

Din închisoare, Chiesa le dezvăluieanchetatorilor un adevărat sistem bazatpe “şpagă” (“tangente” ̀ n italiană, de undederivă și numele dat sistemului< Tangen-topoli, sau Oraşul Şpăgii). Beneficiariisunt toate partidele politice, în specialcele două formaţiuni care au alternat laputere după cel de-al doilea război mon-dial, PSI şi DC (Democrazia Cristiana).

Pe parcursul următoarelor luni, an-cheta se extinde, sub ochii mass media,care are acces la documentele magis-traţilor. Tot mai mulți politicieni, de peîntreg teritoriul naţional, sunt convocațide către echipa de magistrați din Milano.

Cei mai mulţi sunt suspectaţi de corupţie,luare de mită, acordarea de favoruri şicontracte publice în schimbul unor sumede bani. La patru luni de la arestarea luiMario Chiesa, are loc prima sinucidereca o consecință a furtunii anticorupție.

Pe 2 septembrie, Sergio Moroni, par-lamentar socialist cercetat de către pro-curori, se sinucide, la rândul lui, nu în-ainte de a trimite o scrisoare PreședinteluiCamerei Deputaților. În scrisoare se de-clară vinovat și protestează împotrivaprocesului mediatic la care sunt supușipoliticienii anchetați, înainte de emitereaunei condamnări definitive.

Fostul preşedinte al companiei ener-getice publice Eni, Gabriele Cagliari, sesinucide în închisoare, fiind anchetat în-tr-un alt proces de corupţie. R]nd perând, exponenţi de seamă ai celor douăpartide majoritare, dar şi numeroşi în-treprinzători, sunt acuzaţi de corupţie.Însuşi Bettino Craxi, de două ori premieral Italiei, este pus sub cercetare la mijlocullunii decembrie 1992, fiind anchetat pen-

tru nu mai puţin de 40 de capete de acu-zare. Alţi miniştri, printre care cel alJustiţiei, sunt constrânşi să demisioneze,după ce numele lor apare în cursul an-chetelor. Craxi va demisiona din funcţiade secretar general al Partidului Socialist,exact la un an de la arestarea lui MarioChiesa. Într-un sondaj care măsura po-pularitatea personajelor publice ale mo-mentului, Di Pietro a ajuns la un procentde 80%. În vizorul anchetatorilor au in-trat, ulterior, chiar judecători şi zeci demembri ai Gărzii Financiare.

Di Pietro şi colegii săi au devenit, eiînşişi, ţinta unor atacuri publice în massmedia italiană, în spatele cărora se aflaupoliticieni vizaţi direct de anchetă. În de-cembrie 1994, Di Pietro se retrage dinmagistratură, după ce este acuzat de şantajde către un om de afaceri. Ulterior an-cheta împotriva lui Di Pietro va fi arhi-vată, pentru că “nu a existat niciun delict”.Demisia lui Di Pietro marchează sfârşitulanchetei “Mani pulite”.

Bettino Craxi, personajul simbol al

mediului politic corupt, fuge în Tunisiaîn mai 1994, pentru a evita închisoarea.1994 este şi anul intrării în politică a luiSilvio Berlusconi, ulterior duşman decla-rat al lui Di Pietro.

Triumful anchetei este estompat, pede o parte, datorită expirării termenelorde judecată, pe de altă parte în urmaadoptării în Parlament a unor legi careau diminuat responsabilitatea celor acu-zaţi. Tăcerea s-a aşternut cu acordul tacital tuturor forţelor politice.

“Nu se poate spune că nivelul co-rupţiei a scăzut în Italia, ca urmare a an-chetei Mani Pulite, vina fiind în mareparte a politicienilor care nu au fost ca-pabili să rezolve problema la rădăcină”, adeclarat, pentru agenţia Asca, PiercamilloDavigo, unul din magistraţii care au de-mascat sistemul numit “Tangentopoli”.

Di Pietro a făcut un bilanţ trist< “Întoţi aceşti ani, corupţia din Italia nu a dis-părut, dimpotrivă, a devenit mai puter-nică. Dacă atunci aveam cancer, acumam ajuns la metastază”.

O stranie coinciden\[ face ca`n aceste zile, `n care un ministrual Justi\iei se afl[ `n centrulaten\iei, s[ se `mplineasc[ 70 deani de la c[derea `n dizgra\ie aprimului ministru de justi\ie dinRom]nia postbelic[, Lucre\iuP[tr[;canu, pornit din 24 februa-rie 1948 pe un tobogan care-l vaarunca ;ase ani mai t]rziu `ntr-ogroap[ comun[ de la Jilava.

Licențiat în drept și doctor în științeeconomice al Universității din Leipzig,Pătrășcanu era o figură rară printre pu-ținii comuniști din România. A fost re-prezentant al ilegaliștilor români la Co-mintern și în alianța politică ce a de-clarat scoaterea țării din alianța hitle-ristă în august 1944. Primul comunistdevenit ministru a deținut portofoliulJustiției.

Ascensiunea politic[

Lucrețiu Pătrășcanu s-a născut `n1900 la Bacău și provenea dintr-o fa-milie de intelectuali. Tatăl său a fost is-toricul Dumitru D. Pătrășcanu, iar ma-ma sa, Lucreția Pătrășcanu, proveneadintr-o familie boierească.

În tinerețe, devine adept al învăță-turilor marxiste, astfel că în 1919 se în-scrie în Partidul Socialist Român (PSR)și muncește ca editor al ziarului aces-tuia, Socialismul. În 1922 absolvă Fa-cultatea de Drept a Universității Bu-curești, iar în 1925 obține doctoratulla Universitatea din Leipzig, cu o tezădespre reforma agrară din Româniadin 1918-1921.

În 1921 este unul dintre membriifondatori ai Partidului Comunist dinRomânia (PCdR). Devine tot mai ra-dical în convingerile sale datorită suc-cesului Revoluției din Octombrie. Elși cu Elek Köblős au fost singurii re-prezentanți ai PCdR la al 4-lea congresal Cominternului (Moscova, noiem-brie-decembrie 1922). La întoarcere, afost arestat și încarcerat la închisoarea

Jilava în 1924 (an în care PCdR estedeclarat în ilegalitate). Intră în grevafoamei până când este transferat la spi-talul penitenciarului.

La congresul de la Harkov din1928, unde a fost prezent cu numeleconspirativ Mironov, a susținut, împo-triva poziției oficiale, că basarabeniimoldoveni sunt tot români, deoareceîn congres se pusese problema că Ro-mânia Mare este un stat multinaționalși imperialist.

În mai 1931, Lucrețiu Pătrășcanuîmpreună cu Eugen Rozvan, Imre Ala-dar și alți doi sunt aleși în Camera De-putaților, din partea Blocului Munci-toresc Țărănesc (BMȚ), un grup caremasca partidul aflat în ilegalitate> nuși-a îndeplinit mandatul, deoarece ale-gerile au fost invalidate. În august 1940,este arestat și închis în lagărul de laTârgu-Jiu, alături de membrii partidu-lui care nu se aflau în exil în Uniunea

Sovietică, apoi eliberat de guvernul na-țional-legionar. În 1941, după Rebe-liunea legionară, este din nou arestatde regimul conducătorului Ion Anto-nescu și eliberat, însă i se impune do-miciliu obligatoriu la Poiana Țapuluiîn 1943. Mai târziu, în același an, revinela București. Împreună cu Emil Bod-năraș, este reprezentantul PCdR la ne-gocierile secrete cu PNL și PNȚ, pur-tate pentru răsturnarea regimului IonAntonescu. În context, a avut ocaziasă îl cunoască pe Corneliu Coposu.

A `nfiin\atTribunalele Poporului

După lovitura de stat de la 23 au-gust 1944, intră în noul guvern al luiConstantin Sănătescu, în calitate deministru al Justiției. A fost autorul pro-clamației pe care regele a citit-o în seara

zilei de 23 august la postul național deradio. Este unul din reprezentanții Ro-mâniei la semnarea armistițiului dintreRomânia și URSS, la 12 septembrie1944. Un an mai târziu, se alătură Co-mitetului Central, iar în 1947 este unuldin reprezentanții României la Trata-tele de pace de la Paris.

În calitate de ministru al Justiției,Lucrețiu Pătrășcanu a fost promotor alepurărilor și proceselor de tip stalinistîn spațiul românesc. În 1945, după ceprim-ministru devenise Petru Groza,a înființat Tribunalele Poporului, pro-movând în cadrul lor procurori pre-cum Avram Bunaciu, Constanța Cră-ciun sau Alexandra Sidorovici (cea dinurmă a fost soția lui Silviu Brucan).

În 1946, la Cluj, la un miting ținutîn fața studenților greviști, își începediscursul cu cuvintele “Înainte de a ficomunist, sunt român”. Aceste cuvintenu vor fi convenind colegilor de partid,

care l-au catalogat ca fiind naționalist.Avea s[ fie `nceputul sf]r;itului.

Arestarea ;i condamnarea

La 21 februarie 1948 urma s[ sedeschid[ Congresul Partidului Mun-citoresc Rom]n si, cum s-a pus "pro-blema P[tr[;canu", secretariatul CC -Dej, Pauker ;i Georgescu - propun re-zolvarea acestui caz. La congres esteatacat de Teohari Georgescu, atac pecare P[tr[;canu `l interpreteaz[ ca peo condamnare definitiv[.

~n "Sc]nteia" apare `n 24 februarieun comunicat al Pre;edin\iei Consi-liului de Mini;tri, prin care se anun\aacceptarea demisiei lui Lucre\iuP[tr[;canu din func\ia de ministru alJusti\iei. ~n perioada 1-11 martie 1948,fiecare `nt]lnire ;i conversa\ie telefo-nic[ avute de so\ii P[tr[;canu sunt`nregistrate sub genericul "supraveghe-rea lui Apolodor". La sf]r;itul lui au-gust, li se fixeaz[ domiciliu obligatoriu,sub paz[, `n vila lor de la Snagov.

Prima etap[ a anchetei s-a ̀ ncheiatla sf]r;itul lui martie 1950. ~n ciudaeforturilor depuse de securi;ti,vinov[\ia lui P[tr[;canu nu putuse fiprobat[. La reluarea anchetei, a fost su-pus numai la interogatorii de noapte ;i\inut la carcer[. ~ntre timp i-a fost per-chezi\ionat[ locuin\a, g[sindu-se va-lut[ ;i aur.

Pe 30 martie 1954, dup[ ;ase anide anchet[, dosarul a fost trimis Tri-bunalului Suprem - Colegiul Militar.La 14 aprilie, cu o grab[ suspect[, in-stan\a `i condamna la moarte pe Lu-cre\iu P[tr[;canu ;i Remus Koffler -pentru "crim[ `mpotriva p[cii".

Sentin\a a fost foarte repede pus[`n aplicare, fapt care arat[ c[ P[tr[;ca-nu trebuia eliminat urgent. A fost`mpu;cat la Penitenciarul Jilava, `nnoaptea de 16 spre 17 aprilie 1954. IonMihai Pacepa a lansat ipoteza c[P[tr[;canu ar fi fost ̀ mpu;cat ̀ n ceaf[,`n curtea `nchisorii Jilava.

“Mani Pulite”, campania anticorup\ie care a ;ocat Italia

Lucre\iu P[tr[;canu (st]nga) `n anii s[i de glorie, la mijlocul deceniului 1940-1950. Avea s[ moar[ `n 1954

Primul ministru de justi\ie postbelic,Lucre\iu P[tr[;canu, a murit executat


TRADI}II

Începutul primăverii este legat,pentru noi, românii, de o tradiţieautentică, ce se pierde în neguratimpului. Tradiţia poporului ro-mân asociază zilele cuprinse între1 şi 9 martie cu babele, simbol alvalorilor familiale tradiţionale şigaranţie a vieţii veşnice. În cre-dinţa populară, babele sunt înzes-trate cu puteri magice, care le per-mit să influenţeze starea vremii.

