Strategie de dezvoltare

105
Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România Strategia de dezvoltare durabilă a orașului Uricani Strategia de dezvoltare durabilă a orașului Uricani 2015-2020 Document elaborat în cadrul proiectului “Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România, cod SMIS 27520 Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional 1

Transcript of Strategie de dezvoltare

Page 1: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Strategia de dezvoltare durabilăa orașului Uricani

2015-2020

Document elaborat în cadrul proiectului “Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul

autorităților administrației publice locale ale orașelor din România, cod SMIS 27520”

Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității

Administrative 2007-2013

1

Page 2: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Manager proiect: DorinCIOMAG Expert Politici Publice: Florina Ramona MARKUS

Expert Managementul Proiectelor: Valentina MARTINOV

Expert Management Financiar: Alenka Maria GAL

Document elaborat sub îndrumarea experților:Rodica Niță și Lorena Stoica

Beneficiarul proiectului:Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației

Publice

ParteneriAsociația Orașelor din România

Asociația Secretarilor Orașelor din România

Perioada de implementare26.02.2014 – 26.11.2015

Obiectivul general al proiectuluiÎntărirea capacităţii administrative a autorităţilor

administraţiei publice centrale şi locale.

Scopul proiectului:Dezvoltarea capacităţii de planificare strategică la

nivelul oraşelor din România

2

Page 3: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

PREAMBUL

Documentul de față a fost elaborat in cadrul proeictului “Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România, cod SMIS 27520”, proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-2013. Obiectivul general al proiectului esteîntărirea capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. În acest sens proiectul își propune, pe termen lung dezvoltarea capacităţii de planificare strategică la nivelul oraşelor din România.

Strategia de Dezvoltare Durabilaa Orașului Uricani 2015-2020, realizată sub îndrumarea experților MDRAP, devine parte a rezultatelor proiectului, obținute în cadrul Regiunii de Dezvoltare SV.

Strategia de Dezvoltare Durabila a Orașului Uricani 2015-2020 a fost elaborată, respectând principiile Egalității de Șanse, propunându-și intervenții pe termen lung prin care sa asigure politicile şi practicile prin care să nu se realizeze nicio deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, indiferent de: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.

Cuprins

3

Page 4: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Cap. Subcap. Sscap Denumire Pag I PREZENTARE GENERALĂ 6

1.1 Istoric 61.2 Localizare 81.3 Cadrul natural 9

1.3.1 Relief 111.3.2 Solul si subsolul 111.3.3 Hidrologia 111.3.4 Vegetatie si fauna 121.3.5 Clima 12

II INDICATORI DE REFERINŢA PRIVIND SITUAŢIA ACTUALĂ

14

2.1 Suprafaţa administrativă 152.1.1 Intravilanul localităţii 152.1.2 Fondul locativ 16

2.2 Demografie 172.3 Infrastructură şi echipare edilitară 23

2.3.1 Căi de acces si transport 232.3.2 Alimentare cu apă şi apă uzată 242.3.3 Energie termică 262.3.4 Reţea iluminat public 272.3.5 Poştă şi telecomunicaţii 27

2.4 Infrastructură de sănătate şi asistenta socială 272.4.1 Servicii de sănătate 272.4.2 Servicii de asistenţă socială 29

2.5 Infrastructură de învăţămân 302.6 Cultură, culte şi agreement 332.7 Economie 35

2.7.1 Industrie 372.7.2 Agricultură 38

2.8 Mediu înconjurător 432.8.1 Calitatea mediului 432.8.2 Managementul deşeurilor 442.8.3 Spaţii verzi 452.8.4 Fond forestier 462.8.5 Riscuri naturale 472.8.6 Situaţii de urgenţă 47

2.9 Administraţie locală 482.10 Condiţii care asigură mediul adecvat pentru dezvolctare

durabilă56

2.11 Indicatorii privind investiţiile publice 56III ANALIZA SITUATIEI ACTUALE 58

3.13.2

Analiza SWOTPlan de actiune 2015 - 2020

5871

4

Page 5: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

CAP.I PREZENTARE GENERALA

1.1. IstoricOraşul Uricani îşi are începuturile în vechime şi evoluţia sa se încadrează într-un

proces firesc, determinat de nevoia oamenilor de a exista într-un spaţiu care îi apără, dar mai ales le asigură resursele pentru a putea trăi.

În anul 1964, Uricaniul a fost declarat oraş, iar satele Valea de Brazi şi Câmpu lui Neag intră în componenţa acestuia.

Despre satul Câmpu lui Neag, o legendă spune că ar fi fost întemeiat de un haiduc celebru, pe nume Neagu, care s-a ascuns de turci în munţi. El ar fi marcat vatra viitorului sat, înfigând în pământ o piatră (un monolit) de vreo 2 m lungime care avea încrustată în ea 2 filoane de cuarţ alb dispuse în formă de cruce.

Cert este faptul că pe la 1850 preotul din sat Constantin Stanci, a găsit această piatră prăvălită pe malul Jiului, a luat-o cu o sanie trasă de boi şi a plantat-o în curtea casei sale, casă care de la 1890 şi până la 1936 a servit şi ca şcoală sătească. Piatra a stat înfiptă aici peste 100 de ani, după care, un descendent al familiei, călugărul Dănilă Berinde a montat-o împreună cu alte relicve familiale în locul numit Brădet, de la intrarea în satul Câmpu lui Neag unde se poate vedea şi astăzi. Lângă această piatră tronează busturile lui Traian şi Decebal.

Unii concetăţeni, apreciază că satul Câmpu lui Neag ar fi fost întemeiat de un cneaz sau haiduc de origine haţegană.

Un eveniment de seamă al secolului al XVll-lea a fost trecerea lui Matei Basarab prin Uricani (1631) împreună cu alţi boieri şi cu oastea sa strânsă de prin Ţara Haţegului, iar în pribegia lor prin Ardeal au intrat prin pasul Vâlcan şi în Uricani.

În a doua jumătate a secolului al XVlll-lea, mai exact în anul 1788, Uricaniul are mult de suferit de pe urma invaziilor turcilor adalai (de la Ada-Kale). Aceştia surprind populaţia în biserică, robesc 16 persoane, preotului îi taie capul pe pragul bisericii, iar biserica o incendiază.

Unirea de la 1859 a Principatelor Române (Muntenia şi Moldova), a produs multă bucurie şi la Uricani, unde oamenii au jucat Hora Unirii. Participanţii la joc au fost ridicaţi de jandarmi şi legaţi în lanţuri, au fost purtaţi pe la Haţeg şi Deva, în cele din urma fiind eliberaţi întrucât nu există o lege care să condamne acest joc.

În timpul primului război mondial, Uricaniul a fost teatrul unor lupte crâncene. În toamna anului 1916, localitatea a fost de trei ori pierdută şi recucerită de trupele romane. În tot acest timp, populaţia a fost evacuată în Ţara Haţegului pentru a nu stânjeni operaţiunile militare.

5

Page 6: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Oraşul Uricani, ca multe alte localităţi din România este în aparenţă, fără istorie sau cu o istorie puţină şi lipsită de semnificaţie. Întreaga valoare a acestei localităţi pare să fie legată de evoluţia şi importanţa mineritului în Valea Jiului. Depăşind încă imperativele economice, neglijate oarecum în ultimul deceniu, se poate demonstra că Uricaniul are o istorie, bazată pe evenimente concrete, aşa cum reiese din datele pe care le prezentăm aici.

Istoria oraşului Uricani nu poate fi prezentată în afara istoriei Văii Jiului, fiind parte componentă a acesteia. Teritoriul localităţii Uricani, întreaga Vale a Jiului şi Ţara Haţegului au făcut parte în secolul al Xlll-lea din Voievodatul lui Litovoi (Ţara Litua). Deşi aici se va extinde mai târziu autoritatea maghiară, vor exista legături aproape neîntrerupte cu Ţara Românească, chiar făcând parte din această vreme.

Atestarea documentară a Văii Jiului datează din 19 aprilie 1461, când într-un ucaz al lui Lepeş Loranţ, Voievod al Ardealului, se menţionează că Muzina (Margina), cneaz din Densus (Ţara Haţegului), vinde posesiunile lui, între care şi Sylotena, situată în Valea Jiului. Sylotena (sau Valea Vacii) este un teritoriu de 10 km, situat între Pârâul Valea Vacii la est şi Pârâul Sterminos la vest, apa Jiului la sud şi muntele Dealu Mare la nord. Acest teritoriu este situat 90 % pe raza localităţii Uricani, în lunca Mailatului.

Prima atestare documentară, prin care localitatea Uricani este menţionată sub numele de Hobiceni - Uricani este recesământul Csibaky din anul 1818. Această denumire dublă va fi purtată timp de un secol, până la Unirea din anul 1918. Numele localităţii Uricani se trage de la localităţile Hobiţa şi Uric din Haţeg, ca urmare a procesului de roire (colonizare) a locuitorilor din Ţara Haţegului. Aceasta este o ipoteză plauzibilă, aşa cum reiese din lucrarea lui Romulus Vuia, Ţara Haţegului şi regiunea Pădurenilor, unde Hobiţa este atestată documentar în anul 1411, iar Uric-ul în 1473. După anul 1918 se va folosi numai denumirea de Uricani.

După Marea Unire din anul 1918, Uricaniul va cunoaşte şi el acelaşi proces istoric prin care va trece România interbelică. Va fi abandonată denumirea de Uricani - Hobiceni, păstrându-se doar cea de Uricani. Sfârşitul celui de-al doilea război mondial şi intrarea sub regimul comunist controlat direct de Moscova, va duce la amplificarea procesului de exploatare a resurselor naturale, în principal a cărbunelui. Consecinţa directă va fi creşterea treptată a populaţiei şi construirea blocurilor de locuinţe pentru aceştia.

În anul 1964, comuna Uricani este declarată oraş.Localitatea Uricani cunoaşte o profundă schimbare prin deschiderea exploatării

miniere. Astfel vor veni să lucreze alături de localnici, de autohtoni, oameni din aproape toate colţurile ţării: maramureşeni, moldoveni, olteni, ardeleni, bănăţeni, dobrogeni constituind o populaţie eterogenă.

După anul 1964 localitatea Uricani devine un oraş cu o populaţie de peste 4000 de locuitori.

Între anii 1968-1970 prin strădania preotului Bociat Lucian şi a păstoriţilor săi jertfeinici se construieşte o nouă biserică, pe locul celei vechi, de dimensiuni mult mai mari în care sătenii şi orăşenii, ca o singură familie, să se poată ruga. După o păstorire rodnică de 35 de ani se săvârşeşte, după grele încercări, preotul iconom Lucian Bociat.

6

Page 7: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

În actuala biserică generaţii de-a rândul s-au unit în simţire şi rugăciune la toate evenimentele parohiei. Hramul ei este „Înălţarea Domnului”, prilej în care, la Monumentul Eroilor din incinta cimitirului se fac înălţătoare rugăciuni pentru toţi eroii neamului, cât şi pentru toţi ctitorii, slujitorii şi jertfitorii Sfintei Biserici. Hramul sau nedeea - manifestare specific creştinească şi românească- prilejuieşte întâlnirea multor creştini din diverse localităţi, fiind un mod concret în care se realizează acel climat de pace, armonie şi comuniune, prin care s-a menţinut şi unitatea de credinţă şi de neam, de lege românească.

Localnicii, dar şi locuitorii din oraşele şi municipiile învecinate se adună pe muntele Tulişa la o nedeie („Nedeia de pe muntele Tulişa”, unde se află un monument dedicat luptătorilor care au contribuit la spargerea frontului).

Monumentul ridicat pe muntele Tulişa află la altitudinea de 1782 m.Proveniţi din diverse părţi ale ţării, unii dintre cei nou veniţi vor aduce cu sine şi

credinţele lor, iar alţii, în număr destul de redus, îmbrăţişându-le pe parcurs. După anul 1990 viaţa religioasă, în ciuda multor greutăţi de ordin material sau

social, a cunoscut o continuă ascensiune spre Dumnezeu, contribuind la crearea unui micro-climat ecumenic de pace, de toleranţă, de unitate în diversitate.

Oraşul are în subordine administrativă două localităţi: Câmpu lui Neag (atestată documentar din 1493) şi Valea de Brazi.

1.2 Localizare

Oraşul Uricani este situat în partea de sud-vest a Depresiunii Petroşani, la poalele munţilor Retezat şi Vâlcanului, pe Jiul de Vest la altitudini de 650 – 750 m deasupra nivelului Mării Negre, fiind unul dintre oraşele cu suparfaţa teritorială cea mai mare din ţară 25.141 ha.

Coordonatele geografice ale acestui teritoriu sunt: - meridianul de 23°25' longitudine estică şi paralela de 45°45' latitudine nordică faţă de meridianul Greenwich şi face parte din cadrul Carpaţilor Meridionali. Face parte integrantă din marea unitate de relief din Carpaţii Meridionali numită depresiunea tectono – erozivă „Valea Jiului” sau „Petroşani”, fiind situat în partea vestică a depresiunii Petroşani; localitatea este dominată de culmile muntoase Retezat şi masivul Vâlcan, cu o deschidere largă spre

est şi tot mai îngustă spre vest (spre masivul Retezat).

7

Page 8: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Pe raza localităţii există un drum judeţean, DJ 672 C având o lungime de 15 km, din DN66A spre motelul Valea de Peşti, 25 de drumuri vicinale în lungime totală de 78.445 m şi o lăţime medie de 3m, în interiorul oraşului există 13 străzi betonate cu trotuare aferente precum şi 5 străzi de legătură.

Accesul spre Uricani se realizează prin intermediul DN66A (în curs de modernizare), care va lega Transilvania de sud-vestul României, prin celebra staţiune Băile Herculane.

Oraşul Uricani este situat în vestul Depresiunii Petroşani, la 26 km de Petroşani şi la 125 km de localitatea Deva reşedinţa judeţului. Distanţe: - oraşe apropiate: Municipiul Lupeni 6 km, Municipiul Vulcan 10 km, oraşul Aninoasa 18 km, Municipiul Petroşani 26 km, oraşul Petrila 33 km.

Suprafaţa totală a localităţiiUricani (extravilan+intravilan) este de 25.141 ha, aceasta fiind situată în partea sudică a judeţului Hunedoara.

Tabel Suprafaţa oraşului UricaniNr.crt. Denumire indicator U.M URICANI1 Suprafaţa totală km² 25.1412 Suprafaţa agricolă ha 9.0153 Păduri ha 15.1974 Ape şi bălţi ha 855 Alte suprafeţe ha 844

1.1. Cadru natural

1.3.1. ReliefÎn variaţia reliefului localităţii Uricani deosebim următoarele unităţi:Cadrul muntos privit de la scara reliefului întregii ţări, apare ca o treaptă uriaşă,

dar care văzută mai îndeaproape este o multiplă succesiune de suprafeţe sau trepte care coboară de la partea cea mai înaltă a crestelor şi culmilor alpine până la bordura sudică pusă în evidenţă de treapta de eroziune Gornoviţa.

Relieful este preponderent montan, localitatea Uricani fiind mărginită la nord de Masivul Retezat, iar la sud de Munţii Vâlcan.

Limita acestui vast teritoriu, raportat la numărul mic de locuitori, este la est până la Văile Vacii şi Tusului, la vest marele Parc Naţional Retezat, respectiv aliniamentul determinat de vârfurile Custura (2457m), Piule (2081m) şi Coasta Oslei (1899m), ultimul aparţinând lanţului munţilor Vâlcan. La nord delimitarea merge pe cumpăna de ape, având ca repere aliniamentul vârfurilor Custura, Lazărul (2282m), Tulişa (1782m) şi Dealu Mare (1509m), toate aparţinând grupului munţilor Retezat. La sud, tot cumpăna de ape de pe aliniamentul vârfurilor Coarnele (1789m), Şiglăul Mare (1682m), Arcanu

8

Page 9: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

(1760m) şi Coada Oslei, toate aparţinând munţilor Vâlcanului, separă depresiunea şi împrejurimile sale de vecinătatea la sud a Gorjului şi sud-vest de cea a Mehedinţiului.

Din cele evidenţiate se observă cu claritate că principala componentă a reliefului, în aceste frumoase locuri, o constitue muntele care determină şi celălalte forme de relief, reţeaua bogată a apelor, complexul de factori pedo-climatici, flora şi fauna.

Toate culmile muntoase din împrejurimi aparţin Carpaţilor Meridionali, atât la nivelul oraşului Uricani cât şi al depresiunii Văii Jiului şi sunt împărţiţi în două lanţuri muntoase.

La sud cu o uşoară orientare sud-vestică se află masivul munţilor Vâlcanului, iar la nord, cu o orientare nord-est, începe marele grup al munţilor Retezat.

Între cele două masive muntoase, capătul vestic al depresiunii Petroşanilor (Valea Jiului), include oraşul Uricani şi localităţile aparţinătoare Valea de Brazi şi Câmpu luzi Neag şi are o lăţime de 1-3 km pe o lungime de 11-12 km.

