E început de an, de obicei cu toţii auzim întrebarea obsesivă“ți-ai făcut bilanţul?”

Dacă eşti considerat om “de business” atunci trebuiesă o �i auzit în multepărţi.

Eu vă propun cu totul altă întrebare:

“V-aţi făcut strategia pentru anul care vine?”Strategia pe anul care vine este o chestiune care ar trebui să �ie sacră pentru �iecare dintre noi. Acum ani de zile când începeam timid să îmi facpreviziuni pentru anul care urma, am tot avut timp să observ cum se fac nişte obiective realiste eliminând şiriscul fabulaţiei, dar şi riscul de a �i prea lejer cu tine şi de a trece pe listă nişte lucruri pe care oricum le-ai �iobţinut.

Aşa că intervine întrebarea:“Care e scopul unei strategii personale?”Scopul strategiei este să îţi asigure o direcție clară către nişte obiective prioritare pe care le ai. Simplul fapt că le scrii pe o foaie pe care o arunciapoi într-un sertar şi tot face minuni (mintea se centrează pe acele lucruri, mai ales că e o perioadă “spirituală”). Dar poţi face cu mult mai mult de atât.

Scopul acestei strategii este ca la �inalul anului viitor să �ii o variantă mai bună a ta, cu împliniri profesionale, mai sănătos şi mai împlinit su�leteşte dar şi, ATENŢIE, gata să obţii alte lucruri măreţe pentru anul care vine.Strategiile anuale se leagă una de alta, se ajută, te lasă într-o poziţie avansată pentru ca anul care vine să obţii şi mai mult iar anul următor şi mai mult.

Aşa că primul pas pe care trebuie să îl faci atunci când îţi scrii obiectivele pe anul viitor, pune-ţi întrebarea în felul următor:

“Făcând un exerciţiu mental, ştiind cine eşti, care sunt valorile tale, ştiind ceea ce faci tu acum şi care sunt posibilităţile pe care le ai, într-o lume ideală (virtuală) dacă totul ar merge EXACT cum ţi-ai propune, UNDE AI FI PESTE UN AN?”

Ei bine strategia anului care vine ar trebui să �ie răspunsul întrebării de mai sus.

2/7

Agenda zilnică

Fiecare are propriul stil de a-şi ţine agenda zilnică. Cu toate astea există câteva principii pe care ar �i bine să le respecţi:

Identi�icarea activităţilor de rutină şi a activităţilor strategice (activităţile care menţin activitatea şi activităţile care măresc ritmul activităţii). Este importantă realizarea pro-cedurilor pentru activităţile care se repetă (de ex.: plăţile şi situaţiile de plată le fac vinerea); în felul ăsta nu pierzi timp în �iecare zi cu o activitatea care poate �i rezolvată o dată pe săptămână în decurs de 1-3 ore. Orice agendă începe cu veri�icarea e-mailului, golirea inboxului în foldere speciale (exemplu de foldere, în funcţie de domeniu: vânzări, plăţi, preţuri furnizori, web-design etc). E-mailul trebuie golit de 2 ori pe zi, o dată dimineaţa, o dată seara. Mai există o regulă: se răspunde �iecărui mail în parte! Evidenţierea timpilor de execuţie pe �iecare sarcină în parte. Prioritizarea sarcinilor (o metodă ok este metoda Eisenhower) şi delegarea sarcinilor care nu sunt importante.

Plani�icarea

Organizarea pentru atingerea obiectivelor este vitală. Se spune că o oră de plănuire nu este o oră pierdută, ci una câştigată. Tot ce mai trebuie este să faci ceea ce ţi-ai plănuit.

Există 2 tipuri de plănuire: de rutină strategică

Plănuirea de rutină este compusă din cele două tipuri de agende pe care ar trebuie să le ţii, ca om de afaceri: agenda zilnică agenda săptămânală (plănuirea activităţilor pe săptămâna care vine, luând în considerare şi strategia anuală)

Plănuirea strategică este compusă din: strategia anuală activităţile lunare (parte din strategia anuală şi care trebuie revizuită la �iecare început de lună).

ATENŢIE! Nu trebuie să scrii lucruri pe care oricum le-ai obţine, chiar şi fără documentul din faţa ta, ca un fapt natural. Trebuie să înţelegi acest document ca un ideal la care aspiri, nu ca pe un lucru banal, pe care îl faci de zi cu zi. Documentul ăsta trebuie să �ie planul tău de a �i o persoană evident superioară în anul viitor (la �inalul anului viitor).

