STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A …sdtr.ro/upload/STUDII/8. Sinteza - Context...

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României

Studii de fundamentare 2014

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI STUDII DE FUNDAMENTARE

Servicii elaborare studii în vederea implementării activităţilor proiectului cu titlul „Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”

Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Ministru: Liviu Nicolae DRAGNEA Contract nr.: 122/ 02.07.2013

Elaboratori asociaţi:

S.C. Agora Est Consulting SRL Administrator: Florin-Silviu BONDAR

şi Quattro Design SRL – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi

Director general: Toader POPESCU

STUDIUL 8. CONTEXT MACROECONOMIC, POLITICI BUGETARE ȘI FINANȚE PUBLICE Asociat responsabil: Agora Est Consulting

Raport de sinteză. 2014

2


Studii de fundamentare Studiul 8

2

Context macroeconomic, politici bugetare și finanțe publice Agora Est Consulting 2014

3

Studiul 8. Context macroeconomic, politici bugetare și finanțe publice

I. Informaţii generale

I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului

Domeniul 2. Dezvoltare economică (sectoare economice) Studiul 8. Context macroeconomic, politici bugetare și finanțe publice

I.2. Tipul raportului (iniţial, intermediar, final)

Raport de sinteză

I.3. Lista autorilor, colaboratorilor

Agora Est Consulting Autori: Prof. Univ. Dr. Cristian Păun

1.4. Cuprinsul studiului

V. Raport de sinteză V.1. Scopul studiului, problematică și ipoteze de cercetare V.2. Diagnostic V.3. Sinteză strategică și operațională

I.5. Anexă

Cuprinsul Raportului final

4



4

V. Raport de sinteză

V.I. Scopul studiului, problematică și ipoteze de cercetare

Studiul va avea următoarele rezultate așteptate legate de fiecare teritoriu relevant: profilul de dezvoltare economică a diferitelor teritorii relevante pentru SDTR, profilul privind echilibrul bugetar al acestora, profilul competitiv al teritoriilor relevante și profilul inovativ al teritoriilor relevante. În baza acestor rezultate, se vor putea elabora și propune o serie de măsuri și instrumente specifice care să aibă în vedere ameliorarea profilului economic asociat fiecărui tip de teritoriu analizat și care vor avea relevanță pentru SDTR pentru perioada următoare.

SDTR trebuie să țină cont de contextul macroeconomic din România, o țară aflată într-un proces îndelungat de tranziție și de reforme structurale care se reflectă în evoluția principalilor indicatori relevanți (șomaj, productivitatea muncii, salarii, dinamica investițiilor străine directe, deficitele de cont curent sau competitivitatea companiilor pe piețele internaționale evidențiate de exporturi).

Cu un aparat de stat puțin flexibil și care se adaptează greu la noile provocări, România rămâne o țară a deficitelor cu vulnerabilități care lasă guvernelor, dar și autorităților locale, foarte puțin spațiu de manevră. Proiecte dezvoltate la nivel regional sau teritorial sunt fie abandonate pur și simplu, fie trecute în conservare, cu costuri suplimentare care împovărează și mai mult contribuabilul român.

Economia europeană parcurge și ea o puternică perioadă de criză marcată prin expandarea datoriei publice, prin acumularea de deficite publice tot mai mari, prin reducerea consumului, reducerea producției, reducerea economisirilor și încetinirea ritmului în care se realizează investițiile în sectorul privat. Problemele sociale acumulate ca urmare a încetinirii creșterii și dezvoltării economice pun presiune și mai mare pe bugetele locale, regionale și centrale (șomajul în creștere, sărăcia în creștere). Dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă devine un obiectiv tot mai frecvent pe agenda autorităților publice care trebuie să găsească rapid soluții de menținere a cheltuielilor publice sub control și de stimulare a relansării economice în sectorul privat. Există două abordări aici dominante în acțiunile întreprinse de autoritățile publice: (i) inițierea de proiecte publice de anvergură (infrastructură, energie) care să mențină nivelul de activitate de producție în sectorul privat și în perioada aceasta de criză și (ii) acordarea de facilități (fiscale cu precădere) sectorului IMM și activităților inovative. Prima dintre variante are însă dezavantajul că presupune existența unor resurse bugetare importante care să susțină aceste proiecte de investiții (altfel ar duce la acumulare de deficite, arierate și datorii), că nu întotdeauna aceste investiții înseamnă cu adevărat valoare adăugată în economie (ele se pot face în infrastructura de drumuri de exemplu dar se pot face și în obiective care nu au efect de antrenare imediat sau chiar deloc) dar și faptul că alegerea celor care să participe la aceste proiecte nu se face întotdeauna prin mecanisme de piață transparente (licitații corecte) ci prin alocări pe criterii politice. Cu cât țările au mecanisme mai puțin dezvoltate în a ține sub control corupția și birocrația, cu atât varianta proiectelor publice este mai păguboasă (cazul Greciei, Portugaliei, Irlandei și chiar Spaniei sunt elocvente pentru a reliefa aceste neajunsuri ale dezvoltării prin proiecte publice). Stagnarea din Europa ne arată clar că multiplicatorul investițiilor publice nu produce efectele așteptate și că este nevoie clară de o schimbare de paradigmă în privința dezvoltării economice cu accente puse mai degrabă pe localități, teritorii, zone și chiar regiuni și mai puțin prin promovarea unor proiecte cu caracter național sau supra-național.

Criza actuală a adăugat dimensiuni noi dezechilibrelor structurale deja existente, generate de întârzierea reformelor și de lipsa unor politici publice coerente. Deficitele bugetare cronice acumulate au generat o redefinire a politicilor fiscale atât la nivel național cât și la nivel local (creșteri de taxe, introducerea de taxe noi, deplasarea accentului de pe taxele directe către taxele indirecte).

După o perioadă complicată în care economia românească a suferit o puternică ajustare negativă, România a trecut printr-o perioadă de stagnare caracterizată prin creșteri reale insignifiante. Economia românească a fost stabilizată însă cu prețul unor ajustări fiscale importante (creșterea TVA a fost cea mai importantă dintre ele) dar și cu prețul unor ajustări salariale și sociale semnificative. Echilibrul în care se găsește în momentul de față economia românească este unul fragil. Strategiile și politicile economice care vor fi aplicate în perioada următoare trebuie să identifice acele zone / sectoare cu potențial de creștere economică și trebuie să conțină o serie de instrumente menite să potențeze avantajele competitive existente.

Problematica studiului face referire la analiza contextului şi indicatorilor macroeconomici: structură buget, structură şi contribuţii în pondere totală a sectoarelor, indicatori de tip PIB, rată şomaj, politică salarială, reflectarea echilibrului bugetar şi a deficitului într-un trend longitudinal.

Obiective specifice

Obiectivele specifice ale studiului fac trimitere la înţelegerea evoluţiei structurii economice, a deficitului şi datoriei publice, a rolul politicii fiscale în dezvoltare.


5

De asemenea, sunt atinse probleme legate de politica publică a competitivităţii şi a competitivităţii teritoriale, identificarea elementelor de creştere în domeniul exporturilor, analiza şomajului şi politici privind stabilitatea, precum şi de modul în care contribuţiile la bugetul de stat determină dezvoltarea regională şi locală.

Alte întrebări sunt legate de rolul inovării industriale în dezvoltare şi asigurarea macrostabilităţii, de analiza PIB pe regiuni şi rolul politicii de coeziune, rolul politicii salariale în dezvoltarea sistemului privat, finanţarea publică şi privată a economiei, rolul strategiilor fiscale în dezvoltarea teritorială, impactul echilibrelor macro-economice asupra dezvoltării teritoriale.

Obiectivele majore ale studiului sunt următoarele:

Analiza contextului macroeconomic din România cu impact la nivel teritorial în vederea identificării vulnerabilităților dar și a posibililor poli de creștere;

Studierea evoluției dezechilibrelor bugetare la nivel național și la nivel local (regiuni, categorii de teritorii) cu reflectarea disparităților existente;

Evaluarea politicii fiscale în context regional și teritorial cu identificarea principalelor instrumente fiscale, autonomia fiscală la nivel local, insolvența entităților locale (primăriile de exemplu);

Analiza competitivității externe la nivel teritorial și impactul acesteia asupra dezvoltării economice de ansamblu (exporturi, atractivitatea pentru capitalul străin);

Evaluarea rolului inovării la nivel regional și teritorial în dezvoltarea acestora (existența unor poli de inovare, diferențe între teritorii cu privire la tipul de inovare existent, intensitatea inovării la nivel teritorial).

