Strategia de Dezvoltare Durabila La Nivelul Comunei Traian Din Judetul Braila

8/18/2019 Strategia de Dezvoltare Durabila La Nivelul Comunei Traian Din Judetul Braila

1/19

CUPRINS

ITRODUCERE...........................................................................................................................3

CAPITOLUL 1 – Dezvoltarea durabilă – aspete !e"erale.......................................5

1#1# Co"eptul de dezvoltare durabilă............................................................................5

1#$# %iziu"ea u"ei soietă&i durabile...............................................................................6

1#'# Pri"ipiile (u"da)e"tale ale dezvoltării durabile..............................................8

CAPITOLUL $ – Aspete !e"erale privi"d o)u"ă Traia" di" *ude&ul

+răila............................................................................................................................................11$#1# Istori............................................. .....................................................................................11

$#$# Date !eo!ra(ie...............................................................................................................12

$#$#1# A,ezare.......................................................................................................................12

$#$#$# Relie( ..........................................................................................................................12

$#$#'# Cli)a..........................................................................................................................13

$#$#-# %e!eta&ie ,i (au"ă......................................................................................................14

$#$#.# /eolo!ie.....................................................................................................................14$#$#0# idrolo!ie..................................................................................................................14

$#'# De)o!ra(ie......................................................................................................................15

$#-# Cultură ,i 2"vă&ă)3"t..................................................................................................16

$#.# Eo"o)ie.........................................................................................................................17

$#.#1# A!riultură...............................................................................................................17

$#.#$# Turis).......................................................................................................................28

CAPITOLUL ' – Studiu privi"d dezvoltarea durabilă a o)u"ei Traia" di"

*ud# +răila...................................................................................................................................20

'#1# A"aliza situa&iei eo"o)ie4 soiale ,i i"stitu&io"ale........................................20

'#$# %iziu"ea strate!iă de dezvoltare loală................................................................25

1


2/19

'#$#1# Obietive !e"erale ,i spei(ie.................................................................................26

'#'# Situa&ia proietelor de i"vesti&ii...............................................................................37

'#'#1# 5ailită&i pe"tru i"vestitori......................................................................................41

CONCLU6II.............................................................................................................................42

+I+LIO/RA5IE......................................................................................................................44

ANE7E........................................................................................................................................45

2


3/19

INTRODUCERE

Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor i metodelor deș

dezvoltare socioeconomică care se a!ează "n primul r#nd pe asi$urarea unui ec%ilibru "ntre

aspectele sociale& economice i ecolo$ice i elementele capitalului natural.ș ș

'ezvoltarea durabilă urmăre te i "ncearcă să $ăsească un cadru teoretic stabil pentruș ș

luarea deciziilor "n orice situa ie "n care se re$ăse te un raport de tipul om mediu& fie că e vorbaț ș

de mediul "ncon(urător& mediul economic sau mediul social.

'e i ini ial dezvoltarea durabilă sa vrut a fi o solu ie la criza ecolo$ică determinată deș ț ț

intensă e!ploatare industrială a resurselor i de$radarea continuă a mediului i căuta deci "nș ș

primul r#nd prezervarea calită ii mediului "ncon(urător& "n prezent conceptul sa e!tins asupraț

calită ii vie ii "n comple!itatea sa& i sub aspect economic i social. )biect al dezvoltării durabileț ț ș ș

este acum i preocuparea pentru dreptate i ec%itate "ntre state& nu numai "ntre $enera ii.ș ș ț

*ceastă lucrare "+i propune să eviden,ieze importanta dezvoltării durabile la nivelul

comunei -raian din (ude,ul răila& pe acest principiu& toate comunele +i satele din /om#nia ar

trebui dezvoltate& pentru a putea evolua.

n comună -raian& principala activitate este a$ricultură. ste de asemeni +i domeniul care

aduce cele mai multe venituri comunei. *ceasta (oacă un rol decisiv& de aceea trebuie atra+i

investitori a$ricoli& at#t romani c#t +i străini. 'e asemeni& trebuie e!tinsă suprafa,a pe care "+i

desfă+oară activitatea firmele a$ricole& pentru cre+terea produc,iilor.

iecare om& con tient sau nu& poate contribui la dezvoltarea durabilă. 'e fapt& se poateș

vorbi de o $#ndire de durată atunci c#nd se colectează depun de euri din plastic sau %#rtie "nșlocurile special amena(ate.

a nivel industrial& lucrurile sau mi cat mult mai repede. *stfel& multe fabrici folosescș

de euri drept combustibil& iar "n anumite localită i se "ncearcă implementarea unor sisteme deș ț

