Stresul La Cadrele Didactice

STRESUL LA STRESUL LA CADRELE CADRELE

DIDACTICEDIDACTICE

Facultatea de PsihologieUniversitatea “Al.I.Cuza”, Iaşi

Coordonator: Asist.Drd. OVIDIU GAVRILOVICICoordonator: Asist.Drd. OVIDIU GAVRILOVICI

DefiniţiiDefiniţii STRES STRES

• “reacţia organismului la agenţii stresori” (H. Selye)

• “acţiunea violentă exercitată asupra organismului de la şocul electric până la şocul emoţional sau frustrarea acută” (Pieron)

• „dezechilibru între solicitările mediului şi capacitatea de răspuns a organismului” (J. de răspuns a organismului” (J. McGrath)McGrath)

Teorii Teorii

• Modelul explicativ şi teoriaModelul explicativ şi teoria răspunsuluirăspunsului• Modelul cauzal şi teoria stimulilorModelul cauzal şi teoria stimulilor• Modelul interacţional şi teoria tranzacţionalăModelul interacţional şi teoria tranzacţională

Delimitări conceptualeDelimitări conceptuale

• BURNOUTBURNOUT-- sindrom psihologic ca răspuns la sindrom psihologic ca răspuns la stresorii interpersonali cronici de la locul de stresorii interpersonali cronici de la locul de muncă.muncă.

• TOLERANŢA LA INCERTITUDINE-TOLERANŢA LA INCERTITUDINE- “ “un şir de un şir de reacţii (de la acceptare la respingere) la stimuli reacţii (de la acceptare la respingere) la stimuli percepuţi ca nefamiliari, complecşi, caracterizaţi percepuţi ca nefamiliari, complecşi, caracterizaţi de incertitudine sau supuşi la interpretări multiple de incertitudine sau supuşi la interpretări multiple şi contradictoriişi contradictorii

• SUPRAÎNCĂRCAREA ÎN SARCINĂ-SUPRAÎNCĂRCAREA ÎN SARCINĂ- munca în munca în exces sau apariţia sentimentului că natura, exces sau apariţia sentimentului că natura, volumul sau diversitatea sarcinilor zilnice volumul sau diversitatea sarcinilor zilnice depăşeşte capacitatea proprie de a le face faţădepăşeşte capacitatea proprie de a le face faţă

• MANIFESTĂRI PSIHOSOMATICE ALE MANIFESTĂRI PSIHOSOMATICE ALE STRESULUI-STRESULUI- reacţiile la stres: fiziologice, reacţiile la stres: fiziologice, cognitive, emoţionale şi comportamentale.cognitive, emoţionale şi comportamentale.

Obiectivul studiuluiObiectivul studiului• Pornind de la Pornind de la prezumţiile teoreticeprezumţiile teoretice privitoare privitoare

la stres şi din la stres şi din • constatările întâlnite în practicăconstatările întâlnite în practică privind privind

importanţa cunoaşterii nivelului de stres la importanţa cunoaşterii nivelului de stres la cadrele didactice, studiul de faţă îşi propune cadrele didactice, studiul de faţă îşi propune caca

• OBIECTIV OBIECTIV evidenţierea nivelului de stres în evidenţierea nivelului de stres în cadrul profesiei didactice, a implicaţiilor cadrul profesiei didactice, a implicaţiilor acestuia asupra vieţii personale şi acestuia asupra vieţii personale şi profesionale a individului, precum şi profesionale a individului, precum şi determinarea corelaţiilor dintre nivelul determinarea corelaţiilor dintre nivelul stresului perceput şi manifestările stresului perceput şi manifestările psihosomatice ale sale.psihosomatice ale sale.

InstrumenteInstrumente • Chestionarul MBI Chestionarul MBI

(“burnout”)(“burnout”) cuprinde 22 itemi grupaţi pe cuprinde 22 itemi grupaţi pe

factorii:factorii: epuizare emoţională;epuizare emoţională; depersonalizare;depersonalizare; ineficienţă.ineficienţă.

