�

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A

MICROREGIUNIITIMIŞ-TORONTAL

2007

2

Volum coordonat de: Ildiko Pataki

Autori: Andreea Constantin, expert orizontalAdrian Mariciuc, expert planificare Mihaela Tilincă, expert planificareMihaela Veţean, expert local

�

Strategia de dezvoltare durabilă amicroregiunii Timiş-Torontal

Cuprins

INTRODUCERE:1. Cuvânt înainte2. Mesaj din partea echipei3. Scurta prezentare StrategVest a cadrului de desfăşurare a strategiei de dezvoltare regională pentru Microregiunea Timiş Torontal 3.1. Context 3.2. Loc de desfăşurare 3.3. Obiective principale 3.4. Beneficiari direcţi 3.5. Echipa de lucru

3.6. Întâlnirile si atelierele de lucru3.7. Dispunerea metodologică3.8. Instrumentele de lucru3.9. Durata proiectului

Partea I: ANALIZA SOCIO - ECONOMICA A MICROREGIUNII TIMIS TORONTAL1. Prezentarea generală a micro-regiunii şi a poziţiei geografice: 1.1. Delimitarea teritoriului 1.2. Scurt istoric 1.3. Suprafaţa Microregiunii Timiş Torontal 1.4. Repere urbanistice 1.5. Cadrul natural2. Populaţia si forţa de muncă:

2.1. Populaţia Microregiunii Timiş Torontal 2.2. Evoluţia populaţiei în ultimii ani 2.3. Forţa de muncă 3. Infrastructura serviciilor sociale şi educaţionale: 3.1. Educaţia 3.2. Sănătatea 3.3. Serviciile sociale

�

4. Infrastructura: 4.1. Infrastructura de transport

4.2. Dotări tehnico-edilitare 4.3. Reţeaua de comunicaţii 4.4. Unităţi bancare 4.5. Unităţi de politie, jandarmi şi pompieri5. Activitatea economică: 5.1. Situaţia generală a întreprinderilor active din Microregiunea Timiş Torontal 5.2. Meserii tradiţionale 5.3. Agricultura 5.4. Industria 5.5. Servicii publice 5.6. Comerţ 5.7. Turismul şi obiectivele turistice ale zonei 6. Protecţia mediului înconjurător: 6.1. Factorii de mediu 6.2. ,,Zonele verzi” şi zonele de agrement7. Cultura:

7.1. Infrastructura şi activităţi culturale (sărbători si tradiţii cu specific local, monumente istorice, muzee, biblioteci)

8. Administraţia publica locala: 8.1. Structura Administraţiei Publice Locale 8.2. Varietatea cooperărilor la nivel inter-regional, naţional şi internaţional Partea a II-a: ANALIZA SWOT A MICROREGIUNII TIMIS TORONTAL

1. Delimitare conceptuală2. Analiza SWOT pentru domeniile: Cadrul natural, Mediul, Populaţia, Infrastructura, Învăţământ şi sănătate, Agricultura, Industria, Turism 3. Concluzii finale

�

Partea a III-a: STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO - ECONOMICA A MICROREGIUNII TIMIS TORONTAL

1. Obiectiv general

2. Obiective specifice pentru îndeplinirea opţiunilor strategice

3. Axele prioritare şi domeniile de intervenţie

4. Proiecte şi identificarea surselor de finanţare

Partea a IV-a: REZUMATUL DOCUMENTULUI TRADUS IN 4 LIMBI STRAINE

Parteneri: 1. Agenţia de Dezvoltare Regionala Vest (ADR Vest) (descrierea instituţiei)2. Centrul de Asistenţă Rurală (CAR) (descrierea instituţiei)

�

INTRODUCERE:

1. Cuvânt înainte

Istoricul „asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară”, consacrate prin modificarea Legii 215/2001 ca şi asociaţii microregionale, a notat în judeţul Timiş, apariţia primului „pui european” în acest domeniu, respectiv Asociaţia Timiş-Torontal. „Făcând cu ochiul” la fondurile din programul european Leader+, o mână de oameni entuziaşti au creat mai întâi cadrul, iar acum instrumentul principal de lucru, respectiv strategia microregională.

Strategia microregională este un îndreptar cu mai multe funcţii: analiza de perspectivă a mai tuturor domeniilor de activitate ale colectivităţilor, stabilirea de ţinte plecând de la starea de fapt şi inventarul posibilităţilor, localizarea cu prioritizare a necesităţilor de servicii comunitare, respectiv de infrastructură, etc.

Cunoscând strategia, acum trebuie întocmite programele pe domenii ţinând cont de Programul Operaţional de Dezvoltare Regională şi de Programele Operaţionale Sectoriale, în vederea întocmirii proiectelor de accesare a fondurilor europene.

A cui va fi sarcina de a-i forţa pe primari, consilieri locali, conducători de ONG-uri, alţi actori ai vieţii publice locale să studieze strategia şi să vină cu propuneri concrete la program? Tare mă tem că tot a „ entuziaştilor” din Timiş-Torontal, care după ce au luat „examenul de legislaţie” - înscrierea juridică a asociaţilor, de „geografie statistică” - apariţia strategiei, au ajuns la etapa cea mai grea – „munca cu elitele locale” - întocmind programe.

Urez cu această ocazie mult succes tuturor entuziaştilor Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară Timiş - Torontal în mânuirea cu folos a acestui „instrument” şi în activitatea de atingere a ţelurilor propuse.

ZOLTAN MAROSSY

Subprefectul judeţului Timiş

7

2. Mesaj din partea echipei

Am început să lucrăm la realizarea acestei strategii cu o echipă locală extrem de motivată pentru a contribui la dezvoltarea microregiunii. Entuziasmul membrilor este dublat de o foarte valoroasă experienţă de implementarea a unor proiecte cu finanţare din fondurile de preaderare a României precum şi alte finanţări şi sponsorizări. La această expertiză se mai adaugă acum noi abilităţi de planificare strategică dobândite prin prezentul exerciţiu. Astfel considerăm că finalizarea documentului coincide cu un nou început, cu o noua perioadă în care aceeaşi echipă va transforma aspiraţiile locuitorilor în realitate, prin valorificarea resurselor locale completate de alte surse atrase. Strategia va constitui în aceasta activitate un ghid util pentru a face alegerile corecte pentru investiţii care să răspundă nevoilor urgente locale precum şi a celor de perspectivă. Implementarea măsurilor însă se va realiza într-un mediu care va cunoaşte schimbări care nu pot fi prevăzute acum. Astfel va fi necesar ca prezentul document să fie considerat unul deschis pentru actualizări, adaptări. Responsabilitatea acestor revizuiri revine echipei de implementare, care doar în acest mod va putea asigura ca documentul să îşi păstreze relevanţa şi utilitatea. Mulţumim întregii echipe pentru eforturile depuse, apreciem seriozitatea, implicarea şi angajarea membrilor în tot ce înseamnă dezvoltarea microregiunii, şi vă dorim să aveţi parte de succese şi mulţumiri pentru beneficiul tuturor locuitorilor microregiunii Timiş-Torontal.

3. Scurta prezentare a proiectului StrategVest ca si cadru de realizare a Strategiei de dezvoltare locala pentru Microregiunea Timiş-Torontal 3.1. Context Proiectul “Strategii locale pentru oportunităţi globale şi pentru un viitor european al comunităţilor locale din Vestul României: întărirea capacităţii de elaborare şi implementare a strategiilor de dezvoltare socio-economică la nivel local în Regiunea Vest”, pe scurt StrategVest este un proiect câştigat şi implementat de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest şi Centrul de Asistenţă Rurală. Proiectul este finanţat de

�

Uniunea Europeana prin Programul PHARE 2004, Societatea Civila. După integrarea României în Uniunea Europeană, comunităţile locale care intenţionează să beneficieze de finanţări europene trebuie să justifice necesitatea acestor proiecte prin faptul că ele se regăsesc într-un plan strategic bine fundamentat şi agreat de întreaga comunitate. În momentul scrierii proiectului de faţa competenţele necesare elaborării acestor planuri strategice sunt încă relativ puţin prezente la nivelul comunitarilor locale, în special a celor din zona rurală şi din oraşele de mici dimensiuni. De aceea, acest proiect ţinteşte în mod particular oraşele mici, multe dintre ele nou înfiinţate şi fără experienţă administrativă, precum şi comunităţile rurale care s-ar putea asocia în vederea constituirii unor micro-regiuni.

3.2. Loc de desfăşurare Proiectul se desfăşoară în Regiunea Vest, judeţele Arad (micro-regiunea Sântana), Caraş-Severin (oraşul Anina), Hunedoara (micro-regiunea Valea Jiului) si Timiş (micro-regiunea Timiş-Torontal).

3.3. Obiective principale Obiectivul general al proiectului „StrategVest” este de a sprijini adoptarea aquis-ului comunitar în domeniul dezvoltării socio-economice prin întărirea capacităţii de a elabora strategii de dezvoltare în rândurile comunităţilor locale din Regiunea Vest. Astfel, prin coalizarea în acest proiect a celor mai importante ONG din Regiunea Vest active în domeniul dezvoltării socio-economice şi prin transferul de competenţe de la aceste organizaţii către diverse comunităţi locale, se urmăreşte consolidarea la nivel local a competenţelor şi aptitudinilor care le vor putea permite acestor comunităţi să identifice proiecte de dezvoltare bine adaptate atât la nevoile proprii, cât şi la exigenţele noului cadru instituţional şi legislativ rezultat prin integrarea României în Uniunea Europeană. Cel de al doilea obiectiv urmărit prin acest proiect este asigurarea unei corelări a strategiilor şi eforturilor de dezvoltare locală întreprinse în Regiunea Vest atât între ele cât şi cu documentele programatice la nivel naţional, precum şi cu obiectivele strategice ale Uniunii Europene. În felul acesta, proiectul îşi propune să contribuie la creşterea eficienţei procesului de programare în parteneriat la nivel regional şi naţional, în special în ceea

�

ce priveşte elaborarea viitoarelor planuri de dezvoltare regională. Prin consecinţele sale pozitive pentru efortul regional şi naţional de programare, proiectul „StrategVest” urmăreşte să avanseze soluţii concrete pentru câteva dintre problemele şi provocările subliniate în Raportul de Monitorizare a României din 2005 şi în Raportul de Ţară din 2004.

3.4. Beneficiari direcţi La nivelul comunităţilor locale din Regiunea Vest, proiectul ţinteşte în mod particular oraşele de dimensiuni mai mici şi zonele rurale. Astfel, proiectul va încuraja mai multe comunităţi să se solidarizeze în cadrul unei micro-regiuni şi să dezvolte o strategie integrată care să pună în valoare resursele existente în respectiva micro-regiune. Beneficiari direcţi:

- administraţia publica locală din Microregiunea Timiş-Torontal din judeţul Timiş: Microregiunea este formată din 14 comunităţi: Deta, Gătaia, Ciacova, Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Pădureni, Voiteg, Moraviţa- alţi parteneri locali şi instituţii, lideri locali- promotorii locali - locuitorii celor 14 comunităţi beneficiare

3.5. Echipe de lucru Echipa de proiect este una mixtă, cu experţi din partea ADR Vest – Nicolae Munteanu, Georgina Radac si Adrian Mariciuc, experţi din partea CAR – Ildiko Pataki, Mihaela Tilinca, Alina Bernecker si Ozana Botea si un expert independent, Mihaela Vetan.Echipa locala este formata din promotori locali care activează la nivelul micro-regiunii Timiş-Torontal si care au dorit sa participe la elaborarea Strategiei locale. Domnul Ioan Iovan in calitate de Preşedinte al micro-regiunii Timiş-Torontal este liderul echipei locale, constituita din: Gheorghe Duta, Loredana Amarandei, Adian Olivia Borza, Claudiu Andruta, Laszlo Aranka, Corina Rosu Ciobanu, Darius Lungu si Lucian Milos.

�0

3.6. Întâlnirile si atelierele de lucru In vederea elaborării in parteneriat a documentelor am adoptat un calendar al întâlnirilor si atelierelor de lucru. Am organizat astfel ateliere tematice la nivelul microregiunii vizând următoarele aspecte:Planificarea strategica – condiţie a dezvoltării durabileAbilitarea membrilor echipei locale pentru realizarea unei diagnoze

a situaţiei curente: culegere si interpretare de date; utilizarea datelor din statistic validate si date administrative locale

Analiza SWOT la nivel local si al microregiunii si generarea direcţiilor strategice

Stabilirea prioritarilor prin corelarea nevoilor locale si ale oportunităţilor identificate

Dezvoltarea unui sistem de obiective si masuriDetalierea masurilor si pregătirea implementării acestora Consultarea si validarea publica: importanta si aspecte legate de

organizarea procesului

La nivelul întregului proiect au fost organizate întâlniri de lucru pentru a asigura coerenta procesului de planificare la nivel microregional si nivel judeţean/regional, precum si pentru a facilita transferul de experienţa intre cele � echipe de lucru asistate prin proiect:

Tabelul 1: Calendarul întâlnirilor de lucru

sarcina de lucru termen activităţi1 Crearea grupului de

lucrumartie 07

2 Culegerea si prelucrarea de informaţii despre comunităţi

martie-apr 07

culegerea datelor din statistici, documente administrative, de la persoane, instituţii si organizaţii locale

3 Interpretarea datelor Întâlniri şi lucru cu expertul local şi echipa de proiect: 12.03, 29.03, 12.04

��

sarcina de lucru termen activităţi4 Redactarea analizei

socio-economice (diagnoza)

mai-iunie 07

selectarea si interpretarea datelor si redactarea documentelor; 03.05, 24.05

5 Conferinţa de evaluare intermediara

2� iunie 07 pregătirea materialelor şi prezentărilor si participarea la întâlnirea celor patru grupuri de lucru

6 Realizarea si redactarea analizei SWOT

iulie 07 realizarea analizei SWOT pe baza analizei socio-economice împreună cu echipa de proiect, redactarea documentelor 20-24.07

7 Workshop pe analiza socio-economica si SWOT

2� iulie 07 pregătirea materialelor si prezentărilor si participarea la întâlnirea celor patru grupuri de lucru

9 Redactarea obiectivelor general si specifice ale strategiei

aug 07 întâlniri si lucru cu echipa de proiect pentru identificarea si formularea obiectivelor

10 Redactarea strategiei propriu zise

sept 07 Redacarea diferitelor variante ale Strategiei

11 Întâlniri publice de consultare si validare a strategiei

sept – oct 07

pregătirea documentelor, prezentărilor si organizarea întâlnirii publice de prezentare si validare a Strategiei

12 Workshop de analiza a celor 4 Strategii realizate in proiect

nov 07 pregătirea materialelor si prezentărilor si participarea la întâlnirea celor patru grupuri de lucru

13 Definitivarea celor patru Strategii

Nov 07 evaluare si redactare documente

�2

3.7. Dispunerea metodologica In alegerea si definitivarea aspectelor metodologice am avut in vedere respectarea următoarelor principii:

o principiul parteneriatului – care a însemnat crearea şi menţinerea unui parteneriat reprezentativ la nivelul comunităţii;

o principiul subsidiarităţii – care a impus ca fiecare problema sa-si găsească rezolvarea cat mai aproape de locul de identificare;

o principiul abordării pro-active - care a însemnat o planificare a acţiunilor concrete care deriva din obiectivele asumate pe termen lung si mediu, un set de masuri subordonate viziunii si setului de obiective adoptate de parteneriat, o abordare care valorifica oportunităţile;

o principiul efectivităţii - care a impus ca masurilor formulate in strategie sa le fie asociate/identificate resursele financiare si umane necesare pentru a fi implementate;

o principiul coerenţei - care a însemnat corelarea strategiilor de dezvoltare a microregiunii cu documentele de planificare de rang superior si cele locale.

Deoarece documentele de planificare strategica au un orizont de timp larg, sunt elaborate pe termen lung, se impune ca sa se asigure condiţii pentru revizuirea periodică a acestora. In acest sens am considerat deosebit de importanta crearea capacitaţilor la nivel local pentru administrarea întregului proces de revizuire a strategiilor, de elaborare a planurilor de implementare a masurilor. Astfel punem la dispozitia comunitatilor strategii care indeplinesc urmatoarele cerinte:

- valorifica potentialul local existent in vederea unor interventii care asigura dezvoltarea durabila prin noi actiuni corelate cu existentele oportunitati;

- are o abordare holistica a problemelor microregiunii, surprinde problemele de interes comun, lasand ca problemele sepcifice sa ramana in atributiile autoritatilor locale;

- are sprijinul politic am formatiunilor reprezentative la nivel local, asigurand continuitatea pe perioada implementarii;

- constituie cadru pentru accesarea diferitelor resurse financiare dar si pentru implementarea masurilor

- formuleza cerinte clare pentru dezvoltare de noi competente manageriale

��

la nivelul autoritatilor locale in vederea abordarii in parteneriat a demersurilor concrete.

Având in vedere ca echipa de proiect si echipa locala si-au propus sa elaboreze documente care sa se traducă în schimbări vizibile la nivel de comunitate, întregul proces de elaborare a fost dublat de: (i) informarea celor interesaţi de rezultatele intermediare, (ii) consultarea cu privire la diferitele aspecte tehnice din diferite sectoare si (iii) validare a sistemului de obiective si masuri â.

Aceste demersuri asigura ca strategia noastră sa respecte diversitatea ca valoare, sa manifeste deschidere pentru problemele specifice ale comunităţilor, sa asigure transparenţa in luare deciziilor si stabilirea priorităţilor, sa desemneze factorii de răspundere pentru implementare. Ca un aspect metodologic important dorim sa menţionăm ca acest proces de planificare strategica a fost demarat ca un proces de selecţie a iniţiativelor locale; deci de la bun început ne-am asigurat ca asistenta pentru derularea întregului proces se va orienta către comunităţi unde situaţia este ‚coaptă’ pentru o colaborare in parteneriat pe baza recunoaşterii avantajelor comunităţilor de pe urma investiţiilor făcute în procesul de planificare.

Daca în timpul proiectului sarcinile au fost asumate împreuna de către echipa locala si asistenta asigurata prin proiect, atunci pentru perioada de după proiect avem in vedre transferul integral al responsabilităţilor cu privire la reactualizarea si implementarea strategiei către nivelul local. Asigurarea acestui transfer a constituit un obiectiv constant pentru fiecare activitate, şi a influenţat metodologia aleasa, având ca efect o durata relativ lunga a procesului de elaborare a documentelor. Transferul, crearea de expertiză locala s-a realizat prin întâlniri de lucru tematice şi activităţi specifice asistate.

Susţinerea si sprijinul declarat al tuturor factorilor reprezentativi la nivel local, obţinut prin procesul de consultare si validare, va putea asigura continuitatea si efectivitatea implementării pe termen scurt si impactul dorit pe termen mediu si lung.

După realizarea unei analize de potenţial al microregiunii, s-a formulat viziunea care ghidează planificarea pe termen lung. Pentru a stabili direcţii strategice şi a prioritiza intervenţiile s-a finalizat o analiza SWOT pentru domeniile de interes major. Grupul de experţi împreună cu partenerii locali au analizat diferitele tipuri posibile de strategie, opţiunea comună a fost acela de a deriva direcţiile pentru intervenţiile strategice din punctele slabe

��

identificate pe termen mediu, si de a identifica masuri si pentru ameninţările vizibile, pe termen lung. În etapa de validare toate documentele au fost supuse consultării publice, proces care asigura completarea diferitelor capitole ale documentului cu date suplimentare,şi este de mare importanta efectul consultării asupra participanţilor cu privire la beneficiile directe care rezulta din implicarea lor atât in etapa de planificare cât si in cea de implementare. Procesul de consultare trebuie sa devina o practica curenta, o activitate constanta a autorităţilor locale, prin care legătura cu beneficiarii devine mai strânsa, colaborarea mai transparentă şi intervenţiile mai efective. In etapa de după finalizarea planificării strategice comunitatea se va putea baza pe experienţa demonstrata a echipei locale in accesarea fondurilor si derularea proiectelor cu mare responsabilitate. Accesibilitatea fondurilor structurale pe diferitele sectoare se constituie intr-o sursa majora de multiplicare a resurselor locale, care va putea asigura o rată ridicată de implementare a masurilor planificate.

3.8. Instrumentele de lucruAşa cum s-a subliniat anterior, proiectul StrategVest s-a construit pe

o abordare participativă şi de echipă a procesului de realizare a Strategiei locale, şi-a propus să abiliteze echipa locală cu toate competenţele necesare în planificarea realizării unei strategii şi în implementarea etapelor realizării unui astfel de document. Instrumentele principale care au susţinut realizarea obiectivelor proiectului şi punerea în practică a abordării conceptuale au avut în vedere:

- construirea şi abilitarea echipei de lucru locale prin:întâlnirile şi atelierele de lucru (prezentate în Tabelul 1)activităţi de instruire şi transfercomunicare şi consiliere (inclusiv prin mijloace virtuale)

- realizarea produsului final al efortului de realizare a strategiei prin:instrumente de colectare a datelorinstrumente de analiză statistică a datelorinstrumente de prelucrare vizuală a datelorscrierea si editarea documentelor de lucru şi a documentului

final

��

3.9. Durata proiectului Proiectul a avut o durată de implementare de 13 luni. Contractul a fost semnat la data de 1 noiembrie 2006 şi se va încheia la data de 30 noiembrie 2007.

Partea I: ANALIZA SOCIO – ECONOMICĂ A MICROREGIUNII TIMIŞ-TORONTAL

1. Prezentarea generala a Microregiunii Timiş-Torontal şi a poziţiei geografice:1.1. Delimitarea teritoriului

Microregiunea Timiş-Torontal este situată în Vestul României, în partea de sud a judeţului Timiş, fiind delimitată la sud şi sud-vest de frontiera cu Republica Serbia, la est de judeţul Caraş-Severin, iar la nord de Municipiul Timişoara. Microregiunea este constituită din 3 mici oraşe ce nu depăşesc 7.000 de locuitori fiecare (Deta, Gătaia, Ciacova) şi 11 localităţi cu rang de comună: Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling,

��

Moraviţa, Pădureni şi Voiteg. În ceea ce priveşte delimitarea geografică a unităţilor componente avem următoarea situaţie:

Comuna Banloc - este situată în sudul judeţului Timiş, învecinându-se la sud cu frontiera Serbiei, la sud-est cu comuna Denta şi oraşul Deta, la nord cu oraşul Ciacova, iar la vest cu comuna Giera. Banloc se găseşte la o distanţă de 50 km de municipiul Timişoara şi la 7 km de oraşul Deta. Teritoriul administrativ cuprinde o suprafaţă de 17 933 ha, din care aproximativ 800 ha reprezintă teren intravilan.. Comuna se compune din şase sate: Banloc, Livezile, Dolat, Partoş, Soca, Ofseniţa, fiind desemnat ca centru de comună localitatea Banloc.

Comuna Birda - se situează în sudul judeţului Timiş, pe drumul judeţean 568A care leagă drumul naţional DN59 şi Voiteg de Reşiţa, la o distanţă de circa �0 km de municipiul Timişoara, 20 km de oraşul Deta şi 9 km de Gătaia. Comuna Birda are în componenţă un număr de 3 sate: Mănăstire, Sîngeorge şi Berecuţa, centrul de comună fiind localitatea Birda.

Oraşul Ciacova - are statutul de reşedinţă şi este situat in sud-vestul judeţului Timis,la 28/32 km sud de Timişoara, de care este legat atât rutier cât şi feroviar. Rutier, accesul în localitatea este asigurat pe drumul judeţean DJ 693 în lungime de 9 km, care face legătura cu şoseaua internaţională E70 Timişoara - Stamora Moraviţa. De asemenea oraşul Ciacova este legat de Timişoara si de alte localităţi prin linia ferată Timişoara - Jebel - Giera. Din punct de vedere administrativ, de oraşul Ciacova aparţin localităţile Cebza, Macedonia, Obad şi Petroman.

Comuna Denta – se întinde pe o suprafaţă de 91,40 km², cuprinzând localităţile: Breştea, Roviniţa Mare, Roviniţa Mică. Centrul de comună este stabilit la Denta. Comuna Denta este situată în în partea de S-V a judeţului Timiş, pe şoseaua naţională DN 59, totodată şosea internaţională E70 ce leagă la distanţa de 48 Km sud municipiul reşedinţă de judeţ Timişoara şi la 3 km de Stamora Moraviţa punctul de trecere a frontierei cu Republica Serbia, aflându-se la 115 km de capitala Belgrad. Este amplasată la o latitudine de 45°21′29″Nord şi longitudine 21°14′56″Est.

�7

Oraşul Deta - este aşezat în câmpia joasă a Bârzavei şi este traversat de râul Birdeanca, afluent al Bârzavei. Teritoriul administrativ al oraşului Deta se învecinează cu teritoriile administrative ale următoarelor localităţi: spre nord cu Voiteg, la nord-est şi est cu Gătaia, la sud cu Denta şi la vest cu Banloc. Oraşul Deta este situat în partea de vest a ţării, între Timişoara şi frontiera cu Serbia, la o distanţă de 44 km de Timişoara pe DN59 (respectiv E70) şi la 118 km de Belgrad. În structura administrativă se găseşte şi satul Opatiţa.

Oraşul Gătaia - se găseşte situată pe drumul naţional DN58 ce leagă municipiul Timişoara cu municipiul Reşiţa(Caraş-Severin), aflându-se la o distanţă de 52 km de Timişoara şi 47 km de Reşiţa. Oraşul Gătaia se întinde pe ambele maluri ale râului Bîrzava, cuprinzând din punct de vedere administrativ încă 5 sate (Sculia, Şemlacul Mare, Şemlacul Mic, Butin şi Percosova). Satul Sculia este aşezat pe cursul râului Bîrzava, dar spre vest de Gătaia. Celelalte sate se găsesc aşezate spre sud de Gătaia în jurul dealului Şumig, o veche urmă vulcanică în Câmpia Tisei.

Comuna Ghilad – este recent desprinsă din vechea structură administrativ –teritorială a comunei Ciacova, aflându-se situată pe câmpia aluvionară a râului Timiş. Comuna Ghilad, se găseşte la 38 km de Municipiul Timişoara, la 10 km de Oraşul Deta şi la 30 km de frontiera cu Serbia –Muntenegru. Din teritoriul administrativ al comunei Ghilad face parte satul Gad, care se află la distanţă de 12 km faţă de localitatea Ghilad. Comuna este traversata de DJ.959/A care face legătura între oraşele Timişoara –Ciacova - Deta şi care se uneşte cu DN59 şi cu E70.

Comuna Giera – este alcătuită din punct de vedere administrativ din localităţile Giera, Grăniceri, Toager.

Comuna Jamu Mare – se găseşte situată la 35 kilometri de oraşul Deta, 75 de kilometri de Timişoara şi 15 kilometri faţă de Vama Moraviţa. Din punct de vedere administrativ, unitatea este compusă din localităţile: Clopodia, Ferendia, Gherman şi Lăţunaş.

Comuna Liebling - este situată în partea de sud-vest a judeţului Timiş, la o distanţă de 35 km faţă de municipiul Timişoara, pe drumul judeţean DJ 69 şi

��

respectiv drumul naţional DN59. Alte oraşe apropiate sunt: Deta la �2 km, Ciacova la 20 km şi Gătaia la 25 km. În subordinea administrativă, comuna Liebling are următoarele localităţi: Liebling, Cerna şi (Conacul) Iosif.

Comuna Moraviţa - se găseşte la 60 de km de Timişoara, pe drumul naţional DN59 (european E70) aproape de graniţa cu Serbia. Pe teritoriul comunei se găseşte punctul de frontieră “Stamora Moraviţa”. Unitatea este alcătuită din următoarele localităţi: Dejan, Gaiu Mic, Moraviţa, Stamora Germană.

Comuna Pădureni - a fost înfiinţată prin Legea nr.54/2004, desprinzându-se de comuna Jebel. Aceasta se întinde pe o suprafaţă de 42,33 km², fiind alcătuită din satul Pădureni.

Comuna Voiteg - se situează în sudul judeţului Timiş, la 36 km sud de municipiul Timişoara şi 7,5 km nord de oraşul Deta, pe drumul naţional DN59 (sau E70). Comuna se învecinează la nord cu Jebel (12 km), la nord-est se învecinează cu satul aparţinător Folea (circa 8 km), la est cu Birda (circa 10 km), la sud cu Deta iar la vest cu Ghilad şi cu Ciacova (10 km). Unitatea este străbătută de calea ferată Timişoara - Moraviţa (Vârşeţ) şi este capăt de linie pentru calea ferată Voiteg - Reşiţa. În paralele, la limita sudică a Voiteg-ului începe drumul naţional DN58B, Voiteg - Reşiţa. Din punct de vedere administrativ, unitatea este alcătuită din localităţile Folea şi Voiteg.

1.2. Scurt istoric

Din punct de vedere istoric, continuitatea pe aceste meleaguri este atestată încă din cele mai vechi timpuri, aici regăsindu-se importante vestigii arheologice, descoperirile datând încă din perioada paleoliticului, dar şi aparţinând statului dac (sec.II. î.Ch) iar mai apoi Imperiului Roman (sec.II-III d.Ch).

Mai jos este prezentată o selecţie cu privire la cele mai importante momente istorice prin care se caracterizează localităţile cuprinse în Microregiunea Timiş-Torontal.

��

BANLOC - Numele de „Banloc” se naşte prin contopirea a două cuvinte: numele zeului „Pan” (stăpân) şi „loc”, „Locul stăpânului”. Mai târziu, când „pan” ajunge „ban”, păstrându-şi sensul iniţial de stăpân, castelul de la Panloc, a devenit Banloc, denumire păstrată şi acum. Interesant este în acest sens un basorelief aflat deasupra uneia dintre uşile de acces în pivniţa castelului, basorelief care îl înfăţişează pe zeul Pan cântând la syrinx.

Localitatea este pentru prima dată atestată la �� mai ��00 într-un document dat de copistul din Cenad, sub numele de „Byallak” şi pentru aproape două secole (���2-�7��) devine reşedinţa de vară a paşei de la Timişoara. În anul �7��, Banatul este cucerit de către austrieci, iar la Recensământul din anul �7�7 este înregistrată comuna Panloch, aparţinând de districtul Ciacova, cu 85 de case locuite. Pe harta Contelui Mercy, guvernatorul Banatului, hartă realizată între anii �72�-�72�, comuna apare sub numele de Banlok. În anul �7�� domeniul este vândut contelui Lázár Karátsonyi din Beodra (astăzi Novo Miloševo, Serbia, provincia Voivodina) care zece ani mai târziu construieşte, pe fundaţii mai vechi, actualul castel situat în centrul comunei.

După 1919, domeniul pierde o parte din terenuri din cauza frontierei apărute între Regatul României şi cel al Iugoslaviei. Chiar şi după reforma agricolă din anul 1921, domeniul Banloc, împreună cu castelul şi parcul, rămâne unul dintre cele mai întinse din ţară. Casa Regală a României devine interesată de soarta acestuia şi, în anul 1935, îl răscumpără de la familia Karátsonyi. Astfel, Banloc-ul devine domeniu regal şi reşedinţă permanentă a Principesei Elisabeta - fostă regină a Greciei - sora Regelui Carol al II-lea al României.

BIRDA - prima atestare documentară a localităţii este din ���0 şi avea o populaţie românească. Mai târziu localitatea a fost colonizată în masă cu germani (şvabi). Din punct de vedere administrativ, comuna Birda a fost înfiinţată abia în anul 2004, desprinzându-se de oraşul Gătaia.

CIACOVA - Cuvântul „Ciacova” îşi are originea din adăugarea la numele posesorului locurilor a cuvântului maghiar Varos – Csákváros, ceea ce înseamnă „oraşul lui Csáky” sau „oraşul Csáky”. În anii 1390-1394 aici s-a

20

ridicat o cetate, care a fost înconjurată de o reţea de canale de apă (Timişul), fapt care o făcea greu de cucerit. Această cetate a fost luată de regele Sigismund în anul 1395, cedând familiei Csák o cetate în Bihor şi oraşul Szilárd, astfel cetatea Ciacovei devine o cetate regală. În anul 1551, cetatea a fost ocupată de către turci, ei construind în acea perioadă multe turnuri de apărare în jurul ei.

În 1718, după pacea de la Pasarowitz, localitatea Ciacova, ca de altfel tot Banatul a trecut sub stăpânirea Casei Austria. Conform lucrării lui JJ.Ehrler în această perioadă a fost ridicată la rangul de district, având în componenţa sa 4 cercuri care la rândul lor aveau în componenţa sa 67 de localităţi din care: 46 cu populaţie română, 6 cu populaţie sârbă, 1 cu populaţie germană, 13 cu populaţie româno-sârbă, 1 cu populaţie româno-sârbă-germană (aceasta fiind Ciacova).

Unele dintre localităţile care au aparţinut de districtul Ciacova astăzi sunt oraşe: Buziaş şi Deta, altele sunt Serbia, Kanak, Veliki Gai, altele devin comune: Jebel, Foieni, Sânmartinul Sârbesc, Giera.

În urma păcii de la Carlovitz din anul 1860 s-a impus dărâmarea cetăţii, fapt executat de către contele Ottingen, în urma căreia nu a supravieţuit decât turnul de veghe, numit de către localnici Cula, care stă drept mărturie a acestei aşezări.

Din anul 1890 localitatea face parte din Comitatul Timiş-Ciacova, fiind reşedinţa de district, iar din anul 1921 face parte din judeţul Timiş-Torontal, fiind reşedinţa de plasă până în anul 1935.

Dintre principalele realizări întâlnite de-a lungul timpului aici, amintim: din anul 1722 există la Ciacova oficiu poştal; în anul 1742 a văzut lumina zilei la Ciacova scriitorul iluminist sârb

Dositei Obradovici, a cărui casă memorială se află pe strada cu acelaşi nume;

în anul 1795 este înfiinţată farmacia “La sfânta treime “, cu numele german” Zur Heiligen Dreifaltigkeit “, prima şi cea mai veche farmacie din Banat;

2�

din anul 1893 Ciacova este conectată la reţeaua de cai ferate din România;

din anul 1912 Ciacova are curent electric produs de un generator de curent electric;

în anul 1936 se construieşte la Ciacova primul spital de pe valea Timişului Vechi, spitalul “Dr. Avram Imbroane”.

DENTA - prima atestare a localităţii a avut loc în anul 1322. Continuitatea vieţii pe teritoriul comunei Denta este atestată încă din cele mai vechi timpuri, aici regăsind importante vestigii arheologice, din diferite perioade: pietre de marmoră inscripţionate din timpul romanilor, monede şi morminte din perioade străvechi.

Astfel, în hotarul comunei s-au descoperit rămăşiţe de elefans primigenius aparţinând fără îndoială cuartenarului. Pe terenul ce desparte Denta de Partoş, pe un mamelon de pământ a fost semnalată o aşezare neolitică încă de la sfârşitul secolului trecut. De asemenea, pe malul stâng al Bârzavei, în partea de Sud-Vest a comunei, a fost semnalată o altă aşezare, tot din neolitic. O movilă de pământ de la marginea drumului spre Gaiul Mare este probabil un tumul ce poate fi datat la sfârşitul secolului III Î.d.Hr. Pe timpul marelui Imperiu Roman se presupune că ar fi existat castrul “Potula” iar prin acest centru ar fi trecut unul din drumurile laterale romane care lega Canonia (Vârşâtul) cu Zambara sau Zurubara (Timişoara).

În anul 1875 se descopera un denar emis de împăratul Traian, apoi o moneda de bronz emisă de împăratul roman Gordian, emisă în sec. III. Au fost descoperite apoi vestigii de factură rustică (probabil o villa rustica) din sec. II-III. Pentru toate acestea unii istorici au identificat localitatea Potula ca fiind la Denta. Alţi istorici au spus că pe teritoriul actual al comunei ar fi fost ridicată Colonia romană Malva, colonie ce a fost menţionată pe o diplomă militară. Aceste ipoteze nu sunt acceptate de cealaltă parte (cea mai mare) de istorici, declarând că toate aceste descoperiri arheologice nu sunt în măsură să sprijine aceste presupuneri.

După retragerea tătarilor ce au navălit în ţară în anul 1241, regele Bela al IV-lea a ridicat cetăţi de apărare în mai multe părţi din Banat printre

22

care şi la Denta. In anul 1322 comuna Denta a aparţinut judeţului Caraş şi s-a numit atunci “Dench”. Prin anul 1597, comuna cu numele “Dente” a fost dată în dar de către Sigismund Bathory lui Andrei Barcian, care purta şi titlul de “Capitaneus presidii Caransebisiensis”. În 1660-1666, în catastiful Patriarhilui Maxim de Pecs, majoritatea locuitorilor erau români cu menţiunea că în acelaşi document sunt prezentaţi primii locuitori sârbi ai localităţi.

În 1686 comuna este jefuită de turci dar se reface repede, fiind menţionată de Marsigli la 1690-1700 cu numele de Denta. Conscripţia austriacă de la 1717 o menţionează cu numele de Tenta, având în acestă perioadă 100 de case. În 1720 sunt aduşi în Denta primii colonişti germani, catolici care la 1724 înfiinţeză parohia catolică în Denta. In anul 1738 începe iar să apară la marginile acestei provincii, semiluna. După ce turcii au pus stapânire pe mai multe cetăţi s-au stabilit la Mehadia şi ai încercat să cucerească cucerească Ciacova şi Denta. În 1753 localitatea e menţionată ca sârbo-română, iar numărul caselor în 1773 era de 132. În 1745 vin primii bulgari şi la Denta, şi-n acelaşi an începe să se construiască un canal care se dorea să ajungă de la Bârzava la Timiş.

Încă de la 1777 este menţionată şcoala parohială din Denta într-un raport al lui Teodor Iancovici datat la 14 Iulie 1777. In 1796 Denta primeşte autorizaţie pentru a ţine târguri săptămânale. In anul 1855 românii aveau şcoala şi învăţătorul lor propriu. În primul război mondial multi locuitori au fost duşi pe front şi mulţi nu s-au mai reîntors acasă. Din anul 1935 comuna Denta are notar propriu pe Ioan Bărbulescu, subnotar: Ioan Lallier, o moaşă, brigadă silvică, agenţie şi o bancă populară iar in 15 august 1936 s-a sfinţit Primăria.

DETA - Prima atestare documentară a localităţii Deta are loc în ���0, sub denumirea de Ded. Din anul �72� când a început colonizarea Banatului de către germanii provenind din Bavaria şi Alsacia/Lorena, denumirea localităţii s-a transformat în Deta. Dintre principalele momente istorice ale actualului oraş, amintim: 1360- Prima atestare documentara a localitatii Deta, sub denumirea

de DED;

2�

1411si1427- Deta este cunoscuta sub denumirea de Ded si Dedul Mic;

1446- Deta figurează ca proprietate a lui Nicola Jobagyi Matko, iar in 1496 trece în proprietatea lui Mihai Csaki;

1597 - Localitatea este donată de Sigismund Báthory lui George Marnachovit;

1718 - Banatul devine provincie austriacă, localitatea trecând în districtul Ciacova, apoi în districtul Timiş;

1720-21 - Începe colonizarea germanilor pe actuala aşezare a oraşului, majoritatea acestora provenind din Bavaria, Alsacia şi Lorena;

1724- Denumirea localităţii se transformă din DED sau DEDUL MIC (GHEDU) în DETA. In acelaşi an se ridică prima biserica romano-catolică şi începe înregistrarea oficială a botezurilor, deceselor şi a căsătoriilor (1725);

1810- Deta este ridicată la rangul de oraş-târg de câmpie până la sfârşitul secolului XIX, de către împăratul Francisc I al Austriei, datorită dezvoltării înregistrate în agricultură, comerţ, creşterea animalelor şi meşteşugărit;

1890- Deta este reşedinţă de plasă, având 3.552 de locuitori; 1918-1919– localitatea este ocupată de către armata sârbească; 1919- Ca urmare a tratatului de la Trianon o mare parte a Banatului

inclusiv Deta devine parte componenta a Regatului României; 1925 - Se înfiinţează “Fabrica de Furnir şi Industria Lemnului

Prochaska s.p.a, care va juca un rol important în dezvoltarea economico-socială a localităţii, actualmente PLAPAF S.A.;

1968 - Urmare a reîmpărţirii teritorial-administrative a României localitatea Deta este ridicată pentru a treia oara la rangul de oraş.

GĂTAIA - în 1323 localitatea este menţionată sub denumirea de „Gothal“, iar în 1779 se alipeşte la judeţul Timiş, pentru ca în 1823 să fie donată scriitorului maghiar Gorove Laszlo. Legea 83/2004 a ridicat comuna Gătaia la rangul de oraş.

GHILAD - Prima atestare documentară a localităţii a avut loc în �2�2, sub denumirea de “Giad” şi “Galad”. Trecutul comunei Ghilad, ca şi al multor

2�

comune din Banat, se extinde până la începutul secolului XIII, respectiv XIV.În notiţele cămărăşeşti de la Viena se amintea de două comune mici, una Dolni Ghilad (cu 100 de case locuite de români) şi alta Gorni Ghilad (cu 80 de case locuite de români). Harta lui Merczi (1723-1726) arăta că aceste două sate erau despărţite de păduri dese; iar în harta administrativă din anul 1726 unul dintre aceste două sate era prevăzut sub forma unui Conac, iar celălalt sub formă de comună.

La începutul secolului al XIII-lea, localitatea se numeşte Giad, apoi Regele Andrei al II-lea o donează Comitetului Sebus. Andrei al II-lea a însărcinat pe contele Csáki Nicolae, căpitan de Timişoara, să-l instaleze pe Sebus în donaţia făcută de rege. Actul de donaţie deşi nu poartă dată, a fost semnat chiar şi de către episcopul Dezso a cărui iscălitură se află şi pe Bula de Aur. Timp îndelungat nu se mai aminteşte de această comună, probabil comuna a fost nimicită prin năvălirea tătarilor, astfel rămâne ţinut nelocuit până în secolul XVI-lea. Pasa Romi o colonizează din nou cu romani din Ardeal şi Ţinutul Mureşului. Sub stăpânirea Mariei Tereza, locuitorii comunei Gorni Ghilad din apropierea răului Timiş se mută în Dolni Ghilad. Atunci se colonizează şi câteva familii de germani, iar mai târziu în anul 1860 se colonizează aici şi unguri.

GIERA - prima atestare documentară a localităţii a avut loc în anul 1332.

JAMU MARE - prima atestare documentară a localităţii este din 1370, sub numele de “Soma”. Iniţial comuna a fost amplasată la distanţă de 4 km de actuala amplasare a localităţii ce a fost denumită Fraidental până în anul ��0�. Începând din această dată populaţia a început să migreze spre actuala aşezare, astfel că în anul ��0� se aniversează 100 de ani de existenţă localităţii Jamu Mare. Din anul ���� comuna se găseşte pe teritoriul iugoslav până în anul ��2�, ulterior ea aparţinând din nou teritoriului actual al României.