3


4/19

"ncălzire casnică pe bază arderii de eurilor. nele companii au con tientizat importan aș ș ț

economică dar i ecolo$ică a recuperării i refolosirii de eurilor.ș ș ș

ucrarea este structurata "n trei capitole. n primul capitol sunt prezentate caracteristicile

$enerale ale (ude,ului răila a+ezare& relief& climă& demo$rafie& %idrolo$ie& economie turism&a$ricultură. n cel deal doilea capitol am abordat aspectele $enerale ale comunei -raian din

(ude,ul răila caracteristici fizico$eo$rafice a+ezare& relief& climă& ve$eta,ie +i faună&

%idro$rafie& aspecte privind demo$rafia +i economia +i planuri de bu$et +i principalii indicatori.

9entru a eviden,ia importanta dezvoltării durabile a comunei -raian& "n capitolul trei sunbt

prezentate investi,iile făcute "n cadrul comunei& strate$ia $enerală +i dezvoltată& analiza :.;.).-.

+i facilită,ile oferite de primăria comunei pentru investitori.

) societate durabilă este& o societate care " i modelează sistemul economic i social astfelș ș

"nc#t resursele naturale $lobale i sistemele de suport ale vie ii să fie men inute.ș ț ț

4


5/19

CAPITOLUL 1

Dezvoltarea durabilă – aspete !e"erale

1#1# Co"eptul de dezvoltare durabilă

Conceptul de mediu& fieca e vorba de

mediu "ncon(urător& economic sau social. Cea mai cunoscută defini,ie a dezvoltării durabile este

cu si$uran,ă cea dată de Comisia ?ondială pentru ?ediu +i dezvoltare ;C' "n raportul

ec.europa.eu>inde!Fro.%tm

5


6/19

*$enda ocală 21 a fost elaborată +i adoptată :ummitul ?ondial de la /io de Eaneiro "n

1BB2& ca instrument de promovare a conceptului dezvoltării durabile. 'ezvoltarea durabilă a

devenit un obiectiv +i al niunii uropene& "ncep#nd cu1BB7& c#nd a fost inclus "n -ratatul de la

?aastric%t& iar "n 2001 la summitul de laoet%ebor$ a fost adoptată :trate$ia de 'ezvoltare

'urabilă a & căreia ia fost adău$ată o dimensiune e!ternă la arcelona "n 2002.

1#$# %iziu"ea u"ei soietă&i durabile

Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor +i metodelor de

dezvoltare socioeconomica& nu numai pe termen scurt său mediu& ci +i pe termen lun$& al căror

fundament "l reprezintă "n primul r#nd asi$urarea unui ec%ilibru "ntre aceste sisteme socio

economice +i elementele capitalului natural.

Cea mai cunoscută defini,ie a dezvoltării durabile este cu si$uran,ă cea dată de Comisia

?ondială pentru ?ediu +i 'ezvoltare ;C' "n raportul >GGG.anpm.ro>dezvoltaredurabila6


7/19

9entru a servi ca bază pentru această strate$ie revizuită& Consiliul uropean a aprobat "n

iunie 2005 o declara,ie cu următoarele obiective +i principii4

1. 9rotec,ia mediului prote(area capacită,ii 9ăm#ntului de a men,ine via,a "n toată

diversitatea ei& respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei +i asi$urarea unui "nalt

nivel de protec,ie +i "mbunătă,ire a calită,ii mediului. 9revenirea +i reducerea poluăriimediului +i promovarea produc,iei +i consumului durabile& pentru a determina distru$erea

le$ăturii dintre cre+terea economică +i de$radarea mediului.

2. c%itate +i coeziunea socială promovarea unei societă,i democratice& si$ure +i (uste care

,ine cont de incluziunea socială +i de principiile unei vie,i sănătoase& "n ceea ce prive+te

drepturile fundamentale +i diversitatea culturală& care să creeze e$alizarea de +anse +i să

combată discriminarea "n toate formele ei.

3. 9rosperitate economică promovarea unei economii prospere& inovative& ri$uroase&

competitive +i ecoeficiente& care furnizează standarde "nalte de via,ă +i oportunită,i de

an$a(are deplină +i de "naltă calitate pe tot cuprinsul .

4. /espectarea an$a(amentelor interna,ionale stimularea "nfiin,ării institu,iilor democratice

+i apărarea stabilită,ii acestora "n lume& av#nd la baza pacea& securitatea +i libertatea.