V.2. Diagnostic

Analiza efectuată în acest studiu are în vedere clasificarea prealabilă a teritoriilor realizată în cadrul studiilor complementare (a se vedea Studiul 15). Pe baza hărților efectuate care au în vedere teritoriul costier, teritoriile montane, teritoriile frontaliere și teritoriile asociate zonelor metropolitane am asociat județele care acoperă cel mai mult aceste teritorii după cum urmează:

Zona costieră: județul Constanța și Tulcea; Zonele transfrontaliere (a se vedea Harta 8.2):

o Zona transfrontalieră VEST: județele Arad, Bihor, Satu Mare; o Zona transfrontalieră SUD – non UE: județele Caraș Severin, Mehedinți, Timiș; o Zona transfrontalier SUD – UE: județele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Calarași, Constanța; o Zona transfrontalieră EST: Tulcea, Galați, Vaslui, Iași, Botoșani; o Zona transfrontalieră NORD: Maramureș, Bistrița Năsăud și Suceava;

Zonele montane (a se vedea Harta 8.3): o Zona monană VEST: Caraș Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor; o Zona montană SUD: Argeș, Brașov, Sibiu, Vâlcea; o Zona montană EST: Maramureș, Bistrița - Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna o Zona montană DOBROGEA: Tulcea.

Zonele metropolitane (a se vedea Harta 8.4): o Zonele metropolitane din centrul și vestul țării: zona metropolitană BRASOV (județul Brașov); zona metropolitană SATU MARE (județele Satu Mare și Maramureș); zona metropolitană TIMIȘ (județul Timiș); zona metropolitană CLUJ (județul Cluj); o Zonele metropolitane din sudul țării: zona metropolitană CRAIOVA (județul DOLJ); zona metropolitană București (județul ILFOV și Municipiul București), zona metropolitană CONSTANȚA (județul Constanța); o Zonele metropolitane din nord și estul țării: zona metropolitană BRĂILA (județele Brăila, Tulcea și Galați), zona metropolitană BACĂU (județul Bacău), zona metropolitană IAȘI (județul IAȘI), zona metropolitană SUCEAVA (județele Suceava și Botoșani).

Asocierea județelor unor teritorii din România este justificată de faptul că disponibilitatea unei părți din indicatorii vizați prin acest studii este doar la nivel de județ, nu la nivel de comune și orașe. Limitările studiului nostru sunt legate de faptul că asocierea județelor este o aproximare a teritoriilor incluse în analiza noastră. O aproximare similară apare însă și atunci când se utilizează statisticile la nivel de comune și localități. Având în vedere faptul că zonele apropiate unui teritoriu pot avea contribuție la economia acelui teritoriu relevant cu care se învecinează, faptul că selectarea județelor și asocierea lor teritoriilor relevante s-a făcut astfel încât ele să acopere o bună parte din acestea dar și faptul că analiza tendințelor și problemele constatate pot fi extrapolate dinspre județe către teritoriile pe care le includ, considerăm că un studiu de acest tip este relevant pentru a surprinde diferențele între teritoriile relevante precum tendințele pe termen lung. Rezultatele obținute (profilul economic al fiecărei regiuni relevante pe cele patru componente) sunt utile pentru a formula propuneri privind strategia de dezvoltare teritorială care să vizeze aceste teritorii relevante vizate prin acest studiu.

6



6

Context macroeconomic actual și de perspectivă

Analiza contextului macroeconomic actual la nivelul teritoriilor relevante are în vedere următorii indicatori: Produsul Intern Brut la nivel național și la nivel teritorial (valoare și dinamică); Rata șomajului la nivel național și la nivel teritorial; Consumul populației la nivel național (valoric și în dinamică) Rata inflației la nivel național

Evoluția produsului intern brut la național și la nivelul teritoriilor relevante De departe cel mai puternic teritoriu economic este Zona Metropolitană București. Dacă în 2002 însă acest teritoriu producea cât cele două teritorii situate pe locul doi și trei (Teritoriul transfrontalier SUD – UE și Teritoriul montan VEST), în 2011 acest teritoriu producea cât trei teritorii aflate pe următoarele locuri (Teritoriul transfrontalier SUD – UE, Teritoriul montan SUD și teritoriul montan VEST). Acest lucru înseamnă o accentuare a decalajelor între cele mai puternice teritorii și cele mai vulnerabile; În 2002 pe ultimele locuri la potențialul economic (exprimat prin nivelul PIB) se situau: Teritoriul montan DOBROGEA, Zona Metropolitană CRAIOVA și Zona Metropolitană BACĂU. În 2011 pe ultimul loc rămâne Teritoriul montan DOBROGEA, Zona Metropolitană BACĂU și apoi Zona Metropolitană CRAIOVA. Evoluția ratei șomajului la nivelul teritoriilor relevante Șomajul la nivel național se menține sub media UE – 27 (10,5% în 2012) și cea a Zonei Euro (11,4%). Urmează însă o tendință similară celei înregistrate la nivel european: după o scădere semnificativă în 2007 și 2008 (nivelul minim a fost de 5,8% în 2008), șomajul a înregistrat un trend ascendent cu o valoare record în 2011 (7,4%). Analiza comparativă a nivelului șomajului la nivel de teritorii economice relevante evidențiază următoarele aspecte mai importante:

Teritoriile cu cel mai mare nivel al șomajului sunt: Zona metropolitană Craiova (8,15%), Teritoriul transfrontalier SUD cu UE (7,66%), Teritoriul transfrontalier EST (7,13%), Zona metropolitană BRĂILA (7,07%) și Zona metropolitană Bacău (6,77%);

Teritoriile cu cea mai redusă rată a șomajului sunt: Zona metropolitană Timiș (2%), Zona metropolitană Constanța (2,98%), Zona metropolitană Cluj (3,98%), Zona transfrontalieră VEST (4,33%) și Zona metropolitană Satu – Mare (4,6%). Analiza privind dinamica ratei șomajului pe categorii de județe arată următoarele aspecte:

Pentru toate teritoriile analizate rata șomajului este în creștere în ultimii 5 ani (cu excepția Zonei metropolitane BRAȘOV care în 2013 a înregistrat același șomaj ca în 2007);

Teritoriile cu cea mai mare rată de creștere a șomajului (2012 față de 2007) sunt: Zona metropolitană CRAIOVA (96,39%), Teritoriul transfrontalier VEST (81,82%), Zona metropolitană BUCUREȘTI (66,67%), Teritoriul montan DOBROGEA (64,47%) și Zona metropolitană BACĂU (60,47%);

Teritoriile cu ce mai redusă dinamică a șomajului (2012 față de 2007) sunt: Zona transfrontalieră EST (24,22%), Zona metropolitană SUCEAVA (14,13%), Zona metropolitană IAȘI (9,35%), Zona transfrontalieră SUD non-UE (creștere de 5,47%) și Zona metropolitană BRAȘOV (revine la șomajul din 2007 de 5,05%). Evoluția consumului la nivel național Consumul gospodăriilor a cunoscută o creștere constantă până în 2008 după care acesta s-a prăbușit semnificativ (sub nivelul din 2007) fără ca într-o perioadă de 4 ani să își revină. În România s-au aplicat o serie de corecții menite să mențină consumul guvernamental la același nivel, corecții care au avut drept consecință directă stagnarea consumului. De stagnarea consumului depinde și relansarea economică la nivelul economiei private dar și nivelul șomajului în creștere pentru toate teritoriile în ultimii 4 ani. Prin comparație cu consumul privat (al gospodăriilor), consumul guvernamental are o dinamică complet diferită. El a crescut în ultima perioadă, apropiindu-se vertiginos de valoarea din 2009. Se vede clar ce s-a încercat în România în ultimii ani: creșterea cheltuielilor guvernamentale pe fondul prăbușirii economiei reale, din intenția de a relansa economia prin investiții publice.

Evoluția inflației la nivel național Pe lângă faptul că în România au fost aplicate taxe tot mai mari și tot mai multe, un alt fenomen care erodează puterea de cumpărare și încetinește relansarea economică este inflația. În condițiile în care multe venituri de tipul pensiilor, salariilor


7

publice nu au mai fost ajustate cu rata inflației în ultima perioadă, sărăcia a devenit tot mai acută, mai ales la nivelul claselor sociale vulnerabile. Statul asistențial din România a trebuit să facă față unor provocări tot mai mari care în final au condus la deficite și datorii publice în creștere.

