Stresul Este Unul Dintre Cei Mai Mari Dusmani Ai Organismului

11
Stresul este unul dintre cei mai mari dusmani ai organismului, in special daca nu reusesti sa gasesti calea spre linistea interioara. Adu echilibrul in viata ta prin meditatie si experimenteaza noi senzatii. Iata cum poti sa te pregatesti pentru o sedinta de limpezire a mintii si care sunt cele mai bune tehnici de meditatie! Cum intri in starea de meditatie? Daca nu ai mai facut niciodata o sedinta de meditatie, atunci ti se va parea dificil sa intri in acea stare de relaxare totala. Nu te vei putea concentra si detasa de tot ce este in jurul tau, pentru ca te vei gandi la tot felul de probleme cotidiene. Ca sa beneficiezi de toate lucrurile bune pe care ti le ofera o sedinta de relaxare, trebuie sa pregatesti terenul asa cum se cuvine. Gaseste un moment potrivit pentru meditatie. In primul rand, trebuie sa te asiguri ca nu te va deranja nimeni. De obicei, dimineata este cel mai recomandat moment pentru inceperea unui ritual de relaxare, fiindca ai mintea mai clara si este o perioada linistita a zilei. Trezeste-te mai devreme cu 15-20 de minute si fa-ti un obicei din aceste sedinte. Daca dimineata nu este cel mai bun moment pentru tine, alege-ti alt interval. Alege locul perfect pentru meditatie. Opteaza pentru un spatiu in care te simti linistita, ceea ce inseamna ca este bine sa eviti locurile in care lucrezi sau iti faci exercitiile fizice. Apeleaza la orice truc care te calmeaza. Aprinde lumanari, foloseste avantajele aromoterapiei sau concentreaza-te pe respiratie. VEZI SI: Tehnici de gandire pozitiva

description

prosta strusa

Transcript of Stresul Este Unul Dintre Cei Mai Mari Dusmani Ai Organismului

Stresul este unul dintre cei mai mari dusmani ai organismului, in special daca nu reusesti sa gasesti calea spre linistea interioara. Adu echilibrul in viata ta prin meditatie si experimenteaza noi senzatii. Iata cum poti sa te pregatesti pentru o sedinta de limpezire a mintii si care suntcele mai bune tehnici de meditatie!Cum intri in starea de meditatie?Daca nu ai mai facut niciodata o sedinta de meditatie, atunci ti se va parea dificil sa intri in acea stare de relaxare totala. Nu te vei putea concentra si detasa de tot ce este in jurul tau, pentru ca te vei gandi la tot felul de probleme cotidiene. Ca sa beneficiezi de toate lucrurile bune pe care ti le ofera o sedinta de relaxare, trebuie sa pregatesti terenul asa cum se cuvine.Gaseste un moment potrivit pentru meditatie.In primul rand, trebuie sa te asiguri ca nu te va deranja nimeni. De obicei, dimineata este cel mai recomandat moment pentru inceperea unui ritual de relaxare, fiindca ai mintea mai clara si este o perioada linistita a zilei. Trezeste-te mai devreme cu 15-20 de minute si fa-ti un obicei din aceste sedinte. Daca dimineata nu este cel mai bun moment pentru tine, alege-ti alt interval.Alege locul perfect pentru meditatie.Opteaza pentru un spatiu in care te simti linistita, ceea ce inseamna ca este bine sa eviti locurile in care lucrezi sau iti faci exercitiile fizice. Apeleaza la orice truc care te calmeaza. Aprinde lumanari, foloseste avantajele aromoterapiei sau concentreaza-te pe respiratie.VEZI SI:Tehnici de gandire pozitiva

