Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures · m3, un consum relativ redus faţă de...

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

1

2016

UAT BORSA, JUD.

MARAMURES



2

Datele de contact ale autorităţii locale:

Orasul Borsa

Str. Floare de Colt nr. 1A,

Cod 435200, Borsa,

jud. Maramureş

Tel: 0262/342322

Fax: 0262/342864

Web:

http://www.primariaborsamm.ro/

http://www.primariaborsamm.ro/


3

CUPRINS

1. CONTEXT EUROPEAN

2. PROFILUL SOCIO-ECONOMIC A REGIUNII NORD-VEST

2.1 Localizare geografica

2.2 Cadrul natural

2.3 Structura socio-demografica a populatiei

2.4 Infrastructura de transport

2.5 Economia regiunii

2.6 Turismul

2.7 Agricultura

3. PROFILUL SOCIO-ECONOMIC A JUDETULUI MARAMURES


3.2 Cadrul natural


3.4 Infrastructura

3.5 Economia judetului

3.6 Turismul

3.7 Agricultura

4. ANALIZA SOCIO-ECONOMIC A ORASULUI BORSA

4.1 Prezentarea generala a orasului

4.2 Populatia si forta de munca

4.3 Infrastructura serviciilor sociale si cea educationala


4.5 Activitatea economica

4.6 Protectia mediului inconjurator

5. ANALIZA SWOT A ORASULUI BORSA

5.1 Delimitare conceptuala

5.2 Domenii de analiza

5.3 Concluzii

6. CONSULTAREA PUBLICA A COMUNITATII

6.1 Procesul de consultare publica

6.2 Observatii si concluzii in urma consultarii publice

7. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICA A ORASULUI BORSA

7.1 Obiectiv general

7.2 Obiective specifice

7.3 Domeniile de interventie

7.4 Planul de actiune

7.5 Proiecte si identificarea surselor de finantare

7.6 Contribuţia la obiectivele orizontale


4

1. CONTEXT EUROPEAN

Strategia „Europa 2020” - Obiectivul general al acestei strategii este transformarea

UE într-o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel

ridicat al ocupării forţei de muncă, al productivităţii şi pentru a asigura coeziunea economică,

socială şi teritorială.

Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc:

- creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

- creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al

utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;

- creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării

forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

UE trebuie să definească direcția în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest

scop, Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:

- 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de

muncă;

- 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);

- obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o

reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens);

- rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin 40%

din generația tânără ar trebui să aibă studii superioare;

- numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.

La nivelul Statelor Membre, Strategia Europa 2020 este implementată prin intermediul

Programelor Naţionale de Reformă (PNR).

Cadrul Strategic pentru Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene integrează la

nivel teritorial obiectivele de coeziune şi competitivitate ale Uniunii, stabilind ca obiective:

1. Amenajarea policentrică a teritoriului

2. O nouă relaţie urban-rural

3. Accesul egal la infrastructură şi cunoaştere

4. Administrarea înţeleaptă a patrimoniului natural şi cultural

Liniile directoare strategice ale Uniunii Europene (Community Strategic Guidlines)

indică trei priorităţi:


5

- îmbunătăţirea atractivităţii Statelor Membre, regiunilor şi oraşelor, prin îmbunătăţirea

accesibilităţii, asigurarea unui nivel şi a unei calităţi adecvate a serviciilor şi protejarea

mediului înconjurător

- încurajarea inovării, antreprenoriatului şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere,

prin promovarea capacităţii de cercetare-inovare, inclusiv a noilor instrumente TIC

- crearea de noi locuri de muncă, mai bine plătite, prin atragerea de noi persoane în

procesul de ocupare şi în activităţi antreprenoriale, îmbunătăţirea adaptabilităţii

lucrătorilor şi a firmelor şi investiţiile în capitalul uman

2. PROFILUL SOCIO-ECONOMIC A REGIUNII NORD-VEST

2.1 Localizare geografică

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a fost creată în baza Legii 151/1998 prin asocierea

voluntară a autorităţilor locale şi judeţene din judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj,

Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. Suprafaţa regiunii este de 34.160 km2, reprezentând 14,3%

din teritoriul României. Regiunea Nord-Vest se situează astfel pe locul 4 la nivel naţional în

privinţa suprafeţei, respectiv pe locul 29 între cele 273 regiuni ale UE.