JEBEL - prima atestare are loc în anul ���2, sub denumirea de “Zephel”.

LIEBLING - prima atestare documentară a localităţii apare în secolul XIII sub numele de Besd sau Desd . Comuna Liebling s-a înfiinţat în anul 1786 prin colonizarea etnicilor germani (şvabi).

2�

MORAVIŢA - în ���2 localitatea este amintită în dijmele papale sub numele de Mora. În ���7 se extinde populaţia românească cu familii din Caraş. În �722, �77� şi �7�7, au fost colonizate aici familii germane din regiunea Rinului. Pentru a face loc acestora, în �77� au avut loc acţiuni de strămutare a românilor la Dejan.

PĂDURENI - prima atestare documentară a avut loc în anul 1761. Pădureni devine din punct de vedere administrativ comună în anul 2004, desprinzându-se din Jebel.

VOITEG - există din secolul XIV, fiind menţionat documentar pentru prima dată în anul ��2�. Numele lui era Veytech, după numele proprietarului Teodor Veytey. Însă atunci Voitegul nu se afla pe locul unde este astăzi, ci puţin mai la vest de calea ferată. În ���2, în registrele de dijmă papale, este din nou menţionată parohia de Veytech. De-a lungul timpului aşezarea a avut numeroase denumiri: pe de-o parte o serie de denumiri de origine maghiară: Vejte, Veytech, Veytsch, Wejtech, Wech şi Veycech. Pe de altă parte o serie de denumiri de origine germană: Woiteg, Wojteg, Woitek, Wojtek, Voitek şi în final Voiteg. Administraţia română a Banatului i-a adus şi numele de Voivodeni (��2�). Pentru a completa multitudinea de denumiri, staţia de cale ferată se numeşte Voiteni.

1.3. Suprafaţa Microregiunii Timiş-Torontal: Suprafaţa teritoriului administrativ al Microregiunii Timiş-Torontal este de 1.447 kmp, aceasta reprezentând 17% din suprafaţa totală a judeţului Timiş. Structura teritorială se împarte astfel suprafaţa arabilă reprezintă 73,3% din terenul agricol;

suprafaţa împădurită reprezintă 2,38% din suprafaţa Microregiunii Timiş-Torontal.

2�

Structura terenurilor arabile

4.4. Repere urbanistice

Microregiunea Timiş-Torontal este situată în Vestul României, în partea de sud a judeţului Timiş. Microregiunea este constituită din 3 mici oraşe - Deta, Gătaia, Ciacova şi 11 localităţi cu rang de comună: Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Moraviţa, Pădureni şi Voiteg.În ceea ce priveşte situarea Microregiunii Timiş-Torontal, aceasta se învecinează cu: Sud – graniţa cu Serbia; Sud-Vest – graniţa cu Serbia;Est – judeţul Caraş-Severin;Nord – Municipiul Timişoara.

1.5. Cadrul natural (forme de relief, clima, vegetaţie, soluri şi resurse naturale)

Relieful predominant este cel de câmpie joasă cu înălţimi cuprinse între 70-120 de metri, cuprinzând Câmpia Timişului şi râul cu acelaşi nume, care traversează teritoriul de la Est la Vest. Zona se caracterizează printr-o varietate scăzută a formelor de relief. Preponderenţa reliefului de câmpie

27

este însă extrem de favorabilă practicării agriculturii în zonă, acest lucru fiind favorizat şi de existenţa unei reţele hidrologice bogate.

RELIEFULCâmpia Timişului face parte din Câmpia de Vest, care este formată prin sedimentarea Mării Panonice cu sedimente aduse de râuri din Neogen până în timpurile recente. Aceasta a devenit uscat succesiv în Pleistocen (câmpiile înalte) şi Holocen (câmpiile joase, luncile). Câmpia Timişului face parte din câmpiile joase (sub 100 m), uşor inundabile, fiind alcătuită din formaţiuni argiloase care se întrepătrund cu cele nisipoase, ambele de vârstă recentă, cuaternară. Relieful predominant este cel de câmpie joasă cu înălţimi cuprinse între 80-100 de metri. Zona se caracterizează printr-o varietate scăzută a formelor de relief. Preponderenţa reliefului de câmpie este însă extrem de favorabilă practicări agriculturii în zonă, acest lucru fiind favorizat şi de existenţa unei reţele hidrologice bogate.

Câmpia Tisei – unitatea teritorial administrativă a oraşului Gătaia se află în partea marginal estică a Câmpiei Tisa, aceasta fiind formată din treptele înalte ale câmpiei de sub dealuri, intercalată în zona depresionară a Văii Bârzava ce se continuă spre vest printr-o câmpie de cuesete, formată din largi conuri de dejecţie ce se pierd într-o regiune de câmpie plană, de divagare cu meandre înmlăştinate şi crovuri, diseminate pe suprafaţa câmpiei, cu altitudini ce variază între 80 m şi 100 m, cu o fragmentare mică a reliefului unde reţeaua hidrografică are un caracter divagant, cu albii majore puternic dezvoltate, ce generează inundaţii şi produc înmlăştinarea suprafeţelor interfluviale. Ţinutul întruneşte cinci unităţi geomorfologice distincte: Câmpia piemontană (înaltă, slab ondulată), Câmpia de cuestă, Lunca Bârzavei, Câmpia Moraviţei şi Măgura vulcanică Şumig (205,2 m )

REŢEAUA HIDROGRAFICĂTeritoriul este traversat de la Est la Vest de râul Timiş. Timişul (în sârbă Тамиш, Tamiş, în germană Temesch, în maghiară Temes) este cel mai mare râu interior al Banatului, cu o lungime totală de 339,7 km, din care 241,2 km pe teritoriul românesc. Acesta îşi are izvoarele în versanţii estici ai Munţilor Semenic, care se unesc cu pâraiele Semenic, Grădişte şi Brebu la lacul cunoscut sub numele de Trei Ape. Timişul constituie artera

2�

hidrografică principală care drenează cursurile de ape din tot spaţiul încadrat de Munţii Cernei, Ţarcu, Muntele Mic şi Munţii Poiana Ruscă. Primul afluent este Râul Rece, ce vine dinspre Ţarcu, în zona Teregova. De aici cursul Timişului îşi schimbă direcţia, orientându-se de la sud către nord. La Armeniş, primeşte ca afluenţi pe Râul Lung şi Râul Alb, ambele din zona Ţarcu. Ieşind din Cheile Armenişului, în Timiş, se varsă, pe stânga, două râuleţe, Slatina şi Goleţul, râuri ce poartă numele localităţilor prin care trec. Timişul traversează tot judeţul Timiş, apoi trece în Serbia unde se varsă în Dunăre, la Panciova. Pe o porţiune de 3,3 km râul marchează frontiera româno-sârbească.Oraşul Gătaia este străbătut de cursul râului Bârzava şi a afluenţilor săi, printre care pârâurile Moraviţa, Birda şi Gorova. Bârzava este un râu ce izvorăşte în Munţii Semenic, în judeţul Caraş-Severin.

Repartiţia zonelor fluvionale

CONDIŢII CLIMATICEDatorită aşezării sale în partea sud-vestică a ţării, teritoriul Microregiunii Timiş-Torontal se încadrează în zona de climă temperat-continentală, cu nuanţe mediteraneene (moderarea climei, frecvente perioade de încălzire în timpul iernii, primăveri timpurii şi cantităţi medii multianuale de precipitaţii relativ ridicate).

2�

VEGETAŢIA ŞI FAUNAVegetaţia este caracteristică silvostepei, cu păduri puţine, aceasta fiind alcătuită din forme lemnoase şi ierboase. Vegetaţia spontană lemnoasă se întâlneşte în pâlcuri de pădure, în mod izolat la câmp de-a lungul canalelor şi pe marginea drumurilor. Dintre arborii cei mai frecvenţi întâlniţi se numără: stejarul, ulmul, frasinul, salca, plopul şi salcâmul.

Vegetaţia ierboasă este caracteristică climatului de silvostepă, amestecuri de graminee cu leguminoase şi alte specii diferite, variind după natura solului şi regimul hidrografic (se constată a predominanţă din cadrul familiilor compositae, labiatae, leguminoase, rosaceae, umbeliferae, cruciferae)

Fauna – dintre mamiferele caracteristice acestei regiuni se numără mamiferele rozătoare, precum: popândăul, hârciogul, şoarecele de câmp, iepurele de câmp, vidra. Fauna acestui teritoriu fiind bine reprezentată de rozătoare oferă hrană suficientă unor răpitoare – dihorul, vulpea, viezurele. Cele mai întâlnite păsări în această zonă sunt şoricarul, ciocârlia de câmp, prepeliţa, potârnichea, graurul, barza, vrabia de câmp. Rândunica, cioara neagră etc. În regiunea de câmpie se găsesc broasca de lac mică, broasca de mlaştină, iar în apele curgătoare întâlnim crapul, somnul, ştiuca, roşioara şi cleanul.

RESURSELE SOLULUI ŞI SUBSOLULUI Principalele resurse naturale de care dispune Microregiunea Timiş-Torontal sunt: bogate resurse de ape geotermale (Deta); resurse de gaz metan natural localizate îndeosebi în zona Banloc; rezerve de nisip medii-grosiere (Cebza – Ghilad – Voiteg), în

câmpia Bârzavei şi a Moraviţei trec în nisipuri fine şi argilă (în trecut existând producţie de cărămizi);

diversitate de floră şi faună; râurile Timiş, Bârzava şi Moraviţa cu resursele interne caracteristice

fiecăruia.

�0

2. Populaţia şi forţa de muncă

2.1. Populaţia Microregiunii Timiş-Torontal

Conform Recensământului din anul 2002, populaţia totală a Microregiunii era alcătuită dintr-un număr de 50.020 persoane (la vremea respectivă nu existau din punct de vedere administrativ comunele Birda, Ghilad şi Pădureni, care s-au înfiinţat în anul 2004, prin desprinderea din oraşul Gătaia, comuna Ciacova şi respectiv comuna Jebel). La acea dată, populaţia din Microregiunea Timiş-Torontal reprezenta 7,38% din totalul populaţiei înregistrate în judeţul Timiş (677.926).

În perioada 2002-2005 se constată o scădere a populaţiei la 46.372 persoane (conform datelor de la Direcţia Judeţeană de Statistică Timiş pentru anul 2005). Semnificativ de observat este faptul că în anul 2006, numărul total de locuitori era de 49.691 de persoane (conform datelor prezentate de Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date Timiş – www.adetim.ro ), constatându-se o tendinţă de creştere a populaţiei la nivelul fiecărei localităţi.

��

Nr.crt Denumirea localităţii PopulatiaAnul 200�

PopulatiaAnul 200�

� Banloc ���� �7��2 Birda ��0� 2002� Ciacova ��0� ����� Denta ���� �272� Deta ���� 7���� Gătaia ��2� ����7 Ghilad ���2 ���2� Ghiera �2�� ����� Jamu Mare ���� �2�0

�0 Jebel ���� ������ Liebling ���� ���7�2 Moraviţa 2��� 2����� Pădureni ��77 ���0�� Voiteg 2�22 2���

TOTAL 46.353 49.691

Conform Recensământului Populaţiei din anul 2002, în judeţul Timiş procentul populaţiei de gen feminin era 52,0%. Conform datelor prezentate în tabelul de mai jos, la nivelul Microregiunii există doar două localităţi unde procentul populaţiei de sex feminin este mai mare decât media judeţeană (Ciacova şi Deta), în celelalte localităţi înregistrându-se un procent inferior celui judeţean. În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei feminine în unităţile din cadrul Microregiunii, avem următoarea situaţie:

Localitate ANUL 2006Banloc 49,00%Birda 49,50%

Ciacova 52,82%Denta 50,82%Deta 53,07%

Gătaia 51,21%Ghilad 51,68%Giera 51,69%

Jamu Mare 50,83%Jebel 50,77%

�2

Localitate ANUL 2006Liebling 50,01%Moraviţa 50,35%Pădureni 51,07%

Voiteg 50,02%sursa: www.adetim.ro

În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei se constată, conform Recensământului din anul 2002, existenţa unei compoziţii etnice diferite între localităţile Microregiunii. Procentul de români din totalul populaţiei variază de la 91,27% în localitatea Jebel la 60,98% în localitatea Denta. Principalele minorităţi etnice la nivelul Microregiunii sunt: maghiari, germani, sârbi şi rromi. In anul 2002, la nivelul judeţului Timiş structura etnică era reprezentată astfel: 83,4% români, 7,5% maghiari, 2,4%, rromi, 2,1% germani, respectiv 4,6% alte naţionalităţi. În tabelul de mai jos sunt prezentate o serie de date cu privire la distribuirea populaţiei pe principalele naţionalităţi, reţinând pentru fiecare unitate administrativă (la nivelul anului 2002) o valoare procentuală.

Localitate Români Unguri Germani Sârbi Rromi Alţii

Banloc 75,75% 5,08% 1,62% 4,13% 6,38% 7,01%Ciacova 80,37% 8,51% 2,65% 1,90% 5,82% 0,72%Denta 60,98% 9,76% 0,91% 5,33% 2,60% 20,40%Deta 64,66% 17,80% 6,06% 5,12% 3,49% 2,85%

Gătaia 78,02% 11,94% 1,38% 1,40% 1,38% 5,84%Giera 64,87% 20,69% 2,41% 4,90% 6,64% 0,45%Jamu Mare 87,06% 7,22% 1,89% 0,18% 2,19% 1,44%

Jebel 91,27% 1,25% 0,59% 0,26% 6,35% 0,26%Liebling 89,79% 4,7% 0,58% 0,05% 4,19% 0,66%Moraviţa 87,29% 5,01% 2,17% 1,96% 2,63% 0,91%

Voiteg 88,05% 7,2% 2,84% 1,96% 1,31% 0,41%Sursa: Recensământul Populaţiei 2002

��

Structura religioasă a populaţiei În ceea ce priveşte religia populaţiei de la nivelul Microregiunii, avem următoarea situaţie:

Localitate Ortodoxă Romano-catolică Reformată Baptistă

Banloc 88,82% 8,38% 0,15% 0,55%Ciacova 77,82% 15,38% 0,43% 0,57%Denta 63,52% 31,95% 0,09% 1,31%Deta 63,38% 31,55% 0,42% 0,81%

Gătaia 70,33% 17,16% 1,83% 0,77%Giera 69,93% 25,15% 0,45% 1,58%

Jamu Mare 75,03% 13,74% 0,30% 3,36%Jebel 84,40% 2,11% 0,09% 2,40%

Liebling 79,88% 3,95% 0,24% 2,05%Moraviţa 80,61% 15,12% 0,58% 0,58%

Voiteg 81,91% 12,43% 0,32% 0,70%

Localitate Penticostală Atei Nedeclarată Alte culte

Banloc 1,34% 0% 0,04% 0,70%Ciacova 4,46% 0% 0,15% 1,16%Denta 2,79% 0% 0% 0,31%Deta 2,55% 0,03% 0,03% 1,21%

Gătaia 7,01% 0,02% 0,06% 2,79%Giera 1,35% 0% 0% 1,51%

Jamu Mare 0,15% 0% 0% 7,40%Jebel 9,26% 0% 0,26% 1,45%

Liebling 6,86% 0% 0,26% 1,45%Moraviţa 2,71% 0% 0% 0,�7

Voiteg 2,55% 0% 0,12% 1,93%Sursa: Recensământul Populaţiei 2002

La nivelul judeţului Timiş există următoarea repartizare cu privire la structura religioasă a populaţiei: 78,9% persoane de religie ortodoxa, 10,6% de religie romano-catolica, 4,2% de religie penticostala, 1,9% de religie reformata, respectiv 4,4% alte religii. Se constată că nivelul populaţiei ortodoxe înregistrat în judeţul Timiş este sub media naţională de 86,7%. Din punctul de vedere al grupei de vârstă, se observă că în grupa de

��

vârstă 15-64 de ani, grupă considerată activă, avem cea mai mare concentrare de populaţie (67,72%).

TotalSub 14 ani 15-64 ani Peste 65 ani

Absolut % Absolut % Absolut %Microregiunea Timiş-Torontal 49.691

7.889 15,88 33.652 67,72 8.150 16,4

Sursa: Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date Timiş – www.adetim.ro

2.2. Evoluţia populaţiei în ultimii ani

În anul 2006, populaţia Microregiunii Timiş –Torontal număra 49.691 de locuitori. Faţă de anul 2002, sub influenţa combinată a nivelului diferenţiat al sporului natural, al fluxurilor migratorii interne şi al intensităţii migraţiei externe, în anul 2006 populaţia a scăzut cu 329 locuitori.

Anul 2002 200� 200�Număr total de locuitori 50.020 46.353 49.691

În ceea ce priveşte procesul de migrare a populaţiei în cadrul Microregiunii, vom prezenta mai jos o serie de date înregistrate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Timiş în anul 2005, folosindu-se 2 variabile importante: stabiliri de domiciliu în localitate şi plecări cu domiciliul din localitate. Din centralizarea informaţiilor, rezultă că la nivelul Microregiunii Timiş-Torontal se înregistrează un număr de 913 stabiliri de domiciliu şi un număr de 769 de plecări cu domiciliul din localitate pentru anul de referinţă. La nivelul fiecărei localităţi situaţia se prezintă astfel:

Localitate Stabiliri de domiciliu Plecări cu domiciliu din localitate

Banloc 7� 7�Birda �7 ��

Ciacova �0� ��Denta 7� ��

��

Localitate Stabiliri de domiciliu Plecări cu domiciliu din localitate

Deta ��� �27Gătaia �20 ���Ghilad �� 2�Giera �� 2�Jamu �2 ��Jebel �� ��

Liebling �� �0Moraviţa �� �2Pădureni �� �2

Voiteg �2 ��

2.3. Forţa de muncă

În tabelul următor sunt prezentate o serie de informaţii privind structura populaţiei active/ocupate.

Localitate Populatie activa

Populatie activa/total populatie

Populatie ocupata

Populatie ocupata/total

populatieBanloc ���7 40,90% �7�0 38,10%Ciacova 2��7 34,60% 2��� 33,50%Denta �2�� 39,70% ���0 35,80%Deta 2��� 39,90% 22�� 35,60%

Gătaia ��7� 57,80% ��2� 53,40%Giera 70� 53,20% ��� 51,60%

Jamu Mare 207� 62,50% ���0 58,70%Jebel 2��7 52,60% 2��0 49,10%

Liebling ���� 44,50% ��2� 40,70%Moraviţa ��0� 58,80% ��07 54,60%

Voiteg ���2 67,60% ���7 58,40%

Conform datelor furnizate de către Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date Timiş, numărul de şomeri a scăzut în perioada 2004-2006 în majoritatea unităţilor cuprinse la nivelul Microregiunii, mai puţin în localităţile Denta, Liebling şi Moraviţa, unde se constată o creştere a

��

numărului de şomeri în anul 2006 faţă de anul 2004. Dacă luăm în calcul cifrele absolute, se constată la nivelul întregii Microregiuni o creştere a numărului de şomeri din anul 2005 în anul 2006 (de la un număr de 706 şomeri înregistraţi în anul 2005 la un număr de 725 de şomeri).

Localitate 2004 2005 2006

Banloc �0� �2 �7Birda �2 �0

Ciacova �� �� ��Denta �� ��� ��7Deta ��7 �2� ���

Gataia �27 70 �7Ghilad 2� 2�Giera �2 � 7

Jamu Mare �� �� ��Jebel �0 �� 2�

Liebling �2 �� ��Moravita �7 �� 7�Padureni �2 ��

Voiteg �� �� ��

La fel ca şi la nivelul judeţului Timiş, rata şomajului este scăzută însă ne confruntăm cu o distribuire inegală a ofertelor de locuri de muncă, cea mai mare parte a acestora înregistrându-se în oraşul Deta şi Gătaia, unde funcţionează principalii actori economici. În ceea ce priveşte forţa de muncă, aceasta nu este suficient de bine pregătită pentru a face faţă noilor mutări cu care se confruntă piaţa mucii, odată integrată în Uniunea Europeană. O problemă pentru forţa de muncă locală poate fi reprezentată de retragerea unor investitori locali, odată cu creşterea nivelului de preţuri din zonă (problema relocării activităţii a unor firme care funcţionează în sistem lohn se pune pentru mai multe localităţi din judeţul Timiş).

�7

3. Infrastructura serviciilor sociale si educaţionale:

3.1. Educaţia

La nivelul Microregiunii Timiş-Torontal există (la nivelul anului 2005) un număr de 58 de unităţi de învăţământ, structurate astfel: 42 de grădiniţe; 13 şcoli pentru ciclul primar şi gimnazial; 3 unităţi pentru învăţământul liceal.

Localitate Total unităţi de învăţământ Grădiniţe Şcoli primare şi

gimnazialeBanloc 8 � 2Birda 5 � �

Ciacova 6 � 0Denta 4 � �Deta 4 � 0

Gătaia 5 � 0Ghilad 2 � �Giera 4 � �

Jamu Mare 3 2 �Jebel 3 2 �

Liebling 4 � �Moraviţa 5 � 2Pădureni 2 � �

Voiteg 3 2 �

În ceea ce priveşte învăţământul liceal, la nivelul Microregiunii Timiş-Torontal există 3 unităţi şcolare, localizate în cele trei oraşe:1. Liceul „Alxandru Mocioni” Ciacova – acesta are următoarea ofertă: profil teoretic cu specializările de matematică-informatică, umană, pofilul tehnic specializările agronomic, veterinar, mecanic agricol, comercial – vânzători (rezultate prin unificarea cu Grupul Şcolar Agricol Ciacova).2. Grup Şcolar „Sfântul Nicolae” Deta care oferă următoarele specializări

: matematica-informatica, filologie, comerţ, contabilitate si prelucrarea lemnului.

3. Liceul Teoretic Gătaia.

��

Oferta de educaţie şi formare profesională a acestor unităţi şcolare reflectă mai mult tradiţia acestora decât o orientare către viitoarele nevoi. Existenţa a trei unităţi şcolare care pot oferi calificări la nivelul Microregiunii ar constitui un potenţial ce poate fi valorificat dacă ar exista disponibilitate de cooperare la nivelul Microregiunii în vederea realizării unei oferte complementare prin colaborarea instituţiilor care să ţină cont deopotrivă de cerinţele viitoare ale pieţei forţei de muncă, de aspiraţiile şi aşteptările tinerilor şi familiilor acestora precum după care ar fi necesare atragerea de resurse materiale şi umane pentru dezvoltarea unei oferte atractive. Aceste unităţi şcolare ar fi necesar să îşi dezvolte capacităţi de a oferi serviciu de formare continuă şi a populaţiei adulte pentru calificare, recalificare şi perfecţionare. Conform datelor furnizate de câtre Direcţia Regională de Statistică, în anul 2005 la nivelul Microregiunii Timiş-Torontal erau înscrişi un număr de 1.691 de copii la grădiniţe şi 5.938 de elevi. Distribuirea pe localităţi a acestora este următoarea:

Localitate Copii înscrişi la grădiniţă

Elevi înscrişi la şcoală Cadre didactice

Banloc ��� ��0 ��Birda �0 ��� 2�

Ciacova ��0 7�7 ��Denta ��� �0� 20Deta 2�0 ���� ��

Gătaia ��7 �2� �0Ghilad �2 ��� �2Giera �� �2� ��

Jamu Mare �� 2�0 2�Jebel �� ��� 27

Liebling ��� ��� �7Moraviţa �0� 2�� �2Pădureni �� ��2

Voiteg �0 2�2 ��

��

3.2. Sănătatea

Reforma serviciilor de sănătate din 2004 a conţinut şi a produs modificări ale sistemului sanitar public, cu efecte asupra reţelei de unităţi sanitare şi asupra structurii personalului implicat în asigurarea serviciilor de sănătate, atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Au fost desfiinţate dispensarele urbane, atât o parte din medicii din dispensare cât şi o parte din medicii de întreprindere devenind medici de familiei, cu autonomie faţă de spital, subordonaţi fiind Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, cu care au încheiat contracte. În ceea ce priveşte infrastructura sanitară din Microregiunea Timiş-Torontal, ea se prezintă astfel:

• 3 spitale publice: Spitalul Orăşenesc Deta (70 de paturi), Spitalul de Psihiatrie Gătaia (450 de paturi)şi Spitalul de Psihiatrie şi Măsuri de Siguranţă Jebel (405 paturi);

• 3 cabinete stomatologice private: Ciacova, Denta şi Jebel;• 5 cabinete medicale de familie, private: Ciacova (2), Deta, Jebel,

Moraviţa;• 4 farmacii publice: Ciacova, Deta, Gătaia şi Jebel;• 1 centru de sănătate: Ciacova (50 de paturi) – acesta funcţionează

şi ca centru de diagnostic şi tratament;• 1 serviciu de ambulanţă: Deta.

În cadrul Microregiunii Timiş-Torontal sunt cuprinşi un număr de 58 de medici în sectorul public iar în ceea ce priveşte personalul mediu sanitar numărul acestuia este de 104 persoane (la nivelul anului 2005, conform Direcţiei Judeţene de Statistică Timiş).

3.3. Serviciile sociale

În privinţa serviciilor sociale, la nivelul fiecărei primări există un serviciu de asistenţă socială primară, care se găsesc în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială Timiş. Printre principalele structuri care oferă servicii sociale la nivelul Microregiunii Timiş-Torontal amintim:Asociaţia CARITAS-Banat Snktus Gerhardus – CIACOVA – asociaţia s-a înfiinţat în anul 1990, raza de acţiune a acesteia cuprinzând zona dintre Jimbolia şi Oraviţa. Scopul acesteia este de a oferi sprijin persoanelor în

�0

dificultate prin furnizarea de alimente, îmbrăcăminte şi bani. De ajutorul asociaţiei beneficiază un număr de 150 de persoane care se găsesc în diferite situaţii de dificultate: persoane inapte de muncă, persoane cu handicap, bolnavi, bătrâni, persoane cu venituri reduse. În cadrul Asociaţiei există şi o cantină socială care deserveşte un număr de 30 persoane/zi. Cu un personal de 34 de angajaţi, asociaţia şi-a extins în ultimii ani activitatea şi în exterior, în ţări precum Bulgaria, Macedonia, Bosnia. Caritas Ciacova este în strânsă legătură cu Caritas Graz, Caritas Munster, Caritas Essen, Crucia Roşie Graz, Mănăstirea Benedicteană.Asociaţia EMAUS - Căminul Social (Ciacova)– are o capacitate de �0 de locuri. În prezent se oferă servicii unui număr de 53 de bătrâni şi 6 persoane cu handicap.Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Ciacova (Spitalul - Azil de bătrâni) – acesta are o capacitate de 164 de paturi. A fost înfiinţat în anul 1962, fiind prevăzut pentru persoanele vârstnice cu handicap mediu, accentuat şi grav, bolnavi cronici, bolnavi Alzheimer, persoane care provin din familii fără posibilităţi financiare. Personalul este format din 17 asistente şi un medic, acesta urmărind redobândirea capacităţilor de reintegrare cât mai rapidă în societate şi familie a pacienţilor.

��

4. Infrastructura

4.1. Infrastructura de transport:

Drumuri naţionale, judeţene şi comunale

Infrastructura de drumuri este bine dezvoltată, asigurându-se legături bune între localităţile din zonă, aceasta fiind străbătută de E70, care intră în ţară din Serbia pe la punctul de trecere frontiera Stamora-Moraviţa şi face legătura, prin Timişoara, cu sudul ţării. De asemenea Microregiunea este străbătută şi de o serie de drumuri naţionale şi judeţene, precum DN 57, 58 şi 59. Infrastructura feroviară, formată încă din secolul trecut ca urmare a impulsionării date de dezvoltarea industriei judeţului Timiş, se bucură astăzi de o densă reţea de cale ferată comparativ cu cea de la nivel naţional. Zona este traversată de o axă importantă Timişoara-Belgrad care ajunge la Zagreb-Milano. Cu toate acestea, este important de subliniat că această reţea este învechită. Localităţile din Microregiunea Timiş-Torontal sunt străbătute de mai multe drumuri, care fac legătura între ele, dar şi cu marile oraşe din apropiere. La nivelul unităţilor componente, infrastructura de transport este reprezentată astfel:Banloc – este legată cu oraşul Timişoara prin calea ferată Timişoara – Jebel – Giera şi drumul naţional (E 94) Timişoara – Deta (43 km) – Stamora-

�2

Moraviţa. Legătura cu Banloc se desfăşoară prin drumul judeţean Deta – Banloc (7 km). Calea ferată Jebel – Giera, care face legătura cu Timişoara, leagă numai două sate din comună, şi anume Banloc şi Livezile. Populaţia celorlalte sate din comună e nevoită să se deplaseze la staţiile respective. Localitatea cea mai dezavantajată în această privinţă este satul Partoş, care se află la distanţa de cca 7 km de Banloc, fapt care constituie şi un impediment în transportul produselor agricole, şi mai ales, piscicole care se recoltează anual în cantităţi însemnate (din pescăria Topolia, aflată în imediata apropiere a satului Partoş) pentru aprovizionarea oraşelor din judeţul Timiş.

Birda – este străbătută de drumul judeţean 568A care leagă drumul naţional DN59 şi Voiteg de Reşiţa, la o distanţă de circa 40 km de municipiul Timişoara, 20 km de oraşul Deta şi 9 km de Gătaia.

Ciacova –este legat de Timişoara şi de alte localităţi prin linia ferată Timişoara-Jebel-Giera având 2 staţii în localitate Ciacova şi Ciacova-Tirg ambele având linii secundare pentru rampe de descărcare. În anul 2005, în ceea ce priveşte străzile existente avem următoarele rezultate: lungimea străzilor orăşeneşti – 22 km; lungimea străzilor orăşeneşti modernizate - 4 km.

Cele 4 sate din componenţă (Cebza ,Macedonia, Obad si Petroman) sunt legate de satul reşedinţă prin drumuri comunale, distantele intre localitatea de reşedinţă şi satele componente sunt:Ciacova - Cebza - 7 km pe DJ 693 B; Ciacova - Macedonia - 7 km pe DC 196Ciacova - Obad - 3 km pe DC 197Ciacova - Petroman - 4 km pe DC 195

Deta - este un nod rutier situat ca un punct către care converg mai multe drumuri locale, dar în care se întretaie şi două artere importante şi anume: drumul ce leagă Câmpia Torontalului cu munţii cărăşeni şi cel ce face legătura între Timişoara şi punctul vamal de frontieră cu Serbia şi Muntenegru, respectiv şoseaua E 70. În anul 2005, în ceea ce priveşte străzile existente avem următoarele rezultate: lungimea străzilor orăşeneşti – 17 km; lungimea străzilor orăşeneşti modernizate - 12 km

��

Gătaia - se găseşte situată pe drumul naţional DN58 ce leagă municipiul Timişoara cu municipiul Reşiţa(Caraş-Severin), aflându-se la o distanţă de 52 km de Timişoara şi 47 km de Reşiţa. În anul 2005, în ceea ce priveşte străzile existente avem următoarele rezultate: lungimea străzilor orăşeneşti – 23 km; lungimea străzilor orăşeneşti modernizate - 4 km

Ghilad - comuna este traversata de DJ.959/A (parţial asfaltat), care face legătura între oraşele Timişoara –Ciacova - Deta şi care se uneşte cu DN 59 şi cu E70. O alta cale de comunicare este calea ferata care traversează comuna Ghilad pe linia Ghilad – Giera, localitatea dispunând şi de o haltă.

Liebling - comuna Liebling si satul Iosif dispun fiecare de câte o gara, iar satul Cerna are o distanţă de 18 km de parcurs pâna la gara din Liebling. În ceea ce priveşte starea drumurilor, aceasta se prezintă astfel:

Liebling, 10 km drum comunal, pietruit 70%, asfaltat doar drumul judeţean;

Iosif, 3 km drum comunal, pietruit 2 km, asfaltat drumul judeţean;

Cerna, 5,5 km drum comunal, pietruit 2 km.

Moraviţa - localitatea se găseşte la 60 de km de Timişoara, pe drumul naţional DN59 (european E70) aproape de graniţa cu Serbia. Pe teritoriul comunei se găseşte punctul de frontieră “Stamora Moraviţa”.

Voiteg – se situează la 36 km sud de municipiul Timişoara şi 7,5 km nord de oraşul Deta, pe drumul naţional DN59 (sau E70). Este străbătut de calea ferată Timişoara - Moraviţa (Vârşeţ) şi este capăt de linie pentru calea ferată Voiteg - Reşiţa. În paralele, la limita sudică a Voitegului începe drumul naţional DN58B, Voiteg - Reşiţa.

4.2. Dotări tehnico-edilitare

Potrivit datelor înregistrate de Direcţia Judeţeană de Statistică Timiş, 2005 la nivelul Microregiunii Timiş-Torontal avem următoarea situaţie: 215,9 km – lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei

potabile;

��

137,6 km - lungimea totală simplă a conductelor de gaz; 39,3 km - lungimea totală simplă a conductelor de canalizare.

Localitate Reţea de apă (km) Reţea de gaz (km) Reţea de canalizare (km)

Banloc ��,7 ��,� �2,�Birda

Ciacova 2�,� Denta �7,� 2�,� Deta ��,7 �2,� �2,�

Gătaia 2�,� �2,� �,7Ghilad Giera �2,2 �,�

Jamu Mare �0,2 Jebel ��

Liebling �� Moraviţa �� ��,� Pădureni

Voiteg ��,� ��,2

În cazul oraşului Deta există o reţea de gaze naturale neasociate de sondă pe întreg teritoriul oraşului, la care sunt racordate atât societăţile comerciale cât şi gospodăriile populaţiei. În ceea ce priveşte reţeaua de electricitate aceasta este bine reprezentată, toate localităţile din Microregiunea Timiş-Torontal fiind racordate la curent electric.

4.3. Reţeaua de comunicaţii

Reţeaua de telefonie fixă şi mobilă are acoperire pentru toţi operatorii cunoscuţi din România. Prin intermediul reţelei de cablu TV sau prin satelit, la nivelul Microregiunii sunt receptate canalele de radio şi TV în marea majoritate a localităţilor. Toate primăriile sunt conectate la internet. Potrivit datelor furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Timiş, la nivelul anului 2005 au existat în Microregiune un număr de 11.992 abonamente radio şi un număr de 12.792 abonamente TV. La nivelul fiecărei localităţi, situaţia se prezintă astfel:

��

Localitate Număr de abonamente radio Număr de abonamente TVBanloc �2�� �2��Birda ��� ���

Ciacova ���� ����Denta ���Deta 20�� 20��

Gătaia ���� ����Ghilad ��� ���Giera ��� �7�

Jamu Mare ��7 ���Jebel ��� ���

Liebling ��7 ���Moraviţa ��� �2�Pădureni ��� ��7

Voiteg �0� �0�

4.4. Unităţi bancare

Unităţi bancare întâlnim în oraşul Deta, unde îşi desfăşoară activitatea filiala Băncii Reiffesen, Serviciul de Trezorerie şi o Agenţie C.E.C. De asemenea, în Ciacova există o reprezentanţă a Agenţiei CEC, situată în Piaţa Cetăţii nr.1A.

4.5. Unităţi de politie, jandarmi si pompieri

La acest capitol situaţia se prezintă în felul următor: 3 unităţi de poliţie de oraş; 11 posturi de poliţie comunală (găsindu-se astfel câte un post de

poliţie în fiecare dintre cele 11 comune cuprinse în Microregiunea Timiş-Torontal);

1 staţie de pompieri, care se găseşte situată în oraşul Deta. La nivelul Microregiunii nu există nici o unitate de jandarmi, aceştia sunt repartizaţi de la Timişoara pentru protecţia unor obiective (exemplu: Judecătoria).

��

5. Activitatea economică

Activitatea socio-economică a Microregiunii gravitează în jurul celor trei oraşe cu un plus pentru oraşul Deta, care polarizează mare parte din zonă prin activitatea industrială desfăşurată, aici excelând cea a lemnului, textilă şi de pielărie, alimentară, dar şi concentrarea activităţilor bancare, de sănătate şi învăţământ.

Cu toate acestea, zona este slab reprezentată industrial, fiind mai degrabă preponderent agrară, cu un cult dezvoltat şi recunoscut al oamenilor pentru muncă şi proprietate.

5.1. Situaţia generală a întreprinderilor active din Microregiunea Timiş-Torontal

Cele mai mari firme care îşi desfăşoară activitatea în această zonă se întâlnesc în Deta, fiind vorba despre S.C.Eybl SRL şi SA Plapaf S.C. EYBL SRL (Deta) - o întreprindere mijlocie cu profil textil,

care a fost construită în cursul anului 1999 din temelie şi care acum este o unitate dintre cele mai moderne din estul Europei în domeniu. Această societate cu capital social străin are în jur de 1900 angajaţi (din care, 1100 din Deta), captând forţa de muncă a oraşului şi pe cea din

�7

localităţile învecinate. Firma Eybl a echipat până în momentul de faţă circa 1.350.000 automobile cu volane realizate la Deta;

S.A. PLAPAF (Deta) - activitatea principală este prelucrarea lemnului, firma având un număr de 390 angajaţi.

5.2. Meserii tradiţionale

Dintre meseriile tradiţionale practicate la nivelul Microregiunii, întâlnim: rotar, fântânar, potcovar, dărăcit lâna, oier, croitor, pantofar. Din păcate, acestea nu se mai practică foarte mult la momentul actual, micii meşteşugari fiind pe cale de dispariţie. În acest sens, se impune dezvoltarea unor demersuri pentru reînvierea unor vechi meserii, fapt ce ar putea contribui la creşterea potenţialului turistic al zonei. Acest lucru ar reprezenta totodată şi o modalitate de dezvoltare economică, prin susţinerea cooperativelor meşteşugăreşti locale.

5.3. Agricultura

Asistenţa de specialitate în domeniul agriculturii se asigură prin Camera Agricolă care este subordonată Direcţiei Agricole a Judeţului Timiş. Ocupaţia principală a locuitorilor din localităţile aferente este reprezentată de agricultură, cultura mare în special şi zootehnia ca activitate complementară. Cu câteva mici excepţii, circa 1000 de ha de pădure, terenul este agricol, din care 75% este arabil. Practicarea agriculturii este favorizată în regiune de clima temperat continentală dar şi de respectul locuitorilor pentru pământ. Suprafeţele agricole sunt lucrate individual, în asociaţii agricole si exploataţii familiale. In ceea ce priveşte structura culturilor se manifestă o specializare pentru cultura grâului, orzului, porumbului şi florii soarelui. Creşterea animalelor ocupă un loc important in domeniul agriculturii, prioritara fiind creşterea bovinelor ovinelor si porcinelor. Tranziţia a afectat atât suprafeţele cultivate anual cât şi efectele lucrărilor şi tehnologiilor utilizate pentru obţinerea de producţii. Astfel, dacă până în anul 1997 orice suprafaţă era cultivată şi exploatată cât mai intensiv, s-a ajuns ca astăzi o mare parte dintre terenuri să rămână nelucrate ani de zile. Acest fapt a dus şi la o decontaminare a terenurilor de pesticide, fapt care ar permite ca să se poată trece pe aceste terenuri la o agricultură ecologică.

��

În ceea ce priveşte forţa de muncă implicată în acest sector, se pune treptat problema calificării acesteia, extrem de necesară pentru a asigura o bună utilizare a maşinilor şi utilajelor agricole. Acest aspect se va accentua şi mai mult în viitorul apropiat.

5.4. Industria

Industria este slab dezvoltată la nivelul Microregiunii. Cele mai importante firme se găsesc reprezentate la nivelul oraşelor Deta şi Gătaia, existând mici întreprinderi locale sau ale unor investitori străini şi în cadrul altor localităţi. Întreprinderile mici şi mijlocii sunt axate în special pe prelucrarea lemnului, a produselor lactate, panificaţie, prelucrarea cărnii, textile şi pielărie. În zona descrisă au fost identificate un număr de 576 societăţii comerciale cu diferite activităţi.

5.5. Servicii publice

Serviciile de alimentare cu apă potabilă şi canalizare, colectarea şi eliminarea deşeurilor, transportul local, iluminatul public, cablul TV şi internet, telefonie şi distribuţie energie electrică sunt asigurate de către societăţi comerciale din domeniu, cu capital de stat sau private. La nivel de oraş sunt în general bine reprezentate de oraşul Deta, cu creşteri semnificative în domeniul telecomunicaţii şi transporturi, tranzacţii financiare în special aceasta după investiţiile de capital din 1999-2000.

5.6. Comerţ

Societăţile comerciale sunt destul de numeroase la nivelul Microregiunii, furnizând o mare parte dintre produsele necesare populaţiei. Se constată însă existenţa unui număr limitat de unităţi ce comercializează produse cu specific local.

5.7. Turismul si obiectivele turistice ale zonei (pe scurt)

Principalele obiective turistice sunt reprezentate de castel, muzee, biserici, dintre care amintim: Castelul de la Banloc, Mănăstirea “Sf. Iosif”

��

de la Partos, Castelul de la Ciacova, Mănăstirea Săracă de la Gătaia, Conacul Mociuni, Mănăstirea “Sf. Gheorghe” atestată în ���� (Birda ). Din totalul de 333 monumente istorice aflate în evidenţa Ministerului Culturii şi Cultelor în judeţul Timiş, în Microregiunea Timiş Torontal se regăsesc 29 de monumente.

Repartiţia monumentelor istorice

CASTELUL DE LA BANLOC: Faţada de sud a castelului din Banloc in anul 1906.

�0

În anul 1759 se termină construcţia castelului din Banloc; el e aşezat în centrul comunei, iar în anul 1793 castelul, zidit pe temelii vechi, a fost etajat, familia Karácsonyi înzestrând cele 31 încăperi cu valori artistice deosebite, iar parcul cu arbori exotici rari, între care şi un salcâm din suta de exemplare aduse din America, în timpul Mariei Tereza (1740 – 1780), copac încă existând cu câţiva ani în urmă. Asuprirea românilor, a determinat la începutul secolului al XIX-lea asedierea castelului mai bine de o săptămână, mulţi dintre asediatori sfârşind în furcile ridicate pe locul din hotar ce le păstrează şi astăzi numele, sau în camera de tortură din podul castelului, păstrată şi ea. După 1919 castelul devine reşedinţă regală, fiind proprietatea uneia dintre prinţese. După abdicarea forţată a Regelui Mihai, la 30 decembrie 1947, prinţesa Elisabeta a părăsit ţara, castelul din Banloc primind de-a lungul timpului mai multe destinaţii: întreprindere agricolă de stat, ocol silvic, azil de bătrâni, casă de copii şi în cele din urmă, şcoală generală. Instituţia de învăţământ a funcţionat în castelul de la Banloc până la cutremurul din 12 iulie 1991, care a şubrezit construcţia regală.