Nu te gandi ca ceea ce faci este ridicol, pentru ca ar fi cea mai mare greseala. Poti sa practici tehnici de meditatie si in aer liber, insa trebuie sa alegi un loc linistit.Experimenteaza mai multe tehnici de meditatie,pentru a-ti da seama care ti se potriveste mai mult. Daca nu reusesti sa tii ochii inchisi in timpul sedintei de relaxare, aprinde o lumanare si foloseste flacara ei pentru concentrare. Simte fiecare parte a corpului, incepand cu picioarele si urcand treptat spre restul corpului. Nu sari peste organele interne.Incheie sedinta cu gratitudine.Dupa ce ai terminatritualul de relaxare, gandeste-te 2-3 minute cu recunostinta la aceasta posibilitate de limpezire a mintii.Tehnici de meditatieExista mai multe tipuri de tehnici de meditatie, insa important este sa o alegi pe cea care consideri ca te ajuta mai mult sa-ti redobandesti bunastarea emotionala.Meditatia prin respiratie

Tehnicile de meditatie care pun accent pe modul in care respiri te pot ajuta sa te relaxezi mai mult decat crezi. Fie te intinzi pe pat, fie te asezi in pozitie turceasca, important este sa iti indrepti atentia spre respiratie. Fii atenta asupra fiecarei inspiratii si expiratii, dar si pe ridicarea si coborarea toracelui. Inspira incet pe nas, apoi elibereaza aerul usor pe gura. Uita de toate problemele, lasa tensiunea interioara sa se elibereze si vei fi un alt om la final.Meditatia pentru reglarea energiilor interneAceasta este alta tehnica de meditatie potrivita pentru incepatori, care te ajuta sa te relaxezi si sa iti mentii organismul sanatos.In medicina traditionala chineza exista cinci energii care lucreaza in corpul nostru si se refera la organele interne. Aceastatehnica de relaxareimplica asocierea organelor cu anumite culori. De exemplu: verde pentru ficat, rosu pentru inima, galben pentru splina, alb pentru plamani si albastru pentru rinichi. Ia fiecare organ in parte si asociaza-l cu nuanta indicata, acordand aproximativ 2-5 minute fiecarei parti. Apoi imagineaza-ti cum arata impreuna. Acest exercitiu mental are ca scop reglarea energiilor interne.Tai chiTai chi este o forma demeditatie in miscare,exista in lume de aproximativ 2000 de ani si provine din China. Miscarile acestui tip de meditatie se executa intr-un ritm lent, insa nu se face pauza intre ele pana la final. Printre avantajele acestor exercitii se numara imbunatatirea echilibrului interior, reducerea stresului zilnic, favorizarea circulatiei sanguine, cresterea nivelului de energie, imbunatatirea abilitatilor fizice, inlaturarea depresiei si a anxietatii si cresterea rezistentei musculare. Desi te vei simti obosita la inceput, cu timpul te vei obisnui cu acest tip de exercitii de relaxare. In timp ce practici Tai chi trebuie sa te concentrezi pe respiratie si pe miscarile pe care le faci. Aceasta tehnica poate fi practicata cu succes de persoane de toate varstele.Tehnicile de meditatienu au ca scop doar restabilirea linistii interioare, ci si progresarea ta ca individ in societate. Iti poti transmite diferite idei legate de altruism, modestie, bunatate, timiditate sau legate de modul in care reactionezi atunci cand esti intr-o situatie de criza.CUM SA REALIZAM MEDITATIA. TERAPIA TAI CHI SI YOGA..Termenul de MEDITAIE se refer la un grup de tehnici care i au originea n tradiiile spirituale sau religioase orientale. n prezent, multe persoane au adoptat aceast metod pentru a-i pstra sntatea i vitalitatea pe termen lung.Meditaia presupune ca persoana s-i concentreze atenia asupra propriei respiraii sau s repete un cuvnt, o fraz sau un sunet pentru a opri irul gndurilor care ocup, n mod normal, intelectul contient. Meditaia duce la instalarea relaxrii fizice, a linitirii mintale, a vioiciunii i a echilibrului psihic. Practicarea meditaiei poate schimba modul n care o persoan se raporteaz fluxului de emoii i gnduri i v poate ajuta s rspundei situaiilor provocatoare. Meditaia poate fi practicat individual sau ca parte a altor tratamente minte-corp cum ar fi yoga sau tai-chi. Exact ca i n cazul altor terapii, ndata ce ai deprins metodele, putei s o practicai i singuri.Meditaia poate fi folosit n tratarea unor probleme de sntate cum ar fi: anxietatea, durerea, depresia, stresul, astmul bronic, hipertensiunea arterial, fibromialgia i insomnia.Meditaia poate reprezenta evadarea perfect dintr-un mod de via agitat, grbit i complicat. Deoarece dovezile n sprijinul practicrii meditaiei sunt din ce n ce mai multe, adugarea acestei terapii n programul dumneavoastr zilnic poate fi soluia pentru nlturarea unei viei agitate. Benefiicile meditaiei pe termen lung sunt studiate n continuare de specialiti.INFLUENTA MEDITATIEI ASUPRA CORPULUI