3/7

La �inalul zilei trasarea sarcinilor pe următoarele zile, sarcini ce sunt deduse din activitatea din ziua respectivă. Identi�icarea procentului de rezolvare a sarcinilor din agendă (din tot ce ţi-ai propus cât ai realizat? un procent bun este peste 70%). Identi�icarea sarcinilor care nu au fost făcute maimulte zile la rând (sunt cu adevărat importante? în cazul în care sunt importante dar nu pot �i termi-nate ar �i ok ca în ziua următoare să le pui în capul listei, ca să scapi de acea sarcină: s-ar putea să te “sapi” singur).

Agenda săptămânală

Agenda săptămânală este suma sarcinilor(taskurilor) care pot �i deduse din strategia lunară şi este o unealtă importantă de control asupra respectării strategiei anuale. Teoretic taskurilor li se identi�ică timpii de execuţie şi li se atribuie o zi (respectiv mai multe) din săptămâna care urmează pentru a �i realizate.Acestor sarcini li se adaugă sarcinile uzuale, derutină (cele de menţinere a activităţii).

Strategia lunară

Strategia lunară este defalcarea strategiei anualeîn 12 bucăţi. Ea este principala unealtă de veri�icarea strategiei anuale, pentru că strategia lunară estesupusă “intemperiilor” în funcţie de ceea ce se întâmplă în realitate (versus ce se întâmplă pe hârtie).

Strategia lunară este împărţită apoi în 4 părţi şiatribuită câte unei săptămâni din luni. Fiecarestrategie lunară ţine cont în special de rezultateleobţinute în luna anterioară, de activităţile prevăzute în strategia lunară iniţială şi de linia creionată în strategia anuală.

Strategia anuală

Respectiv ceea ce discutăm în prezentul articol.

Capcane în care rişti să cazi

Subestimarea

Personal, la �iecare sfârşit dean când îmi fac o analiză pe strategiaanului trecut, de obicei am o reacţie de respingere: acum de miam propus atât de puţine anul trecut?”

S-ar putea să vi se întâmple şi vouă; staţi liniştiţi, e un lucru normal. Faptul că a mai trecut un an, dacă lucrurile au mers bine înseamnă că vă găsiţi într-o cu totul altă etapă a vieţii, când priorităţile voastre poate s-au schimbat, aspiraţiile au crescut, oportunităţile s-au îndesit.

Nu vă �ie frică să vă propuneţimult. Eu am observat că din strategieîmi ating cam 70-80% din obiective. Mi se pare un procent foarte bun, având în vedere factorii exteriori care se schimbă (pe partea profesională o singură lege dată de guvernanţi schimbă întreaga percepţie despre o piaţă) sau faptul că noi înşine, ca persoane, suntem în con-tinuă schimbare.

Sintetizând, am observat căîmi ating 70-80% din obiective indifer-ent dacă îmi propun mult sau puţin. Întotdeauna 70-80 % din mult e mai bine decât 70-80% din puţin.

Încă un lucru: când mă referla “mult”, mă refer la calitate, nuneapărat la cantitate.

Ce e important e să menţinemlinia la care ne-am ancorat (deaici rezultă valoarea ca om şi stabili-tateaemoţională). Dacă anul ăstasuntem obsedaţi de muncă, având12 ore pe zi petrecute la birou iaranul viitor ne găseşte într-o etapă în

4/7

Artha, Kama şi cu Dharma

Ceea ce îţi voi spune acum este atât de valoros încât, pot spune cu mâna pe inimă, mie personal mi-a schimbat viziunea asupra vieţii. Trăim într-o perio-adă în care �iecare este liber să creadă ce vrea despre el, despre ceea ce îl înconjoară, despre ceea ce îl mână, care este motivaţia intrinsecă etc.

Un prieten de-al meu avea o vorbă: orice sisteme mai bun decât nici un sistem. Eu, ca să pot da o valoare la ceea ce fac, a trebuit să îmi găsesc prin-cipii care nu existau la cei din jur.