Mănăstirea Sfântul Gheorghe, Birda (1485)

��

Prima Biserică Romano-Catolică din Deta (1724)

Cula din Ciacova (sau Turnul Medieval)

In perioada 1390-1394 s-a ridicat o cetate, înconjurată de o reţea de canale, fapt ce o făcea greu de cucerit. Din vechea cetate a supravieţuit doar turnul de veghe, pe care localnicii îl numesc “CULA”, care stă mărturie istoriei acestei aşezări.

�2

De la cei 23,7 metri înălţime, Cula scrutează împrejurimile, trecând în revistă cele trei cruci ale bisericilor din Ciacova.

Astfel că, centrul Ciacovei păstrează -deşi modernizat- locul de adunare al soldaţilor turci care deserveau dispozitivul de pază al cetăţii. Pe drumul judeţean Ciacova-Cebza se mai găseşte şi un pod construit de turci, de asemenea cu elemente arhitecturale specifice, numit de localnici “Podul Turcesc”, care în prezent nu este folosit.

Mănăstirea Săracă este aşezată în plină câmpie bănăţeană, în localitatea Şemlacul Mic, oraşul Gătaia, la 67 km sud de Timişoara. Data exactă a întemeierii mănăstirii nu este cunoscută; prima atestare documentară este din anul 1270. Surse franciscane de la începutul secolului XV menţionează mănăstirea ca „pepinieră de schismatici”, centru de rezistenţă la încercările de catolicizare a creştinilor din Banat.

Biserica mănăstirii a fost rezidită în 1443 de către călugărul Macarie de la Tismana şi apoi renovată în 1730, de către Giuriciko Lazarevici şi fiii săi Nicolae şi Jivan. Tot în 1730 se re-pictează fresca de către zugravii Andrei cu fiul său Andrei, împreună cu Iovan şi Chiriac. La începutul secolului XVIII mănăstirea adăpostea o şcoală unde se învăţa şi pictura de icoane. Mănăstirea

��

funcţionează până în 1778, când din ordinul împăratului Iosif al II-lea este comasată cu Mănăstirea Mesici de lângă Virseţ, unde sunt duse şi obiectele de valoare(cărţi,icoane, obiecte de cult). În anul 1782 autorităţile austriece scot la licitaţie clădirile mănăstirii care sunt cumpărate de către Ioan Ostoici, un dregător bogat din Timişoara. Mănăstirea va rămâne în proprietatea familiei Ostoici timp de 150 de ani, perioadă în care se părăgineşte dobândindu-şi denumirea actuală de „ Săraca”. În 1932 Mănăstirea Săraca e cumpărată de episcopia Caransebeşului şi redevine aşezământ monahal. Desfiinţată din nou în urma decretului comunist din 1959, va funcţiona ca parohie până în 1978, când se reia viaţa monahală. În anul 1963 au început lucrările care au dus la restaurarea completă a bisericii şi a picturii.

6. Protecţia mediului înconjurător

6.1. Factorii de mediu

În ceea ce priveşte factorii de mediu, zona este puţin poluantă iar din cauza nelucrării unei părţi însemnate din suprafaţa agricolă a scăzut şi nivelul de pesticide din sol. Acest aspect poate favoriza practicarea unei agriculturii ecologice şi biologice, protejate prin legislaţia europeană. În ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă localităţile din această arie geografică amintim problemele legate de managementul deşeurilor menajere şi industriale, precum şi de alimentarea cu apă şi canalizare. Cu toate acestea, s-a făcut un pas important prin începerea la Ciacova a proiectului Eco-Ciacova, care are în vedere gestionarea deşeurilor menajere. Nivelul scăzut al veniturilor populaţiei din mediul rural, ridică probleme cu privire la posibilitatea acestora de a-şi adapta producţia şi activităţile zilnice în conformitate cu normele de mediu stabilite la nivelul Uniunii Europene.

6.2. ,,Zonele verzi” şi zonele de agrement

Oraşul Deta dispune de un ştrand cu apă termala, care are proprietăţi terapeutice în afecţiunile reumatismale, unele boli dermatologice şi vindecarea rănilor. Ştrandul termal dispune de o capacitate de cazare de 30

��

locuri în căsuţe. De asemenea, la nivelul oraşului Deta întâlnim un parc natural, rămăşiţa vechilor păduri, ce reprezintă o îmbinare de arbori: stejari, tei, arţari, păducel şi salcâmi, unele exemplare de stejari, având o vârstă considerabilă de peste 400 de ani. Totodată zona este propice organizării diferitelor activităţi recreative precum pescuitul şi vânatul. Activităţile sportive din oraş se desfăşoară în cadrul unităţilor de învăţământ, precum şi in parcul oraşului care cuprinde un teren multifuncţional: tenis de câmp, handbal, un ştrand cu bazin de mari dimensiuni, în vecinătatea căruia se găseşte stadionul oraşului cu pistă de alergare.

7. Cultura

7.1. Infrastructura si activităţi culturale (sărbători şi tradiţii cu specific local, monumente istorice, muzee, biblioteci)

În ceea ce priveşte infrastructura culturală, aceasta se prezintă astfel la nivelul Microregiunii: 28 de biblioteci; 1 casă de cultură; 5 cămine culturale şi 1 muzeu.

Localitate Biblioteci Case de cultură Cămine culturale Muzee

Banloc � Birda � �

Ciacova 2 � Denta 2 Deta � � �

Gătaia � Ghilad 2 Giera 2

Jamu Mare � Jebel

Liebling 2 Moraviţa � Pădureni

Voiteg �

��

Viaţa culturală a Microregiunii poartă amprenta condiţiilor speciale şi aparte ale acestei zone. În devenirea sa este cultura rezultată din interacţiunea datinilor, tradiţiilor şi obiceiurilor populaţiei eterogene care a lucrat şi continuă să lucreze aici. De la întemeierea localităţilor şi până în prezent, pe aceste meleaguri au trăit la un loc unguri, germani, sârbi şi românii. Cultura acestor locuri a fost marcată de elemente specifice fiecărui segment etnic al populaţiei, îmbinând particularităţi ale fiecăreia într-o cultură multietnică. În cadrul Microregiunii activează câteva organizaţii neguvernamentale care îşi aduc contribuţia la dezvoltarea socială şi culturală a locurilor. Dintre aceste organizaţii amintim:Asociaţia Timiş Torontal – are ca obiectiv dezvoltarea comunitară şi

socio-culturală a zonei;Asociaţia Pro Liebling – ca domenii de activitate amintim: social,

cultural, educaţional şi promovarea mediului;Asociaţia Giera – urmăreşte dezvoltarea comunitară, dezvoltarea

mediului şi susţinerea activităţilor pentru tineret;Asociaţia Prietenii Democraţiei, Ghilad – desfăşurarea unor

activităţi pentru tineret, activităţi sportive, culturale şi de protecţie a copilului;

Asociaţia Corală DOINA, Gătaia – o fracţiune din această asociaţie culturală desfăşoară activitate efectivă în corul bisericesc;

Asociaţia Umanitară Zlat Bres din satul Breştea având ca scop principal dezvoltarea comunitară, preşedintele asociaţiei fiind domnul Radulov Petru.

În ceea ce priveşte viaţa artistică, un motiv de mândrie pentru comuna Ghilad o reprezintă valoroasa capodoperă lăsată de pictorul Viorel Crista care s-a născut şi a trăit în Ghilad. Cultura localităţii Denta a fost marcată de elemente specifice fiecărui segment etnic al populaţiei, îmbinând particularităţi ale fiecăreia într-o cultură multietnică de aici rezultând o specificitate aparte In comună funcţionează trei cămine culturale precum şi 7 biserici. Primul fabulist cunoscut în România este Nicolae Oţălea şi era din Denta. Comuna Denta a dat o mulţime de intelectuali, dintre care amintim: pe baronul Carol Gheorghe Achile Hauser, pe baronul Bernard Hauser, care

��

a absolvit Academia de Cultură din Viena, Baronul Dr. Lothar Hauser, care a fost consul general în Varşovia. Viaţa culturală, obiceiurile şi tradiţiile sunt organizate pe drumul dintre naştere şi moarte. Un bun exemplu în acest sens este reprezentat de tradiţiile întâlnite la Banloc, pe care le putem descrie astfel:a) Obiceiuri la naştere:În a treia zi de la naştere “ziua ursitoilor”, moaşa duce: mâncare, cămăşuţă, faşă şi “pogace” – pâine nedospită – pe care nu o mănâncă cei din casă, ci o dau, dacă noul născut e băiat – unui băiat – iar dacă e fată, unei fete din vecini, spre mâncare. Tot în această zi, din partea unei femei în vârstă din casă, i se pune la cap – în cazul că e fetiţă – o oglindă, piaptăn, ac, furcă de tors, carte, creion; iar dacă e băiat: numai carte şi creion.

b) Obiceiuri la botez: De obicei, la şase săptămâni sau mai mult, după naştere, are loc botezul,

care este cel mai important moment după naştere, dar şi cel mai spectacular. Prin botez se realizează încadrarea în familie a noului născut, când i se dă şi numele ( în acest sens, s-a cam pierdut obiceiul tradiţional de a se pune nume după numele unui înaintaş din familie, al tatălui sau al naşului). După cum spun bătrânii, botezul are loc la 40 de zile după naştere, pentru că “atunci mama este curată, adică s-a curăţat de toate cele după născare...”. Astăzi, în multe cazuri, botezul se face “când pot oamenii”, uneori chiar la şase luni sau mai târziu; în alte cazuri chiar odată cu nunta părinţilor noului născut. Pentru botez, moaşa de neam şi nănaşa, împreună cu soţii lor, vin la casa finului, adică a noului născut. Moaşa aduce în dar o perină mare şi un rând de haine pentru copil, iar nănaşa aduce ca dar finului o lumânare mare (de botez), flori şi o bucată de pânză sau stofă, uneori chiar haine. Aceste daruri se numesc “crişma” şi se leagă la lumânarea de botez. După strângerea chemaţilor la casa finului, pe drum până la biserică, noul născut este purtat în braţe (azi în cărucior sau maşină) de către “moaşa de neam” (la Banloc i se spune “babă”). La intrarea în biserică, preotul va face (din nou) molifta mamei (curăţirea de păcate), apoi botează copilul, timp în care “baba” (“moaşa”), împreună cu preotul, trebuie “să spună CREZUL”. După botezul religios, nănaşa este cea care va purta copilul în braţe până acasă. Ajunsă acasă, aceasta trebuie să îl dea pe fereastră mamei, întrebând-o: “Îţi trăbuie copilu’ botezat?...” Mama, sigur, răspunde afirmativ şi, totodată rosteşte câteva dorinţe despre cum ar vrea să-i fie noul născut în viitor.

�7

c) Obiceiuri de logodnă-căpară-peţit: Trecerea fetei de la vârsta de 13 (15) ani în sus, era marcată de un obicei distinctiv şi anume, acela de a purta “o cotrânţă” şi la spate. Se spunea că “a luat cu două”. Acest eveniment, al trecerii fetelor de la grupa de fete mici la cele mari se petrecea în “joia mare” din săptămâna Paştelui. Acest act era marcat şi de unele ieşiri ale acestor persoane din rândul celor mici prin egalizarea lor cu fetele mari la lucru, care se petrecea cu ocazia aducerii apei de la sursa de aprovizionare cu apă potabilă. Din acest moment fata putea fi cerută în căsătorie. Cererea în căsătorie “peţitul” se făcea printr-un intermediar ”peţitor”, care de obicei, era o femeie rudă (“neam”) cu una dintre părţi, cu cea a băiatului mai des. Apoi, după ce s-au înţeles, adică după ce “au făcut pace” (înţelegere), cuscrii şi neamurile se cinstesc cu ţuică la casa fetei. Soacra mare – mama băiatului – dă fetei “o pogace” pe care sunt puşi bani – “căpara” – în suma ce o stabilesc împreună. Aceşti bani, în caz că fata lasă băiatul, părinţii ei trebuie să-i restituie îndoit, iar dacă băiatul lasă fata, îi pierde. În timpul de la peţit până la nuntă, soacra mare duce de trei ori mâncare viitoarei nurori. A treia oară, duce şi un “orman” (dulap) pentru ca mireasa să-şi depună hainele. Dacă părţile cădeau de acord, atunci fata era obligată să ornamenteze caii peţitorilor cu “ştergare” lucrate artistic în casă, chiar de mâna fetei. Acestea erau semnul care arăta că peţitul a fost făcut cu succes, semn care dovedea că părţile au căzut de acord. Până la oficierea nunţii, fata – dimpreună cu rudele (verişoare, mătuşi etc.) lucrau la zestrea fetei care se compunea din obiecte ca: “ponevi” (covoare), feţe de perină cusute, ştergare care se puneau după gât, la nuntaşi, de obicei la rudenii.

d) Nunta: Cu câteva zile înainte de nuntă, unul sau doi “gineri” (“giveri”) sau alţi tineri, călări pe cai, împodobiţi cu ştergare, “ponevi” şi cu clopoţei, cheamă la nuntă. În ziua nunţii, giverii, după ce mănâncă la mire acasă, dacă soseşte “nănaşul”, ei pleacă după mireasă. “Nănaşul” are ca ajutor – însoţitor pe un “stăgâş” – cuvânt care derivă de la purtătorul steagului – simbolul nunţii. Ca o persoană cu funcţii în timpul ceremonialului nunţii mai este şi “givărul” – care e similar cu “cavalerul de onoare” şi care are misiunea de a păzi mireasa şi mirele.

��

Giverii, mirele, naşul şi nuntaşii pleacă după mireasă însoţiţi de muzicanţi. Nu intră în casa miresei până n-o răscumpără cu bani. Ea le dă “peşchire” (prosoape), pe care le leagă după cap şi le poartă tot timpul cât ţine nunta. La sfârşit, se răscumpără de mireasă, sub formă de licitaţie. Înainte de plecare din curtea miresei, aceasta îşi ia rămas bun de la cei dragi, apoi pleacă la biserică, însoţită de toţi nuntaşii. După ceremonia religioasă, în momentul ieşirii mirilor din biserică, mireasa aruncă peste cap un măr cu bani sau numai bani, spre bucuria copiilor din împrejur; muzicanţii cântă “La mulţi ani!”, apoi întreg alaiul se îndreaptă spre casă. Ajungând la casa mirelui, trăsura cu mireasa sa şi cu naşul, după ce închină cu socrul mare şi ceilalţi nuntaşi, care au coborât din trăsuri, de trei ori ies la stradă, zicând unii către alţii: “Sănătate!”...”cale-ntoarsă!”. Intrând a treia oară în curte, socrul mare coboară mireasa şi o dăruie cu bani, iar ea îi sărută mâna şi-i leagă un “ştergar” după cap. O primeşte, apoi, soacra cu pâine şi lumina aprinsă; îi dăruie bani, iar ea îi sărută şi ei mâna, după care îi leagă un ştergar după cap. Spre ziuă, se desparte părul miresei, la care lucru şi mirele ia parte, cu un piepten pentru lână. Din acest moment, femeia nu mai are voie să poarte părul atârnat în cozi. Tot acest ceremonial era acompaniat de orchestră, care cânta un cântec de jale. Spre ziuă, după ce mireasa e pieptănată, soacra mare o înveleşte, în cântatul nuntaşilor. Intră învălită, sărută mâna naşului şi la nuntaşi, care o dăruiesc cu bani, iar ea dăruieşte naşilor, giverilor şi giveriţelor: cârpe, pânză, batiste. În sfârşit, întreaga nuntă petrece naşul până acasă, după care nunta se termină.

e) Înmormântarea: Când moare cineva, un membru al familiei merge la clopotar (“crâsnic”) pentru a trage clopotele (“zvoanele”). Cei rămaşi acasă spală corpul mortului cu apă rece sau călduţă, în care se pune puţin var, apoi îl îmbracă şi i se înţeapă la piept în cămaşă un ac nefolosit cu vârful în sus. Se aşează între ferestre, aprinzându-se lumânări, dar fără pereche. I se ocolesc cu un fir negru de lână, de trei ori, picioarele. Seara se cheamă preotul, care împreună cu un cantore (cântăreţ bisericesc) oficiază serviciul religios pentru “ieşirea sufletului”, după care se dă o cină la cei ce stau la priveghiu – fiertură cu trei pogăci. În dimineaţa înmormântării se dă mâncare groparilor. La înmormântarea propriu-zisă se oficiază un scurt serviciu religios în curte, răspunsurile la

��

cântările preotului, făcându-le cantorele (cântăreţul bisericesc) sau corul bisericesc. Pe drum, până la biserică, corul interpretează cântece specifice pentru înmormântare, iar la colţuri de străzi realizează răspunsuri la “ectenie”. În biserică se oficiază slujba religioasă, specifică înmormântării. Pe drum, până la cimitir, corul bisericesc îşi continuă activitatea propriu-zisă. După înmormântare, se face “o pomană”, unde sunt invitaţi, pe lângă preot şi cântăreţi şi cei care au participat efectiv la înmormântare, având diverse sarcini: la steaguri (aproximativ 5 persoane); groparii (4+1); cel care duce crucea; cel care poartă cădelniţa; cea care duce traista cu colaci; uneori – cel care duce mortul cu căruţa bisericii şi clopotarul. La pomană mai participă vecini, rudenii etc. În ziua următoare, membrii familiei merg la cimitir. În drum spre cimitir nu au voie să vorbească nimic, doar la întoarcere au acest drept. La 9 zile, 6 săptămâni, 6 luni, 1 an se fac pomeni. De menţionat că la pomana de 6 săptămâni se dau haine de pomană unei persoane, precum şi alte obiecte folosite de cel decedat în timpul vieţii: scaun, prosop, piaptăn etc. Tot la 6 săptămâni, cei care au posibilităţi materiale, fac “un parastas” la biserică. Tot până la 6 săptămâni, de obicei o fată din vecini, sau un băiat, în fiecare dimineaţă pleacă la fântână (sau pompă) cu două ulcioare “să tragă izvorul”.

8. Administraţia publică locală:

8.1. Structura Administraţiei Publice Locale

Structura administraţiei publice este reprezentată la nivel local de primăriilor celor 3 oraşe cuprinse în cadrul Microregiunii şi a celor 11 comune. Administrarea locală se împarte între primar (puterea executivă) şi consiliul local (puterea legislativă locală). Organigrama fiecărei localităţi variază în principal în funcţie de mărimea localităţii şi resursele bugetului local. De remarcat este faptul că la nivelul tuturor localităţilor din Microregiune există câte un promotor local, care se ocupă de iniţierea şi implementarea unor programe de dezvoltare locală şi comunitară. Conform alegerilor din anul 2004, structura Consiliilor Locale din unităţile componente ale Microregiunii era următoarea:

�0

LOCALITATEA PD PNL PSD PRM PNTCD UDMR

BANLOC � � � � � BIRDA � � � 2

CIACOVA 2 � � DENTA � 2 � � � �DETA � 2 � � 2

GATAIA � 2 2 � �GIERA � � � �

GHILAD 2 � � JAMU MARE � � �

JEBEL � 2 � � LIEBLING � 2 � LIVEZILE 2 2 � � � PADURENI 2 � � MORAVITA � 2 � �

VOITEG � � �

LOCALITATEA INDEP. PER PP PC FDR PNG

BANLOC BIRDA

CIACOVA � DENTA DETA � �

GATAIA GIERA �

GHILAD JAMU MARE

JEBEL 2 � LIEBLING � LIVEZILE � �PADURENI � MORAVITA � �

VOITEG

��

8.2. Varietatea cooperărilor la nivel inter-regional, naţional si internaţional

În cadrul Microregiunii Timiş Torontal, primăriile şi consiliile locale sunt parte la Asociaţia oraşelor şi comunelor din România, aici regăsind filiala Uniunii Bulgare din Banat, Filiala Forumului German, diferite asociaţii comunitare care au ca scop principal dezvoltarea rural - comunitară, a protecţiei femeii şi copilului, a persoanelor dezavantajate, a problemelor de protecţie a mediului şi realizarea infrastructurii pentru protejarea mediului înconjurător, promovarea şi sprijinirea tineretului, dezvoltarea unui cadru propice comunicării interetnice. În ultimii ani, la nivelul Microregiunii Timiş-Toronatal au fost desfăşurate mai multe proiecte în parteneriat, în colaborare şi cu finanţare din partea unor diferite structuri naţionale şi internaţionale. O colaborare de succes este cea desfăşurată cu Centrul de Asistenţă Rurală din Timişoara, promotor al promotorilor locali şi factor important în susţinere Grupurilor de Acţiune Locală (GAL-uri).

Partea a II-a: ANALIZA SWOT A MICROREGIUNII TIMIŞ-TORONTAL:

1. Delimitare conceptuala

Analiza SWOT reprezintă o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor care a fost creată şi utilizată de întreprinderi ca instrument de formulare a strategiilor.

Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum şi identificarea alternativelor strategice. Astăzi, analiza SWOT este aplicată în cadrul analizei teritoriului şi este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în cadrul administraţiilor publice.

Înainte de a începe o analiză SWOT este absolut necesară prezentarea unei descrieri a cadrului general al situaţiei existente pentru ca în cadrul discuţiilor toţi participanţii să aibă o “bază comună”.

Această etapă preliminară reprezintă un element fundamental din moment ce, de cele mai multe ori, persoanele active de la nivel comunităţii

�2

dispun de o informare asimetrică şi au viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare.

Tehnica SWOT de discuţie/analiză şi cercetare se bazează pe metoda “brainstorming”-ului, care s-ar traduce printr-o discuţie între persoanele implicate în activitatea de elaborare a strategiei.

Analiza SWOT se bazează pe următoarele elemente: puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări.

Ce înseamnă un punct tare pentru o comunitate? Aceasta este o întrebare fundamentala la care trebuie să se răspundă. Dintr-o analiză a indicatorilor comunităţii pot rezulta o întreagă gamă de puncte tari. Acestea pot fi “puncte tari-grele (hard)” şi “puncte tari-uşoare (soft)”. Dacă, în mod normal, primele se identifică destul de repede, celelalte se conturează prin discuţii ulteriore sau din activităţi de cercetare.

Al doilea parametru îl reprezintă punctele slabe. Aflate la polul opus faţă de punctele tari, acestea reprezintă slăbiciunile cadrului local. Şi în cazul analizei punctelor slabe este posibil să facem distincţia între “puncte slabe-grele” şi “puncte slabe-uşoare

Al treilea parametru se referă la zona oportunităţilor. Acestea pot fi studiate şi discutate doar dacă o alegere preliminară a fost proiectată. In acest stadiu, se impune o nouă descriere, mult mai clară persoanelor implicate.

Ar putea exista probleme în cadrul analizei dacă punctele tari şi oportunităţile se suprapun. Există o diferenţă clară între aceşti doi parametri. O regulă simplă, dar folositoare pentru o analiză SWOT corectă, este aceea de a verifica dacă există o distincţie clară între punctele tari şi oportunităţi. Ameninţările includ implicaţiile negative ale măsurilor adoptate. Analiza oportunităţilor şi a ameninţărilor implică un melanj al efectelor interne şi externe ale politicii. Efectele externe pot genera într-un fel ameninţări. În analiza SWOT nu exista o corespondenta exclusiva intre puncte tari si oportunităţi, pe de o parte, si puncte slabe si ameninţări pe de alta parte. Uneori, unele elemente de forţa pot conduce la ameninţaţi într-un scenariu “ după politică”. Punctele tari şi punctele slabe sunt concepte “statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, într-o perioadă determinată de timp = CEEA CE EXISTĂ. Oportunităţile şi ameninţările au în vedere viitorul, şi se referă la

��

alegerile pe care le au de făcut persoanele implicate în procesul de planificare = CEEA CE VA FI. Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent de acţiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente:

• construieşte pe Punctele Tari, • elimină Punctele Slabe, • exploatează Oportunităţile, • îndepărtează Ameninţările.

��

5. Analiza SWOT pentru domeniile: Cadrul natural, Mediul, Populaţia, Infrastructura

PUNCTE TARI: PUNCTE SLABE:Cadrul natural:Poziţionarea geografică în apropierea oraşului Timişoara, frontierei cu Serbia şi Ungaria şi la intersecţia unor importante zone transfrontaliere (DKMT);Rezerve bogate de apă (Timiş, Moraviţa, Bîrzava) şi a pânzei freatice;Fauna şi flora deosebit de diversificată.Mediul:Climă temperat-continentală;Prezenţa resurselor naturale: păduri, gaz metan de sondă, ape geotermale, faună.Proiectul în derulare Eco-Ciacova privind gestionarea deşeurilor.Populaţia:Existenţa unei tendinţe de creştere a populaţiei în perioada 2005 – 2006. Astfel că în această perioadă populaţia la nivelul Microregiunii a crescut de la 46.372 locuitori la 49.691 locuitori (tendinţa de creştere a populaţiei se regăseşte la nivelul fiecărei localităţi);Existenţa unei culturi multietnice şi a unei compoziţii etnice diferite între localităţile Microregiunii. Procentul de români din totalul populaţiei variază de la 91,27% în localitatea Jebel la 60,98% în localitatea Denta (date valabile pentru anul 2002 de la Recensământ). Principalele minorităţi etnice la nivelul Microregiunii sunt: unguri, germani, sârbi şi rromi;

Cadrul natural:Relieful deloc variat, cu un număr mai redus de peisaje;Mediul:Probleme legate de managementul deşeurilor menajere şi industriale, precum şi de alimentarea cu apă şi canalizarea;Sisteme necorespunzătoare de epurare a apelor;Folosirea ne-corespunzătoare a resurselor naturale, în special a gazelor naturale, fapt ce se traduce şi printr-o reţea insuficient dezvoltată de alimentare cu gaz la nivelul Microregiunii;Populaţia:Migrarea tinerilor cu diverse grade de pregătire profesională în străinătate sau în zone mai dezvoltate economic (Timişoara);Migraţia către această zonă este aproape inexistentă;Nivelul scăzut al veniturilor şi sărăcirea populaţiei rurale;Nivel redus de asociere la nivelul societăţii, fapt exprimat prin existenţa unui număr redus de organizaţii neguvernamentale.

��

PUNCTE TARI: PUNCTE SLABE:Grad de convieţuire armonioasă a diferitelor confesiunii, regăsindu-se preponderent următoarele: ortodoxă, luterană, reformată, neoprotestantă, romano-catolică etc.Infrastructură:Poziţionarea geografică la intersecţia unor importante zone transfrontaliere;Existenţa electricităţii în întreaga Microregiune;Reţeaua de telefonie fixă şi mobilă cu acoperire pentru toţi operatorii cunoscuţi din România;Reţeaua de transport rutieră şi feroviară este dezvoltată, însă este învechită;Existenţa unei importante lungimi de drumuri asfaltate;Toate primăriile sunt conectate la internet;Număr mare de benzinării, care există în majoritatea localităţilor din Microregiune.Învăţământ şi sănătate:Existenţa în Microregiune a 3 spitale, unul în fiecare dintre cele trei oraşe;Existenţa unui număr de 3 licee: Deta, Gătaia şi Ciacova;Fiecare comună dispune de şcoală generală I-VIII şi fiecare sat de şcoală I-IV;Transport asigurat pentru elevi;Predarea unor materii în limba minorităţilor etnice.

Infrastructura:Lipsa de canalizare şi alimentare cu apă în majoritatea localităţilor rurale;Căile rutiere şi feroviare necesită lucrări de modernizare;Discrepanţă între mediul rural şi urban.Învăţământ şi sănătate:O parte semnificativă din personalul didactic şi cel medical face naveta în aceste localităţi;Lipsa de experienţă a cadrelor didactice şi frecventele schimbări de personal;Imposibilitatea de a asigura cadrelor medicale şi didactice spaţii de locuit;Dificultatea populaţiei rurale de a avea acces la cursurile de formare organizate în afara localităţilor;Oferta de calificare/reconversie este slab dezvoltată şi nu există concurenţă între ofertanţii de formare, care reduce atractivitatea pentru investitori.Servicii insuficient diversificate pentru categoriile marginalizate (există un singur cămin de bătrâni la Ciacova). Acest aspect devine deosebit de important având în vedere că în conformitate cu noul mod de organizare a serviciilor sociale, primăriilor locale revine responsabilitatea de a oferi servicii sociale primare, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş având responsabilitatea de a asigura servicii sociale de specialitate.

��

PUNCTE TARI: PUNCTE SLABE:Agricultură:Poziţionarea geografică într-o zonă de câmpie, fapt ce este favorabil activităţilor agricole;Ponderea mare a suprafeţei agricole, fertilitatea solului, climat favorabil influenţat de clima temperat continentală şi tradiţia zonei în domeniul agriculturii;Folosirea pe scară redusă a substanţelor chimice pe terenurile agricole;Potenţial ridicat pentru creşterea animalelor;Industria:Experienţă şi tradiţie în prelucrarea lemnului;Scăderea numărului de şomeri înregistraţi în perioada 2004-2006, numărul acestora scăzând de la 792 la 725 de persoane;Turism:Bună accesibilitate internaţională datorită aeroportului internaţional din Timişoara:Mijloace de transport diversificate;Păstrarea unor vechi tradiţii culturale (rugi şi nedee);Existenţa unor vestigii cultural-istorice cu puternic potenţial turistic (Castelul de la Banloc, Mănăstirea “Sf. Iosif” de la Partoş, Castelul de la Ciacova, Mănăstirea Săracă de la Gătaia, Conacul Mocioni, Biserica Cimitirului Cebza (Monument istoric), Mănăstirea Sfintei Cruci din Cebza (aşezământ monahal),etc;

Agricultura:Efecte negative produse în ultimii ani de către inundaţii;Grad scăzut de vegetaţie forestieră în cadrul ocoalelor silvice;Creşterea suprafeţelor agricole lăsate necultivate;Experienţa şi dorinţa scăzută de asociere în rândul producătorilor agricoli;Folosirea metodelor tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi lipsa unor oferte de calificare pentru domeniul agricol (Liceul Agricol de la Ciacova a fost închis);Dezvoltarea insuficientă a industriei de prelucrare a laptelui şi a cărnii.IndustriaConcentrarea sectorului industrial şi a unor servicii în 2 locaţii importante (Deta şi Gătaia);Număr redus de întreprinderi mici şi mijlocii şi declinul cooperativelor meşteşugăreşti;Lipsa suportului pentru încurajarea iniţiativei antreprenoriale locale.Dezvoltarea necorespunzătoare a infrastructurii de afaceri;Turism:Relieful deloc variat oferă puţine oportunităţi turistice;Agro-turismul slab dezvoltat în zonă; Lipsa de cunoştinţe a populaţiei din mediul rural privind posibilităţile de practicare a turismului rural;

�7

PUNCTE TARI: PUNCTE SLABE:Existenţa în Deta a unui ştrand geotermal cu proprietăţi deosebite, insuficient valorificate;Posibilitatea practicării vânatului şi pescuitului în mod organizat;Ofertă gastronomică deosebit de diversificată.

Posibilităţi reduse de cazare în Microregiune (un hotel de 2 stele la Deta);Slaba mediatizare a punctelor de atracţie turistică, lipsa de informaţii turistice şi a hărţilor în limbile de circulaţie internaţională;Fonduri locale insuficiente pentru refacerea obiectivelor turistice.

OPORTUNITĂŢI: AMENINŢĂRI:Cadru natural:Poziţionare geostrategica avantajoasă faţă de ţările din Uniunea Europeană.Mediu:Programe comunitare de susţinere a protecţiei mediului privind gestionarea deşeurilor şi epurarea apelor uzate;Grad de poluare a mediului scăzut.Populaţie:Existenţa unei reţele active de promotori locali;Colaborarea strânsă cu persoane emigrate în străinătate datorată condiţiilor istorice;Interesul firmelor multinaţionale pentru forţa de muncă zonală, prin crearea de noi locuri de muncă în localităţile Microregiunii sau prin acordarea de facilităţi (transport);

Cadrul natural:Limitarea oportunităţilor de colaborare cu Serbia datorate existenţei sistemului de vize;Instabilitate legislativă în Serbia.Mediu:Probabilităţi crescute de apariţie a unor fenomene naturale precum inundaţii, cutremure.Populaţie:Existenţa limitată a unor informaţii structurate cu privire la nivelul şomajului ne-înregistrat şi în ceea ce priveşte extinderea fenomenului de muncă la negru; Migraţia forţei de muncă calificate către marile oraşe, unde există mai multe oportunităţi de angajare şi dezvoltare a carierei;Necunoaşterea unei limbi străine şi a cunoştinţelor de operare PC, fapt ce limitează accesul la programe europene.

��

OPORTUNITĂŢI: AMENINŢĂRI:Agricultura:Posibilitatea cultivării de plante speciale;Legea exploataţilor agricole care favorizează dezvoltarea asociaţiilor agricole în scopul exploatării intensive a terenului;Industrie:Creşterea numărului de investitori şi posibilitatea externalizării unor unităţi productive în zonele apropiate de marile oraşe (dintre principalele cauze amintim criza a forţei de muncă în judeţul Timiş, costuri ridicate ale chiriei la oraş);Accesibilitatea fondurilor structuraleOferirea unor facilităţi fiscale investitorilor şi acces gratuit la utilităţi.Învăţământ şi sănătate:Existenţa oportunităţilor de finanţare oferite prin FSE pentru întregul capital umanProcesul de descentralizare a va permite demararea unor iniţiative locale Turism:Existenţa unor spaţii publice (cămine şi centre culturale) care pot fi folosite în vederea dezvoltării unor activităţi (exemplu: dezvoltarea unor centre de formare, centre de petrecere a timpului liber etc.).

Agricultura:Calificarea personalului de exploatare a utilajelor agricole;Proceduri complicate de obţinere a unor autorizaţii, certificate, informaţii.Industrie:Creşterea nivelului de salarizare şi criza forţei de muncă pot determina mutarea firmelor în alte regiuni;Posibilităţi reduse de adaptare a agenţilor economici locali la condiţiile de calitate impuse de Uniunea Europeană;Instabilitatea legislaţiei româneşti în domeniul de afaceri şi politică fiscală.Învăţământ şi sănătate:Degradarea dotărilor instituţiilor de educaţie şi investiţii limitate în acest domeniu;Nivel scăzut al salariilor din învăţământ şi resurse limitate pentru atragerea tinerilor la sate;Turism:Catastrofele naturale pot prejudicia unele dintre obiectivele turistice;Practicarea unui turism necontrolat poate conduce la distrugerea florei şi faunei.

��

3. Concluzii finale

Conform datelor prezentate în analiza SWOT se constată existenţa unor numeroase resurse la nivelul Microregiunii, care pot reprezenta adevărate puncte tari în raport cu construirea unor viitoare strategii de dezvoltare. Aşa cum am văzut, o serie de resurse interne ale teritoriului sunt potenţate prin prezenţa unor numeroase oportunităţi externe, de care este bine să se ţină seama în viitoarele planificări strategice. Astfel, la categoria premizelor pozitive, amintim în principal: situare favorabilă în zona de vest a ţării, zonă transfrontalieră, multiculturalitate şi interferenţă etnică, necropolele şi aşezările, bisericile şi ansamblurile mănăstireşti, arhitectura urbană zonală, posibilităţi de tratare datorate apelor geotermale, servicii dezvoltate, şomaj scăzut, infrastructură rutieră, feroviară şi de radiotelecomunicaţii dezvoltată, agricultură în general dezvoltată, reţea hidrografică şi faună, floră bine reprezentată, climă favorabilă. În ceea ce priveşte punctele slabe şi ameninţările cu care se confruntă acest teritoriu amintim: concentrare şi slaba dezvoltare a sectorului industrial, turismul şi agroturismul slab dezvoltat şi promovat, densitate scăzută a populaţiei, migrarea către zonele şi sectoarele dezvoltate a cadrelor medicale şi didactice, a locuitorilor, zone cu risc ridicat (inundaţii, cutremure). Este necesar ca în strategia care va fi dezvoltata sa se asigure un echilibru între investiţiile active ( cele care produc o valoare adăugată şi sunt premise pentru dezvoltări ulterioare) şi investiţii pasive care sunt orientate câtre aspecte care prezintă un risc si necesita o intervenţie urgentă pentru a preveni situaţiile de criză majora. Astfel în strategie de maximă importanţă sunt axele prioritare care vizează asigurarea unui potenţial de dezvoltare – creştere economică atât prin facilitarea investiţiilor, creşterea atractivităţii microregiunii, prin încurajarea spiritului antreprenorial local cât şi prin creşterea competitivităţii forţei de muncă (Axele 1 şi 3) Axa 4 vizează valorificarea potenţialului agricol şi turistic existent, un potenţial nevalorificat pană acum, dar care oferă oportunităţi de demararea unor afaceri inovative rentabile pe termen mediu. Axa 2 vizează măsuri de ameliorare a infrastructurii locale în diferitele sectoare, condiţie necesară pentru realizarea masurilor cuprinse în celelalte axe.

70

Partea a III- a: STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO - ECONOMICA A MICROREGIUNII TIMIS TORONTAL

Strategia de dezvoltare a microregiunii Timiş-Torontal este rezultatul eforturilor tuturor actorilor direct implicaţi în dezvoltarea durabilă a comunităţilor şi localităţilor componente ale microregiunii în perioada 2007-2013. Astfel, acest document strategic are în vedere atât nevoile explicite şi aşteptările implicite ale locuitorilor din comunităţile ce formează microregiunea Sântana, cât şi efortul autorităţilor locale de a gestiona cât mai eficient resursele umane şi materiale disponibile pentru dezvoltarea microregiunii, dar şi de a fructifica cât mai eficient oportunităţile create prin apartenenţa României la Uniunea Europeană şi, în acest context, accesul la o serie de instrumente de reducere a disparităţilor de dezvoltare.

Acest document strategic are la bază şi integrează o serie de documente strategice şi studii realizate la nivel local, regional, naţional şi european. Punctul de plecare al Strategiei prezente îl constituie documentele strategice elaborate de reprezentanţii comunităţilor din microregiune, iar cadrul regional este definit de Strategia Judeţului Timiş, Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Timiş şi respectiv Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013.

1. Obiectiv general: Ţinând cont de cadrul strategic enunţat mai sus, cât şi de concluziile analizei socio-economice şi a analizei SWOT prezentate în primele două secţiuni ale acestui document, din care rezultă că micoregiunea prezintă un potenţial pentru creştere economica, un potenţial pentru dezvoltare in toate sectoarele socio-economice, deţine un capital uman ce poate fi valorificat, are capacitatea demonstrata de administrarea resurselor existente si a celor atrase, Strategia de dezvoltare a microregiunii Timiş-Torontal îşi propune următorul OBIECTIV GENERAL:Microregiuea va deveni un spaţiu care asigură condiţii optime pentru creşterea calităţii vieţii locuitorilor, dezvoltând o economie locală care valorifică resursele existente şi atrage resurse suplimentare, valorifică capitalul uman devenind un pol al dezvoltării pentru zona dintre Timişoara şi graniţa cu Serbia, un spaţiu care maximizează poziţia geostragegică.

7�

2. Obiective specifice pentru îndeplinirea opţiunilor strategice:

Pentru realizarea OBIECTIVULUI GENERAL au fost identificate o serie de OBIECTIVE SPECIFICE pentru dezvoltarea microregiunii Timiş Torontal care vizează:

o infrastructura microregiunii o calitatea mediului o încurajarea mediului de afaceri, creşterea atractivităţii pentru

investitori si diversificarea economica o investiţii in valorificarea potenţialului turistic o investiţii in resursele umane prin educaţie, calificare si servicii

suport o valorificarea potenţialului agricol o intervenţii pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii in mediul rural, si

creşterea gradului de urbanizare a micoregiunii.

Aceste obiective vor fi realizate în perioada 2007-2013 prin conceperea şi implementarea de proiecte de dezvoltare care se vor sprijini pe accesarea fondurilor europene şi fondurile locale şi naţionale.

3. Axele prioritare şi domeniile de intervenţie:

AXELE prioritare care definesc strategia microregiunii Timiş-Torontal suntAxa 1. Dezvoltarea mediului de afaceri Axa 2. Îmbunătăţirea infrastructurii micro-regiunii Axa 3. Valorificarea şi dezvoltarea capitalului uman Axa 4. Dezvoltarea potenţialului agricol si turistic

Priorităţile prevăzute în Strategia microregiunii Timiş- Torontal sunt compatibile cu domeniile de intervenţie stabilite în cadrul Programului Operaţional Regional şi a Programelor Operaţionale Sectoriale: Creşterea Competitivităţii Economice, Infrastructura de Transport, Infrastructura de Mediu, Dezvoltarea Resurselor Umane, Dezvoltarea Capacităţii Administrative.

Cele patru axe au fost definite având în vedere cerinţa ca să se asigure

72

o dezvoltare durabilă prin Axa 1. Dezvoltarea unui mediu sănătos de afaceri, valorificând prin Axa 4. potenţialul agricol si turistic, pentru care o condiţie necesară este Axa Îmbunătăţirea infrastructurii microregiunii şi în sfârşit toate acestea se pot realiza pentru şi prin resursele umane vizate prin Axa 2. valorificarea şi dezvoltarea capitalului uman.

In vederea realizării celor propuse prin aceasta strategie, se vor dezvolta pentru fiecare axă strategică proiecte concrete şi se va urmări implementarea acestora. O condiţie necesara pentru succesul dorit este susţinerea colectiva a strategiei ceea ce poate fi asigurat prin Asociaţia micro-regiunii Timiş-Torontal precum si prin structurile de implementare care se vor constitui pentru proiectele majore

In continuare vom prezenta structura de operaţii grupate in Domenii de intervenţie pentru fiecare axă strategică.

7�

Axa

1. D

ezvo

ltare

a m

ediu

lui d

e af

acer

i

DO

ME

NII

DE

INT

ER

VE

NT

IEO

PER

AŢ

II

Inve

stiţi

i int

erne

si e

xter

ne in

ved

erea

cre

şter

ea

atra

ctiv

ităţii

mic

rore

giun

ii pe

ntru

dez

volta

rea

afac

erilo

r

-încu

raja

rea

inve

stiţi

ilor e

xter

ne, p

rin fa

cilit

aţi s

i ofe

rta d

e fo

rţa

de m

unca

com

petit

iva.