Atât rama nordică a munţilor Vâlcanului, cât şi cea sudică a Retezatului între cele patru repere ale vârfurilor menţionate anterior sunt tăiate de numeroase văi care coboară din versanţii înconjurători, având o adâncime între 200-400 m şi o lungime între 1-4 km. Acestea poartă frumoase nume româneşti, cele mai importante fiind pe versantul nordic de la est le vest: Beca, Murgoni, Săcet, Peştera, Bulzu, Cheia, Sterminos, Şerpilor; Valea cu Brazi, Oponilor, Bilugu, Topliţa, Ursasca, Lazărul, Gruniu, Mării şi Buţii. Pe versantul sudic tot de la est la vest: Slătioara, Horii, Cimpoieru, Tirsa, Garja, Poieniţa, Vâncu, Aschioara, Arsa, Şiglăul, Valea de Peşti. Struguru, Rostoveanu, Gârbovu, Boului şi Nedeiuţa.

9

Page 10: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Dealurile piemontane fac trecerea de la zona montană la zona joasă a depresiunii formând o fâşie continuă la marginea masivelor cristaline.

Munţii Retezat fac parte din Carpaţii Meridionali, grupa muntoasă Retezat-Godeanu. Se înalţă între două depresiuni importante, Petroşani şi Haţeg şi între două râuri importante, Râul Mare, care îi delimitează la nord şi est şi Jiul de Vest, care îi delimitează la sud. Sunt înconjuraţi de Munţii Ţarcu la vest, Munţii Godeanu, la sud-vest şi Munţii Vâlcan, la sud, situându-se printre cele mai înalte ale ţării. În limitele sale se găsesc 25 de piscuri înaltate la peste 2000 m dintre care şapte (Peleaga, Păpuşa, Retezat, Custura, Vârful Mare, Bucura şi Judele) au peste 2400 m.

Cel mai variat şi spectaculos relief a fost creat de modelarea glaciară şi periglaciară: se pot observa imense circuri, văi ce trădează prezenţa unor gheţari cu lungimi apreciabile, mase de grohotiş. Aici se află cele mai multe lacuri glaciare din România, adică 85. Cel mai întins lac glaciar din România se află aici - Bucura (8,5 ha), de asemenea cel mai adânc - Zănoaga (29 m).

Acest relief contribuie în cea mai mare măsura la aspectul răscolit al peisajelor, cu circuri glaciare etajate, culmi zimţate şi abrupturi stâncoase.

Cea mai importantă resursă naturală o constituie cărbunele. Exploatarea zăcământului de cărbuni datează din anul 1947, ca urmare a identificărilor de rezerve prin lucrări miniere de cercetare ce s-au făcut la Uricani. Creşterea competitivităţii, asigurarea de perspective concrete de evoluţie în viitorul apropiat, sunt cerinţe îndeplinite de subunitatea minieră Uricani, care au consecinţe directe în asigurarea unui bun standard de viaţă pentru angajaţii minei şi implicit cu o contribuţie hotărâtoare în dezvoltarea oraşului Uricani şi a zonei vestice a Văii Jiului.

Oraşul Uricani beneficiază de o reţea hidrografică importantă, fiind străbătut de la Vest la Est de râul Jiul de Vest în care se varsă numeroase pâraie: Lazărul, Valea de Peşti, Buta, Bilugu etc.

1.3.2. Solul şi subsolulCaracteristica generală a acestei zone o constituie prezenţa a două mari blocuri

granitice şi granodioritice, unul mai puternic, dezvoltat pe direcţia crestei principale de nord şi altul mai restrâns, întins în parte în lungul crestei principale de sud. Granodioritul sau “granitul de Retezat” prezintă în spărtură aspect cristalin de culoare albă, dur, având încrustaţii cu mică sclipitoare. Stâncăriile marilor piscuri sunt alcătuite din această rocă. Şisturile cristaline se dezvoltă în fâşie continuă intercalate între fâşiile de granodiorit.

Formaţiunile terţiare de aici cuprind numeroase strate de cărbuni superiori ce au contribuit la dezvoltarea uneia dintre cele mai puternice industrii carbonifere din ţară.

1.3.3. HidrologiaReţeaua hidrografică a acestei zone este tributară Jiului de Vest care adună apele

ce curg perpendicular pe direcţia acestuia. Aceşti afluenţi îşi au originea în masivele muntoase din această zonă, strecurându-se printre pantele dealurilor până la confluenţa cu Jiul.

10

Page 11: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Jiul de Vest curge paralel cu creasta principală de sud a Munţilor Retezat şi măsoară 51,4 km; bazinul său ocupă o suprafaţă de cca 534 kmp. Jiul de Vest se formează la est de pasul Jiu – Cerna din paraiele Soarbele şi Şarba. După un scurt parcurs la suprafaţă, apa Jiului de Vest, a cărei albie mai poartă numele de Scocu Jiului, intră într-un sector cu albie seacă. Scocu Jiului primeşte apă numai din paraiele care vin din sud: Şarba, Ştirbu, Ursu, Bou, Garbovu cu izvoarele în Munţii Valcan; din nord (Piule – Iorgovanu) văile sunt seci. Jiul de Vest are apă permanentă începand de la gura văii Boului. De la gura Butei, în apropiere de care ia sfarşit domeniul calcarelor, Jiul de Vest primeşte din Munţii Retezat o serie de afluenţi ănsemnaţi: Buta, Valea Măriii, Urseasca, Topliţa, Pilugu. Din Munţii Valcan vin mai mulţi afluenţi, între care Răstovanul, Paraul Mare, Valea de Pesşti (Arcanu). De la confluenţa cu Pilugul, Jiul de Vest curge printre munţii Tulişa şi Valcan, pană la Iscroni, primind numeroşi afluneţi de pe ambii versanţi. La Iscroni (551 m) Jiul de Vest şi Jiul de Est, cu izvorul în Munţii Şureanu, formează Jiul.

Pe ambii versanţi Jiul primeşte numeroşi afluenţi scurţi, dar cu debit constant, alimentaţi de ploile şi zăpezile culmilor înalte de unde izvorăsc. În funcţie de frecvenţa afluenţilor, pe ambele părţi, Jiul are un bazin simetric. Densitatea reţelei hidrografice este foarte ridicată variind între 0,80-0,90 km/h.

Alimentarea cu apă potabilă şi industrială a oraşului Uricani are ca sursă Lacul de acumulare Valea de Peşti cu un volum util de 4,5 milioane mc, cu o lungime de 2,5 km şi suprafaţa de 10 ha, fiind amplasat la 8 km de oraşul Uricani, la o distanţă de 300 m de drumul DN66A.

Masivul Retezat reprezintă un fenomen unic în întregul lanţ carpatic, prin înfăţişarea alpină, dar şi prin numărul şi mărimea lacurilor. Aici sunt prezente toate superlativele Carpaţilor cel mai mare număr de lacuri (85), cel mai adânc lac (Zănoaga - 29 m) şi cel mai întins lac (Bucura, aproximativ 10 ha).

1.3.4. Vegetaţia şi faunaFlora ocrotită din zona Uricani este reprezentată de 1050 de specii de plante,

speciile lemnoase fiind incluse în areale protejate sau declarate monumente ale naturii.Retezatul este renumit şi pentru bogaţia florilor lui multicolore: primula cu flori

liliachii şi purpurii, ghinţura albastră sau galbenă, călţunul-doamnei sau cerentelul, nu-mă-uita ş.a. Se întâlnesc şi plante rare,unele ocrotite prin lege, cum ar fi: floarea de colţ (Leontopodium alpinum), papucul-doamnei, sângele-voinicului, etc.

Grija faţă de floră şi faună – unele dintre ele considerate monumente ale naturii – au dus la crearea Parcului National Retezat din masivul cu acelasi nume (cu o suprafaţă de 13.000 ha). Înăuntrul lui aceste ,,bijuterii ale naturii” sunt ocrotite de lege, iar exploatările forestiere, păşunatul, vânatul şi pescuitul sunt interzise.

În jurul localităţii predomină, atât pe versanţii sudici cât şi pe cei nordici pădurile de fag, care în unele locuri, vegetează cu alte specii lemnoase: bradul, molidul, pinul, lariţa, paltinul de munte, frasinul, carpenul, mesteacănul ce formează pâlcuri mai întinse în partea inferioară a pădurii de fag.

În făgete şi în zona colinară sunt întâlniţi numeroşi arbuşti: cununiţa, caprifoiul, alunul, socul roşu, păducelul şi diferite specii de mur. În zonele defrişate prin tăieri se

11

Page 12: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

instalează zmeurişul, iar în poiene şi liziera pădurii se găsesc zone întinse de merişor şi afin.

Şi lumea plantelor inferioare au o bună reprezentare astfel: pe scoarţa fagilor întâlnim licheni de genurile Parnelia şi Lecanora, muşchii formează adevărate covoare, iar ferigile bordeiază pâraiele de munte. Ciupercile cum ar fi: bureţii de fag, pitoanca, iuţari, crăiţele, gălbiorii, ghebele şi altele îi determină pe orăşeni să părăsească oraşul în căutarea lor.

Specific pădurilor de munte sunt: cocoşul de munte, ierunca, găinuşa de munte, mierla gulerată, sturzul de piatră, ciocănitoarea neagră, corbul, cerbul, râsul, ursul brun, jderul de pădure. Au mai fost semnalate exemplare de bufniţă. Dintre răpitoarele de zi amintim gaia roşie şi specii de ulii de genul Accipiter. În afara speciilor amintite mai semnalăm prezenţa următoarelor specii: bursucul, lupul, vulpea, pisica sălbatică, dihorul, nevăstuica, mistreţul, veveriţa, şoarecele de pădure, iepurele, specii de lilieci şi ariciul.

Fauna ocrotită este reprezentată prin 19 specii, respectiv: ursul, lupul, vulpea, mistreţul, capra neagră, râsul, pisica sălbatică, cerbul, căpriorul, veveriţa, iepurele comun, jderul de copac, vidra, viezurele, nevăstuica, hermina, şoarecele gulerat şi lupul.

Mândria Retezatului o constituie populaţia de capre negre. Alte animale rare şi protejate de lege: râsul, acvila de munte (cea mai puternică pasăre răpitoare din ţară), cocoşul de munte.

1.3.5. ClimaAvând în vedere aşezarea localităţii în cadrul depresiunii şi al ţării, pot fi

observate diferenţieri în toate elementele climatice în raport cu alte regiuni. Caracterul depresionar favorizează acumularea şi stagnarea aerului rece, care determină frecvente inversiuni de temperatură chiar şi între unităţile de relief cu altitudini reduse. Vara, încălzirile sunt mai puternice datorită circulaţiei reduse, astfel că amplitudinile termice zilnice şi anuale vor fi diferenţiate faţă de alte regiuni.

Clima este continental moderată, cu temperaturi medii multianuale de tipul climatului montan, fără geruri mari iarna şi călduri caniculare vara. Temperaturile medii anuale variază în jurul a 7˚C. Temperaturile medii cele mai scăzute se înregistrează în luna ianuarie (-15˚C), iar cele mai ridicate în luna iulie (20˚C).

Precipitaţiile sunt ambudente, media anuală fiind între 900 mm – 1000 mm. Regimul precipitaţiilor este influenţat în mod direct de condiţiile de relief, respectiv

de caracterul depresionar al regiunii. Cantitatea medie a precipitaţiilor este de 693,7 mm/an la staţia meteorologică Petroşani. Cea mai mică cantitate de precipitaţii cade în luna ianuarie – februarie de 34,9 mm determinată de faptul că în această lună precipitaţiile sunt de natură frontală, ele cazând din norii formaţi în cadrul inversiunilor de temperatură ce produc rareori precipitaţii şi acestea în cantităţi foarte reduse. Cantitatea maximă de precipitaţii căzute în 24 de ore s-a înregistrat la data de 21 iunie 1952, respectiv de 107,0 mm determinată de puternica dezvoltare a norilor, de procesele frontale şi de convecţia termică dezvoltată.

Curenţii de aer sunt neregulaţi, predominând din direcţia S-E şi N-E, cu o forţă de gradul 4-5.

12

Page 13: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

CAP.II INDICATORI DE REFERINTA PRIVIND SITUATIA ACTUALA

2.1. SUPRAFAȚA ADMINISTRATIVĂOraşul Uricaniocupă o suprafaţă de 25141 hectare (3,55% din suprafaţa totală a

Judeţului Hunedoara), din care cea mai mare suprafaţă (69,24%) o reprezintă pădurile şi alte terenuri forestiere.

După forma de proprietate, terenul agricol este deţinut în proporţie de peste 6,21% de proprietari privaţi, în timp ce terenul neagricol este deţinut într-o proporţie de peste 34,26 % de stat.

SpecificaţieTeren agricol Teren neagricol Total

ha % ha % haProprietate publica a UAT - - 8612 34,26% 8612Proprietate privată a UAT 1561 6,21% 94 0,37% 1655

Proprietate privată 5018 19,96% 9856 39,20% 14874TOTAL 6579 26,17% 18562 73,83% 25141

Tabel nr.1- Impărțirea suprafeței administrative, după forma de proprietateSursa – INSSE

Din punct de vedere al evoluţiei terenului, în ultimii 5 ani structura suprafeţei administrative a oraşului s-a menţinut constantă după cum se poate observa din datele prezentate mai jos.

Tabel nr.2 - Evoluția terenului pe categorii de folosință

Categorie de folosinţăSuprafaţa (ha / km)

An 2014 An 2013 An 2012 An 2011 An 2010Teren agricol, din care: 6579 6579 6579 6579 6579- arabil 120 120 120 120 120- pășuni și fânețe 6459 6459 6459 6459 6459- vii și livezi - - - - -Păduri si alte terenuri cu vegetaţie forestieră

17440 17440 17440 17440 17440

Ape şi bălți 85 85 85 85 85Teren intravilan 614 614 614 614 614Drumuri (km) 233 233 233 233 233Neproductiv 190 190 190 190 190

Suprafaţa totală 25141 25141 25141 25141 2514113

Page 14: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Sursa – INSSE

Suprafaţa agricolă totală este alcatuită din păşuni şi fâneţe în cea mai mare parte – 6.459 ha 25,69%) şi arabil 120 ha (0,48%).

Fondul forestier acoperă 17.440 hectare, ocupând locul I in structura suprafeţei administrative a oraşului (69,37% din totalul suprafeţei administrative) şi este reprezentată de păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră.

Luciul de apa care se află pe întinderea oraşului Uricanieste de 85 hectare, reprezentând 0,34 % din suprafaţa totală a oraşului şi este alcătuit in principal din barajul de acumulare Valea de Pesti si lacul Campu lui Neag.

Reprezentare grafica a suprafeței administrative a orașului

2.1.1. Intravilanul localitățiiTerenul intravilan al oraşului Uricaniocupă în prezent o suprafaţă de 1.068 hectare

(4,25 % din total suprafaţă administrativă).Tabel nr.3 - Bilanțul teritorial intravilan

ZONE FUNCTIONALE

An 2014 An 2006

Suprafata (ha)

Procent (% ) din total intravilan

Suprafata (ha)

Procent (% ) din total intravilan

Locuinte si functiuni complementare

629.9 58.9% 629.9 58.9%

Unitati industriale si depozite 207.2 19.4% 207.2 19.4%

Unitati agro-zootehnice - - - -

Institutii si servicii de interes public 101.7 9.52% 101.7 9.52%

Cai de comunicatie si transport 64 5.99% 64 5.99%

14

Page 15: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

ZONE FUNCTIONALE

An 2014 An 2006

Suprafata (ha)

Procent (% ) din total intravilan

Suprafata (ha)

Procent (% ) din total intravilan

(rutier)Spatii verzi, sport, agrement, protectie

24.8 2.3% 24.8 2.3%

Gospodarire comunala, cimitire 5.1 0.4% 5.1 0.4%

Alte zone 35.3 3.3% 35.3 3.3%

TOTAL INTRAVILAN 1068 100% 1068 100%

2.1.2. Fondul locativ Fondul locativ constituie totalitatea încăperilor locative, indiferent de forma de

proprietate, inclusiv case de locuit, case specializate (cămine, case-internat pentru invalizi, veterani, case speciale pentru bătrâni singuratici şi altele), apartamente, încăperi de serviciu şi alte încăperi locative în alte construcţii utile pentru locuit.

Fondul locativ pe forme de proprietare se divizează astfel: fondul locativ public - fondul locativ care se află în proprietatea statului şi în deplină administrare gospodărească a întreprinderilor de stat; fondul locativ municipal care se află în proprietatea raionului (oraşului), municipiului, precum şi fondul care se află în administrarea gospodărească a întreprinderilor municipale sau în administrarea operativă a instituţiilor municipale; fondul locativ privat - fondul care se află în proprietatea cetăţenilor (case de locuit individuale, apartamente şi case de locuit privatizate şi procurate, apartamente în casele cooperativelor de construcţie a locuinţelor) şi fondul care se află în proprietatea persoanelor juridice (create în baza proprietarilor privaţi), construit sau procurat din contul mijloacelor proprii; fondul locativ cu forma de proprietate mixtă - fondul care se află în proprietatea personală, în proprietatea comună sau în cote-părţi ale diferitor subiecţi ai proprietăţii publice şi private; proprietatea întreprinderilor mixte - fondul locativ care se află în proprietatea întreprinderilor mixte cu participare străină.

Tabel nr. 4 - Evoluția fondului locativ din orașul Uricani in perioada 2010-2014

AnTotal locuinţe (numar)

Total suprafaţă locuibilă (mp)

Proprietate publică(numar)

Proprietate privată(numar)

Proprietate privată(mixtă)

15

Page 16: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

2002 3999 134400 759 3240 -2010 4077 140411 447 3630 -2011 4196 141344 273 3923 -2012 4200 141541 270 3930 -2013 4206 142073 266 3940 -2014 - - - - -PENTRU ANUL 2014 – DATELE NU SUNT DISPONIBILESursa: INSSE

Din totalul locuinţelor din oraşul Uricani, 9,74% aparţin proprietăţii de stat, pe când 90,26% din locuinţe aparţin proprietarilor privaţi. Evoluţia fondului locativ al oraşului Uricani a fost în continuă creştere, în timp ce numărul populaţiei a scăzut.