9romovarea activă a dezvoltării durabile la nivel mondial +i asi$urarea că politicile

interne +i e!terne ale sunt "n acord cu dezvoltarea durabilă $lobală +i cu

an$a(amentele interna,ionale ale .

5. 9romovarea +i protec,ia drepturilor fundamentale plasarea omului "n centrul politicilor & prin promovarea drepturilor fundamentale& prin combaterea tuturor formelor de

discriminare +i contribuirea la reducerea sărăciei +i eliminarea e!cluderii sociale la nivel

mondial.

6. :olidaritate "ntre +i "n cadrul $enera,iilor $arantarea dreptului cetă,enilor privind accesul

la informa,ie +i asi$urarea accesului la (usti,ie. 'ezvoltarea canalelor potrivite pentru

consultarea +i participarea tuturor păr,ilor interesate +i a asocia,iilor.

7. Hmplicarea cetă,enilor "ncura(area participării cetă,enilor la luarea deciziilor.

9romovarea educa,iei +i a con+tientizării publicului asupra dezvoltării durabile.

Hnformarea cetă,enilor privind impactul lor asupra mediului +i op,iunile lor pentru a face

ale$eri mai durabile.

4 %ttp>>GGG.consilium.europa.eu>ro>europeancouncil>7


8/19

8. Hmplicarea mediului de afaceri +i a partenerlor sociali cre+terea dialo$ului social& a

responsabilită,ii sociale a corpora,iilor +i a parteneriatelor publicprivate& pentru a

promova cooperarea +i responsabilită,ile comune necesare pentru a ob,ine un consum +i o

produc,ie durabile.

B. Coerenta politică +i $uvernarea promovarea coerentei "ntre toate politicile niuniiuropene +i "ntre ac,iunile de la nivel local& re$ional& na,ional +i $lobal pentru a spori

contribu,ia lor la dezvoltarea durabilă.

10. Hnte$rarea politicilor promovarea inte$rării aspectelor economice& sociale +i de mediu

astfel "nc#t să fie coerente +i să se sus,ină reciproc prin utilizarea completă a

instrumentelor pentru o mai bună re$lementare& a+a cum sunt evaluarea ec%ilibrată a

impactului +i consultarea păr,ilor interesate.

11. tilizarea celor mai bune cuno+tin,e disponibile asi$urarea faptului că politicile sunt

realizate& evaluate +i implementate pe baza celor mai bune cuno+tin,e disponibile +i a

faptului că sunt corespunzătoare din punct de vedere economic& +i eficiente din punctul de

vedere al costului.

12. 9recau,ia unde e!istă incertitudine +tiin,ifică& se vor implementa proceduri de evaluare

+i ac,iuni preventive potrivite pentru a evita pa$ubele pentru sănătatea umană sau pentru

mediu.

13. 9oluatorii plătesc pre,urile trebuie să reflecte costurile reale pentru societate ale

activită,ilor de consum +i produc,ie. 9oluatorii plătesc pentru pa$ubele pe care le provoacă.

1#'# Pri"ipiile (u"da)e"tale ale dezvoltării durabile

n principiu de sustenabilitate este un principiu avut "n vedere la fundamentarea

mana$ementului strate$ic +i inte$rat al dezvoltării durabile. n criteriu de sustenabilitate presupune că& la nivel minim& $enera,iile viitoare ar putea să trăiască mai rău dec#t $enera,iile

actuale. Criteriul sustenabilită,ii cere "ndeplinirea condi,iilor necesare pentru un acees e$al la

baza de resurse de către fiecare dintre $enera,iile viitoare. Criteriile fundamentale ale dezvoltării

durabile& stabilite de Comisia Comunită,ii uropene "ncă din anul 1BB3& sunt următoarele5

5 %ttp>>ec.europa.eu>inde!Fro.%tm8


9/19

men,inerea "n totalitate a calită,ii vie,iiI

men,inerea unui acees continuu la resursele naturaleI

evitarea deteriorărilor permanente asupra mediului "ncon(urător.

n anul următor& 1BB4& rupul de lucru asupra dezvoltării durabile de la :alzbur$& *ustria&

a cuprins "n $rupul de criterii ale dezvoltării durabile umanismul +i calitatea ridicată a vie,ii& prezervarea diversită,ii culturale +i re$ionale& distribu,ia ec%itabilă a bo$ă,iei +i resurselor&

supravie,uirea umană& prezervarea deteriorării ireversibile sau e!ploatrii resurselor naturale&

stabilizarea "n interiorul capacită,ii purtătoare a ecosistemelor& prezervarea biodiversită,ii.