S-a demonstrat c practicarea meditaiei poate produce unele schimbri la nivelul organismului, cum ar fi rspunsul "lupt sau fugi". Sistemul nervos vegetativ - denumit uneori sistem involuntar sau automat - este responsabil de acest rspuns. Acesta regleaz multe dintre procesele organismului, inclusiv ritmul cardiac, transpiraia, respiraia i digestia.Sistemul nervos vegetativ este compus din dou pri: sistemul vegetativ simpatic i sistemul vegetativ parasimpatic.Sistemul vegetativ simpaticajut la mobilizarea organismului pentru aciune. Atunci cnd suntei stresat, el produce rspunsul "lupt sau fugi". Ritmul cardiac crete, vasele de snge se ngusteaz i muchii se ncordeaz.Sistemul vegetativ parasimpaticcreaz un rspuns contrar celui produs de sistemul vegetativ simpatic i anume cel denumit "odihn i asimilaie".Sistemul nervos parasimpatic face ca inima s bat mai lent, vasele de snge s se dilate, circulaia sngelui s se mbunteasc, iar sistemul digestiv s-i sporeasc activitatea. Cercettorii care studiaz efectele meditaiei i axeaz atenia asupra creierului i a modului n care meditaia poate reduce activitatea sistemului nervos simpatic i o poate crete pe cea a sistemului nervos parasimpatic.

DIFERITE TIPURI DE MEDITATIE

Exist cteva abordri ale procesului de meditaie. Dac dorii s includei meditaia n programul dumneavoastr zilnic, trebuie s stabilii ce tip de meditaie vi se potrivete mai bine.

Scopul urmrit este acela de a fi concentrai asupra a ceea ce se produce n momentul respectiv, fr a reaciona sau fr a emite judeci asupra faptului respectiv.

Meditaia analitic.Persoana care mediteaz ncearc s neleag menirea profund a obiectului asupra cruia se concentreaz.

Meditaia prin respiraie.Aceast abordare presupune concentrarea ateniei asupra respiraiei. Este o observare atent asupra fiecrei inspiraii i expiraii i a ridicrii i coborrii toracelui. Putei inspira ncet pe nas, iar apoi strngei buzele pentru a simi cum aerul iese ncet pe gur.

Meditaia multifulnes.Acesttip de meditaie i are originea n religia budist. Se bazeaz pe procesul de a fi contient - de a avea un interes crescut i o nelegere deplin - asupra prezentului. n timpul acestui tip de meditaie vi se recomand s v ndreptai atenia asupra senzaiei de trecere a aerului inspirat prin tot corpul. Scopul urmrit este de a fi concentrai asupra a ceea ce se produce n momentul respectiv, fr a reaciona sau fr a emite judeci asupra faptului respectiv. Aceast abordare se folosete ca un mod de deprindere a unei reacii mai armonioase la gndurile i emoiile vieii cotidiene.

Meditaia transcedental.Meditaia transcedental (MT) v nva cum s v concentrai asupra mantrei - un sunet, un cuvnt, o fraz - care se repet continuu. Putei s v repetai mantra fie cu voce tare, fie n gnd. n felul acesta, gndurile care v distrag atenia sunt inute departe de cele contiente. Un scop al MT este obinerea unei stri de alert relaxat. MT i are originea n tradiia vedic indian.