Babele erau considerate femei știu-toare, inițiate, specialiste în domeniulpracticilor divinatorii. Exista și o toponi-mie a Babelor, a strămoașelor și moașelormitice, considerate un fel de divinități me-teorologice, active la începutul primăverii.În Dicționarul de simboluri și arhetipuriculturale, Ivan Evseev arată că "în mito-logia calendaristică sunt prezente în formaZilelor Babelor (1-9/12 martie), marcândtimpul schimbător și capricios deprim[vară (…) ascendența principiuluifeminin în viața naturii, societății și psi-hologiei individuale". De legenda BabeiDochia sunt legate numele culmii Babeledin masivul Bucegi și ale primelor nouăzile ale lunii martie.

Babele de martie vestesc venirea pri-măverii, se spune că în aceste zile BabaDochia, cea care aduce iarna începe să-şidea jos cele 9 cojoace, câte unul în fiecarezi şi astfel în fiecare zi afară se face puţinmai cald, iarna lăsând loc primăverii să

vină. Babele reprezintă o tradiţie pur ro-mânească, de pe 1 până pe 9 martie fiecareîşi alege o zi, sau mai bine zis o babă, aşacum va fi vremea în acea zi aşa este şi firea

omului respectiv, spun unii bătrâni. Alţiispun că aşa cum este vremea în acea ziaşa va fi şi următorul an pentru omul res-pectiv. Adică, dacă vremea este frumoasăşi soarele străluceşte, acel om este voios şibun la suflet sau îi va merge bine tot anulurmător, dacă în schimb este întunecatatunci acela nu este un om bun la suflet şieste cam supărăcios. Tot în tradiţia româ-nească se spune că dacă ninge sau plouăîn acea zi este semn de bogăţie.

Alegerea babei de primăvară

Pentru alegerea babei o metodă esteaceea de a-ţi alege o zi oarecare între 1 şi9 martie la întâmplare. O altă metodă estede a-ţi alege baba în funcţie de ziua denaştere, dacă ziua se află între 1 şi 9 aleoricărei luni atunci şi baba va fi în ziuarespectivă, de exemplu dacă este cinevanăscut pe 6 august baba lui va fi pe 6 mar-tie> dacă data naşterii este formată din do-uă cifre atunci se procedează astfel< deexemplu cineva este născut pe 23 decem-brie, ziua în care îi pică baba se calculeazăastfel 2 + 3= 5, deci baba este pe 5 martie.

Primele zile de martie, mereu schimbătoare sunt ale babelor

Bunicii noştri cunoşteau că primelezile din această lună sunt fie prea frigu-roase, fie prea calde. Ei au numit acestezile cu vreme schimbătoare, zilele babelor.De unde vine acest obicei? Etnografii spun

c[ mitul “babelor” este unul din cele maiimportante mituri româneşti, cel al BabeiDochia. Există credinţa că Baba Dochiaşi-a luat numele de la Sfânta Muceniţă Ev-dochia, sărbătorită de Biserică pe 1 martie,potrivit ziarulunirea.ro.

Dacă ţinem seama că în străvechiulcalendar roman anul începea pe 1 martie,Baba Dochia apare ca întruchipare anuluivechi, care este pe sfârşite şi trebuie sămoară. Moartea Dochiei în ziua de 9 mar-tie se considera hotar între anotimpul fri-guros şi cel călduros. Astfel, perioada cu-prinsă între 1 şi 9 martie reprezintă inter-valul de timp în care Dochia îşi împlineştedestinul urcând muntele, împreună cuturma sa de oi, pentru a muri înspre re-naştere. Aspectul instabil al vremii dinaceastă perioadă este considerat a se da-tora caracterului capricios al Babei Do-chia.

Conform unei legende dacice culesedin popor chiar de Gheorghe Asachi, poet,prozator și dramaturg român, Dochia erafiica conducătorului dac, Decebal. Fataera nespus de frumoasă, lucru care se ştiaîn toate cele patru zări. În vremea în careromanii au ajuns pe teritoriul Daciei, li-derul lor, împăratul Traian s-a îndrăgostitde Dochia. Ea refuză să devină soţia lui şifuge pe muntele sacru al dacilor, Ceahlăul.Romanul se pare că a urmărit-o până aco-lo. Dându-şi seama că nu poate scăpa deel, Dochia s-a rugat zeului Zamolxe. Aşacă frumoasa fată, împreună cu oile sale, afost transformată în stâncă. De mii de ani,`n fiecare primavara[, Dochia toarn[ peste

noi lacrimile sale ce ar trebui s[ ne amin-teasc[ de tat[l ei, Decebal, ;i de str[mo;iino;tri, dacii. Pe c]nd Dragobete are grij[s[ dea dragoste `ntre fiii ;i fiicele dacilorpentru a na;te pruncii continuit[\ii Daciei.Ast[zi pe muntele Ceahl[u `ntr-adev[rexist[ un complex de st]nci aranjate foartecurios, care par a fi o m[rturie vie a acestuimit... sau poate chiar adev[r.

Cum e baba ta?

~n familiile tradiţionale, când perso-nalităţile feminine se întâlneau, adesea seîntâmplă ca acestea să intre în conflict.Astfel, “Baba” nu simboliza o bătrână urâ-tă şi rea, ci o femeie care îşi câştiga propriaautoritate. Pentru că primele zile ale luniimartie au prezentat întotdeauna o insta-bilitate atmosferică crescută, asocierea fie-cărei femei cu una dintre cele nouă zileera percepută înainte ca o responsabilizareşi o metodă de educare spre autocontrolşi conştientizare a propriilor îndatoriri încadrul familiei. Fiecare dintre cele nouăzile, în funcţie de vremea pe care o aducea,dezvăluia caracterul, calităţile şi defectelefiecărei femei în parte.

Însă, dincolo de acest joc ce face partedin perioada sărbătorilor cu dată fixă, 1-9 martie – Babele, simbolizate de BabaDochia, nu reprezintă altceva decât ultimaluptă care se dă între iarnă şi primăvară.După moartea ei, zilele încep să crească,iar vremea frumoasă triumfă, scrie zia-rulunirea.ro.

A consemnat L. F.

În fiecare an, la data de 24 fe-bruarie, Biserica Ortodox[ serbea-ză “întâia şi a doua aflare a CapuluiSfântului Ioan, Înaintemergătorulşi Botezătorul Domnului”. Toto-dată, în tradiția poporului român,această zi s-a păstrat sub numelede “Dragobete” – “cap de primă-vară”. Nu este o zi care urmăreșteun scop comercial, nu este o zi des-tinată vânzărilor excesive de suve-niruri și flori.

Dragobetele este o zi curată de sărbă-toare pentru români, o zi care vorbeștedespre dragoste în întreaga lume creatăde Dumnezeu. Este – potrivit credințeiromânilor – ziua îndrăgostiților< băieți șifete, bărbați și femei. Este, în același timp,ziua în care, în natură, se împerecheazăpăsările și animalele. Simion Florea Ma-rian, în lucrarea sa Sărbătorile la români,afirmă că în dimineața zilei de Dragobete,băieții și fetele se primenesc și, dacă estetimp frumos, se duc după ghiocei în luncăsau după lemne în pădure. Dacă este “vre-me urâtă”, fetele se adună în casa uneiadintre ele, unde vin și băieții din împre-jurimi, povestind și glumind. Tinerii spuncă astfel “fac Dragobetele” spre a fi îndră-gostiți tot restul anului. Dacă în această zio fată nu se întâlnește cu niciun băiat secrede că nu va fi iubită tot anul de cătrefeciori (și viceversa).

De Dragobete, tinerii își fac daruri(cadouri), ca semn al prețuirii și al dra-gostei, își fac promisiuni pentru viitor, bă-ieții cer în căsătorie fetele, dăruindu-leinele, iar unele perechi se logodesc și chiarse cunună, dacă au ajuns să se cunoascăîndeajuns de bine. Prin urmare, tinerii îșimărturisesc unul altuia iubirea, fiind con-știenți de importanța colosală a acestei

virtuți. Ei își propun să întemeieze o fa-milie, deoarece în cămin vor putea găsifericirea posibilă pe pământ.

Într-o familie trebuiesă domnească dragosteacurată, nepervertită

Iubirea este cea care deschide poartaspre fericire. Însă, putem spune că, la rân-dul ei, fericirea și împlinirea de pe pământ

dau naștere iubirii depline din veșnicie. Dragostea reprezintă temelia unei

prietenii și, implicit, baza unei căsnicii/fa-milii. Adevărata prietenie implică iubireajertfelnică. De aceea, întemeierea unei fa-milii este precedată de o perioadă de prie-tenie, timp în care tinerii ajung la un nivelde cunoaștere, necesară pornirii pe dru-mul vieții în doi. Înainte de a se căsătorifiecare tânăr ar trebui să gândească în felulurmător< oare această fată va putea să fieo soție devotată, credincioasă și o mamă

vrednică pentru copiii noștri? De aseme-nea, fiecare tânără ar trebui să se întrebe<oare acest băiat va putea să fie un soț cin-stit, credincios și un tată responsabil pen-tru copiii cu care ne va binecuvânta Dum-nezeu?

Într-o familie trebuie să domneascădragostea curată (nepervertită), credințastatornică, sinceritatea, fidelitatea, într-ajutorarea, pacea, înțelegerea, bunătatea,tandrețea, încrederea reciprocă, dăruireadeplină și, nu în ultimul rând, respectul.

În esență, cei doi soți au datoria primor-dială de a se iubi și de a se respecta reci-proc, ceea ce va face din familia lor unmediu caracterizat prin siguranță, stabi-litate, unitate, adică “o mică biserică”. Întrecei doi soți nu va exista niciodată o con-curență, nu vor exista încercări de subor-donare, ci fiecare va fi conștient de rolulși responsabilitățile care îi revin în cadrulfamiliei, fiindcă a iubi înseamnă a aveaconvingerea că și celălalt te iubește cuaceeași intensitate. Cu siguranță, în viațăvor interveni și momente de încercare, decriză, de ispită, de nesiguranță, de boală,dar toate pot fi și trebuie depășite prin în-țelepciune, comunicare, înțelegere, soțiidebarasându-se de egoism, mândrie, în-căpățânare. “Unde-s doi puterea crește”și necazurile nu reușesc să-i copleșeascăpe membrii unei familii unite, care își punnădejdea în Dumnezeu, care se roagă,postesc și frecventează biserica. Cei doitineri, care își fac promisiuni solemne înziua de Dragobete (dar și în alte zile), audatoria de a cunoaște aceste aspecte. Însă,au datoria să știe că vor aduce pe lumecopii, care trebuie educați și crescuți așacum se cuvine, în autenticul spirit creștin,în iubire de Dumnezeu și de aproapele,spre a ajunge la adevărata fericire.

Pentru a argumenta cele spuse ante-rior, voi încheia prin celebrul “imn” alSfântului Apostol Pavel închinat dragostei<“Dragostea îndelung rabdă> dragostea estebinevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nuse laudă, nu se trufește. Dragostea nu sepoartă cu necuviință, nu caută ale sale,nu se aprinde de mânie, nu gândește răul.Nu se bucură de nedreptate, ci se bucurăde adevăr. Toate le suferă, toate le crede,toate le nădăjduiește, toate le rabdă. Dra-gostea nu cade niciodată...” (I CorinteniXIII> 4-8). Acesta este – am putea spune– imnul zilei de Dragobete.

Preot dr. Cristian Boloş

Legende ;i tradi\ii dacice legate de Zilele Babelor din luna martie

~n dimineața zilei de Dragobete, băieții și fetele se primenesc și, dacă este timp frumos, se duc după ghiocei în luncă saudupă lemne în pădure. Dacă este “vreme urâtă”, fetele se adună în casa uneia dintre ele, unde vin și băieții din împrejurimi,povestind și glumind. Tinerii spun că astfel “fac Dragobetele” spre a fi îndrăgostiți tot restul anului

Dochia era fiica conducătorului dac,Decebal. Fata era nespus de frumoasă,lucru care se ştia în toate cele patruzări. În vremea în care romanii au ajunspe teritoriul Daciei, liderul lor, împă-ratul Traian s-a îndrăgostit de Dochia.Ea refuză să devină soţia lui şi fuge pemuntele sacru al dacilor, Ceahlăul

Dragostea reprezintă temelia unei prietenii și, implicit, baza unei căsnicii/familii. Adevărataprietenie implică iubirea jertfelnică. De aceea, întemeierea unei familii este precedată de o perioadăde prietenie, timp în care tinerii ajung la un nivel de cunoaștere, necesară pornirii pe drumul vieții îndoi. Înainte de a se căsători fiecare tânăr ar trebui să gândească în felul următor< oare această fată vaputea să fie o soție devotată, credincioasă și o mamă vrednică pentru copiii noștri? De asemenea,fiecare tânără ar trebui să se întrebe< oare acest băiat va putea să fie un soț cinstit, credincios și un tatăresponsabil pentru copiii cu care ne va binecuvânta Dumnezeu?