Figura 1. Localizarea geografică a Regiunii Nord-Vest

Regiunea Nord-Vest este formată din şase judeţe: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj,

Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. În 2011, regiunea cuprindea 446 unităţi administrativ-

teritoriale (nivel LAU-2 conform NUTS, respectiv Nivel 2 conform SIRUTA), din care 403


6

comune, 15 municipii şi 28 oraşe. Se înregistrează în regiune un număr de 1911 localităţi, din

care 1800 sunt sate şi 111 localităţi în componenţa municipiilor sau oraşelor. Din situaţia

prezentată pe judeţe se remarcă faptul că cele mai multe oraşe şi municipii se găsesc în judeţul

Maramureş, iar cele mai multe localităţi în judeţul Bihor.

2.2 Cadrul natural

Din punct de vedere a reliefului suprafaţa este ocupată în proporţie de 28% de munţi,

30% de dealuri şi 42% de câmpii şi văi.

Regiunea beneficiază de un climat temperat continental cu veri călduroase, ierni

friguroase, precipitaţii bogate, cu mici diferenţe între zonele de munte, cele de câmpie şi

deluroase. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 3,8 şi 10,4oC, repartiţia

precipitaţiilor este inegală, cu cantităţi minime de circa 550 mm în zonele joase şi maxime de

1.500 mm în zona montană. Persistenţa stratului de zăpadă însumează 85 de zile în zonele

joase şi 170 de zile în zona montană.

2.3 Structura socio-demografică a populaţiei

Populatia regiunii Nord-Vest la 1 iulie 2015 este de 2.703.742 locuitori, situandu-se pe

locul 3 intre regiunile Romaniei. Procentual, populatia regiunii reprezinta 12,7% din populatia

Romaniei (21.267.165 de locuitori). Peste 25% din populaţia regiunii se regăseşte în judeţul

Cluj, în timp ce în judeţul Sălaj se înregistrează 9% din total.

22%

12%

25%

19%

13%

9%

Dinamica populatiei

Bihor

Bistrita Nasaud

Cluj

Maramures

Satu Mare

Salaj


7

Figura 2. Dinamica populatiei

Densitatea populaţiei la nivel regional în 2015 era de 76,1 loc/km2, judeţul cu cea mai

mică densitate fiind Bistriţa-Năsăud (53,5 loc/km2), în timp ce densitatea cea mai mare se

înregistra în judeţul Cluj (103,6 loc/km2). Pe medii de rezidenţă, densitatea medie a populaţiei

în mediul rural este de 50,9 loc/km2, iar în mediul urban de 353,2 loc/km2. Judeţul Cluj

prezintă cea mai mare densitate în mediul urban, în timp ce judeţul Maramureş are cea mai

mare densitate în mediul rural.


Pe teritoriul regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) nu trece nici unul din culoarele

iniţiale paneuropene IV (Berlin - Praga - Budapest - Arad - Constanţa - Istanbul), V (Venice -

Trieste/Koper - Ljubljana - Maribor - Budapest - Uzhhorod - Lviv - Kiev) şi IX (Helsinki -

Vyborg - St. Petersburg - Pskov - Gomel - Kiev - Ljubashevka - Chişinău - Bucureşti -

Dimitrovgrad –Alexandroupolis). Proiectul Uniunii Europene TEN-T a definit ulterior 30 de

axe prioritare21, dintre care axele 7 – rutieră şi 22 – feroviară sunt cele care ar putea să

racordeze regiunea în mod corespunzător la reţelele europene de transport cu menţiunea că

din reţeaua centrală de transport paneuropean doar axa feroviară 22 traversează teritoriul

regiunii.

Accesibilitatea insuficientă este suplinită temporar prin patru aeroporturi (din care trei

sunt în reţeaua globală TEN-T) care necesită investiţii semnificative pentru operare.