Venituri încasate de administrațiile publice locale și regionale Veniturile încasate de administrațiile publice provin în principal din impozitele încasate la nivelul acelei unități administrative din impozitul pe venit și din taxa pe valoare adăugată. La aceste resurse se adaugă și fondurile europene atrase de administrațiile publice (cu precădere după integrarea în Uniunea Europeană).

Din analiza nivelului veniturilor aferent teritoriilor economice relevante se desprind următoarele concluzii:

Topul primelor 5 teritorii cu cele mai mari venituri încasate la bugetele locale s-a păstrat în 2012 față de 2005 și include: Zona metropolitană București, Zona transfrontalieră SUD – UE, Teritoriul montan VEST, Teritoriul montan SUD și Teritoriul transfrontalier EST.

Teritoriile cu cele mai scăzute venituri încasate la bugetele locale nu a cunoscut nici el schimbări semnificative: Zona metropolitană IAȘI, BRAȘOV, CRAIOVA, BACĂU și pe ultimul loc Teritoriul montan DOBROGEA. Singura schimbare semnificativă este dată de căderea Zonei metropolitane BACĂU de pe locul 4 de la coada clasamentului în 2005 pe penultimul loc în 2012.

Analiza dinamicii veniturilor (între 2005 și 2012) la bugetul local al teritoriilor analizate relevă următoarele aspecte:

Teritoriile cu cele mai importante ritmuri de creștere ale veniturilor la bugetul local sunt: Teritoriul transfrontalier NORD, Teritoriul transfrontalier SUD non-UE, Teritoriul montan EST, Zona metropolitană SUCEAVA și Zona metropolitană TIMIȘ;

Teritoriile cu ritmul cel mai scăzut de creștere al veniturilor la bugetul local sunt Teritoriul transfrontalier SUD – UE, Teritoriul transfrontalier EST, Zona costieră și Zona metropolitană CONSTANȚA și Zona metropolitană BACĂU.

Cheltuieli ale administrațiilor publice locale și regionale Din resursele atrase de administrațiile locale (provenind în mare parte din impozitul pe venit și din TVA), acestea realizează o serie de alocări pe diferite priorități: servicii de interes public, educație, sănătate, cultură, dezvoltarea locală, transporturi sau protecția mediului.

Analiza nivelului cheltuielilor locale aferente teritoriilor relevante scoate în evidență următoarele aspecte:

Pentru toate teritoriile analizate cheltuielile publice ale administrațiilor locale au cunoscut o creștere semnificativă (valoare nominală) între 2005 și 2012;

Nivelul cel mai mare al cheltuielilor este înregistrat în 2012 în cazul următoarelor teritorii: Zona metropolitană București, Zona transfrontalieră SUD – UE, Zona transfrontalieră EST, Teritoriul montan Vest, Teritoriul montan SUD și teritoriul montan EST. Cheltuieli de nivel mediu au înregistrat Zona costieră, Teritoriul transfrontalier VEST și teritoriul transfrontalier SUD non-UE;

Nivelul cel mai redus al cheltuielilor publice a fost înregistrat în 2012 de următoarele teritorii relevante din punct de vedere economic: teritoriul montan DOBROGEA și de toate zonele metropolitane cu excepția zonei metropolitane București;

Analiza dinamicii cheltuielilor publice la nivel teritorial arată următoarele aspecte:

Toate teritoriile au cunoscut o dinamică pozitivă accentuată a cheltuielilor publice în perioada 2005 – 2012 (valori nominale), cheltuielile publice dublându-se practic în această perioadă;

Cele mai mari creșteri ale cheltuielilor publice s-au înregistrat în cazul Zonei metropolitane București (176%), Zonei transfrontaliere NORD (171%), Zonei transfrontaliere SUD – non UE (166%), Teritoriului montan EST (161%) și Zona metropolitană SUCEAVA (157%);

Cele mai reduse creșteri ale cheltuielilor administrațiilor publice au fost înregistrate în cazul Zonei costiere, Zona metropolitană CONSTANȚA, Zona metropolitană BACĂU;

Analiza tipurilor de instrumente fiscale Veniturile autorităților locale se formează din două tipuri mari de instrumente fiscale: impozitul pe venit (salarii, dividende etc.) și TVA (impozit pe consum). La acestea se mai adaugă și veniturile din fonduri europene care, până în 2012 (perioada analizată), nu s-a situat la un nivel confortabil, având în vedere nivelul redus de absorbție al fondurilor europene până în finalul perioadei de programare 2007 – 2013. Din analiza structurii veniturilor observăm următoarele tipuri de teritorii:

8



8

Teritorii dependente de un anumit tip de venit: o Teritorii cu dependență ridicată de impozitul pe venit (venituri derivate din activitatea de producție): Zona metropolitană București (98.78% din venituri provin din impozitul pe venit), Zona metropolitană BRAȘOV (80,43%), Zona metropolitană CONSTANȚA (76,23%), Zona metropolitană CLUJ (75,33%), Teritoriul montan SUD (68.12%), Zona costieră (69,05%), Zona transfrontalieră VEST (61,49%). În aceste teritorii intensitatea activității economice (de producție) din sectorul privat explică nivelul ridicat al veniturilor încasat la bugetele locale. Totodată, nu putem să nu remarcăm și faptul că criza a lovit în principal aceste teritorii, reducând semnificativ veniturilor lor, pe fondul încetinirii activității de producție. o Teritorii cu dependență ridicată de veniturile din TVA (sunt teritorii în care nu nivelul producției ci nivelul consumului determină aceste încasări mai mari din acest tip de taxă la nivel local, spre deosebire de impozitul pe venit, TVA-ul este o taxă pe consum plătită de consumatorul final după procese de producție repetate care adaugă valoare bunurilor intermediare): Teritoriul montan DOBROGEA (27,9%), Teritoriul montan EST (25,6%). Trebuie să remarcăm faptul că dependența de veniturile din TVA este mult mai redusă decât cea legată de veniturile din impozitul pe venit sau din fonduri europene. o Teritorii cu dependență ridicată de încasările de la UE (fonduri europene): sunt teritorii care au ca motor de dezvoltare sprijinul financiar european și care își datorează echilibrul lor bugetar acestui factor. Trebuie să spunem că aceste fonduri au avut o destinație de multe ori precisă (reabilitări de infrastructură la nivel local) și nu au fost fonduri la discreția exclusivă a autorităților locale. Mai mult, aceste fonduri depind de capacitatea autorităților locale de a depune proiecte dar și de eligibilitatea acestora (apartenența la anumite categorii țintite prin programele operaționale). Dintre teritoriile cu dependență ridicată de fondurile de la UE (care, dintr-o anumită perspectivă pot fi privite și ca performeri în atragerea de fonduri europene) se numără: Zona metropolitană SUCEAVA (), Teritoriul transfrontalier EST (39.5%), Teritoriul transfrontalier SUD – non UE (37%), Teritoriul transfrontalier NORD (36,38%). Prezența teritoriilor transfrontaliere în topul teritoriilor economice relevante cu privire la finanțarea din fonduri europene se leagă și de efortul susținut de securizare al frontierelor (teritoriile transfrontaliere sunt cele cu graniță non-UE) dar și de prezența unor programe suplimentare în aceste regiuni (programe de cooperare transfrontalieră care sunt doar în aceste regiuni). În plus, observăm că mai există:

Teritorii care au dependență ridicată de o singură sursă de finanțare a autorităților locale (și aceasta este cu precădere impozitul pe venit): Zona metropolitană București, Zona metropolitană Constanța, Zona metropolitană Cluj, Zona metropolitană Brașov și Zona costieră;

Teritorii care au o dependență mai scăzută de o anumită sursă de finanțare a bugetelor locale (au diversificate sursele de venituri): Teritoriul montan EST, Teritoriul transfrontalier NORD, Zona metropolitană SUCEAVA. Structura cheltuielilor la nivelul teritoriilor relevante Veniturile cu care operează autoritățile locale sunt obținute din trei surse importante: impozit pe venit (cel mai important), TVA și fonduri europene. Aceste resurse sunt apoi alocate de către autoritățile locale pentru diferite servicii publice:

Educație;

Sănătate;

Cultură;

Dezvoltare publică;

Protecția mediului înconjurător;

Transporturi;

Alte servicii publice. Situația cheltuielilor privind educația la nivel teritorial:

Teritoriile cu cel mai mare volum al cheltuielilor alocate pentru educație sunt: Zona metropolitană BUCUREȘTI, Teritoriul transfrontalier SUD – UE, Teritoriul transfrontalier EST și Teritoriile montane EST și VEST;

Teritoriile cu cel mai redus volum al cheltuielilor alocate pentru educație sunt: Teritoriul montan DOBROGEA, Zonele metropolitane CRAIOVA, BRAȘOV, CLUJ (explicabil prin dimensiunea acestor teritorii).