Vizualizarea.Procedeul de vizualizare presupune concentrarea ateniei asupra unui loc sau obiect.

Walking meditatia. Acest tip de meditaie e numitkinhinn tradiia Zen i presupune concentrarea asupra micrilor delicate folosite pentru meninerea poziiei verticale i asupra mersului.V putei concentra asupra clcielor, cnd stai n picioare i apoi cnd v plimbai. Spre deosebire de meditaia n care se st jos, walking meditaia presupune ca, pentru propria siguran, s fii atent la ceea ce se petrece n jurul dumneavoastr.ASIGURAREA CONDITIILOR

Cele mai multe tipuri de meditaii presupun ndeplirea a patru condiii:

Un loc linitit.Multe persoane care practic meditaia prefer un loc unde s fie mai puine lucruri care s le distrag atenia. Acest lucru poate fi de ajutor mai ales persoanelor care sunt la nceputul practicrii meditaiei. Persoanele cu mai mult experien sunt capabile s mediteze chiar i n locuri mai zgomotoase.

O poziie specific a corpului.n funcie de tipul practicat, meditaia se poate face eznd, n picioare, n poziia culcat, n mers sau alte poziii.

Concentrarea ateniei. Concentrarea ateniei este o parte important asupra procesului de meditaie. De exemplu: v putei concentra asupra mantrei (unul sau mai multe cuvine caracteristice sau sunete), asupra respiraiei sau asupra unui obiect cum ar fi o imagine sau o lumnare.

O atitudine deschis. Pstrarea unei atitudini detaate n timpul meditaiei nseamn s lsai aspectele care v distrag atenia s vin i s plece fr a le observa, fr a v gndi la ele. Atunci cnd, n timpul meditaiei, v cuprind alte gnduri, nu le suprimai. Revenii uor la starea de concentrare de dinainte. n unele tipuri de meditaie, cel care mediteaz nva s identifice i s elimine gndurile i emoiile care intervin.INSTRUCTIUNI PAS CU PAS: CUM SA MEDITATI