?ana$ementul strate$ic al dezvoltării durabile presupune& pe l#n$ă stabilirea unor obiective pe

termen lun$ 1520 ani& compatibilizate cu cele pe termen scurt +i mediu& +i aplicarea unui set de

principii +i criterii validate eficient pe plan interna,ional. *ceste principii se prezintă după cum

urmează6

Ø ?ana$ementul inte$rat este principiul care presupune abordarea "n maniera unitară a

proceselor de produc,ie& procesare& transport& distribu,ie& utilizare +i depozitare& ,in#nd

seama de ciclul de via,ă al produselor +i ta%nolo$iilor& implicarea staAe%olderilor +i

coordonarea interinstitu,ională I

Ø c%itatea inter$enerationala& este o cerin,ă potrivit căreia $enera,ia prezenta are dreptul de

a folosi +i beneficia de resursele păm#ntului& cu obli$a,ia de a ,ine seama de impactul pe

termen lun$ al activită,ii acesteia +i de a sus,ine baza de resurse +i mediul $lobal +i "n

beneficiul $enera,iilor viitoareIØ 9recau,ia reprezintă instrumentul decizional prin care se "ntreprind ac,iuni de răspundere

contracarare la amenin,ările le$ate de pa$ubele serioase +i ireversibile cauzate sănătă,ii

umane +i>sau mediului& atunci c#nd nu dispunem de o informa,ie +tiin,ifică necesarăI

Ø *bordarea ciclului de via,ă al bunurilor& serviciilor +i te%nolo$iilor evaluează consecin,ele

asupra mediului $enerate de efectele economice le$ate de diferitele stadii ale prelucrării +i

valorificării produselor de pia,ă.

Ø

9reven,ia presupune stabilizarea pre(udiciilor aduse sănătă,ii umane +i a capitaluluinatural de fenomenele +i procesele economice care ar putea fi prevenite prin investi,ii +i

costuri de modernizare& repara,ii& tratare sau compensareI este cunoscut ca prevenirea

unor pre(udicii este cu mult mai eficientă dec#t "nlăturarea consecin,elor după ce acestea

sau produsI

6 %ttp>>ec.europa.eu>inde!Fro.%tmB


10/19

Ø :ubstitu,ia presupune "nlocuirea unor produse +i servicii ineficiente& mari consumatoare

de resurse de mediu cu altele mai eficiente +i cu impact ecolo$ic mai redus +i mai pu,in

dăunătoareI 9rincipiul Jpoluatorul plăte+te= sau al internalizarii costurilor mar$inale

e!terne e!ternalitatilor ne$ative stabile+te folosirea mecanismelor de pia,ă pentru că

poluatorii să suporte "n totalitate costurile sociale +i de mediu ale activită,ii lor +i că acestecosturi să fie reflectate "n pre,urile +i tarifele bunurilor +i serviciilorI

Ø Hnternalizarea e!ternalitatilor pozitive beneficiilor mar$inale e!terne vizează folosirea

unui sistem de subven,ii corective& stimulente pentru activită,ile care beneficii mar$inale

la păr,ile ter,e fără ca acestea să plătească cercetaredezvoltare& protec,ia mediului&

educa,ie& dezvoltare re$ională& "ntreprinderi mici +i mi(locii etcI

Ø 9articiparea publică presupune accesul nerestric,ionat la informa,ia privind mediul +i

resursele sale& dreptul publicului de a lua decizii "n domeniul mediului +i a resurselor sale

+i de a lua "n considerare consecin,ele acestora& dreptul de acunoaste din timp posibilele

riscuri de mediu +i asupra resurselorI

Ø 9rincipiul bunei $uvernări prevede ca autorită,ile +i institu,iile statului să+i desfă+oare

activitatea transparent& eficient +i onest& "n condi,iile prevederii +i penalizării poluării +i

ale promovării protec,iei mediuluiI

Ø 9arteneriatele publicprivat +i privatpublic se bazează pe cooperarea directă& inter +i

intrainstitutionala& intre păr,ile interesate staAe%olders reprezentate de autorită,ile +i

institu,iile publice& )D& $rupuri +i firme industriale& re,ele +i oameni de afaceri& care

"mpreună pot ob,ine o valoare adău$ată superioară pentru sustenabilitatea cre+terii

economice la niveluri macro +i microeconomicI

Ø Cooperarea "ntre state include responsabilită,i comune& dar diferen,iate& "n func,ie de

nivelul de dezvoltare al ,ărilorI se pot aplica o serie de abordări diferen,iate "n ceea ce

prive+te obli$a,iile economicofinanciare pentru protec,ia mediului la nivel local& re$ional

+i interna,ional& ,ările dezvoltate recunosc#nd faptul că le revine o responsabilitate mai

mare& inclusiv "n ceea ce prive+te acordarea de asistenta ,ărilor "n curs de dezvoltare saucu economie de pia,ă eme$enta.