Infrastructura rutieră

Regiunea este străbătută de 7 drumuri europene: cele mai importante fiind E60 -

dinspre Ungaria, face legătura cu Oradea – Cluj - Brasov şi Bucureşti, E576 - Cluj-Napoca -

Dej, E81 – dinspre Satu Mare – Zalău - Cluj-Napoca – Braşov - Bucureşti, E79 – Oradea -

Deva, E671 – Oradea – Arad - Timişoara, E58 – Cluj-Napoca – Dej – Bistriţa - Baia Mare -

Vatra Dornei.

Infrastructura de drumuri naţionale cuprinsă în reţeaua TEN-T centrală se limitează la

segmente pe Turda-Sebeş (E81) şi Turda-Luna (E60), aprox.33 km. Pe reţeaua TEN-T globală

se regăsesc peste 420 km (E60, E81, E671) care străbat teritoriul Regiunii Nord-Vest.

O analiză în profil teritorial a infrastructurii rutiere relevă faptul că, în anul 2015,

lungimea totală a drumurilor din regiunea Nord-Vest a fost de 12.494 km, respectiv 14,9% din

totalul drumurilor la nivel naţional. Regiunea Nord-Vest nu dispune de o retea de drumuri


8

rapide si autostrazi. Doar o parte (52 km) din autostrada Transilvania (Bors-Oradea-Zalau-

Cluj Napoca-Turda-Brasov) este executata si este deschisa pentru circulatie.

Infrastructura feroviară

Infrastructura feroviară este în cea mai mare suferinţă, la acest capitol existând

diferenţe mari chiar faţă de starea infrastructurii la nivel naţional (care este precară) în ciuda

faptului ca prin regiune trece un coridor feroviar.

Lungimea reţelei feroviare în anul 2015 atinge 1.668 km, din care 312 km sunt linii

electrificate (18,7%), iar 244 km sunt linii duble (14,6%) ambele cifre fiind mai mici decât

cele din 2005.

În ce priveşte reţeaua feroviară, a fost iniţiat un program de modernizare a gărilor.

Din punct de vedere al lungimii liniilor electrificate regiunea Nord-Vest se situează pe

ultimul loc la nivel naţional având o pondere de doar 7,8% din reţeaua naţională, în condiţiile

în care regiunea este teritoriul de ,,legătură” infrastructurală al României cu Vestul european.

Infrastructura aeriană

Regiunea dispune de un număr mare de aeroporturi comparativ cu alte regiuni

europene însă acest lucru se datorează mobilităţii reduse intraregionale. De exemplu timpul

necesar pentru parcurgerea unei distanţe de aproximativ 150 km (cum sunt distantele dintre

Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Bistrita) variaza intre 2.5 si 3 ore. În regiune

există un număr de 4 aeroporturi: Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare şi Satu Mare, dintre care

primele trei sunt cuprinse în reţeaua TEN-T globală.Traficul aerian a crescut iar Aeroportul

International Cluj-Napoca preia peste 90% din traficul total de pasageri.

Infrastructura de utilităţi

Reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare

Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile a fost de 10.458,7 km în

regiune în anul 2015, reprezentând 15,8% din reţeaua naţională.

Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare din regiunea Nord-Vest a fost de

3.637,4 km în anul 2015, reprezentând 15,72% din reţeaua naţională. În perioada 2009-2015,

lungimea totală simplă a conductelor de canalizare s-a extins la nivel regional cu 41,50%,

superior mediei naţionale de 27,49%. Pe plan regional cea mai mică creştere a fost în judeţul

Bihor, unde lungimea totală a conductelor simple a crescut cu 26,20%, iar cea mai mare în


9

judeţul Sălaj cu 67,22%.

Alimentarea cu gaze naturale

În 2015, numărul localităţilor alimentate cu gaze naturale din regiunea Nord-Vest a

fost de 139 (cu 27% peste nivelul din anul 2009), din care 31 localităţi în mediul urban.

Procentual, în regiunea Nord-Vest se regăsesc aproximativ 16% din totalul localităţilor

alimentate cu gaze naturale la nivel naţional. La nivel regional, în mediul urban, 72% din

oraşe şi municipii erau alimentate cu gaze naturale, sub media naţională de 75%. În mediul

rural însă procentul de 27% este superior celui naţional de 22%. Lungimea totală a

conductelor de distribuţie a gazelor naturale a fost de 5.550 km în 2015, reprezentând 15,6%

din reţeaua naţională. Volumul gazelor naturale distribuite în regiune s-a ridicat 783.176 mii

m3, un consum relativ redus faţă de celelalte regiuni, reprezentând puţin peste 8% din gazele

naturale distribuite la nivel naţional.