Una dintre cele mai bune ci de deprindere a meditaiei este cu ajutorul unui instructor sau cea a folosirii unor lecii de pe CD sau casete audio. Putei ns nva s meditai i singuri. Iat un exemplu al modului n care putei s practicai meditaia acas. Nu dureaz mai mult de 10-15 minute. ncercai i vedei cum reuii s v descurcai.1. Dac se poate, punei o muzic linititoare i la volum sczut. Dezbrcai-v de hainele prea strmte. Lsai braele s se odihneasc de-a lungul corpului. Acordai-v cteva minute de relaxare (pauz).2. Dac gndurile nu v prsesc, ncercai s revenii uor la starea de relaxare.3. Pentru nceput, concentrai-v privirea asupra unui obiect anume situat n faa dumneavoastr, cum ar fi un copac, un tablou sau flacra unei lumnri. Observai simplitatea i frumuseea acestuia.4. Dai atenie respiraiei, ncetinind treptat, pe masur ce v simii mai linitit, ritmul inspiraiei i al expiraiei (pauz).5. Acum relaxai-v i bucurai-v de acest sentiment (pauz).6. nchidei gura i relaxai umerii, elibernd tensiunea acumulat (pauz).7. Inspirai ncet i adnc pe nas. Lsai aerul sa fie mpins afar din stomac.8. inei-v respiraia numrnd ncet pn la patru. Apoi expirai ncet pe gur n timp ce numrai pn la ase.9. Inspirai (trei, patru, cinci, ase).10. Tinei respiraia (doi, trei, patru).11. Expirai(trei, patru, cinci, ase).12. Inspirai(trei, patru, cinci, ase).13. Tinei respiraia (doi, trei, patru).14. Expirai(trei, patru, cinci, ase).15. Inspirai (trei, patru, cinci, ase).16. Tinei respiraia (doi, trei, patru).17. Expirai(trei, patru, cinci, ase).18. Inspirai (trei, patru, cinci, ase).19. Tinei respiraia (doi, trei, patru).20. Expirai(trei, patru, cinci, ase).21. Inspirai(trei, patru, cinci, ase).22. Tinei respiraia (doi, trei, patru).23. Expirai(trei, patru, cinci, ase).24. Continuai s inspirai (patru, cinci, ase).25. Tinei respiraia (doi, trei, patru).26. i expirai (trei, patru, cinci, ase).27. Reinei, dac gndurile hoinresc, abatei-v lent atenia ctre starea de relaxare (pauz).28. Acum, n timpul respiraiei, repetai n linite i calm:29. Respiraia mea este lin i ritmic (pauz).30. Respir uor i linitit (pauz).31. M simt foarte bine (pauz).32. Odat ce ai aflat cum ncepei s meditai, putei s nchidei ochii i s v concentrai asupra muzicii sau putei s continuai a privi la obiectul asupra cruia v-ai concentrat.33. Continuai s repetai.34. Respiraia mea este calm i ritmic (pauz).35. Respiraia mea este calm i ritmic (pauz).36. Sunt calm i linitit sufletete.37. Sunt calm i linitit sufletete.38. Continuai s respirai adnc i ritmic. Lsai ncordarea s dispar cu fiecare expiraie. Lsai muzica s v nconjoare (pauz).39. Dac avei ochii nchii, deschidei-i uor i rmnei cu privirea asupra obiectului care se afl n faa dumneavoastr (pauz).40. Revenii la activitaile dumneavoastr - linitit, mult mai relaxat i concentrat.41. 42. TAI CHI43. Tai chi este uneori descris ca "meditaia n micare". Aprut la nceput n China ca form de aprare, acest tip de exerciii graioase exist de aproximativ 2000 de ani. Tehnica a devenit din ce n ce mai rspndit n toata lumea, att ca baz a programelor de exerciii, ct i ca exerciii suplimentare altor metode de ngrijire a sntii. Printre avantajele exerciiilor asupra sntii se numr reducerea stresului, creterea echilibrului i a elasticitii, mai ales n rndul persoanelor n vrst. Pentru practicarea Tai chi trebuie s executai o serie de micri ale corpului ntr-un ritm lent i graios. Fiecare micare sau poziie a corpului este legat de urmtoarea fr a se face pauz.n general, practicarea Tai chi prezint siguran pentru toate persoanele, indiferent de vrst i de condiie fizic. Studiile arat c la persoanele n vrst, Tai chi poate mbunti echilibrul i reduce riscul czturilor. Deoarece micrile sunt line i nu presupun prea mult efort din partea muchilor i articulaiilor, Tai chi este preferat de multe persoane n vrst. Din aceste motive, putei practica Tai chi chiar dac suferii de diferite afeciuni cum ar fi artrita sau suntei n convalescen n urma unei leziuni.Indiferent de vrst, Tai chi ofer beneficii att pe plan fizic, ct i mintal. Micrile sunt folosite pentru reducerea stresului, creterea elasticitii, ntrirea i creterea rezistenei musculare i sporirea energiei, a vitalitii i agilitii. De asemenea, s-a dovedit c Tai chi mbuntete capacitatea aerobic, ajut la nlturarea depresiei i anxietii, poate juca un rol n scderea hipertensiunii arteriale i a nivelurilor de colesterol i mbuntete echilibrul, reducnd riscul cderilor la persoanele n vrst, toate acestea fiind confirmate prin studii ale specialitilor occidentali.nsuite corect i practicate cu regularitate, micrile Tai chi constituie o form valoroas de a v mica. Se execut n ritm propriu i nu n competiie cu altcineva. Nu avei nevoie de un spaiu larg sau de echipament deosebit, putei s practicai Tai chi oricnd i n orice loc. Este uor de fcut la fel de bine n grup, ca i individual. Deoarece micrile Tai chi sunt lente i blnde, ele nu au efect negativ, nici contraindicaii. La nceput v putei simi epuizat, dar dup ce ai deprins micrile corect, nu va mai fi o problem.