.

CAPITOLUL $

Aspete !e"erale privi"d o)u"ă Traia" di" *ude&ul +răila

10


11/19

$#1# Istori

9rimul document care atestă e!isten,a localită,ii -raian este


12/19

$#$#1# A,ezare

Comună -raian este a+ezată "n partea vestică a municipiului răila la circa 25 Am distan,ă

de acesta este străbătută de la est la vest de drumul 'D 2 +i de calea ferată răila ăurei& "n

partea nordică.:e "nvecinează cu următoarele comune

• la nord comunele ?ovila ?iresii +i -udor @ladimireascuI

• la est comună -ic%ile+tiI

• la sud cu comunele nirea& @iziru& ordei @erdeI

• la vest cu comunele Hanca +i ordei @erde.

Comună -raian are "n componen,a satul -raian sediul administrativ al comunei& satul

:ilistraru& satul rleasca +i satul Căldăru+a. :uprafa,a teritoriului administrativ al comunei -raianeste de 16430 %a. n perimetrul intravilanului e!istent se afla 615&22 %a din care 212&17 %a "n

perimetrul intravilan al localită,ii -raian& 1B3&36 %a "n perimetrul intravilan al localită,ii :ilistraru&

184&B0 %a "n intravilanul localită,ii rleasca +i 28&3B %a "n perimetrul intravilan al localită,ii

Căldăru+a.

$#$#$# Relie(

-eritoriul administrativ al comunei -raian se "ncadrează din punct de vedere

$eomorfolo$ic "n unitatea C#mpia răilei& subunitatea -erasa răilei. C#mpia răilei se dezvoltă

"nspre răul uzău la nord +i răul Călmă,ui la sud& p#nă la uncă 'unării spre est. :pre vest

C#mpia răilei prezintă cote "n (ur de 50 m& iar spre est acestea scad la 1520m. ocal apar

u+oare "nclinări de la nord la sud. -erasa răilei se e!tinde la est de @alea lanca& caracterizată "n

$eneral de un relief neted& accidentat de dune numai "n partea nordică. @alea lanca se prezintă că

o zonă depresionară orientată :D. ă,imea ei cre+te de la 700m c#t are "n sud p#nă la 3Am "n

nord. *re un u+or caracter disimetric malul drept prezent#nduse mai abrupt. undul ei esteacoperit cu aluviuni fluviatice& deoarece @alea lencii reprezintă un fost bra, al 'unării.

-erenul de fundare din zona studiată este reprezentat de depozite loessoide loessuri

ar$iloase& loessuri prăfoase& prafuri ar$iloase loessoide& prafuri nisipoase loesoide +i nisipuri de

dune& av#nd v#rsta Lalocen Hnferior.

12


13/19

ora(ele au interceptat un strat de loessuri $albene macroporice& cu umiditate redusă +i

$rosimi de 510 m& urmate "n ad#ncimea de nisipuri prăfoase de ori$ine eoliană av#nd $rosimi de

1015 m.

Divelul p#nzei freatice este situat la ad#ncimi de 48 m de la teren. -erenurile interceptate

de fora(ele e!ecutate "n zonă& prezintă conpresibilitate mare sau foarte mare& caracteristicinefavorabile ale rezisten,ei la forfecare. :e "ncadrează "n cate$oria terenurilor de fundare slabe&

care necesita măsuri de "mbunătă,ire "n vederea fundării directe a construc,iilor.

'in punct de vedere seismic& teritoriul se "ncadrează "n zona


14/19

lementele de ve$eta,ie din zonă studiată sunt elemente tipice de stepa pontică +i

silvostepă panonică. ntrun trecut mai "ndepărtat& ve$eta,ia caracteristică era reprezentată prin

speciile de stepa. *cesta a fost "n mare parte des,elenită +i "nlocuită cu ve$eta,ie de cultură "n

propor,ie de B0O. n zona studiată nu se identifica ecosisteme specifice. ?a(oritatea plantelor "+i

dezvoltă ciclul evolutiv "naintea venirii perioadelor secetoase de la sf#r+itul verii. :e $ăsescterenuri a$ricole p#rloa$e +i rămă+i,e de pa(i+ti stepice primare $rupări cu festuca @allsiaca&

:tipa lessoi$iana& s. Capillata +i alte ierburi !elofile. @e$eta,ia arborescentă este slab

reprezentată "n (ude,ul răila.