Alpha Cronbach de 0,71Alpha Cronbach de 0,71

• Chestionarul TI-3 (toleranţă Chestionarul TI-3 (toleranţă la incertitudine)la incertitudine)

cuprinde 39 itemi dihotomici cuprinde 39 itemi dihotomici grupaţi pe factorii:grupaţi pe factorii: simplitate – complexitatesimplitate – complexitate normativitate – libertatenormativitate – libertate familiaritate – diversitatefamiliaritate – diversitate nesiguranţă – încrederenesiguranţă – încredere


• Chestionarul CC1G Chestionarul CC1G (supraîncărcare în sarcină)(supraîncărcare în sarcină)

cuprinde 7 itemicuprinde 7 itemi Alpha Cronbach de 0,70Alpha Cronbach de 0,70

• Chestionarul MPSS Chestionarul MPSS (manifestări psihosomatice (manifestări psihosomatice ale stresului)ale stresului)

cuprinde 35 de itemi cuprinde 35 de itemi reprezentând stări, reprezentând stări, comportamente sau bolicomportamente sau boli


LOTUL DE SUBIECŢILOTUL DE SUBIECŢINR. TOTALNR. TOTAL GENGEN STUDIISTUDII PROFESIEPROFESIE

MasculinMasculin FemininFeminin LiceuLiceu UniversitateUniversitate EducatorEducator ÎnvăţătorÎnvăţător ProfesorProfesor

140140 19%19% 81%81% 40%40% 60%60% 24%24% 31%31% 45%45%

MEDIUMEDIU DISCIPLINADISCIPLINA TIPTIP

RuralRural UrbanUrban ExamenExamen AlteleAltele PrivatPrivat StatStat

26%26% 74%74% 22%22% 78%78% 17%17% 83%83%

Studiu şi rezultateStudiu şi rezultateVariabile independente:Variabile independente:

• GEN- GEN- masculin, femininmasculin, feminin• MEDIUMEDIU- rural, urban- rural, urban• TIPUL DE DISCIPLINĂ PREDATĂTIPUL DE DISCIPLINĂ PREDATĂ- de examen, altele- de examen, altele• TIPUL DE ÎNVĂŢĂMÂNTTIPUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- privat, de stat- privat, de stat• NIVELUL STUDIILOR ABSOLVITENIVELUL STUDIILOR ABSOLVITE- liceale, universitare- liceale, universitare• PROFESIEPROFESIE- educator, învăţător, profesor- educator, învăţător, profesor

Variabila dependentă:Variabila dependentă:

• NIVELUL DE STRES NIVELUL DE STRES evidenţiat prin: „burnout”, evidenţiat prin: „burnout”, toleranţă la incertitudine, supraîncărcare în sarcină şi toleranţă la incertitudine, supraîncărcare în sarcină şi manifestări psihosomatice ale stresuluimanifestări psihosomatice ale stresului

Ipoteza nr. 1Ipoteza nr. 1 susţine că: susţine că: Femeile cadre Femeile cadre didactice vor manifesta un grad mai ridicat de didactice vor manifesta un grad mai ridicat de stres în comparaţie cu bărbaţii.stres în comparaţie cu bărbaţii.• pentru a testa această ipoteză s-pentru a testa această ipoteză s-

a aplicat a aplicat testul ttestul t pentru pentru eşantioane independente, având eşantioane independente, având ca ca variabilă independentăvariabilă independentă genulgenul subiecţilor şi ca subiecţilor şi ca variabilă variabilă dependentădependentă nivelul de stresnivelul de stres evidenţiat prin: „burnout”, evidenţiat prin: „burnout”, toleranţa la incertitudine, toleranţa la incertitudine, supraîncărcarea în sarcină şi supraîncărcarea în sarcină şi manifestările psihosomatice ale manifestările psihosomatice ale stresului;stresului;

• pragul de semnificaţie este pragul de semnificaţie este p< p< 0,050,05 pentru ipoteza pentru ipoteza genul genul influenţează toleranţa la influenţează toleranţa la incertitudineincertitudine..