Situația cheltuielilor privind sănătatea la nivel teritorial:

Teritoriile cu cel mai mare volum al cheltuielilor alocate pentru sănătatea sunt: Zona metropolitană BUCUREȘTI, Teritoriul montan VEST, Teritoriul transfrontalier SUD – UE, Teritoriul transfrontalier VEST.

Teritoriile cu cel mai redus volum al cheltuielilor cu sănătatea sunt: Teritoriul montan DOBROGEA, Zonele metropolitane BRAȘOV, SATU – MARE și IAȘI.


9

Situația cheltuielilor privind cultura la nivel teritorial:

Teritoriile cu cel mai mare volum al cheltuielilor alocate pentru cultură sunt: Zona metropolitană BUCUREȘTI, Teritoriul transfrontalier SUD – UE, Teritoriul montan SUD, VEST și EST;

Teritoriile cu cel mai redus volum al cheltuielilor alocate pentru cultură sunt: Teritoriul montan DOBROGEA și Zonele metropolitane CRAIOVA, IAȘI și BACĂU.

Situația cheltuielilor privind dezvoltarea publică la nivel teritorial:

Teritoriile cu cel mai mare volum al cheltuielilor alocate pentru dezvoltare publică sunt: Zonele transfrontaliere SUD cu UE și NON-UE urmate de Zona metropolitană București;

Teritoriile cu cel mai redus nivel de alocare a cheltuielilor pentru dezvoltare publică sunt: Teritoriul montan DOBROGEA, Zonele metropolitane BACĂU, CRAIOVA, BRAȘOV, SATU-MARE.

Situația cheltuielilor privind protecția mediului înconjurător la nivel teritorial arată următoarele aspecte:

Teritoriile cu cel mai mare volum al cheltuielilor alocate pentru protecția mediului înconjurător sunt: Zona metropolitană BUCUREȘTI, Teritoriul montan VEST, Teritoriul montan EST, Teritoriul transfrontalier SUD-UE;

Teritoriile cu cel mai redus nivel al cheltuielilor pentru protecția mediului înconjurător sunt: Teritoriul montan DOBROGEA și Zonele metropolitane IAȘI, BACĂU, BRAȘOV și CLUJ.

Situația cheltuielilor privind transporturile la nivel teritorial:

Teritoriile cu cel mai mare volum al cheltuielilor alocate pentru transporturi sunt: Teritoriul montan VEST, Teritoriul transfrontalier VEST, Zona metropolitană BUCUREȘTI, Teritoriul transfrontalier SUD – non UE.

Teritoriile cu cel mai redus nivel al cheltuielilor pentru transporturi sunt: Teritoriul montan DOBROGEA, Zona metropolitană CONSTANȚA, Zona metropolitană BACĂU și Zona costieră.

Situația cheltuielilor privind alte servicii publice la nivel teritorial:

Teritoriile cu cel mai mare volum al cheltuielilor alocate pentru alte servicii publice sunt: Zona metropolitană București, Zona transfrontalieră SUD UE, Teritoriul montan VEST, Teritoriul montan SUD și Teritoriul montan EST.

Teritoriile cu cel mai redus volum al cheltuielilor pentru alte servicii publice sunt: Teritoriul montan DOBROGEA, Zonele metropolitane BRAȘOV, CONSTANȚA, BACĂU și IAȘI.

Echilibrul bugetar la nivel regional și local în teritorii relevante Echilibrul bugetar reflectă calitatea actului de guvernare la nivelul teritoriilor analizate și care implică adecvarea cheltuielilor la nivelul veniturilor încasate din impozite și taxe (în principal impozit pe venit și TVA). În condițiile în care nivelul cheltuielilor a crescut inclusiv în perioada de criză la nivelul tuturor teritoriilor analizate, în timp ce nivelul veniturilor a scăzut (pe fondul dependenței ridicate de consumul populației – TVA este un impozit pe consum dar și al dependenței ridicate de veniturile populației și întreprinderilor), majoritatea teritoriilor au înregistrat în 2012 un deficit în creștere (în condițiile în care în 2005 deficit înregistra doar Teritoriul transfrontalier SUD - non UE. Competitivitate și creștere economică Formarea brută de capital fix din economia românească este într-o stagnare după o creștere constantă în perioada de dinainte de criză. Introducerea cotei unice a stimulat semnificativ retehnologizarea în companiile românești însă criza a impus creșterea semnificativă a fiscalității, mai ales TVA. Impozitele indirecte, deși par a nu afecta sectorul de afaceri direct, au afectat nivelul vânzărilor, au redus profitabilitatea și, implicit, acumularea de capital.

Exporturile la nivel teritorial Exporturile sunt un element de competitivitate și exprimă nu doar existența unor avantaje comparative sau competitive prin comparație cu alte piețe externe dar și o anumită experiență de piață (internaționalizarea afacerilor presupune existența unor competențe specifice în acest sens, desfacerea de produse pe piețele externe se realizează, de regulă, după un prealabil succes pe piața internă).

Analiza nivelului exporturilor la nivel teritorial relevă următoarele aspecte:

Cel mai mare nivel al exporturilor este înregistrat în cazul următoarelor teritorii: Teritoriul montan SUD, Zona metropolitană București, Teritoriul montan VEST, Teritoriul transfrontalier SUD non – UE și Teritoriul transfrontalier SUD – UE.

Analiza structurii exporturilor mai scoate în evidență și următoarele categorii de teritorii:

10



10

Teritorii dependente de un număr restrâns de produse exportate: Zona metropolitană IAȘI (exportul de grăsimi și uleiuri animale sau vegetale), Zona metropolitană CRAIOVA (mărfuri și produse diverse), Zona metropolitană CONSTANȚA (exportul de materiale plastice, cauciuc și articole din acestea), Zona metropolitană TIMIȘ (exportul de grăsimi și uleiuri animale sau vegetale), Teritoriul montan DOBROGEA (exportul de mijloace și materiale de transport) sau Teritoriul montan EST (mașini aparate și echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile). Având în vedere faptul că aceste teritorii depind în foarte mare măsură de exportul unor produse care diferă de la un teritoriu la altul nu putem să nu remarcăm specializarea în producție la nivel teritorial, acumularea de competențe specifice, prezența unor avantaje competitive și comparative evidente la nivel teritorial pe care sectorul privat încearcă să le valorifice pe piețele internaționale.

Teritorii cu o gamă diversificată de bunuri exportate și cu o dependență redusă față de exportul unor categorii de produse: sunt teritorii cu grad ridicat de dezvoltare care au acumulat competențe de export multiple cum ar fi Zona metropolitană BUCUREȘTI, Teritoriul transfrontalier SUD – UE sau Teritoriul transfrontalier VEST. În cazul acestor teritorii specializarea în producție și export are o dimensiune teritorială mai redusă.

Un alt aspect care merită adus în discuție este nivelul redus de prelucrare al exporturilor pentru majoritatea teritoriilor analizate. Atunci când un teritoriu depinde foarte mult de exportul unor bunuri cu grad de prelucrare redus (cum este cazul Zonei metropolitane IAȘI sau TIMIȘ care depind semnificativ de exportul de grăsimi și uleiuri animale sau vegetale), vulnerabilitatea economică a acestuia este evidentă și poate ridica serioase probleme de dezvoltare economică durabilă, de acumulare de competențe reale care să fie capabile să identifice și să valorifice avantaje competitive și comparative existente la nivelul acestora. Deși analiza nu ne-a permis și identificarea principalelor țări de destinație pentru exporturile realizate de aceste teritorii, la nivel național este cunoscut faptul că mai mult de 70% din ”exporturi” sunt de fapt livrări pe Piața Unică europeană, o altă dependență care poate genera vulnerabilități și efecte de contagiune.