Aşa am dat de artha, kama şi dharma − principiile de care se vorbeşte în Mahabharata. Artha se referă la bunăstare şi împlinirea �inanciară, Kama la trăiri şi la plăcerea dată de simţuri (ţine inclusiv de sexu-alitate şi erotism), Dharma la partea spirituală a lucrurilor şi a vieţii.

Referitor la ele, avem tendinţa să ne concentrămîn mod excesiv (şi intuitiv) pe o singură categorie,devenind blocaţi pe celelalte canale. Se spune căcele 3 categorii reprezintă de fapt cele 3 etape alevieţii unui om, astfel: un tânăr neapărat îşi va trăi viaţa la maximum, încercând să capete cât mai multă experienţă (Kama); după această etapă se va concentra pe întemeierea unei familii şi va încerca să asigure bunăstarea ei sau va încerca să evolueze foarte mult pe partea profesională (Artha); în ultima etapă a vieţii omul îşi dedică timpul echilibrării celor trei categorii, concentrându-se pe partea spiri-tuală, �ilozo�ică, a vieţii (Dharma).

Obiectivele pe care ţi le pui în Strategia anualăar trebui să aibă în vedere aceste 3 mari categorii ale vieţii − �inanciar (artha), personal (kama) şi spiritual (dharma).

Dacă reuşeşti să le dai o destinaţie, vei avea oimagine mult mai clară asupra a ceea ce trebuie săfaci, ce vrei, care e chemarea ta şi cum îţi împarţi activităţile astfel încât să obţii ceea ce vrei.

care ieşim în club (de exemplu) de4-5 ori pe săptămână, e clar căceva nu e în regulă la nivel de identitate.

De asemenea, important e sătrecem pe hârtie idealurile pe carele avem în cap pentru noi, nu lucrurile banale. Am observat că mai desne autolimitam, decât să scriem lucruri imposibil de realizat. Cu altecuvinte, ne e frică mai mare să nucumva să cerem prea mult de la noişi să nu obţinem (să dezamăgim /teama de eşec) decât să ne �ie fricăsă nu ne propunem prea puţin. Ironic,nu? Mintea noastră preferă comoditatea unor rezultate mediocre,pe care oricum le-am obţine, decâtnişte lucruri măreţe la care aspirăm,dar de care ne e frică totodată.

Lipsa de viziune

Am văzut priorităţile unui prietenpentru anul care urma şi m-afrapat o chestie. Aveam impresia căun an de zile, totuşi, e o paletă prealargă pentru acele obiective. I-ampus atunci o întrebare care ar trebuisă o puneţi şi voi când scrieţi laacest manuscris:“Auzi, dacă ţi-aş da termenpână în martie (poate �i şi iulie) şi teai concentra pe aceste lucruri, le-aiobţine?”

El îşi scrisese două tipuri deobiective, prioritare şi secundare.Susţinea că ar da oricând pe celesecundare numai ca să le aibă pecele prioritare rezolvate, motiv pentru care mi s-a părut absurd să îşipropună atât de puţin.

5/7

Cum să îţi scrii strategia pe anul care vine

trei puncte de vedere, trei categorii, �iecare catego-rie trebuie privită aparte de celelalte Artha, Kama şi Dharma sau Financiar, personal şi spiritual declaraţie proprie (gândire progresistă: cine eşti, ce ai, care sunt punctele tale forte) scrii 10 priorităţi care îţi vin în minte la �iecare categorie (artha, kama, dama); dacă nu îţi vin 10, cuatât mai bine, pentru că numărul nu este prioritar,este mai important ca aceste priorităţi să �ie “mari”, să aibă perspectivă, viziune faci prioritizarea �iecăruia comparându-le cu cele-lalte, ca să identi�ici care sunt obiectivele pe anul următor (faci un clasament) obiectivele trebuie să �ie cuanti�icabile; NU existăobiectiv “bun” sau “prost”, pentru că �iecare îşi pro-pune ce vrea el de la persoana lui în anul care urmează; există însă obiectiv prost enunţat sau bineenunţat; un obiectiv trebuie să �ie clar (cum fac asta?) şi să aibă �inalitate (când ştiu că am obţinut rezultatul dorit?); dacă nu poţi răspunde la aceste întrebări, enunţul este prost (exemplu: “vreau să �iu o persoană mai bună” are toate şansele să �ie un obiectiv prost enunţat; în schimb dacă îi poţi adăuga CIFRE care să îţi indice pragul la care eşti o per-soană mai bună, atunci este un obie ctiv bine enunţat: “Vreau să �iu o persoană mai bună”. Cum fac asta? Cumpăr mâncare pentru 10 familii sărace în lunile de iarnă. identi�ici bonusurile prin care te recompenseziatunci când un obiectiv a fost îndeplinit.