Alimentarea cu energie electrică

Conform Electrica Distribuţie Transilvania Nord, operatorul principal de distribuţie

energie electrică, al regiunii, în 2015, energia electrică distribuită în regiune a fost de

4.391.478 MWh (faţă de 4.238.081 MWh în anul 2008), la un număr de 1.118.940

consumatori, clienţi ai furnizorilor de energie electrică licenţiaţi de ANRE. Cel mai important

furnizor de energie electrică din zona Transilvania Nord este SC FFEE Transilvania Nord SA,

care acoperă toate judeţele regiunii, structura clienţilor fiind următoarea: 7% agenţi economici

şi 93% consumatori casnici. Pe judeţe, datele indică judeţul Cluj cu cel mai mare număr de

consumatori, cu un procent de 29% din total consumatori deserviţi. Cel mai mic număr de

consumatori se înregistrează în judeţul Sălaj, reprezentând doar 9% din total consumatori

deserviţi.

2.5 Economia regiunii

Specific regiunii Nord-Vest sunt unităţile locale active din următoarele domenii, care

plasează regiunea pe primul loc la nivel naţional:

Industria extractivă, în special cele din „extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru

construcţii, extracţia pietrei calcaroase” şi din „extracţia pietrişului şi nisipului”,

Industria alimentară („fabricarea sucurilor de fructe şi legume”, „fabricarea pâinii”,

„fabricarea preparatelor alimentare omogenizate şi alimentelor dietetice”, „fabricarea


10

preparatelor pentru hrana animalelor de fermă” şi „distilarea, rafinarea băuturilor

alcoolice”),

Industria de pielărie şi încălţăminte („fabricarea încălţămintei”),

Industria mobilei („fabricarea de mobilă pentru birouri şi magazine”),

Industria de produse din minerale nemetalice („fabricarea produselor din beton pentru

construcţii”, „fabricarea mortarului”, „fabricarea de produse abrazive”),

Industria metalurgică, Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal

(„fabricarea de construcţii metalice obţinute prin deformare plastică”, „fabricarea de

construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice”, „fabricarea

articolelor din fire metalice”),

Transporturi rutiere de mărfuri.

Analiza detaliată a distribuţiei firmelor pe sectoare în judeţele regiunii contribuie la

identificarea discrepanţelor intra-regionale; în acest sens, sunt evidente următoarele aspecte:

toate sectoarele de activitate din regiune se concentrează în proporţie de peste 50% în

judeţele Cluj şi Bihor, în afară de cel agricol; astfel, în aceste judeţe se regăsesc 66,7%

din firmele care activează în sectorul terţiar, peste jumătate din firmele din sectorul

industrial (Cluj 30% şi Bihor 22,2%), din sectorul Hoteluri si restaurante şi din

Construcţii

aproape jumătate din firmele din sectorul agricol al regiunii se regăsesc în judeţele

Bihor (30,35% din firmele din sector) şi Satu Mare (18,8% din firmele din sector),

cele mai puţine fiind în judeţul Sălaj (8,4%)

în Judeţul Cluj se remarcă o concentrare semnificativă a sectoarelor: ITC (cu 56,7%

din totalul firmelor de profil din regiune şi 5% din totalul firmelor din judeţ), Activităţi

profesionale, ştiinţifice şi tehnice (cu 48% din totalul firmelor de profil din regiune şi

13% din totalul firmelor din judeţ), Activităţi de spectacole, culturale şi recreative (cu

47%) şi Tranzacţii imobiliare (cu 47%)

2.6 Turismul

Potenţialul turistic al cadrului natural

Din componenta naturală al potenţialului turistic al regiunii se detaşează următoarele

categorii: potenţialul turistic al reliefului, parcuri naturale şi arii protejate, respectiv

potenţialul turistic al resurselor hidrografice (inclusiv hidrominerale şi termale).