2.2. DemografieReperele demografice ale evoluţiei la nivelul Primăriei Uricani reprezintă elemente

de interes major pentru definirea obiectivelor strategice şi a planurilor de acţiune pe termen mediu şi lung.

Din acest motiv am sintetizat următoarele informaţii ca fiind relevante:

Tabel nr.5 - Populația stabilă din mediul urban al judetului Hunedoara

Localitatea

Populaţie stabilă (numar persoane)

RPL 2011

Reactualizare RPL 2014 prin serviciul de evident a populatieiPop.domiciliu 1 ian.2015

JUDET Hunedoara 418565 473635ORAS Uricani 8972 9915

Sursa: INSSE

Oraşul Uricani a cunoscut o scădere a populaţiei în condiţiile în care realizăm o comparaţie între recensământul din 2002 şi ultimul recensământ al populaţiei desfăşurat în anul 2011.

Impărțirea populației pe grupe de vârstăTabel nr.6 - Populația din orașul Uricani pe grupe de vârstă

Grupa de vârstă Nr. persoane Procent %

sub 5 ani 395 4,25%16

Page 17: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

5 – 9 ani 573 6,17%10-14 ani 707 7,61%15-19 ani 724 7,79%20-24 ani 884 9,51%25-34 ani 1534 16,51%35-49 ani 2351 25,31%50-59 ani 1144 12,31%60-64 ani 353 3,80%65-74 ani 414 4,46%75-84 ani 175 1,88%peste 85 ani 36 0,38%

TOTAL POPULATIE 9290 100%

Sursa: Recensământul populației 2011

Faţă de recesământul din 2002, populatia stabila fiind de 10.227 locuitori la recesământul din 2011 numărul populaţiei a scăzut la 9290 locuitori. Motivele fiind natalitatea redusă, mortalitatea crescută şi migrarea populaţiei în străinătate.

Disponibilizările masive din sectorul minier, au dus la scăderea nivelului de trai în această zonă. În această situaţie a început fenomenul de migraţie, fiind unul din principalii factorii care au contribuit la scăderea numerică a populaţiei.

Starea civilă a populației din orașul Uricani

Tabel nr.7 -Starea civilă a populației din orașul Uricani

Orașul Uricani

POPULATIASTABILA

TOTAL

S T A R E A C I V I L Ă L E G A L Ă STAREA CIVILADE FAPTPersoane care traiesc in uniune consensuala

Necasatorit(a)

Casatorit(a)

Vaduv(a)

Divortat(a)

Informatie nedisponibila

Ambele sexe 4052 3824 482 613 1 422 Masculin 2233 1913 214 128 1 211

Sursa: INSSE

In ultimii ani s-a schimbat foarte mult conceptia asupra casatoriei si a intemeierii unei familii; s-a terminat cu casatoriile bazate pe considerente preponderent economice sau politice care tineau cont de interesele materiale ale celor doua familii din care proveneau cei doi.

17

Page 18: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Scopul realizarii casatoriilor s-a indepartat de ratiunile pur economice. Numarul divorturilor a crescut in ultimul timp, principala cauza fiind lipsa banilor sau in mod inevitabil, cuplul incepe sa se confrunte cu realitatea zilnica: serviciu, cresterea copiilor, intretinerea casei, plata facturilor, rutina, probleme de gospodarie.

Alte cauze: abuz fizic sau emotional, infidelitate, lipsa banilor, lipsa de comunicare.Starea civilă a populaţiei ţării, înregistrată la recensămînt, la fel ca şi alte

caracteristici socio-demografice, este foarte importantă. Efectele directe pe care le are asupra creşterii populaţiei, fertilităţii, participării la activitatea economică şi asupra nivelului de instruire a populaţiei ţării, poate influenţa evoluţia societăţii în ansamblu.

Structura după starea civilă relevă faptul că persoanele căsătorite constituie 42,62% din totalul populaţiei. Persoanele necăsătorite deţine o pondere de 45,16%, cele văduve de 5,37%, iar cele divorţate oficial de 6,83%.

Tabel nr. 8 -Nivelul de educațiea populației din orașul Uricani

Orașul Uricani

POPULATIA STABILA

TOTAL

N I V E L U L I N S T I T U T I E I D E I N V A T A M A N T A B S O L V I T E

Superior

Post-liceal si de maistri

Secundar

Primar

Fara scoala absolvita

Total

din care:

Total

Superior

Inferior (gimnazial)

Total

din care:

Universitar delicenta

Liceal

Profesionalsi de ucenici

Persoane analfabet

Total, din care: 8972 581 567 172

6060 2050 1281 2729

1029

1130 158

Masculin 4489 273 260 963084 992 863 1229 462 574 67

Feminin 4483 308 307 762976 1058 418 1500 567 556 91

Sursa: INSSE

În România, învăţământul public este gratuit pe parcursul duratei legale a studiilor, în sistem fiind cuprinşi, în anul şcolar 2010-2011, aproximativ 4 miloane de persoane, ceea ce reprezintă 77,6% din totalul populaţiei de vârstă şcolară.

Părăsirea timpurie a şcolii este una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă învăţământul din România. Dintre cauzele cele mai des întâlnite care determină elevii să renunţe la studii şi să părăsească sistemul de educaţie amintim: situaţia economică precară, mediul familial dezorganizat şi munca părinţilor în străinătate

18

Page 19: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Tabel nr. 9 - Mișcarea naturală a populației (număr persoane)

AnNăscuţi vii Decedaţi Sporul natural

Jud. Hunedoara

Oraş Uricani

Jud. Hunedoara

Oraş Uricani

Jud. Hunedoara

Oraş Uricani

2010 3683 69 5784 83 -2101 -14

2011 3270 80 5543 88 -2273 -82012 3436 57 5578 80 -2142 -232013 3225 71 5591 73 -2366 -22014 - - - - - -

Sursa – INSSE

Ca fenomen demografic natalitatea se referă la ponderea născuţilor - vii în cadrul unei populaţii. Natalitatea este determinată de un complex de factori biologici, sociali, economici, politici, culturali, etc. Mortalitatea se referă la decesele din cadrul unei populaţii. Probabilitatea de deces într-o anumită perioadă de timp este influenţată de mai mulţi factori: vârstă, sex, ocupaţie şi categorie socială. Incidenţa deceselor dezvăluie multe aspecte referitoare la condiţiile de viaţă şi de îngrijire a sănătăţii la nivelul populaţiei. Valorile mortalităţii sunt cu atât mai ridicate cu cât gradul de dezvoltare socio - economică este mai scăzută şi invers.

Starea de ocupare a forței de muncă și gradul de sarăcieTabel nr. 10 - Populația ocupată civilă pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN Rev.2(mii persoane)

JUD. Hunedoara 2010 2011 2012 2013

TOTAL, din care 178.3 176.1 180.9 179.5AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 41.5 42.1 43.5 41.1INDUSTRIE 52.6 51.9 53.8 52.9CONSTRUCTII 11.2 11.1 11.9 12.2COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL 29.0 28.8 29.1 30.7TRANSPORT SI DEPOZITARE 8.8 8.8 8.3 7.7

Sursa – INSSE

Distribuţia numărului mediu de salariaţi pe ramuri ale economiei evidenţiază următoarele: cea mai mare parte se regăseşte în industrie, urmată de agricultura, silvicultura si pescuit, comerţ, construcţii, transport şi depozitare.

Tabel nr. 11 - Persoane (număr total) care au lucrat în agricultură, după statutul juridic al exploataţiilor agricole

19

Page 20: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

An 2010 ORAS URICANI JUDET Hunedoara

Total, din care: 576 59571

Exploataţii agricole fără personalitate juridică 549 58853

Exploataţii agricole cu personalitate juridică 27 718

Sursa – INSSE

Din totalul persoanelor care lucrează în agricultură 95,31 % persoane lucrează în exploataţii agricole fără personalitate juridică iar 4,69 % lucrează în exploataţii agricole cu personalitate juridică.Tabel nr. 12 - Numărul mediu al salariaților

ANOraș Uricani(număr persoane)

JUD. Hunedoara(număr persoane)

2010 1558 1088512011 1459 1068702012 1220 1080472013 1297 1063842014 - -

Sursa – INSSE Tempo online

Structura forţei de muncă este în strânsă legătură cu dinamica populaţiei şi constituie o premisă importantă în atragerea investiţiilor şi dezvoltarea unei localităţi.

Practic în toate domeniile cu excepţia a unora dintre servicii (comerţ, învăţământ, sănătate, asistenţă socială şi administraţie publică), populaţia ocupată a înregistrat scăderi. Astfel de reduceri semnificative ale populaţiei ocupate au fost înregistrate în special în domeniul mineritului.Tabel nr. 13 - Evolutia numarului Şomerilor înregistraţi si Rata şomajului

Şomerii înregistraţi la din care:Rata şomajului

Rata şomajului

AniiAgenţiile pentru ocuparea

femei - total (%) - femei (%)

forţei de muncă (număr(număr persoane) persoane)

2010 16462 7460 8.5 8.12011 11155 5152 6.0 5.82012 12879 6107 6.6 6.72013 14476 6831 7.5 7.62014 12467 5926 … …

Sursa – INSSE

20

Page 21: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Şomajul reprezintă principala cauză de sărăcie pentru populaţia de vârstă activă. Riscul sărăciei pentru şomeri este cu mult mai mare decât pentru cei care au un loc de muncă.

Perioada de tranziţie pe care România o traversează, începând cu anul 1989, a dus la creşterea semnificativă a ratei şomajului. Disponibilizările care au avut loc a condus la dispariţia multor locuri de muncă nu numai în sectorul minier ci şi în activităţile conexe. Din păcate nu au fost găsite soluţii de creare a unor alternative.

Tabel nr. 14 - Repartiţia pe clase de mărime a numărului populaţiei şomere,la nivel judeţean

Perioada

Nr. judeţe în clasade sub 10000persoane şomere

Nr. judeţe în clasade10001 - 20000persoane şomerenr.

Nr. judeţe în clasele de20001 – 30000 şi peste30001 persoaneşomere

Sept. 2013 11577 1 Dec. 2013 14476 1 Mar. 2014 12515 1 Iun. 2014 9633 4 Sept. 2014 10541 8 Dec. 2014 12467 14

Sursa: INSSE

Disponibilizările masive din sectorul minier, din anii 1997-1999, au dus la scăderea nivelului de trai în această zonă şi creşterea semnificativă a ratei şomajului la nivel local faţă de rata şomajului la nivel naţional. La nivel local rata reală a şomajului este în jur de 60%, deoarece sunt multe persoane care au ieşit din evidenţa oficiului pentru ocuparea forţei de muncă. În această situaţie a început fenomenul de migraţie, fiind unul din principalii factorii care au contribuit la scăderea numerică a populaţiei.

2.3. INFRASTRUCTURA ŞI ECHIPAREA EDILITARĂ

2.3.1. Căile de acces si transportPrincipalele căi de acces sunt reprezentate de DN 66 A, care realizează legătura

oraşului Uricani cu municipiul Lupeni, şi pe viitor întrucât se află în curs de modernizare drumul DN66 A va lega Transilvania de sud-vestul României prin celebra staţiune Băile Herculane. Pe raza localităţii există un drum judeţean DJ 672C având o lungime de 15 km care face legătura cu comuna Runcu din judeţul Gorj. Există un număr de 25 de drumuri vicinale în lungime totală de aproximativ 79.000 m şi o lăţime medie de 3 m. In interiorul oraşului există 13 străzi precum şi 5 străzi de legătură.

Tabel nr.15 - Structura rețelei de străzi mici, parcări, trotuare din orașul Uricani

21

Page 22: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Categorie drumNumăr Total km

drumuriTotal km trotuare

Total km alei pietonale

Număr locuri de parcare

Drum vicinal 25 79 - - -Străzi 18 5 10 - 200TOTALSursa – Compartiment Investiţii, Primăria Uricani

Străzile din oraşul Uricani au fost reabilitate şi modernizate în anul 2014.Starea tehnică a drumurilor vicinale în localitatea Uricani este precară, aceste

drumuri nu sunt asfaltate. Practic, drumurile sunt pietruite, cu balast sau balast în amestec cu pietriş şi se încadrează in categoria de trafic uşor. Accesul pietonal este slab dezvoltat, nu sunt amenajate trotuare, acostamentele sunt în marea majoritate din pământ înierbat.

În ceea ce priveşte sistemul de colectare şi evacuare ape pluviale aferent drumurilor, acesta este ineficient, deoarece este realizat din şanţuri de pământ, in mare parte colmatate. În aceste condiţii, nu se realizeaza un drenaj corespunzător al apelor pluviale şi prin urmare starea drumurilor este direct afectată.

Tabel nr.16 - Detalierea structurii rețelei de drumuri din orașul Uricani

Categorie drum

Lungime drumuri (km)

Total (km),

Drumuri asfaltate

Drumuri de pamant

Drumuri

din care:

Reabilitate* / modernizate in perioada 2008-2014

Drum comunal - - - -Drum vicinal 79 0 79 0Străzi 5 5 0 5TOTAL

Sursa – Compartiment Investiţii, Primăria Uricani

Transport feroviar în oraşul Uricani nu există, cea mai apropiată staţie feroviară fiind în municipiul Lupeni la circa 6 km.

Transportul public de persoane interjudeţean Uricani – celelalte localităţi vecine (Lupeni, Vulcan, Petrosani, etc.) este asigurat de un singur operator economic SC ZMK SRL, cu maşinile din dotare- autocare, autobuze, microbuze.

2.3.2. Alimentare cu apă şi apă uzată Reţeaua de alimentare cu apă

Surse de apă:

22

Page 23: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Pentru oraşul Uricani, principalele surse de apă din care se asigură alimentarea cu apă potabilă sunt: surse de suprafaţă din lacul de acumulare Valea de Peşti ( pârâurile Valea de Peşti, Lazăru şi Buta) surse subterane, captările Topliţa şi Pârâul Rece.

Sistem de colectare şi depozitare:Apa tratată la Staţia de Tratare Valea de Peşti este transportată printr-un sistem de

reţele de aducţiune şi înmagazinată în 2 (două) rezervoare având 2x1500=3000 mc capacitate de înmagazinare.

Apa captată de la Topliţa şi Pârâul Rece este tratată prin clorinare locală iar cea de la pârâurile Lazăru şi Buta nu este tratată, fiind apă brută pentru suplimentarea debitului în barajul Valea de Peşti/Staţia de Tratare a apei Valea de Peşti.

Precizăm că la nivelul Văii Jiului procentul de acoperire al serviciului de apă/apă uzată este de 90%.

Staţia de tratare a apei Valea de Peşti a fost pusă în funcţiune în anul 1970 şi are o capacitate de tratare de 1200 l/s. Statia de tratare a fost reabilitată în anul 2014 şi asigură parametrii de potabilitate impuşi de lege.

Reţeaua de alimentare cu apă are o lungime totală de 54,90 km şi a fost pusă în funcţiune eşalonat începând cu anul 1970 . Nu mai există cişmele pe reţeaua de distribuţie a apei potabile.

Din totalul de.locuinţe, până în acest moment la sistemul de alimentare cu apă sunt racordate un procent de aproximativ de 80 %.

Tabel nr.17-Tipuri de utilizatori ai serviciilor de alimentare cu apă 2013-2014

TIPURI DE UTILIZATORINr.racordate la reteaalimentare cu apă

POPULAŢIECASE PARTICULARE(nr. contracte , în toate cartierele oraşului)

370

Contracte individuale la blocuri 3.246

Contracte cu asociaţiile de proprietari şi locatari 1

UNITĂŢI

AGENŢI ECONOMICI 171

UNITĂŢI SOCIALE (şcoli, grădiniţe, dispensar, piaţă, unitatea de pompieri)

14

TOTAL 3.802

Consumul de apă potabilăTabel nr.18- Consumul de apă potabilă facturată în oraşul Uricani în perioada 2010-2014

23

Page 24: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

ANUL CONSUM(metri cubi/zi)

2010 6402011 5742012 5752013 5432014 520

În România, Ordinul ministrului sănătăţii 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, prevede, între altele, cantitatea minimă de apă pe zi pentru un locuitor, care trebuie să fie de minim 50 litri (în scopul acoperirii necesarului fiziologic, igienei individuale şi pregătirii hranei).

Surse de poluare a apei în oraşPoluarea apei subterane se datorează folosirii îngrăşămintelor chimice în

agricultură, existenţei unor fose rudimentare folosite de gospodăriile locale, dar şi datorită structurii solului. Elementele cele mai poluante sunt fierul, manganul, nitraţii şi cei mai periculoşi nitriţii.

Preţurile şi tarifele practicate Potrivit Contractului de Delegare nr.36/c/25.06.2009-prin Actul Adiţional

nr.13/26.03.2015 începând cu data de 01.04.2015, se aplică următoarele preţuri pentru apa potabilă livrată în oraşul Uricani:

- 4,51 lei/mc inclusiv TVA în cotă de 24%. - 3,64 lei/mc fără TVA.Precizăm că la nivelul Văii Jiului există un tarif unificat atât la apă potabilă cât şi la

canalizare. Această cerinţă este în concordanţă cu solicitările UE pentru Operatorii de apă/apă uzată care accesează fonduri din UE.

