Stres,sanatate si boli:4 provocari pentru viitor

Conceptul de stres are un istoric lung si poate fundamental in sanatatea pshihologica. Cu toate astea, nu apare fara anumitemodificari, care arata o utilizare mai imprecisa si mai simpla a conceptului. Patru cercetari despre analiza stresului in sanatatea psihologica au subliniat nuanta si contexul viitor al notiunii. In primul rand, stresul poate fi intalnit in mediul inconjurator, in evaluare sau in raspunsuri (emotii sau psihologie). O conceputalizare atenta si o analiza poate face diferenta intre aceste elemente, dar si sa analizeze interrelatiile. In al doilea rand,coping-ulse refera la tranzitiile dintre stres si persoana in cauza. Intelegand exact cum coping-ul modereaza efectele stresului, inseamna o mare provocare pentru cercetarea acestui fenomen. In al treilea rand ,stresul apare la diferite persoane cu diferite personalitati si temperamente in diferite momente ale vietii lor. Oamenii pot sa fie diferiti ei in diferite stagii ale vietii lor. Aceste diferente individuale pot sa aiba un impact asupra stresului si coping-ului. In al patrulea rand stresul este un element dinamic. Evenimentele minore apar si dispar si evenimentele majore creaza o multitudine de schimbari in viata individului. Intelegerea despre cum se pot schimba stresul, coping-ul si sanatatea de-a lungul timpului, va fi un mare pas inainte pentru acest domeniu.Cuvinte cheie: stres, sanatate ,coping, personalitate, jurnale zilniceIntroducere:Efectul psihologic al stresului asupra sanatatii si imbolnavirii a ajuns la cote mari de analiza in domeniul stintific si mediatic de-a lungul a 3 decenii. Exista dovezi care sugereaza ca stresul afecteaza sanatatea direct, nu numai impactand raspunsurile individuale si neuroendocrinologice, dar si indirect, schimband comportamentele obisnuite si mai putin obisnuite pentru sanatate. De-a lungul anilor, cercetatorii au explorat cu succes cauzele principale ale mortalitatii in lume. Cele 7 articole despre aceasta tema arata dimensiunea acestei probleme si apar exemplare ale inovatiilor metodologice si statistice. Un numar mare de probleme ramane inca in picioare. Acest articol descrie pe scurt 4 provocari in jurul conceputul de stres (ce si unde este stres?), copingul (ce si unde exista coping), personalitate (nevoia de a incorpora personalitatea in viata personala) si metodologia (adoptarea metodelor in cercetarile despre stres) care ar trebui sa fie rezolvate petru aputea avansa in acest camp de cercetare a stresului asupra sanatatii psihologice.Testul 1:Ce este si unde exista stres?Conceputul de stres are o lunga si productiva istorie in cercetarea in domeniul sanatatii.Definitiile despre stres au fost associatefiecare cu o sanatate psihica si psihologica subreda. In primul rand, stresul poate fi definit prin "evenimente externe si situatii care afecteaza organismul". Binenteles, factorii psihologici stresanti ca de exemplu caldura, frigul, ranirea, pot aparea aici, mai mult chiar, in cercetarile lui Cannon si Selye, ei au folosit astfel de factori de stress pentru a studia sindromul general de adaptare. Psihologii din domeniulo sanatatii,de cele mai multe ori intorc efectele asupra psihologicului, si nu asuprafactorilor de stres psihologici, inclusiv factorii de stres majori, precum diagnosticarea unei boli, progresul acesteia si tratamentul.

Schimbarile de rol par sa fie cel mai important factor de stress, datorita influentei pe care o au asupra vietii si asupra consecintelor care ar putea fi percepute ca un eveniment discret. Adica, adaptarea tinerilor la noile roluri din societate (colegiu, angajare, casatorie), si a oamenilor in varsta care se afla in afara vietii sociale (pensionare). Oricum, exista roluri noi si pentru oamenii in varsta. De exmeplu, foarte multi adulti ajung sa aiba nevoie de ingrijire la batranete. Acest lucru are multiple consecinte, in special distrugerea vietii sociale. Efectele majore ale stresului pot sa aiba un efect negativ asupra sanatatii lor, prin numeroase evenimente minore nedorite. Aceasta dinamica, in care un factor de stres duce la altul, este specificat mai in detaliu in alte modele despre stres, in care stresul este considerat ca o pierdere de resurse. In schimb, putineresurse pot prevedea pierderi mai mari, ca atunci cand lipsa banilor pentru repararea unei masini este mai putin dureroasa