STRATEGII DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂRII

ACTIVE ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

PROF. TIHONIUC NICOLAE

ETAPELE PREMERGĂTOARE ALEGERII UNEI STRATEGII DIDACTICE1. EXAMINAREA SCOPURILOR ŞI A

OBIECTIVELOR DE ATINS ;2. ALEGEREA CONŢINUTURILOR

CORESPUNZĂTOARE, ADAPTAREA , SISTEMATIZAREA ŞI ORGANIZAREA ACESTORA;

3. EXAMINAREA EXIGENŢELOR ŞI ORIENTĂRILOR IMPUSE DE NORMELE ŞI PRINCIPIILE DIDACTICE;

4. EXAMINAREA ALTERNATIVELOR METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE DISPONIBILE;

5. ANALIZA RESURSELOR DISPONIBILE: UMANE, MATERIALE, DE CONŢINUT, DE TIMP ŞCOLAR;

6. OPTAREA PENTRU O ANUMITĂ FORMĂ DE GRUPARE A COLECTIVULUI DE ELEVI;

7. ALEGEREA METODELOR, TEHNICILOR DE INSTRUIRE, MIJLOACELOR DIDACTICE ;

8. ELABORAREA UNOR SOLUŢII ALTERNATIVE ASUPRA POSIBILITĂŢILOR ŞI CĂILOR OPTIME DE COMBINARE A METODELOR, MIJLOACELOR ŞI FORMELOR DE ORGANIZARE A ELEVILOR;

9. OPŢIUNEA ASUPRA STRATEGIEI DIDACTICE DE URMAT,10.APLICAREA STRATEGIEI DIDACTICE ÎN MOD FLEXIBIL ŞI

PARTICULAR ÎN CADRUL ACTIVITĂŢII DIN CLASĂ;11.EVALUAREA PERMANENTĂ A DEMERSURILOR

ÎNTREPRINSE ŞI ADAPTAREA STRATEGIEI LA SITUAŢIILE SPONTANE;

12.APRECIEREA FINALĂ A EFICIENŢEI STRATEGIEI DIDACTICE DESFĂŞURATE;

13.EMITEREA DE PREDICŢII CARE VIZEAZĂ MODUL CUM VA FI FOLOSITĂ STRATEGIA DIDACTICĂ ÎN ACTIVITĂŢILE VIITOARE.

CLASIFICAREA STRATEGIILOR DIDACTICE(CF. IOAN CERGHIT- SISTEME DE INSTRUIRE ALTERNATIVE ŞI COMPLEMENTARE. STRUCTURI, STILURI ŞI STRATEGII, 2002, PAG. 280-283) DUPĂ NATURA ACTIVITĂŢII SE POT DISTINGE:

• STRATEGII COGNITIVE(DE PRELUCRARE A INFORMAŢIILOR);• STRATEGII ACŢIONALE SAU PSIHOMOTORII;• STRATEGII AFECTIV –EMOŢIONALE( DE ÎNVĂŢARE PRIN TRĂIRE AFECTIVĂ).

DUPĂ IMPLICAREA CREATOARE /NONCREATOARE A PROFESORULUI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ:

• STRATEGII BAZATE PE OBIŞNUINŢĂ, PE AUTOMATISM;• STRATEGII BAZATE PE COMPLEXE DE DEPRINDERI ;• STRATEGII NOVATOARE, CE DAU FRÂU IMAGINAŢIEI ŞI INTELIGENŢEI PROFESORULUI;• STRATEGII IMITATIVE .

DUPĂ LOGICA GÂNDIRII PROPUSĂ ELEVILOR:• STRATEGII INDUCTIVE;• STRATEGII DEDUCTIVE ;• STRATEGII TRANSDUCTIVE, DIVERGENTE;• STRATEGII DIALECTICE;• STRATEGII IPOTETICE;• STRATEGII ANALOGICE;• STRATEGII ANALITICE;• STRATEGII INTEGRATIVE SAU DE SINTEZĂ;• STRATEGII DESCRIPTIVE;• STRATEGII INTERPRETATIVE;• STRATEGII LUDICE;• STRATEGII MIXTE ( DE TIP INDUCTIV/DEDUCTIV);

DUPĂ GRADUL DE DIRIJARE AL ÎNVĂŢARE AL ELEVULUI, AVEM:

• STRATEGII ALGORITMICE;• STRATEGII EURISTICE;• STRATEGII MIXTE;• STRATEGII CREATIVE.