Dragobetele, ziua curat[ des[rb[toare a dragostei la români


S~N~TATEIcterul este des întâlnit la nou-născuţi şi apare de obicei după aproximativ 24 de ore de la naştere.

În cazul nou-născuţilor sănătoşi, hrăniţi cu lapte de mamă, apare un anumit grad de coloraţie tegu-mentară galbenă la aproximativ 2-4 zile de la naştere. Icterul dispare sau scade în intensitate de lasine, fără tratament şi fără urmări în 1-2 săptămâni. În majoritatea cazurilor nu este necesar tratamentulicterului la nou-născuti, însă cu toate acestea, este necesară urmărirea copiilor pentru a observaapariţia eventualelor schimbări ale nuanţei pielii şi ale comportamentului.

Bolile reumatice sunt boli in-flamatorii acute sau cronice, du-reroase ale oaselor, articulațiilor,tendoanelor, ligamentelor și muș-chilor, dar uneori afectează și or-ganele interne (inimă, plămâni,rinichi).

Putem să le clasificăm în boli reu-matice acute care sunt produse de infecții(artrita, spondilita, poliartrita) și bolireumatice degenerative care apar cu vâr-sta înaintată prin degradarea progresivăa articulațiilor, cartilagiilor, oaselor, apa-riția ciocurilor osoase (artroza, coxar-troza, gonartroza).

Bolile reumatice nu sunt specifice strict vârstei înaintate

Infecțiile de dinți netratate pot ducela migrarea germenului patogen în sângeși poate ajunge la articulații unde se lo-calizează și produce durere și inflama-ție.

Streptococul beta hemolitic care selocalizează în faringe, amigdale poate deasemenea să ajungă în articulație și săproducă artrita. Infecțiile sunt în marelegătură cu sistemul imunitar.

Cele mai răspândite boli reumaticesunt< artrita reumatoidă, osteoartrita, lu-pus eritematos sistemic, tendinita, bur-sita, fibromialgia, mai rar sclerodermia.Semnele caracteristice infecției artriticesunt< durerea, inflamația, rigiditatea, căl-dura.

Principalele boli reumatismale dege-nerative sunt< artrozele, spondiloza, co-xartroza, gonartroza, mialgiile, nevral-giile reumatice.

Terapia cu plante recomandă supli-mente alimentare cu caracter antiinfla-mator, analgezic, imunostimulent, pro-duse care conțin bor organic, acid hialu-ronic, glucozamină naturală, reglator

hormonal, antialergic, vitaminizant, mi-neralizant. În cadrul terapiei pot fi utili-zate şi unguentele. Acestea din urmă suntpreparate semisolide care au o bază for-mată din vaselină, grăsimi vegetale sauanimale, lanolkină, ceară, în care se în-corporează extracte apoase hidroalcoo-lice, pulberi simple sau atomizate.

În unele cazuri se încorporează sub-stanţe pure din plante. Baza de cremă sepoate înlocui cu geluri hidrosolubile careau avantajul că penetrează rapid în pieleşi mucoase, sunt lavabile şi nu pătează.În funcţie de substanţa de bază conser-varea este mai lungă sau mai scurtă.

BALSAM TAINA PLANTELOR

Proprietăți< depurative. Recoman-dări< are acțiune benefică asupra afecțiu-

nilor reumatismale, durerilor articulareși celor cauzate de lovituri sau entorse.

Mod de folosire< Se aplică local înstrat subțire și se masează până la absor-bția totală.

CREMĂ HYPER-REUM

Compoziție< Salcie, Urzică, Ienupăr,Frasin, Ferigă, Untul pământului, Soc,Coada calului, Ardei iute, Mesteacăn, Su-nătoare, rășină Brad, ulei Măsline, Di-clofenac disodic (1%), bază de cremă (va-selină cosmetică). Proprietăți< Are rol înameliorarea durerilor reumatice, mus-culare și articulare, crește mobilitatea.Recomandări< persoanelor cu afecțiuniinflamatorii și reumatice.

Mod de folosire< Se aplică local înstrat subțire și se masează până la absor-bția completă.

UNGUENT CU ARNICĂ (Arnica montana)

Compoziție< Extract hidrogliceri-nic din Arnică (Arnica montana), bazăde cremă (vaselină cosmetică). Pro-prietăți< antiinflamator, antiseptic, an-tibacterian și antifungic.

Recomandări ale Unguentului deArnică< în dureri musculare, articulareși reumatice, în artrite și artroze, pen-tru întreținerea sănătoasă a tenului.

Mod de folosire< Se aplică local înstrat subțire și se masează până la ab-sorbția completă.

UNGUENT UNTUL PĂMÂNTULUI, TĂTĂNEASĂ, ARNICĂ

Compoziție< Extract hidrogliceri-nic din rădăcină de Untul Pământului(Tamus communis), extract hidrogli-cerinic din Tătăneasă (Symphytum of-ficinale), extract hidroglicerinic dinArnică (Arnica montana), bază de cre-mă (vaselină cosmetică). Proprietăți<antireumatică, antiinflamatoare, anal-gezică și cicatrizantă.

Recomandări< reducerea durerii șiinflamației în cazul afecțiunilor reu-matice, împiedică evoluția bolilor reu-matice, reface epiderma lezată.


UNGUENT GĂLBENELE

Compoziție< Extract de flori de Găl-benele (Calendula officinalis), Vitami-na A (Retinolum), Vitamina E (Toco-ferolum), ulei de măsline (Oliva oe-lum), vaselină (Vaselinum album). Pro-prietăți< cicatrizantă, bactericidă, anti-septică, antiinflamatoare, emolientă,nutritivă, vitaminizantă, antioxidantă.Recomandări< contuzii, dureri reuma-tice inflamatorii sau degenerative, fle-bite, varice, ulcere varicoase, hemoroizi,plăgi și cicatrice post-operatorii, arsuri,degerături, fisuri, eczeme, noduli, cir-culație periferică deficitară.


UNGUENT SPÂNZ

Compoziție< Extract hidroglicerinicdin Spânz (Helleborus purpurascens),bază de cremă (vaselină cosmetică).Proprietăți< antiinflamatoare și analge-zice. Recomandări< pentru dureri arti-culare, inflamatorii sau degenerative,în poliartrită, osteoartrită, bursită, ten-dinită, artroză.


Stomatita reprezintă o inflamaţiecare se dezvoltă în căptușala mucoasăa cavităţii bucale, putând afecta obrajii,gingiile, limba, buzele, partea de sussau partea de jos a gurii. Structurile deţesut moale din această zonă sunt afec-tate de o senzaţie de durere asociată cuînroșirea, umflarea și sângerarea oca-zională care poate fi de intensităţi di-ferite.

De asemenea, stomatita poate fiherpetică sau aftoasă. Stomatita her-petică apare de obicei prin transmitereaunui virus și se poate manifesta prinstări febrile, dezvoltarea ulceraţiilor lanivelul cavităţii bucale, dificultăţi laînghiţire, respiraţie urât mirositoare,gingii umflate sau salivaţie excesivă.Stomatitca aftoasă pe de altă parte semanifestă prin furnicături în interiorulgurii, senzaţii de arsură, leziuni carepot evolua, dificultate la înghiţire șimai ales durere.

Pentru durere se recomandă anal-gezicele, iar pentru a grăbi vindecarease recomandă igiena orală corespun-zătoare și consumul de lichide. De ase-menea, trebuie evitate alimentele foartereci sau fierbinţi, alimentele picante,sărate sau acide care pot cauza iritaţiaexagerată a mucoasei bucale, iar recu-perarea completă durează între 10 și20 de zile.

Larisa Matei

Stomatita poateafecta obrajii, gingiile, limba ;i buzele

Constipaţia se manifestă prin evacua-rea rară sau cu dificultate a conţinutuluiintestinal. Persoanele sănătoase au o frec-venţă a evacuării conţinutului intestinalde la trei pe zi, la trei pe săptămână. Con-stipaţia se suspectează dacă intervalul din-tre scaune depăşeşte trei zile sau dacă scau-nele au consistenţă crescută şi sunt elimi-nate cu dificultate sau cu durere. Când ne-plăcerea persistă, se poate ajunge la con-stipaţie cronică, ce poate atrage după sinehemoroizi sau fisuri anale.

Există şi persoane care prezintă doarocazional episoade de constipaţie. Dacăeste necesară administrarea de laxative peo durată mai mare de trei săptămâni, atuncieste recomandată recurgerea la un consultmedical de specialitate.

Principalele motive care cauzează con-stipaţia sunt dieta săracă în fibre, consumulslab de lichide şi uneori chiar ignorareanevoii de a merge la toaletă. În cazul încare nu se consumă suficiente fibre, colo-nul nu poate elimina la timp deşeurile ali-mentare şi se ajunge la o autointoxicare.De asemenea, consumul suficient de lichi-de precum apa, sucurile naturale şi în spe-cial supele, contribuie la fluidizarea colo-nului, facilitând eliminarea acestuia. Unconsum slab de lichide atrage după sine odigestie îngreunată, care mai apoi e urmatăde constipaţie. De asemenea, şi ignorarearepetată a nevoii de a merge la toaletă pro-voacă în timp constipaţia. Urmând acestereguli atât de simple, preveniţi foarte multeposibile probleme ale digestiei. Pe de altăparte, persoanele care sufer[ de constipaţiede mai mult timp, pot avea la medicamen-te, precum laxativele sau la remedii natu-rale. Desigur, în momentul în care consti-paţia persistă, se recomandă vizita la me-dicul specialist.

Printre remediile naturale care ajutăla înlăturarea constipaţiei se numără faso-lea, prunele, perele, smochinele, ovăzul şinucile uscate. Acestea sunt surse de fibrăsolubile, care se transformă în gel cândajung în intestin şi ajută la înmuierea scau-nului. Se consumă pe stomacul gol, dimi-neaţa, şi de asemenea se pot consuma cudiverse iaurturi. Cafeaua este, de asemenea,recomandată pentru stimularea colonului.O ceaşcă de cafea băută dimineaţa are unefect de eliberare a tractului digestiv, însănu face abuz pentru că poţi cădea în cea-laltă extremă. Cofeina este şi un diuretic,ceea ce va duce la eliminarea rapidă a li-chidelor din organism şi deshidratareaţesuturilor.Produse pe baz[ de spânz, arnic[ ;i g[lbenele

Icterul sau gălbenarea, după cummai este numit, reprezintă colorareaîn diferite nuanţe de galben a pielii şia albului ochilor. De altfel, icterul apa-re ca urmare a acumulării de biliru-bină în sânge. La rândul ei, bilirubinaeste un pigment biliar de culoareroşie, derivat al hemoglobinei, pre-zent în sânge, în bilă şi în calculii bi-liari.

Icterul este des întâlnit la nou-născuţi şi apare de obicei după apro-ximativ 24 de ore de la naştere. În ca-zul nou-născuţilor sănătoşi, hrăniţicu lapte de mamă, apare un anumitgrad de coloraţie tegumentară galbe-nă la aproximativ 2-4 zile de la naşte-re. Icterul dispare sau scade în inten-sitate de la sine, fără tratament şi fărăurmări în 1-2 săptămâni.

În majoritatea cazurilor nu estenecesar tratamentul icterului la nou-născu\i, însă cu toate acestea, este ne-cesară urmărirea copiilor pentru aobserva apariţia eventualelor schim-bări ale nuanţei pielii şi ale compor-tamentului.