Încu

raja

rea

spiri

tulu

i ant

repr

enor

ial

loca

l- f

acili

taţi

ofer

ite p

entru

con

stru

cţii

com

erci

ale

în z

ona

cent

urii

Det

a C

reşt

erea

con

tribu

ţiei s

ecto

rulu

i priv

at la

dez

volta

rea

pote

nţia

lulu

i eco

nom

ic-o

ferir

ea d

e su

port

si a

sist

enta

de

tip c

onsu

ltanţ

ă şi

info

rmaţ

ii pe

ntru

cre

are

de

IMM

-uri

- sup

ort p

entru

cre

şter

ea c

ompe

titiv

ităţii

IMM

-uril

or e

xist

ente

M

enţin

erea

/cre

şter

ea c

ompe

titiv

ităţii

şi a

niv

elul

ui d

e oc

upar

e in

uni

tăţil

e ec

onom

ice

exis

tent

e

-sup

ort p

entru

uni

tăţil

e ex

iste

nte

pent

ru a

-si p

ăstra

pro

ducţ

ia

cel p

uţin

la n

ivel

ul e

xist

ent

-sup

ort p

entru

uni

tăţil

e ca

re lu

crea

ză su

b ni

velu

l cap

acită

ţilor

–

unită

ţile

din

dom

eniu

l in

dust

riei

alim

enta

re

7�

Axa

2. Î

mbu

nătă

ţirea

infr

astr

uctu

rii m

icro

-reg

iuni

i şi

a se

rvic

iilor

pen

tru

popu

laţie

DO

ME

NII

DE

INT

ER

VE

NT

IEO

PER

AŢ

II In

fras

truct

ura

de tr

ansp

ort r

utie

r Re

abili

tare

a şi

îmbu

nătă

ţirea

infr

astr

uctu

rii d

e tr

ansp

ort r

utie

r al

mic

rore

giun

ii -le

gătu

ra ru

tiera

cu

Tim

işoa

ra-le

gătu

ra tr

ansf

ront

alie

ra c

u Se

rbia

-le

gătu

ri cu

loca

lităţ

ile d

in m

icor

egiu

ne (D

eta,

Gră

nice

ri,C

iaco

va ,

Den

ta

,Opa

tita

, Ghi

lad,

Liv

ezile

, Dol

aţi)

-asi

gura

rea

acce

sulu

i la

atra

cţiil

e tu

ristic

e şi

exp

loat

ări f

ores

tiere

-legă

turi

cu a

erop

ortu

l Tim

işoa

raR

eabi

litar

e tro

tuar

e si

con

stru

ire d

e po

duri:

Den

ta

Rea

lizar

e de

pis

te p

entru

bic

icliş

ti: D

eta

Infr

astru

ctur

a de

tran

spor

t fer

ovia

rRe

abili

tare

a şi

îmbu

nătă

ţirea

infr

astr

uctu

rii d

e tr

ansp

ort f

erov

iar

-Mod

erni

zare

a şi

reno

vare

a gă

rilor

si a

sigu

rare

a un

or le

gătu

ri ra

pide

pe

cale

fe

rata

cu

Tim

işoa

ra si

Ser

bia

(Cia

cova

, O

bad

)In

fras

truct

ura

de m

ediu

Alin

iere

a la

nor

mel

e U

E în

dom

eniu

l cal

ităţii

med

iulu

i pri

n in

vest

iţii î

n in

fras

truc

tură

ast

fel:

Man

agem

entu

l deş

euril

or re

aliz

at p

rin d

etal

ii co

ncre

te in

func

ţie d

e pl

anur

ile

regi

onal

e, ju

deţe

ne

- a

pe re

zidu

ale,

deş

euri

men

ajer

e (G

răni

ceri,

Liv

ezile

, Dol

aţ e

tc. )

- am

enaj

ări f

unci

are

In lo

calit

ăţile

: Det

a 6

km

can

aliz

are,

24

km re

ţea

de a

pa, O

patit

a 6

km )

7�

DO

ME

NII

DE

INT

ER

VE

NT

IEO

PER

AŢ

IIIn

fras

truct

ura

soci

ală

Susţ

iner

ea şi

dez

volta

rea

infr

astr

uctu

rii s

ocia

le- I

nves

tiţii

în in

fras

truct

ura

soci

ală

a un

ităţil

or şc

olar

e în

ved

erea

form

ării

iniţi

ale

şi c

ontin

ue –

(Cia

cova

, D

eta

)-in

vest

iţii i

n ce

ntre

le e

xist

ente

pen

tru b

atrâ

ni, c

a o

ofer

ta n

u nu

mai

pen

tru

mic

rore

giun

e -R

eabi

litar

e că

min

e cu

ltura

le şi

bib

liote

ci în

spaţ

iul r

ural

Inve

stiţi

i in

reab

ilita

rea

clăd

irilo

r cu

valo

are

artis

itică

şi d

in p

atrim

oniu

l cu

ltura

l (C

iaco

va)

Înfii

nţar

ea u

nui c

entru

de

form

are

prof

esio

nală

a a

dulţi

lor l

a ni

vel m

icro

regi

onl

-Cre

area

unu

i cen

tru d

e zi

pen

tru c

ateg

orii

cu n

evoi

spec

iale

- co

pii,

pers

oane

cu

diz

abili

tăţi

etc.

U

tilită

ţi şi

serv

icii

publ

ice

Mod

erni

zare

a şi

com

plet

area

dot

ărilo

r pub

lice

de b

ază

din

reţe

aua

de

loca

lităţ

i ale

mic

oreg

iuni

iIlu

min

atul

pub

lic. D

enta

Pr

omov

area

mic

rore

giun

ii pr

in si

te p

ropr

iu si

real

izar

ea u

nui s

iste

m d

e co

mun

icar

e in

car

ul m

icro

regi

unii

Rea

bilit

are

şi e

xtin

dere

reţe

le d

e ap

ă şi

can

al (

20 k

m C

iaco

va. D

enta

Det

a)-e

xtin

dere

a si

mod

erni

zare

a re

ţele

lor d

e ga

ze n

atur

ale

(Cia

cova

,Det

a )

-Rea

bilit

area

şi m

oder

niza

rea

sist

emul

ui d

e te

rmofi

care

Div

ersi

ficar

ea se

rvic

iilor

ban

care

si c

reşt

erea

aco

perir

ii ce

rerii

la n

ivel

ul

mic

rore

giun

ii (C

iaco

va )

Asi

gura

rea

acce

sulu

i loc

uito

rilor

la se

rvic

ii pu

blic

e de

foar

te b

una

calit

ate

:C

abin

ete

med

ical

e (M

aced

onia

, Pet

rom

an, O

bad

)

7�

Axa

3. V

alor

ifica

rea

şi d

ezvo

ltare

a ca

pita

lulu

i um

an

DO

ME

NII

DE

INT

ER

VE

NT

IEO

PER

AŢ

IIFo

rta d

e m

unca

act

iva

– fo

rmar

ea

prof

esio

nală

con

tinuă

a a

dulţi

lor

Cre

şter

ea c

ompe

titiv

ităţii

forţe

i de

mun

ca a

ctiv

e di

n m

icro

regi

une

prin

ofe

rta d

e pr

ogra

me

de p

erfe

cţio

nare

, cal

ifica

re, r

ecal

ifica

re p

entru

pop

ulaţ

ia o

cupa

ta, d

ar

care

are

un

nive

l al c

ompe

tent

elor

insu

ficie

nt d

in p

ersp

ectiv

a ce

rinţe

lor v

iitoa

re ;

prog

ram

e co

mpl

ete

de fo

rmar

e pr

ofes

iona

la c

ontin

ua c

u fin

anţa

re d

in F

SE A

xa 2

do

m in

terv

enţie

2.3

. si

Axa

3C

rear

ea u

nui c

entru

de

info

rmar

e a

locu

itoril

or c

u pr

ivire

la c

reşt

erea

gra

dulu

i de

ocup

are

si a

com

petit

ivită

ţii a

cest

ora:

Det

a A

sigu

rare

a ca

lifică

rilor

de

baza

cer

tifica

rea

com

pete

ntel

or fe

mei

lor c

are

sunt

an

gaja

te, d

ar n

u au

cer

tifica

te d

e ca

lifica

re, s

i sun

t exp

use

unui

risc

de

a-si

pie

rde

locu

l de

mun

ca, f

ără

sa a

ibă

şans

a de

a se

ang

aja

in li

psa

califi

cării

si a

vâr

stei

Form

area

iniţi

ala

a tin

erilo

r D

ezvo

ltare

a un

ei o

ferte

de

educ

aţie

si fo

rmar

e pr

ofes

iona

la c

omun

a la

niv

elul

m

icro

regi

unii

prin

col

abor

area

din

tre u

nită

ţile

şcol

are

si a

utor

ităţil

e pu

blic

e lo

cale

pen

tru a

real

iza:

- o a

naliz

a a

cere

rii v

iitoa

re d

e ca

lifică

ri si

edu

caţie

- u

n so

ndaj

pen

tru in

vest

igar

ea a

ştep

tăril

or b

enefi

ciar

ilor-

elev

i si p

ărin

ţi-e

labo

rare

a un

ei o

ferte

com

plem

enta

re a

le u

nita

rilor

exi

sten

te-u

n pr

ogra

m d

e as

ista

re a

resu

rsel

or u

man

e di

n ed

ucaţ

ie p

entru

a im

plem

enta

of

erta

ela

bora

ta

Fina

nţar

e: F

SE a

xa 1

si a

xa 2

Cat

egor

ii de

locu

itori

cu p

robl

eme

spec

iale

Abo

rdar

ea in

tegr

ată

a pr

oble

mel

or le

gate

de

mig

rare

a fo

rţei d

e m

unca

: tin

eri c

are

plec

a di

n m

icro

regi

une

sau

chia

r din

tara

, res

pect

iv m

igra

ţia c

ătre

mic

rore

giun

e

Cre

area

unu

i cen

tru d

e fo

rmar

e pr

ofes

iona

la c

ontin

ua si

reca

lifica

re in

Cia

cova

in

con

cord

anta

cu

cere

rea

pieţ

ei m

unci

i pe

ntru

cat

egor

ii so

cial

e de

favo

rizat

e

77

Axa

4. D

ezvo

ltare

a po

tenţ

ialu

lui a

gric

ol si

turi

stic

DO

ME

NII

DE

INT

ER

VE

NT

IEO

PER

AŢ

IIPo

tenţ

ialu

l agr

icol

Valo

rifica

rea

supe

rioar

a a

pote

nţia

lulu

i agr

icol

exi

sten

t prin

:- î

ncur

ajar

ea d

iferit

elor

form

e de

aso

cier

e pe

ntru

dez

volta

rea

firm

elor

de

prel

ucra

re,

depo

zita

re si

val

orifi

care

a p

rodu

selo

r agr

icol

e -s

upor

t pen

tru a

cces

area

sprij

inul

ui c

omun

itar p

entru

agr

icul

tori

– su

bven

ţii, c

redi

te

etc.

prin

biro

u, sa

u pe

rson

al c

are

ofer

ă in

form

aţii

-fac

ilită

ţi pe

ntru

inve

stiţi

i în

agric

ultu

ra- î

n pa

rtene

riat (

ampl

asam

ente

la lo

cul

tere

nulu

i, ut

ilaje

per

form

ante

)-s

upor

t pen

tru d

ezvo

ltare

a u

nui s

ecto

r put

erni

c şi

com

petit

iv d

e cr

eşte

re a

an

imal

elor

(C

iaco

va) c

u ca

pita

l priv

at

-spr

ijin

pent

ru d

ezvo

ltare

a cu

lturil

or e

colo

gice

Pote

nţia

lul t

uris

ticD

ezvo

ltare

a un

ui in

vent

ar a

l pot

enţia

lulu

i şi c

rear

ea u

nui g

rup

de in

iţiat

iva

pent

ru

valo

rifica

rea

aces

tui p

oten

ţial î

n ca

drul

une

i abo

rdăr

i prin

par

tene

riat l

a ni

velu

l m

icro

regi

unii

(Cia

cova

, D

eta

(tras

ee tu

ristic

e, b

rand

-ul m

icro

regi

unii,

mar

ketin

gul

gast

rono

mic

)Pă

stra

rea

tradi

ţiilo

r mul

ticul

tura

le lo

cale

şi v

alor

ifica

rea

aces

tora

pen

tru c

reşt

erea

ca

lităţ

ii vi

eţii

locu

itoril

or şi

a tu

riştil

or

Pote

ntia

l bal

near

si d

e re

cupe

rare

Dez

volta

rea

faci

litaţ

ilor e

xist

ente

de

trata

men

t si r

ecup

erar

e in

tr-un

serv

iciu

co

mpl

ex c

a o

ofer

ta a

mic

rore

giun

ii pe

ntru

ben

efici

ari a

i Reg

iuni

i Ves

t (C

ebza

, M

aced

oani

a)C

rear

ea u

nui c

entru

de

asis

tent

a pe

ntru

gru

puril

e vu

lner

abile

in o

raşu

l Cia

cova

si

înfii

nţar

ea u

nor s

ervi

cii d

e as

iste

nta

mat

erna

la, c

onsi

liere

a p

ărin

ţilor

si p

reve

nire

a ab

ando

nulu

i şc

olar

R

eabi

litar

ea c

ămin

elor

cul

tura

le c

a ce

ntru

de

recr

eere

(inc

lusi

v sa

la d

e sp

ort):

D

enta

, D

eta

7�

4. P

roie

cte

si id

entifi

care

a su

rsel

or d

e fin

anţa

re

Com

una

Titlu

l pro

iect

ului

Dom

eniu

lM

atur

itate

a pr

oiec

tulu

i

Su

rsa

de

finan

ţare

Ora

sul

Stud

iu d

e fe

zabi

litat

e Pr

oiec

t Te

hnic

IMPL

Ecu

nosc

uta

Det

aM

oder

niza

re st

rada

Mar

ases

ti si

Cal

iman

esti

infr

as. R

ux

xx

BL

M

oder

niza

re D

C D

eta-

Opa

tita

infr

as. R

u

x

BL

M

oder

niza

re st

răzi

in D

eta

infr

as. R

ux

x

POR

C

entru

civ

icin

fras

. Ru

x

B

L

Cas

a de

cul

tura

infr

as. C

ul.

x

M

CC

M

oder

niza

re st

atie

epu

rare

inf.

Med

iux

POR

C

oope

rare

tras

nfro

ntal

ieră

RO

-Sb

Cul

tura

-sp

xC

BS

Cia

cova

ECO

-Cia

cova

med

iux

x

PHA

RE

M

oder

niza

re D

Cin

fra.

ru

x

BL

C

anal

izar

e in

Cia

cova

med

iux

POR

St

atie

de

epur

are

med

iux

POR

C

entru

civ

icm

ediu

x

B

L

Mod

erni

zare

stră

ziin

f.ru

x

PO

RG

atai

aPU

Z Zo

na In

dust

riala

I -

la st

adiu

de

aviz

e af

acer

ix

xx

BL

Pu

z Zo

na In

dust

riala

II -

SFaf

acer

ix

BL

. P

uz Z

ona

Civ

ila II

I / S

Faf

acer

ix

BL

R

eabi

litar

e ca

naliz

are

si a

stat

iei d

e ep

urar

e m

ediu

xx

B

L

Asf

alta

re st

razi

in o

raşu

l Găt

aia

infr

ax

xx

BL

R

eabi

litar

ea re

ţele

i de

alim

enta

re c

u ap

am

ediu

xx

B

L

. Mod

erni

zare

ilu

min

at p

ublic

Scu

lea-

avi

zein

fras

xx

B

L

7�

Com

una

Titlu

l pro

iect

ului

Dom

eniu

lM

atur

itate

a pr

oiec

tulu

i

Su

rsa

de

finan

ţare

Ora

sul

Stud

iu d

e fe

zabi

litat

e Pr

oiec

t Te

hnic

IMPL

Ecu

nosc

uta

M

oder

niza

re c

entru

civ

ic- p

roie

ct te

hnic

med

iux

x

BL

Ex

tinde

re re

tea

alim

enta

re c

u ap

a sa

te

med

iux

x

BL

A

sfal

tare

Sem

lacu

l Mar

e- G

herm

an- S

Fin

fras

x

B

L

Dal

are

str.T

. Vla

dim

iresc

u-ex

ecut

iein

fras

xx

xB

LB

anlo

cC

anal

izar

e in

Ban

loc

med

iux

xx

OG

7

DC

Ban

loc-

Soca

infr

a

x

BL

R

eabi

litar

e re

tea

apa

Ban

loc

med

iux

FED

AR

D

C B

anlo

c-Pa

rtos

infr

ax

FED

AR

Bird

aA

limen

tare

cu

apa

Bird

am

ediu

xx

xO

G7

A

limen

tare

cu

apa

Ber

ecut

am

ediu

xx

FE

DA

R

Alim

enta

re c

u ap

a Sa

ngeo

rge

med

iux

x

FED

AR

A

limen

tare

cu

apa

Man

astir

em

ediu

xx

FE

DA

R

G

roap

a ec

olog

ica

Bird

am

ediu

xx

Fo

ndul

de

med

iu

Mod

erni

zare

D C

si st

răzi

infr

asx

x

FED

AR

C

entru

civ

icin

fra

x

FE

DA

R

Col

ecar

e ap

e pl

uvia

lem

ediu

xx

FE

DA

R

Con

stru

ctie

pod

in B

irda

infr

ax

x

FED

AR

C

onst

ruct

ie p

od in

San

geor

gein

fra

xx

FE

DA

R

�0

Com

una

Titlu

l pro

iect

ului

Dom

eniu

lM

atur

itate

a pr

oiec

tulu

i

Su

rsa

de

finan

ţare

Ora

sul

Stud

iu d

e fe

zabi

litat

e Pr

oiec

t Te

hnic

IMPL

Ecu

nosc

uta

Den

taC

anal

izar

e in

Den

ta si

Bre

stea

med

iux

FED

AR

R

eabi

litar

e si

ect

inde

re re

tea

apa

med

iux

FED

AR

G

radi

nita

PN

Den

tafo

rmar

ex

xx

BL

R

eabi

litar

e sa

ntur

i si p

odet

em

ediu

xx

xB

L

Mod

erni

zare

DC

infr

asx

FED

AR

C

entru

civ

icin

fras

x

B

LG

iera

Rea

bilit

are

sist

em d

e al

im c

u ap

am

ediu

xx

xO

G7

C

anal

izar

e in

Gra

nice

rim

ediu

x

FE

DA

R

DC

Gie

ra-G

adin

fras

xB

L

Econ

omia

baz

ata

pe c

unoa

ster

eIT

x

G

uver

n

Gra

dini

ta P

N G

iera

form

are

xG

uver

nJa

mu

M.

Alim

enta

re c

u ap

a in

Clo

podi

am

ediu

x

FE

DA

R

Alim

enta

re c

u ap

a in

Fer

endi

am

ediu

x

FE

DA

R

Alim

enta

re c

u ap

a in

J.M

med

iux

FED

AR

C

anal

izar

e in

J.M

med

iu

x

FED

AR

Sa

la d

e sp

ort

x

Guv

ern

G

radi

nita

PP

x

Guv

ern

��

Com

una

Titlu

l pro

iect

ului

Dom

eniu

lM

atur

itate

a pr

oiec

tulu

i

Su

rsa

de

finan

ţare

Ora

sul

Stud

iu d

e fe

zabi

litat

e Pr

oiec

t Te

hnic

IMPL

Ecu

nosc

uta

Mor

avita

Can

aliz

are

in M

orav

itam

ediu

xx

xO

G7

A

limen

tare

apa

in G

aiu

Mic

med

iux

x

BL

A

limen

tare

apa

in D

ejan

med

iux

x

BL

Sa

la d

e sp

ort

form

are

xx

G

uver

n

DC

E70

-Dej

anin

fra

xx

FE

DA

R

DC

E70

- Gai

u M

icin

fra

xxx

FE

DA

R

Cen

tru c

ivic

infr

asx

x

BL

Lieb

ling

Can

aliz

are

in L

iebl

ing

med

iux

x

OG

7

Cen

tru c

ivic

med

iux

BL

Ec

onom

ia b

azat

a pe

cun

oast

ere

ITx

xx

Guv

ern

St

razi

in c

omun

ain

fra

xx

FE

DA

R

Rea

bilit

are

sist

em d

e ilu

min

atin

fras

xx

B

L

Con

stru

irea

unei

bis

eric

i orto

doxe

Cul

tura

-sp

x

G

uver

n

Sala

spor

tC

ultu

ra-s

p

Guv

ern

R

eabi

litar

e ca

min

e cu

ltura

leC

ultu

ra-s

p

BL

Voite

gC

anal

izar

e in

Voi

teg

med

iux

FED

AR

Ex

tinde

re c

orp

clad

ire sc

oala

form

are

xx

xB

L

Tere

n sp

ort

Cul

tura

-sp

xx

xB

L

Mod

erni

zare

stra

zi in

Voi

teg

infr

asx

xx

BL

Pa

rc in

Voi

teg

med

iux

xx

BL

�2

Com

una

Titlu

l pro

iect

ului

Dom

eniu

lM

atur

itate

a pr

oiec

tulu

i

Su

rsa

de

finan

ţare

Ora

sul

Stud

iu d

e fe

zabi

litat

e Pr

oiec

t Te

hnic

IMPL

Ecu

nosc

uta

Ghi

lad

Alim

enta

re c

u ap

a in

Ghi

lad,

Gad

med

iux

x

BL

C

anal

izar

e in

Ghi

lad

med

iux

x

Phar

e

Situ

atii

de u

rgen

taad

min

Ph

are

D

ispe

nsar

com

unal

sana

tate

x

B

L

Rep

arat

ii gr

adin

itaso

cial

B

L

Mod

erni

zare

dru

m c

omun

al G

hila

d G

adin

fras

xx

B

L

Rep

arat

ii ca

min

cul

tura

l Ghi

lad,

Gad

soci

alx

x

BL

Jebe

lC

anal

izar

e si

stat

ie e

pura

re in

Jebe

lin

fra

x

Ph

are

M

oder

niza

re st

razi

infr

ax

BL

M

oder

niza

re u

lum

inat

pub

licin

fra

xx

B

LPa

dure

niA

limen

tare

cu

apa

in P

adur

eni

infr

ax

x

BL

R

eabi

litar

e ca

sa n

atio

nala

cultu

rax

x

Min

. Agr

ic

Can

aliz

are

si st

atie

epu

rare

in P

adur

eni

infr

asx

x

Phar

eLi

vezi

leR

eabi

litar

e D

C 1

88in

fras

X

B

L

��

Partea a IV-a: REZUMATUL DOCUMENTULUI TRADUS IN 4 LIMBI STRAINE

The Strategy For Lasting Development of the Timiş-Torontal Microregion

Introduction

The project „Local strategies for global opportunities and for an European future of the local communities from the Western Romania : improvement of the elaboration and implementation capacity for the social-economical local development strategies in the Western Region”. StrategVest is a project won and implemented by the West Agency for Regional Development and the Center for Rural Assistance. The project is financed by the European Union by Phare 2004 Program, Civil Society Component. The general objective of the „StrategVest” project was to support the adoption of the community aquis in the field of the social-economical development by reinforcing the capacity of elaborating development strategies within the local communities from the Western Region. The project’s implementation period was 13 months. The contract was signed on November 1st, 2006 and will end on November 30, 2007. Part II. THE SOCIAL-ECONOMICAL ANALYSIS OF TIMIŞ-TORONTAL MICROREGION

1. Demarcation of the territoryThe microregion Timiş-Torontal is located in the Western Romania, in the Southern part of the Timiş county, delimited in South and Southwest by the Serbian Republic border, in East by the Caraş-Severin county and in North by the Timişoara Municipality. The microregion consist of 3 small towns each up to 7.000 inhabitants (Deta, Gătaia, Ciacova) and 11 localities having rank of commune: Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Moraviţa, Pădureni and Voiteg.

��

2. Surface of the Timiş -Torontal microregion The surface of the administrative territory of the Timiş-Torontal microregion is 1.447 km², representing 17% from the total surface of Timiş county. The territorial structure is divided in the following way: Agrarian surface represents 73,3% of the agrarian land; Forestry surface represents 2,38% of the surface of Timiş-Torontal

microregion.

3. Urbane points of reference The microregion Timiş-Torontal is located in the Western Romania, in the Southern part of Timiş County. The microregion is composed of 3 small towns - Deta, Gătaia, Ciacova and 11 localities with rank of commune: Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Moraviţa, Pădureni and Voiteg. Regarding the location of the Timiş-Torontal microregion, its neighborhoods are: In South – Serbian border; In South-West – Serbian border; In East – Caraş-Severin county; In North – Timişoara municipality.

4. Natural environment The predominate relief form is represented by low plain, with heights of 70-120 meters, containing The Plain of Timiş river and the river with the same name, crossing the territory from East to West. The region is characterized by a reduced variety of the relief forms. The dominance of the plain relief is very favorable for practicing the agriculture, also advantaged by the existence of an abundant hydrologic network.

5. Population of Timiş-Torontal microregion According to the census concluded in year 2002, the total population of the microregion was in number of 50.020 persons (in the respective period, the communes Birda, Ghilad şi Pădureni didn’t exist regarded from the administrative point of view; they have been established in year 2004, by detaching from the town Gătaia, the commune Ciacova and, respectively, the commune Jebel). On that date, the population within the Timiş-Torontal microregion represented 7,38% of the total population registered in Timiş county (677.926).

��

In the period 2002-2005 it is observed a decrease of the population to 46.372 persons (according to the data received from the department of Statistics of Timiş county for year 2005). It is important to notice the fact that, in year 2006, the total number of inhabitants was 49.691 persons (according to the data presented by the www.adetim.ro), observing a tendency of the population’s development for each locality.

Evolution of population in Timiş-Torontal RegionNo. Name of locality Year 200� Year 200�

� Banloc ���� �7��2 Birda ��0� 2002� Ciacova ��0� ����� Denta ���� �272� Deta ���� 7���� Gătaia ��2� ����7 Ghilad ���2 ���2� Ghiera �2�� ����� Jamu Mare ���� �2�0�0 Jebel ���� ������ Liebling ���� ���7�2 Moraviţa 2��� 2����� Pădureni ��77 ���0�� Voiteg 2�22 2���

TOTAL 46.353 49.691

As it regards the ethnic structure of the population it is observed, according to the Census concluded in year 2002, the existence of a different ethnic composition within the microregion’s localities. The percentage of Romanians of the total population varies from 91,27% in locality Jebel to 60,98% in locality Denta. The main ethnic minorities within the microregion are: Hungarians, Germans, Serbians and Romes.

6. Evolution of the population in the last years In year 2006, the population of Timiş –Torontal microregion consisted of 49.691 inhabitants. Comparing to year 2002, under the combined influence of the natural increase’s differentiated level, of the internal migration flows

��

and of the external migration intensity, in year 2006 the population decreased with 329 inhabitants.

Year 2002 200� 200�Total number of inhabitants 50.020 46.353 49.691

Regarding the migration process of the population within the microregion, there will be presented above a series of data registered by the Department of Statistics of Timiş county in year 2005, using 2 important variables: establishing the domicile in the locality and departures with the domicile from the locality. After centralizing the information, the results registered within the Timiş-Torontal microregion are: a number of 913 domicile settlings and a number of 769 departures with the domicile from the locality for the year of reference.

7. Working force According to the data presented by the Management Office for Databases within Timiş county, the number of unemployed decreased in the period 2004-2006 in most of the units within the microregion, unless the localities Denta, Liebling and Moraviţa, observing an increase of the number of unemployed in year 2006 besides year 2004. Considering the absolute numbers, it comes out that in the entire microregion there is an increase of the number of unemployed since 2005 to 2006 (from a number of 706 unemployed registered in year 2005 to a number of 725 unemployed). Similar as in Timiş county, the rate of unemployment is low, but the jobs offer are unequally distributed, most part of them being registered in the towns Deta and Gătaia, where the main economic agents are activating. As it regards the Working force, this is not sufficiently well trained in order to face the new movements on the labor market, once integrated in the European Union. A problem for the local Working force could be represented by the redraw of some local investment companies, once with the increase of the prices’ level in the region (the problem of relocation the activity of some companies functioning in lohn system is raised from many localities in the Timiş County).

�7

8. Education Within the Timiş-Torontal microregion there were (in year 2005) a number of 58 education units, structured like it follows: 42 kindergartens; 13 schools - primary and gymnasiums; 3 units for high-school education.

As it regards the high-school education, within the Timiş-Torontal microregion there are 3 education units, located in the three towns:

1. „Alexandru Mocioni” High-School from Ciacova – having the following offer: theoretical profile with the specializations mathematics-informatics, humanist, technical profile with the specializations agronomical, veterinary, mechanical agrarian, commercial – vendors (resulted by unification with the Ciacova Agrarian School Group).

2. „Sfântul Nicolae” School Group from Deta, offering the following specializations: mathematics-informatics, philology, commerce, accounting and wood processing.

3. Theoretical High-School from Gătaia.

The educational and professional forming offer of these school units reflects the most their tradition than an orientation towards the future needs. The existence of three school units offering qualifications within the microregion would constitute a potential possible to be used if there is availableness of cooperation within the microregion in order to accomplish a complementary offer by the institutions’ cooperation, considering alike the future requirements of the Working force market, the aspirations and expectations of the young people and their families, as well as it will be necessary to attract material and human resources for developing an attractive offer. These school units will have to develop capacities of offering continuous formation services also for the adult population for qualification, re-qualification and training.

9. Health The reform of the health services from year 2004 contained and produced changes in the public health system, having effects on the network of sanitary units, as well as on the structure of the personnel involved in ensuring health services, both in the public sector and in the private one. The urban dispensaries were eliminated, the doctors previously working in

��

dispensaries as well as the factory doctors becoming family doctors, having autonomy besides the hospital, being subordinated to and having concluded contracts with the County’s Health Insurance House. The sanitary infrastructure within the Timiş -Torontal microregion consist of the following (data from year 2005, according to the Department of Statistics, Timiş county): 3 public hospitals: Deta Town Hospital (70 beds), Gătaia Psychiatric

Hospital (450 beds) and Jebel Hospital of Psychiatry and Security Measures (405 beds);

3 private dental offices: Ciacova, Denta and Jebel; 5 private family medicine office: Ciacova (2), Deta, Jebel,

Moraviţa; 4 public pharmacies: Ciacova, Deta, Gătaia and Jebel; 1 health center: Ciacova (50 beds) – functioning also as diagnosis

and treatment center; 1 ambulance service: Deta.

10. Transportation infrastructure The infrastructure of roads is properly developed, ensuring suitable connections within the localities in the area, the region being crossed by E70, entering in the country from Serbia, in Stamora-Moraviţa border-point and connecting, by Timişoara, with the Southern part of the country. The microregion is also crossed by a series of national and county roads, as well as DN 57, 58 and 59. The railroad infrastructure, formed as early as last century following the impulsion given by the development of Timiş county’s development, consist today of a dense network of railroads comparing the national one. The region is traversed by an important axis Timişoara-Belgrad, reaching Zagreb-Milano. Although, it is important to underline the fact that this network is obsolete. The localities within the Timiş-Torontal microregion are crossed by many roads, connecting them and with the big cities in the area.

11. Technical-urban equipments In accordance with the data registered by the Department of Statistics, Timiş county, 2005, within the Timiş-Torontal microregion there is the following situation:

��

215,9 km – total simple length of the distribution network for drinkable water;

137,6 km - total simple length of the gas pipes; 39,3 km - total simple length of the sewerage pipes.

12. Communication network The network for fixed and mobile network has coverage for all the operators known in Romania. By TV cable network or by satellite, in the microregion there are received radio and TV channels in most of the localities. All the Town and Commune Halls are connected to Internet. According to the data supplied by the Department of Statistics, Timiş county in year 2005 in the microregion there were a number of 11.992 radio subscriptions and a number of 12.792 TV subscriptions.

13. Economical activity The social-economical activity of the microregion is gravitating around the three towns, with a plus For the town Deta, that is focusing an important part of the region by the industrial activity developed here, predominating the wood processing, textiles and leather goods, food and also the concentration of the banking, health and education activities. Nevertheless, the region is poorly represented industrially, being prevalent agrarian, with a developed and well-known cult of the people for labor and propriety.a) General situation of the active factories within the Timiş-Torontal microregion The most important companies activating in this region are located in Deta, S.C.Eyble SRL and SA Plapaf. S.C. EYBL SRL (Deta) – a middle factory having textile profile, built

in year 1999 from the foundation, being now one of the most modern units from the Eastern Europe in its field. This company with foreign social capital has approximately 1900 employees (1100 of them in Deta), collecting the town’s and the neighborhood localities’ Working force. The company Eybl equipped until now approximately 1.350.000 auto vehicles with steering wheels manufactured in Deta;

S.A. PLAPAF (Deta) – the main activity is wood processing, the company having a number of 390 employees.

�0

b) Traditional professions Among the traditional professions practiced within the microregion, there are: wheelwright, well sinker, blacksmith, carder, sheperd, tailor and shoemaker. Unfortunately, these professions aren’t practiced very much in the present time, the small handcrafters being almost disappeared. For this purpose, the development of some approaches is necessary, in order to reactivate some old professions, action contributing to the increase of the touristic potential of the region. This could also represent a method for economical development, by sustaining the local handicraft cooperation.

c) Agriculture The Agrarian Chamber, subordinated to the Agrarian Direction of Timiş County, ensures the specialty assistance in the field of agriculture. The main occupation of the inhabitants from the respective localities is represented by agriculture, especially large culture and animal breeding as complementary activity. With some small exceptions, approximately 1000 hectares of wood, the land is agrarian, 75% of it being arable. The agriculture practicing is advantaged in the region by the temperate-continental climate, as well as by the respect of the inhabitants for the land. The agrarian surfaces are tilled individually, in agrarian associations and family exploitations. As it regards the cultures’ structure, there is a specialization for the culture of wheat, barley, corn and sunflower. Animal breeding is occupying an important place in the field of agriculture, having priority the breeding of bovines, ovine and swine. The transitions affected both the surfaces cultivated annually and the effects of the works and technologies used in order to obtain productions. Therefore, if until 1997 any surface was cultivated and exploited as intensively as possible, today an important part of the land remains untilled for years. This fact conducted to a decontamination of the lands from pesticides, allowing the change to an ecological agriculture. As it regards the Working force involved in this sector, it is gradually raised the problem of its training, very necessary in order to ensure a good utilization of the agrarian machines and equipments. This aspect will emphasize more in the nearby future.

��

d) Industry The industry is poorly developed within the microregion. The most important companies are represented in the towns Deta and Gătaia, existing small local factories or belonging to foreign investment companies also in other localities. The small and middle companies are profiled especially on processing the wood, the milk products, bakery, meat processing, clothing and leather products. In the described area there have been identified a number of 576 commercial companies having different activities.

e) Public services The services for drinkable water feeding and sewerage, collecting and eliminating the waste, the local transportation, the public illumination, TV cable and Internet, phoning and electrical power distribution are ensured by commercial companies working in the field, having state or private capital. There are well represented in the town Deta, with significant increases in the field of telecommunications and transportation, financial transactions, especially the investments of capital since 1999-2000.

f) Tourism and the touristic objectives of the region The main touristic objectives are represented by the castle, museums, churches, as: The Castle from Banloc, The Monastery “Sf. Iosif” from Partoş, The castle from Ciacova, The Săraca Monastery from, The Mociuni Hunting House, The Monastery “Sf. Gheorghe” attested in ���� (Birda). From the total of 333 historical monuments registered in the evidence of the Ministry of Culture and Cults within Timiş County, in the Timiş Torontal microregion there are 29 monuments.

14. Environmental factors As it regards the environmental factors, the region has low pollution and, due to the fact that an important part of the agrarian land is not tilled, the level of pesticides from the soil has lowered. This can be a favorable aspect for practicing an ecological and biological agriculture in the area, protected by the European laws. The most important problems of the localities from this geographic area are those regarding the management of the domestic and industrial waste, as well as the water feeding and sewerage. Nevertheless, starting in Ciacova of

�2

the project Eco-Ciacova, regarding the management of the domestic waste, was an important step.

15. ,,Green area” and entertainment areas The town Deta has a swimming place with thermal water, having curing properties for the rheumatic affections, some skin illnesses and healing the plagues. The thermal swimming place has a capacity of accommodation of 30 beds in small houses. Also in town Deta there is a natural park, the remain of the old forests, representing a junction of trees: oaks, linden, maples, hawthorns and acacias, some oaks having a considerable oldness of over 400 years. In the same time, the region is appropriate for organizing different entertainment activities, as fishing and hunting. The sports activities within the town take place inside the learning units, as well as in the town’s park, having a multifunctional arena: tennis, handball, a swimming place having a swimming pool of large dimensions, and in the neighborhood the town’s stadium with running track.

16. Infrastructure and cultural activities Regarding the cultural infrastructure within the microregion, it stands as it follows: 28 libraries; 1 Culture Home; 5 House of Culture and 1 museum.

The microregion’s cultural life still has the trace of the special and particular conditions of this region. In its development there is the culture resulted from the interaction of the habits, traditions and customs of the heterogeneous population who worked and is continuing to work here. From the moment of the locality’s setting up and until in the present, in this region there have been living together Hungarians, Germans, Serbians and Romanians. The culture of these places was influenced by specific elements to each ethnical segment of the population, joining particularities of each in a multi-ethnic culture. Some non-governmental organizations are activating within the microregion, contributing to the social and cultural development of the area. Among these organizations we are mentioning:Timiş Torontal Association – has as objective the communitarian

and social-cultural development of the region;

��

Pro Liebling Association – having as fields of activity: social, cultural, education and environmental promoting;

Giera Association – follows the communitarian and environmental development, as well as sustaining the activities for young people;

Friends of Democracy Association from Ghilad – development of some activities for young people, sports, cultural and child protection activities;

DOINA Choral Association from Gătaia – a fraction of this cultural association is developing its actual activity for the Church’s Chorus;

Zlat Bres Humanitarian Association from the village Breştea, having as main purposes the communitarian development; president of the association is Mr. Radulov Petru.

17. Variety of co-operations at inter-regional, national and international level Within the Timiş Torontal microregion, the town halls and the local councils are part of the Association of the towns and communes from Romania, existing here the branch of the Bulgarian Union from Banat, The Branch of the German Forum, different communitarian associations having as main purpose the rural-communitarian development, the protection of woman and child, of the persons with problems, the development of the environmental protection and the accomplishment of the infrastructure for the environmental protection, promoting and helping the youth, development of a proper environment for the inter-ethnical communication. In the last years, within the Timiş-Torontal microregion there have been developed more projects in partnership, in cooperation and with financing from different national and international structures. A successful cooperation is the one developed with the Center for Rural Assistance from Timişoara, promoter of the local promoters and an important factor in sustaining the Local Action Groups (GALs).

��

PART II. SWOT ANALYSIS OF TIMIŞ-TORONTAL MICRO-REGION

STRONG POINTS: WEAK POINTS:Nature:Geographic location near Timişoara city, the Serbian and Hungarian border and at the crossroads of some important cross-border areas (DKMT);Rich water reserves (Timiş, Moraviţa, Bîrzava) and of phreatic layer;Diversified fauna and flora.Environment:Temperate-continental climate;Presence of the natural resources: forests, methane well gas, geo-thermal waters, fauna.Eco-Ciacova project in development regarding the management of the waste.Population:Existence of a growing tendency of the population number in the period 2005 – 2006. In this period, the population within the micro-region increased from 46.372 inhabitants to 49.691 inhabitants (the growing tendency of the population number is valid for each locality);Existence of a multi-ethnic culture and of a different ethnic composition among the micro-region’s localities. The percentage of Romanians of the total population varies from 91,27% in locality Jebel to 60,98% in locality Denta (data valid for year 2002, following the census). The main ethnic minorities in the micro-region are: Hungarians, Germans, Serbians and Romes;

Nature:The absence of a varied relief, having a reduced number of landscapes;Environment:Problems regarding the management of the domestic and industrial waste, as well as the water feeding and sewerage;Inappropriate water cleaning systems;The inappropriate use of the natural resources, especially of the natural gas, having as consequence an insufficiently developed network for gas feeding within the micro-region;Population:Migration of the young people, having different degrees of professional training, to foreign countries or to areas developed better from the economical point of view (Timişoara);Migration towards this region is almost not existent;Low level of the incomes and impoverishment of the rural population;Reduced level of association within the civil society, having as consequence a low number of non-governmental organizations.Infrastructure:Absence of sewerage and water feeding in most of the rural localities;Roads and railroads require modernizing works;Discrepancy between the rural and urban environment.

��

STRONG POINTS: WEAK POINTS:Harmonious living level of the different confessions, mainly the following: Orthodox, Lutheran, Calvinist, neo-Protestant, Romano-Catholic etc.Infrastructure:Geographic positioning at the crossroad of some important border crossing areas;Existence of electricity in the entire micro-region;Fixed and mobile telephony network with coverage for all the operators known in Romania;The road and railroad transportation is developed, but obsolete;Existence of an important distance of asphalted roads;All the mayoralties are connected to Internet;Extended number of gas stations, existing in the majority of the localities within the micro-region.Education and health:Existence in the micro-region of 3 hospitals, one in each of the three towns;Existence of a number of 3 high-schools: Deta, Gătaia and Ciacova;Each commune has a general school with grades from I-VIII and each village has a school with grades from I-IV;Provided transportation for the pupils;Teaching some subjects in the language of the ethnical minorities.

Education and health:A significant part of the teaching and medical personnel are commuters to these localities;Shortage in teachers’ experience and the frequent changes of personnel;Impossibility of ensuring living areas to the teaching and medical personnel;Difficulty of the rural population to access the training courses organized outside the localities;The offer of qualification/re-conversion is poorly developed and the absence of concurrence among the forming officers, reducing the attractiveness for the investment companies.Insufficient diversified services for the marginalized categories (existing a single Home for Old People in Ciacova). This aspect becomes very important, considering the fact that, according to the new way of organizing the social services, the local mayoralties have the responsibility of offering primary social services, The General Direction for Social Care and The Child’s Protection of Timiş county having the responsibility of ensuring specialty social services.Agriculture:The negative effects following the floods from last years;Low degree of forestry vegetation within the forest wards;Enlargement of the not-tilled agrarian surfaces;Poor experience and wish for association of the agrarian producers;

��

STRONG POINTS: WEAK POINTS:Agriculture:Geographic positioning in a plain area, favorable location to the agrarian activities;Important share of the agrarian surface, the soil’s fertility, favorable climate influenced by the temperate-continental climate and the region’s tradition in the agrarian field;Utilization on a reduced scale of the chemical substances on the agrarian lands;Increased potential for animals breeding;Industry:Experience and tradition in wood processing;Decrease of the number of unemployed registered in the period 2004-2006, their number lowering from 792 to 725 persons;Tourism:Good international accessibility due to the international airport from Timişoara:Diversified transportation vehicles;Retaining of some old cultural traditions (festivals for the local church);Existence of some cultural-historic vestiges, having strong touristic potential (The Castle from Banloc, The “Sf. Iosif” Monastery from Partoş, The Castle from Ciacova, The Săraca Monastery from Gătaia, The Mocioni Hunting House, The Church of Cebza Cemetery (Historic monument), The Monastery of the Saint Cross from Cebza (monastic location), etc;Existence in Deta of a swimming place with geo-thermal waters having outstanding properties, insufficiently used;Possibility of practicing the hunting and fishing in organized manner;Very diversified gastronomical offer.