• Cadrele didactice de gen feminin Cadrele didactice de gen feminin prezintă o prezintă o toleranţă scăzută la toleranţă scăzută la incertitudineincertitudine faţă de cadrele faţă de cadrele didactice de gen masculin.didactice de gen masculin.

• Nu există diferenţe Nu există diferenţe semnificative între cadrele semnificative între cadrele didactice de gen feminin şi cele didactice de gen feminin şi cele de gen masculin cu privire la de gen masculin cu privire la „burnout”, supraîncărcare în „burnout”, supraîncărcare în sarcină şi manifestările sarcină şi manifestările psihosomatice ale stresului (psihosomatice ale stresului (p> p> 0,050,05).).

Testul T pentru Testul T pentru egalitatea egalitatea

mediilormediilor

TT DfDf

MBIMBI 0.90.9 138138

TITI* * -2.01-2.01 138138

CC1GCC1G 0.10.1 138138

MPSSMPSS -0.08-0.08 138138

Ipoteza nr.2Ipoteza nr.2 susţine că: susţine că: Nivelul de stres va fi Nivelul de stres va fi mai ridicat la cadrele didactice din mediul mai ridicat la cadrele didactice din mediul urban, în comparaţie cu cele din mediul rural.urban, în comparaţie cu cele din mediul rural.

• pentru a testa această ipoteză pentru a testa această ipoteză s-a aplicat s-a aplicat testul ttestul t pentru pentru eşantioane independente, eşantioane independente, având ca având ca variabilă variabilă independentăindependentă mediul mediul subiecţilor şi ca subiecţilor şi ca variabilă variabilă dependentădependentă nivelul de stresnivelul de stres evidenţiat prin: „burnout”, evidenţiat prin: „burnout”, toleranţa la incertitudine, toleranţa la incertitudine, supraîncărcarea în sarcină şi supraîncărcarea în sarcină şi manifestările psihosomatice manifestările psihosomatice ale stresului;ale stresului;

• pragul de semnificaţie pragul de semnificaţie este este p> 0,05p> 0,05 deci ipoteza deci ipoteza este este infirmatăinfirmată..


mediilormediilor

TT DfDf

MBIMBI -0.01-0.01 138138

TITI 0.060.06 138138

CC1GCC1G 1.11.1 138138

MPSSMPSS -0.7-0.7 90.290.2

Ipoteza nr. 3Ipoteza nr. 3 susţine că: susţine că: Cadrele didactice care predau Cadrele didactice care predau discipline de examen au un nivel de stres mai ridicat discipline de examen au un nivel de stres mai ridicat decât cadrele didactice care predau alte discipline.decât cadrele didactice care predau alte discipline.

• pentru a testa această ipoteză pentru a testa această ipoteză s-a aplicat s-a aplicat testul ttestul t pentru pentru eşantioane eşantioane independente, independente, având ca având ca variabilă variabilă independentăindependentă disciplina disciplina predată predată dede subiecţi şi ca subiecţi şi ca variabilă dependentăvariabilă dependentă nivelul nivelul de stresde stres evidenţiat prin: evidenţiat prin: „burnout”, toleranţa la „burnout”, toleranţa la incertitudine, supraîncărcarea incertitudine, supraîncărcarea în sarcină şi manifestările în sarcină şi manifestările psihosomatice ale stresului;psihosomatice ale stresului;

• pragul de semnificaţie pragul de semnificaţie esteeste p< 0,05p< 0,05, , deci ipoteza se deci ipoteza se confirmă.confirmă.