in comparatie cu pierderea locului de munca. Efectul factorilor de stres majori, precum nepasarea fata de imunitate, rata morbiditatii si a mortalitatii, pot sa arate efectele combinate ale factorului de stres initial si apoi a numeroaselor evenimente; astfel de efecte dezvaluie importanta studierii factorilor de stres.Chiar daca printre evenimentele vietii, majore sau minore, si rolurile sociale apar factori de stress psihologici, factorul de stress este localizat in mod conceptual in circumstante. O a doua abordare a stresului localizeaza momentul in care o persoana este stresata. O definitie importanta a stresului apropie efectele unui eveniment din perspectiva unei persoane care a trait acel eveniment. In acest model, doua persoane se poate sa fi trait in aceleasi circumstante externe sau obiective, dar aprecierea diferita a fiecaruia poate sa determine nivelul de stress al fiecaruiaunul dintre ei. Perceptia stresului este des masurata de Modelul Stresului Perceput (PSS), care analizeaza sentimente, pierderea controlului, emotii negative, ca de exemplu nervozitate sau anxietate si abilitatea scazuta de acoopera. Modelele pot fi folosite in comparatie cu factorii de stres sau in comparative cu modelele de masurare a stresului. Aceasta abordare poate sa surprinda o anumita serie de factori de stres care provin din evenimente majore. De asemenea, pot sa surprinda efectele unui factorstresant asupra evaluarilor evenimentelor ulterioare. De exemplu, de ce oamenii care au fost diagnosticati cu cancer au pe scala PSS o mai mare frecventa asupra unui element precum: de cate ori ai avut ocazia sa iti controlezi nervii in viata ta?. O posibilitate este ca diagnosticarea cu cancer creste numarul starilor de nervozitate in viata cuiva. Alta parte este ca o persoana poate sa nu mai detina asa bine controlul asupra starii de nervozitate, acest sentiment fiind generat din alte evenimente minoredin viata sa.A treia abordare localizeaza stresul in interiorul persoanei, dar stresul este definit ca fiind factorul ce cauzeaza epuizarea. De exemplu, Verkuil, Brosschot, Meerman, and Thayer (2012) au intrebat despre intamplari care au cauzat tensiune, iritabilitate, nervozitate, tristete, sau dezamagire. Aceasta abordare structureaza prezenta sau lipsa factorului de stress, pe baza consecintelor. Aceasta abordare apare in analogie cu alte abordari despre stress, care defines stresul ca fiind prezentasau absenta unei schimbari psihologice. De exemplu, starile negative pot sa duca la crearea unor confuzii sau la producerea unor schimbari in retele sociale care duc la noi abordari ale factorilor de risc sau a situatiilor intalnite.Constructul de stressa fost in acelasi timp util, dar si aspru criticat. Roberts a scris ca termenul "stres" , pe langa ca este el insusi si propriul sau rezultat, mai este si propria-I cauza, si ca se aplica organismelorcare raspund la acesti factori, a raspunsurilor in sine (stresul) si a starilor cauzate de aceste raspunsuri. Prima provocare in cercetarea despre stres, este de a localiza stresul si de intelege efectele asupra altor localizari. Tabelul 1 arata cum poate o persoana sa decompuna efectele unei mari schimbari sociale precum cele reprezetate aici, adica trecerea de la scoala la liceu sau adiagnosticarea unei boli. O astfel de schimbare poate duce la alti factori de stres; la schimbari in evaluarile a unor evenimente majore sau minore; si poate duce la epizare.Aceste consecinte se pot influenta reciproc, astfel caevaluarile pot provoca epuizare, epuizarea poate influenta situatiile, si asa mai departe. Provocarea de a localiza stresul, implica de asemenea si o intelegere a interactiunii acestor nivele. De exemplu, cand pacientii cu cancer raporteaza cresteri a starii de stress, care parte a cestei cresteri este legata de diagnosticarea cancerului in sine si cat se datoreaza factorilor de stress care precede diagnosticarea?Ce este si unde exista coping-ul?Cumpoate cineva sa scape dintr-o stare de stres sa si sa evite consecintele negative asupra sanatatii? Despre coping s-au facut multe cercetari si studii. Cooperarea este o reactie la anumite circumstante a factorilor de risc si a emotiilor in consecinta, ducand la o analiza a distinctiei intre axarea asupra problemei si coping-ul axat pe emotie. Cu toate astea, cand e vorba de ajustari ulterioare, chiar daca oamenii incearca