11

Regiunea Nord-Vest beneficiază de un complex de factori turistici morfologici cu

valoare atractivă deosebită, evidenţiindu-se aici mai ales Munţii Carpaţi. În morfologia majoră

a carstului din Munţii Apuseni, cheile se înscriu ca forme caracteristice, prin numărul

apreciabil (52), dintre care, cele mai cunoscute sunt: Cheile Turzii, Cheile Tureniului, Masivul

Gilau-Muntele Mare (cheile Runcului, Pociovalistei. Posagii) sau Bihorului (cheile din

bazinul văii Bogăi). Tot în Munţii Apuseni întâlnim gheţari fosili, precum Avenul Borţig sau

gheţarul Focul Viu, în timp ce în Munţii Rodnei se găsesc cele mai vizibile urme ale

gheţarilor cuaternari, care au lăsat în urmă nenumărate circuri glaciare, cum ar fi: Lala,

Negoiescu, Iezer, Buhăescu, Izvorul Cailor şi Puzdrele. În Munţii Apuseni (pe teritoriul

Regiunii Nord-Vest), există extrem de multe de peşteri şi avene. Din punct de vedere

peisagistic, cele mai importante peşteri din perimetru sunt Peştera din Valea Rea, Piatra

Altarului, Micula, Pojarul Poliţei, din punct de vedere paleontologic - Peştera Urşilor şi

Onceasa, iar din punct de vedere arheologic – Peştera Vârtop şi Peştera Rece. O atracţie

specială din Regiunea Nord-Vest o reprezintă vulcanii noroioşi de la Monor, judeţul Bistriţa-

Năsăud.

Nordul Transilvaniei adăposteşte unele dintre cele mai frumoase parcuri naţionale şi

rezervaţii din România. Cu o floră şi o faună variată şi structuri ale reliefului unice în

România, aceste parcuri propun şi numeroase trasee turistice pentru iubitorii muntelui: Parcul

Naţional Munţii Rodnei – cel mai mare parc din regiune, Parcul Naţional Apuseni – parcul

peşterilor lui Emil Racoviţă, Parcul Naţional Munţii Maramureşului – parcul izvoarelor.

Potenţialul turistic antropic

Potenţialul turistic antropic, ca varietate şi valoare, se leagă direct de îndelungata

evoluţie a civilizaţiei umane, cât şi de interferenţele culturale ale mozaicului etnic specific

Transilvaniei.

Drept urmare, se remarcă o serie de grupe de obiective, fiecare cu ponderi diferite în

cadrul diverselor zone turistice identificate în regiune:

vestigii istorice (castre romane, castele, cetăţi antice şi medievale);

obiective religioase (biserici, catedrale, mănăstiri, cimitire);

monumente;

baraje şi lacuri de acumulare;

obiective culturale (muzee, case memoriale);

obiective şi manifestări etnografice;


12

regiuni cu civilizaţie şi cultură tradiţională românească, reprezentate de “ţări” şi

ţinuturi: Ţara Oaşului, Ţara Maramureşului, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţara

Năsăudului, Ţara Moţilor, Ţara Beiuşului, Ţara Silvaniei sau ţinuturile Codrului sau al

Bârgaielor. Renumite sunt bisericile de lemn din Maramureş şi Sălaj;

Lista monumentelor istorice pentru regiunea Nord-Vest totalizează un număr de 4.017

imobile de patrimoniu, în anul 2010, cu menţiunea că zonele centrale urbane cu valoare

arhitecturală deosebită sunt definite ca „arie de rezervaţie arhitecturală” (conform Planului

Urbanistic General - PUG) iar în lista respectivă, acestea au rezervate doar un număr de

ordine, cu denumirea „ansamblu urban” – în care intră o serie întreagă de imobile din zona de

rezervaţie. 995 dintre edificii sunt monumente recunoscute ca fiind de interes naţional.

În regiunea Nord-Vest singurele obiective înscrise în lista patrimoniului mondial UNESCO se

află în judeţul Maramureş şi sunt după după cum urmează:

• Biserica ,,Intrarea Maicii Domnului în biserică”, com. Bârsana, sat Bârsana

• Biserica ,,Sfântul Nicolae” com. Budeşti, sat Budeşti

• Biserica ,,Preacuvioasa Paraschiva”, com. Deseşti, sat Deseşti

• Biserica ,,Naşterea Maicii Domnului”, com. Ieud, sat Ieud Deal.