Din informaţiile analizate, este evident faptul că necesarul de apă potabilă este acoperit pe toată zona reţelei de distribuţie a apei. Acolo unde mai există locuinţe izolate nedeservite cu apă potabilă, autoritatea locală va contura şi implementa proiecte în vederea extinderii reţelelor de alimentare cu apă, pentru a veni în sprijinul locuitorilor. SC ASVJ SA Petroşani are ca obiectiv imediat extinderea reţelelor de apă din oraşul Uricani, zona Câmpu lui Neag în cadrul unui proiect finanţat din fonduri UE (perioada de programare 2014-2020).

Reţeaua de ape uzate În prezent, reţeaua de canalizare a apelor uzate menajere are o lungime de 12,1 km

şi un nr. de 3.055 racorduri. Apa uzată menajeră este epurată la staţia de epurare Uricani (cu trepte de tratare

mecanică şi biologică). Pe reţelele de canalizare menajeră din oraşul Uricani nu sunt staţii de pompare ape uzate.

24

Page 25: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Autoritatea locală va implementa proiecte de extindere a reţelei de canalizare în zonele nedeservite de canalizare (ex. Valea de Brazi, Firizoni şi Câmpu lui Neag etc.). În cadrul proiectelor de extindere a canalizării menajere vor fi cuprinse şi reţelele de canalizare pluvială necesare pentru eliminarea efectelor inundaţiilor.

SC ASVJ SA Petroşani are ca obiectiv imediat reabilitarea reţelelor de apă şi apă uzată din oraşul Uricani în cadrul unui proiect finanţat din fonduri UE (perioada de programare 2014-2020)

După finalizarea Proiectului Major ,,Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în Judeţul Hunedoara (Valea Jiului)”, conform Directivei UE, gradul de conformare privind procentul de acoperire al serviciului de apă/apă uzată este realizat.

Reţeaua de colectare a apelor pluviale Reţeaua de canalizare a apelor pluviale din oraşul Uricani este în administrarea Autorităţii Locale care are calitatea de Autoritate Contractantă şi Beneficiar a proiectului de modernizare a străzilor din oraş.

2.3.3. Energia termicăÎn prezent oraşul Uricani nu este alimentat cu energie termică, întrucât sistemul

care era utilizat până în anul 2006 era foarte vechi, pe bază de combustibil solid – cărbune, centralele termice având un grad ridicat de uzură fizică şi morală, iar nivelul de poluare crescuse mult peste normele permise, conform normativelor în domeniu. Pentru a rezolva această importantă problemă, autoritatea publică locală a ales soluţia optimă, respectiv cea de înlocuire a sistemului de alimentare cu energie termică al oraşului Uricani, prin transformarea centralelor termice în puncte termice. Primăria oraşului Uricani are elaborată documentaţia tehnico-economică necesară realizării acestei lucrări.

Alimentare cu gazeIncepând cu 2007 marea majoritate a populaţiei a fost racordată la reţeaua de gaze

naturale, exceptie facand gospodăriile individuale din Valea de Brazi şi Câmpu lui Neag, cât şi zona limitrofă a oraşului Uricani

Incalzire pe lemneGospodăriile individuale din Valea de Brazi şi Câmpu lui Neag, cât şi zona

limitrofă a oraşului Uricani folosesc ca şi combustibil pentru încălzirea locuinţelor lemnul.

2.3.4. Reţeaua de iluminat publicSistemul de iluminat public reprezintă ansamblul format din puncte de aprindere,

cutii de distribuţie, cutii de trecere, linii electrice de joasă tensiune subterane sau aeriene, fundaţii, stâlpi, instalaţii de legare la pământ, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme, armături, echipamente de comandă, automatizare şi măsurare utilizate pentru iluminatul public.

Reţeaua de iluminat public din oraşul Uricani aparţine Primariei orasului Uricani.

25

Page 26: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Tabel nr.19 - Infrastructura reţelei de alimentare a iluminatului public Denumire An 2010 An 2011 An 2012 An 2013 An 2014

Stâlpi de iluminat aparţinând primariei Uricani

378 430 550 600 600

Corpuri de iluminat 378 430 550 600 600

Sursa: Primăria URICANI

Toate cele 600 corpuri de iluminat sunt pe LED. In ceea ce priveşte consumul de energie, după estimativul pe 2014 pentru instituţiile

importante şi în acelaşi timp mari consumatoare de energie, se observă o tendinţă de scădere a consumului. Acest lucru presupune luarea unor măsuri de optimizare a consumurilor energetice printr-o exploatare raţională a instalaţiilor şi eliminarea factorilor de consum excesiv din aceste unităţi.

Tabel nr.20 - Consumuri de energie, pe tipuri de consumatori din oraș Uricani

Tipuri de utilizatoriConsumuri anuale (kwh)

2013 2014 2015 estimat

Primărie 70.000 58.000 50.000

Casa de cultură 15.000 12.500 10.000

Unitatea de asistenţă medico - socială 15.000 11.700

10.000

TOTAL 100.000 82.200 70.000

Sursa: Primăria URICANI

2.3.5. Poşta si telecomunicaţiiPe teritoriul oraşului Uricani funcţionează 1 oficiu poştal. Oraşul este conectat la

serviciile de telefonie fixă TELECOM, serviciile de telefonie mobilă cu acoperire corespunzătoare pentru toate zonele din localitate - VODAFONE, ORANGE, COSMOTE.

2.4. INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

2.4.1. Serviciile de sănatateAplicarea reformei sanitare, care a început în 1999, vizând iniţial asistenţa medicală

primară, a determinat reoganizarea sistemului sanitar. Au fost desfiinţate dispensarele urbane, atât o parte din medicii din dispensare cât şi o parte din medicii de întreprindere devenind medici de familiei, cu autonomie faţă de spital, subordonaţi fiind Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, cu care au încheiat contracte.

26

Page 27: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Pentru asigurarea asistenţei medicale minime în oraşul URICANI funcţionează Centrul de Permanenţă Uricani.

Totodată, în localitate funcţionează cinci cabinete medicale familiale, 6 cabinete de specialitate şi anume cabinet medicină internă, cabinet gastroenterologie, cabinet obstetrică – ginecologie, cabinet oftalmologie, cabinet ORL şi cabinet pediatrie, trei cabinete medicale stomatologice individuale.

Tabel nr.21 - Furnizori de servicii de sănătate

NR. CRT.

Furnizori de servicii de sănătate Unitate de stat / Privată

1. Centrul de Permanenţă Uricani StatSursa – Primăria Uricani

Tabel nr.22 - Indicatori servicii de sănătate

IndicatoriSpitale

Cabinete Medicale Stomatologice Individuale

Cabinete Medici de Familie

Farmacii

De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare

Numărul unităţilor

- - - 3 5 - - 3

Numărul de paturi

- - - - - - - -

Numărul de medici specialiști

- - - 3 5 - - -

Numărul de asistente

- - - 3 5 - - -

Sursa - Primăria Uricani

Nr. Crt.

Indicatori 2014 2013 2012 2011 2010

1 Număr medici de familie 5 5 5 5 52 Număr medici specialisti 3 3 2 2 2

2.4.2. Serviciile de asistenţă socială

27

Page 28: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006 republicată, rolul autorităţii locale este de a monitoriza în condiţii optime atribuţiile şi obligaţiile care le revin asistenţilor personali în vederea ameliorării situaţiei persoanelor cu handicap grav astfel încât să primească îngrijire specială la nivelul la care starea lor o cere.

Îngrijirile ce li se acordă pot permite persoanelor bolnave să-şi valorifice potenţialul fizic, intelectual, spiritual, emoţional şi social, în pofida handicapului de care suferă.

În prezent în cadrul Primăriei oraşului Uricani sunt angajaţi 22 de asistenti personali ai persoanelor cu handicap.

La nivelul oraşului Uricani sunt înregistrate persoane cu handicap gradul grav care au optat pentru primirea unei indemnizaţii lunare în locul angajarii unui asistent personal. Handicapul acestor persoane este genetic, cele mai frecvente afecţiuni întâlnite sunt encefalopatia infantilă, oligofrenia, distrofie musculară, epilepsia, distrofie musculară progresivă, paralizie cervicală infantilă - tetrapareză spastică, glaucom. La adulţii cu handicap gradul grav predomină hemiplegia, paraplegia, HIV, glaucom, întîrziere mintala severă, alzheimer.

De asemenea, pe baza O.U.G. nr. 27/27.08.2013, pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 70/2011 şi a H.G. nr. 778/09.10.2013, Primăria acordă ajutoare pentru încalzirea locuinţelor. Numărul cererilor anuale pentru acordarea ajutorului la încălzire a fost de 150. Conform Legii 416/2001 Primarii pot acorda ajutoare de urgenta familiilor si persoanelor care se afla in situatii de necesitate cauzate de calamitati naturale, incendii, accidente, precum si pentru alte situatii deosebite, stabilite prin hotarare a consiliului local. 

Tabel nr. 23 - Bugetul oraşului URICANI pentru asistenţă socială in perioada 2010 - 2014

ANUL BUGETUL (lei)

2010 1556

2011 880

2012 858,47

2013 726,6

2014 875Sursa: Primăria Uricani

2.5. INFRASTRUCTURA DE INVATĂMÂNT

Tabel nr. 24 - Infrastructura de invățământ din orașul Uricani în anul 2014

Nr. crt.

Unitate de învăţământ AdresaPersonalitate juridică /Arondată

Acreditată / Autorizată

Învăţământ public / privat

ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR

1.Gradinita program normal nr. 1 Uricani

Str. Aleea Jiului nr.9

Arondată AcreditatăÎnvăţământ public

28

Page 29: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

2.Gradinita apartinatoare Scolii nr.2 Uricani

Str.Muncii nr.12 Arondată AcreditatăÎnvăţământ public

ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ŞI GIMNAZIAL

1. Scoala Câmpu lui NeagStr.Câmpu lui Neag

Arondată AcreditatăÎnvăţământ public

2.Şcoala Gimnazială Nr.2 Uricani

Str.Muncii nr.12 Arondată AcreditatăÎnvăţământ public

INVĂŢĂMÂNT LICEAL

1.Liceul Tehnologic Retezat Uricani

Str. Republicii nr.16

Persoana juridică

Autorizată nivel licealAcreditată gimnaziu şi învăţământ primar

Învăţământ public

Sursa: Primăria Uricani

Tabel nr. 25 - Încadrarea personalului didactic în anul şcolar 2013 – 2014, pentru învăţământul preuniversitar, în oraşul Uricani

Nr. crt.

Specialitatea catedrei (postului)

Norme / posturi didactice(număr)

Norme / posturi didactice acoperite cu:

Titulari Suplinitori

1 Educatoare 8,00 8,00

2 Învăţători 18,00 18,00

3 Profesori 43,90 35,93 7,97

4 Discipline tehnice 8,89 2,44 6,45

TOTAL 78,79 64,37 14,42Sursa: Primăria Uricani,

Aprobarea planurilor de şcolarizareale unităţilor de învăţământ din oraşul Uricani s-a realizat conform actelor normative în vigoare. Astfel, în anul şcolar 2013- 2014 au fost înscrişi un numar total de 1241 elevi, din care preşcolari 197.

Tabel nr. 26 - Evoluția numărului de elevi, pe ani școlari

Tip instituţie / Nr. înscrişi 2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

Grădiniţe 238 227 189 197

Şcoli generale 971 957 870 826

Licee - 61 160 206

29

Page 30: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

TOTAL 1209 1245 1219 1241Sursa: Liceul Tehnologic Retezat Uricani

Tabel nr. 27 - Situaţia elevilor înscrişi în anul școlar 2013 – 2014

Unitatea de învăţământ

Nr. înscrişi

ClasaNr. promovaţi

RepetenţiAbandon şcolar

Rata promovabilităţii

Scoli generale 826

Pregătitoare 68 - - 100%I 62 - - 100%II 64 3 - 95,52%III 90 2 - 97,82%IV 105 - - 100%V 94 8 - 92,15%VI 104 6 - 94,54%VII 100 12 - 89,28%VIII 105 3 - 97,22%

Liceul 206IX 60 5 - 92,30%X 65 7 - 90,27%XI 68 1 - 98,55%

Sursa: Liceul Tehnologic Retezat Uricani

Rezultatele elevilor la examenele naţionaleTabel nr. 28 - Situatia testărilor naţionale

An şcolar Nr.elevi înscrişi Nr.elevi prezenţiNr. elevi care au promovat

Procent Promovabilitate*** raportat la nr de elevi prezenti

2011/2012 128 125 84 67,20%

2012/2013 97 96 68 70,83%

2013/2014 99 98 72 73,46%Sursa: Liceul Tehnologic Retezat Uricani

Tabel nr. 29 - Situația Examenului de Bacalaureat -

An şcolar Nr.elevi înscrişi Nr.elevi prezenţiNr. elevi care au promovat

Procent Promovabilitate

2011/2012 -

2012/2013 -

2013/2014 -Sursa: Liceul Tehnologic Retezat Uricani

30

Page 31: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Burse acordate elevilorElevii de la cursurile de zi din învăţământul de stat pot beneficia de burse de merit,

de studiu şi de ajutor social. Acordarea de burse de la bugetul de stat reprezintă o formă de sprijin material vizând atât protecţia socială cât şi stimularea elevilor care obţin rezultate foarte bune la învăţătură şi disciplină.

Bursele pe care le pot primi elevii pot fi de tipul:- Burse de ajutor social- Burse de merit - Burse de studiu- Burse de performanţă

Tabel nr. 30 - Situaţia statistică privind acordarea burselor şcolare

Nr. Crt.

Denumire unitate de învăţământ

Ani şcolari Burse de studiu Burse de merit

Burse sociale şi medicale

1.Liceul Tehnologic Retezat Uricani

2011-2012 - - 532012-2013 - - 802013-2014 - 5 81

2.Scoala Gimnaziala nr.2 Uricani

2011-2012 - - 652012-2013 - - 922013-2014 4 8 112

TOTALSursa: Liceul Tehnologic Retezat Uricani

2.6. CULTURĂ, CULTE, AGREMENT

Cultură şi arteCultura din Uricani poartă amprenta condiţiilor speciale şi aparte ale acestei zone. În

devenirea sa este cultura rezultată din interacţiunea datinilor şi tradiţiilor şi obiceiurilor populaţiei eterogene care a lucrat şi continuă să lucreze aici. Începând cu mijlocul sec. al XIX-lea, odată cu începerea mineritului carbonifer, pe aceste meleaguri au trăit la un loc românii localnici – momârlanii, românii veniţi din alte zone ale ţării, unguri, nemţi, polonezi, cehi, italieni, austrieci, etc. În anii socialismului s-a produs o regresie – o estompare – a manifestărilor culturale specifice, a obiceiurilor şi tradiţiilor.

În prezent se încearcă redescoperirea şi punerea în valoare a culturii, indiferent de forma sa: muzică, pictură, literatură, fotografie, folclor, etc.

De-a lungul anilor, au existat diverse formaţii de dansuri, care au adus numeroase premii, prin participarea la diverse festivaluri naţionale.

După anul 2001 în cadrul Casei de Cultură a oraşului Uricani a luat fiinţă „Ansamblul de dansuri - Uricani”. Piesele preluate din folclorul local şi prezentate la

31

Page 32: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

diverse festivaluri, spectacole, emisiuni televizate şi concursuri au avut un mare succes şi au fost premiate. De asemenea în cadrul Casei de Cultură mai există o bibliotecă, dotat cu fond de carte şi un calculator modern şi performant. De asemenea in localitatea componenta Campu lui Neag exista un Camin Cultural reabilitat.

În oraşul Uricani există un club sportiv denumit „Minerul Uricani” a cărui echipă de fotbal activează în Liga a IV-a.

Pe raza oraşului Uricani sunt mai multe culte religioase, ca de exemplu: ortodocşi, greco-catolici, baptişti, creştini-penticostali, creştini după evanghelie, reformaţi, martorii lui Iehova etc. Lacasuri de cult pe confesiuni sunt: Biserica "Adormirea Maicii Domnului", Biserica cu hramul "Înălţarea Domnului", Biserica cu hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil", Biserica cu hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe din Valea de Brazi, Mănăstirea Câmpul lui Neag, Biserica Greco – Catolică.

În anul anul 2006 a fost finalizată Sala de Sport de la Şcoala Generală nr.2 cu un număr de 50 de locuri, în cadrul căreia se practică mai multe sporturi, precum: handbal, baschet, volei, fotbal, aerobic, karate etc.

Masivul Retezat oferă condiţii de odihnă şi recreere, reprezentative în acest sens fiind Pensiunea Retezat aflată în Câmpul lui Neag lângă Parâul Răchiţei la cota 855 m altitudine; Complexul Turistic Cheile Buţii: Cabana Câmpuşel situată la altitudinea de 1180 m, la 22 km de oraşul Uricani, în apropierea Cheilor Scorotei; Motelul Valea de Peşti ce constituie o perlă turistică a locului situată la 8 km de oraşul Uricani. Lacul Valea de Peşti – baraj de acumulare (42 ha) a fost construit în anul 1972 şi serveşte la alimentarea cu apă a localităţilor din Valea Jiului.

În viitor se doreşte amenajarea luciului de apă de la Câmpu lui Neag şi transformarea zonei în Litoralul Văii Jiului.