Importurile la nivel teritorial Analiza teritorială a nivelului importurilor în România relevă următoarele aspecte:

Cel mai mare nivel al importurilor este înregistrat în cazul Zonei metropolitane BUCUREȘTI, Teritoriului montan SUD, Teritoriului montan VEST, Teritoriului transfrontalier SUD – UE și Teritoriului transfrontalier VEST (unde se află și cele mai importante aglomerări urbane;

Cel mai redus nivel al importurilor este înregistrat în cazul Teritoriului montan DOBROGEA și Zonelor metropolitane BACĂU, IAȘI și SUCEAVA (cu un nivel al veniturilor mai redus);

Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi compară valoarea exporturilor cu valoarea importurilor la nivelul teritoriilor economice relevante. Un nivel mai mare de 100% indică un excedent în timp ce un nivel mai mic de 100% indică un deficit în balanța comercială externă a acelui teritoriu. Deficitul extern se adaugă la deficitele interne (cheltuieli publice mai mari decât veniturile publice) și în final pun presiune pe bugetul centralizat putând afecta creșterea economică durabilă. Analiza gradului de acoperire al importurilor prin exporturi la nivel teritorial indică următoarele aspecte:

Existența unor teritorii care chiar și în perioadă de criză realizează un grad de acoperire a importurilor prin exporturi supraunitar (nu au deficit în balanța lor comercială cu restul lumii): Zona metropolitană BUCUREȘTI, Zona metropolitană CLUJ, Zona metropolitană CONSTANȚA, Teritoriul montan DOBROGEA și Zona costieră (în mare parte datorată zonei metropolitane CONSTANȚA);

Existența unor teritorii care au un grad de acoperire al importurilor prin exporturi subunitar (au deficit în balanța lor comercială cu restul lumii): toate teritoriile transfrontaliere, toate teritoriile montane (cu excepția Teritoriului montan DOBROGEA) și toate zonele metropolitane cu excepția celor de mai sus;

Intensitatea inovării aferent teritoriilor relevante Analiza nivelului cheltuielilor cu cercetarea – dezvoltarea la nivel teritorial arată următoarele aspecte:

Cel mai ridicat nivel al cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea îl înregistrează Zona metropolitană București, Teritoriul montan SUD, Zona metropolitană Cluj, Teritoriul transfrontalier EST și Zona metropolitană IAȘI;

Cel mai scăzut nivel al cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea îl înregistrează Zona metropolitană SUCEAVA, Teritoriul montan DOBROGEA, Teritoriul transfrontalier VEST, Zonele metropolitană SATU MARE și BACĂU.

Analiza ritmului de creștere al cheltuielilor cu cercetarea – dezvoltarea pentru perioada 2009 - 2011 la nivel teritorial arată următoarele aspecte:


11

Cel mai ridicat nivel de creștere al cheltuielilor de cercetare – dezvoltare este înregistrat în cazul Teritoriului transfrontalier NORD, Teritoriului montan EST, Teritoriului montan VEST și Teritoriului montan DOBROGEA;

Cel mai redus nivel de creștere al cheltuielilor cu cercetare – dezvoltarea (ritm negativ) este înregistrat în cazul Teritoriului transfrontalier EST, Zonelor metropolitane CONSTANȚA, BRĂILA și BACĂU. În cazul teritoriului montan SUD, rata de creștere este nulă;

Intensitatea inovării la nivel regional Un alt element important pentru aprecierea gradului de intensitate al companiilor care inovează este cel legat de localizarea după cifra de afaceri a companiilor la nivel regional (datele sunt disponibile doar la nivel regional). Din analiza distribuției regionale după cifra de afaceri a companiilor care inovează observăm următoarele aspecte:

Pentru companiile inovatoare mici, cea mai mare parte a companiilor mici care inovează sunt concentrate în Regiunea București – Ilfov (41,8%), Regiunea Sud Est (13,2%) și Sud – Muntenia (9,6%);

Pentru companiile inovatoare medii, cea mai mare parte a companiilor medii care inovează sunt concentrate în București Ilfov (40,2%), Regiunea Sud Est (13,2%) și Sud – Muntenia (11,9%);

Pentru companiile inovatoare mari, cea mai mare parte a companiilor mari care inovează sunt concentrate în București Ilfov (47,0%), Regiunea Sud Est (13,3%) și Sud – Muntenia (10,8%);

Pe total companii cea mai mare parte a companiilor mari care inovează sunt concentrate în București Ilfov (45,1%), Regiunea Sud Est (12,6%) și Sud – Muntenia (11,6%).

Analiza distribuției sectoriale a companiilor inovatoare în industrie versus servicii la nivel regional reflectă diferențe semnificative:

Inovatorii din domeniul industriei se distribuie mult mai bine la nivel regional: București-Ilfov (23,66%), Sud – Muntenia (18,94%), Sud – Est (14,13%) și Centru (14%);

Inovatorii din domeniul serviciilor se află însă mult mai concentrați în proporție semnificativă în București – Iflov (Zona metropolitană București) cu 73,44%. Regiunea Centru are un rol mediu în inovarea în domeniul serviciilor – 8,25%. Restul teritoriilor / regiunilor nu sunt importante în acest caz.

Tipologia inovării la nivel regional Inovatorii tehnologici se află concentrați cel mai mult în următoarele regiuni: Regiunea Sud – Est (25,2%), Sud – Muntenia (16,2%), București – Ilfov (16,1%). Inovarea tehnologică se concentrează cel mai puțin în Regiunea Sud – Vest Oltenia (2%) și Regiunea Vest (4,4%). Inovatorii non-tehnologici se află concentrați cu precădere în Regiunea București – Ilfov (26,6%), Regiunea Nord – Vest (13%) și Regiunea Sud – Muntenia (11%). Cele mai puțin importante regiuni în inovarea non – tehnologică este Regiunea Vest (6%), Regiunea Sud – Vest Oltenia (8,1%) și Regiunea Centru (10,4%). Analiza inovării pe regiuni și pe sectoare arată următoarele aspecte:

In industrie, inovarea tehnologică este specifică cu precădere Regiunii Nord – Est (18,5%), Regiunea Nord – Vest (14,7%) și Regiunea Sud – Est (13,7%). Inovarea non – tehnologică în industrie este concentrată cu precădere în Regiunea Centru (17,0%), Regiunea Nord – Vest (16,7%) și București – Ilfov (15,4%).

În domeniul serviciilor, inovarea tehnologică se află cu precădere concentrată în Regiunea București – Ilfov (43,7%), Regiunea Sud – Est (15,6%) și Regiunea Nord – Vest (13,3%). Inovarea non – tehnologică din sectorul serviciilor este concentrată cu precădere în Regiunea București – Ilfov (32,5%), Regiunea Nord – Vest (14,6%) și Regiunea Centru (12,9%). Analiza la nivel regional al obiectivelor principale asociate procesului de inovare relevă următoarele aspecte:

Pentru companiile private din șase regiuni implicate în operațiuni inovative (Regiunea Nord Vest, Regiunea Centru, Regiunea Nord Est, Regiunea Sud Est, Regiunea Sud Muntenia și Regiunea București Ilfov) dominante sunt îmbunătățirea calității bunurilor și serviciilor livrate pieței și extinderea gamei de bunuri și servicii. Aceste regiuni sunt și regiunile cu rolul cel mai important în ceea ce privește inovarea în sectorul privat din România (mai ales regiunile din sudul țării);

Pentru companiile private din Regiunea Sud Vest Oltenia și Regiunea de Vest implicate în operațiuni inovative dominante sunt îmbunătățirea calității bunurilor și serviciilor livrate pieței și îmbunătățirea securității și sănătății angajaților;

Există diferențe semnificative între regiuni privind ponderile asociate obiectivelor invocate pentru a justifica implicarea în activități de cercetare-dezvoltare și inovare: companiile din regiunile mai puternic implicate în activități inovative (București Ilfov, Regiunea Sud Est și Regiunea Sud Muntenia) pun accentul mai mult pe îmbunătățirea calității bunurilor și serviciilor pe care le vând pe piață în timp ce companiile din regiuni cu importanță inovativă mai scăzută pun accentul mai mult pe reducerea costurilor și pe îmbunătățirea efectelor asupra mediului înconjurător;

12



12

În toate regiunile, intrarea pe noi piețe și înlocuirea produselor sau proceselor învechite este văzută ca având o importanță medie în cadrul procesului de inovare. Analiza la nivel de regiune a scopului asociat procesului inovării relevă următoarele aspecte:

Cele mai multe companii care au declarat că inovează pentru a introduce pe piață produse noi sau semnificativ îmbunătățite pentru firmă (adică pentru procesul de producție) se află concentrate în Regiunea București – Ilfov (22,9% în 2010), Nord – Vest (16,56%) și Sud – Est (14,62%). Cel mau puțin inovează companiile din Regiunea Vest și Sud – Vest Oltenia.