Pe de altă parte, în cazul bebe-luşilor care necesită tratament, ceamai folosită formă de tratament estefototerapia. Aceasta foloseşte luminafluorescentă ce intensifică transfor-marea bilirubinei într-o formă pe carecorpul o poate elimina într-un ritmmai rapid, şi de obicei se aplică în spi-tal.

În cazul adulţilor, tratamentulpentru icter constă în regim dietetic,repaus fizic, psihoterapie, hidratareşi administrarea vitaminelor minera-le. O alternativă pentru aceştia ar fiacupunctura, reflexoterapia sau die-toterapia şi repausul fizic.

De cele mai multe ori, nu este necesar tratamentul icterului la nou-n[scu\i

Constipa\ia cronic[poate duce la afec\iuni grave

Atrofia musculară este caracterizatăprin pierderea masei musculare şi poatefi determinată de inactivitate sau poatefi neurogenă.

Atrofia musculară dată de inactivitatepoate apărea în următoarele condiţii< se-dentarismul, condiţii medicale care li-mitează mişcarea, scăderea nivelului deexerciţii fizice. De asemenea este carac-terizată de musculatură flască şi este re-versibilă cu ajutorul exerciţiilor şi anutriţiei corspunzătoare.

Atrofia neurogenă apare atunci cândsunt afectaţi nervii care deservescmuşchii sau există o boală neurologică.Acest tip se instalează mai rapid decâtatrofia prin inactivitate, şi totodată estemult mai dificil de tratat şi poate fi datde boli precum scleroza laterală amio-trofică, sindromul Guillain – Barre, ne-uropatii sau poliomielită. Pentru atrofiamusculară, cel mai des întânit tratamenteste fizioterapia. O altă alternativă ar fistimularea electrică, terapia cu ultrasu-nete şi dacă este cazul, intervenţia chi-rurgicală pentru corectarea unei contrac-turi musculare.

Inactivitatea,una din cauzele atrofiei musculare

Unguente Hypericum pentrucalmarea durerilor reumatice


RE}ETE

Pr[jitur[ de postcu dovleac dulce

Sarmale de post de laM[n[stirea Prislop

Mod de preparare<

Se pun într-un bol< zahărul, uleiul,apa minerală sau sifonul, ce avem, dov-leacul ras, zahărul vanilat, și scortișoara.Tot atunci se adaugă și alunele prăjite sau

bucățile de nuci, dacă se folosește. Ames-tecăm circa 3 minute continuu și adău-găm treptat făina amestecată cu prafulde copt. Compozitia obținută trebuie săaibă consistența aluatului de pișcot și setoarnă într-o tavă căptușită cu hârtie decopt. Se introduce tava în cuptorul preîn-călzit și se lasă la copt circa 25 minute,apoi se verifică cu scobitoarea. Când estegata se scoate din cuptor și se lasă să serăcească. Se poate orna cu zahăr pudrăși se poate servi cu gem sau topping.

Ave\i nevoie<

300 g de dovleac dulce, ră-zuit, 120 g zahăr, 120 ml ulei, 200ml apă minerală carbogazoasăsau sifon, o linguriță de scorți-șoară pudră, un plic de praf decopt, 200 g făină, 2 plicuri zahărvanilat. Compoziția se poate îm-bogăți cu alune prăjite, sau nuci.

Mod de preparare

Călim ceapa în 2-3 linguri ulei pânădevine sticloasă. Apoi punem jumătate dinmorcovul ras și le călim împreună încă 1minut. Punem ciupercile tocate și le maicălim până se înmoaie puțin. Adăugămorezul spălat și scurs, cimbrul, sare, piperși pătrunjelul tocat. Mai ținem pe foc încă1-2 minute. Luăm frunza de varză în mân[și punem cam o lingură din compoziția

preparată. Rulăm sarmaua bine, să nu sedesfacă atunci când le fierbem. Câtevafrunze de varză le tăiem julien și le punempe fundul oalei împreună cu restul de mor-cov ras și țelină. Amestecăm sucul cu pastade roșii și punem 1/3 din cantitate pestevarză julien, apoi aranjăm sarmalele, așe-zând printre ele crenguțe de cimbru și pre-sărăm puțin oregano uscat. Când e gata,turnăm restul de suc de roșii, mai punemun rând de varză tăiată julien și boabelede piper. Adăugăm uleiul și apă fierbintepână la nivelul sarmalelor. Fierbem în jurde 30 minute la foc mediu-mic cu capaculpus și completăm cu apă dacă este nevoie.Apoi le dăm la cuptorul preîncălzit pentru45-50 minute. Se servesc calde, eventualcu mămăligă.

Ave\i nevoie<

O varză murată mare, 450 gde ciuperci, un morcov ras fin, ofelie mică țelină rasă, o ceapă ma-re tocată fin, 130 g de orez, 300ml suc de roșii, 3 linguri de pastăde roșii, 1-3 frunze dafin, o lin-guriță de cimbru uscat, 1/2 legă-tură de pătrunjel verde tocat mă-runt, sare, piper proaspăt măci-nat, boabe de piper, 2 crenguțede cimbru, 1 praf oregano, 2-3

linguri ulei, apă fiartă.

Pog[cele de post,cu susan

Mod de preparare<

Margarina, lăsată la temperatura ca-merei și uleiul se adaugă la făină, se ames-tecă și se sfărâmă bine între pălmi. Seadaugă apoi și celelalte ingrediente< za-hărul, romul (sau esența), praful de copt

și treptat și apa minerală, iar apoi se fră-mântă bine. Se lasă aluataul să se odih-nească timp de 30 de minute, într-un loccălduț, acoperit cu un prosop de bucătă-rie. Se întinde apoi coca și se taie cu unpahar cu perete subțire sau o formă me-talică rotundă, cu un diametru de 5-7cm. Pogăcelele se pot lăsa cu suprafațănetedă, sau se pot cresta cu un cuțit pen-tru a se deschide mai frumos. Se așeazăpe o tavă căptușită cu hârtie de copt, su-prafața pogăcelelor se unge puțin cu apăsau cu ulei și se presară cu semințe desusan. Se dă la cuptorul preîncălzit și secoace până capată o culoare aurie. Se ser-vește după ce s-a răcit.

Ave\i nevoie<

500 g de făină albă, 250 gmargarină de calitate, pentrucopt, o lingură de zahăr, 3 linguride rom sau câteva picături deesență de rom, 100 ml de ulei defloarea soarelui, un pliculeț depraf de copt, puțină sare, 150 mlde apă minerală carbogazoasă,

50 g de susan.

Sup[ de cartoficu bulion

Mod de preparare<

Cartofii și morcovii se curăță, mor-covii se taie rondele, iar cartofii cubulețe,apoi se spală din mai multe ape. Se punla fiert mai întâi morcovii în apă ușor să-rată, apoi după un timp se adaugă și car-

tofii. Deodată cu cartofii se pun în supăși frunzulițele de dafin. Din ulei sau mar-garină și făină se prepară un rântaș ușu-rel, de o culoare aurie deschisă. După cese ia de pe foc se adaugă o linguriță deboia de ardei dulce, dar dacă vă place, sepoate folosi și puțină boia de ardei iute,după gust. Când cartofii sunt aproapefierți se adaugă rântașul în supă, cu grijă,să nu rămână cocloașe. Se condimentea-ză și se adaugă apoi și bulionul. Se ser-vește caldă, ornată cu frunze de pătrunjel,sau cu smântână, iar în perioadă de postcu smântână vegetală, sau chiar fără.

Ave\i nevoie<

Un kg de cartofi albi, un mor-cov, 3 linguri de făină, 5-6 linguride ulei de floarea soarelui sau olingură mare de margarină, 500ml de bulion sau 2-3 linguri maride pastă de roșii, sare, piper, 2-3foi de dafin, bază pentru mâncă-ruri, frunze de pătrunjel, even-tual smântână, sau smântână ve-

getală pentru ornat.

Curmalele nu par a fi deosebitecând le privim, sunt “sifonate” șiau exteriorul maro și uscat, darsunt foarte gustoase și aromate.Curmalii, care produc aceste fructedeosebite în ciuda dimensiunilorlor mici, au fost aduși de pe coastade vest a Americii, de către misio-narii spanioli, în anii 1700.

Curmalii încep să facă rod după 3-5ani de la plantare, și sunt pe deplin maturidupă 12 ani. Sunt cultivaţi în regiunile ari-de ale lumii și pot fi găsiţi `n special înIordania și graniţa dintre Iran și Irak.

În natură există peste 1.500 de soiuride curmale. Culoarea lor variază de la gal-ben-auriu până la roșu, maro închis sauchiar negru. Fiecare specie diferă și prinnuanţele de gust, care seamănă cu nuca,mierea de albine sau caramelele. Ş i aspec-tul e diferit< unele sunt netede și lucioase,altele încreţite, ca prunele afumate.

Spre deosebire de alte plante, atuncicând se coc, curmalele nu adună rezervade apă, ci pierd apa, devenind tot mai dulciși mai moi. Gustul fructelor proaspete estemult mai fin și mai puţin dulce, dar cur-malele proaspete nu rezistă la drumurilungi, sunt practic netransportabile, deaceea produc[torii le usucă. Dupa proce-sul de uscare, valoarea nutritivă și caloricăa curmalelor crește, iar concentraţia deglucide, proteine și lipide se mărește de10 ori faţă de cea a fructelor proaspete.Compoziţia curmalelor<

Așa cum susţin specialiștii în nutriţie,curmalele conţin fier, potasiu, cupru, mag-neziu, mangan, tanine, flavonoide, anti-oxidanţi, vitamina B sub mai multe forme,vitaminele A și K.

Când vine vorba de numărul de mi-nerale și vitamine, este suficient să vă spu-nem că sunt o mulţime. În primul rând,acestea sunt ușor de digerat, permiţândcorpului să profite din plin de bunătatealor.

Fibrele alimentare din curmale ajutăla deplasarea cu ușurinţă a reziduurilorprin colon și ajută la prevenirea coleste-rolului rău (LDL). Conţinutul de fier, ocomponentă a hemoglobinei în celuleleroșii din sânge, determină echilibrul deoxigen în sânge. Potasiu, un electrolit, aju-tă la controlul ritmului cardiac și a ten-siunii arteriale. Vitaminele B conţinute încurmale și carotenolidele cum ar fi luteina,zeaxantina, sunt absorbite în retină, pen-tru a menţine funcţiile optime de lumină,de filtrare, și protejează împotriva dege-nerescenţei maculare.

Curmalele conţin vitaminele A și K.Vitamina A protejează ochii, menţine pie-lea și chiar protejează plămânii și gura dea dezvolta cancer. Taninele, care sunt fla-vonoide, precum și antioxidanţii polife-nolici , luptă împotriva infecţiilor și infla-maţiilor, și ajută la prevenirea sângerăriiexcesive (anti-hemoragice). Vitamina Keste un coagulant de sânge, care, de ase-menea, ajută la metabolizarea oasele tale.

Cupru, magneziu, mangan, vitaminaB6 (piridoxina), niacina, acid pantotenic,riboflavină, sunt de asemenea prezente încurmale.

Împreună, acești cofactori ajută orga-nismul să metabolizeze carbohidraţi, pro-teine, și grăsimi. Consumul de curmalecu moderaţie, poate contribui la multe be-neficii în sănătate, cum ar fi protecţia îm-potriva deteriorării celulelor, ajută la pre-venirea accidentului vascular cerebral, șiprevenirea cancerului de colon, de pros-tată, de sân, endometrial, pulmonar, șicancer pancreatic.