Utilization of the traditional methods for cultivation the agrarian lands and the absence of some training offers for the agrarian field (The Agrarian High-School from Ciacova was closed);Insufficient development of the milk and meat processing industry.Industry:Concentration of the industrial sector and of some services in 2 important locations (Deta and Gătaia);Reduced number of small and medium factories and the decline of the handicraft cooperation;Absence of the support for the encouragement of the local contractors initiative.Inappropriate development of the business infrastructure;Tourism:The not varied relief offers little touristic opportunities;The agrarian-tourism is poorly developed; The rural population’s deficiency of information regarding the possibilities of practicing the rural tourism;Reduced accommodation possibilities in the micro-region (a 2-stars hotel in Deta);Insufficient popularization of the touristic attraction points of interest, absence of touristic information and maps edited in international languages;Insufficient local founds for restoring the touristic objectives.

�7

OPPORTUNITIES: THREATS:Nature:Favorable geo-strategically location besides the countries within the European Union.Environment :Communitarian programs for sustaining the environmental protection regarding the waste management and residual waters cleaning;Low pollution degree of the environment.Population:Existence of an active network of local promoters;Close cooperation with persons emigrated in foreign countries due to the historical conditions;Interest of multinational companies for the local manpower, by creating new working places in the micro-region’s localities or by granting some facilities (transportation);Agriculture:Possibility for cultivation of special plants;The agrarian exploitation law encouraging the development of the agrarian associations in order to exploit the land intensively;Industry:Increasing the number of investment companies and the possibility of externalization for some production units in the areas located close to the big cities (among the main motives there are: the crisis of manpower in Timiş county, high levels of the rents in the city, the town planning policy;

Nature:Limitation of the cooperation opportunities with Serbia due to the existence of the visa system;Legal instability in Serbia.Environment:High probabilities for apparition of certain natural phenomena, as floods, earthquakes.Population:Limited existence of some structured information regarding the level of the unregistered unemployment and the extension of the underground labor; Migration of the qualified manpower towards the big cities, having there more employment and career development opportunities;Absence of foreign languages and PC operation knowledge, fact limiting the access to European programs.Agriculture:Training the personnel for exploitation the agrarian equipments;Difficult procedures for obtaining some authorizations, certificates, information.Industry:Increase of the payment level and the manpower crisis could lead to the movement of the companies in other regions;Reduce adaptation possibilities of the local companies to the quality conditions imposed by the European Union;Instability of the Romanian laws in the business and fiscal politics field.

��

OPPORTUNITIES: THREATS:Accessibility of structural founds;Offering some fiscal facilities and free access to utilities to the investment companies.Education and health:Existence of the financing opportunities offered by FSE for the entire human capitalEducation’s decentralizing process, that will allow starting some local initiatives in correlation with the concrete needs Tourism:Existence of some public spaces (Cultural Homes and Centers) possible to be used in order to develop some activities (for example: development of some training centers, centers for spending the leisure, etc).

Education and health:Degradation of the education institutions’ equipments and limited investments in this field;Low level of the salaries in the education domain and limited resources for attracting the young people to the rural area;Tourism:Natural calamities can jeopardize some of the touristic objectives;Practicing a not-controlled tourism can lead to the destruction of the flora and fauna.

Part III: THE SOCIAL-ECONOMICAL DEVELOPMENT STRATEGY OF TIMIS-TORONTAL MICRO-REGION

1. General objectiveThe development strategy of the Timiş Torontal micro-region represents

the result of the join efforts of all parts involved in the lasting development of the communities and localities composing the micro-region in the period 2007-2013. Thus, this strategic considers both the explicit needs and the implicit expectations of the inhabitants of the communities forming the Timiş-Torontal micro-region, and the effort of the local authorities to manage as efficiently as possible the available human and material resources for the development of the micro-region, but also to fructify as efficiently as possible the opportunities created by Romania’s belonging to the European Union, and, in this context, the access to a series of instruments for reducing the development disparities.

��

This strategic document is based on and is integrating a series of strategic documents and studies developed locally, regionally, nationally and at European level. The starting point of the present Strategy is represented by the strategic documents elaborated by the representatives of the communities within the micro-region, and the regional framework is defined by the Strategy of Timiş county, The Plane of Territory Arrangement of Timiş county and, respectively, the The Regional Development Plan 2007-2013.

Considering the strategic framework mentioned in the foregoing, as well as the conclusions of the social-economical analysis and of SWOT analysis presented in the first two sections of this document, resulting that the micro-region presents a potential of economical increase, a development potential in all the social-economical sectors, owns a human capital possible to be capitalized, has the proven capacity of managing the existent and attracted resources, the development strategy of Timiş-Torontal micro-region has as GENERAL OBJECTIVE:

The micro region will become a space ensuring optimal conditions for the increase of the inhabitants’ quality of life, developing a local economy utilizing the existent resources and attracting supplementary resources, capitalizes the human capital, becoming a pole of development for the region between Timişoara and Serbian border, a space maximizing the geo-strategic position. 2. Specific objectives in order to fulfill the strategic options:

In order to accomplish the GENERAL OBJECTIVE there have been identified a series of SPECIFIC OBJECTIVES for the development of the Timiş Torontal micro-region regarding:

o Micro-region’s infrastructure o Environment’s quality o Encouraging the business environment, increasing the

attractiveness for the investment companies and economical diversifying

o Investments in utilization of the touristic potential o Investments in human resources by education, qualification and

support services

�00

o Interventions for improving the life quality in the rural region, and increasing the urbanizing degree of the microregion

o Utilization of the agrarian potential

These objectives will be accomplished in the period 2007-2013 by conceiving and implementing development projects supported on the accessing of European founds, as well as local and national founds.

3. Priority axis and intervention domains: The Priority AXIS defining the strategy of the Timiş-Torontal micro-

region are:Axis 1. Development of the business environment Axis 2. Improvement of the micro-region’s infrastructure Axis 3. Capitalization and development of human capital Axis 4. Development of the agrarian and touristic potential

�0�

Axi

s 1. D

evel

opm

ent o

f the

bus

ines

s env

iron

men

t

INT

ER

VE

NT

ION

DO

MA

INS

OPE

RAT

ION

S In

tern

al a

nd e

xter

nal i

nves

tmen

ts in

or

der t

o in

crea

se th

e m

icro

-reg

ion’

s at

tract

iven

ess f

or th

e bu

sine

ss

deve

lopm

ent

- enc

oura

ging

the

exte

rnal

inve

stm

ents

, by

gran

ting

faci

litie

s and

offe

r for

co

mpe

titiv

e m

anpo

wer

. Enc

oura

ging

the

loca

l spi

rit fo

r bus

ines

ses

- fac

ilitie

s offe

red

for c

omm

erci

al b

uild

ings

in th

e re

gion

of

Det

a av

oidi

ng

belt

Gro

wth

of t

he p

rivat

e se

ctor

’s

cont

ribut

ion

to th

e de

velo

pmen

t of

the

econ

omic

pot

entia

l

-offe

ring

supp

ort a

nd a

ssis

tanc

e (a

s con

sulta

ncy)

, as w

ell a

s in

form

atio

n fo

r cr

eatin

g sm

all a

nd m

iddl

e co

mpa

nies

- s

uppo

rt fo

r inc

reas

ing

the

com

petit

iven

ess o

f the

exi

sten

t sm

all a

nd m

iddl

e co

mpa

nies

M

aint

aini

ng/in

crea

sing

the

com

petit

iven

ess a

nd o

f the

oc

cupa

tion

leve

l in

the

exis

tent

ec

onom

ical

uni

ts

-sup

port

for t

he e

xist

ing

units

in o

rder

to m

aint

ain

thei

r pro

duct

ion

at le

ast a

t th

e ex

istin

g le

vel

-sup

port

for t

he u

nits

wor

king

und

er th

e le

vel o

f the

ir ca

paci

ties

– th

e un

its

wor

king

with

in th

e fo

od in

dust

ry

�02

Axi

s 2. I

mpr

ovem

ent o

f the

mic

ro-r

egio

n’s s

truc

ture

and

of t

he se

rvic

es fo

r po

pula

tion

INT

ER

VE

NT

ION

DO

MA

INS

OPE

RAT

ION

S R

oad

trans

porta

tion

infr

astru

ctur

e Re

habi

litat

ion

and

impr

ovem

ent o

f the

road

tran

spor

tatio

n in

fras

truc

ture

with

in

mic

ro-r

egio

n -r

oad

con

nect

ion

with

Tim

isoa

ra-c

ross

-bor

der c

onne

ctio

n w

ith S

erbi

a -c

onne

ctio

ns w

ith th

e lo

calit

ies w

ithin

the

mic

ro-r

egio

n (D

eta,

Gra

nice

ri,C

iaco

va ,

Den

ta ,O

patit

a , G

hila

d, L

ivez

ile, D

olaţ

i)-p

rovi

ding

the

acce

ss to

the

tour

istic

attr

actio

ns a

nd fo

rest

ry e

xplo

itatio

ns-c

onne

ctio

ns w

ith T

imis

oara

airp

ort

Reh

abili

tatio

n of

side

wal

ks a

nd b

ridge

s con

stru

ctio

n: D

enta

C

arry

ing

out t

rails

for b

iker

s: D

eta

Rai

lroad

tran

spor

tatio

n in

fras

truct

ure

Reha

bilit

atio

n an

d im

prov

emen

t of t

he ra

ilroa

d tr

ansp

orta

tion

infr

astr

uctu

re

-Mod

erni

zing

and

reno

vatio

n th

e ra

ilroa

d st

atio

ns a

nd e

nsur

ing

som

e ra

pid

railr

oad

conn

ectio

ns w

ith T

imis

oara

and

Ser

bia

(Cia

cova

, O

bad

)En

viro

nmen

tal i

nfra

stru

ctur

eAl

igni

ng to

the

Euro

pean

Uni

on’s

Nor

ms i

n th

e fie

ld o

f the

env

ironm

ent’s

qua

lity

by

inve

stin

g in

infr

astr

uctu

re a

s it f

ollo

ws :

Was

te m

anag

emen

t, ac

com

plis

hed

by c

oncr

ete

deta

ils, a

ccor

ding

to th

e re

gion

al

and

coun

ty p

lans

- res

idua

l wat

ers,

dom

estic

was

te (G

rani

ceri,

Liv

ezile

, Dol

aţ e

tc. )

- lan

d im

prov

emen

ts in

the

loca

litie

s: D

eta

6 k

m se

wer

age,

24

km w

ater

net

wor

k,

Opa

tita

6 km

)

�0�

Soci

al in

fras

truct

ure

Sust

aini

ng a

nd d

evel

opin

g th

e so

cial

infr

astr

uctu

re –

Inve

stm

ents

in th

e so

cial

in

fras

truct

ure

of th

e ed

ucat

ion

units

for t

he p

urpo

se o

f the

initi

al a

nd c

ontin

uous

fo

rmat

ion

– (C

iaco

va, D

eta

)-in

vest

men

ts in

the

exis

ting

cent

ers f

or o

ld p

eopl

e, a

s an

offe

r not

onl

y fo

r the

m

icro

-reg

ion

-Reh

abili

tatio

n of

cul

tura

l hou

ses a

nd li

brar

ies i

n th

e ru

ral a

reas

Inve

stm

ents

in th

e re

habi

litat

ion

of th

e bu

ildin

gs h

avin

g ar

tistic

val

ue a

nd

belo

ngin

g to

the

cultu

ral p

atrim

ony

(Cia

cova

)Es

tabl

ishi

ng a

cen

ter f

or th

e pr

ofes

sion

al fo

rmat

ion

of th

e ad

ults

with

in th

e m

icro

-re

gion

-C

reat

ing

a da

y ce

nter

for c

ateg

orie

s of p

eopl

e ha

ving

spec

ial n

eeds

- ch

ildre

n,

disa

bled

per

sons

etc

. U

tiliti

es a

nd p

ublic

serv

ices

Mod

erni

zing

and

com

plet

ing

the

publ

ic b

asic

end

owm

ents

from

the

netw

ork

of

loca

litie

s with

in th

e m

icro

-reg

ion

Publ

ic il

lum

inat

ion.

Den

ta

Prom

otin

g th

e m

icro

-reg

ion

by o

wn

site

and

acc

ompl

ishi

ng a

com

mun

icat

ion

syst

em w

ithin

the

mic

ro-r

egio

n R

ehab

ilita

tion

and

exte

nsio

n of

wat

er a

nd se

wer

age

netw

orks

(20

km C

iaco

va,

Den

ta, D

eta)

-ext

ensi

on a

nd m

oder

nizi

ng th

e ga

s net

wor

ks (C

iaco

va,D

eta

)-R

ehab

ilita

tion

and

mod

erni

zing

the

ther

mal

hea

ting

syst

emD

iver

sify

ing

the

bank

ing

serv

ices

and

gro

win

g th

e re

ques

t’s c

over

age

with

in th

e m

icro

-reg

ion

(Cia

cova

)En

surin

g th

e in

habi

tant

’s a

cces

s to

publ

ic se

rvic

es o

f hig

h qu

ality

:M

edic

al o

ffice

s (M

aced

onia

, Pet

rom

an, O

bad

)

�0�

Axi

s 3. C

apita

lizat

ion

and

deve

lopm

ent o

f hum

an c

apita

l

INT

ER

VE

NT

ION

D

OM

AIN

SO

PER

ATIO

NS

Act

ive

man

pow

er –

the

cont

inuo

us p

rofe

ssio

nal

train

ing

of th

e ad

ults

Incr

easi

ng th

e co

mpe

titiv

enes

s of t

he a

ctiv

e m

anpo

wer

with

in th

e m

icro

-reg

ion

by m

eans

of

the

offe

r for

impr

ovem

ent,

qual

ifica

tion,

re-q

ualifi

catio

n pr

ogra

ms f

or th

e oc

cupi

ed

popu

latio

n, b

ut h

avin

g a

leve

l of i

nsuf

ficie

nt c

ompe

tenc

ies f

rom

the

pers

pect

ive

of th

e fu

ture

re

quire

men

ts; c

ompl

ete

prog

ram

s for

con

tinuo

us p

rofe

ssio

nal f

orm

atio

n w

ith fi

nanc

ing

from

FS

E A

xis 2

inte

rven

tion

dom

ain

2.3.

and

Axi

s 3C

reat

ing

an in

form

atio

n ce

nter

of t

he in

habi

tant

s reg

ardi

ng th

e gr

owth

of t

he o

ccup

atio

n de

gree

and

thei

r com

petit

iven

ess:

Det

a En

surin

g th

e ba

sic q

ualifi

catio

ns, c

ertif

ying

the

com

pete

nces

of t

he w

omen

em

ploy

ed w

ithou

t qu

alifi

catio

n ce

rtific

ates

and

are

exp

osed

to th

e ris

k of

losin

g th

eir p

lace

of w

ork,

with

out

havi

ng th

e ch

ance

of e

mpl

oym

ent,

in th

e ab

senc

e of

qua

lifica

tion

and

due

to th

eir a

ge

Initi

al tr

aini

ng o

f the

yo

ung

peop

le

Dev

elop

men

t of a

n of

fer r

egar

ding

the

educ

atio

n an

d pr

ofes

sion

al fo

rmin

g, c

omm

on w

ithin

th

e m

icro

-reg

ion

by c

oope

ratio

n be

twee

n th

e sc

hool

uni

ts a

nd l

ocal

pub

lic a

utho

ritie

s, in

or

der t

o ac

hiev

e:- a

n an

alys

is o

f the

futu

re d

eman

d fo

r qua

lifica

tions

and

edu

catio

n - a

surv

ey fo

r inv

estig

atin

g th

e be

nefic

iarie

s’ ex

pect

atio

ns –

pup

ils a

nd p

aren

ts-e

labo

ratin

g a

com

plem

enta

ry o

ffer

of th

e ex

istin

g un

its-a

pro

gram

for a

ssis

ting

the

hum

an re

sour

ces f

rom

edu

catio

n in

ord

er to

impl

emen

t the

el

abor

ated

offe

r Fi

nanc

ing:

FSE

axi

s 1 a

nd a

xis 2

Cat

egor

ies o

f in

habi

tant

s with

spec

ial

need

s

The

inte

grat

ed a

ppro

ach

of th

e pr

oble

ms i

nvol

ving

the

mig

ratio

n of

the

man

pow

er: y

oung

pe

ople

leav

ing

the

mic

ro-re

gion

or t

he c

ount

ry, r

espe

ctiv

e m

igra

tion

tow

ards

the

mic

ro-re

gion

C

reat

ing

a ce

nter

for c

ontin

uous

pro

fess

iona

l for

mat

ion

and

re-q

ualifi

catio

n in

Cia

cova

, in

acco

rdan

ce w

ith th

e m

arke

t’s d

eman

d fo

r the

det

rimen

ted

soci

al c

ateg

orie

s

�0�

Axi

s 4. D

evel

opm

ent o

f the

agr

aria

n an

d to

uris

tic p

oten

tial

INT

ER

VE

NT

ION

DO

MA

INS

OPE

RAT

ION

SA

grar

ian

pote

ntia

lH

ighe

r util

izat

ion

of th

e ex

iste

nt a

grar

ian

pote

ntia

l by:

- enc

oura

ging

diff

eren

t for

ms o

f ass

ocia

tion

for t

he d

evel

opm

ent o

f the

com

pani

es

for p

roce

ssin

g, st

orag

e an

d us

e of

agr

aria

n pr

oduc

ts

- sup

port

for a

cces

sing

the

com

mun

itaria

n fo

unds

for f

arm

ers –

subv

entio

ns, c

redi

ts

etc.

With

an

offic

e or

per

sonn

el o

fferin

g in

form

atio

n -f

acili

ties f

or in

vest

men

ts in

agr

icul

ture

- in

par

tner

ship

(loc

atio

n on

the

land

, pe

rfor

min

g eq

uipm

ents

)-s

uppo

rt fo

r the

dev

elop

men

t of a

stro

ng a

nd c

ompe

titiv

e se

ctor

for a

nim

als

bree

ding

(C

iaco

va) h

avin

g pr

ivat

e ca

pita

l -s

uppo

rt fo

r the

dev

elop

men

t of e

colo

gica

l cul

ture

sTo

uris

tic p

oten

tial

Prom

otio

n of

an

pote

ntia

l’s in

vent

ory

and

crea

ting

an in

itiat

ive

grou

p fo

r its

ca

pita

lizat

ion

with

in a

n ap

proa

ch b

y pa

rtner

ship

in th

e m

icro

-reg

ion

(Cia

cova

, Det

a (to

uris

tic ro

utes

, the

mic

ro-r

egio

n’s b

rand

, gas

trono

mic

mar

ketin

g)W

ater

ing

and

reco

very

pot

entia

l D

evel

opm

ent o

f the

exi

sten

t fac

ilitie

s for

trea

tmen

t and

reco

very

in a

com

plex

se

rvic

e, a

s an

offe

r of t

he m

icro

-reg

ion

for t

he b

enefi

ciar

ies o

f the

Wes

tern

regi

on

(Ceb

za, M

aced

onia

)C

reat

ing

an a

ssis

tanc

e ce

nter

for t

he v

ulne

rabl

e gr

oups

in to

wn

Cia

cova

and

es

tabl

ishi

ng so

me

serv

ices

of m

ater

nal a

ssis

tanc

e, p

aren

ts’ c

ouns

elin

g an

d pr

even

tion

of sc

hool

leav

ing

Reh

abili

tatio

n of

Cul

tura

l Hom

es a

s rec

reat

ion

cent

ers (

incl

usiv

e th

e sp

orts

hal

l):

Den

ta ,

Det

a

�0�

Strategia di sviluppo durevole della microregione Timiş-Torontal

Introduzione Il progetto”Strategie” locali per opportunità globali e per un futuro europeo delle comunità locali dell’Ovest della Romania : consolidare le capacità di elaborazione e d’ implementazione delle strategie di sviluppo socio-economico al livello locale nella Regione Ovest “. StrategVest è un progetto vinto ed implementato dall’Agenzia per Sviluppo Regionale Ovest e dal Centro di Assistenza Rurale . Il progetto è finanziato dall’Unione Europea attraverso Il Programma Phare 2004 , Componente La Società Civile. L’obiettivo generale del progetto „StrategVest” è stato quello di sostenere la scelta dell’acquis comunitario nel campo dello sviluppo socio-economico per mezzo del consolidare delle capacità di elaborazione delle strategie di sviluppo nelle comunità locali della Regione Ovest. Al livello delle comunità locali della Regione Ovest , il progetto si è rivolto in particolare alle comunità diventate nell’ultimo periodo delle città , in generale comunità di piccole dimensioni e zone rurali. Il progetto ha sostenuto più comunità per associarsi nell’ambito di una microregione e di sviluppare una strategia integrata per far valere le risorse esitenti e di ragionare sui problemi esistenti nella rispettiva microregione. Il progetto ha avuto un periodo d’implemento di 13 mesi. Il contratto è stato firmato il 1 novembre 2006 e sarà concluso il 30 novembre 2007.

SECONDA PARTE. ANALISI SOCIO – ECONOMICA DELLA MICROREGIONE TIMIŞ-TORONTAL

1. Il delimitare del territorio La microregione Timiş-Torontal è collocata nell’Ovest della Romania , nella parte di sud del distretto di Timiş, essendo delimitata al sud ed al sud-ovest dalla frontiera con la Reppublica Serba , all’oriente dal distretto di Caraş-Severin , ed al nord dal Municipio Timişoara. La microregione è costituita da 3 piccole città che non superano 7.000 abitanti ogniuna ( Deta,

�07

Gătaia, Ciacova ) e 11 località con stato di comune : Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling , Moraviţa , Pădureni e Voiteg.

2. Superficie della Microregione Timiş-Torontal La superficie del territorio amministrativo della Microregione Timiş-Torontal è di 1.447 km², questa rappresentando il 17% della superficie totale del distretto di Timiş . La struttura territoriale si divide in tal modo: superficie arabile rappresenta il 73,3% del territorio agricolo; superficie rimboschita rappresenta il 2,38% della superficie della

Microregione Timiş-Torontal

3. Punti di riferimento urbanistici La microregione Timiş-Torontal è collocata nell’Ovest della Romania, nella parte di sud del distretto di Timiş. La microregione è costituita da 3 piccole città- Deta, Gătaia, Ciacova e 11 località con stato di comune : Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling , Moraviţa , Pădureni e Voiteg. In quello che riguarda il collocamento della Microregione Timiş-Torontal, questa si confina con : Sud – graniţa cu Serbia; Sud--Ovest – graniţa cu Serbia;Oriente – distretto Caraş-Severin;Nord – Municipio Timişoara.

4. Quadro naturale Il rilievo predominante è quello di pianura bassa con altezze tra 70- 120 metri, includendo la Pianura di Timiş ed il fiume con lo stesso nome, che attraversa il territorio dall’Oriente all’Ovest. La zona viene caratterizzata da una varietà ridotta delle forme di rilievo . La prevalenza del rilievo di pianura è però estremamente favorevole per la pratica dell’agricoltura nella zona, questa cosa essendo favoreggiata anche dall’esistenza di una rete idrologica ricca.

5. Popolazione della Microregione Timiş-Torontal In conformità con il Censimento del 2002, la popolazione totale della Microregione è costituita da un numero di 50.020 persone ( in quel periodo non esistevano dal punto di vista amministrativo le comuni Birda, Ghilad e

�0�

Pădureni, essendono fondate nel 2004 , per mezzo della separazione della città Gătaia , del comune Ciacova e del comune Jebel ). A quella data, la popolazione della Microregione Timiş-Torontal rappresenta il 7,38% dal totale della popolazione registrata nel distretto di Timiş (677.926). Nel periodo 2002-2005 si costata un ribasso della popolazione fino a 46.372 persone ( in conformità con le dati fornite dalla Direzione Distrettuale di Statistica Timiş per il 2005 ) . Da notare è il fatto che nel 2006 , il numero totale di abitanti era di 49.691 persone (in conformità con le dati fornite dall’Ufficio Distrettuale per Amministrazione delle Basi di Dati Timiş –www.adetim.ro), costatandosi una tendenza di crescita della popolazione al livello di ogni località.

Sviluppo della popolazione nella Regione Timiş-Torontal N.crt Nome della località Anno 200� Anno 200�

� Banloc ���� �7��2 Birda ��0� 2002� Ciacova ��0� ����� Denta ���� �272� Deta ���� 7���� Gătaia ��2� ����7 Ghilad ���2 ���2� Ghiera �2�� ����� Jamu Mare ���� �2�0�0 Jebel ���� ������ Liebling ���� ���7�2 Moraviţa 2��� 2����� Pădureni ��77 ���0�� Voiteg 2�22 2���

TOTALE 46.353 49.691

In quello che riguarda la struttura etnica della popolazione si costata, in conformità con il Censimento del 2002 , l’esistenza d’una composizione etnica tra le località della Microregione . La percentuale di romeni dal totale della popolazione varia tra 91,27% nella località Jebel e 60,98% nella località Denta. Le principali minorità etniche al livello della Microregione sono : ungheresi , tedeschi, serbi e zingari.

�0�

6. Sviluppo della popolazione negli ultimi anni Nel 2006, la popolazione della Microregione Timiş –Torontal conta 49.691 abitanti. Rispetto al 2002, sotto l’influenza combinata al livello differenziato dell’incremento naturale , dei flussi migratori interni e dell’intensità della migrazione esterna, nel 2006 la popolazione si è ridotta con 329 abitanti.

Sviluppo della popolazione nella Microregione Timiş-TorontalAnno 2002 200� 200�Numero totale di abitanti 50.020 46.353 49.691

Per quello che riguarda il processo di migrazione della popolazione nell’ambito della Microregione, presenteremo di sotto una serie di dati registrati dalla Direzione del Distretto di Statistica Timis nell’anno 2005, utilizzando due variabili importanti: sistemazioni di domicilio nella località e partenze con il domicilio dalla località. Dalla centralizzazione delle informazioni, risulta che al livello della Microregione Timis-Torontal si registra un numero di 913 sistemazioni di domicilio e un numero di 769 partenze con il domicilio dalla località per l’anno di riferimento.

7. La mano d’opera Secondi i dato forniti dall’Ufficio del Distretto per l’Amministrazione della Base di Dati Timis, il numero dei disoccupati è calato nel periodo 2004-2006 nella maggioranza delle unità coomprese al livello della, meno le località Denta, Liebling e Moraviţa, dove si costata un incremento del numero dei disoccupati nell’anno 2006 rispetto all’anno 2004. Se prendiamo in considerazione le cifre in assoluto, si costata al livello della Microregione un incremento del numero dei disoccupati dall’anno 2005 all’anno 2006 (da un numero di 706 disoccupati registrati nell’anno 2005 ad un numero di 725 di disoccupati). Cosi come al livello del distretto Timis, il tasso di disoccupazione è basso però ci confrontiamo con una distribuzione ineguale delle offerte di posti di lavoro, la più grande parte di questi registrandosi nella città Deta e Gătaia, dove funzionano i principali attori economici. Per quello che riguarda la mano d’opera, la stessa non è sufficientemente

��0

preparata per fare fronte ai nuovi cambiamenti con quali si confronta il mercato di lavoro, una volta integrato nell’Unione Europeo. Un problema per la mando d’opera locale puo’ essere rappresentato dal ritiro di alcuni investitori locali, una volta con l’incremento del livello dei prezzi nella zona (il problema dello spostamento di alcune aziende che funzionano nel sistema lohn si mette per più località del distretto Timis).

8. L’educazione Al livello della Microregione Timiş-Torontal ci sono (al lovello dell’anno 2005) un numeri di 58 unità di insegnamento, strutturate: 42 asili; 13 scuole elementari e medie; 3 unità per l’insegnamento di liceo.

Per quello che riguarda l’insegnamento liceale, al livello della Microregione Timiş-Torontal ci sono 3 unità scolastiche, localizzate nelle tre città:

4. Il Liceo „Alexandru Mocioni” Ciacova – avendo la seguente offerta: profilo teoretico con le specializzazioni di matematica-informatica, umano, il profilo tecnico: le specializzazioni agronomico, veterinario, meccanico agricolo, commerciale- commessi (risultati dall’unificazione con il Gruppo Scolastico Agricolo Ciacova).

5. Il Gruppo Scolastico „Sfântul Nicolae” Deta con le seguenti specializzazioni: matematica-informatica, filologia, commercio, ragioneria e la lavorazione del legno.

6. Liceo Teoretico Gătaia. L’offerta di educazione e formazione professionale di queste unità riflettono piuttosto la tradizione delle stesse che un orientamento verso i futuri bisogni. L’esistenza delle tre unità scolastiche che possono offrire delle qualifiche al livello della Microregione sarebbe un potenziale da valorizzare se esistesse disponibilità di cooperazione al livello della Microregione allo scopo di realizzare un offerta complementare con la collaborazione degli enti che consideri sia i richiesti futuri del mercato del lavoro, che le aspirazioni e le aspettative dei giovani e delle loro famiglie dopodiche sarebbe necessario trovare delle risorse materiali e umani per svillupare un offerta allettante. Sarebbe necessario che queste unità scolastiche svilupino capacità di offrire servizi di formazione continua anche della gente adulta per qualifica, riqualifica e perfezionamento.

���

9. La sanità La riforma dei serivizi di sanità del 2004 ha avuto e ha prodotto delle modifiche del sistema sanitario pubblico, con effetto sulla rete di unità sanitarie e sulla struttura del personale coinvolto nell’assicurare dei servizi di sanità, sia nel settore pubblico che in quello privato. Sono stati sciolti i dispensari urbani, sia una parte dei medici dai dispensari sia una parte dei medici delle imprese sono diventati medici di famiglia, con autonomia rispetto all’ospedale, subordinati alla Casa del Distretto di Assicurazioni di Sanità, con la quale hanno concluso dei contratti. Per quello che riguarda l’infrastruttura sanitaria dalla Microregione Timiş-Torontal, questa si presenta come segue (dati al livello dell’anno 2005, secondo La Direzione del Distretto di Statistica Timiş): 3 ospedali pubblici: L’Ospedale Cittadino Deta (70 letti), L’Ospedale

di Psichiatria Gătaia (450 letti) e L’Ospedale di Psichiatria e Misure di Sicurezza Jebel (405 letti);

3 gabinetti dentistico privati: Ciacova, Denta e Jebel; 5 gabinetti medicali di famiglia, privati: Ciacova (2), Deta, Jebel,

Moraviţa; 4 farmacie pubbliche: Ciacova, Deta, Gătaia e Jebel; 1 centro de salute: Ciacova (50 letti) – questo funziona anche come

centro di diagnosi e trattamento; 1 servizio di ambulanza: Deta.

10. L’infrastruttura di trasporto L’infrastruttura di strade è bene sviluppata, vengono assicuratibuoni collegamenti tra le località della zona, questa essendo attraversata dal E 70, che entra nel paese dalla Serbia nel punto di passaggio frontiera Stamora-Moraviţa e collega, per Timişoara, con il sud del paese. Inoltre la Microregione è attraversata da una serie di strade nazionali e comunali, come DN 57, 58 şi 59. L’infrastruttura ferroviaria, creata sin dal secolo passato seguito alla spinta data dallo sviluppo dell’industria del distretto Timis, gode oggi di una fitta rete ferroviaria rispetto a quella al livello nazionale. La zona è attraversata di una strada importante Timişoara-Belgrad che arriva a Zagreb-Milano. Nonostante cio, è importante sottolineare che questa rete è antiquata. Le località dalla Microregione Timiş-Torontal sono attraversate di

��2

più strade, che li collegano tra di loro, ma anche con le grandi città dei dintorni.

11. Dotazioni tecnico-edilizie Secondo i dati registrati dalla Direzione di Statistica del Distretto Timis, 2005 al livello della Microregione Timiş-Torontal abbiamo la seguente situazione: 215,9 km – la lunghezza totale semplice della rete di erogazione

dell’acqua potabile; 137,6 km – la lunghezza totale semplice delle condotte di gas ; 39,3 km –la lunghezza totale semplice delle condotte di

canalizzazione.

12. La rete di telecomunicazioni La rete di telefonia fissa e mobile ha copertura per tutti gli operatori presenti in Romania. Tramite la rete di cavo TV o satellite, al livello della Microregione sono captati i canali di radio e TV nella maggioranza delle località. Tutti i comuni hanno connessione all’internet. Secondo i dati forniti dalla Direzione di Statistica del Distretto Timiş, al livello dell’anno 2005 c’erano nella Microregione un numero di 11.992 abbonamenti radio e un numero di 12.792 abbonamenti TV.

13. L’attività economica L’attività socio-economica della Microregione gira attorno alle tre città con un più per la città di Deta, la quale polarizza gran parte della zona con l’attività industriale svolta, qui primeggia quella del legno, del tessile e dei pellami, alimentare, ma anche la concentrazione delle attività bancarie, di salute e insegnamento. Tuttavia, la zona è scarsamente rappresentata industrialmente, essendo piuttosto agraria, con un culto sviluppato e riconosciuto della gente per lavoro e proprietà.

a) La situazione generale delle imprese attive nella Microregione Timiş-Torontal Le più grandi aziende che svolgono l’attività in questa zona si incontrano in Deta, e sono S.C.Eyble SRL e SA Plapaf

���

S.C. EYBL SRL (Deta) – una media impresa del tessile, che è stata costruita nel 1999 dalle fondamenta e la quale è adesso un’unità tra le più moderni dall’est dell’Europa nel settore. Questa società con capitale sociale estero ha attorno ai 1900 dipendenti di cui, 1100 di Deta), captando la mano d’opera della città e delle località vicine. L’ azienda Eybl ha attrezzato fino ad ora circa 1.350.000 automobili con volanti realizzati a Deta;

S.A. PLAPAF (Deta) – l’attività principale è la lavorazione del legno, l’azienda avendo un numero di 390 dipendenti.

b) Mestieri tradizionali Dai mestieri tradizionali praticati al livello della Microregione, incontriamo: carradore, fontaniere, maniscalco, scardassatore di lana, pecoraio, sarto, calzolaio. Purtroppo, queste non vengono praticate tanto oggi giorno, i piccoli artigiani essendo in via di sparizione. In questo senso, si impone lo sviluppo di alcune pratiche per il ritorno dei vecchi mestieri, ciò che potrebbe contribuire all’incremento del potenziale turistico della zona. Questo sarebbe allo stesso tempo anche una modalità di sviluppo economico, appoggiando le cooprtaive artigianali locali.

c) L’ agricoltura L’assitenza di specialità nel settore dell’agricoltura viene assicurata mediante la Camera Agricola che è subordinata alla Direzione Agricola del Distretto Timiş. L’occpuazione principale degli abitanti dalle località afferenti è rappresentata dall’agricoltura, la grande coltura soprattutto e la zootecnia come attività complementare. Con poche eccezioni, circa 1000 ha di foresta, il terreno è agricolo, di cui 75% è arabile. La pratica dell’agricoltura è favorita nella regione da un clima temperato continentale ma anche dal rispetto degli abitanti per la terra. Le superficie agricoli si lavorano individualemente, in associazioni agricoli e aziende familiari. Per quello che riguarda la struttura delle coluture si manifesta una specializzazione per la coltura del grano, dell’orzo, del mais e del girasole. L’allevamento degli animali occupa un posto importante nel settore dell’agricoltura, prioritario essendo l’allevamento del bestiame, dell’ovino

���

e porcino. La transizione ha cambiato sia le superficie coltivate annualmente sia gli effetti dei lavori e delle tecnologie utilizzate per l’ottenimento di produzione. Cosiche, se fino all’anno 1997 qualsiasi superficie era coltivata e utilizzata il massimo possibile, oggi si è arrivato che una grande parte dei terreni resta non lavorata per anni e anni. Questo ha portato anche ad una decontaminazione dei terreni dai pesticida, cio che permetterebbe di fare su questi terreni un agricoltura ecologica. Per quello che riguarda la mano d’opera coinvolta in questo settore, man mano si pone il problema della qualifica di questa, estremamente necessaria per assicuare un buon utilizzo delle macchine e degli attrezzi agricoli. Questo aspetto verrà accentuato ancora di più nel futuro prossimo.

d) L’industria L’industria è scarsamente sviluppata al livello della Microregione. Le più importanti aziende si trovano al livello delle città Deta e Gătaia, ci sono delle piccole imprese locali oppure degli investitori stranieri anche all’interno di altre località. Le piccole e le medie imprese si concentrano prevalentemente sul lavoro del legno, dei latticini, panificazione, la preparazione della carne, sul tessile e pellame. Nella zonna presentata sono state identificate un numero di 576 società commerciali con varie attività.

e) Servizi pubblici I servizi di alimentazione con acqua potabile e canalizzazione, il colletare e smaltimento dei rifiuti, il trasporto locale, l’illuminazione pubblica, il cavo Tv e l’internet, telefonia e l’erogazione dell’energia elettrica sono assicurate da società commerciali del settore, con capitale di stato o privato. A livello di città, sono generalmente bene rappresentate dalla città Deta, con incrementi notevoli nel settore delle telecomunicazioni e trasporti, transazioni finanziarie soprattutto questa seguito gli investimenti di capitale dai 1999-2000.

f) Il turismo e obiettivi turistici della zona I principali obiettivi turistici sono rappresentati dal castello, musei, chiese, di cui ricordiamo: Il Castello da Banloc, Il Monastero “Sf. Iosif” da Partos, Il Castello da Ciacova, Il Monastero da Gătaia, Conacul Mociuni, Il Monastero “Sf. Gheorghe” attestato nel ���� (Birda ). Dal totale di

���

333 monumenti storici che si trovano registrati presso il Ministero della Coltura e dei Culti nel distretto Timiş, nella Microregione Timiş Torontal si ritrovano 29 monumenti.

14. Fattori ambientali In quanto riguardano i fattori ambientali, la zona è alquanto inquinante e a causa del non-lavoro di una notevole superficie agricola è calato anche il livello di pesticida dal suolo. Questo aspetto puo favorire la pratica di un agricoltura ecologica e biologica, protette dalla legislazione europea. In quanto i problemi incontrati nelle località di questa zona geografica ricordiamo i problemi legati al management delle immondizia e dei rifiuti industriali, nonche all’alimentazione con acqua e canalizzazione. Nonostante cio, è stato fato un passo importante con l’inizio a Ciacova del progetto Eco-Ciacova, che riguarda la gestione delle immondizie.

15. ,,Le zone verdi ” e le zone di divertimento La città Deta dispone di una piscina con acque termali, che ha proprietà terapeutiche nelle affeioni del reumatismo, alcune malattie dermatologiche e la cura delle ferite. La piscina termale dispone di una capacità di alloggio di 30 posti in casette. Inoltre, al livello della città Deta troviamo un parco naturale, rimanenza delle vecchie foreste, il quale rappresenta un miscuglio di alberi: quercie, tiglio, aceri, marruca e acacia, alcuni esemplari di quercie avendo un età notevole di oltre 400 anni. Inoltre la zona è idonea per organizzare diverse attività ricreative come la pesca e la caccia. Le attività sportive dalla città si svolgono nell’ambito delle unità di insegnamento, nonche nel parco della città che comprende un terreno multifunzionale: tennis, pallamano, una piscina con bacino di grosse dimensioni, nelle vicinanze della quale si trova lo stadio della città con pista per correre.

16. L’infrastruttura e le attività culturali In quanto riguarda l’infrastruttura culurale, questa si presenta cosi al livello della Microregione: 28 biblioteche 1 casa di cultura; 5 case culturali e 1 museo.

���

La vita culturale della Microregione ha l’impronta delle condizioni speciali e diverse di questa zona. Nella sua nascita è la cultura risultante dall’interazione delle abitudini, dei costumi della popolazione eterogenea che ha lavorato e continua a lavorare qui. Dalla formazione delle località e sino al presente, su queste terre sono vissuti ungheresi, tedeschi, serbi e romeni. La cultura di questi posti è stata marcata con elementi specifici ad ogni segmento etnico della popolazione, intrecciando le particolarità di ciascuno in una cultura multietnica. Nell’ambito della Microregione funzionano alcune organizzazioni non-governative che contribuiscono allo sviluppo scciale e culturale dei posti. Da queste organizzazioni ricordiamo:

Associazione Timiş Torontal – che ha come obiettivo lo sviluppo comunitario e socio-culturale della zona ;

Associazione Pro Liebling – come domini d’attività ricordiamo : sociale , culturale , educazionale e la promozione del medio;

Associazione Giera – segue lo sviluppo comunitario , lo sviluppo del medio ed il sostegno delle attività per gioventù;

Associazione Amici della Democrazia , Ghilad – svolge delle attività per gioventù, attività sportive, culturali e di protezione del bambino ;

Associazione del Coro DOINA, Gătaia – una frazione da questa associazione culturale svolge l’attività effetiva nel coro della chiesa;

Associazione Umanitaria Zlat Bres del paese Breştea con scopo principale lo sviluppo comunitario , il presidente dell’associazione essendo il Signor Radulov Petru.

17. Varietà delle cooperative al livello inter-regionale ed internazionale Presso la Microregione, i comuni ed i consigli locali fanno parte dell’Associazione delle città e dei comuni dalla Romania , qui ritrovando anche la filiale dell’Unione Bulgara di Banat, , Filiale del Foro Tedesco, diverse associazioni comunitari che hanno come principale scopo lo sviluppo rurale –comunitario , della protezione della donna e del bambino , delle persone svantaggiate, dei problemi di protezione del medio e lo realizzo dell’infrastruttura in un quadro favorevole alla comunità interetnica.

��7

Negli ultimi anni, al livello della Microregione Timiş-Torontal, sono state svolti più progetti in associazione , in collaborazione e con finanziamento dalla parte di diverse strutture nazionali e internazionali. Una collaborazione di successo è quella svolta con il Centro d’Asistenza Rurale di Timişoara , promotore dei promotori locali e fattore importante nel sostenimento I gruppi di Azione Locale ( GAL ) .