Cele mai multe companii care au declarat că inovează pentru piață introducând pe aceasta produse noi sau semnificativ îmbunătățite sunt cele din Regiunea București – Ilfov (30,58%), Regiunea Nord – Est (16,42%) și Regiunea Sud – Est (16%). Profil economic al teritoriilor relevante Analiza profilului economic al teritoriilor relevante are în vedere utilizarea unei metode specifice - metoda rangurilor aplicată pe teritoriile economice relevante (zona costieră, teritoriile transfrontaliere, teritoriile montane și zonele metropolitane). Analiza a vizat calcularea de ranguri pentru teritoriile incluse în analiză pe următoarele categorii economice și indicatori: 1. Specificul şi potențialul de dezvoltare economică al teritoriului

o Nivelul PIB; o Ritmul de creștere al PIB; o Nivelul șomajului.

2. Echilibrul financiar: o Nivelul veniturilor; o Ritmul de creștere al veniturilor; o Nivelul cheltuielilor; o Ritmul de creștere al cheltuielilor; o Deficitul / Excedentul la nivel de teritoriu.

3. Potențialul competitiv al teritoriului: o Nivelul exporturilor; o Nivelul importurilor; o Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi.

4. Capacitatea de inovare la nivelul teritoriilor relevante o Nivelul cheltuielilor de cercetare – dezvoltare (intensitatea inovării); o Ritmul de creștere al cheltuielilor cu cercetarea – dezvoltarea (potențialul de inovare).

Rezultatele analizei relevă următoarele aspecte la nivel agregat: o Cele mai perfomante teritorii sunt: Zona metropolitană CLUJ, Zona metropolitană BUCUREȘTI, Zona metropolitană TIMIȘ, Teritoriul transfrontalier NORD și Teritoriul montan EST; o Cele mai puțin performante teritorii sunt: Zona metropolitană SUCEAVA, CRAIOVA, BRĂILA, SATU-MARE și BACĂU.

Este foarte interesant faptul că la cei doi poli (cea mai bună performanță și cea mai scăzută performanță) se găsesc zone metropolitane. Teritorii mari cum ar fi zonele montane sau teritorii transfrontaliere incluse în analiză nu performează mai mult decât o parte din zonele metropolitane de succes din România. Devansarea Zonei metropolitane BUCUREȘTI de Zona metropolitană CLUJ se explică prin echilibrul financiar (fiscal) mai bun.

V.3. Sinteză strategică și operațională

Viziune și obiective strategice Analiza macroeconomică a permis identificarea unor profiluri economice asociate teritoriilor analizate aferente, analiză care s-a realizat pe patru axe diferite: Axa 1: Specificul și potențialul de dezvoltare economică al teritoriului; Axa 2: Echilibrul financiar; Axa 3: Potențialul competitiv al teritoriului și Axa 4: Capacitatea de inovare la nivel teritorial. Analiza a identificat următoarele tipuri de regiuni: Axa 1: Specificul și potențialul de dezvoltare economică al teritoriului În funcție de valoarea combinată a trei indicatori (nivelul PIB aferent fiecărui teritoriu, dinamica PIB aferentă fiecărui teritoriu și nivelul șomajului) am identificat 3 categorii de teritorii:


13

Teritorii cu potențial de dezvoltare mare: - Zona metropolitană Bucuresti - Zona metropolitană TIMIS - Zona metropolitană Cluj - Teritoriul montan SUD - Zona metropolitană BRASOV - Teritoriul transfrontalier SUD non-UE - Teritoriul transfrontalier SUD – UE

Teritorii cu potențial de dezvoltare mediu: - Zona metropolitană CONSTANTA - Teritoriul transfrontalier EST - Zona metropolitană IASI - Teritoriul transfrontalier VEST - Zona costieră - Teritoriul montan VEST - Teritoriul transfrontalier NORD

Teritorii cu potențial minim de dezvoltare: - Zona metropolitană SUCEAVA - Zona metropolitană BRAILA - Teritoriul montan EST - Zona metropolitană SATU MARE - Teritoriul montan DOBROGEA - Zona metropolitană CRAIOVA - Zona metropolitană BACAU

Axa 2: Echilibrul financiar În funcție de cinci indicatori aferenți (nivelul veniturilor autorităților locale care provin, în principal, din două surse – impozit pe venit și TVA; dinamica acestor venituri; nivelul cheltuielilor aferente autorităților locale; dinamica acestor cheltuieli și deficitul autorităților locale), am obținut 3 categorii de teritorii: Teritorii cu echilibru financiar ridicat:

- Zona metropolitană Cluj - Zona metropolitană BRAILA - Teritoriul montan DOBROGEA - Teritoriul transfrontalier NORD - Teritoriul montan EST - Teritoriul transfrontalier VEST - Zona metropolitană SATU MARE

Teritorii cu echilibru financiar mediu: - Zona costieră - Zona metropolitană IASI - Zona metropolitană SUCEAVA - Zona metropolitană CRAIOVA - Teritoriul montan VEST - Zona metropolitană CONSTANTA - Zona metropolitană TIMIS

Teritorii cu echilibru financiar scăzut: - Zona metropolitană BRASOV - Teritoriul montan SUD - Teritoriul transfrontalier SUD - UE - Teritoriul transfrontalier EST - Teritoriul transfrontalier SUD non-UE - Zona metropolitană BACAU - Zona metropolitană București.

Trebuie menționat însă că foarte puține teritorii (și județe aferente) au înregistrat deficit la nivel de autorități locale. Deoarece între valoarea maximă și minimă a indicatorului de măsurare a echilibrului financiar este relativ redusă (de la 9 la 14 puncte), diferențele între cele trei categorii de teritorii nu este atât de mare, ca în cazul indicatorului agregat care se referă la potențialul de dezvoltare economică de exemplu.

14



14

Axa 3: Potențialul competitiv al teritoriului Analiza potențialului competitiv al teritoriului a avut în vedere trei categorii de indicatori (importurile, exporturile și gradul de acoperire al importurilor prin exporturi) și relevă trei categorii de teritorii: Teritorii cu un potențial competitiv ridicat:

- Zona metropolitană București - Teritoriul montan DOBROGEA - Zona metropolitană Cluj - Zona costieră - Zona metropolitană CONSTANTA - Zona metropolitană BRASOV - Zona metropolitană BACAU

Teritorii cu un potențial competitiv mediu: - Teritoriul transfrontalier SUD - UE - Teritoriul transfrontalier EST - Teritoriul transfrontalier VEST - Zona metropolitană BRAILA - Teritoriul montan VEST - Teritoriul montan EST - Zona metropolitană IASI

Teritorii cu un potențial competitiv scăzut: - Zona metropolitană SUCEAVA - Teritoriul montan SUD - Zona metropolitană TIMIS - Zona metropolitană CRAIOVA - Zona metropolitană SATU MARE - Teritoriul transfrontalier NORD - Teritoriul transfrontalier SUD non-UE

Distanța dintre valoarea minimă (8 puncte) și valoarea maximă a acestui indicator (13,6 puncte) indică diferențe semnificative între aceste grupe de teritorii. Axa 4: Capacitatea de inovare la nivel teritorial Analiza capacității de inovare la nivel teritorial a avut în vedere doi indicatori (nivelul cheltuielilor de cercetare – dezvoltare și dinamica acestor cheltuieli). Analiza efectuată relevă trei categorii de teritorii: Teritorii cu capacitate de inovare ridicată:

- Zona metropolitană Cluj - Teritoriul montan EST - Teritoriul transfrontalier NORD - Zona metropolitană București - Zona metropolitană TIMIS - Teritoriul transfrontalier SUD non-UE

Teritorii cu capacitate de inovare medie: - Teritoriul montan VEST - Teritoriul montan SUD - Teritoriul transfrontalier SUD - UE - Zona metropolitană IASI - Teritoriul montan DOBROGEA - Zona metropolitană CRAIOVA - Teritoriul transfrontalier EST - Zona metropolitană BRASOV - Zona metropolitană SUCEAVA

Teritorii cu capacitate de inovare scăzută: - Zona costieră - Teritoriul transfrontalier VEST - Zona metropolitană CONSTANTA - Zona metropolitană BRAILA - Zona metropolitană SATU MARE - Zona metropolitană BACAU


15

Diferența dintre valoarea minimă pentru acest indicator (5 puncte) și valoarea maximă (20,5 puncte) arată că există diferențe semnificative (de fapt cele mai mari diferențe dintre cele 4 axe) în funcție de această variabilă (capacitatea de inovare). Teritoriile analizate diferă cel mai mult în funcție de capacitatea lor de inovare. În funcție de situația lor economică dar și de resursele de care dispun (resurse naturale, resurse umane, capital), teritoriile din România vor trebui să aleagă acel tip de dezvoltare economică care să valorifice cel mai bine potențialul acestora.