Cadrele didactice care predau discipline de examenCadrele didactice care predau discipline de examen resimt resimt mai pronunţat „burnout”- ul, supraîncărcarea în sarcină şi mai pronunţat „burnout”- ul, supraîncărcarea în sarcină şi manifestările psihosomatice ale stresului şi au o toleranţă manifestările psihosomatice ale stresului şi au o toleranţă scăzută la incertitudine, decât cadrele care predau alte scăzută la incertitudine, decât cadrele care predau alte discipline.discipline.


mediilormediilor

TT DfDf

MBI MBI * * 21.821.8 56.156.1

TITI* * 14.314.3 121.5121.5

CC1G CC1G * *

15.915.9 62.862.8

MPSSMPSS **

21.721.7 58.558.5

Ipoteza nr. 4Ipoteza nr. 4 susţine că: susţine că: Nivelul de stres al cadrelor Nivelul de stres al cadrelor didactice din învăţământuldidactice din învăţământul privat va fi mai ridicat decât cel al privat va fi mai ridicat decât cel al cadrelor didactice din învăţământul de stat.cadrelor didactice din învăţământul de stat.

• pentru a testa această ipoteză s-a pentru a testa această ipoteză s-a aplicat aplicat testul ttestul t pentru eşantioane pentru eşantioane independente, având ca independente, având ca variabilă variabilă independentăindependentă tipul de tipul de învăţământînvăţământ şi ca şi ca variabilă variabilă dependentădependentă nivelul de stresnivelul de stres evidenţiat prin: „burnout”, toleranţa evidenţiat prin: „burnout”, toleranţa la incertitudine, supraîncărcarea în la incertitudine, supraîncărcarea în sarcină şi manifestările sarcină şi manifestările psihosomatice ale stresului;psihosomatice ale stresului;

• pragul de semnificaţie pragul de semnificaţie esteeste p< p< 0,050,05 pentru ipoteza pentru ipoteza tipul de tipul de învăţământ influenţează învăţământ influenţează manifestările psihosomatice ale manifestările psihosomatice ale stresuluistresului..

Cadrele didactice din învăţământul privatCadrele didactice din învăţământul privat au mai multe manifestări au mai multe manifestări psihosomatice ale stresului decât cadrele din învăţământul de stat.psihosomatice ale stresului decât cadrele din învăţământul de stat.

Nu există diferenţe semnificative între cadrele didactice din Nu există diferenţe semnificative între cadrele didactice din învăţământul privat şi cele din învăţământul de stat cu privire la învăţământul privat şi cele din învăţământul de stat cu privire la „burnout„burnout”, ”, toleranţă la incertitudine şi supraîncărcare în sarcină toleranţă la incertitudine şi supraîncărcare în sarcină (p> 0,05(p> 0,05).).


mediilormediilor

TT DfDf

MBI MBI -0.6-0.6 138138

TITI 0.0070.007 138138

CC1G CC1G -0.4-0.4 138138

MPSSMPSS **

2.22.2 138138

Ipoteza nr. 5Ipoteza nr. 5 susţine că: susţine că: Cadrele didactice cu studii Cadrele didactice cu studii medii prezintă un nivel al stresului mai ridicat faţă de medii prezintă un nivel al stresului mai ridicat faţă de cadrele didactice cu studii superioare.cadrele didactice cu studii superioare.

• pentru a testa această ipoteză s-a pentru a testa această ipoteză s-a aplicat aplicat testul ttestul t pentru eşantioane pentru eşantioane independente, având ca independente, având ca variabilă variabilă independentăindependentă studii absolvitestudii absolvite şi şi ca ca variabilă dependentăvariabilă dependentă nivelul nivelul de stresde stres evidenţiat prin: evidenţiat prin: „burnout”, toleranţa la „burnout”, toleranţa la incertitudine, supraîncărcarea în incertitudine, supraîncărcarea în sarcină şi manifestările sarcină şi manifestările psihosomatice ale stresului;psihosomatice ale stresului;

• pragul de semnificaţie pragul de semnificaţie este este p< 0,05p< 0,05 pentru ipoteza pentru ipoteza studiile studiile absolvite influenţează „burnout”-absolvite influenţează „burnout”-ulul..

Cadrele didactice cu studii mediiCadrele didactice cu studii medii resimt un nivel ridicat al resimt un nivel ridicat al „burnout”-ului faţă de cadrele didactice cu studii superioare.„burnout”-ului faţă de cadrele didactice cu studii superioare.