• Biserica ,,Preacuvioasa Paraschiva”, com. Poienile Izei, sat Poienile Izei

• Biserica ,,Sfinţii Arhangheli” com. Siseşti, sat Surdesti

• Biserica ,,Sfinţii Arhangheli”, com. Siseşti, sat Plopiş

• Biserica ,,Sfinţii Arhangheli”, oraş Târgu Lăpuş, sat Rogoz

În regiune au fost identificate 163 de UAT-uri cu concentrare mare de resurse şi 36 cu

concentrare foarte mare de resurse naturale şi / sau antropice

Judeţ

UAT cu concentrare

mare de resurse

UAT cu concentrare

foarte mare de resurse

Bihor 28 6

Bistriţa-Năsăud 31 10

Cluj 27 2

Maramureş 48 15

Satu Mare 12 2

Sălaj 17 1

Total 163 36


13

Tabel 1. Distribuţia UAT-urilor cu concentrare mare/foarte mare de resurse naturale/antropice

Tipuri şi forme de turism practicate

În Regiunea Nord-Vest sunt 14 staţiuni turistice atestate, dintre care de interes naţional

sunt Băile Felix, judeţul Bihor şi Sângeorz-Băi, judeţul Bistriţa-Năsăud. Staţiuni turistice de

interes local se regăsesc în judeţul Bihor (1 Mai, Stâna de Vale, Tinca), judeţul Cluj (Băile

Turda, Băile Băiţa, Zona Fântânele, Zona Muntele Băişorii), judeţul Maramureş (Borşa, Ocna

Şugatag, Baia Sprie, Vişeu), judeţul Satu Mare (Tăşnad).

Dintre acestea, 8 pot fi considerate cu specific balnear: Băile Felix (Bihor), Sângeorz-

Băi (Bistriţa-Năsăud), 1 Mai (Bihor), Băile Turda (Cluj), Băile Băiţa (Cluj), Ocna Şugatag

(Maramureş), Tăşnad (Satu Mare), Tinca (Bihor). Doar arealul Băile Felix din structura

comunei Sânmartin, judeţul Bihor este declarată staţiune balneo-climaterică în Regiunea

Nord-Vest. Trebuie subliniat aici că potenţialul apelor termale, sărate şi minerale din regiune

este departe de a fi valorificat neexistând resurse financiare pentru explorarea şi studiul

efectelor curative ale acestora în condiţiile în care specialiştii apreciază ca regiunea

Transilvania Nord este una dintre cele mai bogate în astfel de resurse din Europa. Mai mult

există şi tradiţie şi branduri cu notorietate internaţională (ex. Gerovital sau Aslavital produse

de Farmec S.A Cluj) care exploatează proprităţile curative ale apei, nămolurilor, argilei, etc

dintre resursele regiunii.

Staţiunile turistice atestate în regiune cu specific de agrement montan sunt:

• Borşa - judeţul Maramureş

• Stâna de Vale - judeţul Bihor

• Fântânele - judeţul Cluj

• Muntele Băişoara - judeţul Cluj.

Din sfera largă a ecoturismului fac parte turismul de drumeţie, alpinismul,

speoturismul, precum şi turismul extrem montan. În conformitate cu Strategia naţională de

dezvoltare a ecoturismului în România, editată de Ministerul Turismului în septembrie 2009,

în Regiunea Nord-Vest există resurse turistice deosebit de importante în ecoturism în ariile

majore protejate din Munţii Maramureşului şi din Munţii Apuseni şi Munţii Rodnei.

• Speoturismul: cu nenumăratele peşteri unicat, Transilvania de Nord atrage doritorii de

speoturism mai ales în zona Munţilor Apuseni; una dintre cele mai cunoscute – de ex. Peştera

Urşilor, are 200.000 de vizitatori pe an.

• Alpinismul: traseele de alpinism sunt mai puţin spectaculoase decât în alte părţi, dar cel

puţin Cheile Turzii din judeţul Cluj merită menţionate.


14

• Rafting pe râurile Bistriţa şi Crişul Repede.