de multe ori sa isi schimbe anumite stari sau sentimente, poate fi mai putin important decat daca acestia folosesc strategii de abordare sau de evitare. Oamenii care constant incearca sa isi rezolve problemele, sau care isi inteleg emotiile, se pare ca au o sanatate psihica mai buna decat cei care incearca san isi evite problemele sau emotiile. Un alt model de influenta a stresului are legatura cu constructele care cad in ganduri repetitive sau a cognitiei perseverente. De exemplu, Verkuil a spus ca stresul duce la vaicareli repetate care pot duce la aparitia ingrijorarii. Ingrijorarea esteo forma negativa a gandurilor repetate, care a fost legata de o stare psihologica subreda si care poate duce la risculul aparitiei bolilor cardiovasculare. Rinaldis a definit coping-ul prin intermediul unui model despre meditatie. Acest model are elementecare sunt similare cu constructiile "meditatiei depressive (de ce eu?), cautarea de explicatii sau o gandire dorita (as vrea sa dispara cancerul). De ce sunt aceste strategii necesare I detrimental calitatii vietii si a sanatatii? Modelul propus de cognitia perseverenta include valorile negative al acestor tipuri de gandire, si modul in care gandurile negative repetate creaza reprezentari cognitive prelungite ale factorului de stres. Oricum, e important de stiut ca aceste reprezentari pot sa existe si inabsenta factorilor de stres, si grijile pot sa fie redirectionate asupra unor situatii care e putin posibil sa se intample. O alta posibilitate e ca aceste forme ale gandirii repetitive negative reprezinta o forma neconstructiva de rezolvare a problemelor.Grija este apropiata de rezolvarea problemelor si de fapt cand variatia legata de anxietate este indepartata, grija se coreleaza intr-un mod pozitiv cu coping-ul. Oricum aceste strategii au scopul doar de a reduce anxietatea si stresul si chiar sa inlature factorii de stres daca problema se poate controla. La fel putem spune si despre alte strategii care nu au nici un efect in inlaturarea actorilor de stres (ex: as vrea sa dispara cancerul).Sa intelegem exact de ce coping-ul contribuie la crearea unei serii de vicii a factorilor de stres, este o mare provocare pestru cercetarea despre coping. Mai multe studii au determinat ca coping-ul este asociat cu rezultate psihosociale pozitive, dar e mai putin stiut daca amelioreaza aceasta problema si daca da, caredin ele? Poate axarea pe problema copig-ului amelioreaza factorii de risc minori fara s afecteze factorul de risc principal sau sa ajute oamenii sa castige mai mult autocontrol asupra autoeficacitatii si eforturilor asupra coping-ului.O alta preocupare este gasirea celui mai bun model de coping. Mai multe studii au folosit perspectiva medierii. Medierea implica un factor de stres, o analiza a stresului sau epuizarea afecteaza sanatatea la un nivel ce cauzeaza coping-ul. Cu toate astea, mai multe studii auluat in consderare un model de mediere, in care gradul de relatie intre factorul de stress, stresul in sine si epuizarea sunt afectate de coping. De exemplu, factorii de stres pot sa fie legati de vaicareli atunci cand ingrijorarile sunt la un nivel scazut, dar sunt foarte strans legate atunci cand grijile sunt mari. Poate ca factorii de stres sunt legati de calitatea vietii atunci cand coping-ul este la un nivel mare, dar se afla in legatura stransa cand coping-ul este la un nivel mic. In aceste modele, coping-ul inca intervine intre factorul de stres si epuizare, doar ca intr-un mod diferit. Studiile despre interventii sunt mai degraba studii observationale in folosirea modelelor moderatoare, dar moderarea este pauzibila in studiile observationale. Examinarea acestor modele alternative este o directive importanta pentru viitor.Provocare 3: nevoia de a incorpora personalitatea in viataAu existat mai multe cercetari care au dezvaluit componentele personalitatii pentru modelul celor 5 factori (FFM )care auefect asupra duratei de viata si asupra starii de sanatate. De exemplu, Friedman, folosind date din Terman Life Cycle Study, a dezvaluit ca starea de contienta din copilarie poate determina prelungirea duratei de viata, fiind comparat cu perioada de maturitate, dupa nivelul de colesterol si presiunea arteriala care pot aparea. In ultimele doua secole, cele mai multe cercetari au fost axate inspre a analiza cum se transmit aceste efecte pozitive. S-a demonstrat