ATENTIE !Bonusurile nu trebuie confundate cu obiectivele!

Nu este indicat să pui un potenţial bonus caobiectiv. Lucrurile materiale pe care le-ai dori intră în categoria “bonus”. Nu îţi poţi pune ca obiectiv cumpărarea unei maşini, de exemplu. De ce? Deşi s-ar putea să obţii maşina, îţi îngustezi viziunea extrem de

Think Big

Ideal înseamnă un lucru măreţ,dar pentru care să nu îţi strici echilibrul unei vieţi (da, se pot obţine lucruri măreţe şi fără să îţi rupi sănătatea în 2). Cineva îmi spusese că vrea să pună un depozit de 1000 euro. Având în vedere cât câştiga şi ce făcea, mi s-a părut totuşi o sumă mică. Îmi mărturisise că nu făcea economii niciodată, dar că vrea să facă economii mari, ca să investeascăîn ceva.

L-am întrebat atunci: “De ce 1000 şi nu 10000?” Mi-a răspuns bâlbâit: “10000? Crezi că pot să strâng 10000 într-un an?” “Sunt convins că ai putea, dacă ţi-ai propune asta. La naiba, sunt convins că ai putea şi 100000 la cum te ştiu!”

Mintea lui se limitase la sumăde 1000 euro. Mie, din exterior, mis-a părut o sumă mică pentru un ande zile, mai ales că asta era o prioritate. Când i-am dat o varianta mai“bogată”, mintea lui s-a deschis şi aputut să vadă soluţii pentru scenariulnou, care până atunci nu exista.

În felul ăsta ne limităm şi noi. Dar nu pentru că suntem incapabili să facem mai mult, ci pentru că suntem incapabili să vedem ce putem face. De �iecare dată când îţi propui un lucru, ai impresia că eşti vizionar. Ar trebui să te gândeşti însă dacă nu cumva te limitezi, în loc să îţi oferi libertate. Propuneţi maxim din ce ai putea face dacă ai �i un personaj principal dintr-un �ilm sau carte. Gând-indu-te la tine disociat s-ar putea să îţi dea puteri speciale pe care, în altfel, nu le ai dincauza limitărilor pe care ţi le pui singur.

6/7

7/7

mult dacă îţi propui ca obiectiv cumpărarea unei maşini. Ajungi să munceşti strict pentru asta, să devii un rob al propriei dorinţe. Nu o să îţi facă plăcere!

Întotdeauna pui ca obiectiv, în cazul acesta, o activitate aducătoare de bani şi îţi pui bonus maşina pe care o vrei.

Exemplu corect: obiectiv − depăşirea targetului de vânzări de pe �irmă cu 140%, caz în care voi câştiga suma X. Bonus − maşina Y.

Ideal este ca suma X = maşina Y (ca valoare); ideal este, de asemenea, să �ii atras deactivităţile aducătoare de bani, nu de obiecte.

Următorul pas, gra�icul GANTT: faci un gra�ic pe anul care urmează în care identi�ici, lunar, termenele pentru �iecare obiectiv; teoretic �iecare obiectiv poate �i împărţit în activ-ităţi şi subactivităţi pe care trebuie să le înşiri pe o perioadă mai lungă de timp. De exemp-lu, dacă ai ca obiectiv un proiect, tu poţi enumera în gra�icul GANTT şi termenele pentru subactivitățile logice care or să ducă spre rezultatul dorit.

Exemplu − lansarea unui site:

cumpăr domeniu (ianuarie) instalarea unui wordpress (ianuarie) concept site: identi�icare meniu, texte de prezentare, gra�ică, etc. (februarie) articole cu care să umplu scheletul siteului (martie) lansarea siteului şi strângerea listei de cititori pentru newsletter (aprilie)

Ultimul pas: declaraţia �inală. În �inalul documentului începi o frază în felul următor:

“Finalul anului XXXX vreau să mă găsească...”

Scrii acolo exact persoana care vrei să �ii la �inalul anului. Printezi și o ţii aproape petot anul care vine. Succes!