���

Seconda parte : ANALISI SWOT DELLA MICROREGIONE TIMIS TORONTAL

PUNTI FORTI PUNTI DEBOLIQuadro naturale :Posizione geografica nella vicinanza della città di Timişoara, al confine con la Serbia e con l’Ungheria e all’intersezione delle zone importanti transfrontaliere (DKMT);Riserve ricche di acqua (Timiş, Moraviţa, Bîrzava) e di quella freatica;Fauna e flora molto diversificata.Medio:Clima temperato- continentale;Presenza delle risorse naturali: foreste, gas metano di sonda, acqua geotermale , fauna.Il progetto in svolgimento Eco-Ciacova che riguarda la gestione delle scorie .Popolazione:Esistenza di una tendenza di crescita della popolazione nel 2005-2006. In tal modo che in questo periodo la popolazione al livello della Microregione è cresciuta da 46.372 abitanti fino a 49.691 abitanti ( la tendenza di crescita della popolazione si ritrova al livello di ogni località);

Quadro naturale :Rilievo poco svariato, con un numero più ridotto di paesaggi;Medio:Problemi del management dei pattumi e delle scorie industriali , ed anche dell’alimentazione con acqua e canalizzazione ;Sistemi noncorrispondenti d’epurazione delle acque;L’uso noncorrispondente delle risorse naturali , specialmente dei gas naturali , fatto che si può tradurre anche come una rete insufficiente sviluppata d’alimentazione con gas al livello della Microregione ;Popolazione:La migrazione dei giovani con diversi gradi di preparazione professionale fuori paese o nelle zone più sviluppate economicamente (Timişoara);La migrazione verso questa zona è quasi inesistente;Il livello ridotto dei redditi e la povertà della popolazione rurale;Livello ridotto di associazione al livello della società, fatto manifestato attraverso l’esistenza di un numero ridotto di organizzazioni nongovernamentali.

���

PUNTI FORTI PUNTI DEBOLIEsistenza di una cultura multietnica e di una composizione etnica diversa tra le località della Microregione .La percentuale di romeni dal totale della popolazione varia da 91,27% nella località Jebel a 60,98% nella località Denta (dati valabili per il 2002 dal Censimento). Le principali minorità etniche al livello della Microregione sono : ungaresi , tedeschi, serbi e zingari ;Grado di convivenza armonioso delle diverse confessioni, ritrovandosi prevalente le seguenti : ortodossa, luterano , riformata, neoprotestante, romano-cattolica etc.Infrastruttura:La posizione geografica allâintersezione con cuna zona importante transfrontaliera;Esistenza dell’elettricità nell’intera Microregione ;La rete di telefonia fissa e mobile con la copertura per tutti gli operatori conosciuti dalla Romania;La rete di trasporto stradale e ferroviario è sviluppata , però è abbastanza vecchia ;Esistenza di una grande lunghezza delle strade asfaltate ;Tutti i comuni sono connessi all’internet;

Infrastruttura:Mancanza di canalizzazione e d’alimentazione con acqua nella maggioranza delle località rurali;Vie stradali e ferroviari hanno bisogno di lavori per rimodernamento ;Discrepanza tra il medio rurale ed urbano .Educazione e salute :Una parte significativa del personale didattico e medico fa la navetta tra queste località;Mancanza d’esperienza dei corpi insegnanti ed i frequenti cambiamenti di personale ;Impossibilità per assicurare ai corpi insegnanti e medici degli spazi per abitare;Difficoltà della popolazione rurale per avere accesso ai corsi di formazione organizzati fuori delle località;Offerta di qualificazione / reconversione è poco sviluppata e non esiste concorrenza tra gli offerenti di formazione, che abassa l’attrattività per investitori.

�20

PUNTI FORTI PUNTI DEBOLINumero grande di distributori di benzina , che esiste nella maggioranza delle località dalla Microregione .Educazione e salute :Esistenza nella Microregione di 3 ospedali , uno in ogni città;Esitenza di un numero di � licei Deta, Gătaia e Ciacova;Ogni comune disporre delle scuole generali per le cls. I-VIII ed ogni paese di scuole per le cls. I-IV; Trasporto assicurato per allievi ;Insegnamento delle materie nella lingua delle minorità etniche . Agricoltura :La posizione geografica in una zona di pianura , fatto che è favorevole per le attività agricole ;La ponderabilità grande della superficie agricola, la fertilità del suolo, clima favorevole influenzata da una clima temperato-continentale e la tradizione della zona nel dominio dell’agricoltura ;L’uso su scala ridotta delle sostanze chimiche sui terreni agricoli ;Alto potenziale per la crescita degli animali ;

Servizi insufficienti diversificati per le categorie marginalizzate (esiste un unico centro per anziani a Ciacova). Questo aspetto diventa molto importante tenendo conto che in conformità con il nuovo modo di organizzazione dei servizi sociali , dei comuni locali riprende la responsabilità di offrire servizi sociali primari , Direzione Generale d’Assistenza Sociale e Protezione del Bambino Timiş con la responsabilità di assicurare i servizi sociali di specialità.Agricoltura:Effetti negativi prodotti negli ultimi anni dalle alluvioni ;Grado ridotto di vegetazione forestale presso i punti forestali ;Crescita delle superficie agricole lasciate noncoltivate ;Esperienza ed il desiderio ridotto d’associarsi dei produttori agricoli ;Usare i metodi tradizionali di coltivazione dei terreni agricoli e la mancanza delle offerte di qualificazione per il dominio agricolo (Collegio Agricolo di Ciacova è stato chiuso );Sviluppo insufficiente dell’industria per la lavorazione del latte e della carne .

�2�

PUNTI FORTI PUNTI DEBOLIIndustria:Esperienza e tradizione nella lavorazione del legno ;Ribasso del numero di disoccupati registrati nel periodo 2004-2006. il numero di essi scendendo da 792 fino a 725 persone ;Turismo:Buona accessibilità internazionale grazie all’aeroporto di Timişoara:Mezzi di trasporto diversi;Il mantenimento delle vecchie tradizioni culturali (feste e campestri );Esistenza di vestigi culturali-storici con forte potenziale turistico (Castello di Banloc, Monastero “Sf. Iosif” di Partoş, Castello di Ciacova, Monastero Sacro di Gătaia, Signorile Mocioni, Chiesa del Cimitero Cebza (Monumento storico), Monastero della Santa Croce di Cebza (fondazione monacale),ecc;Esistenza a Deta di un complesso con piscine geotermali con delle proprietà speciali , però poco valorizzate;Possibilità per la pratica della caccia e della pesca in modo organizzato;Offerta gastronomica abbastanza diversificata.

IndustriaConcetrazione del settore industriale e di qualche servizi in 2 locazioni importanti (Deta şi Gătaia);Numero ridotto di imprese piccole e medie ed il declino delle cooperative degli artigiani ;Mancanza del sostegno per l’incorraggiamento dell’iniziata imprenditoriale locale .Sviluppo noncorrispondente dell’infrastruttura d’affare ;Turism:Rilievo poco variato offre poche opportunità turistiche ;Agroturismo poco sviluppato nella zona ; Mancanza di conoscenze della popolazione dal medio rurale riguardando le possibilità di pratica del turismo rurale ;Pssibilità ridotti di allogiare nella Microregione (un albergo di 2 stelle a Deta );Poca pubblicità degli punti d’attrazione tursitica e delle mappe nelle lingue di circolazione internazionale ;Fonduri locale insuficiente pentru refacerea obiectivelor turistice.

�22

OPPORTUNITÀ: MINACCIE :Quadro naturale :Posizione geostrategica vantaggiosa rispetto ai paesi dall’Unione Europea.Medio:Programmi comunitari di sostenimento della protezione del medio riguardando la gestione delle scorie e della depurazione delle acque usate ;Grado d’inquinamento basso del medioPopolazione:Esistenza di una rete attiva di promotori locali ;Collaborazione stretta con persone emigrate fuori paese grazie alle condizioni storici;Interesse delle società multinazionali per la mano d’opera zonale , attraverso la fondazione dei nuovi posti di lavoro nelle località della Microregione o attraverso per l’accordo delle facilità (trasporto);Agricoltura:Possibilità della coltivazione di piante speciali;La legge degli sfruttamenti agricoli che favoreggia lo sviluppo delle associazioni nello scopo dello sfruttamento intensivo del terreno;

Cadrul natural:Il limitare delle opportunità di collaborazione con la Serbia grazie all’esistenza del sistema di avvisi;Instabilità legislativa in Serbia .Medio:Grandi possibilità di apparire dei fenomeni naturali cosi come le alluvioni , terremoti.Popolazione :Esistenza limitata delle informazioni strutturate in quello che riguarda il livello della disoccupazione non-registrato ed in quello che riguarda l’estensione del fenomeno di lavoro non dichiarato ; Migrazione della mano d’opera qualificata verso le grandi città , dove esistono più possibilità per trovare lavoro e per sviluppare la carriera;Non conoscenza di una lingua straniera e delle conoscenze PC, fatto che limita l’accesso ai programmi europei.Agricoltura:Qualificazione del personale per sfruttamento delleattrezzature agricole ;Procedimenti complicati per ottenere delle autorizzazioni ,certificati, informazioni .

�2�

OPPORTUNITÀ: MINACCIE :Industria:La crescita del numero d’investitori e la possibilità dell’esternalità di unità produttive nelle zone vicine alle grandi città ( tra le principali cause ricordiamo la crisi della mano d’opera nel distretto di Timiş, costi alti degli affitti in città, politica di urbanismo ) ; Accessibilità ai fondi strutturali Offrire delle facilità fiscali agli investitori ed accesso gratuito alle utilità.Educazione e salute :Esistenza delle opportunità fi finanziamento offerte attraverso FSE per l’intero capitale umano Processo di decentramento dell’insegnamento che permette l’inizio delle iniziative locali in collegamento con i bisogni concreti Turismo:Esistenza degli spazi pubblici (case e centri culturali) che possono essere usati per lo sviluppo delle attività (esempio: sviluppo di centri per formazione, centri per passare il tempo libero , ecc.).

Industria:Crescita del livello di pagamento e la crisi della mano d’opera possono determinare il spostare delle società in altre regioni ;Possibilità ridotte per adattamento degli agenti economici locali alle condizioni di qualità imposte dalla Unione Europea ;Instabilità della legislazione romena nel dominio degli affari e di politica fiscale .Educazione e salute :Degradazione delle dotazioni che appartengono alle istituzioni per educazione ed investimenti limitati in questo dominio;Livello ridotto degli stipendi del dominio educazionale e risorse limitate per attirare giovani nei paesi ;Turismo:I disastri naturali possono danneggiare qualcuni degli obiettivi turistici ;Praticare un turismo noncontrollato può danneggiare alla flora ed alla vegetazione .

�2�

La terza parte : STRATEGIA DI SVILUPPO SOCIO –ECONOMICO DELLA MICROREGIONE TIMIŞ TORONTAL

La strategia di sviluppo della microregione Sântana è il risultato degli sforzi di tutti gli attori direttamente implicati nello sviluppo durevole delle comunità e delle località componenti della microregione nel periodo 2007-2013. Quindi, questo documento strategico ha di vista tanto i bisogno espliciti degli abitanti dalle comunità che forma la microregione Sântana, quanto gli sforzi delle autorità locali per la gestione più efficace delle risorse umani e dei materiali disponibili per lo sviluppo della microregione, però anche per fruttare più efficace le opportunità create per l’appartenenza della Romania all’Unione Europea e , in questo contesto , l’accesso ad una serie di strumenti per ridurre le disparità di sviluppo.

Questo documento strategico ha alla base ed integra una serie di documenti strategici e studi realizzati al livello locale , regionale, nazionale ed europeo . Il punto fi partenza della Strategia presente viene costituito dai documenti strategici elaborati dai rappresentanti delle 7 comunità della microregione , e nel quadro regionale viene definito dalla Strategia del Distretto di Arad , dal Piano di Sistemazione del Territorio del Distretto di Arad e rispettivo il Piano di Sviluppo Regionale 2007-2013. 1. Obiettivo generale : Tenendo conto del quadro strategico enunciato sopra, ed anche delle conclusioni dell’analisi socio-economica e dell’analisi SWOT presentate nelle prime due sezioni di questo documento , da dove risulta che la microregione presenta un potenziale per crescita economica , un potenziale per lo sviluppo in tutti i settori socio-economici , avendo un capitale umano che può essere avvalorato , ha la capacità dimostrata per l’amministrazione delle risorse esistenti e di quelle scelte, StraŢinând cont de cadrul strategic enunţat mai sus, cât şi de concluziile analizei socio-economice şi a analizei SWOT prezentate în primele două secţiuni ale acestui document, din care rezultă că micoregiunea prezinta un potential pentu crestere economica, un potential pentru dezvoltare in toate sectoarele socio-economice, detine un capital uman ce poate fi valorificat, are capacitatea demonstrata de administrarea resurselor existente si a celor atrase, la Strategia di sviluppo della microregione Timiş-Torontal propone il seguente OBIETTIVO GENERALE:

�2�

La microregione diventerà uno spazio che assicura condizioni ottimi per la crescita della qualità della vita degli abitanti, sviluppando un’ economia locale che valorizza le risorse esistenti e attira risorse supplementarie, valorizza il capitale umano diventando un polo dello sviluppo per la zona Timişoara ed il confine con la Serbia , uno spazio che ingrandisce la posizione geostrattegica.

2. Obiettivi specifici per il compimento delle opzioni strategiche:

Per la realizzazione dell’OBIETTIVO GENERALE sono stati identificati una serie di OBIETTIVI SPECIFICI per lo sviluppo della microregione Timiş Torontal che riguardano :o infrastruttura della microregione o qualità del medio calitatea mediului o incoraggiamento del medio’affari, crescita dell’attratività per investitori

e la diversificazione economica o investimenti per l’avvaloramento del potenziale turistico o investimenti nelle risorse umani attraverso l’educazione , qualifcazione

e servizi supporto o interventi per il miglioramento della qualità della vita nel medio rurale

, e la crescita del grado d’urbanizzazione della microregione o avvaloramento del potenziale agricolo Questi obiettivi saranno realizzati nel periodo 2007-2013 per mezzo del concepimento e dell’implementazione di progetti di sviluppo che avranno il sostegno nell’accesso ai fondi europei ed i fondi locali e nazionali.

3. Assi prioritari ed i domini d’intervento : ASSI PRIORITARI che definiscono la strategia della microregione

Timiş-Torontal sono Axa 1. Sviluppo del medio d’affari Axa 2. Miglioramento dell’infrastruttura della microregione Axa 3. Valloramento e sviluppo del capitale umano Axa 4. Sviluppo del potenziale agricolo e turistico

�2�

Ass

e 1.

Svi

lupp

o de

l med

io d

’aff

ari

DO

MIN

I D’I

NT

ER

VE

NTO

O

PER

AZ

ION

I In

vest

imen

ti in

tern

i ed

este

rni i

n qu

ello

che

rigu

arda

la c

resc

ita

dell’

attra

tività

del

la m

icro

regi

one

per l

o sv

ilupp

o de

gli a

ffari

-inco

ragg

iam

ento

deg

li in

vest

imen

ti es

tern

i , a

ttrav

erso

le fa

cilit

à e

l’offe

rta d

ella

man

o d’

oper

a co

mpe

titiv

a . I

ncor

ragg

iam

ento

del

spiri

to

impr

endi

toria

le l

ocal

e - f

acili

tà o

fferte

per

cos

truzi

oni c

omm

erci

ali n

ella

zon

a de

lla

circ

omva

lazi

one

Det

a

Cre

scita

del

con

tribu

to d

el

setto

re p

rivat

o al

lo sv

ilupp

o de

l po

tenz

iale

eco

nom

ico

-offr

ire su

ppor

to e

d as

sist

enza

di t

ipo

cons

ulen

za e

d in

form

azio

ni p

er

crea

re d

elle

Impr

ese

Picc

ole

e M

edie

- s

uppo

rto p

er c

resc

ita d

ella

com

petit

ività

del

le Im

pres

e Pi

ccol

e e

Med

ie g

ia e

sist

enti

M

ante

nim

ento

/cre

scita

del

la

com

petit

ività

e d

el li

vello

di

occ

upaz

ione

nel

le u

nità

ec

onom

iche

esi

sten

ti

-sup

porto

per

le u

nità

esi

sten

i per

man

tene

rsi l

a pr

oduz

ione

alm

eno

al

livel

lo e

sist

ente

-s

uppo

rto p

er le

uni

tà c

he la

vora

no so

tto il

live

llo d

elle

cap

acità

–

unità

dal

dom

inio

del

l’ind

ustri

a al

imen

taria

�27

Ass

e 2.

Mig

liora

men

to d

ell’i

nfra

stru

ttur

a de

lla m

icro

regi

one

e de

i ser

vizi

per

pop

olaz

ione

DO

MIN

I D’I

NT

ER

VE

NTO

O

PER

AZ

ION

I

Infr

astru

ttura

di t

rasp

orto

st

rada

le

.Ria

bilit

azio

ne e

mig

liora

men

to d

ell’i

nfra

stru

ttura

di t

rasp

orto

stra

dale

de

lla m

icro

regi

one

i -c

olle

gam

ento

stra

dale

con

Tim

isoa

ra-c

olle

gam

ento

tran

sfro

ntal

iero

con

Ser

bia

-col

egam

enti

con

le lo

calit

à da

lla m

icro

regi

one

(Det

a, G

rani

ceri,

Cia

cova

, D

enta

,Opa

tita

, Ghi

lad,

Liv

ezile

, Dol

aţi)

-ass

icur

azio

ne d

ell’a

cces

so a

lle a

ttrat

ività

turis

tiche

e g

li sf

rutta

men

ti fo

rest

ali

-col

lega

men

ti co

n l’a

erop

orto

di

Tim

isoa

raR

iabi

litaz

ione

dei

mar

chia

pied

i e la

cos

truzi

one

dei p

onti

: Den

ta

Ria

bilit

azio

ne d

i pis

tr pe

r cic

listi

: Det

a In

fras

truttu

ra d

i tra

spor

to

ferr

ovia

rio

Riab

ilita

zion

e e

mig

liora

men

to d

ell’i

nfra

stru

ttua

di tr

aspo

rto

ferr

ovia

rio

-R

imod

erna

men

to e

rinn

ovaz

ione

del

le st

azio

ni d

i tre

no e

l’as

sicur

are

di

colle

gam

ento

vel

oci d

i fer

rovi

a co

n Ti

miso

ara

e co

n Se

rbia

(Cia

cova

, O

bad)

Infr

astru

ttura

di m

edio

Ar

riva

re in

line

a co

n le

nor

me

UE

nel d

omin

io d

ella

qua

lità

del m

edio

per

m

ezzo

deg

li in

vetim

enti

in in

fras

trut

ta in

tal m

odo

:Il

man

agem

ent d

elle

scor

ie re

aliz

zato

attr

aver

so d

etta

gli c

oncr

eti i

n ba

se a

i pi

ani r

egio

nali,

dis

trettu

ali

- acq

ue re

sidu

i , p

attu

mi

(Gra

nice

ri, L

ivez

ile, D

olaţ

etc

. )- s

iste

maz

ioni

N

elle

loca

lità

: Det

a 6

km

di c

anal

izza

zion

e , 2

4 km

di r

ete

d’ac

qua

, O

patit

a 6

km )

�2�

Infr

astru

ttura

soci

ale

Sost

enim

ento

e sv

ilupp

o de

ll’in

fras

trut

tura

soci

ale

– In

vest

imen

ti ne

ll’in

fras

truttu

ra so

cial

e de

lle u

nitù

scol

astic

he in

que

llo c

he ri

guar

da la

fo

rmaz

ione

iniz

iale

e c

ontin

ua –

(Cia

cova

, Det

a )

-inve

stim

enti

nei c

entri

gia

esi

sten

ti p

er a

nzia

ni m

com

e un

a of

ferta

non

so

ltant

o pe

r la

mic

rore

gion

e

-Ria

bilit

azio

ne d

elle

cas

e cu

ltura

li e

delle

bib

liote

che

nello

spaz

io ru

rale

In

vest

imen

ti ne

lla ri

abili

tazi

one

degl

i edi

fici c

on v

alor

e st

oric

a e

del

patri

mon

io c

ultu

rale

(C

iaco

va)

Fond

azio

ne d

i un

cent

ro d

i for

maz

ione

pro

fess

iona

le d

egli

adul

ti al

live

llo

mic

rore

gion

ale

-Fon

dazi

one

di u

n ce

ntro

per

gio

rno

delle

cat

egor

ie d

i per

sone

con

bis

ogni

sp

ecia

li -b

ambi

ni ,

pers

one

con

disa

bilit

à,ec

c.

Util

ità e

serv

izi p

ubbl

ici

Rim

oder

nam

ento

ed

il co

mpl

etta

re d

elle

dot

azio

ni p

ubbl

iche

in b

ase

alla

re

te d

i loc

alità

del

la m

icro

regi

one

Illum

inaz

ione

pub

blic

a . D

enta

Pr

omoz

ione

del

la m

icro

regi

one

attr

aver

so il

pro

prio

site

e la

real

izza

zion

e d’

un si

stem

a di

com

unic

azio

ne p

ress

o la

mic

rore

gion

e

Ria

bilit

azio

ne e

d es

tens

ione

del

le re

ti d’

acqu

a e

di c

anal

e (2

0 km

Cia

cova

. D

enta

Det

a)-e

sten

sion

e e

rimod

erna

men

to d

elle

reti

di g

as n

atur

ali

(Cia

cova

,Det

a )

-Ria

bilit

azio

ne e

rim

oder

nam

ento

del

sist

ema

di d

istri

buzi

one

del

risca

ldam

ento

D

iver

sific

azio

ne d

ei se

rviz

i ban

cari

e la

cre

scita

del

la c

oper

tura

del

la

richi

esta

al l

ivel

lo d

ella

mic

rore

gion

e (C

iaco

va )

Ass

icur

azio

ne d

ell’a

cces

so d

egli

abita

nti a

i ser

vizi

pub

blic

i di b

uona

qua

lità:

Con

sulto

ri m

edic

i (M

aced

onia

, pet

rom

an, O

bad

)

�2�

Ass

e 3.

Avv

alor

amen

to e

lo sv

ilupp

o de

l cap

itale

um

ano

DO

MIN

I D

’IN

TE

RV

EN

TO

OPE

RA

ZIO

NI

Man

o d’

oper

a at

tiva

– fo

rmaz

ione

pr

ofes

sion

ale

cont

inua

de

gli a

dulti

Cres

cita

del

la m

ano

d’op

era

attiv

a de

lla m

icro

regi

one

per m

ezzo

di u

na o

fferta

di p

rogr

amm

i per

pe

rfezi

onam

ento

, qu

alifi

cazi

one

riqua

lifica

zion

e pe

r la

popo

lazi

one

occu

pata

, per

ò qu

ale

ha u

n liv

ello

del

le c

ompe

tenz

e in

suffi

cien

te d

alla

pro

spet

tiva

delle

rich

ieste

futu

re ;

prog

ram

mi c

ompl

eti

di fo

rmaz

ione

pro

fess

iona

le c

ontin

ua c

on fi

nanz

amen

to d

a FS

E A

sse

2 do

min

io d

’inte

rven

to 2

.3.

e Ass

e 3

Fond

azio

ne d

’un

cent

ro p

er in

form

azio

ni d

egli

abita

nti i

n qu

ello

che

rigu

arda

la c

resc

ita

del g

rado

di o

ccup

azio

ne e

del

la c

ompe

titiv

ità d

i ess

i : D

eta

Ass

icur

azio

ne d

elle

qua

lifica

zion

i in

base

aal

la c

ertifi

cazi

one

delle

com

pete

nze

delle

don

ne

che

stan

no g

ia la

vora

ndo

, per

ò no

n ha

nno

certi

ficat

i di q

ualifi

ca, e

sono

esp

oste

ad

uno

risch

io

di p

erde

re il

pos

to d

i lav

oro,

senz

a av

er la

pos

sibi

lità

di tr

ovar

e un

altr

o la

voro

se n

on h

a la

qu

alifi

ca e

la e

tà n

eces

saria

Form

azio

ne in

izia

le

dei g

iova

ni

Svilu

ppo

di u

na o

fferta

per

edu

cazi

one

e fo

rmaz

ione

pro

fess

iona

le c

omun

e al

live

llo d

ella

m

icro

regi

one

attra

vers

o la

col

labo

razi

one

tra le

uni

tà sc

olas

tiche

e tr

a le

aut

orità

pub

blic

he

loca

li pe

r rea

lizza

re :

- un’

anal

isi d

ella

rich

iest

a fu

tura

di q

ualifi

che

ed e

duca

zion

e - u

n so

ndag

gio

per i

nves

tigar

e le

atte

se d

ei b

enefi

ciar

i – a

lliev

i e g

enito

ri i p

arin

ti-e

labo

razi

one

di u

na o

fferta

com

plem

ente

del

le u

nità

esi

sten

ti -u

n pr

ogra

mm

a d’

assi

ster

e de

lle ri

sors

e um

ani d

alla

edu

cazi

onw

per

l’im

plem

ento

del

l’offe

rta

elab

orat

a

Fina

nzia

men

to: F

SE a

sse

1 e

asse

2C

ateg

orie

di a

bita

nti

con

prob

lem

i spe

cial

i A

bbor

dam

ento

inte

grat

o de

i pro

blem

i de

lla m

igra

zion

e de

lla m

ano

d’op

era

: gio

vani

che

pa

rtono

dal

la m

icro

regi

one

o an

che

dal n

ostro

pae

se ,

risp

ettiv

o la

mig

razi

one

vers

o la

m

icro

regi

one

Fo

ndaz

ione

di u

n ce

ntro

per

form

azio

ne p

rofe

ssio

nale

con

tinua

e d

i riq

ualif

cazi

one

in C

iaco

va

in c

onco

rdan

za c

on la

rich

iest

a de

l mer

cato

di l

avor

o pe

r cat

egor

ie so

cial

i sfa

vore

ggia

te.

��0

Ass

e 4.

Svi

lupp

o de

l pot

enzi

ale

agri

colo

e tu

rist

ico

DO

MIN

I D

’IN

TE

RV

EN

TO

OPE

RA

ZIO

NI

Pote

nzia

le a

gric

olo

Avva

lora

men

to su

perio

re d

el p

oten

zial

e ag

ricol

o es

itent

e at

trave

rso

:- i

ncor

aggi

amen

to d

elle

var

ie fo

rme

di a

ssoc

iazi

one

per l

o sv

ilupp

o de

lle so

ciet

à pe

r la

vora

zion

e , d

epos

ito e

avv

alor

amen

to d

ei p

rodo

tti a

gric

oli

-sup

porto

per

l’ac

cess

o al

sost

egno

com

unita

rio p

er a

gric

olto

ri –s

orve

nzio

ni, c

redi

ti,

ecc

per u

ffici

o , o

per

sona

le c

he o

ffre

info

rmaz

ioni

–fa

cilit

à pe

r inv

estim

enti

in

agric

oltu

ra –

in a

ssoc

iazi

one

( col

loca

men

to n

el p

osto

del

terr

itorio

, at

trezz

atur

e di

al

to li

vello

)-s

uppo

rto p

er lo

svilu

ppo

di u

n se

ttore

forte

e c

ompe

titiv

o pe

r cre

scita

deg

li an

imal

i (C

iaco

va) c

on c

apita

le p

rivat

o

-sos

tegn

o pe

r lo

svilu

ppo

delle

cul

ture

eco

logi

che

Pote

nzia

le tu

ristic

o Lo

svilu

ppo

di u

n in

vent

ario

del

pot

enzi

ale

e la

cre

scita

di u

n gr

uppo

di i

nizi

ativ

a pe

r avv

alor

amen

to d

i que

sto

pote

nzia

le p

ress

o l’a

bbor

do a

ttrav

erso

ass

ocia

zion

e al

live

llo d

ella

mic

rore

gion

e (C

iaco

va ,

Det

a (tr

agiti

turis

tici,

il br

and

della

m

icro

regi

one

, il m

arke

ting

gast

rono

mic

o)Po

tenz

iale

bal

near

e e

di re

cupe

ro

Svilu

ppo

delle

faci

lità

esis

tent

i di t

ratta

men

to e

di r

ecup

ero

in u

n se

rviz

io c

ompl

esso

co

me

una

offe

rta d

ella

mic

rore

gion

e pe

r ben

efici

ari d

ella

Reg

ione

di O

vest

(Ceb

za,

Mac

edoa

nia)

Fond

azio

ne d

i un

cent

ro d

i ass

itenz

a pe

r i g

rupp

i vul

nera

bili

nella

citt

à C

iaco

va

e la

fond

azio

ne d

ei se

rviz

i d’a

ssis

tenz

a m

ater

nale

, pe

r con

sigl

i dei

gen

itori

e la

pr

even

zion

e de

ll’ab

band

ono

scol

astic

o R

iabi

litaz

ione

del

le c

ase

cultu

rali

com

e ce

ntro

di r

ilass

o (in

clus

o la

sala

di s

port)

: D

enta

, D

eta

���

Temes-Torontál Mikrorégió tartós Fejlesztési Stratégiája

Bevezetés A „Helyi stratégiáka globális célszerűségekre és egy európai jövőre a Románia nyugati részén élő közösségeknek: a szocio-gazdasági fejlesztési stratégiák kidolgozási képességei és a valóra váltás megerősítése a Nyugati Régióban (Regiunea Vest)”. A StrategVest egy olyan projekt, amelyet a Nyugati Régió Fejlesztési Ügynöksége és a Vidékfejlesztési Központ nyert meg és váltott valóra. A projektet az Európai Unió finanszírozza a Phare 2004 Programon belül, a Civil Társadalom részben. A „StrategVest” projekt fő célja a közösségi aquis támogatása, a szocio-gazdasági fejlesztés, a fejlesztési stratégiák kidolgozási kapacitásának megerősítése a Nyugati Régió helyi közösségeiben. Nyugati Régió helyi közösségei esetében a projekt főleg azokat a közösségeket célozta meg, amelyek nemrég váltak városokká, és amelyek általában kis méretű, falusi környezetben élő közösségek. A projekt támogatta azt az ötletet, hogy a különböző közösségek között együttműködés jöjjön létre, egy „mikrorégión” belül, és egy integrált stratégiát fejlesszen ki ahhoz, hogy a meglévő erőforrásokat érvényesíthesse és integráltan gondolkozzon el a mikrorégió problémáiról. A projektnek 13 hónapos valóra váltási ideje volt. A szerződést 2006 november 1-én írták alá és 2007 november 30-án ér véget.I rész: TEMES-TORONTÁL MIKRORÉGIÓ SZOCIO-GAZDASÁGI ANALÍZISE

1. A térség elhatárolása A Temes-Torontál mikrorégió Románia nyugati részén található, Temes megye deli részén, délen és dél-nyugaton Szerbiával szomszédos, keleten Krassó-Szörény megyével, északon pedig Temesvár Megyei Jogú Várossal. A mikrorégióban 3 kis város van, amelyek lakossága nem haladja meg, egyenként, a 7000-et (Detta, Gátalja, Csák) és 11 község: Birda, Bánlak, Denta, Gyér, Gilád, Széphely, Nagyzsám, Liebling, Moravica, Temesliget és Vejte.

��2

2. A Temes-Torontál mikrorégió területe A Temes-Torontál mikrorégió adminisztratív területe 1.447 km², ami Temes megye összterületének 17%-át teszi ki. A területi struktúra a következő: a mezőgazdasági területek közül 73,3% szántható terület; az erdős terület 2,38% Temes-Torontál mikrorégió összterületének

3. Rendezési információk A Temes-Torontál mikrorégió Románia nyugati részén található, Temes megye deli részén. A mikrorégióban 3 kis város van: Detta, Gátalja, Csák, és 11 község: Birda, Bánlak, Denta, Gyér, Gilád, Széphely, Nagyzsám, Liebling, Moravica, Temesliget és Vejte. A mikrorégió szomszédai a következők: Észak – a Szerbiával való határ;Dél-Kelet – a Szerbiával való határ;Kelet – Krassó-Szörény megye;Észak – Temesvár Megyei Jogú Város.

4. Természetes környezet A fő domborzat az alacsony mezőség, a magasságok 70-120 méter közöttiek. Része a Temes Mezőség, amelyet a Temes folyó szeli át keletről nyugatig. A térség domborzatára az jellemző, hogy a domborzat nem változatos. A fő domborzat, a mezőség azonban rendkívül kedvező a mezőgazdaságnak, amit a sűrű vízrajzi rendszerek is segítenek.

5. Temes-Torontál mikrorégió lakossága A 2002-es Népszámlálás szerint a mikrorégió összlakossága 50.020 személy volt (abban az időszakban adminisztratív szempontból nem léteztek olyan községek, mint Birda, Gilád vagy Temesliget, amelyeket 2004-ben hoztak létre, a Gátaljától való leválás révén, valamint Csák község és Széphely. Abban az időszakban Temes-Torontál mikrorégió lakossága Temes megye összlakosságának 7,38%-át tette ki (amelynek száma 677.926).2002-2005 között a lakosság száma csökkent 46.372-vel (a Temes Megyei Statisztikai Hivatal adatai szerint, 2005-re). Fontos megjegyeznivaló, hogy 2006-ban a lakosság összszáma 49.691 volt (www.adetim.ro), és minden helységben nőtt a lakosság száma.

���

A lakosság fejlődése Temes-Torontál mikrorégióbanSzám Helység 200� 200�� Bánlak ���� �7��2 Birda ��0� 2002� Csák ��0� ����� Denta ���� �272� Detta ���� 7���� Gátalja ��2� ����7 Gilád ���2 ���2� Gyér �2�� ����� Nagyzsám ���� �2�0�0 Széphely ���� ������ Liebling ���� ���7�2 Moravica 2��� 2����� Temesliget ��77 ���0�� Vejte 2�22 2���

ÖSSZESEN 46.353 49.691

A nemzetiségek struktúráját illetően a helyzet a következő: a 2002-es népszámlálás szerint a mikrorégió helységeiben a nemzetiségi összetétel különböző volt. A románok a lakosság összszámának a 91,27%-t teszik ki Széphely helységben, 60,98%-át Denta helységben A mikrorégióban élő főbb nemzetiségek: magyarok, németek, szerbek, romák.

6. A lakosság fejlődése az elmúlt években 2006-ban a mikrorégió lakossága 49.691 volt. A 2002-es évhez képest, a természetes gyarapodás különböző szintjeinek hatására, valamint a belső vándorlás és a külső vándorlás hatására, a lakosság száma 329-el csökkent.

Temes-Torontál mikrorégió lakosságának fejlődéseÉv 2002 200� 200�Lakosság összszáma 50.020 46.353 49.691

A kivándorlást illetően az alábbiakban olyan adatokat mutatunk be, amelyeket 2005-ben jegyzett a Temes Megyei Statisztikai Hivatal, 2 változó felhasználásával: lakhelyváltoztatás – ideköltözés és elköltözés

���

máshová. Az adatok központosítása után kiderült, hogy az adott évben 913-an költöztek a mikrorégióba és 769-en költöztek el a mikrorégióból.

7. Munkaerő A Temes Megyei Adatbázisokat Adminisztráló Megyei Iroda adatai szerint 2004-2006 között a mikrorégióban a munkanélküliek száma csökkent, kivéve Denta, Liebling és Moravica helységeket, ahol 2004-hez képest 2006-ban több volt a munkanélküli. Ha abszolut számokat veszünk figyelembe, 2005-höz képest 2006-ban a mikrorégióban nőtt a munkanélküliek száma (706 nyilvántartásba vett munkanélküli 2005-ben, 725 munkanélküli 2006-ban). Ugyanúgy, mint Temes megyében, a mikrorégióban is a munkanélküliek száma kevés, azonban az elosztás egyenlőtlen, a legtöbb munkalehetőség ugyanis Detta és Gátalja városokban van, ahol cégek működnek. A munkaerőt illetően a mikrorégió nincs megfelelően felkészülve arra, hogy megfeleljen azoknak az új helyzeteknek, amelyek az Európai Unióhoz való csatlakozás után jelentek meg. A helyi munkaerőt illetően gond lehet az, hogy több befektető elment, miután a térségben megnőttek az árak (a lohn rendszerben működő cégek tevékenységének újraelhelyezésének problémája több Temes megyei helységek érint).

8. Tanügy Temes-Torontál mikrorégióban (2005-ben) 58 tanügyi egység létezik, struktúrájuk a következő: 42 óvoda; 13 négy- és nyolcosztályos iskola; 3 líceum.

A Temes-Torontál mikrorégióban 3 líceum van, a 3 városban:1. „Alexandru Mocioni” Líceum Csák, a következő szakosításokkal:

elméleti profil - matematika-informatika, humán; technikai – agronómia, állatorvosi, mezőgazdasági mechanika, kereskedelem – eladók (a csáki Mezőgazdasági Iskolacsoporttal való egyesülés révén).

2. „Sfântul Nicolae” Iskolacsoport Detta, a következő szakosításokkal: matematika-informatika, filológia, kereskedelem, könyvelőség és fafeldolgozás.

3. Gátaljai Elméleti Líceum.

���

Ezen tanügyi egységek általános és szakmai felkészítési kínálata inkább a hagyományokat tükrözi, és nem a jövőbeni szükségletek iránti érdeklődést. Ha a három meglévő líceum a mikrorégió szükségleteire koncentrálna inkább, az egy olyan potenciált jelentene, amelyet igazán értékesíteni lehetne, ha a mikrorégióban meglenne az készség a kooperációra, az intézmények együttműködése folytán, és ha ezek figyelembe vennék a munkaerőpiac jövőbeni keresetét, a fiatalok és a családok elvárásait és a kellő anyagi források és humán erőforrások megteremtesét, egy kecsegtető kínálat céljából. Ezek a tanügyi egységek olyan kapacitásokat kellene kifejlesszenek, amelyek a felnőtt lakosságnak folytonos szakképzési, átképzési és továbbképzési szolgáltatásokat tudnának nyújtani.

9. EgészségügyA 2004-es évi egészségügyi reform révén az állami egészségügyi

szolgáltatások rendszerében hozott változásokat, és hatással volt az állami és magán szférai egészségügyi egységek rendszerére, valamint az alkalmazottakra. A régi, városi állami orvosi rendelőket felszámolták, és mind a korábban itt dolgozó orvosok, mind a kórházakban dolgozó orvosok családi orvossokká lettek. Ezek az orvosok függetlenek a kórháztól, de alárendeltek a Megyei Egészségügyi Biztosítási Pénztárnak, amellyel szerződéses kapcsolatban vannak. Temes-Torontál mikrorégió egészségügyi infrastruktúrája a következő: (az adatok a Temes Megyei Statisztikai Hivataltól származnak, 2005-ből): 3 állami kórház: Dettai Városi Kórház (70 ágy), Gátaljai

Pszichiátriai Kórház (450 ágy) és Széphelyi Pszichiátriai és Biztonsági Intézkedések Kórház (405 ágy);

3 magán fogorvosi rendelő: Csák, Denta és Széphely; 5 magán orvosi rendelő: Csék (2), Detta, Széphely, Moravica; 4 gyógyszertár: Csák, Detta, Gátalja, Széphely; 1 egészségügyi központ: Csák (50 ágy) – diagnózisos és kezelési

központként is működik; 1 mentőszolgálat: Detta.

10. Szállítási infrastruktúra A szállítási infrastruktúra jól fejlett, a térség különböző helységei között jók a kapcsolatok, különösen, mivel a térségen áthalad az E70-es európai út, amely Szerbiába vezet, a Sztamora-Moravica határátkelőn keresztül,

���

és kapcsolatot teremt Temesváron keresztül az ország déli részével. A mikrorégión ugyanakkor áthalad több országos és megyei út, mint a DN 57, 58 és 59. A vasúti infrastruktúra, amely az elmúlt századból származik, Temes megye iparának fejlődésére serkentett, így ma sűrű vasúti hálózat található a megyében, az országos helyzethez képest. A térségen átlahad egy fontos útvonal, a Temesvár-Belgrád útvonal, amely Zagreb-Milano felé tart. Mindezek ellenére fontos megjegyezni, hogy a vonalak igen régiek. Temes-Torontál helységein több olyan út is áthalad, amely a helységek közötti, illetve a helységek és a közelben lévő nagyobb városokkal való kapcsolatot biztosítják.

11. Technikai-építkezési felszerelés A Temes Megyei Statisztikai Hivatal 2005-ös adatai a Temes-Torontál mikrorégióban a helyzet a következő: 215,9 km - az ivóvíz-szolgáltatási rendszer egyszerű hosszának

összessége; 137,6 km - a gázvezetékek egyszerű hosszának összessége; 39,3 km - a csatornázási egyszerű hosszának összessége.

12. Kommunikációs rendszer Valamennyi romániai szolgáltató vezetékes- és mobiltelefon rendszere működik a mikrorégióban. A kábel-TV és szatelit-rendszer segítségével a mikrorégió helységeinek többségében fogják a különböző rádió- és TV-adásokat. Minden polgármesteri hivatalban van Internet-kapcsolat. A Temes Megyei Statisztikai Hivatal adatai szerint 2005-ben a mikrorégióban 11.992 rádió előfizetés és 12.792 televíziós bérlet volt.

13. Gazdasági tevékenység A mikrorégió szocio-gazdasági tevékenysége a három város körül forog, de főleg Detta körül, ahol a a mikrorégió munkaereje polarizált a meglévő ipar miatt. Itt főleg fafeldolgozás, textília és bőr feldolgozás, élelmiszeripar található, de itt találhatóak a bank-kirendeltségek, egészségügyi központok és iskolák is. Ennek ellenére a térség gyengén képviselt az iparban, és inkább mezőgazdasági jellegű, ahol fejlett és elismert az emberek munka és tulajdon iránti kultusza.