Tradiţiile şi obiceiurile din Uricani întregeasc istoria locuitorilor cu imagini vizuale descrise cu ajutorul cuvântului despre o lume arhaică, care a reuşit să menţină o serie de norme sociale, transmise din generaţie în generaţie.Obiceiuri în funcţie de anotimpurile anului:PRIMĂVARA: Nu este anotimp mai aştepat în Valea Jiului ca primăvara. După lungile luni de iarnă, oamenii se bucură când pământul dă primele semne de încălzire, pregătindu-se de cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii - Paştele.

LA SÂMŢI (40 de mucenici) - se sărbătoreşte în ziua de 9 martie.GHERMANUL - se sărbătoreşte în 12 mai.MĂSURATUL OILOR În zona Văii Jiului tradiţia strămoşească a măsuratului

oilor este păstrată la loc de cinste — astfel pe la mijlocul lunii mai, la stâne se mulg oile şi se măsoară cantitatea de lapte produsă

VARA: BURGUNII - sunt asemănaţi cu duhurile rele, care în perioada 1-10 iunie aduc frig.

SÂNZIENELE - In seara zilei de 23 iunie, fetele culegeau flori de tătăişe (margarete), aşezându-le în crăpăturile lemnului din care era construită casa, numind câte o floare pentru fiecare membru al familiei.

32

Page 33: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

A doua zi (în 24 iunie, de Sânziene), a cui floare din familie era mai ofilită, acela se credea că moare primul. Obiceiul nu se mai păstreză.

FOCA A treia zi după sărbătoarea creştinească Sfântul Ilie, la 23 iulie, se sărbătoreşte Foca.

ZIUA URSULUI

IARNA: PIŢĂRĂII - denumiri ale celor care colindau în ajunul Crăciunului.CRAII - Odată cu lăsarea întunericului, în seara de Ajunul Crăciunului, soseau

Craii.In Ajunul Anului Nou

Alte evenimente cu specific local: Zilele oraşului Uricani - A doua jumatate a lunii august prilejuieşte de câţiva ani

iubitorilor de spectacol şi sport din Valea Jiului, reîntâlnirea cu atmosfera speciala a „Zilelor Oraşului Uricani".

Nedeia de pe muntele Tulişa - începând cu anul 2006 atât localnicii cât şi autorităţile din zona Valea de Brazi au hotărât să-i cinstească printr-o serbare câmpenească pe eroii căzuţi în lupta de rezistenţă împotriva austro-ungarilor, pe muntele Tulişa.

Ziua Eroilor Neamului - La Uricani această sărbătoare a căpătat o importanţă deosebită, datorită faptului că biserica, în curtea căreia se sărbătoreşte acest eveniment are hramul ,,Înălţarea Domnului". Datorită acestui fapt la ea participă în fiecare an sute de localnici, care după slujba efectuată de preoţi, participă la ceremonia de depunere de coroane de flori şi programul artistic omagial pregătit de elevii şcolilor din oraş.

Depunerea coroanelor de flori are loc la monumentul ridicat pentru cinstirea memoriei celor căzuţi în luptele pentru apărarea patriei, în apropierea bisericii.

Cultura din Uricani poartă amprenta condiţiilor speciale şi aparte ale acestei zone. În devenirea sa este cultura rezultată din interacţiunea datinilor şi tradiţiilor şi

obiceiurilor populaţiei eterogene care a lucrat şi continuă să lucreze aici.Ca o concluzie a celor prezentate putem spune că zona este o cetate cu imense

ziduri de piatră, cu climă temperată şi ploi abundente, adăpostind numeroase bogăţii şi frumuseţi, un adevărat rai pentru turişti, pentru pescarii şi vânătorii sportivi, pentru iubitorii naturii.

O altă atracţie o reprezintă reţeaua vastă de peşteri uscate şi active, baraje naturale şi cascade impresionante care curg prin jgheaburile modelate de BUTA (apa ce izvorăşte din Munţii Retezat).

Zona Cheile Buţii, cu situare în partea de sud a Munţiilor Retezat, la ieşirea din Câmpu lui Neag din Valea Jiului, un loc puţin cunoscut turiştilor, dar foarte apreciat pentru aspectul încă virgin al terenului.

Peştera Dâlma de Brazi este situată pe versantul stâng al Scocului Mare în bazinul superior al Jiului de Vest, la o altitudine de cca 150 m faţă de DN66A şi la 1200 m altitudine absolută. Este o peşteră formată dintr-o galerie principală şi o ramificaţie, totalizând 226 m. Galeria principală este largă de 3 - 5 m şi înaltă de 3 până la peste 10 m.

33

Page 34: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

VALEA DE PEŞTI este un loc ideal pentru cei care vor să se îndepărteze câteva zile de aglomeraţia urbană, pentru cei care vor să facă excursii montane, un prim traseu fiind cel spre Cariera de Cuarţ.

2.7. ECONOMIA

Tabel nr. 31 - Structura agenților economici din Uricani, în funcție de domeniul lor de activitate

STRUCTURA AGENTILOR ECONOMICI, IN FUNCTIEDE DOMENIUL DE ACTIVITATE

Nr crt

Domeniul de activitateNumar societati

Pondere intotalul societatilor

1Comert cu ridicata si cu amanuntul; Repararea autovehiculelor si motocicletelor

51 50,0

2 Hoteluri si restaurante 4 3,93 Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 1 0,994 Agricultura, Silvicultura si Pescuit 8 7,845 Industria prelucratoare 4 3,92

6Distributia apei; Salubritate; Gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare

1 0,99

7 Transport si depozitare 7 6,86

8Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport

- -

9 Informatii si comunicatii 2 1,9610 Constructii 6 5,8911 Intermedieri financiare si Asigurari - -12 Activitati de spectacole culturale si recreative - -13 Alte activitati de servicii 18 17,65

  TOTAL 102 100%

Din totalul celor 102 societăti active, majoritatea sunt microintrepinderi, respectiv au maxim 9 angajati şi o cifră de afaceri anuală şi/sau active totale anuale de maxim 2 milioane EUR.

Tabel nr. 32 - Evoluția societăților din orașul Uricani în perioada 2011-2014

Tipuri de societati 2014 2013 2012 2011

MicrointreprinderiIntreprinderi mici

34

Page 35: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Intreprinderi inactiveTotal societati existente, din care:- noi infiintate 14 19 25 21- active 102 96 92 86

Principalii agenti economici care îsi desfăsoară activitatea în orasul Uricani sunt prezentati în tabelul de mai jos.

Tabel nr. 33 - Lista cuprincipalii agentii economici de pe raza orașului Uricani

Nr. crt.

Denumire societate

Localitatea

Nr. angajati

Cifra de afaceri

Profit

Domeniul de activitate

1.S.C.Maribel Prod Com SRL Uricani

Uricani - 4.746.957 -

Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun

2.FORTRANS N&N SRL

Uricani - 5.755.871 - Exploatarea forestieră

3.CONSADIRA SRL

Uricani - 2.048.319 -Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

4.MILENIUM SHOPPING SRL

Uricani - 1.994.580 -Comerţ cu amănuntul al bunurilor de ocazie vândute prin magazine

5.SORFED SRL

Uricani - 1.689.268 -

Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun

6.PRODFARM SRL

Uricani - 1.558.738 -Comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate

7.COSTI CBN SRL

Uricani - 1.446.234 - Exploatarea forestieră

8.

DACHSEN LOGISTIQE TRANSPORT S.R.L

Uricani - 1.219.005 -Alte activităţi anexe transporturilor

35

Page 36: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

2.7.1. IndustriaExploatarea zăcământului de cărbuni datează din anul 1947 ca urmare a

identificărilor de rezerve prin lucrări de cercetare care s-au făcut la Uricani.In Uricani s-au închis două exploatări miniere, respectiv Cîmpu lui Neag, care a

avut peste 800 angajati si Valea de Brazi, care a avut peste 2200 angajati, urmând ca pana in anul 2018 sa fie închisa si ultima mina din localitate, Exploatarea Miniera Uricani. La aceasta mina, din cauza disponibilizarilor, numarul angajatiilor a scazut de la 2200 de angajati la aproximativ 500 de angajati.

În momentul actual extragerea şi valorificare cărbunelui se subordonează legilor pieţei, creşterea producţiei nemaifiind o cerinţă în sine. Preocuparea constantă a întregului colectiv al E.M. Uricani, începând cu personalul tehnico-ingineresc şi de conducere, continuând cu toţi cei implicaţi nemijlocit în activitatea productivă şi până la angajaţii din serviciile auxiliare, o constituie îndeplinirea sarcinilor planificate, încadrarea în indicatorii de consumuri şi preţuri de cost, respectul faţă de mediu, în paralel cu ridicarea constantă a calităţii produsului livrat.

Activitatea de bază a locuitorilor o reprezintă mineritul, astfel pe raza oraşului funcţionează întreprinderea minieră E.M.Uricani.

2.7.2. Agricultura

Tabel nr.34 - Suprafața agricolă, pe categorii de folosință în anul 2014:

Categorii de folosinta Suprafata (ha)Ponderea suprafetelor (ha)

- arabil 120 1.8- pasuni si fanete 6459 98.2- vii si livezi -Total teren agricol 6579 100.0

Sursa- INSSE

Situația terenurilor, pe categorii de folosință, potrivit Recensământului agricol din anul 2010

36

Page 37: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Tabel nr. 35 - Suprafata agricola utilizata, suprafata agricola neutilizata si alte suprafete (hectare), pe categorii de folosinta

Localitate

Suprafata agricola utilizata

Suprafata agricola neutilizata

Suprafata impadurita

din care:Suprafete ocupate cu cladiri, curti, drumuri, cariere etc.

Helestee, iazuri, balti

Suprafata totala a exploatatiei agricole

Teren arabil

Gradini familiale

Pasuni si fanete

Culturi permanente

Total

Cranguri in sistem de rotatie pe termen scurt

JUDET Hunedoara

59305 2888 173404 1079 236676 30698 103738 7 7908 96 379116

Orasul URICANI

39 47 5088 - 5174 333 5644 - 18 - 11169

Pondere (%)

Tabel nr.36 - Exploatații agricole (număr), cu suprafața agricolă utilizată, pe categorii de folosință

Localitate

Suprafata agricola utilizata

Suprafata agricola neutilizata

Suprafata impadurita

din care:Suprafete ocupate cu cladiri, curti, drumuri, cariere etc.

Helestee, iazuri, balti

Suprafata totala a exploatatiei agricole

Teren arabil

Gradini familiale

Pasuni si fanete

Culturi permanente

Total

Cranguri in sistem de rotatie pe termen scurt

JUDET HUNEDOARA

43726 41517 44769 1998 58363 11149 15752 6 51591 39 59339

Orasul URICANI

182 470 565 1 576 5 221 - 524 - 658

37

Page 38: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Tabel nr.37 - Exploatații agricole (număr) după modul de detinere a suprafeței agricole utilizateModul de detinere a suprafetei Oraș URICANI jud. HunedoaraIn proprietate 576 57928In concesiune - 110In arenda 3 593In parte - 360Utilizat cu titlu gratuit - 659Alte moduri - 496Total 579 60146

Sursa- Recensământul agricol 2010

Tabel nr. 38 - Exploatații agricole (numar) care utilizează terenul arabil, după modul de deținere al acestuia

Modul de detinere al terenului arabil Oraș URICANI jud. HunedoaraIn proprietate 182 43175In concesiune - 40In arenda - 428In parte - 300Utilizat cu titlu gratuit - 489Alte moduri - 327Total 182 44759

Sursa- Recensământul agricol 2010

Tabel nr.39 - Exploataţii agricole (număr), pe clase de mărime a terenului arabil

Clase de marime Oras Uricani jud. Hunedoara

Sub 0,1 ha 43 33480,1 - 0,3 ha 95 84650,3 - 0,5 ha 32 59180,5 - 1 ha 11 99691-2 ha 1 92242-5 ha - 58165-10 ha - 77510-20 ha - 11320-30 ha - 3030-50 ha - 2150-100 ha - 22peste 100 ha - 25

Total 182 43726Sursa- Recensământul agricol 2010

Cultura plantelor 38

Page 39: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Tabel nr.40 - Suprafețele cultivate în URICANI, conform Recensământului agricol 2010

Culturi

Oras URICANI Jud. Hunedoara

Suprafaţa cultivată (hectare)

Pondere din teren arabil

Suprafaţa cultivată (hectare)

Grâu comun si grâu spelt - - 7566Porumb 13 33.3 17399Plante tehnice (floarea soarelui, rapidă si soia)

- - 817

Legume, pepeni (in camp si in sere)

- - 437

Plante de nutreţ (fân şi masă verde, leguminoase pentru nutreţ- lucernă, trifoi)

- - 8315

Cartofi 18 46.2 5119

Alte culturi 8 20.5 19652TOTAL ARABIL (din suprafața agricolă utilizată)

39 100.0 59305

Tabel nr. 41 - Suprafețele cultivate în URICANI

CulturaSuprafaţa cultivată (hectare)

Pondere

Meri - -Pruni - -Alti pomi fructiferi - -Struguri de masa - -Struguri de vin - -TOTAL

Sursa- Recensământul agricol 2010

Productivitatea sectorului agricol

Tabel nr. 42 - Situația producțiilor medii la principalele culturi in județul Hunedoara

Denumire cultura U.MProductia 2011

Productia 2013

Diferenta +/-

Diferenta %

GrauKg/ ha 3782 3386 -396 89.5

Porumb Kg/ ha 4271 4159 -112 97.439

Page 40: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Pepeni verzi si galbeni Kg/ ha 18000 … - -Cartofi tone 100819 113905 +13086 113.0Prune tone 23336 18679 -4657 80.0Meri tone 10985 8261 -2724 75.2Struguri tone - - - -

Sursa-INSSE Tempo online

Creșterea animalelor

Tabel nr.43 - Efectivele de animale din localitatea URICANI, conform Recensământului agricol 2010

Efective de animale (capete)Jud. Hunedoara

URICANI

Bovine 39553 536Ovine 163810 1818Caprine 11508 14Porcine 64192 574Păsări 1411099 7050Cabaline 6315 113Familii de albine 41387 56TOTAL

2.8. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

2.8.1. Calitatea mediului (apă, aer, sol)

Calitatea apeiAlimentarea cu apa potabilă şi industrială a oraşului Uricani are ca sursa Lacul de

acumulare Valea de Peşti cu un volum util de 4,2 milioane mc, cu o lungime de 2,5 km şi suprafaţa de 10 ha, fiind amplasat la 8 km de oraşul Uricani, la o distanţă de 3 km de drumul DN66A.Apele menajere şi industriale

Principalele surse de ape uzate din oraşul Uricani provin din:- activităţi miniere E.M. Uricani de la care provine apa uzată (băi, cantină, grupuri

sanitare);- activităţi menajere şi sociale; Aşezarea geografică a oraşului Uricani permite colectarea şi transportul apelor uzate

menajere, industriale şi pluviale spre staţia de epurare în regim gravitaţional. Apele uzate menajere provin de la :

- populaţie 67% (565 l/sec)

40

Page 41: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

- industrie 33% (280 l/sec) Staţia de epurare a apelor menajere este amplasată în partea de est a oraşului Uricani şi

cuprinde două trepte de tratare: mecanică şi biologică, având o capacitate de epurare suficientă debitului actual al apelor uzate menajere.

Apele uzate industriale evacuate în apele de suprafaţă provin din industria minieră. Din categoria surselor de poluare industriale, cu tipuri de poluanţi specifici profilului

de activitate se evidenţiază industria miniera de exploatare E.M.Uricani

Calitatea aeruluiCalitatea aerului (anul 2005) la principalii indicatori urmăriţi de Agenţia pentru

Protecţia Mediului Deva este în limita reglementărilor legale, neînregistrându-se depăşiri pentru poluanţii gazoşi şi pulberi în suspensie, poluări accidentale sau accidente majore de mediu.

Calitatea soluluiCalitatea solului este afectată atât din surse antropice cât şi din cauze naturale. Principalele surse de poluare a solului, în zona Uricani sunt haldele de steril de la

mină, rezultate în urma activităţilor de exploatare, apele de mină care se evacuează din galeriile existente aici.

Din analiza solurilor din punct de vedere agrochimic, se apreciază că aproximativ 75-80% din suprafaţa agricolă sunt soluri cu reacţie acidă (pH mai mic de 5,8), soluri care necesită aplicarea amendamentelor calcice.

Cu privire la sol în această zonă întâlnim şisturile cristaline, roci detritice, cărbuni bruni, roci bitumoase şi concreţiuni biochimice de calcar şi sferosiderite.

Radioactivitatea mediuluiReţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) a fost

înfiinţată în anul 1962 cu scopul de a supraveghea si controla respectarea prevederilor legale privind radioprotecţia mediului.

La nivelul anului 2010, RNSRM a cuprins un număr de 37 de staţii din cadrul Agenţiilor pentru protecţia mediului, coordonarea ştiinţifica şi metodologică fiind asigurată de Laboratorul Naţional de referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul ANPM.

2.8.2. Managementul deşeurilor

Prin Hotărarea Consiliului Local Uricani nr. 37 din 2008 a fost aprobată înfiinţarea Serviciului de salubrizare al oraşului Uricani, fiind stabilită ca formă de gestiune - gestiunea delegată. Ca urmare a îndeplinirii procedurii de achiziţie publică, prin Hotărarea Consiliului Local Uricani a fost atribuit contractul de gestiune către SC GOSCOMLOC SA, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii.