$#$#.# /eolo!ie

Solurile

9rezenta pe suprafe,e "ntinse foarte slab "nclinate sau orizontale a depozitelor loessoide&

lipsite "n cea mai mare parte de drena( superficial& condi,iile climatice semiaride& cu umiditate

superficială +i e!isten,a asocia,iilor ve$etale ierboase de stepa& au determinat formarea solurilor

cernoziomice "n diferite faze de evolu,ie pe cea mai mare parte a teritoriului răila.

:olurile sunt de v#rsta 9leistocen :uperior& corespunzător intervalului /issGurm fiind

construit din loessuri +i depozite loessoide& cernoziom cu te!tură lutoasa +i lutonisipoasa.

9rezent#nd un $rad mare de porozitate& infiltra,iile pe verticală se realizează u+or. n

condi,iile e!isten,ei aridită,ii& apa freatică determina supraumezirea +i evapora,ia. @ara datorităinsola,iei& suprafa,a solurilor "+i ridică temperatura& se intensifica evapora,ia& iar umiditatea sub 1

m se men,ine intre coeficientul de ofilire +i mi(locul umidită,ii active. *cestea sunt

caracteristicile ,inuturilor cu climat temperatcontinental unde ve$eta,ia naturală& "n perioada de

formare au constituito ierburile de stepa.

$#$#0# idrolo!ie

Apele de suprafaţă

9rincipalele cursuri de apă din apropierea zonei studiate sunt fluviul 'unărea +i răul

Călmă,ui. 'unărea are o vale lar$ă& prezent#nd fenomenul despletirii cursului "n două bra,e

principale& ra,ul ?acin +i ra,ul Cremenea& care "nc%ide la mi(loc Hnsulă ?are a railei. /ăul

Călmă,ui are o vale asimetrică foarte meandrata cu un bazin %idri$rafic pu,in dezvoltat.

14


15/19

?en,ionăm de asemenea prezenta lacurilor claustocarstice& cantonate "n marile depresiuni de

tasare "n loess acul utul *lb& acul :eacă& acul )preanu.

$#'# De)o!ra(ie

Conform recensăm#ntului efectuat "n 2011& popula ia comunei -raian se ridică la 3.33B deț

locuitori& "n scădere fa ă de recensăm#ntul anterior din 2002& c#nd se "nre$istraseră 3.736 deț

locuitori. ?a(oritatea locuitorilor sunt rom#ni B3&08O& cu o minoritate de romi 3&8O. 9entru

2&B6O din popula ie& apartenen a etnică nu este cunoscută. 'in punct de vedere confesional&ț ț

ma(oritatea locuitorilor sunt ortodoc i B6&41O. 9entru 2&B6O din popula ie& nu este cunoscutăș ț

apartenen a confesională.ț

n cadrul comunei -raian trăiesc apro!imativ 3736 de persoane n anul 2015 1856 bărba iț

i 1880 femei de etnie ma(oritară romană distribuită astfel *ne!a 1ș

• sat -raian 1182 din care bărba i 576& femei 606Iț

• sat Căldăru a 217 din care bărba i 107& femei 110Iș ț

• sat :ilistraru 8B2 din care bărba i 452& femei 440Iț

• sat rleasca 1445 din care bărba i 721& femei 724.ț

'in analizele statistice elaborate dea lun$ul timpului se observă că popula ia la nivelulț

localită ii -raian a avut cicluri de cre tere i descre tere& acest lucru fiind influen at i de evolu iaț ș ș ș ț ș ț

economică locală i re$ională. *stfel că "n perioadă 1B771BB5 comună -raian este prezentată caș

"nre$istr#nd scăderi importante cu 1020O ale popula iei din cauză pe deo parte& a unui spor ț

natural ne$ativ iar e de altă parte din cauza unui spor mi$ratoriu ne$ativ.

-endin a de scădere i "mbătr#nire se continuă i "n prezent "nsă "ntrun ritm mai lent& dinț ș ș

anul 2002 comună pierz#nd un procent de doar 0&34O men in#nduse o densitate medie de 20&1ț

40 locuitori>Am.

Hndicatorii demo$rafici "n localitate -raian& se men in "n prezent totu i sub propor,iileț ș

"nre$istrate pe total (ude i situează comună printre zonele cu tendin e critice din punct de vedereț ș ț

demo$rafic.