DUPĂ ORIGINEA MOTIVAŢIEI ÎNVĂŢĂRII:• STRATEGII EXTERNE;• STRATEGII INTERNE.

DUPĂ MODUL DE GRUPARE AL ELEVILOR, AVEM:• STRATEGII FRONTALE;• STRATEGII DE GRUP ( COLECTIVE);• STRATEGII DE MICROGRUP ( ECHIPĂ);• STRATEGII DE LUCRU ÎN PERECHI ( DUALE);• STRATEGII INDIVIDUALE ( LUCRUL INDIVIDUAL, INDEPENDENT); STRATEGII MIXTE.

STRATEGIILE INTERACTIVE SUNT EFICIENTE PRIN ACEEA CĂ ÎNCURAJEAZĂ INTERACŢIUNILE POZITIVE DINTRE ELEVI.

METODE GRUPATE PE MOMENTELE LECŢIEI

Strategii de realizare a etapei EvocăriiActivităţile din această fază sunt menite

să readucă în mintea elevilor cunoştinţe anterioare legate de o anumită temă, să le stârnească interesul şi să îi facă să-şi stabilească scopuri pentru învăţare.

Brainstormingul (individual, în perechi sau cu întregul grup) este o metodă prin care se dezvoltă spiritul creativ şi se formează comportamente creative prin exersarea gândirii divergente, care invită la elaborarea unor soluţii personale pentru problemele identificate, gândire care se caracterizează prin flexibilitate, fluenţa ideilor, asociaţiilor sau cuvintelor şi originalitate.

- Metoda FRISCO propune elevilor abordarea unei probleme sau subiect din mai multe perspective şi pe baza unui rol specific prin care să se acopere o anumită dimensiune a personalităţii (sociabilitate, impulsivitate, activitate, vioiciune, excitabilitate) – poate fi folosită înaintea propunerii de rescriere a unui text.

- Metoda 6-3-5 - elevii sunt grupaţi câte şase, fiecare scrie timp de cinci minute trei interpretări posibile ale aceleiaşi sintagme / structuri, apoi transmite foaia tuturor celor din grup, aceştia îmbunătăţindu-le, modificându-le din perspectiva proprie, deschizând colegului lor noi perspective, ajutându-l să-şi îmbunătăţească viziunea personală printr-un punct de vedere exterior lui. În final se evaluează ideile obţinute.

- Metoda Phillips 6-6 - grupuri de şase elevi dezbat o problemă şase minute, purtătorii de cuvânt prezintă lista soluţiilor identificate de grupul lor, soluţia optimă fiind considerată cea cu frecvenţă maximă în liste.

Termenii cheie - profesorul poate alege patru sau cinci termeni-cheie dintr-un text pe care să-i scrie pe tablă. Elevii, în perechi, au cinci minute la dispoziţie pentru a decide, prin brainstorming, ce relaţie poate exista între aceşti termeni, cum vor fi puşi în relaţie în textul pe care urmează să-l citească, ce problemă prefigurează.

Ciorchinele este o metodă de brainstorming nelineară. Profesorul scrie un cuvânt sau o propoziţie – nucleu în mijlocul unei pagini sau table. Elevii scriu cuvinte sau sintagme ce le vin în minte legate de tema respectivă.

Stabilirea succesiunii evenimentelor - profesorul poate scrie pe bucăţi separate de hârtie cinci sau şase evenimente individuale sau etape dintr-o înlănţuire de tipul cauză-efect.

Scrierea liberă - se poate cere elevilor să scrie în cinci minute, fără oprire, tot ce le trece prin minte în legătură cu un anumit subiect, adică să facă o prezicere pentru textul ce urmează a fi studiat

Analiza trăsăturilor semantice - este o metodă de activare şi dezvoltare a cunoştinţelor anterioare, utilă mai ales când elevii ştiu puţine lucruri despre subiectul ce urmează a fi studiat. Esenţa acestei strategii constă în compararea trăsăturilor subiectului nou, şi mai puţin cunoscut, cu trăsăturile altor două subiecte mai bine cunoscute.

Categorizarea - prin această metodă, elevii vor organiza ideile care le-au venit în timpul brainstormingului. Ce contează aici mai mult este atât produsul final, cât şi procesul de categorizare în sine.