mai recent ca starea de "constienta" poate modera schimbarile de sanatate datorate stresului, precum cei care au un nivel mai scazut de constientizare, raspund in mod negativ la factorii de stress, decat cei care au un nivel ridicat de constientizare.Aceste descoperiri au create multe cai prin carepersonalitatea si stresul si-ar putea extinde influenta protectoare sau deopotriva distrugatoare: in mod direct prin schimbari in starea de sanatate, sau indirect influentand legaturile intre stress si sanatatea. O a treia cale ar fi in anumite componenteale FFM care ar putea influenta direct frecventa si natura factorilor de stres si a experientelor individuale. Cu toate astea, ca sa elucidam complet cum personalitatea si stresul interactioneaza de-a lungul timpului, e nevoie de cercetari pentru a studiaabordarile din timpul vietii. Friedman a sugerat ca legatura dintre personalitate si anumite boli pot simultan sa apara de=a lungul unei perioade lungi de timp. Si le-a spus cercetatorilor sa foloseasca o noua abordare a personalitatii. Mai mult, el a afirat ca cercetatorii nu pot aloca participantilor o anumita personalitate au un anume factor de stress, si in cocescinta ne mai raman modelele corelationate. Drept rezultat, este nevoie de o cercetare a mai multor aspecte de-a lungul a mai multor ani, pentru a intelege bine legatura cauzala intre personalitate, stres si starea de sanatate. Exista mai multe directii, indivizii vor selecta, vor gasi si vor crea diferite medii si factori de stres, care pot declansa o serie de evenimente minore, iar ca rezultatnu este intelept sa se foloseasca o singura cale de acces.Un studiu recent a lui Mroczek and Spiro (2007) ,a ridicat noi provocari in ce priveste cercetarea viitoare a stresului. Intr-un studiu care a durat 18 ani, acesti autori au studiat schimbarile personalitatii si influenta riscului de mortalitate. Ei au descoperit ca participantii a caror nevroza a crescut n timp si a avut un nivel ridicat de nevroza, erau mai predispusi spre a muri, comparativ cu participantii fara astfel de probleme. Un numar de factori pontentiali ar putea fi evaluat pentru aceste descoperiri, stfel ca participantii cu o nevroza mai ridicata ar putea adopta si alte comportamente nesanatoase, precum fumatul sau consumul de alcool. Ca o completare, poate ca nivelele crescute ale nevrozei reduc abilitatea individului de coping cu factorii de stress sis a invete noi strategii de coping. Schimbarile de personalitate in timpul vietii nu se restrang la nevroze. Roberts, Walton, and Viechtbauer (2006) au aratat ca constientizarea, deschiderea, sociabilizarea se schimba; cu toate astea, cresterile si descresterile sunt observabile in diferite etape ale vietii. Indifferent de solutie, o provocare pentru viitoarele cercetatori ar fi sa se studieze cum poate cursul vietii sa exploreze mai multin schimbarile de personalitate si cum pot acestea influenta capacitatea de a raspunde la stres, precum si impactul direct asupra mortalitatii.Rolul personalitatii in studiul despre stresului, nu a fost restrans la modelul FFM. De exemplu alexitimia, tipul D, ostilitatea clinica, perfectionismul si autocontrolul, par sa modereze efectele stresului. Studiul lui Howard and Hughes studiaza validitatea personalitatii de tip D asupra populatiei. Personalitatea de tip D, definite ca o afectivitate negative ridicata si asociata cu o inhibitie sociala, pare a fi asociata cu bolile de inima si cu atacurile de inima. Cu toate astea, natura precisa a constructelor si relatia dezvoltarii bolilor cardiovasculare au ridicat intrebari. Ferguson si colegii sai au facut oanaliza taxometrica pentru a analiza daca constructia este specifica sau dimensionala, concluzionand ca cea din urma este cea mai reprezentativa. Smith, intr-un articol editorial despre publicarea a 2 modele legate de pacientii cu problem cardiac, a aratatun numar de aspect conceptuale si metodologice legate de construct. Aceptarea provocarii a fost abandonata deoarece a fost amentintatoare pentru cercetatorii de apoi, in a oferi un test mai riguros si mai statistic a modelul personalitatii de tip D pentrua lamuri daca intregul este mai mare decat partile individuale. Nu numai, aceste controverse ofera suport ulterior pentru nevoia de a adopta cursul vietii si abodarile legate de stress si cercetare a personalitatii.Provocarea 4: adoptarea mai