Corelarea informațiile în funcție de aceste 4 axe indică o serie de teritorii cu probleme economice reale:

- Zonele metropolitane BACĂU și SATU MARE au un potențial de dezvoltare scăzut dublat de un potențial de inovare scăzut;

- Zona metropolitană CRAIOVA, TIMIȘ sau SATU MARE au un potențial de dezvoltare scăzut dublat de un potențial competitiv scăzut;

- Zona metropolitană CONSTANȚA are un potențial mediu de dezvoltare dublat de un potențial de inovare scăzut și de un echilibru financiar redus la nivel de autorități locale;

- Zona metropolitană BUCUREȘTI are un potențial de dezvoltare, potențial competitiv și potențial de inovare ridicat dar are un echilibru financiar redus la nivel de autorități locale;

- Zona metropolitană BRAȘOV are un potențial de dezvoltare mediu dublat de un echilibru financiar redus și de un potențial competitiv și de inovare mediu.

Aceste profiluri economice asociate diferitelor teritorii permit înțelegerea și explicarea nivelului mai ridicat sau mai scăzut de dezvoltare economică prin prisma fie a potențialului competitiv sau a celui inovativ dar și prin prisma echilibrului financiar. Politici, programe și proiecte Pachetele de politici / programe și proiecte pe care le propunem diferitelor teritorii în funcție de profilul acestora au în vedere: o Pentru teritoriile cu potențial redus de dezvoltare economică care au potențial ridicat competitiv (Zona costieră, Teritoriul montan DOBROGEA, Zona metropolitană BACĂU) propunem:

măsuri de dezvoltare a infrastructurii menită să asigure o mai bună conectare cu piețele de desfacere;

măsuri care să permită creșterea valorii adăugate și a gradului de prelucrare a produselor destinate exportului (facilități fiscale locale pentru investitorii români și străini care investesc în noi tehnologii cum ar fi exonerarea de taxe locale pe o perioadă determinată de timp, suportarea de la bugetul local a unor cheltuieli de conectare a investiției la infrastructura existentă sau posibilitatea de scutire de taxe pentru obținerea de avize dar și facilitarea obținerii acestora într-un timp scurt de timp);

măsuri menite să promoveze transferul de tehnologie care să încurajeze adăugarea de valoare la produsele și serviciile în care aceste teritorii dețin avantaje comparative și competitive (parcuri tehnologice, brokeri de tehnologie, crearea de centre spin-off, centre teritoriale de transfer tehnologic). o Pentru teritoriile cu potențial redus de dezvoltare economică care au un potențial competitiv scăzut (Zona metropolitană CRAIOVA, Zona metropolitană SATU MARE, Zona metropolitană SUCEAVA, Teritoriul montan NORD și Teritoriul montan EST) propunem:

măsuri de stimulare și promovare a exporturilor nu doar pe piețele europene ci și pe piețele extra-comunitare care vor avea ca scop creșterea nivelului exporturilor dar și diversificarea acestora (organizarea de târguri și expoziții la nivelul unor teritorii care să aibă ca invitați parteneri potențiali din străinătate, încurajarea participării companiilor relevante dintr-un anumit teritoriu la târguri și expoziții în străinătate, încurajarea realizării și promovării unor branduri asociate teritoriilor economice relevante, posibilitatea de acordare de scutiri fiscale / impozite locale pentru companiile autohtone care se decid să exporte);

măsuri de creștere a capacității de internaționalizare a unor afaceri autohtone (programe de dezvoltare a resurselor umane care să vizeze dezvoltarea de competențe în derularea de operațiuni de import – export / de inițiere și dezvoltare a unor activități de intermediere specifice operațiunilor de comerț exterior în IMM-urile dintr-un anumit teritoriu); o Pentru teritoriile cu potențial redus de dezvoltare economică care au un potențial inovativ ridicat (Teritoriul montan EST, Teritoriul transfrontalier NORD, Teritoriul montan VEST) accentul trebuie pus pe:

Crearea la nivel teritorial a unor rețele de finanțatori ai IMM-urilor inovative (business angels, venture capital investors);

Dezvoltarea unor scheme de facilități fiscale locale pentru companiile care au cheltuieli de cercetare-dezvoltare și depun eforturi în direcția inovării (scutiri de taxe locale de exemplu, promovare gratuită în spațiile autorităților publice etc.);

Stimularea creării la nivel teritorial de facilități de creditare și garantare a creditelor pentru IMM-urile inovative organizate sub formă de entități mutuale private (mai multe IMM-uri dintr-un teritoriu pun la comun resurse pentru astfel de facilități);

16



16

o Pentru teritoriile cu potențial redus de dezvoltare economică care au un potențial inovativ scăzut (Zona metropolitană BRĂILA, BACĂU, SATU MARE sau SUCEAVA) propunem următoarele măsuri

Dezvoltarea unei burse de tehnologie la nivel teritorial unde să fie tranzacționate soluții tehnologice propuse de universitățile din România și din străinătate;

Promovarea colaborării între universitățile (polii de inovare) din România și entități din aceste teritorii în vederea intensificării efortului de inovare și la nivelul acestor teritorii (punctarea diferențiată a proiectelor de cercetare sau a cecurilor de inovare care să includă și o componentă teritorială);

Dezvoltarea competențelor la nivel de IMM-uri în vederea preluării și dezvoltării într-o idee de afacere viabilă a unor soluții tehnologice dezvoltate în cadrul universităților românești (dezvoltarea resursei umane în vederea creării de afaceri în jurul unor idei inovative). Rezolvarea problemelor de dezvoltare (creștere economică, șomaj, bunăstare) nu se poate face decât înțelegând rolul capitalului privat, a antreprenoriatului și al pieței în alocarea eficientă de resurse rare. Într-o economie de piață crearea de locuri de muncă trebuie să fie apanajul preponderent al sectorului privat. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României trebuie să fie dezvoltată prin intermediul unor instituții cu relevanță la nivel teritorial. Proiectele cu caracter teritorial (dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea unei burse tehnologice la nivelul unor teritorii, dezvoltarea de parcuri tehnologice la nivel teritorial) nu se pot dezvolta decât dacă sunt facilitate de o instituție cu vocație teritorială. Dezvoltarea unei astfel de instituții – un birou de dezvoltare teritorială la nivelul fiecărui teritoriu economic relevant - se poate face în cadrul structurilor regionale de dezvoltare deja existente (pentru a nu adăuga noi dimensiuni birocratice sistemului de dezvoltare deja existent în România și pentru a nu crea forme instituționale lipsite de fond). Biroul de dezvoltare teritorială va avea competențe și responsabilități în următoarele direcții: - Identificarea de proiecte de dezvoltare (culturale, economice, sociale) la nivelul unui teritoriu cu relevanță economică (teritoriu montan, zonă costieră, teritoriu transfrontalier); - Identificarea grupurilor de interese relevante pentru aceste proiecte; - Realizarea de structuri de proiect specifice (companie de proiect, consorții, grupuri de firme, parteneriate public-privat) care să funcționeze de sine stătător și care să implementeze proiectele aferente; - Identificarea de resurse publice și private de finanțarea proiectelor; - Promovarea proiectelor la nivel teritorial. Pentru ca o strategie de dezvoltare teritorială să poată să fie aplicată în practică este nevoie să fie propuse o serie de instrumente și mecanisme specifice. În cadrul programelor operaționale din domenii cum ar fi infrastructura (dezvoltarea de rețele de transport), educația și cercetarea (dezvoltarea resurselor umane, cercetare), transferul tehnologic în cadrul sistemului de cercetare-dezvoltare și inovare propunem să existe și o dimensiune teritorială de maniera următoare: acordarea de punctaje / evaluări pozitive acelor aplicanți care provin din teritorii pentru care au fost identificate anumite probleme de dezvoltare (competitivitate redusă, inovare redusă).