Pe de altă parte oraşul Uricani, s-a asociat cu alte localităţi din judeţul Hunedoara, în vederea elaborării unui proiect cu finanţare externă, privind managementul deşeurilor urbane. Astfel, în prezent, în judetul Hunedoara se află în derulare proiectul „Sistemul Integrat de

41

Page 42: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Management al Deşeurilor în judeţul Hunedoara”, finanţat prin POS Mediu 2007-2013. Prin acest proiect se vor achiziţiona pubele necesare pentru dotarea gospodăriilor din întregul judeţ, containere pentru colectarea separată a materialelor reciclabile la compactoare şi autospeciale pentru transportarea deşeurilor, vor fi construite staţii de sortare, transfer şi compostare, urmând să fie închise şi ultimele depozite neconforme.

În acest moment SC GOSCOMLOC SA desfăşoară activităţi de colectare şi transport deşeuri menajere, deşeurile colectate de la populaţia din Uricani fiind transportate la Rampa Vulcan, fără a realiza şi selectarea acestora. Autorităţile locale din oraşul Uricani fac eforturi în ceea ce priveste aplicarea legislaţiei privind protecţia mediului, precum şi oferirea unei educaţii ecologice tuturor locuitorilor oraşului.

Sursele de deşeuri din Uricani sunt: deşeuri menajere provenite de la populaţie şi agenţii economici, deşeuri stradale, deşeuri grădini, spaţii verzi, parcuri, deşeuri menajere spitaliceşti.

Deşeuri urbaneServiciul public de salubritate în oraşul Uricani este concesionat de S.C.”Goscomloc”

S.A.Uricani al cărui acţionar unic este Consiliul Local Uricani, fiind de altfel subordonată Consiliului Local al oraşului Uricani.

Depozitarea deşeurilor se realizează într-un depozit suprateran existent, respectiv depozitul de deşeuri menajere Vulcan. Compoziţia deşeurilor

Deşeuri industrialePrincipalul generator de deşeuri industriale este Exploatarea Minieră Uricani,

societăţile de prelucrare primară a lemnului, populaţia şi operatorii economici. Pentru colectarea deşeurilor de la exploatarea minieră au fost construite halde de steril unde este depozitat sterilul rezultat în urma lucrărilor de exploatare a cărbunelui şi a celorlalte categorii de deşeuri rezultate în urma funcţionării acesteia. Pe raza oraşului Uricani nu există deşeuri toxice sau periculoase, iar deşeurile industriale sunt produse de către Exploatarea Minieră Uricani.

Deşeuri lemnoasePe raza oraşului Uricani se găsesc 7 operatori economici cu activitate în prelucrarea

primară a lemnului, volumul estimat de deşeuri generat fiind estimat la 720 mc/anual.

42

Page 43: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Educaţie ecologică şi activităţi comunitare specificeÎn oraşul Uricani sunt înregistrate un număr de 2 organizaţii neguvernamentale

dedicate protecţiei mediului şi conservării biodiversităţii naturale. Domeniile prioritare de activitate sunt legate de reabilitarea mediului, conservarea naturii şi a diversităţii biologice, informare şi sensibilizare publică, managementul deşeurilor şi crearea reţelelor comunitare de analiză şi monitorizare comparativă. Din punct de vedere al protecţiei mediului şi calităţii vieţii ambientale reies patru nivele ierarhice ale interesului comunitar şi impactului antropic asupra mediului înconjurător:

- poluare urbană, exprimată prin degradarea stării de sănătate a populaţiei, calitatea şi cantitatea apei potabile, gestiunea şi managementul deşeurilor;

- poluarea factorilor de mediu, exprimată prin poluarea apelor de suprafaţă, subterane, atmosferei, fonică, solului;

- impactul asupra mediului natural, exprimat prin afectarea mediului natural şi pericolele naturale;

- surse ale poluării, exprimate prin urbanizarea mediului.

2.8.3. Spaţiile verziCa urmare a unor reduceri substanţiale a suprafeţei parcurilor din România, prin OUG

nr. 114/2007 s-au luat măsuri pentru interzicerea desfinţării zonelor verzi din oraşe, ordonanţa menţionând faptul că „ autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/ locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/ locuitor, până la data de 31 decembrie 2013.

Spaţiile verzi din oraşul Uricani sunt întreţinute de către Serviciul Gospodarire Locala din cadrul Primariei Orasului Uricani.

Punctele vizate în scopul de agrement sunt reprezentate de zonele: Rostoveanu, Cheile Buţii, Câmpuşel, Câmpul Mielului, Buta şi Valea de Peşti de o frumuseţe aparte, precum şi zona Câmpu lui Neag unde există un lac de acumulare în fosta carieră de exploatarea a cărbunelui.

Tabel nr. 44 - Repartiţia spaţiilor verziTipuri de spaţii verzi

Spaţii verzi publice cu acces nelimitatParcuri, zone de agrement

Spaţii verzi publice cu acces limitatNu exista spatii verzi publice cu acces limitat

2.8.4. Fondul forestier

Tabel nr. 44 – Fondul forestier jud. Hunedara

43

Page 44: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

AnSuprafata fondului forestier (mii ha)

Volumul de lemn recoltat (mii mc)

2009 311.6 435.62010 313.1 438.02011 313.7 593.42012 314.5 596.3

Sursa: INSSE, Tempo online

2.8.5. Riscuri naturale a) Riscuri generate de inundaţiib) Incendii de pădure, pajişti comunalec) Alunecari de terenDatorita asezarii geografice, fiind situat la poalele munţilor Retezat şi Vâlcan, la o

altitudine de aproximativ 750 metri, oraşul Uricani se întinde dea lungul văii de vest a  râului Jiu, fiind înconjurat de un relief predominant muntos. Riscurile specifice acestei zone sunt alunecarile de teren, incendiile de vegetatie si inundatiile. Frecventa de producere a acestor evenimente este in general redusa, inundatii de mari amploare inregistrandu-se in anul 2004. Riscul de cutremur este scazut, orasul Uricani nefiind amplasat in vecinatate a unor falii tectonice .

2.8.6. Situaţii de urgenţăSituaţia de urgenţă reprezinta un eveniment excepţional, cu caracter non militar, care

prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate.

În Uricani funcţionează urmatoarele servicii de urgenţă:1. Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă (SVSU), organizat pe cele două

activităţi principale:- informare publică şi prevenire;- intervenţie operativă directă sau ca forţă de sprijin a formaţiunilor profesioniste

specializate.2. Politia locala  a orașului  Uricani - are in principal atributii de asigurare a ordinii

publice si in situatii speciale sprijina SVSU in actiuni comune de protectie a populatiei.

2.9. ADMINISTRAŢIA LOCALĂ

44

Page 45: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Administraţia publică în oraşul Uricani este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi în conformitate cu hotărârile Consiliului Local.

Administraţia publică din oraş se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.

Primarul, viceprimarul, administratorul public şi secretarul, împreună cu aparatul de specialitate al primarului, constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria, care duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. Misiunea sau scopul Primăriei rezidă deci în soluţionarea şi gestionarea, în numele şi în interesul colectivităţii locale pe care o reprezintă, a treburilor publice, în condiţiile legii.

În administraţia publică locală primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, pe care îl conduce şi îl controlează. Primarul răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice locale, în condiţiile legii şi reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie.

Consiliul Local al oraşului Uricani este compus din 15 consilieri locali pe perioada 2012-2016, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Potrivit legislaţiei, numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilileşte prin ordin al prefectului, în functie de populatia orasului, raportata de Institutul National de Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului in care se fac alegerile sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care preceda alegerile.

Aparatul de specialitate al Primariei oraşului Uricani cuprinde 87 de posturi, structurate pe departamente de specialitate, astfel:

- Demnitari - 2- Funcţii publice - 38 (din care 5 functii publice de conducere si 33 funcţii publice

de execuţie)- Funcţii contractuale - 46 (din care 5 funţii de conducere si 41 funcţii contractuale

de executie ) În subordinea Primarului funcţionează urmatoarele Servicii, birouri şi

compartimente: Compartiment cabinetul primarului Serviciul economic

o Compartiment buget, finante, contabilitateo Compartiment impozite şi taxe locale

Compartimentul relaţii cu publicul Compartimentul resurse umane, salarizare Serviciul poliţie locală

45

Page 46: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Serviciul gospodărire localăo Compartimentul salubrizare, întreţinere spaţii verzio Biroul administrativ, transport, întreţinereo Compartimentul precolectare, colectare si transport gunoi

Biroul Casa de Cultură Serviciul Salvamont Serviciul U.A.T., achiziţii publice, investiţii, programe dezvoltare

europeana, spaţiu locativ, control managerial interno Compartimentul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Protectia

Mediuluio Biroul programe, dezvoltare europeană, control mangerial intern,

achiziţii publice, tehnic, investiţii, spaţiu locativ- Compartimentul programe, dezvoltare europeană- Compartimentul achiziţii publice - Compartimentul tehnic, investiţii, spaţiu locativ

În subordinea Secretarului oraşului funcţionează: Aparatul permanent al Consiliului Local Serviciul administrarea domeniului public si privat, asistenta sociala,

protectie civilao Compartimentul juridico Compartimentul protectie civila, P.S.I.o Compartimentul cadastru şi agriculturăo Compartimentul asistenţă socialăo Compartimentul autorizare libera initiativa, control comercial

Compartiment public comunitar de evidenta a persoanei si stare civilă Compartiment arhivă

Compartiment secretariat, registratură

46

Page 47: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

ORGANIGRAMA PRIMARIEI ORAŞULUI

47

Page 48: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Indicatori ai cheltuielilor operationale sau care reflecta rigiditatea acestora (RCO)

Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014

RCO1 Cheltuieli totale de personal

6.160.672 4.264.993 4.519.862 5.204.866 5.858.643

RCO1a Cheltuieli totale de personal pe locuitor

RCO1b Ponderea cheltuielilor totale de personal in cheltuielile operationale

54,01 41,61 46,41 49,65 21,36

RCO2 Cheltuieli de personal autonome (fara invatamant)

2.855.672 1.577.993 1.746.031 1.868.866 1.993.643

RCO2a Cheltuieli de personal autonome (fara invatamant) pe locuitor

RCO2b Ponderea cheltuielilor de personal autonome (fara invatamant) in cheltuielile operationale

25,03 15,39 17,93 17,83 7,26

RCO3 Cheltuieli de personal, cu subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif si cu asistenta sociala

896.927 711.691 762.568 672.665 772.942

RCO3a Cheltuieli de personal, cu subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif si cu asistenta sociala pe locuitor

RCO3b Ponderea cheltuielilor de personal, cu subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif si cu asistenta sociala in total cheltuieli operationale

7,86 6,94 7,83 6,42 2,82

RCO4 Cheltuieli operationale 11.405.910 10.247.912 9.737.829 10.482.328 27.423.612

48

Page 49: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

RCO4a Cheltuieli operationale pe locuitor

RCO4b Ponderea cheltuielilor operationale in total cheltuieli

110,23 115,79 99,76 102,48 95,66

Capacitatea de investire si de contractare de imprumuturi (CID)

Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014

CID1 Cheltuieli cu finantarea serviciului datoriei

- - - - -

CID1a Cheltuieli cu finantarea serviciului datoriei pe locuitor

- - - - -

CID1b Ponderea cheltuielilor cu finantarea serviciului datoriei in total cheltuieli

- - - - -

CID2 Serviciul anual al datoriei ca pondere in veniturile curente totale (autonome)

- - - - -

CID3 Cheltuieli totale cu investitiile

1.190.937 1.077.566 1.143.593 961.134 18.927.166

CID3a Cheltuieli totale cu investitiile pe locuitor

- - - - -

CID3b Ponderea cheltuielilor totale cu investitiile in total cheltuieli

4,50 12,17 11,71 9,40 66,02

CID4 Ponderea serviciul datoriei pentru imprumuturile pe termen lung in cheltuielile totale cu investitiile

- - - - -

Capacitate de Management Financiar (CMF)

Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014

49

Page 50: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

CMF1 Rezultatul (excedentul sau deficitul) operational brut

-376.265 -564.521 973.106 1.017.269 2.628.450

CMF1a Ponderea rezultatului (excedent/deficit) operational brut in total venituri operationale

-3,41 -5,82 9,08 8,84 8,74

CMF2 Ponderea rezervelor in total cheltuieli

- - - - -

CMF3 Rezultatul (excedent/deficitul) operational net

-376.265 -564.521 973.106 1.017.269 2.628.450

CMF3a Ponderea rezultatului (excedent/deficit) operational net in total venituri operationale

-3,41 -5,82 9,08 8,84 8,74

Indicatori privind evaluarea veniturilor:

Indicatori ai veniturilor sau care reflecta capacitatea de a genera venituri (CGV)

Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014

CGV1 Venituri din impozitul pe proprietate

1.092.258 1.124.825 1.428.047 1.583.571 1.275.228

CGV1a Venituri din impozitul pe proprietate pe locuitor

CGV1b Ponderea veniturilor din impozitul pe proprietate in total venituri

10,55 14,18 13,88 14,88 4,58

CGV2 Venituri proprii fiscale 9.788.906 7.923.937 9.413.294 9.764.659 9.575.145

CGV2a Venituri proprii fiscale pe locuitor

CGV2b Ponderea de venituri proprii fiscale in total venituri

94,60 99,90 91,49 91,77 34,43

CGV3 Veniturile curente proprii (fiscale si nefiscale)

10.036.965 7.565.783 9.784.052 10.355.560 10.207.520

50

Page 51: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

CGV3a Venituri curente proprii (fiscale si nefiscale ) pe locuitor

CGV3b Ponderea veniturilor curente proprii (fiscale si nefiscale) in totalul veniturilor

97,00 95,39 95,10 97,33 36,70

CGV4 Venituri curente totale (autonome)

10.036.965 7.565.783 9.784.052 10.355.560 10.207.520

CGV4a Venituri curente totale (autonome) pe locuitor

CGV4b Ponderea veniturilor curente totale (autonome) in total venituri

97,00 95,39 95,10 97,33 36,70

CGV5 Venituri operationale 11.029.645 9.683.391 10.710.935 11.499.597 30.052.062

CGV5a Venituri operationale pe locuitor

CGV5b Ponderea veniturilor operationale in total venituri

122,09 108,08 108,06

CGV6 Venituri pentru investitii 863.679 1.288.779 842.952,31 18.066.504

CGV6a Venituri pentru investitii pe locuitor

CGV6b Ponderea veniturilor pentru investitii in total venituri

10,88 7,92 64,96

CGV7 Total venituri pe locuitor

CGV8 Gradul de colectare a veniturilor proprii fiscale

Gradul de colectare a veniturilor dintr-un anumit impozit - raportul dintre incasarile efective dintr-un impozit anume si totalitatea obligatiilor de plata ale contribuabililor aferente acelui impozit.

Gc = Incasari/Debit

76,90 70,92 77,13 74,02 77,27

51

Page 52: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Gradul de colectare a tuturor impozitele locale - media ponderata a gradelor de colectare ale diferitelor impozite in raport cu incasarile din aceste impozite:

Gca = Σ(Gcj*Ij)/ΣIj

CGV9 Nivelul fiscalitatii locale

Nivelul fiscalitatii pentru un anumit impozit - raportul dintre nivelul efectiv (procent sau suma absoluta) si nivelul maxim permis de lege pentru anul respectiv:

Nf = Nef/Nmax

Nivelul fiscalitatii agregate (pentru toate impozitele locale) - media ponderata a nivelurilor fiscalitatii pentru impozitele locale in raport cu incasarile din respectivele impozite.

Nfa = Σ(Nfj*Ij)/ΣIj

2.10. CONDITII CARE ASIGURA MEDIUL ADECVAT PENTRU DEZVOLTARE DURABILA

cooperare intra-judeteană, intra-regională, natională şi internatională (oraşe înfrătite, colaborări şi schimb de experientă, parteneriate locale)

administratia locală (autonomie locală, decizii majore, timpul de rezolvare a problemelor, programe finantate prin UE, pregătire profesională a functionarilor)

politica de taxe (situatia impozitelor şi a taxelor - colectare; bugetul local: categorii de venituri şi cheltuieli bugetare)

52

Page 53: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

investitii locale (române şi străine) situatia pe piata imobiliară (pretul caselor şi apartamentelor), pretul terenului

2.11 INDICATORI PRIVIND INVESTITIILE PUBLICE finantate prin proiecte

NR ctr

Proiect - nume

Nume finantator

Obiectiv general

Rezultate

Valoare totala

Contributie proprie

Finantare nerambursabila/

rambursabila

1 Reabilitare si modernizare strazi urbane si poduri in orasul Uricani, Jud. Hunedoara

Programul Operaţional Regional 2007-2013

Cresterea calitatii vietii prin reabilitarea infrastructurii urbane in orasul Uricani, judetul Hunedoara in vederea cresterii confortului populatiei si imbunatatirea imaginii orasului.