multor modele de cercetare a stresuluiUn numar mare de cercetarii care au explorat efctele stresului asupra sanatatii au fost bazate pe studii de laborator, metodologii de sectionare si studii cu un singur element sau o singura ipostaza a stresului. Acesta a fostcazul studiilor explorarii relatiei dintre stress si comportamente sanatoase. Astfel de abordari au ignorant dovezile care au aratat fluctuatiile in care factorii de stres apar in viata de zi cu zi si fiind importante n ntelegerea proceselor de aparitie a stresului, iar factorii de stres majori pot avea un efect n serie asupra anumitor experiente nedorite. Acesti autori au sustinut ca indicii de stres nu ofera o explicatie a ceea ce se intampla in viata de zi cu zi si de fapt evenimentele zilnice suntcele care au semnificatie asupra pericolelor care pot surveni pentru sanatate si ar trebui evaluate. Nu numai, in 30 de ani de la publicarea acestui articol, adoptarea acestor teorii a fost relativ inceata.In ultimul secol, un numar mare de metode au dezvaluit noi cai si noi transformari care permit cercetatorilor sa identifice stilurile de moment si schimbarile de comportament care pot fi associate cu pericolele pentru sanatate. Aceste tehnici, denumite ca metode de experimentare a probelor sau metode de zilnice, permit evaluari "in situ" a comportamentelor si ce e mai important permit deducerea cauzalitatii. In cercetarea stresului, folosirea jurnalelor a devenit foarte populara. Acestea au permis cercetatorilor sa inregistreze zi de zi si cele mai micievenimente si factorii de stres, avand avantajulde a nu se limita la un anumit numar de experiente. Factorii de stres zilnici sau certurile sunt situatii, ganduri sau experiente care, atunci cand apar, produc sentimente negative ca de exemplu iritarea, ingrijorarea si frustrarea, facandu-te sa fii constient ca scopurile tale/telurile si planurile ar putea fi dificil sau imposibil de atins. Un exemplu excelent de studiu de jurnal este inclus in urmatoarea situatie. Dupa cum s-a subliniat mai sus, folosireajurnalelor electronice a investigat efectele evenimentelor stresante de moment si episoadele ingrijoratoare pentru sanatate si au gasit suport pentru ipoteza cognitiva perseveranta.Exista un numar de beneficii al folosirii metodei jurnalului zilnic sau experimentarea tehnicilor de momet. Acestea apar in cartea lui Affleck, care a afirmat ca studiile jurnalelor zilnice permit cercetatorilor a. sa analizeze atent momentele in timp real, b. sa reduca erorile, c. sa inteleaga anumite forme de confuzie prin utilizarea participantilor si autocontrolul lor si d. sa stabileasca precedente temporale pentru intarirea deducerilor cauzale. Metodele zilnice pot fi folosite nu numai sa inregistreze comportamentele actuale, dar si sa examineze cum variaza modelele de comportament ca functie a interventiei. Mai mult, folosirea jurnalelor zilnice permite cercetatorilor sa foloseasca tehnici statistice sofisticate pentru a examina efectele zilnice asupra unei persoane impreuna cu alti factori precum personalitatea sau sexul.Jurnalele zilnice permit cercetatorilor sa incorporeze design-uri pentru a explora relatiile cauzale intre stres si pericolele pentru sanatate. De exemplu, cercetatorii ar putea explora idea prin care elementele de stres dintr-o dimineata ar putea prezicedureri dupa-masa sau cat de mult stres poate fi cauzat in acea zi ca sa afecteze procesele fiziologice si psihologice. Aceste metode ar putea fi usor incorporate in asteptarile de zi cu zi. Exista 3 metode diferite pe care cercetatorii ar trebui sa le iain considerare cand se planifica design-urile pentru cercetarile despre stres:1. Contingentul de interval: participantul completeaza jurnalul la intervalele specificate anterior. De exemplu, acest protocol este util daca vrem sa stim elementele de stres dintr-o zi si daca se relationeaza cu comportamentele de sanatate si daca aceasta relatie variaza in timp. Aceste protocoale sunt utile pentru comportamente frecvente fara un inceput exact sau un sfarsit.2. Contingentul de eveniment: participantul completeaza jurnalul de fiecare data cand se intampla ceva. De exemplu, acest protocol este util daca suntem interesati sa investigam daca fumatul are anumite elemente de stres in spate. Aceste protocoale sunt utile pentru a masura prevalenta evenimentelor.3. Contingentul de semnal: participantul