Curmalele au fost ̀ nc[ din antichitateo component[ important[ ̀ n re\etele pen-tru vindecarea bolilor tractului digestiv.Cercetările medicale au confirmat faptulcă celuloza lor ajută la rezolvarea proble-melor de digestie și la curăţarea tractuluigastro-intestinal. Consumul regulat decurmale favorizeaza restabilirea florei in-testinale în caz de disbacterioză.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Consumul de curmaleprevine accidentulvascular cerebral

Fibrele alimentare din curmale ajută la deplasarea cu ușurinţă a reziduurilor prin colon șiajută la prevenirea colesterolului rău (LDL). Conţinutul de fier, o componentă a hemoglobinei încelulele roșii din sânge, determină echilibrul de oxigen în sânge. Potasiu, un electrolit, ajută la con-trolul ritmului cardiac și a tensiunii arteriale. Vitaminele B conţinute în curmale și carotenolidelecum ar fi luteina, zeaxantina, sunt absorbite în retină, pentru a menţine funcţiile optime de lumină,de filtrare, și protejează împotriva degenerescenţei maculare.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

La început de an 2018, brandulInedit vă propune o colecție ce se dis-tinge prin eleganță și rafinament.Creațiile dedicate doamnelor șidomnișoarelor se înscriu cu precă-dere în categoria ținutelor pentruevenimente. Rochiile de seară, lungiși cu un croi feminin care pune înevidență talia, sunt definite de va-rietatea materialelor și de prezențadetaliilor prețioase.

Suprapunerile de dantelă, voal pelicu-lizat, tul sau prezența pliseurilor scot înevidență calitățile unor materiale ca stofelesatinate și mătasea. Cuvântul cheie al aces-tei colecții ar putea fi strălucirea, însă unasatinată, fină, în acord cu acea lumină afericirii ce este emanată din interior și careluminează chipul femeii într-un mod in-confundabil> o celebrare a eternului femi-nin, acum când iarna e pe sfârșite și neaflăm în prag de primăvară.

Ținutele office, confortabile și cu uncroi feminin, se înscriu în trei direcții spe-cifice modei sezonului – military, etno șifloral. Piesele military sunt inspirate deuniformele secolelor trecute și au o cro-matică deosebită< tonuri de bleumarin șibordo delimitate de grafisme liniare albe.Ținutele de inspirație etno au drept ele-mente distinctive decorațiile multicolorebrodate pe catifea neagră și inserțiile devoal. Elegante, dar și extrem de feminine,costumele și piesele office florale sunt puseîn valoare de grafismele florale din bandădecorative și prin detaliile din dantelă.

În ceea ce privește piesele vestimentaredestinate domnilor, acestea sunt în ton cudistincția ținutelor feminine. Croiul clasical costumelor scoate în evidență linia ume-rilor. Prezența detaliilor din satin la rever,accentele liniare și nasturii sau butonii cuun design deosebit, personalizează acestepiese vestimentare și le sporește eleganța.Stofele în culori deosebite, cum ar fi cără-miziul sau bleumarinul, cu caroiaje, denotăo atitudine mai relaxată fiind potrivite pen-tru orice moment al zilei.

Ținutele propuse de brandul Ineditpentru acest sezon sunt disponibile onlinela www.ineditfashion.com sau la magazi-nul de pe strada Vânătorilor nr. 11. BrandulInedit oferă garanția calității autohtone,iar colecțiile sale sunt produse în ediție li-mitată. În caz că doriți să vă asigurați căveți avea o prezență impecabilă în cadrulevenimentelor ce vă așteaptă în acest an,Inedit este alegerea perfect[. Dincolo dedesign-ul care este în acord cu standardeleinternaționale actuale, finisajele, materia-lele de înaltă calitate și experiența în do-meniu recomandă piesele vestimentarerealizate de brandul nostru drept investițiipe termen lung.

Ținutele office, confortabile și cu un croi feminin, se înscriu în trei direcții specifice modeisezonului – military, etno și floral. Piesele military sunt inspirate de uniformele secolelor trecuteși au o cromatică deosebită< tonuri de bleumarin și bordo delimitate de grafisme liniare albe.Ținutele de inspirație etno au drept elemente distinctive decorațiile multicolore brodate pe catifeaneagră și inserțiile de voal. Elegante, dar și extrem de feminine, costumele și piesele office floralesunt puse în valoare de grafismele florale din bandă decorative și prin detaliile din dantelă.

O nou[ colec\ie Inedit ce se distingeprin elegan\[ ;i rafinament


DIET~

Este util să știi ce alimente teîngraşă, nu doar dacă ții o curăde slăbire. În acest mod poți găsiechilibrul optim între alimentelede acest tip și cele cu conținut ca-loric mic, pentru un regim ali-mentar sănătos.

Uleiul de orice tip< 800 - 900 cal/100 ml, adică o lingură are aproximativ100 calorii. Indiferent ce tip de uleialegi, are tot atâtea calorii. Fereşte-tede uleiul de palmier şi de cocos –conţin grăsimi saturate.

Nu prăji nimic în ulei - găteşte laabur, la grătar, pe teflon sau la cuptorpe hârtie de copt. Adaugă uleiul la fi-nalul preparării.

Foloseşte uleiul cu linguriţa sau cuspray-ul, 3-4 puff-uri la salate şi 1 lin-gură la un kg de mâncare gătită.

Unt, maioneză, margarină, sosuridin comerţ< 600 - 700 calorii/100 g.

Sunt unele din cele mai rele grăsimicare cresc colesterolul şi trigliceridele.Nici variantele light nu sunt cea maibună alegere.

Pe lângă grăsimile rele - saturate şitrans, conţin de obicei o cantitate marede sare, care poate creşte tensiunea ar-terială.

Prepară-ţi propria maioneză sausos dietetic pentru salate din iaurt şimu;tar plus condimente aromate.

Seminţe, fructe oleaginoase – 500- 600 calorii/ 100 g. Consumă-le crude,pentru a beneficia de grăsimi de cali-tate -prin prăjire îşi pierd proprietăţile.

Sunt un înlocuitor excelent pentru ogustare rapidă, săţioasă şi energizantăAi grijă la cantitate – 15 – 20 g = 100Calorii

Atenţie la capcanele dietetice!

Dulciuri, Produse de Patiserie, Co-fetărie, Biscuiţi, Covrigei, Snacks-uri,etc< 450-550 calorii/100 g. Nu existădulciuri cu adevărat dietetice. Auaproape acelaşi număr de calorii cuprodusele înlocuite. Zahărul acţionea-ză la nivelul sistemului nervos umanca un drog, de aceea nevoia de zahăreste o dependenţă reală.

Serveşte gustări dulci şi sănătoase,din fructe proaspete sau uscate, pentrua renunţa treptat la zahărul concen-trat.

Brânza telemea, brânzeturilefranţuzeşti, brânza topită, creme debrânză< 350-400 calorii/ 100 g. Br]nze-turile grase îngraşă mai mult decât car-nea, iar salata de roşii cu telemea nueste nicidecum o masă uşoară. Cu câtbrânza conţine mai multă grăsime, cuatât mai mică trebuie să fie porţia!Alege sortimentele de brânzeturi de-gresate şi combină-le neapărat cu le-gume verzi cu fibre care reduc ab-sorbţia grăsimilor.

Atenţie la carnea roşie şi la carnea procesată!

Carnea roşie, la fel şi carnea pro-cesată, cum ar fi hot dogii şi cârnaţii,

sunt totodată corelate cu creşterea îngreutate, arată o cercetare de la Uni-versitatea Harvard. Un alt studiu pu-blicat în 2010 în "American Journal ofClinical Nutrition" a arătat că un con-sum de carne roşie era corelat cucreşterea în greutate la subiecţii supra-ponderali şi normoponderali, de-a lun-gul unei perioade de 5 ani.

Carnea roşie, cât şi produsele pro-cesate (tot din carne) conţin adeseorimari cantităţi de grăsimi saturate, iarprea multe grăsimi saturate prezintăun risc pentru sănătate în ceea ce pri-veşte bolile cardiovasculare, valorilecolesterolului şi hipertensiunea arte-rială.

Gr[simi bune versus gr[simi rele

Un studiu din 2014 publicat în re-vista "Diabetes" a arătat că participanţiicare au mâncat în exces grăsimi satu-rate au luat în greutate în mod consi-derabil şi au avut grăsime depusă pezona abdominal[, într-un interval de7 săptămâni, comparativ cu partici-panţii care au mâncat în exces grăsimipolinesaturate (considerate "bune").Acei participanţi care au consumat gră-simi sănătoase, precum cele care se gă-sesc în nuci, uleiul de măsline şi avo-cado au luat în greutate un număr si-milar de kilograme, dar această greu-tate era mai mult sub formă de ţesutmuscular şi nu sub formă de grăsime,scrie livestrong.com.

Ce alimente ne `ngra;[;i cum le evit[m?

Un studiu din 2014 publicat în revista "Diabetes" a arătat că participanţii care au mâncat înexces grăsimi saturate au luat în greutate în mod considerabil şi au avut grăsime depusă pe zonaabdominala, într-un interval de 7 săptămâni, comparativ cu participanţii care au mâncat în excesgrăsimi polinesaturate (considerate "bune").

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂


Au trecut cam mul\i ani, vreozece, de c]nd piesele lui Ray Co-oney nu au mai fost puse ̀ n scen[la Satu Mare. Maestru al come-diei, s[-i zicem a;a, bulevardiere,dramaturgul britanic a fost unuldin prefera\ii fostului director ar-tistic al sec\iei rom]ne, CristianIoan. De data asta, una din pieselelui a fost pus[ `n scen[ de TrupaHarag Gyorgy.

La sec\ia rom]n[ au fost puse `nscen[ mai multe din piesele acestuiprolific ;i prolix autor de comedie< “:imini;trii calc[ str]mb”, “Bigamul”,“Prins ̀ n plas[ (Bigamul II)”, spectacolecare au f[cut s[li pline ;i au contribuit,printre altele, la consacrarea unui co-mic de mare renume al trupei Teatruluide Nord, regretatul Vasile Blaga. RayCooney are succes. Are formul[ ;i idei.Are, mai ales, tupeu. :i, poate cel maiimportant, pare s[ fi reunit cele dou[curente ale umorului britanic< burles-cul grosier tip Benny Hill ;i poantelefine, de limbaj, consacrate de autori caGeorge Bernard Shaw sau Jerome K.Jerome. Iese de aici un cocktail pe caredomnul Ray nu se sfie;te s[-l pun[ pefoc p]n[ d[ `n clocot. O sear[ la o co-medie de-a lui te las[ cu gustul uneic[ni de vin fiert bine asortate cu miro-denii, fix c]t s[ nu treac[ pragul din-

colo de care po\iunea ar devenigre\oas[.

Secretul unui spectacol reu;it deumor britanic e s[-l faci ;i s[-l joci c]tmai serios cu putin\[ (capitol la care“Soldatul de ciocolat[“ de la Odeon al[sat de dorit, cu tot renumele lui An-drei :erban). Trebuie s[ crezi `n per-sonaje ;i s[ transmi\i asta celor din sal[.Regizorul Lendvay Zoltan a reu;it asta.

La premier[ s-a r]s sincer, au lipsit `nmare parte ;arjele, jocul a g[sit echili-brul `ntre cele dou[ extreme< caboti-nismul sau trimiterea pove;tii ̀ n deri-zoriu. Poate c[ a ajutat ;i faptul c[ Tru-pa Harag vine imediat dup[ “M[tu;alui Charley”, o pies[ de acela;i gen,chiar dac[ adaptat[ de ̀ ntreprinz[toriiimpresari maghiari. Iar decorul ame-najat de invitatul Batonyi Gyorgy este

impecabil< func\ional ;i cu detalii ;itrasee care accentueaz[ comicul unorsitua\ii.