Nu există diferenţe semnificative între cadrele didactice cu studii medii Nu există diferenţe semnificative între cadrele didactice cu studii medii şi cele cu studii superioare cu privire la toleranţa la incertitudine, şi cele cu studii superioare cu privire la toleranţa la incertitudine, supraîncărcarea în sarcină şi manifestările psihosomatice ale stresului supraîncărcarea în sarcină şi manifestările psihosomatice ale stresului (p> 0,05).(p> 0,05).


mediilormediilor

TT DfDf

MBI MBI ** -2.4-2.4 138138

TITI 0.80.8 138138

CC1G CC1G -0.8-0.8 138138

MPSSMPSS -0.4-0.4 138138

Ipoteza nr. 6Ipoteza nr. 6 susţine că: susţine că: Educatoarele au un nivel Educatoarele au un nivel al stresului mai mic faţă de învăţători şi profesori.al stresului mai mic faţă de învăţători şi profesori.

• pentru a testa această ipoteză s-pentru a testa această ipoteză s-a aplicat a aplicat one-way anovaone-way anova având având ca ca variabilă independentăvariabilă independentă profesiaprofesia cu trei nivele: cu trei nivele: educator, învăţător şi profesor şi educator, învăţător şi profesor şi variabila dependentăvariabila dependentă nivelul de nivelul de stresstres evidenţiat prin: „burnout”, evidenţiat prin: „burnout”, toleranţa la incertitudine, toleranţa la incertitudine, supraîncărcarea în sarcină şi supraîncărcarea în sarcină şi manifestările psihosomatice ale manifestările psihosomatice ale stresului;stresului;

• pragul de semnificaţie pragul de semnificaţie esteeste p< 0,05p< 0,05 deci ipoteza se deci ipoteza se confirmă.confirmă.

ExistăExistă diferenţe semnificative între diferenţe semnificative între învăţători- profesoriînvăţători- profesori şi întreşi între educatori- profesorieducatori- profesori în privinţa „burnout”-ului, a toleranţei la incertitudine, în privinţa „burnout”-ului, a toleranţei la incertitudine, a supraîncărcării în sarcină şi a manifestărilor psihosomatice ale stresului.a supraîncărcării în sarcină şi a manifestărilor psihosomatice ale stresului.

Nu existăNu există diferenţe semnificative între diferenţe semnificative între educatori educatori şişi învăţători învăţători (p> 0,05). (p> 0,05).

DfDf FF

MBI MBI ** 2, 1372, 137 58,358,333

TITI * * 2, 1372, 137 22,722,777

CC1G CC1G **

2, 1372, 137 31,231,277

MPSSMPSS **

2, 1372, 137 30,030,088

Ipoteza nr. 7Ipoteza nr. 7 susţine că: susţine că: Există o corelaţie între Există o corelaţie între burnout şi manifestările psihosomatice ale stresului.burnout şi manifestările psihosomatice ale stresului.

• pentru a testa această ipoteză s-pentru a testa această ipoteză s-au aplicat au aplicat corelaţii bivariatecorelaţii bivariate având ca având ca variabilă independentăvariabilă independentă burnout-ulburnout-ul şi şi variabila variabila dependentădependentă manifestările manifestările psihosomatice ale stresuluipsihosomatice ale stresului..

• pragul de semnificaţie pragul de semnificaţie este este p< p< 0,050,05 deci ipoteza se confirmă. deci ipoteza se confirmă.

Există o corelaţie între scorurile mari obţinute de Există o corelaţie între scorurile mari obţinute de cadrele didactice la cadrele didactice la „burnout”„burnout” şi scorurile mari de şi scorurile mari de la la „manifestările psihosomatice ale stresului”.„manifestările psihosomatice ale stresului”.

