BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ„GEORGE BARIŢIU”

COMUNICAREA DE MARKETING ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE

Instituţiile publice din România au avut o soartă diferită faţă de companiile private supuse regulilor economiei de piaţă.

Astfel au ajuns în prezent: Nereformate În continuă tranziţie Neadaptate nevoilor cetăţeanului Conduse defectuos Neprofesionaliste Netransparente Izolate comunicaţional

“Marketingul este o activitate societală omniprezentă, care merge mult dincolo de vânzarea de pastă de dinţi, săpun sau oţel.”

Statul şi autorităţile locale nu au opţiunea de a aplica sau nu marketingul social în politica lor, acesta fiind una dintre acţiunile lor de bază.

Marketingul progresist nu este rezultatul unor acţiuni exterioare, ci îşi găseşte resorturile în interiorul organizaţiei în care este aplicat, principiile sale reprezentând un bun model de funcţionare pentru instituţiile publice.

Acţiunile instituţiilor sunt netransparente iar comunicarea se face întrerupt, la presiunile presei şi ale sectorului neguvernamental.

Organizaţiile moderne însă dedică atenţia cuvenită comunicării, privind-o atât ca proces controlabil dar şi ca efect inevitabil al oricărei acţiuni (inclusiv non-acţiunii).

Manifestarea comunicării continue trebuie să fie firească pentru fiecare organism public. Principalele forme de comunicare trebuie să fie comunicare internă a valorilor organizaţiei, cu efect asupra produsului sau serviciului oferit şi comunicare externă atent reglementată.

DESCRIEREA BIBLIOTECII JUDEŢENE „GEORGE BARIŢIU” BRAŞOV

A fost înfiinţată în 1835 sub numele de “Casina Română” din dorinţa negustorilor români de a avea un loc comun de întâlnire.

Biblioteca Judeţeană oferă în prezent aproape 450.000 de documente, marea majoritate cu acces liber la raft, restul putând fi accesate la sediul instituţiei.

În fiecare an peste 5.000 de utilizatori se înscriu pentru serviciile Bibliotecii Judeţene Braşov.

Produsul

Distribuţia – Sediu Central şi 7 alte filiale (secţii în română, franceză, engleză, maghiară, secţii de împrumut, carte rară, mediateci, săli de lectură)

Preţul – 6 lei / 3 lei redus Promovare: Biblioteca are o identitate

vizuală care nu este însoţită însă de o platformă completă de identitate cu tot ce înseamnă viziune, misiune, obiective şi valori.

Puncte tari Puncte slabe

Tradiţie, sursă de mesaje de încredere Lipsă strategie de comunicare

Identitate vizuală (logo) Lipsa unei platforme de identitate (misiune, viziune, obiective)

Statistici de utilizare Comunicare internă deficitară, preponderent pe verticală

Infrastructură dezvoltată Imagine perimată, depăşită

Numeroase oportunităţi de comunicare (evenimente)

Nu există un control al calităţii evenimentelor susţinute

Promovare ieftină (BTL) Lipsa unui specialist de marketing

Reţea media Lipsa unui buget de comunicare

Site web, blog Lipsa unor cercetări de marketing

Personal educat Amatorism, improvizaţie în comunicare

CERCETARE DE MARKETING

Tema cercetării este “Opinia tinerilor braşoveni între 18 şi 25 de ani din Municipiul Braşov cu privire la serviciile Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov”.

Populaţia cercetată este de 14.519 persoane. Eşantionul a fost de 120 de persoane,

eroarea rezultată fiind de 9%. Ca metodă de eşantionare am ales

eşantionarea aleatoare în trepte. Eşantionul a fost validat cu ajutorul testului

de comparare a diferenţelor dintre procente.

Am ales să cercetez opinia tinerilor deoarece această generaţie urmează la conducere şi ea va deţine puterea de cumpărare cea mai mare peste unul-două decenii.

Cercetarea urmăreşte două direcţii: Prima se referă la obiceiurile de lectură ale

tinerilor din Braşov. Cărţile citite, sursa acestora sau în ce măsură vizitează filialele Bibliotecii Judeţene, cu scopul de a cunoaşte această categorie de consumatori.

A doua se referă la accesul şi calitatea serviciilor pe care biblioteca le oferă clienţilor săi.

Cercetarea a confirmat următoarele ipoteze: Mai mult de 30% dintre tineri citesc o carte la

două luni. Nu există o legătură între educaţia tinerilor şi

numărul de cărţi citite. Nu există legătură între frecventarea bibliotecii

şi sexul respondenţilor. Media notelor acordate aspectului “fond de

carte” nu depăşeşte valoarea 2. Mai puţin de 30% dintre tinerii braşoveni

cunosc serviciile auxiliare ale Bibliotecii Judeţene.

98,3% dintre tineri au răspuns că citesc în mod uzual şi mai mult de jumătate citesc cel puţin o carte pe lună.

Principala sursă de carte pentru ei este librăria, urmată de biblioteca proprie şi cea publică.

Dintre cei care citesc un procent de 54,2% folosesc serviciile Bibliotecii Judeţene Braşov.

Întrebaţi cu privire la alte servicii oferite de Bibliotecă au răspuns în procent de 51,6% că nu au auzit de astfel de servicii. Însă când au primit variante de răspuns cel puţin 84% au ales una sau mai multe.

Aspecte în ordinea importanţei: 1. modul de căutare al cărţilor 2. fondul de carte 3. durata împrumutului 4. preţul abonamentului

Cei care s-au născut în Braşov frecventează Biblioteca Judeţeană mai rar decât cei care locuiesc aici de mai puţin de 5 ani.

Cercetarea garantează cu o probabilitate de 95% că procentul celor care utilizează serviciile Bibliotecii Judeţene din totalul populaţiei cercetate este cuprins în intervalul [45% - 63%]

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

respect, decenţă,conştiinciozitate, erudiţie, bună

organizare

„Să îngrijim şi să punem ladispoziţia braşovenilor experienţa umană.”

„Vom fi un important centrucultural regional, un păstrător al cuvântului scris şi un spaţiu de

intersecţie şi efervescenţă a ideilor.”

Pentru a realiza o mai bună comunicare instituţia trebuie să găsească căi de comunicare specifice grupurilor ţintă.

Dacă vor să ajungă la tineri trebuie să ajungă la prietenii lor, în special la inovatori şi la liderii de opinie.

Imaginea perimată se poate schimba în timp după modelul „analog este noul digital”. Avantajul cărţii este că oricât de mult ar avansa tehnologia, cititul unei cărţi nu poate fi simulat.

Nu este suficient ca biblioteca să fie un depozit de produse culturale, ci trebuie să devină un loc viu, interactiv.

Ca tehnici de promovare consider că cele mai potrivite sunt instrumentele oferite de Relaţiile Publice. Acestea implică un buget mai restrâns, au rezultate pe termen lung şi nu mai poartă eticheta de “neconvenţionale”.

De asemenea să respecte cele cinci principii ale marketingului progresist: marketingul orientat spre consumator, marketingul inovator, marketingul valorii, marketingul cu sentimentul misiunii şi marketingul societal.

Mulţumesc!