9opula ia activă& "n v#rstă de muncă 155B de ani& cuprinsă "ntre 5558 O& fiindț

caracterizată ca restr#nsă i cu tendin ă mare de mi$ra ie& "n sc%imb popula ia "n v#rstă de 014ș ț ț ț

ani este cuprinsă "ntre 2024 O fiind apropiată de media pe (ude . 'in punct de vedere alț15


16/19

numărului de locuitori& i pe o pla(ă de timp e!tinsă 20 de ani popula ia din -raian are o tentăș ț

u oară de redresare& acest fapt fiind produs pe deo parte de sporul natural care spre deosebire deș

zonele urbane el se va men ine u or pozitiv "nsă cu valori "n descre tere pe o pla(ă de apro!imativț ș ș

20 ani iar pe de altă parte i de indicele de mi$ra ie al popula iei odată cu dezvoltarea economică&ș ț ț

indice care compensează indicele mic al sporului natural.

$#-# Cultură ,i 2"vă&ă)3"t

Cultură

Care sunt resursele culturale pe care le are comună -raian la dispozi,ie& cum le folose+te +i

c#t de accesibile sunt ele publiculuiP *cest studiu este bazat pe statistici oficiale despre

dimensiunea infrastructurii necesare activită,ilor culturale& despre dimensiunea produc,iei +i

participării culturale& ca de e!emplu cantitatea de bunuri +i servicii culturale consumate de

popula,ie. /ezultatele arată o tendin,ă descrescătoare pentru perioada 20112014 pentru Hndicele

$eneral al @ie,ii Culturale. 'imensiunea infrastructurii +i participării culturale a scăzut "n această

perioadă& "nre$istr#nduse o cre+tere numai pentru produc,ia culturală. *ceste tendin,e se pot

datora diver+ilor factori& ca de e!emplu mi$ra,ia e!ternă a unui număr "nsemnat de cetă,eni

rom#ni& lipsa de fonduri alocate culturii din partea autorită,ilor locale& situa,ia neclară a

drepturilor de proprietate asupra clădirilor folosite "n scopuri culturale& cre+terea infrastructurii

domestice pentru cultură& precum +i finan,area e!ternă a facilită,ilor de produc,ie "n /om#nia.

Învăţămnt

duca,ia este considerată un drept fundamental "n sine +i una dintre c%eile e!ercitării altor

drepturi inerente naturii umane. Ca un drept care contribuie la autonomia individului& educa,ia

este principalul instrument care permite adul,ilor +i copiilor mar$inaliza,i din punct de vedere

economic +i social să iasă din sărăcie +i să ob,ină mi(locul de a participa& din plin& la via,acomunită,ii lor.

n acest conte!t& dreptul la educa,ie trebuie "n,eles că dreptul fiecărui individ de a+i "nsu+i

deprinderile& abilită,ile& cuno+tin,ele necesare $ăsirii unui loc de muncă& care săi aducă un venit

+i care săi permită inte$rarea deplină "n via,a socială& economică& culturală& politică etc. a

societă,ii.

16


17/19

Qin#nd cont de importan,a pe care o au educa,ia +i formarea profesională pentru individ

+i& "n acela+i timp& pentru societate& e!cluziunea individului din sistemul de "nvă,ăm#nt nu mai

constituie doar o problemă a +colii& ci +i a societă,ii. levii e!clu+i din sistemul educa,ional nu

sunt considera,i doar victime ale ine$alită,ilor sociale& educa,ionale& ci +i tineri costisitori pentru

societate& datorită c%eltuielilor pe care le presupune pre$ătirea +i inte$rarea profesională&sus,inerea lor prin mecanismele de asisten,ă socială. enomenul de e!cluziune a individului din

sistemul de "nvă,ăm#nt& +i apoi& din via,a socială constituie o preocupare a tuturor statelor

europene.

C#t prive+te localitatea -raian ca de altfel "n "ntre$ sistemul de "nvă,ăm#nt romanesc

principalul efect al stării socioeconomice actuale asupra sistemului educa,ional "l constituie

accentuarea ine$alită,ilor de +anse "n educa,ie& care& pe termen lun$& conduce la e!cluziunea

socială a $rupurilor cu risc +colar.

$#.# Eo"o)ie

conomia comunei reflecta caracteristica resurselor de care dispune. ocalizarea "n

interiorul unei vaste re$iuni de c#mpie +ia pus amprenta asupra poten,ialului economic +i a

posibilită,ilor de valorificare a resurselor de dezvoltare. *tributele calitative ale mediului natural

condi,iile $eomorfice& climatice& %idro$rafice au condus la specializarea economică a

comunei -raian "n activită,i a$ricole.

volu,ia recenta indica o ameliorare "n dominanta activită,ilor a$ricole "n economia

locală& datorită impactului favorabil al proprietă,ii particulare asupra păm#ntului& reclam#nd

ac,iuni eficiente de pre$ătire profesională a noii $enera,ii "n munca a$ricolă.