MBIMBI

Prag de Prag de semnificaţisemnificaţi

ee

MPSSMPSS 0.0010.001

Ipoteza nr. 8Ipoteza nr. 8 susţine că: susţine că: Există o corelaţie între Există o corelaţie între toleranţa la incertitudine şi manifestările toleranţa la incertitudine şi manifestările psihosomatice ale stresuluipsihosomatice ale stresului ..• pentru a testa această ipoteză pentru a testa această ipoteză

s-au aplicat s-au aplicat corelaţii bivariatecorelaţii bivariate având ca având ca variabilă variabilă independentăindependentă toleranţa la toleranţa la incertitudineincertitudine şi şi variabila variabila dependentădependentă manifestările manifestările psihosomatice ale psihosomatice ale stresuluistresului..

• pragul de semnificaţie pragul de semnificaţie este este p< 0,05p< 0,05 deci ipoteza se deci ipoteza se confirmă.confirmă.

Există o corelaţie între scorurile mici obţinute de cadrele Există o corelaţie între scorurile mici obţinute de cadrele didactice la didactice la „toleranţă la incertitudine”„toleranţă la incertitudine” şi scorurile mari şi scorurile mari de la de la „manifestările psihosomatice ale stresului”.„manifestările psihosomatice ale stresului”.

TITI

Prag de Prag de semnificaţsemnificaţ

ieie

MPSSMPSS 0.0010.001

Ipoteza nr. 9Ipoteza nr. 9 susţine că: susţine că: Există o corelaţie între Există o corelaţie între supraîncărcarea în sarcină şi manifestările supraîncărcarea în sarcină şi manifestările psihosomatice ale stresului.psihosomatice ale stresului.

• pentru a testa această ipoteză s-au aplicat pentru a testa această ipoteză s-au aplicat corelaţii bivariatecorelaţii bivariate având ca având ca variabilă variabilă independentăindependentă supraîncărcarea în supraîncărcarea în sarcinăsarcină şi şi variabila dependentăvariabila dependentă manifestările psihosomatice ale manifestările psihosomatice ale stresuluistresului..

• pragul de semnificaţie pragul de semnificaţie este este p< 0,05p< 0,05 deci ipoteza se confirmă.deci ipoteza se confirmă.

Există o corelaţie între scorurile mari obţinute de cadrele Există o corelaţie între scorurile mari obţinute de cadrele didactice la didactice la „supraîncărcarea în sarcină”„supraîncărcarea în sarcină” şi scorurile mari şi scorurile mari de la de la „manifestările psihosomatice ale stresului”.„manifestările psihosomatice ale stresului”.

CC1GCC1G

Prag de Prag de semnificaţsemnificaţ

ieie

MPSSMPSS 0.0010.001

ConcluziiConcluzii• Cadrele didactice care predau Cadrele didactice care predau discipline de examendiscipline de examen

prezintă un nivel ridicat al stresului.prezintă un nivel ridicat al stresului.

• ProfesoriiProfesorii au un nivel ridicat de stres faţă de au un nivel ridicat de stres faţă de învăţătoriînvăţători şi şi educatori.educatori.

• „„BurnoutBurnout”-ul, ”-ul, toleranţa la incertitudinetoleranţa la incertitudine şi şi supraîncărcarea supraîncărcarea în sarcinăîn sarcină corelează cu corelează cu manifestărilemanifestările psihosomatice ale psihosomatice ale stresuluistresului..

• Cadrele didactice de Cadrele didactice de gen feminingen feminin au au toleranţă scăzută toleranţă scăzută la incertitudinela incertitudine..

• Cadrele didactice cu Cadrele didactice cu studii mediistudii medii resimt mai pronunţat resimt mai pronunţat „„burnoutburnout”-ul.”-ul.

• Cadrele didactice din Cadrele didactice din învăţământul privatînvăţământul privat prezintă un prezintă un nivel ridicat de nivel ridicat de manifestări psihosomatice ale stresuluimanifestări psihosomatice ale stresului..

• Nu există diferenţe semnificative între cadrele Nu există diferenţe semnificative între cadrele didactice care predau în didactice care predau în mediul ruralmediul rural faţă de cele care faţă de cele care predau în predau în mediul urbanmediul urban, ipoteza fiind infirmată., ipoteza fiind infirmată.

Stresul La Cadrele Didactice

Documents

Transcript of Stresul La Cadrele Didactice