Nu avem de g]nd s[ povestim toat[nebunia din aceast[ pies[ intitulat[ “Itruns in the family”, poate s-ar puteatraduce “Streche de familie”. Un medic`;i reg[se;te amanta ;i fiul din flori ;i,`ncerc]nd s[ se scoat[ ̀ n fa\a celorlal\i,merge din gre;eal[ ̀ n gre;eal[ spre vic-

toria final[. Am[nuntele merit[ s[ ledescoperi\i `n sala de spectacol. Maiales c[ actorii sunt bine distribui\i ;iparticip[ cu mult gust la acest festincomic. Nagy Csongor e `n stare s[ de-biteze cele mai mari enormit[\i cu celemai sobre mutre din lume, iar BogarBarbara ne arat[ c[ poate mult maimult, `ntr-un rol de femeie matur[ ;icu schepsis. Bodea Tibor revine ̀ n rolulunui doctor bun la toate, care `ntr-unfinal se alege cu o familie picat[ dincer, ;i `l joac[ irepro;abil. Peter AttilaZsolt reu;e;te s[-l fac[ credibil ;i sim-patic pe sergentul din ce ̀ n ce mai con-fuz, `ntr-un rol `n care ispita gaguluigros p]nde;te la tot pasul. BessenyeiIstvan e bobul de piper din zisa can[de vin, apari\iile lui sporind doza deumor ;i fiind un fel de alter-ego al unuispectator z[p[cit la toat[ \es[tura de`ncurc[turi. La fel pare, din partea fe-minin[, Keresztes Agnes `n rolul uneiasistente care intr[ uneori, cu o figur[amuzat[, ca ;i cum zile ca aceea suntcele mai obi;nuite lucruri pe sec\ia deneurologie, unde oamenii au nerviislabi, nu-i a;a? Rappert-Vencz Gaborne arat[ un ;ef scor\os, Mehes Kati edin nou solar[ ;i sprin\ar[ ̀ n rolul bu-nicii, Orban Zsolt, Moldovan Blanka;i Frumen Gergo sunt bufonii de ser-viciu, iar Marko Eszter d[ o not[ deduio;ie unui final mai sentimentaldec]t l-am fi anticipat.

~n anul s[rb[toririi Centena-rului Rom]niei Mari era firesc caaniversarea na;terii lui Constan-tin Br]ncu;i, probabil cel mai im-portant artist plastic rom]n la ni-vel interna\ional, s[ capete o di-mensiune aparte, chiar dac[ nuse `mpline;te o cifr[ rotund[ dela na;terea sa la Hobi\a `n 1876.

Fapt este c[ un grup de sculptoridin Satu Mare ;i din \ar[ s-au adunat`ntr-un eveniment neconven\ional laCasa Me;te;ugarilor, iar `n lume eve-nimentele omagiale au ajuns inclusivla Muzeul Guggenheim din New York.

S[tm[reni pe urmelelui Br]ncu;i

Primăria Municipiului Satu Mareși Centrul Cultural “G.M. Zamfirescu”au `nscris evenimentul “FollowingBr]ncu;i” (Pe urmele lui Br]ncu;i) `nseria manifestărilor incluse în calen-darul de evenimente dedicate Cente-narului Marii Uniri.

Pentru a marca Ziua Naţională“Constantin Brâncuși”, s-a organizat`mpreun[ cu sculptorul AlexandruCiobotariu un workshop susținut deun grup de sculptori invitați din toatecolțurile țării. Ei au explicat celor pre-zen\i tehnicile de sculptură, iar vizita-torii au avut ocazia să realizeze un mo-delaj în lut pe care ulterior fiecare l-aputut lua acasă, dovad[ a propriuluitalent artistic.

Au luat parte la acest atelier inte-ractiv sculptorii Radu Ciobanu, Ale-xandru Ciobotariu, Dan Daniel, Felix

Deac, Edward Herczeg, Vasile Popa-Oltean, Eugeniu Tibuleac, GheorgheUngurean și, tocmai din Ecuador, Fi-dias Vasquez. Ei ;i-au propus să pro-moveze arta la nivel practic, să-i de-termine pe oameni să se exprime câtmai creativ, dar și să le insufle tinerilordragostea pentru sculptură. Nu se ;tiede unde apare urm[torul geniu!

Evocarea istoriei ;i influen\ei luiBr]ncu;i `n lumea artei s-a f[cut `ntr-un cadru festiv, animat, acompaniat decvartetul de coarde Quasi Cosi, al[turi

de vernisajul lucr[rilor cu care scul-ptorii invita\i au \inut s[ fie reprezen-ta\i ̀ n acest pelerinaj pe urmele Maes-trului.

“Br]ncu;i< Lec\iadespre Infinit”

ICR New York a marcat 142 de anide la naşterea sculptorului ConstantinBrâncuşi printr-un eveniment-duplex<“Brâncuşi< Lecţia despre Infinit / A Les-son on the Infinite”, desfăşurat în două

etape, joi şi vineri, printr-o colaborarecu Guggenheim Museum. Chiar înspaţiul muzeului care găzduieşte ac-tualmente marea expoziţie Brâncuşidin cadrul colecţiei permanente, ex-poziţie susţinută de ICR New York,printr-un proiect major al anului 2017.

Evenimentul de joi a constat într-un tur privat al expoziţiei Brâncuşi,oferit cu generozitate unui număr decirca 20 de invitaţi speciali ai ICR NewYork de către David Horowitz, dinechipa de curatori ai Guggenheim Mu-

seum. Au fost vizionate cele opt opererevoluţionare ale lui Brâncuşi, execu-tate în lemn şi marmură< “Vrăjitoarea”,1916-24, expusă pe “Câine de pază”,1916> “Regele Regilor”, cca. 1938> „Mu-za”, 1912, expusă pe “Soclu de stejar”,1920> “Adam şi Eva”, 1921> “Miracolul”,1930-32, şi “Ţestoasa zburătoare”,1940-45, precum şi seria de fotografiiale atelierului lui Brâncuşi, din Paris,şi ale operelor sale de acolo, realizatede Man Ray, Edward Steichen, WayneF. Miller şi de Brâncuşi însuşi – foto-grafii expuse pe pereţii sălii de ex-poziţie.

Deschisă la data de 17 martie 2017,expoziţia a fost programată iniţial pânăla data de 3 ianuarie 2018. Datorităsuccesului de public şi ecourilor pe careîncă le stârneşte, expoziţia a fost pre-lungită şi este, astfel, deschisă în pre-zent, putând fi vizionată chiar la dataaniversării naşterii lui Brâncuşi. Con-tinuarea expoziţiei Brâncuşi de la Gug-genheim Museum din New York devi-ne, în acest fel, parte a actualei cele-brări.

Vineri la sediul ICR New York afost proiectat filmul “Constantin Brân-cuşi - Coloana sau lecţia despre infinit”,regizat de Laurenţiu Damian ;i distins,în 2002, cu Premiul Uniunii Cineaşti-lor din România pentru film docu-mentar, A avut loc ;i o expoziţie decarte, cu volume provenind din fondulBibliotecii ICR New York şi din colecţiiprivate, dedicate operei şi personalităţiilui Brâncuşi, incluzând monografii şistudii critice, în engleză, română şifranceză, dublată de o expoziţie de im-agini ale operelor lui Brâncuşi aflate înimportante colecţii muzeale din SUA.

Constantin Br]ncu;i `n mijlocul atelierului s[u din Paris, care a devenit o atrac\ie turistic[ a capitalei franceze

Bogar Barbara ;i Nagy Csongor Zsolt `ntruchip]nd cuplul reg[sit al doctorului Mortimore ;i asistentei Tate

La Satu Mare ;i New Yorks-a cinstit memoria lui Br]ncu;i

CULTUR~Sculptorii implica\i `n evenimentul de la Satu Mare ;i-au propus să promoveze arta la nivel

practic, să-i determine pe oameni să se exprime cât mai creativ, dar și să le insufle tinerilor dragosteapentru sculptură. Nu se ;tie de unde apare urm[torul geniu!

Umorul britanic al lui Ray Cooney a revenit pe scena s[tm[rean[


ANIMALE

Ariciul este denumit ştiinţificErinaceus europaeus și este unanimal originar de pe continen-tul european. Rude ale ariciuluicomun pot fi întâlnite şi în altezone, în diverse habitate (dunede nisip, grădinile de la margi-nea oraşelor). Aceștia hibernea-ză aproximativ patru - şase lunipe an.

Ariciul este un animal cu un corprotund şi cu picioare scurte. Spateleacestuia este acoperit cu multe ace,dar burta este pufoasă şi moale. Existăpeste 7.000 de ţepi ascuţiţi pe un arici,care sunt fire de păr modificate, ceinclud camere cu aer, pentru a-i facemai uşori. Are pe corp culori închise(gri, negru sau maroniu) iar ţepii auculoarea maro închis cu alb. Are mă-rimea aproximativ cât a unui iepure,iar greutatea lui variază între 0,9 - 1,4kg.

Printre cele mai comune specii dearici amintim< ariciul algerian, ariciulafrican, ariciul indian, ariciul cu „pa-tru degete” şi ariciul alb pântecos.Dintre aceștia, aricii africani sunt pre-ferații celor care doresc să îl păstrezeca animal de companie, fiind rasa ca-re s-a adaptat cel mai bine vieții încompania oamenilor.

Dacă optăm să păstrăm un aricidrept animal de companie, trebuie săștim câteva lucruri esențiale desprecreșterea lui. Deși este mai ușor deîntreținut decât un câine sau o pisică,nu trebuie să îl neglijăm.

Ariciul își schimb[ mantiade țepi de trei – patru ori

înainte de maturitate

Ariciul are o fire solitară și foartejucăușă. Tocmai de aceea este bine săîi creăm un spațiu propriu unde săaibă suficient loc pentru joacă. Pentrua nu se plictisi este bine să îi punem

în acvariu sau în cușcă o căsuță spe-cial concepută pentru arici, sau să îiamenajăm un bazin.

O curiozitate în ceea ce priveșteariciul este faptul că acesta își schim-ba mantia de țepi de trei – patru oriînainte de a ajunge la maturitate. Pro-

cesul este dureros și se poate întindepe o perioadă de cinci până la șaseluni. Este bine ca în decursul acestorluni să evităm să îl mângâiem pentrua nu îi provoca dureri mai mari. Pu-tem să îl ajutăm cu o baie caldă cu unșampon care are la bază fulgi de ovăzcare îi va diminua durerile.

La bază ariciul este un animal săl-batic ceea ce înseamnă că, aflat încaptivitate acesta se va dezvolta diferitfață de un arici aflat în mediul natural.Cea mai evidentă diferență față deariciul obișnuit, este că ariciul de casăpoate să aibă o greutate mai mare.Pentru a evita acest lucru este bine săfim atenți la alimentația acestuia. Mi-cul dejun trebuie să fie mai bogat, elfiind mai activ în această parte a zilei,iar, în rest, are nevoie doar de micigustări, dar fără a exagera. Alimen-taţia trebuie să fie bogată în proteineşi săracă în grăsimi. Meniul unui aricicuprinde< muşte, melci, insecte,viermi, fructe, râme, greieri sau mân-care din comerţ specială pentru aces-te micuţe mamifere. Trebuie să aibăapă la dispoziţie într-un castronadânc împrospătată mereu.

Asemenea urşilor, aricii hibernea-ză pe timpul iernii. În captivitate, da-că temperatura scade sub 24 de gradeCelsius, ariciul crede că e iarnă şi intrăîn hibernare. Dacă temperatura trecede 30 de grade Celsius îi provoacăstres şi o stare de moleşeală.

În sălbăticie, aricii au o speranţăde 2-4 ani. Din fericire, în captivitate,speranţa de viaţă a ariciului a crescutpână la 6-7 ani, recordul fiind stabilitde un arici care a trăit 17 ani, la o fer-mă din Franţa. Ariciul ca animal decompanie trebuie dus la veterinarpentru controale periodice.

Specialiștii au dovedit că dihorii suntanimale inteligente și ușor de dresat. Ast-fel, nu e de mirare c[ micile vietăți audevenit îndrăgite de oameni și perceputedrept animale de companie. La o primăvedere, dihorii par a fi animale retrase,însă, sunt de fapt foarte activi, curioși șijucăuși.

Dacă sunt tratați cu atenție și răbdarese transformă în niște companioni ex-trem de iubitori.

Este bine ca dihorul să fie ținut încușcă până când st[pânul își dă seamacare sunt comportamentul, personalita-tea și obiceiurile animalului. Cușca tre-buie să fie spațioasă și amenajată în așafel încât dihorul să o găsească conforta-bilă. În acest sens este recomandat să pu-nem sub dihor fân sau o pătură moale.După ce trece perioada de acomodaredihorul trebuie lăsat liber prin casă de-oarece el, prin natura lui este un animalactiv, căruia îi place spațiul și mișcarea.Chiar dacă doarme destul de mult în tim-pul zilei, atunci când este treaz dovedeșteo energie debordantă.