$#.#1# A!riultură

-eritoriul administrativ al comunei -raian dispune de o ofertă naturală deosebit defavorabilă pentru dezvoltarea a$riculturii& ca func,iune economică de bază.

Ca pondere de culturi au fost "nfiin,ate "n anii anteriori cultura de porumb& $r#u& floarea

soarelui& orz& soia& lucerna +i mai nou& cultura de răpită ia amploare.

:e poate spune că "n comună se practică o a$ricultură de subzisten,ă. /emediul acestei

situa,ii dezastruoase este reducerea mi$ra,iei către centrele urbane& prin or$anizarea unor $rupuri

17


18/19

asociative care să or$anizeze teritorial e!ploatarea păm#ntului& "mbunătă,irea te%nolo$iilor de

produc,ie& dotarea cu un parc propriu de ma+ini a$ricole& educa,ie post$imnaziala a copiilor care

nu urmează alte cicluri +colare& pentru formarea de deprinderi lucrative& pentru practicarea

profesională a a$riculturii& dar +i calificarea "n meserii nea$ricole pentru asi$urarea

complementarită,ii activită,ilor economice& promovarea pro$resului te%nic& ridicarea poten,ialului productiv al păm#ntului& prin lucrări de "mbunătă,iri funciare& stimularea or$anizării de asocia,ii

sau societă,i mari pentru e!ploatarea rentabilă a terenurilor a$ricole.

Servicii şi comerţ

9restările de servicii se realizează "n special pentru a$ricultură& fiind asi$urate prin

societă,ile a$ricole "nfiin,ate. Celelalte servicii se asi$ura "n procent foarte mic& neautorizat +i la

standarde scăzute croitorie& frizerie& coafura s.a. Diciuna dintre societă,i nu are e!perien,a "n

atra$erea de fonduri europene. n comună func,ionează at#t unită,i alimentare sau mi!te "n cur,ile

oamenilor& or$anizate sub formă de asocia,ii familiale sau societă,i comerciale.

$#.#$# Turis)

-radi,ionala ospitalitate rom#nească trăsătură specifică ,ăranului rom#n& devine ofertă a

turismului rural& "n condiile canalizării acesteia pe direc,ia ac,iunii de pre$ătire a $ospodăriei

,ărăne+ti pentru a a(un$e la stadiul "n care să fie purtătoarea ofertei comerciale.

a trebuie să permis prestarea de servicii at#t pentru ob,inerea veniturilor& din care o partesunt reinvestite pentru dezvoltarea acesteia& c#t +i pentru cre+terea nivelului prestapor oferite.

iecare $ospodar trebuie asistat +i a(utat să ob,ină atestarea $ospodăriei pentru a deveni

capabil ss presteze servicii turistice& conferindui astfel dreptul de a fi introdus "n banca de date

+i& implicit& "n re,eaua turismului rural& devenind astfel cunoscută.

-rebuie creată structura +i te%nica mana$erială care să supervizeze pre$ătirea ofertei

comerciale a $ospodăriilor. ste necesar să fie asi$urate le$ăturile dintre oferta turismului rural +i

turi+tiiconsumatori ai pro$ramelor turismului rural.

*ctivită,ile de pre$ătire "n detaliu a ofertelor de produse turistice rurale la toate nivelurile

de pre$ătire a $ospodăriilor +i a$en,ilor economici nu pot fi transpuse "n practică dec#t prin

intermediul unui mana$ement func,ional& at#t local c#t +i $lobal.

18


19/19

-rebuie să se aibă "n vedere modul de identificare a poten,ialului turismului rural& sub

toate aspectele sale& acesta trebuind să reunească +i să "mbine armonios factorii naturali& materiali

+i spirituali& at#t din punct de vedere al $azdei& c#t +i al turistului.

9entru armonizarea acestor resurse este necesar că& la "nceput& să fie testate +i identificată

persoană care să posede un minimum de "nsu+iri +i cuno+tin,e necesare care& implicit& va fiinstruită& devenind factorul ce trebuie să ac,ioneze "n vederea formării +i pre$ătirii poten,ialului

turismului rural local. valuarea poten,ialului turismului rural se face prin prismă

Strategia de Dezvoltare Durabila La Nivelul Comunei Traian Din Judetul Braila

Documents

Transcript of Strategia de Dezvoltare Durabila La Nivelul Comunei Traian Din Judetul Braila