Reabilitare si modernizare a 5 strazi si 2 poduri

15.690.708,63

274.454,88

Finantare nerambursabila

2 Modernizarea, reabilitarea si dotarea cu echipamente de specialitate a cabinetelor ce functioneaza in

Programul Operaţional Regional 2007-2013

imbunătăţirea calităţii infrastructurii serviciilor de asistenţă medicală in judeţul Hunedoara şi în special în localitatea Uricani pentru asigurarea

5 cabinete medicale dotate

1 Unitate medicala reabilitata, modernizata si dotata

6.473.713,09

395.849,51

Finantare nerambursabila

53

Page 54: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

localitatea Uricani, aferente ambulatoriului integrat al spitalului municipal Lupeni

unui acces egal al cetăţenilor la serviciile de sănătate

3 Construire si dotare Centru National de informare si promovare turistica in orasul Uricani

Programul Operaţional Regional 2007-2013

Finantare nerambursabila

4 Reabilitare bloc nr. 6 str. Revoluţiei oraş Uricani Judeţul Hunedoara

MDRAP

Legea 114/1996 locuintelor sociale

Imbunatatirea calitatii vietii locuitorilor

Reabilitare bloc de locuinte sociale

2.740.400

194.000 Finantare nerambursabila

54

Page 55: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

CAP. III ANALIZA SITUATIEI ACTUALE

3.1. ANALIZASWOT

Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este descriptiv:

Strengths (puncte tari)

Weaknesses (puncte slabe)

Opportunities (oportunitati)

Threats (riscuri)

Aspectele cheie au fost identificate pe baza concluziilor evaluării premergătoare si

prezentate în cadrul unei matrici, sub forma punctelor slabe, punctelor tari, oportunităţilor si

ameninţărilor.

Punctele tari se referă la mediul intern si reprezintă resursele si capacităţile de care

comunitatea dispune si care sunt superioare celor deţinute de alte comunităţi similare.

Punctele slabe se referă la mediul intern si reprezintă resursele si capacităţile

insuficiente sau de o calitate inferioară celor deţinute de alte comunităţi similare.

Oportunităţile se referă la mediul extern si reprezintă suma evoluţiilor favorabile ale

mediului de ansamblu al ţării, care poate îmbrăca forme extrem de diferite plecând de la

schimbările legislative, integrarea europeană si posibilitatea oferită comunităţii de a se

dezvolta într-o formă superioară pe ansamblu sau pe domenii de interes.

Ameninţările se referă la mediul extern si reprezintă evoluţii defavorabile ale acestuia

privite în ansamblu, care pot îmbrca forme extrem de diferite, plecând de a schimbările de

mentalitate, lacunele legislative si evoluţii economice negative sau instabile care afectează

capacitatea comunităţii de a atinge obiectivele strategice pe care și le-a propus.

Analiza SWOT are o deosebită utilitate în procesul de stabilire a direcţiilor de dezvoltare a comunităţii, permiţând o mai bună gestionare a resurselor si relaţiilor de intercondiţionare. Totodată, prezentând în mod sintetic atât problemele, cât si realizările comunităţii analiza SWOT permite înţelegerea rapidă, simultană si integrată a legăturilor dintre elementele pozitive și negative ale comunităţii. Unele "oportunităţi" si "ameninţări" vor apărea din

55

Page 56: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

"punctele tari" și "punctele slabe" ale comunităţii, iar ameninţările pot fi concrete sau potenţiale.

1. INFRASTRUCTURAPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Existenţa reţelelor de telefonie fixă şi mobilă, internet

Reţea dezvoltată de alimentare cu energie electrică a consumatorilor casnici şi individuali de pe întreg teritoriul administrativ al oraşului;

Localitate situată pe drumul DN 66A Calitate satisfăcătoare a reţelei rutiere din

cadrul comunităţii Existenţa unor clădiri-spaţii care pot

acoperi unele activităţi economice productive Existenţa sistemului de alimentare cu apă

şi a unei staţii de epurare a apei Existenţa barajului de la Valea de Peşti

pentru sistemul de alimentare cu apă potabilă  Existenţa unei reţele de transport auto ce

asigură legătura cu municipiul Petroşani şi celelalte oraşe din Valea Jiului

Posibilitatea deschiderii înspre judeţele limitrofe datorită poziţiei geografice

Tradiţia industrială a zonei  Aşezarea instituţiilor la drumul de acces

spre DN 66 A  Aşezare liniară propice realizării reţelei

de alimentare cu apă şi canalizare în zonele unde nu există 

Existenţa dotărilor edilitare (2 şcoli generale în oraş şi una primară în Câmpu lui Neag, 3 grădiniţe, o Casă de Cultură, muzeul de etnografie şi folclor din incinta Casei de Cultură cabinete stomatologice, 3 farmacii, săli de informatică)

Existenţa unui adăpost pentru animalele

Lipsa unei infrastructuri adecvate în special drumuri pentru acces facil în zonele turistice

Lipsa infrastructurii de turism  Lipsa utilităţilor în zonele turistice  Starea avansată de degradare a drumurilor

vicinale atât în oraş, cât şi din localităţile componente Valea de Brazi şi Câmpu lui Neag

Drumul judeţean DJ 667C care face legătura cu localitatea Runcu, nemodernizatExistenţa unor infrastructuri de transport insuficient exploatate 

Lipsa infrastructurii şi a utilităţilor (apă, canalizare, deşeuri, gaz, internet, cablu) în localităţile componente Valea de Brazi şi Câmpu lui Neag

Lipsa canalelor tehnice pentru utilităţi (pentru a permite interveniţa rapidă în caz de situaţii de urgenţă) 

Deficienţe în sistemul/reţeaua de alimentare cu apă-canalizare 

Reţeaua de canalizare subdimensionată în unele zone, iar la gospodăriile proprietate aceasta lipseşte 

Reţeaua de apă potabilă nu există în unele zone, iar unde există, pe alocuri este colmatată 

Lipsa unui sistem de colectare selectivă–transport a deşeurilor menajere 

Lipsa unui sistem de colectare-transport a deşeurilor electronice, electrice, electro-casnice (DEEE)

Neregularizarea albiilor pâraielor  Stare de degradare a blocurilor de locuit

(structuri de rezistenţă, faţade, acoperişuri, utilităţi)

56

Page 57: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

fără protecţie - câini Existenţa unei Săli de sport precum şi a

teren sintetic Existenţa unui fond locativ construit MHC -

Lipsa invetiţiilor în reabilitarea energetică a fondului construit

Lipsa de interes din partea locatarilor pentru participarea la programele naţionale privind reabilitarea termică a locuinţelor

Lipsa unui birou notarial Lipsa investitorilor; Degradarea spaţiilor existente din lipsă

folosire de către patroni  Desfiinţarea Centrului de plasament din

oraşul Uricani, care găzduia peste 80 de copii – APARTAMENTELE FAMILIALE;

Insuficienţa dotărilor la şcoli, unitatea de asistenţă medico-socială, primărie

Insuficienţa parcărilor şi a garajelor Lipsa unor piste pentru biciclişti, a

pistelor pentru role Slaba implicare a comunităţii în

dezvoltarea locală INCHIDEREA industriei miniere

OPORTUNITĂŢIAMENINŢĂRI

Existenţa unor programe cu finanţare internaţională şi naţională pentru dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii 

Concesionarea sau vânzarea de spaţii comerciale către agenţii economici 

Modernizarea infrastructurii urbane  Dotarea cu utilaje a primăriei

(ex.cilindru compactor, basculantă etc.) Construirea unui centru de zi, a unei

baze sportive (inclusiv bazin de înnot), şi de agrement, a unei săli de conferinţe etc.

Existenţa a 25 de drumuri vicinale, neîntreţinute în prezent, dar care reabilitate pot fi utilizate mai eficient 

Existenţa documentaţiilor necesare realizării sistemului de termoficare a oraşului (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, planuri urbanistice de detaliu, studiu geotehnic, documentaţie topografică, proiect tehnic)

Posibilitatea utilizării curenţilor de aer în producerea unei cantităţi din energia

Degradarea în timp a infrastructurii duce la nefuncţionalitatea acesteia 

Lipsa investitorilor  Dezinteresul investitorilor pentru

această zonă  Slaba alocare de

fonduri guvernamentale Insuficienţa sprijinului financiar

judeţean Buget local insuficient pentru co-

participare la programele de finanţare  Necorelarea politicilor

macroeconomice (bugetare, monetare şi fiscale) cu realităţile şi nevoile existente în zonă ;

Migraţia populaţiei de vârstă şcolară spre alte localităţi şi alte ţări;

Neobţinerea autorizaţiilor de funcţionare pentru neîndeplinirea standardelor minime ;

Calamităţi natural57

Page 58: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

electrică necesară (energia eoliană)  Parteneriat public-privat eficient  Integrarea unui management al

calităţii modern şi eficient; Dezvoltarea voluntariatului local

(coparticiparea voluntarilor la programe de finanţare internă sau externă) 

Participarea comuntăţii la dezvoltarea comunitară 

Construirea şi finalizarea drumului DN66A Câmpu lui Neag – Băile Herculane

Sprijin din partea autorităţilor judeţene (consiliul judeţean, direcţia de sănătate publică, direcţia pentru cultură, inspectoratul şcolar, etc.)

Utilizarea facilităţilor legislative Promovarea unei imagini pozitive a

oraşului; Înfrăţirea oraşului cu localităţi ale

ţărilor membre UE O colaborarea mai strânsă între

administraţia publică locală, ADR Vest Timişoara,Consiliul Judeţean Hunedoara, Ministerul DezvoltăriiRegionale si Administraţiei Publice

Existenţa cadrului legislativ caresprijină investiţiile în creşterea eficienţei energetice a construcţiilor

Investiţiile în eficienţa energetică contribuie la dezvoltarea economică şi incluziune socială

Lipsa informării/conştientizării lanivelul populaţiei abeneficiilor creşteriieficienţei energetice a clădirilor

Posibilităţi limitate de susţinere din bugetul local a programelor de investiţii în reabilitarea termică a clădirilor/locuinţelor;

Capacitatea redusă sau lipsa de implicare a populaţiei pentru cofinanţare proiectelor de reabilitare termică;

2.MEDIUL ECONOMIC

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Existenţa unei forţe de muncă bine

calificată în minerit LICEUL TEHNOLOGIC Materie prima de masa lemnoasa Existenta terenurilor disponibile cu

destinatie industriala – atragerea & relocarea tehnologiei existente in vestul

Zonă monoindustrială în curs de restructurare Declinul continuu al activitatii de extragere a

huilei şi implicitînchiderea EM Uricani care are caorizont de timp 2018;

Lipsa unui parc industrial Număr extrem de redus de IMM-uri Forţă de muncă slab calificată pentru oferirea 58

Page 59: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

tarii Potenţial de vânătoare şi piscicol

ridicat Vegetaţie forestieră bogată Existenţa păşunilor pentru creşterea

animalelor Fond forestier cu bogate resurse

silvice (cuarţ, lemn, numeroase ape curgătoare, ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale, produse alimentare ecologice)

Existenţa unei game variate de materii prime necesare industriei (cărbune, cuarţ, apă plată)

Disponibilitatea administraţiei publice locale pentru sprijinirea investitorilor şi atragerea lor

Existenţa unui compartiment în cadrul primăriei în atragerea surselor de finanţare şi sprijinirea iniţiativelor în dezvoltarea lor

Existenţa unor spaţii si sau terenuri disponibile de producţie industriala / legumicola

Existenţa Composesoratelor Existenţa unui ONG «Club Alpin» Existenţa terenurilor disponibile Existenta a 2 agenţii bancare

de servicii de consultanţă mediului de afaceri Somaj ridicat Lipsa unei baze de date privind cererea şi

oferta forţei de muncă pe meserii Lipsa infrastructurii în localităţile

componente (drum, apă, energie electrică, canalizare, cablu, internet)

Slaba informare cu privire la condiţiile impuse de UE

Investiţii reduse în activităţi economice care să aducă plus valoare pe plan local

Lipsa unei structuri asociative pentru creşterea animalelor şi apicultură

Lipsa unui supermarket

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Mediatizarea oportunităţilor de afaceri

din zonă Accesarea unor programe de

finanţare/ creditare pentru IMM-uri şi a parcurilor industriale

Transferul de tehnologie şi know-how spre firmele care lucrează în sistem lohn, crearea unor mărci proprii şi a unei imagini pozitive atât în interior cât şi în exterior

Tradiţia industrială a oraşului-mineritul

Exploatarea şi prelucrarea lemnului IMM-urile generatoare de noi locuri

de muncă

Migraţia populaţiei active Domeniu îngust de calificare a forţei de

muncă Slaba capacitate a mediului de afaceri pentru

absorţia fondurilor Scăderea nivelului de trai Instabilitatea legislaţiei Competiţia neloială datorată pieţei negre Declinul economic al activităţilor datorită

restructurării sectorului minier Slaba capacitate a mediului de afaceri de

absorbţie a fondurilor Scăderea şeptelului şi a păşunilor din zonă Neconcordanţă între venituri şi cheltuieli

59

Page 60: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Creşterea numărului de IMM-uri Forţă de muncă ieftină Calificarea forţei de muncă în turism Creşterea numărului de noi locuri de

muncă şi diversificarea lor Evaluarea potenţialului de resurse

naturale şi crearea de centre de colectare şi prelucrare a ciupercilor, a fructelor de pădure, centru de colectare şi prelucrare a laptelui, înfiinţarea unui abator

Înfiinţarea unei staţii de montă naturală

Amenajarea unei zone pentru funcţionarea săptămânală a unui târg de animale

Resurse naturale care pot genera noi activităţi economice prin valorificarea lor: cărbunele, lemnul, fructele de pădure, cuarţul, apa etc.

Valorificarea produselor alimentare tradiţionale obţinute în gospodării particulare

Existenţa unor programe de stimulare a dezvoltării industriilor nepoluante şi a industriilor de reciclare a materialelor refolosibile

Calificarea forţei de muncă în domeniul servicilor de consultanţă

Atragerea instituţiilor care oferă servicii de consultanţă mediului de afaceri

Sprijinirea investitorilor prin acordare de facilităţi şi consultanţă

Înfiinţarea unui centru de informare publică locală cu privire la oportunităţile mediului de afaceri din zonă

Infiinţarea unei asociaţii care să aibă ca obiect de activitate creşterea animalelor şi exploataţiile agricole

Accesarea finanţărilor externe Deschiderea vadului comercial

datorită construirii drumului DN66A

Conurenţa neloială (munca la negru) Neadaptări la condiţiile impuse de UE

60

Page 61: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Câmpu lui Neag – Băile Herculane Dezvoltarea afacerilor datorită

construirii drumului DN66A Câmpu lui Neag – Băile Herculane

Înfrăţirea oraşului cu localităţi ale ţărilor membre UE

TURISM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Prezenţa elementelor naturale valoroase: Munţii Retezat (Parcul Naţional Retezat, cel mai vechi şi mai mare din ţară), Munţii Vâlcan, formaţiuni carstice,cascade, floră, faună;

Poartă de intrare în Parcul Naţional Retezat;

Zona intacta pe teritoriul administrativ al UAT Uricani

Bioclimat tonic - stimulent puternic aeroionizat negativ;

Accesul către culmile muntoase care înconjoară localitatea se face pe trasee marcate aflate sub observaţia Serviciului Public Salvamont. Reţea densă de poteci marcate , în cea mai mare parte şi peste 25 de trasee turistice care conduc spre cele mai pitoreşti locuri din masive;

Pot fi practicate numeroase forme de turism ce se bazează pe natură: turism montan, turism de odihnă şi recreere, turism de aventură, turism de week-end, speoturism, cicloturism, drumeţii;

Dispune de potenţial pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă - Munţii Vâlcan - pe întreg versantul nordic şi nord-estic , la peste 1400 m, unde zăpada persistă 140-150 zile /an. Se detaşează, în acest sens arealul Şarba-Oslea;

Existenţa unei reţele dense de drumuri forestiere (parte modernizate) şi poteci montane (parţial marcate şi amenajate), care

Dezvoltarea economică monoindustrială ce a afectat peisajul urban;

Infrastructura generală şi turistică slab dezvoltată; lipsa utilităţilor în zonele turistice;

Slaba diversificare a structurilor de primire turistică;

Inexistenţa spaţiilor de compare amenajate; Slaba dezvoltare a structurilor pentru

agrement; Prezenţa resurselor antropice în zonă este

modestă; Oferta de servicii turistice monotonă şi

lipsită de interes şi varietate, slaba valorificare a potenţialului existent;

Oferta de produse turistice nediversificată şi slab popularizată la nivel naţional;

Insuficienta valorificare a oportunităţilor turismului rural;

Slaba promovare a ofertei turistice: lipsa mijloacelor de informare turistică (indicatoare, semnalizare stradală);

Lipsa unor măsuri concrete şi a unor parteneriate public-private care să aibă ca scop dezvoltarea turismului;

Lipsa resurselor umane specilizate în domeniul turismului, cu efect asupra calităţii serviciilor oferite de operatorii de turism;

61

Page 62: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

străbat masivele muntoase spre obiectivele turistice sau domeniile schiabile de aici;

Dispune de potenţial pentru amenajarea agrementului nautic: Valea de Peşti este principalul pârâu care alimentează lacul de acumulare cu acelaşi nume, lac cu o suprafaţă de cea 10 ha şi o lungime considerabilă. Aici putem menţiona şi lacul format pe locul fostei cariere Câmpu lui Neag, aflat în proprietatea Primăriei oraşului Uricani;

Zona dispune de potenţial pentru dezvoltarea sporturilor extreme (alpinism, parapantă) şi a turismului de aventură;

Potenţial pentru dezvoltarea speo-turismului- peşterile şi avenele se găsesc într-un număr foarte mare, multe dintre ele nefiind nici măcar explorate;

Potenţial pentru dezvoltarea ecoturismului;

Dispune de potenţial pentru dezvoltarea turismului industrial (obiective tehnice, patrimoniu industrial);

Multiculturalitatea zonei crează premisele pentru dezvoltarea unui produs cultural atractiv;

Zestrea etnografică a zonei cu elemente păstrate din vremea dacilor; costumul popular al,, momârlanilor,, este purtat şi astăzi în zi de sărbătoare; podoabele din păr poartă şi acum aceleaşi nume ca în vremea romanilor, manifestările folclorice tradiţionale cum ar fi: nedeile, măsuratul oilor, ceremonialul de iarnă al crailor, nunţile;

Un valoros fond cinegetic ( urs, capră neagră, mistreţ, cocoş de munte) şi piscicol (păstrăv, scobar, mreană, lipan),

Vecinătatea cu numeroase mărturii ale istoriei şi culturii naţionale: cetatea de la Baniţa, reşedinţa romană de la Ulpia Traiana Sarmisegetusa, cetăţile dacice de la

62

Page 63: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Orăştie, castelul Huniazilor, operele brâncuşiene de la Târgu Jiu, mănăstirile de la Prislop şi Lainici;

Datorită varietăţii resurselor, oraşul Uricani are un potenţial turistic exploatabil pe toată durata anului calendaristic, fiind afectat într-o măsură mică de sezonalitate;

Existenţa, la nivelul autorităţii, a unor iniţiative pentru dezvoltarea turismului;

Executarea lucrărilor de reîmpăduriri, decopleşiri şi degajări pentru redarea în circuitul silvic a terenurilor exploatate.