��7

a) A Temes-Torontál mikrorégióban lévő aktív cégek általános helyezete Azon cégek közül, amelyek ebben a térségben működnek, a legnagyobbak Dettán találhatóak, mint például a S.C. Eyble SRL és a SA Plapaf. S.C. EYBL SRL (Detta) – középvállalkozás, a fő tevékenységi terület

a textília-feldolgozás; a céget 1999-ben hozták létre és ma egyike a legmodernebbeknek Kelet-Európában, ezen a tevékenységi területen. A cég alaptőkéje külföldi, alkalmazottainak száma 1900 körül forog (ezek közül 1100 dettai), ami azt jelenti, hogy ez a cég kebelezi be a városban és a környező helységekben élő munkaerőt. Az Eybl cég eddig már mintegy 1.350.000 gépkocsit látott el Dettán gyártott kormánykerékkel;

S.A. PLAPAF (Detta) – a fő tevékenyég a fafeldolgozás, a cégnek 390 alkalmazottja van.

b) Hagyományos mesterségek A mikrorégióban a következő hagyományos mesterségeket űzők élnek: bognárok, kútásók, kardosok, gyapjúfésülők, juhászok, szabók, cipészek. Sajnos napjainkban a hagyományos mesterségeket űzők száma egyre kisebb, a kisiparosok lassan eltűnnek, ezért olyan kezdeményezésekre van szükség, amely feléleszthetné ezeket a hagyományos mesterséget, és ezáltal a térség turisztikai potenciálját is növelné. Ugyanakkor ez egy gazdasági fejlődést is jelenthetne, ha helyi egyesületek jönnének létre és azek támogatásokat is kapnának.

c) Mezőgazdaság A mezőgazdasági szakemberi tanácsadást a Mezőgazdasági Iroda biztosítja, amely alárendelt a Temes Megyei Mezőgazdasági Igazgatóságnak. A lakosság fő foglalkozása a mezőgazdaság, főleg a nagy mennyiségű, valamint az állattenyésztés. Kevés kivétellel, mint például a mintegy 1000 ha erdő, a földek mezőgazdaságiak, és ezek közül 75% szántható föld. A mezőgazdaságot elősegíti a térség klímája, és ugyanakkor a lakosságnak a föld iránti tisztelete. A mezőgazdasági területeket az emberek saját maguk

���

dolgozzák meg, illetve mezőgazdasági egyesületek és családi összefogások révén. A térségben főleg búzát, árpát, kukoricát és napraforgót termelnek. Az állatok tenyésztése fontos helyet foglal el a mezőgazdaságban, a lakosság főleg marhákat, birkákat és sertéseket nevelnek. Az átmeneti időszak mind az évente megművelt területekben, mind a munkálatok hatását és a termelésért felhasznált technológiákban változásokat hozott. Míg 1997-ig minden területet minél intenzívebben megműveltek és hasznosítottak, manapság a földek nagy részét évekig nem művelik meg. Ez nagyon kedvező feltételeket teremt az ökológiai mezőgazdaságnak, ugyanis a talajokban nincs peszticid. Az ebben a szektorban foglalkoztatott munkaerővel kapcsolatosan időnként felmerül a szakosítás kérdése, amely rendkívül szükséges a mezőgazdasági gépek és felszerelések megfelelő használata érdekében. A közeljövőben ez a probléma csak nagyobb lesz.

d) Ipar Az ipar gyengén fejlett a mikrorégióban. A legfontosabb cégek Detta és Gátalja városokban találhatóak, de kisebb, helyi vagy külföldi tőkéjű cégek más helységekben is vannak. A kis- és középvállalkozások főleg a fafeldolgozással, tejtermékekkel, kenyérgyártással, húsfeldolgozással, textíliákkal és bőrfeldolgozással foglalkoznak. A mikrorégióban 576, különböző tevékenységi területű cég működik.

e) Közszolgálatok Az ivóvízszolgáltatás, a csatornázás, a szemét begyűjtése és eltakarítása, a helyi szállítás, a közvilágítás, a kábel-TV és internet, a telefon és a villany az ezekben az ágazatokban tevékenykedő kereskedelmi cégek által biztosítottak – a cégek államiak vagy magántőkéjűek. A városok közül a helyzet Dettán a legjobb, ahol jelentős növekedés észlelhető a kommunikáció és szállítás terén, valamint a pénzügyi üzletközések terén, főleg 1999-2000 között.

f) Turizmus és turisztikai látnivalók A főbb turisztikai látnivalók a kastélyok, múzeumok, templomok, köztük például: a Bánlaki Kastély, a Partosi Szent József Kolostor, Csáki

���

Kastély, Gátaljai Szegények Kolostora, Mociuni Birtok, Bidari Szent Gyögy Kolostor (����). A Kultur és Kultuszminisztérium Nyilvántartásában lévő 333 Temes megyei történelmi emlékmű közül 29 található a Temes-Torontál mikrorégióban.

14. Környezeti tényezők A környezeti tényezőket illetően a helyzet a következő: a téség kevésbé szennyező, és mivel a mezőgazdasági területeknek csak egy kis részét dolgozzák meg, a földben lévő peszticidek szintje is csökkent. Ez kedvez az ekológiai és biológiai mezőgazdaságnak, amelyet az európai törvényrendszer is véd. A térségben gondok vannak viszont a házi és ipari szemét menedzsmentjével, valamint az ivóvíz-ellátással és a csatornázással is. Ennek ellenére Csákon fontos lépeseket tettek meg az Öko-Csák projekt elindításáért, amelynek célja a házi szemét megfelelő kezelése.

15. Zöldövezetek és üdölő övezetek Dettán termálvizes strand működik, amely megfelelő a reumás betegeknek, bizonyos dermatológiai problémák kezelésére és a sebek gyógyítására. A strandon, a házikókban 30 férőhely van elszállásolásra. Dettán ugyanakkor egy természetes park is található, ami a volt erdőknek egy maradéka. A parkban tölgyfák, hársfák, juharfák, akácfák stb., sőt, a tölgyfák egy része több mint 400 éves. Ugyanakkor a térség megfelelő a különböző kikapcsolódási tevékenységeknek, mint például a halászat és vadászat. A városokban a sporttevékenységek az iskolákon belül működnek, valamint a parkban, ahol egy multifunkcionális pálya is található: teniszre, kézilabdára is alkalmas, vallamint egy nagy méretű vízmedence, amely a stadion mellett található, és ahol kocogóút is van.

16. Kulturális infrastruktúra és tevékenységek A kulturális infrastruktúra helyzete a következő a mikrorégióban: 28 könyvtár; 1 kulturhúz; 5 kulturotthon és 1 múzeum.

A mikrorégió kulturális élete a térség különleges adottságainak

��0

jegyét viseli: a heterogén lakosság népszokásainak és hagyományainak keverékét. A helységek létrehozása óta, napjainkig ebben a térségben magyarok, németek, szerbek és románok éltek együtt. A térség kulturáját tehát mindegyik nemzetiség szokásai és hagyományai befolyásolták, valamennyiük hozzájárult a kialakulásához, így egy többnemzetiségű kultura az itteni. A mikrorégióban néhány civilszervezet is működik, amely a helységek szociális és kulturális fejlődéséért munkálkodik. Ezek közül megemlítjük:Temes-Torontál Egyesület – célja a térség közösségi és szocio-

kulturális fejlesztése; Pro Liebling Egyesület – tevékenységi területei például: szociális,

kulturális, tanügyi és környezetvédelmi;Gyér Egyesület – a közösségfejlesztésért, környezetvédelemért, a

fiatalok aktivitásának támogatásáért fáradozik;A Demokrácia Barátai Egyesület, Gilád – tagjai a fiatalok számára

szerveznek programokat, sporttevékenységeket, kulturális rendezvényeket, valamint a gyermekvédelemért munkálkodnak;

DOINA Kórus Egyesület, Gátalja – a kulturális egyesületnek egy része az egyházi kórusban tevékenykedik;

Zlar Bres Jótékonysági Egyesület, Breştea helység – célja a közösségi fejlesztés, az egyesület elnöke Radulov Petru.

17. A régiók közötti, országos és nemzetközi együttműködések A Temes-Torontál mikrorégió polgármesteri hivatalai és helyi tanácsai tagjai a Romániai Városok és Községek Egyesületének. A mikrorégióban a következő szervezetek működnek: a Bánsági Bolgárok Egyesületének Kirendeltsége, a Német Fórum Kirendeltsége, különböző közösségi egyesületek, amelyek fő céljai a falusi-közösségi fejlesztés, a nők, a gyermekek és a hátrányos helyzetben lévők védelme, a környezetvédelmi problémák, az infrastruktúra megőrzése, a fiatalok promoválása és támogatása, a nemzetiségek közötti kommunikáció fejlesztése. Az elmúlt években a Temes-Torontál mikrorégióban több partnerségi projekt is működött, amelyeket országos és nemzetközi alapokból finanszíroztak. Egy sikeres együttműködés például az, amely a Vidékfejlesztési Központ közreműködésével indult, a helyi promotor-ok és a Helyi Akció Csoportok (GAL-ok) segítségével.

���

II. rész: A TEMES-TORONTÁL MIKRORÉGIÓ SWOT ANALÍZISE

ERŐSSÉGEK: GYENGESÉGEK:Természetes környezet:A térség közel van Temesvárhoz, a Szerbiával és Magyarországgal való határhoz, valamint része a DKMT eurorégiónak is;Gazdag víztartalékok (Temes, Moravica, Berzava) és gazdag talajvíz;Különösen gazdag nörvény- és állatvilág.Környezet:Mérsékelt-kontinentális éghajlat;Természetes erőforrások: erdők, szondás metángáz, geotermális vizek, állatvilág;Az Öko-Csák projekt (szemét-kezelés).Lakosság:2005-2006 között a lakosság szaporodási tendenciát mutatott. Ebben a periódusban a mikrorégió lakossága 46.372 lakosról 49.691 lakosra nőtt (a lakosság szaporodási tendenciája minden helységben megvolt);Többnemzetiségű kultúra, a mikrorégió helységeinek nemzetiségi összetétele különböző. A románok a lakosságnak a 91,27% -át teszik ki Széphelyen, 60,98%-át Dentán (az adatok 2002-re érvényesek, a népszámlálástól). A mikrorégióban élő nemzetiségek a következők: magyarok, németek, szerbek, romák;

Természetes környezet:A domborzat egyáltalán nem változatos, a tájképek általában ugyanazok;Környezet:A házi és ipari szemét-kezeléssel gondok vannak, valamint az ivóvíz-ellátással és a csatornázással is;A szennyvíz-tisztítási rendszerek nem megfelelőek;A természetes erőforrások kihasználása nem megfelelő, főleg a természetes gáz terén, azaz a mikrorégióban a gázrendszer nem elegendően fejlett;Lakosság:A különböző felkészítésű fiatalok kivándorolnak külföldre vagy más, gazdasági szempontből fejlett helyekre költöznek (pl. Temesvárra);Az ebbe a térségbe való költözés szinte nem is létezik;A jövedelmek szintje kicsi, a falusi lakosság egyre inkább elszegényedik;Az egyesületek száma kicsi a mikrorégióban, valamint a civilszervezeteké is.Infrastruktúra:A csatornázás és az ivóvíz-ellátás hiányzik a legtöbb falusi helységben;

��2

ERŐSSÉGEK: GYENGESÉGEK:A különböző vallásúak békésen élnek egymás mellett: ortodoxok, lutheránusok, reformátusok, neoprotestánsok, római katolikusok stb.Infrastruktúra:A mikrorégió a fontos határokon átnyúló utak kereszteződésénél fekszik;A mikrorégió minden helységében van villany;Valamennyi romániai szolgáltató vezetékes- és mobiltelefon rendszere működik a mikrorégióban;A közúti és vasúti szállítási rendszer fejlett, de elavult;Az aszfaltozott utak hossza jelentős;Minden polgármesteri hivatalban van internet;A benzinkutak száma nagy, és a mikrorégiónak szinte minden helységében van egy.Tanügy és egészségügy:A mikrorégióban 3 kórház van, mindegyik városban egy;A mikrorégióban 3 líceum van: Dettán, Gátalján, Csákon;Minden községben van I-VIII osztályos iskola és minden faluban van I-IV osztályos iskola;A tanulók szállítása biztosított;Az iskolákban a kisebbségi nemzetiségek nyelvén is tanítanak.

A közúti és vasúti infrastruktúra korszerűsítésre szorul;A falvak és városok között nagy a különbség.Tanügy és egészségügy:A tanerők és orvosi alkalmazottak nagy része más helységekből ingázik;A tanerőknek egy része nem tapasztalt, és sűrűn váltogatják is egymást;A tanerőknek és az orvosi alkalmazottaknak nem lehet lakást biztosítani;A falusi lakosság nehezen tud résztvenni a más helységekben szervezett tanfolyamokon;A szakosítási/újraképzési ajánlatok gyengén fejlettek, nincs konkurencia a különböző szervezők között, ami a befektetők érdekeltségének csökkenéséhez vezet;A hátrányos helyzetben lévők számára kevés a megfelelő szolgáltatás (egyetlen öregotthon létezik, Csákon). Ez nagyon fontos lenne, ugyanis a legújabb előírásoknak megfelelően a polgármesteri hivataloknak biztosítaniuk kellene az elsődleges szociális szolgáltatásokat, mivel a a Temes Megyei Szociális Gondozási és Gyermekvédelmi Igazgatóság csak a szakszolgáltatások nyújtásáért felel.

���

ERŐSSÉGEK: GYENGESÉGEK:Mezőgazdaság:A mikrorégió alföldön fekszik, ami kedvet a mezőgazdasági tevékenységeknek;A mezőgazdasági területek nagyok, a talaj termékeny, a mérsékelt-kontinentális éghajlat kedvező, a térségben hagyománya van a mezőgazdaságnak;A mezőgazdasági területeknek csak egy nagyon kicsi részén használnak kémiai anyagokat;Magas potenciál az állattenyésztést illetően;Ipar:Tapasztalat és hagyomány a fafeldolgozásban;2004-2006 között a nyilvántartásba vett munkanélküliek száma csökkent, 792-ről 725-re;Turizmus:A térség könnyen megközelíthető a temesvári nemzetközi repülőtérnek köszönhetően;Változatos szállítási lehetőségek;A régi kulturális szokások megmaradtak (pl, falunapok);

Mezőgazdaság:Az elmúlt években negatív hatásnak voltak kitéve a földek, a térséget sújtó árvizek miatt;Az erdőhivatali kerületben az erdei növényzet kevés;A mezőgazdasági területeknek egy része nincs megmunkálva;A tapasztalat kevés, és az egyesületekbe való szervezkedés iránti érdeklődés is kicsi a mezőgazdasági termelők körében;Hagyományos megmunkálási módszerek és a mezőgazdaságban való szakosodásban nincs kínálat tanfolyamokra (a Csáki Mezőgazdasági Líceumot bezárták);A tej- és húsfeldolgozási ipar nem eléggé fejlett.Ipar:Az ipar és a szolgáltatások főleg 2 helyen működnek (Detta és Gátalja);A kis- és középvállalkozások száma kicsi, a mesterek egyesületei kihalóban vannak;A helyi kezdeményezéseket nem bátorítják, nincs támogatásuk;Az üzleti infrastruktúra nem megfelelően fejlett;

���

ERŐSSÉGEK: GYENGESÉGEK:Erős turisztikai potenciállal bíró kulturális-történelmi műemlékek (Bánlaki Kastély, Partosi Szent József Kolostor, Csáki Kastély, Gátaljai Szegények Kolostora, Mocioni Birtok, Cebza Temető Temploma (történelmi műemlék), Cebza Szenkereszt Kolostor stb.;Geotermális strand Dettán, amelynek különleges adottságai vannak, és amelyeket nem használnak ki megfelelően;Vadászati és halászati lehetőségek, szervezett formában;A gasztronómiai kínálat különösen gazdag.

Turizmus:A domborzat egyáltalán nem változatos, így a turisztikai lehetőségek kevesek;A faluturizmus gyengén fejlett a térségben; A falusi lakosságnak nincsenek ismeretei a faluturizmus lehetőségeiről;A mikrorégióban kevés a szálláshely (egy kétcsillagos szálloda Dettán);A turisztikai érdekessségeket nem ismerteti senki, a turisztikai információk hiányoznak és nincsenek többnyelvű térképek;A turisztikai látnivalók felújítására nincs elegendő pénzalap.

LEHETŐSÉGEK: VESZÉLYEK:Természetes környezet:Kedvező geostratégiai fekvés az Európai Unió országaival szemben.Környezet:Közösségi programok, amelyek a környezetvédelmben, a szemét-kezelésben és a szennyvíz-tisztításban munkálkodnak;A környezet kevésbé szennyezett.Lakosság:Aktív helyi promotori rendszer;A történelmi helyzetek miatt külföldre kivándoroltakkal a helybéliek szorosan tartják a kapcsolatot;

Természetes környezet:A Szerbiával való együttműködési lehetőségek korlátozottak, a vízumkényszer miatt;Törvényhozási kiegyensúlyozatlanság Szerbiában.Környezet:A természetes katasztrófák, mint például az árvizek vagy földrengések előfordulási valószínűsége igen nagy.

���

LEHETŐSÉGEK: VESZÉLYEK:A nemzetközi cégek érdeklődnek a helyi munkaerő iránt, és új munkahelyeket hoznak létre a mikrorégió helységeiben, illetve szállítást vagy egyéb kedvezményeket biztosítanak az ittenieknek;Mezőgazdaság:Különleges növények termesztésének lehetősége;A mezőgazdasági kitermelési törvények kedvezőek az olyan mezőgazdasági egyesületek létrehozásának, amelyeknek az intenzív föld-megmunkálás a céljuk;Ipar:A befektetők számának növekedése és az egyes termelési egységek elköltöztetése a nagy városok közelébe (az okok például a Temes megyei munkaerő-krízis, a városban nagyok a lakbérek, városrendezési politika);A strukturális alapok elérhetőek;A befektetőknek adózási kedvezményeket nyújtanak és ingyenes közművesítéseket.

Lakosság:A strukturált információk kevesek a nem bejegyzett munkanélküliek számát illetően, valamint a feketemunka elterjedtségét illetően;A szakosított munkaerő a városokba költözik, ahol több a munka- és a karrierfejlesztési lehetőség;A lakosság egy része nem beszél idegen nyelveket és nem tudja kezelni a számítógépet, emiatt az európai programokhoz való bekapcsolódás korlátozott.Mezőgazdaság:A mezőgazdasági gépeket használó személyek szakképesítése;Az engedélyek, igazolások, információk megszerzése bonyolult procedúrák során történik.Ipar:A fizetési szintek növekedése és munkaerő-krízis miatt a cégek más régiókba költözhetnek el;A helyi gazdasági egységek esélyei kicsik arra, hogy megfeleljenek az Európai Unió minőségi követelményeinek;A romániai törvényhozási instabilitás a gazdasági téren és az adózási politikában.

���

LEHETŐSÉGEK: VESZÉLYEK:Finanszírozási lehetőségek a FSE-n keresztül a teljes humán tőkére;Tanügy és egészségügy:A tanügy decentralizációjának folyamata lehetőséget nyújt majd a helyi kezdeményezések elkezdésére, a konkrét szükségletekre válaszolva. Turizmus:Olyan helyiségek megléte (kulturotthonok és kulturházak), amelyeket különböző aktivitások elindítására és kifejlesztésére lehet használni (például: szakosítási körök indítása, szabadidős tevékenységek stb.).

Tanügy és egészségügy:A tanügyi intézmények állapota romlott, a befektetések korlátozottak ezen a téren;A tanügyi fizetések kicsik, a fiatalokat nehéz kicsalni falura.Turizmus:A természetes katasztrófák kárt tehetnek a turisztikai látnivalókban;A turizmus véletlenszerű űzése kárt tehet a növényvilágban és állatvilágban.

��7

III rész: TEMES-TORONTÁL MIKRORÉGIÓ SZOCIO-GAZDASÁGI FEJLESZTÉSI STRATÉGIÁJA

A Temes-Torontál mikrorégió fejlesztési stratégiája azoknak a résztvevőknek az erőfeszítéseinek eredménye, akik direkt résztvevői a tartós fejlesztésnek, a mikrorégiót alkotó közösségeket és helységeket illetően, 2007-2013 között. Ez a stratégiai dokumentum figyelembe veszi mind a Temes-Torontál mikrorégió lakosságának kifejezett szükségleteit és az elvárásait, mind a helyi közigazgatások erőfeszítéseit, hogy minél hatékonyabban kezeljék a humán erőforrásokat és az anyagiakat a mikrorégió fejlesztése érdekében. Ugyanakkor Romániának az Európai Unióba való belépése hozta lehetőségek hatékony kihasználását is figyelembe veszik, valamint a fejlesztést késleltető vagy akadályozó elemeknek a kiküszöbölését.

Ennek a stratégiai dokumentumnak az alapját azok a stratégiai dokumentumok és kutatások képezik, amelyeket helyi, régiós, országos és európai szinten végeztek el. A stratégia kiinduló pontja azokra a stratégiai dokumentumokra alapul, amelyek a mikrorégió 7 közösségének képviselői dolgoztak ki, a régiós keret pedig a Temes Megyei Stratégia, a Temes Megyei Terület Rendezési Terve, valamint a Régiós Fejlesztési Terv 2007-2013 által meghatározott.

1. Fő cél: Figyelembe véve a fentebb említett stratégiai keretet, valamint a szocio-gazdasági analízis és a SWOT analízis következtetéseit, amelyek a jelen dokumentumnak az első két részében találhatók, és amelyek szerint a mikrorégióban van lehetőség a gazdasági fejlődésre, a szocio-gazdasági fejlődésre minden szektorban, adott egy jól értékesíthető humán erőforrás tőke, biztos a kapacitás a már meglévő és a jövőbeni erőforrások adminisztrálására, a Temes-Torontál mikrorégió fejlesztési stratégiájának a FŐ CÉLJA célja a következő:

A mikrorégió egy olyan térséggé válik majd, amelyben megfelelőek a feltételek a lakosság életszínvonalának növelésére, azáltál, hogy fejlődik a helyi gazdaság, amely a helyi erőforrásokra alapoz és újabb erőforrásokat is bevon majd, értékesíti azt a humán erőforrási tőkét, amely adott, és egy

���

fontos fejlesztési pólussá válik a Temesvár és Szerbia közötti térségben, egy olyan hellyé, amely maximálisan kihasználja a geostratégiai fekvését.

2. Jellegzetes célok a stratégiai opciók valóra váltása érdekében:

A FŐ CÉL elérése érdekében a következő JELLEGZETES CÉLOK lettek meghatározva Temes-Torontál mikrorégió fejlesztését illetően:o a mikrorégió infrastruktúrája o a környezet minőségeo az üzleti élet bátorítása, a befektetők idecsalogatása és a gazdasági

változatossá tétel o befektetések a turisztikai potenciál értékesítésére o befektetések a humán erőforrásokba, tanítás, szakképesítés és támogatási

szolgáltatások nyújtása révén o beavatkozások a falusiak életszínvonalának javításáért, a városi jelleg

meghonosítása a mikrorégióban o a mezőgazdasági potenciál értékesítése. Ezeket a célokat 2007-2013 között kell elérni, olyan fejlesztési projektek kidolgozása és valóra váltása révén, amelyekkel helyi és európai alapokra lehet pályázni.

3. Elsőbbséget élvező vonalak és beavatkozási területek: Elsőbbséget élvező VONALAK, amelyek meghatározzák Temes-

Torontál mikrorégió fejlesztési stratégiáját:Vonal 1. A gazdasági élet fejlesztése Vonal 2. A mikrorégió infrastruktúrájának feljavítása Vonal 3. A humán erőforrási tőke értékesítése és fejlesztése Vonal 4. A mezőgazdasági és turisztikai potenciál fejlesztése

���

Vona

l 1. A

gaz

dasá

gi é

let f

ejle

szté

se

BE

AVAT

KO

ZÁ

SI T

ER

ÜL

ET

EK

MŰ

VE

LE

TE

KB

első

és k

ülső

bef

ekte

tése

k a

mik

roré

gió

attra

ktív

itásá

nak

növe

lésé

re a

bef

ekte

tők

szám

ára

- a k

ülső

bef

ekte

tése

k bá

torít

ása

a ke

dvez

mén

yek

és a

ver

seny

képe

s m

unka

erő-

kíná

lat r

évén

. A h

elyi

kez

dem

énye

zése

k tá

mog

atás

a- k

edve

zmén

yek

a ke

resk

edel

mi é

pítk

ezés

ek sz

ámár

a D

etta

kö

rgyű

rűjé

nek

köze

lébe

n A

mag

ánsz

féra

hoz

zájá

rulá

sána

k nö

velé

se a

gaz

dasá

gi é

let

fejle

szté

sébe

n

- tám

ogat

ás é

s tan

ácsa

dás a

kis

- és k

özép

válla

kozá

sok

létre

hozá

sába

n - t

ámog

atás

a m

ár m

eglé

vő k

is- é

s köz

épvá

llalk

ozás

ok

vers

enyk

épes

ségé

nek

növe

lése

érd

ekéb

en

A v

erse

nyké

pess

ég m

egta

rtása

/ nö

velé

se é

s a m

ár m

eglé

vő g

azda

sági

eg

ység

ek e

lfogl

alás

i szi

ntjé

nek

meg

tartá

sa /

növe

lése

- tám

ogat

ás a

már

meg

lévő

egy

sége

k sz

ámár

a an

nak

érde

kébe

n,

hogy

a te

rmel

és le

galá

bb m

arad

jon

meg

a je

lenl

egi s

zint

en

- tám

ogat

ás a

zokn

ak a

z eg

ység

ekne

k, a

mel

yek

kapa

citá

s ala

tt do

lgoz

nak

– a

z él

elm

isze

ripar

i egy

sége

k

��0

Vona

l 2. A

mik

roré

gió

infr

astr

uktú

rájá

nak

és a

lako

sság

nak

nyúj

tott

szol

gálta

táso

k ja

vítá

sa

BE

AVAT

KO

ZÁ

SI

TE

RÜ

LE

TE

KM

ŰV

EL

ET

EK

Köz

úti s

zállí

tási

infr

astru

ktúr

a A

mik

roré

gió

közú

ti in

fras

truk

túrá

jána

k ja

vítá

sa é

s fej

lesz

tése

-k

özút

i kap

csol

at T

emes

várr

ral

-hat

áron

átív

elő

kapc

sola

t Sze

rbiá

val

-kap

csol

atok

a m

ikro

régi

ó he

lysé

gei k

özöt

t (D

etta

, Csá

vos,

Csá

k, D

enta

, M

agya

rapá

ca, G

ilád,

Tol

vád,

Dóc

)-m

egkö

zelít

ési l

ehet

őség

ek a

turis

ztik

ai lá

tniv

alók

és e

rdők

iterm

elés

ek fe

lé-k

apcs

olat

ok a

tem

esvá

ri re

pülő

térr

el- j

árdá

k ja

vítá

sa é

s hid

ak é

píté

se:

Den

ta

- bic

iklis

-sáv

ok lé

treho

zása

: Det

ta

Vasú

ti sz

állít

ási i

nfra

stru

ktúr

aA

mik

roré

gió

vasú

ti in

fras

truk

túrá

jána

k ja

vítá

sa é

s fej

lesz

tése

-a

z ál

lom

ások

mod

erni

zálá

sa é

s jav

ítása

, gyo

rs k

apcs

olat

ok m

egte

rem

tése

va

súto

n Te

mes

vár é

s Sze

rbia

felé

(Csá

k, O

bád

)K

örny

ezet

i inf

rast

rukt

úra

Az E

U e

lőír

ásai

nak

való

meg

fele

lés a

kör

nyez

et m

inős

égét

ille

tően

, az

infr

astr

uktú

rába

val

ó be

fekt

etés

révé

n, a

köv

etke

zőké

ppen

:Sz

emét

-men

edzs

men

t a ré

giós

, meg

yés t

erve

k ko

nkré

t rés

zlet

eine

k fig

yele

mbe

vét

elév

el

- s

zenn

yviz

ek, h

ázi s

zem

ét (C

sávo

s, To

lvád

, Dóc

stb.

)- t

elek

-ren

dezé

s D

ettá

n 6

km c

sato

rnáz

ás, 2

4 km

ivóv

ízhá

lóza

t, M

agya

rapá

cán

6 km

)

���

Szoc

iális

infr

astru

ktúr

aA

szoc

iális

infr

astr

uktú

ra tá

mog

atás

a és

fejle

szté

se -

befe

ktet

ések

a sz

ociá

lis in

fras

trukt

úráb

a, a

z is

kolá

kban

, a sz

akké

pzés

és a

fo

lyam

atos

szak

képz

és é

rdek

ében

(Csá

k, D

etta

)- b

efek

teté

sek

a m

ár m

eglé

vő ö

rego

tthon

okba

, am

elyb

e ne

m c

sak

a m

ikro

régi

óból

foga

dhat

nána

k id

ősek

et

- a k

ultu

rotth

onok

és k

önyv

tára

k fe

lújít

ása

falu

n- b

efek

teté

sek

a m

űvés

zeti

érté

kű é

s a k

ultu

rális

vag

yont

kép

ező

épül

etek

fe

lújít

ása

érde

kébe

n (C

sák)

- egy

oly

an k

özpo

nt lé

treho

zása

, am

ely

szak

mai

kép

esíté

st n

yújta

na a

m

ikro

régi

óban

élő

feln

őtte

knek

- e

gy o

lyan

nap

pali

közp

ont l

étre

hozá

sa, a

mel

y a

külö

nleg

es sz

üksé

glet

ű sz

emél

yeke

t szo

lgál

ná k

i – g

yerm

ekek

, fog

yaté

koso

k st

b.

Köz

szol

gála

t és k

özm

űves

ítés

Kor

szer

űsíté

s az a

lapk

özfe

lsze

relé

sekb

en a

mik

roré

giób

anK

özvi

lágí

tás.

Den

ta

A m

ikro

régi

ó pr

omov

álás

a eg

y sa

ját h

onla

pon

kere

sztü

l és e

gy

kom

mun

ikác

iós r

ends

zer l

étre

hozá

sa a

mik

roré

gión

bel

ül

- az

ivóv

ízre

ndsz

er é

s csa

torn

ázás

i ren

dsze

r kite

rjesz

tése

(20

km

Csá

k,

Den

ta, D

etta

)- a

gáz

rend

szer

ek k

iterje

szté

se é

s kor

szer

űsíté

se (C

sák,

Det

ta)

- a fű

tési

rend

szer

javí

tása

és k

orsz

erűs

ítése

A b

anki

szol

gálta

táso

k kí

nálta

tána

k ga

zdag

ítása

és a

mik

roré

gió

kere

slet

e sz

erin

ti nö

veke

dés (

Csá

k )

A la

koss

ág h

ozzá

férh

etős

égén

ek b

izto

sítá

sa a

nag

yon

jó m

inős

égű

kösz

olgá

lath

oz:

Orv

osi r

ende

lők

(Mac

edón

ia, P

etro

mán

y, O

bád

)

��2

Vona

l 3. A

hum

án e

rőfo

rrás

ok fe

jlesz

tése

és é

rték

esíté

se

BE

AVAT

KO

ZÁ

SI

TE

RÜ

LE

TE

KM

ŰV

EL

ET

EK

Akt

ív m

unka

erő

– fo

lyam

atos

szak

mai

ké

pzés

a fe

lnőt

tek

szám

ára

Az

aktív

mun

kaer

ő ve

rsen

ykép

essé

géne

k nö

velé

se sz

akké

pzés

i, sz

akos

ítási

, újra

képz

ési

stb.

pro

gram

ok ré

vén,

azo

n sz

emél

yek

eset

ében

, am

elye

k do

lgoz

nak,

de

amel

yek

kész

sége

i el

égte

lene

k a

jövő

beni

köv

etel

mén

yeke

t ille

tően

; tel

jes p

rogr

amok

a fo

lyam

atos

szak

mai

ké

pzés

re, F

SE fi

nans

zíro

záss

al, a

Von

al 2

, a B

eava

tkoz

ási t

erül

et 2

.3. é

s a V

onal

3 sz

erin

tIn

form

áció

s köz

pont

létre

hozá

sa a

lako

sság

elfo

glal

tság

i és v

erse

nyké

pess

égi s

zint

jérő

l: D

etta

O

lyan

szak

mai

kép

zése

k bi

ztos

ítása

, am

elye

k a

kész

sége

k bi

zony

ításá

ra a

laps

zana

k, o

lyan

nő

k sz

ámár

a, a

kik

nem

dol

gozn

ak, é

s aki

knek

nin

cs sz

akké

pesí

tésü

k, il

letv

e az

okna

k, a

kik

emia

tt el

vesz

íthet

ik a

mun

kahe

lyük

et, é

s aki

ket m

ásho

va n

em v

eszn

ek fe

l a sz

akké

pzés

hi

ánya

vag

y a

kor m

iatt

Fiat

alok

sz

akké

pzés

e O

lyan

tanü

gyi é

s sza

kkép

zési

, köz

ös p

rogr

amok

kife

jlesz

tése

, am

elye

k a

telje

s mik

roré

giót

le

fedi

k, a

tanü

gyi e

gysé

gek

és a

hel

yi h

atós

ágok

köz

öttiu

egy

üttm

űköd

és ré

vén,

a

köve

tkez

ők c

éljá

ból:

- a jö

vőbe

ni k

eres

let v

izsg

álás

a a

szak

mai

kép

zés é

s a ta

nults

ág sz

empo

ntjá

ból

- vél

emén

ykut

atás

a ta

nuló

k és

szül

ők e

lvár

ásai

nak

meg

ism

erés

e ér

deké

ben

- kie

gész

ítő k

ínál

at k

idol

gozá

sa a

már

meg

lévő

egy

sége

kben

- egy

oly

an p

rogr

am, a

mel

y a

tanü

gyi m

unka

erő

teré

n bi

ztos

ítaná

a ta

nács

adás

t, ho

gy a

ki

dolg

ozot

t ker

esle

tet v

alór

a vá

ltsák

Fina

nszí

rozá

s: F

SE V

onal

1 é

s Von

al 2

Kül

önle

ges

gond

okka

l kü

szkö

dő la

koss

ág

Inte

grál

t meg

köze

lítés

e a

mun

kaer

ő ki

vánd

orlá

sána

k pr

oblé

máj

ában

: a fi

atal

ok e

lköl

tözn

ek

a m

ikro

régi

óból

és a

kár a

z or

szág

ból i

s, m

ások

oda

költö

znek

Eg

y ol

yan

közp

ont l

étre

hozá

sa, a

mel

y fo

lyam

atos

szak

képz

ést é

s átk

épzé

st b

izto

síta

na

Csá

kon,

a m

unka

erőp

iac

kere

slet

eine

k m

egfe

lelő

en, a

hát

rány

os h

elyz

etbe

n lé

vők

szám

ára

���

Vona

l 4. A

mez

őgaz

dasá

gi é

s tur

iszt

ikai

pot

enci

ál fe

jlesz

tése

BE

AVAT

KO

ZÁ

SI

TE

RÜ

LE

TE

KM

ŰV

EL

ET

EK

Mez

őgaz

dasá

gi

pote

nciá

lA

meg

lévő

mez

őgaz

dasá

gi p

oten

ciál

jobb

érté

kesí

tése

a k

övet

kező

k ré

vén:

- a

kül

önbö

ző e

gyes

ülés

i for

mák

bát

orítá

sa a

feld

olgo

zási

cég

ek lé

treho

zása

, a

mez

őgaz

dasá

gi te

rmék

ek tá

rolá

sa é

s ela

dása

érd

ekéb

en

- tám

ogat

ás a

mez

őgaz

dasá

gban

tevé

keny

kedő

k kö

zöss

égi t

ámog

atás

a ér

deké

ben

– pé

nzbe

li tá

mog

atás

ok, k

ölcs

önök

stb.

irod

án v

agy

info

rmác

ióka

t nyú

jtó

szem

élyz

eten

ker

eszt

ül

- ked

vezm

énye

k a

mez

őgaz

dasá

gba

befe

ktet

ők sz

ámár

a –

partn

ersé

gben

(e

lhel

yezé

s a fö

ldte

rüle

ten,

kor

szer

ű gé

pek,

fels

zere

lése

k)- t

ámog

atás

egy

erő

s és v

erse

nyké

pes á

llatte

nyés

ztés

i sze

ktor

kife

jlesz

tése

ér

deké

ben

(Csá

k) m

agán

tőké

vel

- tám

ogat

ás a

z ök

ológ

iai m

ezőg

azda

ság

kife

jlesz

tése

érd

ekéb

enTu

riszt

ikai

pot

enci

álA

pot

enci

ál fe

lmér

ése

(leltá

rozá

s) é

s egy

oly

an k

ezde

mén

yezé

si c

sopo

rt lé

treho

zása

, am

ely

enne

k a

pote

nciá

lnak

az

érté

kesí

tése

érd

ekéb

en m

unká

lkod

ik

egy

partn

ersé

gi k

apcs

olat

on b

elül

, a m

ikro

régi

óban

(Csá

k, D

etta

) – tu

riszt

ikai

út

vona

lak,

a m

ikro

régi

ó br

and-

je, g

aszt

ronó

mia

i mar

ketin

gFü

rdői

és

fe

lépü

lési

po

tenc

iál

A

már

m

eglé

vő

fürd

őzés

i-fel

épül

ési

lehe

tősé

gek

fejle

szté

se

egy

kom

plex

sz

olgá

ltatá

sren

dsze

ren

belü

l a N

yuga

ti R

égió

ban

(Cse

bze,

Mac

edón

ia)

Egy

olya

n ta

nács

adás

i köz

pont

létre

hozá

sa a

csá

ki g

yeng

ébb

csop

orto

k ré

szér

e,

vala

min

t tan

ácsa

dás s

zülő

knek

és a

z is

kola

otth

agyá

sána

k m

egel

őzés

e A

kul

turo

tthon

ok ja

vítá

sa é

s sz

abad

idős

köz

pont

okká

val

ó fe

jlesz

tése

(spo

rtter

em

is):

Den

ta ,

Det

ta

���

Strategija trajnog razvoja mikroregije Timiş-Torontal

Uvod Projekat “Lokalne strategije za globalne oportunitete i za evropsku budućnost lokalnih zajednica sa Zapada Rumunije: jačanje kapaciteta za izradu i implementaciju strategija za socijalni i ekonomski razvoj na lokalnom nivou u Zapadnom Regionu”. StrategVest je projekat koji je pobedio i bio implementiran od strane Agencije za Regionalni Razvoj Zapada i Centra za Ruralnu Asistenciju. Projekat je finansirala Evropska Unija posredstvom Programa Phare 2004, Komponenta Civilno Društvo. Generalni objekat projekta „StrategVest” predstavlja podršku usvajanja komunitarnog aquis-a u domenu socijalnog i ekonomskog razvoja jačanjem kapaciteta izrade strategija za razvoj među lokalnim zajednicama u Zapadnoj Regiji. Na nivou lokalnih zajednica Zapadne Regije, projekat se posebno obraća zajednicama koje su u poslednje vreme postale gradovi, naročito male zajednice i one iz ruralnih sredina. Projekat je ohrabrio više zajednica da se ujedine u okviru jedne mikroregije i da razviju integrisanu strategiju koja bi dovela do izražaja postojeće resurse i da se postojećim problemima iz mikroregije pristupi integrisano. Period implementacije projekta je trajao 13 meseci. Ugovor je bio potpisan na dan 1. novembra 2006. i zaključiće se 30. novembra 2007.

I DEO: SOCIJALNA I EKONOMSKA ANALIZA MIKROREGIJE TIMIŞ-TORONTAL

1. Podela teritorijeMikroregija Timiş-Torontal se nalazi na Zapadu Rumunije, južnom delu županije, graniči se na jugu i jugo-zapadu sa Republikom Srbijom, na istoku sa županijom Caraş-Severin, a na severu sa gradom Timişoara /Temišvar/. Mikroregiju sastavljaju 3 manja grada sa manje od 7.000 stanovnika svaki (Deta, Gătaia, Ciacova) i 11 mesta sa statusom opštine: Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Moraviţa, Pădureni i Voiteg.

���

2. Površina Mikroregije Timiş-Torontal Površina administrativne teritorije Mikroregije Timiş-Torontal je 1.447 km², što predstavlja 17% od celokupne površine županije Timiş. Teritorija strukture se deli na sledeći način površina oranica predstavlja 73,3% od poljoprivrednog terena; pošumljena površina predstavlja 2,38% od površine Mikroregije

Timiş-Torontal

3. Urbanistički reperiMikroregija Timiş-Torontal se nalazi na Zapadu Rumunije, u južnom delu županije Timiş. Mikroregiju sastavljaju 3 mala grada - Deta, Gătaia, Ciacova i 11 mesta sa statusom opština: Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Moraviţa, Pădureni şi Voiteg. Što se tiče položaja Mikroregije Timiş-Torontal, ona se graniči sa:Na Jugu – granica sa Srbijom;Na Jugo-Zapadu – granica sa Srbijom;Na Istoku – županija Caraş-Severin;Na Severu – Municipij Temišvar.

4. Prirodno okruženje Reljef koji preovlađuje je niska ravnica sa visinom između 70-120 metara, obuhvata Ravnicu Timisa i reku sa istim imenom (Tamis), koja prelazi teritoriju sa Istoka na Zapad. Zona se karakteriše malom raznolikošću formi reljefa. Ravnica preovlađuje i to je izuzetno povoljno za praktikovanje poljoprivrede u zoni, što pospešuje i postojanje bogate hidrološke mreže.

5. Stanovništvo Mikroregije Timiş-Torontal U skladu sa Popisom od 2002. godine, opšte stanovništvo Mikroregije broji 50.020 osoba (u to vreme nisu postojale kao administrativne jedinice sa statusom opštine mesta Birda, Ghilad i Pădureni, koje su se osnovale 2004. godine, otcepljenjem od gradova Gătaie, opštine Ciacova odnosno opštine Jebel). Tada je stanovništvo Mikroregije Timiş-Torontal predstavljalo 7,38% od ukupne populacije upisane u županiji Timiş (677.926).U periodu 2002-2005 konstatuje se smanjenje stanovništva na 46.372 osoba (u skladu sa podacima Županijske Direkcije za Statistiku Timiş za 2005 godinu). Važno je zapaziti da je 2006. godine ukupan broj stanovništva bio

���

49.691 osoba (www.adetim.ro), i primetan je porast stanovništva na nivou svakog mesta.

Evolucija stanovništva u Regiji Timiş-TorontalRed. br. Nazim mesta Godina 2005. Godina 2006.� Banloc ���� �7��2 Birda ��0� 2002� Ciacova ��0� ����� Denta ���� �272� Deta ���� 7���� Gătaia ��2� ����7 Ghilad ���2 ���2� Ghiera �2�� ����� Jamu Mare ���� �2�0�0 Jebel ���� ������ Liebling ���� ���7�2 Moraviţa 2��� 2����� Pădureni ��77 ���0�� Voiteg 2�22 2���

SVEGA 46.353 49.691

Što se tiče etničke structure stanovništva, konstatuje se, nakon Popisa 2002., različita etnička struktura u mestima Mikroregije. Procenat Rumuna varira od 91,27% u mestu Jebel do 60,98% u mestu Denta. Glavne manjine u Mikroregiji su: mađarska, nemačka, srpska i romska manjina.

6. Evolucija stanovništva poslednjih godina Godine 2006., stanovništvo Mikroregije Timiş –Torontal broji 49.691 stanovnika. U poređenju sa 2002. godinom, pod uticajem različitog nivoa prirodnog priraštaja, fluktuacije unutrašnjih migracija i intenziteta spoljnih migracija, 2006. godine stanovništvo je opalo za 329 stanovnika.

Evolucija stanovništva u Mikroregiji Timiş-TorontalGodina 2002 200� 200�Ukupan broj stanovnika 50.020 46.353 49.691

��7

Što se tiče procesa migracije u okviru Mikroregije, predstavićemo seriju podata registrovanih u Županijskoj Direkciji za Statistiku Timiş 2005. godine, koristeći 2 značajne promenljive: nastanjivanja u mestu i napuštanje mesta i promena prebivališta. Centralizacijom informacija, proizilazi da je na nivou Mikroregije Timiş-Torontal upisano 913 nastanjivanja i 769 napuštanja mesta za referentnu godinu.