Mâncarea dihorilor trebuie să fie ba-zată pe proteine în proporție de 30-40%și o cantitate mică de grăsimi. Ideală estemâncarea concepută special pentru di-hori, însă, având în vedere că e mai dificilde găsit, poate fi înlocuită cu succes dehrana uscată pentru puii de pisică. Pelângă carne, dihorii mănâncă stafide,fructe și cereale, dar e bine să le oferimaceste alimente doar o dată la câteva zile.

Dihorul e iubitor;i u;or de dresat

Un obicei neplăcut al câinilor este să-patul gropilor în curte. În mod acest lucrueste practicat îndeosebi de câinii de vâ-nătoare şi de terrieri, care au în instinctsă caute vânatul, dar nu doar câinii dinaceste rase îşi petrec astfel timpul.

Este o reminiscenţă de la rudele lormai îndepărtate care îşi săpau vizuinipentru adăpost, spun specialiştii, dar nuîntotdeauna acesta este singurul răspuns.

Câinii lăsaţi mult timp singuri în cur-te, fără compania unui alt câine sau a stă-pânului său, se plictisesc şi încep să-şifacă singuri de lucru. În alte cazuri, câiniialeg să sape groapa la baza unui gardpentru a evada din curte. Se întâmplăasta atunci când dincolo de gard simtprezenţa unei femele sau a unui alt câinie.În timpul zilelor caniculare de vară, dacăun câine este lăsat în curte fără să i seasigure o zonă de umbră, va căuta singurun loc răcoros şi se va apuca de săpat deregulă la rădăcina unui copac pentru căpâmântul umed îi va asigura confortulpe care şi-l doreşte.

De ce aleargă în jurul cozii

Învârtitul în jurul cozii poate fi unuldintre comportamentele cele mai haioaseale unui câine, însă acest gest ascunde demulte ori cauze serioase care trebuie re-zolvate în compania unui dresor sau aunui medic.

Este posibil ca alergatul cozii să aparăîn momentele de plictiseală, când câine-lui îi lipseşte compania stăpânului, cândnu are suficient de multă activitate fizică.În acest caz, poate fi felul lui de a atrageatenţia că ceva nu este în ordine şi că şi-ar dori să se joace cineva cu el sau să fiescos afară la plimbare. Cert este că atuncicând face asta, câinele nu este fericit. Ve-terinarii atrag atenţia că este un compor-tament deviant ce nu trebuie ignorat pen-tru că se poate ajunge în scurt timp laautomutilare.

S[patul gropilor`n curte ;i alergatul `n jurul cozii, dou[obiceiuri nepl[cuteale c]inilor

Ariciul are o fire solitară și foarte jucăușă, ;i de aceea este bine să îi creăm unspațiu propriu unde să aibă suficient loc pentru joacă

O curiozitate în ceea ce privește ariciul este faptul că acesta își schimba mantia de țepi de trei –patru ori înainte de a ajunge la maturitate. Procesul este dureros și se poate întinde pe o perioadăde cinci până la șase luni. Este bine ca în decursul acestor luni să evităm să îl mângâiem pentru anu îi provoca dureri mai mari. Putem să îl ajutăm cu o baie caldă cu un șampon care are la bazăfulgi de ovăz care îi va diminua durerile.

Iepurele este un animal decompanie tot mai îndrăgit de iu-bitorii de animale. Speranţa laviaţă a iepurelui este destul demare, acesta poate atinge vârstade 8 - 12 ani dacă este ţinut încaptivitate.

Dacă alegeţi iepurele drept animalde companie doar pentru că ar fi maiuşor de întreţinut decât o pisică sauun câine, mai gândiţi-vă o dată. În-ainte de a achiziţiona un iepuraş e bi-ne să ştiţi că întreținerea lui este maidificilă decât pare.

Iepurii pot muri de frică

Înainte de aduce un iepure în lo-cuință, e necesar să cumparați toatecele necesare pentru creșterea lui< oc[suță, unde iepurele să se poată adă-posti în caz că se sperie, litieră, bolpentru mâncare, bol pentru apă, mân-care, legume proaspete, jucării, o cutiede transport și cel mai important, fân.La fel ca în cazul oamenilor, este binesă hrănim aricii la ore constante pen-tru a le menţine sănătatea. Aceştia aunevoie şi de stimulare mentală prinintermediul jucăriilor, companiei şi a

alimentaţiei cât mai variate. De preferat este să petrecem cel

puţin trei ore pe zi în compania iepu-

relui. Dacă nu dispunem de acesttimp, cel mai bine e să creştem doi ie-puri simultan pentru a-şi ţine com-

panie unul altuia. Vorba „fricos ca iepurele” nu este

deloc o exagerare. Se pare că frica re-prezintă o cauză frecventă a morţiimicilor mamifere. Contrar celor ştiuteîn popor, iepurele trăieşte mult maipuţin în sălbăticie. Mediul înconju-rător este periculos pentru el ceea ceîi reduce speranţa la viaţă la 1 – 3 ani.

Iepurii sunt nişte animale drăgă-lașe și pufoase, iar primul instinct pecare îl avem când îl vedem este să îlluăm în braţe şi să îl alintăm. Ei bine,acest comportament nu este reco-mandabil, deoarece iepurilor le estefrică când sunt îmbrăţişaţi.

Cel mai îndrăgit iepure de companie este iepurele de Angora

Iepurii de Angora sunt recoman-dați în special familiilor care au copii,deoarece sunt niște animale de com-panie foarte blânde și afectuoase. Ceatrage cel mai mult la acest iepure esteblana lui mătăsoasă, care îi acoperăîntregul corp. Tuns acest iepure apareca unul de talie mică sau medie, ro-bust și bine construit.

La fel ca oamenii, iepurii tânjesc ;i ei dup[ companie

Pagin[ realizat[ de Vera Pop

Iepurii sunt niște animale drăgălașe și pufoase, iar primul instinct pe care îl avemcând îl vedem este să îl luăm în braţe și să îl alintăm. Ei bine, acest comportamentnu este recomandabil, deoarece iepurilor le este frică când sunt îmbrăţișaţi

Ariciul african, tot mai întâlnit înrândul animalelor de companie

~n captivitate, speranţa de viaţă a ariciului a crescut până la 6-7 ani, recordul atins fiind de 17 ani


MAGAZIN

Vesela și tacâmurile din plastic vorfi interzise în Franţa. Autorităţile fran-ceze au aprobat o lege, prin care vor in-terzice, începând din anul 2020, utili-zarea veselei de unică folosinţă – farfu-rii, pahare, furculiţe sau cuţite din plas-tic.

Măsura luată face parte din luptaîmpotriva efectelor încălzirii globale,informează Rador.

În intervalul 2018-2020, magazinelesunt obligate să epuizeze stocurile deveselă de unică folosinţă, iar producă-torii să reutileze întreprinderile pentrufabricarea veselei din materiale biode-gradabile. Adversarii acestei legi consi-deră că măsura va avea efecte negativeasupra economiei Franţei. Un grup for-mat din adversarii legii elaborează opetiţie, pe care intenţionează să o trans-mită Uniunii Europene, prin care ei vorstipula că noua măsură încalcă legislaţiaeuropeană privind liberul schimb co-mercial. Astfel, Franţa a devenit primaţară din lume unde a fost adoptată oastfel de lege, relatează Radio Svoboda.

Anul trecut, autorităţile franceze auţinut cont de recomandările ecologiști-lor și au interzis prin lege pungile deplastic. Adversarii acestei măsuri con-sideră că ea va avea efecte negative asu-pra economiei franceze. Interzicereapungilor de plastic de unică folosinţăeste o măsură care a intrat în vigoare dela 1 iulie 2017. Francezii au acum posi-bilitatea să cumpere pungi de hârtie sausă vină cu sacoșa de acasă, atunci cândîși fac cumpărăturile.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

România este o ţară unică, cupeisaje care îţi taie răsuflarea șicomori de nepreţuit. Printre aces-tea, apele minerale naturale car-bogazoase, avem izvoare apăruteîn urma unor fenomene naturale,care au început în adâncurilemunţilor vulcanici și continuă pâ-nă la izvoarele din poienile ŢăriiDornelor, de unde sunt colectateși aduse pe masa ta în fiecare zi.

Şi pentru că o apă pură este o resursănepreţuită pentru sănătate, în urma uneiperioade îndelungate de prospectare aufost descoperite încă două surse de apăminerală carbogazoasă fără nitraţi de-tectabili.

Munţii Carpaţi reprezintă un feno-men special hidrogeologic pentru apeleminerale. Rocile magmatice constituie ostructură geologică în care, după un par-curs îndelungat, apa de origine meteoricăse purifică natural. Din adâncurile struc-turilor vulcanice ale Munţilor Călimani,dioxidul de carbon parcurge un traseuascendent, impregnând zonele de circu-laţie profundă ale apei filtrate natural,iar zonele mai puternic fisurate permitdescărcarea zăcământului de apă mine-rală carbogazoasă. Astfel, prin foraje sepoate pătrunde în inima zăcământuluihidromineral și se extrage o apă pură,fără nitraţi.

Zăcământul de apă minerală naturalăcarbogazoasă este rezultatul unui proceshidrogeologic complex. Acest proces im-plică o filtrare naturală de lungă durată,de peste 40 de ani, care are loc în pro-funzimea Carpaţilor Orientali (pe bor-dura estică a Munţilor Călimani). În ro-cile andezitice de natură vulcanic[, da-tând de peste 10 milioane de ani, la mare

adâncime, se produce amestecul apei me-teorice cu dioxidul de carbon.

La calităţile speciale ale apelor mi-nerale contribuie și structura geologicăa Munţilor Carpaţi, unde se află ultimelepăduri de pe continent neafectate de in-tervenţia omului, iar un loc aparte îl ocu-pă plaiurile Bucovinei. Munţii, pădurileseculare ce adăpostesc o faună unică înEuropa, văile și luncile neatinse de agri-

cultura intensivă sau activitatea indus-trială, precum și structură geologică spe-cifică munţilor vulcanici reprezintăcondiţiile primordiale pentru existenţaunor asemenea zăcăminte de apa mine-rală de o calitate superioară.

“Aceste noi zăcăminte descoperitecertifică faptul că Munţii Carpaţi suntun fenomen unic și special la nivel mon-dial, unde ecosistemul și structură geo-

logică specifică conferă o puritate extra-ordinară a surselor de apă! Iar aceastăpuritate se reflectă în mod cert în gust!”– declară Jean Valvis, președintele uneicompanii care `mbuteliz[ ap[ mineral[.

Apa mineral[ rom]neasc[,preferata singurului somelierde ap[ acreditat din SUA

Şi Jean Valvis nu este singurul careeste convins de calităţile speciale ale ape-lor minerale din Munţii Carpaţi, ci șiMartin Riese, singurul somelier de apăacreditat din Statele Unite ale Americiiși cel mai renumit din lume. El declarăîn nenumărate interviuri date în revistede prestigiu din întreaga lume< “Am fostmereu fascinat de faptul că apa are unimpact asupra gustului altor băuturi șialimente. Sunt zilnic înconjurat de apă,lucrez la Restaurantul Patina, în Los An-geles, un restaurant cu stele Michelin,unde am creat un meniu special de apă.”

Acesta a ales să folosească în restau-rantul său apa minerală românească șiîși explică alegerea< “În fiecare an îmiactualizez meniul de apă, de aceea cautmereu noi ape interesante. Mi-a plăcutfoarte mult designul sticlei de ap[ ̀ mbu-teliate ̀ n Rom]nia, apoi am gustat apa șiam fost imediat un mare fan al acesteia.Apa provine din Munţii Carpaţi, dintr-o zonă străveche și neatinsă de civilizaţie,de agricultură sau industrie. Apa are ungust bogat și foarte curat, perfect pentrua fi băută ca atare sau pentru a se com-bina cu vinuri albe sau roșii bune. Pentrumine cea mai mare surpriză e că apa mi-nerală carbogazoasă e fără nitraţi detec-tabili, un semn al unui izvor foarte rar șiincredibil.”