17

Anexă. Cuprinsul Raportului final

I. Informații generale

I.1. Numărul și denumirea domeniului/studiului I.2. Tipul raportului (inițial, intermediar, final) I.3. Lista autorilor și colaboratorilor I.4. Lista consultanților de specialitate I.5. Cuprinsul studiului I.6. Lista hărților și cartogramelor I.7. Lista tabelelor și graficelor I.8. Anexe

II. Metodologie II.1. Scopul studiului şi relevanţa pentru SDTR

II.2. Context european şi românesc II.2..1. Contextul european şi documentele de referinţă II.2.2. Contextul local al planificării strategice şi documente de referinţă

II.3. Problematică şi obiective specifice II.3.1. Problematică şi întrebări de cercetare II.3.2. Obiective specifice

II.4. Ipoteze şi metode de cercetare II.4.1. Ipoteze de cercetare II.4.2. Nivelul şi tipul analizelor II.4.3. Indicatori şi indici II.4.4. Reprezentări cartografice

II.5. Bibliografie şi resurse II.5.1. Surse legislative, directive, convenţii, recomandări II.5.2. Strategii II.5.3. Date statistice II.5.4. Date cartografice

II.6. Glosar de termeni

III. Analiză și recomandări III.1. Analiza-diagnostic a situației III.1.1. Context macroeconomic actual și de perspectivă III.1.1.a. Evoluția produsului intern brut la nivelul teritoriilor relevante III.1.1.b. Evoluția ratei șomajului la nivelul teritoriilor relevante III.1.1.c. Evoluţia consumului la nivel naţional III.1.1.d. Evoluţia inflaţiei la nivel naţional III.1.2. Echilibre bugetare la nivel teritorial, regional și local III.1.2.a. Venituri încasate de administrațiile publice locale și regionale III.1.2.b. Cheltuieli ale administrațiilor publice locale și regionale III.1.2.c. Analiza tipurilor de instrumente fiscale III.1.2.d. Echilibrul bugetar la nivel regional și local în teritorii relevante III.1.3. Competitivitate și creștere economică III.1.3.a. Exporturile la nivel teritorial III.1.3.b. Importurile la nivel teritorial III.1.3.c. Gradul de acoperire a importurilor din exporturi III.1.4. Capacitatea de inovare a teritoriilor relevante III.1.4.a. Intensitatea inovării la nivelul teritoriilor relevante III.1.4.b. Intensitatea inovării la nivel regional III.1.4.c. Tipologia inovării la nivel regional III.1.5. Profil economic al teritoriilor relevante III.1.5.a. Profiul macroeconomic al zonei costiere III.1.5.b. Profilul macroeconomic al teritoriilor transfrontaliere III.1.5.c. Profilul macroeconomic al teritoriilor montane III.1.5.d. Profilul macroeconomic al zonelor metropolitane III.1.5.e. Analiza comparativî a performanţei macroeconomice la nivelul teritoriilor relevante III.2. Tendințe de evoluție

18



18

III.3. Priorități de dezvoltare III.4. Legături cu alte domenii III.5. Implicații economice, sociale, de mediu IV. Elemente strategice şi operaţionale IV.1. Viziune şi obiective strategice IV.2. Politici, programe şi proiecte IV.3. Modalităţi de implementare IV.3.1. Cadru legislativ necesar IV.3.2. Cadru instituţional necesar IV.3.3. Responsabilităţi IV.3.4. Mecanisme de implementare IV.4. Sinteză strategică și operațională Lista hărţilor şi cartogramelor

Harta 8.1. Harta teritoriului costier Harta 8.2. Harta teritoriilor transfrontaliere din România Harta 8.3. Harta teritoriilor montane din România Harta 8.4. Harta zonelor metropolitane din România

Lista tabelelor şi graficelor

Graficul 8.1. Evoluția PIB real în România, mil. Euro, prețuri 2005 Graficul 8.2. Evoluția PIB la nivelul județelor asociate teritoriului costier Graficul 8.3. Evoluția PIB la nivelul județelor asociate teritoriilor transfrontaliere Graficul 8.4. Evoluția PIB la nivelul județelor asociate teritoriilor montane Graficul 8.5. Evoluția PIB la nivelul județelor asociate zonelor metropolitane din centru și vestul țării Graficul 8.6. Evoluția PIB la nivelul județelor asociate zonelor metropolitane din est (2002 – 2011) Graficul 8.7. Dezvoltarea economică a diferitelor teritorii (2002 – 2011) Graficul 8.8. Dezvoltarea economică a diferitelor teritorii (2006– 2011) Graficul 8.9. Dezvoltarea economică a diferitelor teritorii (2006-2011) Graficul 8.10. Evoluția ratei șomajului în Uniunea Europeană (2001 – 2012) Graficul 8.11. Nivelul șomajului aferent diferitelor teritorii din România (2012) Graficul 8.12. Dinamica șomajului la nivelul teritoriilor economice relevante Graficul 8.13. Consumul final al gospodăriilor în România Graficul 8.14. Consumul guvernamental final în România Graficul 8.15. Evoluția IPC în România comparativ cu Zona Euro și EU 27 Graficul 8.16. Nivelul total al veniturilor totale la nivelul teritoriilor economice relevante (2005 vs 2012) Graficul 8.17. Ritmul de creștere al veniturilor locale la nivel teritorial (2005 – 2012) Graficul 8.18. Nivelul cheltuielilor locale aferene teritoriilor economice din România (2005 – 2012) Graficul 8.19. Ritmul de creștere al cheltuielilor locale la nivelul teritoriilor din România Graficul 8.20. Structura veniturilor locale la nivelul teritoriilor economice din România Graficul 8.21. Structura veniturilor locale la nivelul teritoriilor economice din România Graficul 8.22. Cheltuieli pentru sănătate (2012) Graficul 8.23. Cheltuieli locale pentru cultură la nivel de teritoriu (2012) Graficul 8.24. Cheltuieli locale pentru dezvoltare publică la nivel de teritoriu (2012) Graficul 8.25. Cheltuieli locale pentru protecția mediului la nivel de teritoriu (2012) Graficul 8.26. Cheltuieli locale pentru transporturi la nivel de teritoriu (2012) Graficul 8.27. Cheltuieli locale pentru servicii publice la nivel de teritoriu (2012) Graficul 8.28. Structura cheltuielilor publice la nivel de teritoriu Graficul 8.29. Excedentul sau deficitul la nivelul diferitelor teritorii din România (2005) Graficul 8.30. Excedentul sau deficitul la nivelul diferitelor teritorii din România (2012) Graficul 8.31. Excedentul sau deficitul la nivelul diferitelor teritorii din România (2005 versus 2012) Graficul 8.32. Formarea brută de capital fix în România Graficul 8.33. Evoluția investițiilor străine în România Graficul 8.34. Nivelul exporturilor aferente județelor din România (februarie 2012) Graficul 8.35. Nivelul exporturilor aferente teritoriilor Graficul 8.36. Structura exporturilor la nivelul teritoriilor Graficul 8.37. Nivelul importurilor aferente județelor din România (februarie 2012) Graficul 8.38. Nivelul importurilor aferente teritoriilor relevante


19

Graficul 8.39. Importuri la nivelul teritoriilor economice Graficul 8.40. Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi Graficul 8.41. Nivelul cheltuielilor cu cercetarea – dezvoltarea (2011) Graficul 8.42. Dinamica inovării la nivel de teritorii (2009 – 2011) Graficul 8.43. Dinamica companiilor inovatoare după mărimea companiei la nivel regional (2010) Graficul 8.44. Distribuția sectorială (industrie / servicii) a companiilor inovatoare (2010) Graficul 8.45. Inovarea tehnologică Graficul 8.46. Inovarea non-tehnologică Graficul 8.47. Inovarea tehnologică și non-tehnologică pe regiuni și pe sectoare (2010)

Graficul 8.48. Performanţa macroeconomică a teritoriilor relevante Tabel 8.1. Obiectivele asociate CDI pe regiuni Tabel 8.2. Scopul inovării la nivel regional Tabel 8.3. Axa 1 - Specificul şi potențialul de dezvoltare economică al teritoriului (Rangurile) Tabel 8.4. Axa 2 - Echilibrul financiar (Rangurile) Tabel 8.5. Axa 3 - Potențialul competitiv al teritoriului (Rangurile) Tabel 8.6. Axa 4 - Capacitatea de inovare la nivel teritorial

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A …sdtr.ro/upload/STUDII/8. Sinteza - Context...

Documents

Transcript of STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A …sdtr.ro/upload/STUDII/8. Sinteza - Context...