7. Radna snagaU skladu sa podacima koje donosi Županijski Biro za Administraciju Baze Podataka Timiş, broj nezaposlenih je u većini jedinica u Mikroregiji opao u periodu 2004-2006, osim u mestima Denta, Liebling i Moraviţa, gde se konstatuje povećanje broja nezaposlenih 2006 godine u poređenju sa 2004. godinom. Ako uzmemo u obzir apsolutne cifre, konstatuje se na nivou čitave Mikroregije povećanje broja nezaposlenih od 2005. godine do 2006. godine (od 706 registrovanih nezaposlenih 2005. godine do 725 nezaposlenih).Isto kao i na nivou županije Timiş, stopa nezaposlenih je mala ali se suočavamo sa nejednakom distribucijom ponuda radnih mesta, najveći deo se registruje u gradovima Deta i Gătaia, gde funkcionišu glavni ekonomski akteri. Što se tiče radne snage, ona nije dovoljno dobro pripremljena za promene koje se dešavaju na tržištu rada, ulaskom u Evropsku Uniju. Problem za radnu snagu može predstavljati povlačenje lokalnih investitora, sa porastom nivoa cena u zoni (postavlja se problem promene mesta firmi koje funkcionišu u lohn sistemu u više mesta u županiji Timiş).

8. ObrazovanjeNa nivou Mikroregije Timiş-Torontal postoje (za 2005. godinu) 58 školskih ustanova, koje su strukturisane na sledeći način: 42 zabavišta; 13 osnovnih škola; 3 jedinica za srednjoškolsku nastavu.

Što se tiče srednjoškolske nastave, na nivou Mikroregije Timiş-Torontal postoje 3 školske ustanove, lokalizovane u tri grada:

1. Gimnazija „Alexandru Mocioni” Ciacova – sa sledećim smerovima: teoretski profil sa specijalizacijama matematika-informatika, humanistički, tehnički profil sa specijalizacijama agronomski,

���

veterinarski, poljoprivredno mašinstvo, komercijala – prodaja (ujedinjenjem sa Poljoprivrednom Školom Ciacova).

2. Škola „Sfântul Nicolae” Deta koja nudi sledeće smerove: matematika-informatika, filologija, prodaja, računovodstvo i prerada drveta.

3. Teoretska Gimnazija Gătaia.

Obrazovna ponuda kao i ponuda profesionalnog formiranja ovih školskih jedinica reflektuje tradiciju ovih a manje orijentaciju ka budućim potrebama. Postojanje tri školske jedinice koje bi mogle ponuditi kvalifikacije na nivou Mikroregije mogao bi biti potencijal koji bi se mogao iskoristiti ako bi postojao disponibilitet za saradnju u okviru Mikroregije u cilju realizacije dodatne ponude saradnjom institucija koje će uzeti u obzir buduće potrebe tržišta radne snage, želje i očekivanja mladih i njihovih familija a nakon toga bi bilo potrebno da se privuku materijalni i ljudski resursi za razvoj atraktivne ponude. Potrebno bi bilo da ove školske jedinice razviju svoje kapacitete u cilju pružanja usluga neprekidnog stručnog formiranja odraslog stanovništva za kvalifikaciju, ponovnu kvalifikaciju i usavršavanje.

9. ZdravstvoReforma zdravstvenih usluga iz 2004. godine sadrži i dovela je do promena sistema javnog zdravstva, sa efektima nad mrežom zdravstvenih jedinica i nad strukturom osoblja koji je impliciran u ponudi zdravstvenih usluga, kako u javnom sektoru, tako i u privatnom. Zatvoreni su gradski dispanzeri, a broj lekara iz dispanzera kao i deo lekara iz preduzeća postali su porodični lekari, autonomni prema bolnici, podređeni Županijskom Domu za Zdravstveno Osiguranje, sa kojima su potpisali ugovore.Sanitarna infrastruktura Mikroregije Timiş-Torontal se predstavlja na sledeći način (podaci za 2005. godinu, u skladu sa Županijskom Direkcijom za Statistiku Timiş): 3 javne bolnice: Gradska Bolnica Deta (70 kreveta), Psihijatrijska

Bolnica Gătaia (450 kreveta) i Bolnica za Psihijatriju i Mere Zaštite Jebel (405 kreveta);

3 privatne stomatološke ordinacije: Ciacova, Denta şi Jebel; 5 privatne ordinacije porodičnih lekara: Ciacova (2), Deta, Jebel,

Moraviţa; 4 javne apoteke: Ciacova, Deta, Gătaia i Jebel;

���

1 zdravstveni centar: Ciacova (50 kreveta) – funkcioniše i kao centar za dijagnozu i tretman;

1 centar za hitnu pomoć: Deta.

10. Infrastruktura transportaInfrastruktura puteva je dobro razvijena, omogućuje dobre veze za mestima iz oblasti, oblast preseca E70, koji ulazi u zemlju iz Srbije na graničnom prelazu Stamora-Moraviţa i koji povezuje, preko Temišvara, južni deo zemlje. Takođe Mikroregiju presecaju nacionalni i županijski putevi, kao na primer DN 57, 58 i 59. Železnička infrastruktura, formirana još u prošlom veku kao posledica impulsa stvorenog industrijskim razvojem županije Timiş, sadrži danas gustu mrežu železničkih pruga u odnosu na državni nivo. Oblast preseca značajna osovina Temišvar-Beograd koja stiže do Zagreba-Milana. Uprkos tome, treba napomenuti da je ova mreža zastarela.Mesta iz Mikroregije Timiş-Torontal presecaju mnogobrojni putevi koji ih povezuju; ali povezuju ih i sa velikim gradovima iz okruženja.

11. Tehničko-urbanistička dotacija U skladu sa podacima registrovanim u Županijskoj Direkciji za Statistiku Timiş, u Mikroregiji Timiş-Torontal imamo sledeću situaciju: 215,9 km – totalna jednostavna dužina mreže za distribuciju vode

za piće; 137,6 km – totalna jednostavna dužina cevi za gas; 39,3 km – totalna jednostavna dužina sistema za kanalizaciju.

12. Komunikaciona mrežaMreža fiksne i mobilne telefonije ima pokriće za sve operatore poznate u Rumuniji. Posredstvom TV kabla ili satelita, na nivou Mikroregije se mogu čuti i videti radio i TV stanice u velikoj većini mesta. Sve opštine mesta su povezane na internet. U skladu sa podacima koje daje Županijska Direkcija za Statistiku Timiş, godine 2005. bilo je u Mikroregiji 11.992 radio pretplata i 12.792 TV pretplata.

13. Ekonomska aktivnostSocijalna i ekonomska aktivnost Mikroregije vrti se oko tri grada, naročito grad Deta koji polariše čitavu zonu zbog industrijske aktivnosti koja se ovde

��0

odvija, naročito industrija drveta, tekstilna i industrija kože, prehrambena, ali i zbog koncentracije bankarskih aktivnosti, zdravstvenih i obrazovnih.Ipak, zona je slabo industrijski predstavljena, budući pretežno poljoprivredna, gde ljudi imaju poseban i priznat kult prema radu i vlasništvu.a) Generalna situacija aktivnih preduzeća u Mikroregiji Timiş-Torontal Najveće firme koje ovde odvijaju oktivnost se nalaze u Deti, a reč je o S.C.Eyble SRL i SA Plapaf S.C. EYBL SRL (Deta) – srednje preduzeće tekstilnog profila,

sagrađeno iz osnova 1999 koje sada ima jednu od najmodernijih jedinica u iz istočne Evrope u svom domenu. Društvo čiji je socijalni kapital strani broji oko 1900 zaposlenih (od kojih, 1100 iz Dete), prikupilo je radnu snagu grada i okolnih mesta. Firma Eybl je do sada opremila cca 1.350.000 automobila sa volanima napravljenim u Deti;

S.A. PLAPAF (Deta) – glavna aktivnost je prerada drveta, firma broji 390 zaposlenih.

b) Tradicionalni zanatiMeđu tradicionalnim zanatima na nivou Mikroregije susrećemo: kolar, bunardžija, kovač, grebenar vune, ovčar, krojač, obućar. Na žalost, ovi zanati se sada ne praktikuju puno, a zanatlije polako nestaju. U tom smislu je potrebno da se preduzmu mere za oživljavanje starih zanata, što bi doprinelo razvoju turističkog potencijala oblasti. Ovo bi istovremeno predstavljalo i mogućnost ekonomskog razvoja, podrškom lokalnih zanatskih koperacija.

c) PoljoprivredaStručna asistencija u domenu poljoprivrede se obezbeđuje posredstvom Poljoprivredne Komore koja je potčinjena Poljoprivrednoj Direkciji županije Timiş.Glavno zanimanje stanovnika iz mesta predstavlja poljoprivreda, naročito velike kulture i zootehnija kao komplementarna aktivnost. Sa malim izuzecima, cca 1000 ha šume, teren je povoljan za poljoprivredu, a 75% obradiv. Praktikovanje poljoprivrede je favorizovano u regiji kontinentalnom klimom ali i zahvaljujući poštovanju stanovnika prema zemlji. Poljoprivredne površine se obrađuju pojedinačno, u poljoprivrednim zadrugama i porodičnim eksploatacijama.

���

Što se tiče strukture kultura, pretežna je stručnost prema kulturi pšenice, ovsa, kukuruza i suncokreta. Odgoj životinja predstavlja značajno mesto u domenu poljoprivrede, prednjači odgoj goveda, ovaca i svinja. Tranzicija je loše uticala kako na godišnje kultivisane površine tako i na efekte radova i korišćenih tehnologija za dobijanje proizvodnje. Ako je do 1997 svaka površina bila obrađena i intenzivno eksploatisana, danas su mnoge površine godinama neobrađivane. To je dovelo do dekontaminacije terena od pesticida, što bi omogućilo ekološko obrađivanje zemljišta u nastavku.Što se tiče radne snage implicirane u ovom sektoru, potrebno je da se postepeno kvalifikuje, za odgovarajuće korišćenje poljoprivrednih mašina i uređaja. U budućnosti će ovaj aspekat biti još značajniji.

d) IndustrijaNa nivou Mikroregije industrija je slabo razvijena. Najvažnije firme se nalaze u gradovima Deta i Gătaia, ali postoje i mala lokalna preduzeća ili preduzeđa stranih investitora i u drugim mestima. Mala i srednja preduzeća se uglavnom bave preradom drveta, proizvodnjom mlečnih proizvoda, panifikacijom, preradom mesa, tekstila i kože. U zoni su identifikovana 576 komercijalnih društava sa raznim aktivnostima.

e) Javne uslugeUsluge snabdevanja vodom za piće i kanalizacije, prikupljanje i eliminaciju otpada, lokalni transport, javno osvetljenje, kablovsku TV i internet, telefoniju i distribuciju električne energije obezbeđuju komercijalna društva iz domena, sa državnim ili privatnim kapitalom.Na nivou gradova usluge su najbolje predstavljene u gradu Deta, sa znatnim porastom u domenu telekomunikacija i transporta, finansijskih tranzakcija naročito nakon investicija kapitala 1999-2000. godine.

f) Turizam i turistički objekti u zoni Glavni turistički objekti su dvorci, muzeji, crkve, od kojih napominjemo: Dvorac iz mesta Banloc, Manastir “Sv. Iosif” iz Partosa, Dvorac iz Ciacove, Manastir Săracă iz Gătaie, Konak Mocioni, Manastir “Sv. Đorđe” koji se pominje od ���� (Birda ). Od ukupnog broja od 333 istorijskih spomenika koja se nalaze u evidensiji Ministarstva Kulture i Religija u županiji Timiş, u Mikroregiji Timiş Torontal se nalaze 29 spomenika.

��2

14. Faktori okolne sredine Što se tiče faktora okolne sredine, zona slabo zagađuje a pošto se značajan deo poljoprivredne površine ne obrađuje smanjio se i nivo pesticida u zemljištu. Ovaj aspekat favorizuje praktikovanje ekološke i biološke poljoprivrede, koju štiti i evropsko zakonodavstvo.Što se tiče problema sa kojima se suočavaju mesta iz ove geografske arije možemo napomenuti probleme vezane za menadžment otpadaka iz domaćinstava i industrijskih otpadaka, kao i snabdevanje vodom i kanalizacija. Uprkos tome, napravljen je velik korak pošto je u mestu Ciacova započet projekat Eco-Ciacova, koji ima u vidu prikupljanje i rešavanje problema otpadaka iz domaćinstava.

15. ,,Zelene zone” i zone za razonoduU gradu Deti nalazi se kupalište sa termalnom vodom, koja ima terapeutska svojstva u bolestima reumatizma, nekim dermatološkim bolestima i vidanju rana. Termalno kupalište ima kapacitet smeštaja od 30 mesta u kućicama. Takođe, u gradu Deta se nalazi prirodni park, ostatak starih šuma, u kom se nalaze stabla sledećih drveća: hrast, lipa, javor, glog i bagren, pojedini primerci hrasta sa preko 400 godina. Istovremeno se zona može iskoristiti za organizovanje raznih rekreativnih aktivnosti kao što je to pecanje i lov.Sportske aktivnosti u gradu se odvijaju u okvira školskih jedinica, kao i u gradskom parku gde se nalazi multifunkcionalni teren: tenis, rukomet, kupalište sa bazenom velikih dimenzija, pored koga se nalazi gradski stadion sa pistom za trčanje.

16. Infrastruktura i kulturne aktivnosti Što se tiče infrastrukture kulture na nivou Mikroregije možemo pomenuti: 28 biblioteka; 1 kuća kulture; 5 doma kulture i 1 muzej.

Kulturni život Mikroregije nosi pečat specijalnih i posebnih uslova u ovoj oblasti. U svom nastajanju to je kultura koja je rezultat interakcije običaja, tradicija i običaja heterogenog stanovništva koji je ovde radio i nastavlja da ovde radi. Od osnivanja mesta pa sve do danas, na ovim prostorima su živeli Mađari, Nemci, Srbi i Rumuni. Kultura ovih mesta je obeležena specifičnim

���

elementima svakog etničkog segmenta stanovništva, gde se prepliću posebnosti svakoga u jednu multietničku kulturu. U okviru Mikroregije aktivišu nekoliko nevladinih organizacija koje doprinose socijalnom i kulturnom razvoju mesta. Od ovih organizacija napominjemo: Savez Timiş Torontal – koji ima kao objekat komunitarni i socijalno-

kulturni razvoj oblasti; Savez Pro Liebling – kao domene aktivnosti napominjemo: socijalni,

kulturni, vaspitni i promovisanje životne sredine; Savez Giera – ima za cilj komunitarni razvoj, razvoj životne sredine

i podršku aktivnosti mladih; Savez Prijatelji Demokratije, Ghilad – odvijanje aktivnosti za mlade,

sportske i kulturne aktivnosti, aktivnosti zaštite deteta;Horski Savez DOINA, Gătaia – deo ovog kulturnog saveza odvija

konkretnu aktivnost u crkvenom horu;Humanitarni Savez Zlat Bres iz sela Breştea čiji je glavni cilj

komunitarni razvoj, predsednik ovog saveza je gospodin Radulov Petru.

17. Raznovrsnost saradnje na interregionalnom, nacionalnom i internacionalnom nivouU okviru Mikroregije Timiş Torontal, skupštine opštine i lokalna veća su deo Saveza gradova i opština Rumunije, tu se nalaze i filijala Saveza Bugara iz Banata, Filijala Nemačkog Foruma, razna komunitarna udruženja koja imaju glavni cilj ruralno-komunitarni razvoj, zaštitu žene i deteta, ugroženih osoba, problema zaštite životne sredine i stvaranje infrastrukture za zaštitu životne sredine, promovisanje i podršk mladih, razvoj povoljnog okvira za interetničku komunikaciju. Poslednjih godina, na nivou Microregije Timiş-Toronatal odvila su se više projekta u partenerijatu, u saradnji i sa finansiranjem od strane različitih nacionalnih i internacionalnih struktura. Postoji uspešna saradnja sa Centrom za Ruralnu Asistenciju iz Temišvara, promotor lokalnih promotora i važan činioc u podršci Grupa za Lokalnu Akciju (GAL).

���

II Deo: ANALIZA SWOT MIKROREGIJE TIMIS TORONTAL

JAKE TAČKE: SLABE TAČKE:Prirodno okruženje:Geografska pozicija u blizini grada Temišvara, blizina granice sa Srbijom i Mađarskom, na raskršću glavnih međupograničnih zona (DKMT);Bogate rezerve vode (Timiş, Moraviţa, Bîrzava) i freotske mreže;Izuzetno raznovrsna fauna i flora.Sredina:Umereno-kontinentalna klima;Postojanje prirodnih resursi: šume, metan gas iz sonda, geotermalne vode, fauna.Projekat u odvijanju Eco-Ciacova, odnosi se na prikupljanje otpada.Stanovništvo:Postoji trend porasta stanovništva u periodu 2005 – 2006. U ovom periodu stanovništvo na nivou Mikroregije je poraslo sa 46.372 stanovnika na 49.691 stanovnika (trend porasta stanovništva postoji na nivou svakog mesta);

Prirodno okruženje:Neraznovrstan reljef, sa malim brojem pejzaža;Sredina:Problemi vezani za menadžment otpada iz domaćinstava i industrijskih otpada, kao i snabdevanja vodom i vezani za kanalizaciju;Neodgovarajući sistemi za pročišćavanje voda;Neodgovarajuće korišćenje prirodnih resursi, naročito prirodnih gasova, što ima za posledicu nedovoljno razvijenu mrežu snabdevanja gasom na nivou Mikroregije;Stanovništvo:Migracija mladih sa različitim stepenima strušnosti u inostranstvo ili ekonomski bolje razvijene oblasti (Temišvar);Migracija ka ovoj oblasti je skoro nepostojeća;Nizak nivo primanja i siromaštvo ruralnog stanovništva;Nizak nivo udruživanja na nivou društava, što ima za posledicu nizak broj nevladinih organizacija.

���

JAKE TAČKE: SLABE TAČKE:Harmoničan suživot pripadnika raznih religija, uglavnom su to: pravoslavci, luterani, reformati, neoprotestanti, rimo-katolici, itd.Infrastruktura:Geografski položaj na raskršću glavnih međupograničnih oblasti;Postojanje elektriciteta u čitavoj Mikroregiji;Mreža fiksne i mobilne telefonije sa dostupom za sve poznate operatore iz Rumunije;Mreža saobraćajnog i železničkog transporta je razvijena, ali zastarela;Postojanje značajnih dužina asfaltiranih puteva;Sve opštine mesta su povezane na internet;Veliki broj benzinskih pumpi, koje postoje u većini mesta u Mikroregiji.Školstvo i zdravstvo:Postojanje u Mikroregiji 3 bolnice, po jedna u svakom od tri grada;Postojanje 3 srednje škole: Deta, Gătaia i Ciacova;Svaka opština ima osnovnu školu I-VIII a svako selo školu I-IV;Osiguran transport za učenike;Nastava jednog predmeta na jeziku etničke manjine.

Infrastruktura:Nepostojanje kanalizacije i snabdevanja vodom u većini ruralnih mesta;Potreba modernizaije saobraćajnih i železničkih puteva;Raskorak između ruralne i urbane sredine.Školstvo i zdravstvo:Značajan deo nastavnog i zdravstvenog osoblja putuje u ova mesta;Nedostatak iskustva nastavnog kadra i česte promene zaposlenih;Nemogućnost obezbeđivanja nastavnom i medicinskom osoblju prostora za stanovanje;Poteškoće ruralnog stanovništva pristupu kursevima za formiranje koji se odvijaju van mesta;Ponuda kvalifikacije/rekonversije je slabo razvijena i ne postoji konkurencija među onima koji nude formiranje, a to smanjuje atraktivitet za investitore.Nedostatak raznovrsnih usluga za ugrožene kategorije (postoji smao jedan dom za stare u Ciacovi). Ovaj aspekat postaje značajan imajući u vidu da u skladu sa novim načinom organizovanja socijalnih usluga, lokalne opštine imaju odgovornost za onudu osnovnih socijalnih usluga, Generalna Direkcija za Socijalnu Asistenciju i Zaštitu Deteta Timiş ima odgovornost da osigura stručne socijalne usluge.

���

JAKE TAČKE: SLABE TAČKE:Poljoprivreda:Geografski položaj u oblasti ravnice, što favorizuje poljoprivredne aktivnosti;Veliki opseg poljoprivredne površine, plodno tlo, povoljan klimat sa umereno kontinentalnom klimom i tradicija oblasti u domenu poljoprivrede;Korišćenje malih količina hemijskih substanci na poljoprivrednim terenima;Visok potencijal za odgoj životinja;Industrija:Iskustvo i tradicija u preradi drveta;Smanjenje broja upisanih nezaposlenih u periodu 2004-2006, broj ovih je opao sa 792 na 725 osoba;Turizam:Dobar internacionalni pristup zahvaljujući aerodromu iz Temišvara;Raznovrsna prevozna sredstva;Čuvanje starih kulturnih tradicija (slave i crkvene slave);

Poljoprivreda:Negativni efekti koje su poplave poslednjih godina ostavile;Nizak nivo šumske vegetacije u okviru šumarskih oblasti;Povećanje neobrađenih površina;Iskustvo i nizak nivo želje za udruživanjem poljoprivrednih proizvođača;Korišćenje tradicionalnih metoda obrađivanja poljoprivrednih terena i nepostojanje ponude kvalifikacije za poljoprivredni domen (Poljoprivredna Gimnazija u Ciacovi je zatvorena);Nedovoljan razvoj industrije prerade mleka i mesa.IndustrijaKoncentrisanje industrijskog sektora i usluga u 2 značajne lokacije (Deta i Gătaia);Nizak broj malih i srednjih preduzeća i pad zanatskih koperacija;Nedostatak podrške za inicijativu lokalnih preduzimača.Neodgovarajući razvoj poslovne infrastrukture;Turizam:Reljef koji nije raznolik nudi male turističke mogućnosti;Agroturizam je slao razvijen u oblasti;

��7

JAKE TAČKE: SLABE TAČKE:Postojanje kulturno-istorijskih spomenika sa velikim turističkim potencijalom (Dvorac iz Banloca, Manastir “Sf. Iosif” iz Partoşa, Dvorac iz Ciacove, Manastir Săracă iz Gătaie, Konak Mocioni, Crkva Groblja Cebza (Istorijski spomenik), Manastir Svetog Krsta iz Cebze (manastir kaluđera),itd;Postojanje u Deti geotermalnog kupališta sa izuzetnim svojstvima, nedovoljno iskorišćenog;Mogućnost praktikovanja organizovanog lova i ribolova Izuzetno raznolika gastronomska ponuda.

Nepostojanje znanja ruralnog stanovništva o mogućnostima praktikovanja ruralnog turizma;Male mogućnosti smeštaja u Mikroregiji (jedan hotel od 2 zvezdice u Deti);Slaba medijatizacija turistički atraktivnih mesta, nedostatak turističkih informacija i karta na internacionalnim jezicima;Nedovoljni lokalni fondovi za obnavljanje turističkih objektiva.

OPORTUNITETI: PRETNJE:Prirodno okruženje:Povoljan geostrateški položaj prema zemljama Evropske Unije.Životna sredina:Komunitarni programi za podršku zaštite sredine, za prikupljanje otpada i pročišćavanje otpadnih voda;Nizak nivo zagađenja sredine.Stanovništvo:Postojanje aktivne mreže lokalnih promotora;Čvrsta saradnja sa osobama koje su emigrirale zbog istorijskih uslova;

Prirodno okruženje:Ograničavanje oportuniteta saradnje sa Srbijom zbog postojanja sistema viza;Nestabilnost zakonodavstva u Srbiji.Životna sredina:Velike mogućnosti pojave prirodnih fenomena kao što su poplave, zemljotresi.Stanovništvo:Ograničeno postojanje strukturalnih informacija vezanih za stopu nezaposlenosti neupisanih osoba i vezanih za širenje fenomena rada na crno;

���

OPORTUNITETI: PRETNJE:Interes međunarodnih firmi za radnu snagu iz oblasti, kreiranjem novih radnih mesta u mestima Mikroregije ili pružanjem povlastica (transport);Poljoprivreda:Mogućnost gajenja specijalnih biljaka;Zakon poljoprivrednih eksploatacija koji favorizuje razvoj poljoprivrednih zadruga u cilju intenzivne eksploatacije terena;Industrija:Povećanje broja investitora i mogućnosti otvaranja proizvodnih jedinica iyvan grada i pored velikih gradova (kao glavne razloge navodimo krizu radne snage u županiji Timiş, veliki troškovi zakupnina u gradu, politika urbanizma);Pristup strukturalnim fondovimaPonuda fiskalnih povlastica investitorima i besplatan pristup utilitetima.Školstvo i zdravstvo:Postojanje oportuniteta finansiranja koje nudi FSE za čitav ljudski kapitalProces descentralizacije školstva koji će omogućiti započinjanje lokalnih inicijativa u skladu sa konkretnim potrebama

Migracija kvalifikovane radne snage ka velikim gradovima, gde postoje više oportuniteta za zapošljavanje i razvoj karijere;Nepoznavanje jednog stranog jezika i rada na PC, činjenica koja ograničava pristup evropskim programima.Poljoprivreda:Kvalifikovanje osoblja za eksploataciju poljoprivrednih uređaja;Komplikovane procedure za dobijanje autorizacija, sertifikata, informacijaIndustrija:Povećanje nivoa plata i kriza radne snage može dovesti do preseljenja firmi u druge oblasti;Male mogućnosti adaptacije lokalnih ekonomskih društava na zahteve koje Evropska Unija traži;Nestabilnost rumunskog zakonodavstva u poslovnom domenu i fiskalnoj politici.Školstvo i zdravstvo:Degradacija dotacija vaspitnih jedinica i ograničene investicije u ovom domenu;Nizak nivo plata u nastavi i ograničeni resursi za privlačenje mladih na selo;

���

OPORTUNITETI: PRETNJE:Turizam:Postojanje javnih površina (domovi i centri kulture) koje se mogu iskoristiti za razvoj nekih aktivnosti (primer: razvoj centara za formiranje, centri za provođenje slobodnog vremena itd).

Turizam:Prirodne katastrofe mogu predstavljati opasnost za turističke objektive;Praktikovanje nekontrolisanog turizma može dovesti do uništavanja flore i faune.

III Deao: STRATEGIJA SOCIJALNOG I EKONOMSKOG RAZVOJA MIKROREGIJE TIMIS TORONTAL

Strategija razvoja mikroregije Timiş-Torontal je rezultat napora svih aktera koji su direktno implicirani u trajan razvoj zajednica i sastavnih mesta mikroregije u periodu 2007-2013. Prema tome, ovaj strateški dokument ima u vidu kako eksplicitne potrebe i implicitna očekivanja stanovnika zajednica koje formiraju mikroregiju Timis Torontal, kao i napori lokalnih institucija za što efikasniju raspodelu ljudskih resursi i postojećih materijala za razvoj mikroregije, ali i za što efikasnije iskorišćavanje oportuniteta stvorenih ulaskom Rumunije u Evropsku Uniju i, u ovom kontekstu, pristup instrumentima za smanjivanje nejednakosti u razvoju.

Ovaj strateški dokument ima za osnovu i integriše više strateških dokumenata i studija realizovanih na lokalnom, regionalnom, nacionalnom i evropskom nivou. Polazna tačka Strategije je sastavljena od strateških dokumenata izrađenih od strane predstavnika zajednica iz mikroregije, a regionalni okvir je definisan Strategijom Županije Timiş, Plan za Uređivanje Teritorije Županije Timiş i Plan za Regionalni Razvoj 2007-2013.

1. Generalni objektiv: Imajući u vidu gornji strateški okvir kao i zaklučke socijalne i ekonomske analize i analize SWOT predstavljene u prva dva dela ovog dokumenta, iz koje proizilazi da mikroregija predstavlja potencijal za ekonomski razvoj, potencijal za razvoj u svim socijalnim i ekonomskim sektorima, poseduje ljudski kapital koji se može valorifikovati, ima dokazan

�70

kapacitet za administriranje postojećih i privučenih resursa, Strategija za razvoj mikroregije Timiş-Torontal želi da dostigne sledeći GENERALNI OBJEKTIV:

Mikroregija će postati prostor koji obezbeđuje optimalne uslove za povećanje kvaliteta života stanovnika, razvojem lokalne ekonomije koja će valorifikovati postojeće resurse i privući dodatne resurse, valorifikuje ljudski kapital i postaće pol za razvoj oblasti između Temišvara i granice sa Srbijom, prostor koji će maksimirati geostrateški položaj. 2. Specifični objektivi za ispunjavanje strateških opcija:

Za realizaciju GENERALNOG OBJEKTIVA identifikovani su SPECIFIČNI OBJEKTIVI za razvoj mikroregije Timiş Torontal koji imaju u vidu:

o infrastruktura mikroregije o kvalitet životne sredine o ohrabrivanje poslovne sredine, povećanje atraktiviteta za

investitore i ekonomska diversifikacija o investicije u valorifikovanju turističkog potencijala o investicije u ljudskim resursima posredstvom vaspitanja,

kvalifikacije i usluga o intervencije za poboljšanje kvaliteta života u ruralnoj

sredini, i povećanje stepena urbanizacije mikroregije o valorifikacija poljoprivrednog potencijala

Ovi objektivi će biti ostvareni u periodu 2007-2013 započinjanjem i implementacijom projekata za razvoj pristupom evropskim fondovima i lokalnim i nacionalnim fondovima.

3. Prioritetne osovine i domeni intervencije: Prioritetne OSOVINE koje definišu strategiju mikroregije Timiş-

Torontal su:1. Osovina Razvoj poslovne sredine 2. Osovina Poboljšanje infrastrukture mikroregije 3. Osovina Valorifikacija i razvoj ljudskog kapitala 4. Osovina Razvoj poljoprivrednog i turističkog potencijala

�7�

1. O

sovi

na R

azvo

j pos

lovn

e sr

edin

e

DO

ME

NI I

NT

ER

VE

NC

IJA

OPE

RA

CIJ

EU

nutra

šnje

i sp

oljn

e in

vest

icije

u

cilju

pov

ećan

ja p

rivla

čnos

ti m

ikro

regi

je z

a ra

zvoj

pos

lova

-ohr

abriv

anje

stra

nih

inve

stic

ija, k

roz

povl

astic

e i k

ompe

titiv

nu p

onud

u ra

dne

snag

e. O

hrab

rivan

je d

uha

loka

lnog

pre

duze

tniš

tva

- pov

last

ice

ponu

đene

za

kom

erci

jaln

e gr

ađev

ine

u ob

last

i poj

asa

Det

a Po

veća

nje

dopr

inos

a pi

vatn

og

sekt

ora

za ra

zvoj

eko

nom

skog

po

tenc

ijala

-pru

žanj

e po

dršk

e i a

sist

enci

je u

vid

u sa

veto

vanj

a i i

nfor

mis

anja

za

osni

vanj

e fi

rmi I

MM

- pod

rška

za

pove

ćanj

e ko

mpe

tivite

ta p

osto

jeći

h fir

mi I

MM

M

entin

erea

/cre

ster

ea

com

petit

ivită

ţii şi

a n

ivel

ului

de

ocup

are

in u

nita

tile

econ

omic

e ex

iste

nte

-pod

rška

za

post

ojeć

e je

dini

ce d

a bi

odr

žale

pro

izvo

dnju

naj

man

je n

a po

stoj

eći n

ivo

-pod

rška

za

jedi

nice

koj

e ra

de is

pod

kapa

cite

ta –

jedi

nice

iz d

omen

a pr

ehra

mbe

ne in

dust

rije

�72

2. O

sovi

na. P

obol

jšan

je in

fras

truk

ture

mik

rore

gije

i us

luga

za

stan

ovni

štvo

DO

ME

NI

INT

ER

VE

NC

IJA

OPE

RA

CIJ

E

Infr

astru

ktur

a sa

obra

ćajn

og

trans

porta

Reh

abili

taci

ja i

pobo

ljšan

je in

fras

truk

ture

saob

raća

jnog

tran

spor

ta u

mik

rore

giji

-sao

brać

ajna

vez

a sa

Tem

išva

rom

-međ

upog

rani

čna

veza

sa S

rbijo

m-v

eze

sa m

estim

a iz

mik

rore

gije

(Det

a, G

rani

ceri,

Cia

cova

, D

enta

,Opa

tita

, Ghi

lad,

Li

vezi

le, D

olaţ

i)-o

bezb

eđiv

anje

pris

tupa

turis

tički

m a

trakc

ijam

a i š

umsk

im e

kspl

oata

cija

ma

-vez

e sa

aer

odro

mom

Tem

išva

rR

ehab

iltac

ija tr

otua

ra i

grad

nja

mos

tova

: Den

ta

Rea

lizac

ija p

ista

za

bici

klis

te: D

eta

Infr

astru

ktur

a že

lezn

ičko

g tra

nspo

rta

Reha

bilit

acija

i po

boljš

anje

infr

astr

uktu

re že

lezn

ičko

g tr

ansp

orta

-M

oder

niza

cija

i re

novi

ranj

e st

anic

a i o

bezb

eđiv

anje

brz

ih ž

elez

ničk

ih v

eza

sa

Tem

išva

rom

i Sr

bijo

m (C

iaco

va ,

Oba

d )

Infr

astru

ktur

a ži

votn

e sr

edin

ePr

istu

panj

e no

rmam

a EU

u d

omen

u kv

alite

ta ži

votn

e sr

edin

e kr

oz in

vest

icije

u

infr

astr

uktu

ri n

a sl

edeć

i nač

in:

Men

adžm

ent o

tpad

a re

aliz

ovan

kon

kret

nim

det

aljim

a u

zavi

snos

ti od

regi

onal

nih,

žu

pani

jski

h pl

anov

a

- o

tpad

ne v

ode,

otp

adi i

z do

mać

inst

ava

(Gra

nice

ri, L

ivez

ile, D

olaţ

itdc

. )- f

unci

arna

sređ

ivan

ja

U m

estim

a: D

eta

6 k

m k

anal

izac

ije, 2

4 km

mre

že z

a vo

du, O

patit

a 6

km )

�7�

Soci

jaln

a in

fras

trukt

ura

Podr

ška

i raz

voj s

ocia

lne

infr

astr

uktu

re- I

nves

ticije

u so

cija

lnoj

infr

astru

ktur

i ško

lski

h je

dini

ca u

cilj

u po

četn

og i

stal

nog

form

iranj

a –

(Cia

cova

, Det

a )

-inve

stic

ije u

pos

toje

ćim

cen

trim

a za

star

e, k

ao p

onud

a ne

sam

o za

mik

rore

giju

-R

ehab

ilita

cija

kul

turn

ih d

omov

a i b

iblio

teka

iz ru

raln

ih sr

edin

aIn

vest

icije

za

reha

bilit

aciju

zgr

ada

sa u

met

ničk

om v

redn

ošću

i iz

kul

turn

e ba

štin

e (C

iaco

va)

Osn

ivan

je c

entra

za

prof

esio

naln

o fo

rmira

nje

odra

slih

na

nivo

u m

ikro

regi

je

-Stv

aran

je d

nevn

og c

entra

za

osob

e sa

spec

ijaln

im p

otre

bam

a –

dece

, oso

ba sa

sp

ecija

lnim

pot

reba

ma

itd.

Util

iteti

i jav

ne

uslu

geM

oder

niza

cija

i do

puna

osn

ovni

h ja

vnih

dot

acija

u m

estim

a m

ikro

regi

jeJa

vno

osve

tljen

je. D

enta

Pr

omov

isan

je m

ikro

regi

je p

osre

dstv

om so

pstv

enog

sajta

i re

aliz

acija

sist

ema

za

kom

unik

aciju

u o

kvir

u m

ikro

regi

je

-Reh

abili

taci

ja i

šire

nje

mre

že z

a vo

du i

kana

lizac

iju (

20 k

m C

iaco

va. D

enta

Det

a)-p

oveć

anje

i m

oder

niza

cija

mre

že z

a pr

irodn

i gas

(Cia

cova

,Det

a )

-Reh

abili

taci

ja i

mod

erni

zaci

ja si

stem

a za

term

ofika

ciju

Div

ersi

fikac

ija b

anka

rski

h us

luga

i po

veća

nje

dost

upa

zaht

eva

na n

ivou

mik

rore

gije

(C

iaco

va )

Obe

zbeđ

ivan

je p

ristu

pa st

anov

ništ

va k

valit

etni

m ja

vnim

usl

ugam

a:M

edic

insk

e or

dina

cije

(Mac

edon

ia, p

etro

man

, Oba

d )

�7�

3. O

sovi

na V

alor

ifika

cija

i ra

zvoj

ljud

skog

kap

itala

DO

ME

NI

INT

ER

VE

NC

IJA

OPE

RA

CIJ

E

Akt

ivna

radn

a sn

aga

– st

alno

pro

fesi

onal

no

form

iranj

e od

rasl

ih

Pove

ćanj

e ko

mpe

tivite

ta a

ktiv

ne ra

dne

snag

e u

mik

rore

giji

kroz

pon

ude

prog

ram

a za

usa

vrša

vanj

e, k

valifi

kaci

ju, p

onov

nu k

valifi

kaci

ju z

a za

posl

eno

stan

ovni

štvo

, al

i čiji

je n

ivo

pozn

avan

ja n

edov

olja

n iz

per

spek

tive

budu

ćih

zaht

eva;

kom

plet

ni

prog

ram

i za

prof

esio

naln

o fo

rmira

nje

se n

asta

vlja

ju sa

fina

nsira

njem

FSE

2 O

sovi

na

dom

inte

rven

cije

2.3

. i 3

Oso

vina

Kre

iranj

e ce

ntra

za

obav

ešte

nje

stan

ovni

ka v

ezan

o za

pov

ećan

je st

epen

a za

uzim

anja

i k

ompe

tivite

ta o

vih:

Det

a O

bezb

eđiv

anje

osn

ovni

h kv

alifi

kaci

ja,

potrđ

ivan

je sp

osob

nosti

žen

a ko

je su

za

posle

ne, a

li ne

maj

u se

rtifik

ate

o kv

alifi

kaci

ji, i

podl

ožne

su ri

ziku

gub

ljenj

a ra

dnog

m

esta

, a

nem

aju

šans

i za

zapo

šljav

anje

bez

kva

lifika

cija

i od

gova

raju

ćeg

godi

šta

Poče

tno

form

iranj

e m

ladi

h R

azvo

j nas

tavn

e po

nude

i za

jedn

ičko

pro

fesi

onal

no fo

rmira

nje

na n

ivou

mik

rore

gije

sa

radn

jom

izm

eđu

čkol

skih

jedi

nica

i lo

kaln

ih ja

vnih

inst

ituci

ja z

a re

aliz

aciju

:- a

naliz

e bu

duće

pot

ražn

je k

valifi

kaci

ja i

obra

zova

nja

- isp

itiva

nje

za a

naliz

u oč

ekiv

anja

kor

isni

ka –

uče

nika

i ro

dite

lja- i

zrad

a do

datn

e po

nude

pos

toje

ćih

jedi

nica

- pro

gram

nad

gled

anja

ljud

skih

resu

rsi i

z na

stav

e za

impl

emen

taci

ju iz

rađe

ne

ponu

de

Fina

nsira

nje:

FSE

1 o

sovi

na i

2 os

ovin

aK

ateg

orije

stan

ovni

ka

sa sp

ecija

lnim

pr

oble

mim

a

Inte

gral

ni p

ristu

p pr

oble

mim

a ve

zani

m z

a m

igra

ciju

radn

e sn

age:

mla

di k

oji o

dlaz

e iz

mik

rore

gije

ili č

ak i

iz d

ržav

e, o

dnos

no m

igra

cija

ka

mik

rore

giji

K

reira

nje

cent

ra z

a st

alno

pro

fesi

onal

no fo

rmira

nje

i rek

valifi

kaci

je u

Cia

covi

u

skla

du sa

pot

ražn

jom

trži

šta

rada

za

ugro

žene

soci

jaln

e ka

tego

rije

�7�

4. O

sovi

na R

azvo

j pol

jopr

ivre

dnog

i tu

rist

ičko

g po

tenc

ijala

DO

ME

NI I

NT

ER

VE

NC

IJE

OPE

RA

CIJ

EPo

ljopr

ivre

dni p

oten

cija

lV

isok

a va

lorifi

kaci

ja p

osto

jeće

g po

ljopr

ivre

dnog

pot

enci

jala

pos

reds

tvom

:- o

hrab

rivan

je ra

znih

vrs

ta u

druž

enja

za

razv

oj fi

rmi z

a pr

erad

u, sk

ladi

šten

je

i val

orifi

kaci

ju p

oljo

priv

redn

ih p

roiz

voda

-p

odrš

ka z

a pr

istu

p ko

mun

itarn

e po

moć

i za

pol

jopr

ivre

du–

subv

enci

je,

kred

iti, i

td. p

osre

dstv

om b

iroa,

ili l

ično

koj

i nud

e in

form

acije

-p

ovol

jnos

ti za

inve

stic

ije u

pol

jopr

ivre

di-

u pa

rtene

rijat

u (p

osta

vlja

nje

na

mes

to te

rena

, per

form

antn

i ure

đaji)

-pod

rška

za ra

zvoj

jako

g i k

ompe

titiv

nog

sekt

ora z

a odg

oj ži

votin

ja (

Cia

cova

) sa

priv

atni

m k

apita

lom

-p

odrš

ka z

a ra

zvoj

eko

lošk

ih k

ultu

raB

anjs

ki i

pote

ncija

l i

pote

ncija

l rek

uper

acije

Raz

voj p

osto

jeći

h pr

edno

sti z

a tre

tman

e i r

ekup

erac

iju u

usl

užno

m

kom

plek

su k

ao p

onud

u m

ikro

regi

je z

a ko

risni

ke Z

apad

ne R

egije

(C

ebza

, M

aced

oani

a)St

vara

nje

vent

ra z

a as

iste

nciju

za

ugro

žene

gru

pe u

gra

du C

iaco

va i

osni

vanj

e us

luga

save

tova

nja

za m

ajke

, sav

etov

anje

rodi

telja

i sp

reča

vanj

e na

pušt

anja

škol

e R

ehab

ilita

cija

kul

turn

ih d

omov

a ka

o ce

ntri

za re

krea

ciju

(ukl

juču

jući

i sp

orts

ke h

ale)

: Den

ta ,

Det

aTu

ristič

ki p

oten

cija

lR

azvo

j pop

isa

pote

ncija

la i

krei

ranj

e gr

upe

za in

icija

tivu

za v

alor

ifika

ciju

ov

og p

oten

cija

la u

okv

iru p

ristu

pa k

roz

parte

nerij

ate

na n

ivou

mik

rore

gije

(C

iaco

va, D

eta(

turis

tičke

tras

e, b

rand

mik

rore

gije

, ga

stro

nom

ski

mar

ketin

g)

�7