completeaza jurnalul ca raspuns la alarme unui computer sau un dispozitiv asemanator. De exemplu, acest protocol este util ada crem sa stabilim daca stresul zilnic este asociat cu episoade dureroase la pacientii cu boli cronice. Aceste protocoale sunt utile pentru inregistrarea datelor penrtru distribuire, frecventa si durata evenimentelor.Datele din procesele zilnice sunt ierarhice. Astfel, procedurile pe mai multe nivele ar trebui folosite pentru a analiza astfel de date. De exemplu, daca vrem sa stim daca elementele de stres zilnice influenteaza comportamentele pentru sanatata si daca relatia e moderata de personalitate sau de interventie, ar trebui sa setam un model multinivelar in 2 stadii. Stadiul 1 ar fi variatia zilnica a elementelor de stres zilnice si comportamentele sanatoase si Stadiul 2 ar fi intre variatia subiectilor in personalitate sau interventie. In modelarea pe mai multe nivele, capacitatea la un anumit nivel devine parametrul care este analizat la urmatorul nivel. Procedurile pe mai multe nivele pot fi folosite pentru a examina date experimentale cu probe repetate si date fiziologice. Cu toate astea, doar putine studii au explorat relatiile intre probele azilnice de stres si asteptarile psihologice legate de stres.Metoda reconstructiei zilei (DRM) a fost introdusa de Kahneman si colegii sai ca o alternativa a metodei zilnice. DRM este o tehnica structurata care ii pune pe participanti sa imi aminteasca evenimentele si starile de sanatate din ziua anterioara. Daca proba despre reamintire este standardul de aur, DRM este o tehnica eficienta si mai rapida. De exemplu, Stone a utilizat DRM pentru a examina ritmurilezilnice a emotiilor pe o scara mai mare a investigarii si a identificat un numar de modele specifice care nu au fost observate anterior. Autorii au vorbit despre faptul ca metodele zilnice sunt scumpe, si nu permit detectarea unor modele de comportament sau emotie. O alta preocupare este ca metodele zilnice s-au folosit impreuna cu cercetarile despre stres pentru a identifica intervalul de timp potrivit pentru probe. Daca intervalul este prea mare sau prea mic pentru proces, exista riscul ca relatia investigata sa nu fie observata si sa duca la o cloncluzie falsa. Astfel, este necesar sa se faca omunca atenta pentru a maximiza sensibilitatea fiecarui studiu. Nu numai, ambele studii au merite substantiale si permit cercetatorilor sa dezvolte design-uri complexe pentru a testa predictorii multipli; pentru a explora consecintele elementelor de stresmajore sau minore ale evenimentelor zilnice si pentru a fi incorporate in campul longitudinal al vietii.Exista o problema finala despre care ar trebui sa vorbim. Ramane o nevoie urgenta de stabilire a rolului cauzal al stresului in dezvoltarea bolilor. Exista o dovada cazuala in termeni de impact a evenimentelor din viata care par necontrolate, cum ar fi dezastrele naturale, ele finnd asociate cu infarctul miocardic si riscul mortalitatii. Cu toate astea, exista alte cazuri in care directia asteptarilor relatiei stres-sanatate este mai putin clara. Astfel, este in viziunea noastra ca adoptarea cursului vietii si apropierile longitudinale si a imbunatatirii cooperarii intre noi, si a utilizarii design-urilor zilnice ne vom muta cu un pas mai aproape de stabilirea directiei cauzale a stresului in sanatate.ConcluziiDaca se creeaza studii despre stres si sanatate, intelegerea noastra despre de ce, cum,, cand si pentru cine au loc evenimentele negative, emotiile noastre vor deveni mai nuantate. Presupunereaca acelasi eveniment este subiectiv sau ar trebui sa aiba aceleasi consecinte pentru fiecare persoana care o experimenteaza, nu vor mai exista garantii. In locul lor, evenimentele vor fi intelese in contextul personalitatii si a stadiilor vietii unui individ. Ca o adaugare la tranzactia intre persoana si eveniment, tranzactiile intre focalizarea pe un eveniment stresant si a altor aspecte din viata individului vor face parte dintr-o intelegere generala. Cum aceste tranzzactii au loc zilnic la un nivel momentan vor desena o imagine dinamina a stresului si a sanatatii. Nu este o problema de imaginat cum ar arata o astfel de cercetare; mai mult chiar, studiile incorporeaza unele daca nu toate avansarile. Prin indeplinirea acestor 4 provocari care apar aici, aceste prevestesc cercetarile viitoare despre stres in sanatatea psihologica.