Strategiile de predare pentru etapa Realizării sensului

SINELG (Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii) este o modalitate de codificare a textului care permite celui care învaţă să citească şi să înţeleagă în mod activ şi pragmatic un anumit conţinut.

Procedeul recăutării - acest procedeu este util atunci când elevii au nevoie de ajutor în lectura unui text în care trebuie să găsească informaţii.

Predarea reciprocă se face în grupuri de patru până la şapte participanţi. Toţi participanţii au exemplare din acelaşi text şi joacă, pe rând, rolul profesorului.

Ghidurile de studiu sunt de fapt nişte fişe cu întrebări care orientează atenţia elevilor în timpul lecturii asupra anumitor idei din text.

Jurnalul cu dublă intrare este deosebit de util în situaţii în care elevii citesc texte mai lungi, în afara clasei, dar şi în abordara textelor care pot fi interpretate din perspective diferite.

Mozaicul presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi predarea achiziţiilor dobândite de către fiecare membru al grupei unui alt grup. Elevii sunt împărţiţi în grupuri eterogene de patru elevi, fiecare primind câte o fişă de învăţare numerotată de la unu la patru. Fişele cuprind părţi ale unei unităţi de cunoaştere.

Bulgărele de zăpadă este o altă metodă modernă ce vizează înglobarea mai multor variante de interpretare a unei secvenţe dintr-un text într-o singură variantă. Activitatea se desfăşoară pe grupe. Pe o foaie de flip-chart se scrie secvenţa ce urmează a fi interpretată şi i se dă primei grupe să scrie varianta ei de interpretare. Grupa a doua şi a treia primesc succesiv foaia, cerându-li-se să completeze prima variantă, să o înlocuiască secvenţial sau să o schimbe total.

Strategii de realizare a Reflecţiei Termenii cheie, revăzuţi Elevii, cărora li s-au dat termeni cheie

înainte de lectură şi cărora li s-a cerut să-i pună în relaţie, pot acum să fie puşi să descrie relaţia care există între aceşti termeni în text.

Stabilirea succesiunii evenimentelor, revăzută

Acum li se poate cere elevilor să refacă succesiunea evenimentelor conform textului, iar perechile de lucru pot fi rugate să explice clasei de ce ei au preferat o anumită ordine.

Ghidurile de studiu, revăzuteDacă un ghid de studiu a fost bine

conceput, el începe prin a le cere elevilor să adune informaţii din diferite părţi ale textului.

Jurnalul cu dublă intrare, revăzut Profesorul revine la text cerându-le

elevilor să spună ce comentarii au făcut în legătură cu pasaje diverse pentru ca, pe baza propriilor observaţii, să atragă atenţia asupra unor fragmente pe care ţine neapărat să le discute.

Eseul de zece minuteDupă relectura unui text sau după o

discuţie cu clasa, elevii pot fi ajutaţi să-şi adune gândurile, dacă li se cere să redacteze un eseu de zece minute cu tehnica scrierii libere.Eseul de cinci minute

Acesta se foloseşte la sfârşitul orei pentru a-i ajuta pe elevi să-şi adune ideile legate de tema lecţiei şi pentru a-i da profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a întâmplat în plan intelectual în acea oră.

Organizarea graficăEste utilă pentru că face vizibile procesele de

gândire implicate într-o investigaţie. Trei modele de organizare grafică, deosebit de utile, sunt: ciorchinele, tabelul conceptelor şi cuburile.

Tabelul conceptelor este un model de organizare a informaţiei înainte de redactare a unei lucrări.

Tabelul T este o modalitate de organizare grafică a reacţiilor binare (da / nu, pro / contra ).

Diagrama Venn este formată din două cercuri mari care se suprapun parţial.

Cubul presupune exploatarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme. Clasa este împărţită în şase grupe.

Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi profund formativă a produselor realizate de grupuri de elevi.

Strategii pentru realizarea extensiei sau metodele alternative de evaluare

În sprijinul organizării activităţilor bazate pe stimularea creativităţii, a originalităţii tratării unei teme, a învăţării prin descoperire, a completării cunoştinţelor dobândite în cadrul orelor de curs, profesorii pot folosi strategii didactice cum ar fi: portofolii, hărţi conceptuale, proiecte tematice, interviuri, jurnalul de lectură sau cel reflexiv, studiul de caz. Elevii au ocazia de a-şi exprima propriile opinii, atitudini faţă de materialul studiat şi asupra modului în care doresc şi pot să-l studieze.