Existenta unui Centru de Informare şi Promovare Turistică;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Masterplan de punere in valoare in parteneriat cu Academia Romana, Administratia Parcului National Retezat, APL, ONG

Apropierea zonei de drumul european E79 şi apropierea de alte artere europene ca E68, E8I, E60, constituie un factor favorizant în integrarea interregională europeană din punct de vedere turistic;

Apropierea de unele puncte de frontieră prin care tranzitează importante fluxuri turistice vestice şi care ar putea fi dirijate, în perspectivă, spre această zonă: Nădlac (rutier 282 km), Vărsând (rutier 300 km), Curtici (feroviar, rutier 300 km), Moraviţa ( rutier, feroviar, 270 km), calafat (rutier 160 km);

Apropierea de principalele pieţe turistice central-vestice, unele tradiţionale pentru România ca: Austria, Germania, Serbia, Croaţia, Ungaria, sau cu o cerere de sporturi de iarnă nesatisfăcută în ţările respective

Prezenţa liniei feroviare Filiaşi-Simeria care pune în legătură zona cu magistralele feroviare din sudul, centrul şi vestul ţării;

Slaba preocupare pentru valorificarea potenţialului turistic al zonei montane şi întreţineree traseelor turistice;

Nivelul scăzut al investiţiilor în turism; Lipsa unui aeroport care să sprijine

circulaţia turistică în zonă şi în judeţul Hunedoara;

Echiparea turistică necorespunzătoare a localităţilor urbane, a ariei lor periurbane şi a arterelor rutiere care tranzitează zona;

îmbătrânirea demografică, datorată în principal scăderii natalităţii şi creşterii ponderii populaţiei vârstnice;

Migraţia populaţiei — unul din principalii factori care au contribuit la scăderea numerică a populaţiei zonei;

Scăderea nivelului de trai datorată creşterii semnificative a şomajului şi a gradului de neocupare a forţei de muncă active;

Pierderea identităţii şi a specificului zonei, a tradiţiilor şi obiceiurilor;

Programele de creditare nu sunt accesate datorită absenţei unor garanţii la standardele solicitate de bănci, termene scurte de rambursare, dobânzi greu de recuperat din profiturile realizate;

Slaba aplicare a legislaţiei în domeniul 63

Page 64: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Poziţia favorabilă a zonei faţă de principalele zone cu potenţial turistic ridicat şi care în viitor vor fi destinaţii certe pentru turismul internaţional dar şi surse de turişti pentru turismul propriu;

Instituţiile locale şi naţionale sunt preocupate de ecologizare perimetrelor miniere care au fost închise, cu efecte benefice asupra gradului de ocupare a forţei de muncă şi a mediului ambiant;

Existenţa strategiei de dezvoltare locală, judeţeană şi regională;

Existenţa de fonduri pentru investiţii în turism ( atât la nivel nafonal cât şi european);

Amenajarea căilor de acces în zona montană;

Dezvoltarea ecoturismului- existenţa unei strategii naţionale de dezvoltare a ecoturismului care prevede conservarea şi valorificarea ariilor naturale protejate din zonă în vederea exploatării acestora ca atracţii turistice;

Preţul scăzut al terenurilor comparativ cu alte zone;

Posibilitatea omologării unor produse tradiţionale;

Dezvoltarea de activităţi culturale locale care să promoveze tradiţiile şi zona;

turismului; Lipsa unor programe de reorientare şi

reprofesionalizare coerente pentru forţa de muncă care ar creşte atractivitatea zoneipentru investitori;

Exploatarea neraţională a fondului cinegetic şi forestier.

AGRICULTURA

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Tradiţie în creşterea animalelor (oierit, vite mari);

Existenţa unor suprafeţe mari de păşune, în special în golul alpin, aparţinând primăriei oraşului;

Potenţial dezvoltat pentru dezvoltarea unui sector zootehnic puternic;

Condiţii pedo-climatice favorabile

Agricultura practicată este în general pentru subzistenţă;

Suprafeţe mici destinate cultivării si în general dispersate fără posibilitatea de comasare;

Produse agroalimentare din import cu preţuri scăzute care fac concurenţă produselor locale;

Promovarea insuficientă (lipsă chiar) a 64

Page 65: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

pentru dezvoltarea pomiculturi ş apiculturii;

produselor alimentare şi nealimentare tradiţionale (produse specifice zonei montane);

Valorificarea insuficientă a produselor locale derivate din producţia ramurii vegetale;

Dificultăţi în valorificarea produselor agricole;

Lipsa de informaţieOPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Posibilitatea omologării unor produse tradiţionale locale;

Existenţa surselor de finanţare externă care pot fi accesate pentru conservarea activităţilor tradiţionale şi transmiterea mai departe a acestora;

Posibilitatea obţinerii de produse alimentare ecologice;

Înfiinţarea de centre de colectare (lapte, ouă, carne, brânză) şi/sau consilierea producătorilor în vederea asocierii lor pentru încheieea de contracte directe cu procesatorii;

Infiinţarea de ateliere meşteşugăreşti în localităţile componente Valea de Brazi şi Câmpu lui Neag, în care să se transmită mai departe meşteşugurile specifice zonei;

Infiinţarea unei staţii naturale de montă;

Dezvoltarea culturilor leguminoase în solarii;

Dezvoltarea agriculturii bio şi eco; Promovarea produselor locale pe

piaţa regională;

Pierderea interesului tinerilor pentru desfăşurarea activităţilor tradiţionale (oierit, pomicultură, apicultură);

Lipsa de interes pentru conservarea obiceiurilor şi tradiţiilor prin trecerea populaţiei din zona rurală (din localităţile componente Valea de Brazi şi Câmpu lui Neag) de la un stil de viaţă tradiţional la cel modern, urban;

SĂNĂTATE - SOCIAL

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Exsitenta cladirii de Unitatii de Asistenta Medico- Sociala

Lipsa cabinetelor şi a medicilor în mediul rural

65

Page 66: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Existenţa farmaciilor; Existenţa a două apartamente de tip

familial pentru copiii defavorizaţi Existenţa unor ONG-uri pe servicii

sociale Existenţa unei Subfiliale a Crucii

Roşii în oraşul Uricani Existenţă compartiment de

proximitate Colaborare intre Primarie si

Partida Romilor –Pro Europa Existenta unor locuinte sociale Existenţa unui Centru de Primire

Urgenţe Existenţa unui Ambulatoriu de

Specialitate, dotat cu echipamente moderne

Lipsa medicilor specialişti Densitatea mică a populaţiei Sărăcia populaţiei Scăderea nivelului de trai Balanţa negativă a migraţiei Rata ridicată a şomajului Migraţia tinerilor din cauza lipsei

alternativelor ocupaţionale Resurse umane insuficiente în sănătate Lipsa unui centru de plasament şi a unei

grădiniţe cu program prelungit Lipsa unui centru de ocrotire pentru anumite

categorii cu probleme (minori abuzaţi, femei abuzate, tineri dezinstituţionalizaţi)

Lipsa unui centru de recreere pentru persoanele vârstnice

Lipsa unui Oficiu de Pensii Local Lipsa serviciilor de asistenţă medicală

specializată Spor demografic negativ Lipsa locuinţelor Desfiinţarea Centrului de plasament,

care găzduia peste 80 de copii Lipsa promovării culturii romilor Lipsa unui serviciu de îngrijiri paleative Lipsa unui centru de zi Lipsa unui centru de planning familial Lipsa unui centru de consiliere pentru

familiile rrome (asistenţă socială şi asistenţă medicală)

Lipsa utilităţilor şi a dotărilor necesare U.M.S.

Lipsa unor programe sociale pentru rromiOPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Crearea de parteneriate cu ONG-uri implicate în servicii sociale

Deschiderea U.A.M.S. Înfrăţirea oraşului cu localităţi ale

ţărilor membre UE Creşterea rolului autorităţilor locale,

al asociaţiilor profesionale, al comunităţilor prin descentralizare;

Subfinanţarea sistemului sanitar şi uzura fizică a infrastructurii sanitare;

Tendinţa de părăsire a sistemului medical de către personalul calificat (medici, asistente);

Creşterea delincvenţei juvenile Creşterea riscului de îmbolnăvire a

populaţiei66

Page 67: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

Sistem integrat de tip e-sănătate pentru a facilita accesul la servicii de sănătate şi schimbul de informaţii medicale;

Probleme sociale datorate restructurării întreprinderilor miniere

TINERET, EDUCAŢIE, CULTURĂ-CULTE ŞI SPORT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Cadre didactice bine pregătite şi calificate

Condiţii optime de studiu la şcolile din Câmpu lui Neag, din oraşul Uricani la Şc.Gen.nr.1 şi Şcoala Gen.nr. 2 Uricani care este în curs de modernizare

Existenţa serviciilor de învăţământ calificate Existenţa unei săli de Sport de 50 de

locuri în care se practică: tenis, handbal, fotbal, baschet, arte marţiale

Existenţa unui Stadion şi a unei echipe de fotbal de Divizia C Minerul Uricani

Amenajarea unui Punct de Acces Public la Informaţii prin proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere

Existenţa unui muzeu Mesajul Străbunilor la Şcoala Gen.nr.2

Existenţa la Şcoala Gen. Nr.2 a unei echipe cu campioni naţionali juniori karate

Existenta unei Case de Cultură modernizate

Lipsa conexiunii la internet a gospodă-riilor din localităţile componente Valea de Brazi şi Câmpu lui Neag care limitează comunicarea şi informarea

Dotări insuficiente şi servicii insuficient dezvoltate

Dotare insuficientă a şcolilor Lipsa unei infrastructuri de

încălzire proprie la Şc.Gen.nr.2 Lipsa posibilităţilor de petrecere a

timpului liber, a activităţilor recreative şi culturale

Resurse insuficiente de susţinere din bugetul local

Lipsă comunicare (elevi, cadre – conducerea Casei de Cultură)

Oportunităţi Ameninţări

Crearea unei baze sportive la fostul centru de plasament, care să cuprindă un bazin de înnot, teren de sport, sală de sport, sală de conferinţe etc.

Înfiinţarea unor cursuri pentru adulţi Construirea unei noi grădiniţe Amenajarea unui muzeu al civilizaţiei

Văii Jiului la Câmpu lui Neag Mansardarea Grădiniţei nr.1 Înfrăţirea oraşului cu localităţi ale ţărilor

membre UE

Riscul comasării şcolilor din cauza numărului insuficient de elevi

Frecvenţă slabă la licee şi migraţia tinerilor

Dotarea insuficientă a şcolilor Lipsa posibilităţilor de petrecere a

timpului liber, a activităţilor recreative şi culturale

Resurse financiare insuficiente de susţinere din bugetul local

67

Page 68: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

MEDIU

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Concentraţiile poluanţilor gazoşi în atmosfera oraşului determinate în punctele de prelevare existente în cadrul sistemului de monitorizare, se situează sub limitele admise;

Realizarea unui studiu de fezabilitate în comun cu celelalte administraţii din Valea Jiului privind amenajarea unui deponeu ecologic pentru deşeurile menajere;

Începând cu anul 2005 râul Jiu prezintă o îmbunătăţire evidentă fiind încadrat în limitele categoriei I de calitate, în conformitate cu indicatorii analizaţi;

Existenţa unor zone întinse acoperite de păduri, având un important rol în asigurarea echilibrului ecologic în zonă

Spaţiul rural neafectat şi curat Existenţa unui capital natural de valoare

desebită din punct de vedere al: peisajului, biodiversităţii, resurselor de apă, genofondului etc.

Existenţa unei Rezervaţii Naturale şi Ştiinţifice – Parcul Naţional Retezat

Existenţa în cadrul primăriei a unui birou specializat în probleme de mediu

Prezenţa resursei umane specializate în protecţia mediului

Lipsa colectării controlate a deşeurilor menajere

Poluarea Jiului prin evacuarea apelor menajere neepurate

Dotarea spaţiilor verzi este sub necesar, iar mobilierul urban insuficient;

Depozitarea necontrolată a gunoaielor de-a lungul pâraielor, râurilor, drumurilor precum şi depozitarea provizorie în gropile de pe malul Jiului

Străzi nemodernizate, greu practicabile în comunităţile componente;

Lipsa unui sistem integrat de canalizare Lipsa lucrărilor pentru combaterea

eroziunii şi a alunecărilor de teren Cursuri de ape neregularizate Lipsa unei rampe ecologice pentru gunoi Sistem slab de management al deşeurilor

(colectare, transport şi depozitare a gunoaielor menajere)

Nivelul scăzut al managementului informaţiei de mediu

Nivelul scăzut al cunoştinţelor comunităţii pentru problemele de mediu

Zonă industrială afectată de poluare Lipsa politicilor pentru

minimizarea/reciclarea deşeurilor rezultate din activităţi economice

Probleme nesoluţionate legate de colectarea, transportul, depozitarea şi reciclarea deşeurilor

Lipsa lucrărilor pentru combaterea eroziunii şi a alunecărilor de teren

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Programe de finanţare în domeniul mediului şi reconstrucţiei ecologice a terenurilor afectate de minerit

Promovarea investiţiilor de mediu

Exploatarea iraţională a fondului forestier

Risc permanent pentru degradarea factorilor de mediu prin nerespectarea

68

Page 69: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

în zonă Elaborarea de proiecte pe programe

de gestiune a deşeurilor cu accent pe reciclarea şi refolosirea produselor şi materialelor

Elaborarea de proiecte pe programe de gestiune a deşeurilor urbane cu accent pe reciclarea şi refolosirea produselor şi materialelor

Posibilitatea de acces la fonduri nerambursabile în scopul soluţionării problemelor de mediu

Programele guvernamentale bilaterale între România şi diverse ţări UE

Fondurile alocate de către Guvernul României pentru închiderea unor perimetre de exploatări miniere (E.M. Valea de Brazi şi Câmpu lui Neag)

Introducerea facilităţilor fiscale pentru agenţii economici care investesc în proiecte de protecţia mediului

legislaţiei Lipsa unor politici concentrate pentru

protecţia mediului Calamităţi naturale Neobţinerea finanţărilor externe Degradarea şi poluarea mediului

natural Pericolul unui dezastru ecologic

ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Acces bun la mijloace de informare: presă, telefon, fax, e-mail, internet;

Existenţa paginii web a orasului: http://www.orasuluricani.ro/

Existenta unei pagini web http://www.turismuricani.ro/

Existenţa personalului calificat Conştientizarea importanţei activităţii

fiecărui angajat Transparenţa funcţionării sistemului

instituţional pentru fiecare angajat Actualizarea permanentă a fişei

postului Repartizarea de către primar a

personalului din administraţia publică pe zone ale oraşului în scopul menţinerii curăţeniei

Existenta sistemului de management al

Promovare slabă a potenţialului turistic Mobilizare insuficientă aproape

inexistentă a cetăţenilor în problemele comunităţii

Slaba comunicare a cetăţenilor cu autoritatea locală

Slaba salarizare a personalului APL Număr redus de parteneriate cu ONG-uri

sau alte structuri asociative Neactualizarea paginii web a oraşului cu

informaţii de interes public, în conformitate cu legislaţia în vigoare

69

Page 70: Strategie de dezvoltare

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilăa oraşului Uricani

calităţii conform SR EN ISO 9001:2001 Sprijinirea financiară a cultelor

religioase Existenţa biroului consilierilor locali Valorificarea activelor preluate de la

CNH Existenţa serviciului de salubritate

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Mediatizarea prin pagina web a localităţii, a potenţialului turistic şi a realizărilor acţiunilor întreprinse

Sprijinirea de către APL a investiţiilor în turism şi agro-turism

Armonizarea capacităţii instituţionale şi a structurilor de implementare pentru preluarea legislaţiei comunitare

Scăderea sprijinului din partea autorităţilor judeţene regionale sau centrale

Zonă monoindustrială Luptele politice

70