Zăcământul de apă minerală naturală carbogazoasă este rezultatul unui proceshidrogeologic complex. Acest proces implică o filtrare naturală de lungă durată,de peste 40 de ani, care are loc în profunzimea Carpaţilor Orientali (pe borduraestică a Munţilor Călimani)

Comoara din Mun\ii Carpa\i< sursa deap[ pur[ datorat[ unui fenomen unicDupă un proces lung, apa de origine meteorică se purifică natural cu ajutorul rocilor magmatice

~n Fran\a vor fiinterzise tacâmurile;i vesela din plastic

Agenţiaspaniolă de ser-vicii secrete adescifrat uncod secretvechi de 500 deani, folosit încorespondenţadintre unuldintre cei maifaimoși mo-narhi ai Spanieiși unul dintrecomandanţii armatei sale.

Scrisorile, scrise de regele Ferdinandal II-lea de Aragon, au fost trimise con-ducătorului unei campanii în Italia.Timp de mai multe secole, istoricii auîncercat să înţeleagă aceste documente.Ferdinand al II-lea a fost regele din spa-tele recuceririi Spaniei din mâinile mau-rilor, în 1492, și a călătoriei lui Columbcătre Americi, scrie Rador.

Acum putem citi cât de atent supra-veghea acesta situaţia, în timpul lupteipentru conducerea orașului Napoli, laînceputul secolului XVI. Detaliile aco-peră o arie pornind de la instrucţiuniasupra detașării de trupe și finalizândcu admonestarea comandantului său,Gonzalo Fernández de Córdoba, pentrucă nu l-a consultat înaintea luării unoriniţiative diplomatice. Serviciile secreteau lucrat aproape jumătate de an pentrua sparge codul. Cheia a fost un fragmentmic de cod, descifrat într-una dintrescrisori.

Un cod secret, vechide jum[tate de mi-leniu, de pe vremealui Columb, a fost

descifrat

Stejarul din Cajvana este arborele cucare România este înscrisă în competiţia''Tree of the year''. Competiţia ce se des-fășoară din anul 2011 are ca scop prezen-tarea arborilor cu o poveste aparte și atra-gerea atenţiei cu privire la bogăţia cultu-rală și naturală ce trebuie protejate.

Stejarul pedunculat Quercus robur L.,din Cajvana (Suceava) reprezintă Româ-nia anul acesta în competiţia Arborele Eu-ropean al Anului. Conform site-ului ofi-cial al competiţiei, arborele ar avea în jurde 750 de ani.

''O altă legendă spune că, în 1476, vo-ievodul moldovean Ştefan cel Mare, însoţitde soldaţii săi, s-ar fi odihnit la umbraacestui copac, unde ar fi fost serviţi cu obrânză proaspătă (caș), de unde numelelocalităţii Cajvana,'' informează site-ul ofi-cial al competiţiei.

Până în prezent, România a strâns7.894 de voturi. Pentru ca votul să fie valid,trebuie bifaţi doi arbori preferaţi, apoi înjosul paginii trebuie apăsată comanda vo-tează. Puteţi vota până pe 28 februarie2018 pe www.treeoftheyear.org.

Un arbore din România de 750 de ani a fost introdusîn competi\ia Arborele European al Anului

Munţii Carpaţi reprezintă un fenomen special hidrogeologic pentru apele minerale. Rocile magmaticeconstituie o structură geologică în care, după un parcurs îndelungat, apa de origine meteorică sepurifică natural. Din adâncurile structurilor vulcanice ale Călimanilor, dioxidul de carbon parcurgeun traseu ascendent, impregnând zonele de circulaţie profundă ale apei filtrate natural, iar zonele maiputernic fisurate permit descărcarea zăcământului de apă minerală carbogazoasă. Astfel, prin forajese poate pătrunde în inima zăcământului hidromineral și se extrage o apă pură, fără nitraţi.

O legendă spune că, în 1476, voievodul moldovean Ştefan cel Mare, însoţit desoldaţii săi, s-ar fi odihnit la umbra acestui copac, unde ar fi fost serviţi cu caș

Conform unui nou studiu con-dus de Matthew Velasco de la Cor-nell University, modificarea cra-niului chiar din primele zile alenașterii marca o distincţie în so-cietatea sud-americană de acum700 de ani. Astfel, elitele erau ușorde recunoscut datorită părţii cra-niene posterioare alungite.

Înainte cu 300 de ani de la emergenţaImperiului Incaș care a acoperit parteade vest a Americii de Sud, membrii unuimic grup cunoscut sub numele de Colla-gua practicau alungirea craniului, scrieThe Independent.

Poporul Collagua trăia în Valea Colcadin sud-estul Peruului de astăzi. Primelerelatări ale spaniolilor includ și un altgrup numit Cavanas, care de asemeneatrăia în regiune. Spaniolii relatează că spredeosebire de Collagua, care își lungeaucraniile în partea posterioară, aceștia lelăţeau.Collagua foloseau bucăţi de lemn,care erau legate de craniile nou-născuţilorpentru a modifica felul în care se dezvoltăcraniul. Practica a fost interzisă de inva-datorii spanioli în secolul al XVI-lea.

Studiul lui Velasco, publicat în jurna-lul Current Anthropology, reprezintă pri-ma dată când forma craniului a fost con-siderată ca fiind factorul de diferenţiere

al claselor sociale în poporul Collagua.În urma analizării a peste 200 de in-

divizi pe o perioadă de 300 de ani, echipaa ajuns la concluzia că femeile cu craniualungit aveau o dietă mai diversificată șimai bogată decât cei cu craniul normal.De asemenea, acestea aveau mai puţineurme de violenţă decât cele cu craniulnormal.

Velasco precizează că această dife-renţiere avea un rol precis și important:„o mai mare standardizare a practicilorde modelare a craniului are în vedere ti-pare mai largi de formare a identităţii înregiune și ar fi putut furniza o bază sim-bolică pentru cooperarea grupurilor deelită în timpul unei perioade marcate deconflicte intense”.

Un nou studiu clarific[ una dintre celemai mari enigme din istoria Americii de Sud<

craniul alungit al peruvienilor

Collagua foloseau bucăţi de lemn, careerau legate de craniile nou-născuţilorpentru a modifica felul în care sedezvoltă craniul


Ed Sheeran a cumpărat toateproprietăţile din jurul casei sale.În ciuda succesului său imens,cântăreţul britanic Ed Sheeran afost mereu apreciat pentru mo-destia şi simplitatea sa. Totuși,parcă ținând să contrazică lumea,artistul a cumpărat patru proprie-tăţi alăturate locuinţei sale.

Proprietăţile vor asigura o viaţă de-parte de ochii curioşilor pentru EdSheeran şi Cherry Seaborn, viitoareasa soţie, cu care s-a logodit recent. Pre-sa a scris deja că muzicianul şi-ar fiamenajat un bar privat la care accesulse face printr-un tunel legat de casaprincipală.

Mai mult, cântăreţul, care deține oavere estimată la 40 de milioane de lireşi care creşte în continuu, vrea să-şimărească domeniul adăugând un stu-dio de înregistrări, o sală de cinema,două săli de jocuri şi o discotecă. Ve-cinii nu par să fie deranjaţi de achiziţiilefăcute de Ed Sheeran, iar unul dintreaceştia a declarat că, astfel, „nu se vamai plânge nimeni că pune muzicăprea tare”.

Pe lângă aceasta, Sheeran a luat și altedecizii care să îl izoleze de lumea în-conjurătoare. De exemplu, nu mai fo-losește telefonul mobil de doi ani. Apoi,în urma criticilor nefavorabile, și-așters contul de Twitter după aparițiasa în noul sezon ’’Game of Thrones’’.

S-a logodit cu Cherry Seaborn înainte de Anul Nou

Înainte de Anul Nou, Ed Sheeran afăcut anunţul că s-a logodit cu CherrySeaborn, o prietenă din copilărie. Chiardacă se ştiu de foarte mult timp, relaţialor a început în anul 2015< „M-am lo-godit chiar înainte de Anul Nou. Sun-tem foarte fericiţi şi îndrăgostiţi, iarpisicile noastre sunt încântate, de ase-menea”, a scris el pe contul său de In-stagram.

„Este minunat să întâlneşti oamenicelebri. Dar asta nu este viaţă. Nu esterealitate. Într-o zi, acest lucru se va ter-mina. Şi ştiu că singura persoană careva rămâne pentru totdeauna este Cher-ry”, a spus Sheeran anul trecut într-uninterviu.

Ed Sheeran a devenit primul artistdin istorie care a ocupat primele două

locuri în topul single-urilor din MareaBritanie cu două piese noi, „Shape ofYou” şi „Castle On The Hill”, dar şi celmai ascultat cântăreţ pe Spotify.

Edward Christopher "Ed" Sheerans-a născut la 17 februarie 1991 şi esteun cântăreț și compozitor muzical en-glez. Crescut în Framlingham, Suffolk,s-a mutat în Londra în 2008 pentru aurma o carieră muzicală. La începutulanului 2011 a lansat un album inde-pendent extins, "No. 5 CollaborationsProject", care a atras atenția unor artiștiprecum Elton John și Jamie Foxx. Înacel an a semnat și colaborarea cu Asy-lum Records. Albumul său de debutprecum și partea sa extinsă din 2011,care cuprinde single-uri precum "TheA team" și "Lego House", a primit dis-cul de platină de 5 ori în Regatul Unit.În 2012 a câștigat două premii BRITpentru "Best British Male și BritishBreakthrough". “The A team” a câștigatpremiul "Ivor Novello" pentru cel maibun cântec și versuri.

În 2012 Sheeran și-a început as-censiunea spre celebritate în StateleUnite. Şi-a făcut apariția ca invitat pecel de-al patrulea album intitulat “Red”al lui Taylor Swift și a scris piese pentru

formația One Direction. “The A team”a fost nominalizată pentru piesa anuluila Premiile Grammy din 2013 unde ași realizat un duet cu Elton John în tim-pul ceremoniei. Își va petrece mare par-te din 2013 concertând în actul de des-chidere al turneelor Nord Americanede promovare a albumului ”Red” a luiTaylor Swift.

Viaţa timpurie

Sheeran s-a născut în Halifax, WestYorkshire, dar s-a mutat în Framlin-gham, Suffolk din vremea copilăriei.Tatăl său, John, este curator de artă șilector, iar mama sa, Imogen, este pu-blicist cultural devenită, mai apoi, des-igner de bijuterii. Părinții săi au condusagenția independentă de consultanțăîn domeniul artei, Sheeran Lock, dinanul 1990 până în anul 2010. Sheeranare și un frate mai mare, Matthew, careeste compozitor clasic și student al cur-surilor postuniversitare de muzică. Bu-nicii săi au fost irlandezi, iar el a fostcrescut în religia romano-catolică.

A cântat într-un cor local al biseri-cii de la vârsta de 4 ani, a învățat săcânte la chitară de la o vârstă foarte

fragedă și a început să scrie cântece întimpul liceului Thomas Mills dinFramlingham. Primele amintiri din co-pilăria sa au inclus muzica lui Van Mor-rison din timpul călătoriilor la Londraîmpreună cu părinții și participarea, lavârsta de 11 ani la un concert intimDamien Rice în Irlanda. Este implicatîn muzică împreună cu Teatrul Muzi-cal de Tineret din Regatul Unit și afost acceptat ca adolescent în TeatrulNațional de Tineret.

Filantropie

Sheeran a susținut un concert înBristol, care a strâns 40.000 de lire ster-line pentru o organizație de caritatecare are ca scop ajutorarea damelor decompanie. "Este bine să arătăm înțele-gere pentru că acești oameni sunt oa-meni reali, cu emoții reale și merităaceeași muncă de caritate ca oricinealtcineva", a spus Sheeran. "Există omulțime de opere de caritate mai po-pulare, care obțin mult mai multă aten-ție. Iar subiectelor de acest gen nu li sedă atenția meritată."

Vera Pop

Ed Sheeran a cump[rat toate propriet[\ile din jurul casei sale

Str[mo;ii New York s-a cinstit familiei Barbul au `n epoca · 2 Informa ia de Duminic / 25...

Documents

Transcript of Str[mo;ii New York s-a cinstit familiei Barbul au `n epoca · 2 Informa ia de Duminic / 25...