• Mountainbiking.

Regiunea Nord-Vest are foarte mult potenţial pentru turism cultural, datorită marilor

oraşe şi bogăţiei de monumente istorice. Cele mai importante atracţii culturale din regiune

sunt: castrele romane (Castrul Roman de la Porolissum, Castru şi Vicus Militar, Castrul

Bologa, Castrul Romita), cetăţile medievale (Dăbâca, Bonţida, Ardud), castelele (Wesselenyi,

Jibou, Karolyi în Carei, Csaky în Almaşu), aşezările fortificate din Şimleul Silvaniei, oraşele-

târguri istorice (Gherla, Crasna). O mare parte din bisericile fortificate şi castelele regiunii

sunt în paragină şi le lipseşte infrastructura de acces şi funcţionalităţile necesare introducerii

în circuitul turistic. Mai au potenţial centrele urbane istorice, care conservă o suită de stiluri

arhitecturale (gotice, baroce).

Turiştii apreciază de asemenea etnografia, folclorul, arta populară şi tradiţională care

conferă specificitate regiunii:

Olăritul (Beiuş-Leheceni, Sălişte de Vaşcău, Cristioru de Jos; ceramică roşie - Crişul

Repede, Vadu Crişului; ceramică albă - Săcel, Baia Sprie)

Prelucrarea textilelor (Chişcău, Pietroasa, Remetea-Beiuş, Bratca, Borod-Crisul

Repede), Săpânţa, Târgu Lăpuş)

Sculptarea lăzilor de zestre din lemn (Budureasa, Ciumarna şi judeţul Sălaj)

Prelucrarea papurii şi împletitul de nuiele (Borş, Otomani, Salonta, Crişul Repede şi

Barcău-Crasna)

Încondeierea ouălor (Drăgoteni, Remetea, Beiuş).

În concluzie, putem afirma că Regiunea Nord-Vest are un potenţial ridicat şi

diversificat pentru turism – balnear, cultural (datorită marilor oraşe şi datorită bogăţiei de

monumente istorice), montan, rural, religios (regiunea este impregnată de tradiţii religioase),

sportiv şi de agrement, de afaceri etc., un număr mare de localităţi din regiune având potenţial

turistic acreditat.

2.7 Agricultură şi dezvoltare rurală

Structura terenurilor agricole

Teritoriul Regiunii Nord-Vest este de 3.416.046 ha, iar terenul agricol acoperă

2.070.817 ha, 60,6% din suprafaţa totală a regiunii. Judeţul care deţine cea mai mare parte a

suprafeţei agricole este Bihor (23,6%), în timp ce judeţul Sălaj deţine doar 11,5%.


15

Ponderea teren arabil/păşune şi fâneţe în Regiunea Nord-Vest este diferită faţă de

media naţională: în timp ce în media pe ţară 64,1% a suprafeţei agricole utilizate este teren

arabil, în Regiunea Nord-Vest ponderea terenului arabil este de doar 49,4%. Regiunea Nord-

Vest în anul 2015 deţinea 615.641 de hectare de păşune (locul II pe ţară), respectiv 387.444

de hectare de fâneţe (locul II), favorabile dezvoltării unui puternic sector zootehnic.

În ceea ce priveşte producţia agricolă regională, aceasta a reprezentat, în anul 2015,

12,67% din valoarea producţiei agricole totale.

3. PROFILUL SOCIO-ECONOMIC A JUDETULUI MARAMURES


Judetul Maramures este situat in Nord-Vestul Romaniei, in partea de nord a

Transilvaniei, strajuit de muntii Oas, Gutai, Tibles si ai Maramuresului, la o distanta de aprox.

500 km de Bucuresti, capitala tarii si se incadreaza intre urmatoarele coordonate:

- Meridianele 22○52’30” si 25

○07’30” longitudine estica

- Paralele 47○20’00” si 48

○00’15” latitudine nordica

Figura 3. Localizarea geografică a Judetului Maramures

Se invecineaza la est cu județul Suceava, la sud cu judetele Bistrita Nasaud, Cluj și

Sălaj, la vest cu judetul Satu-Mare, respectiv la nord fiind delimitat de frontiera cu Ucraina,

pe o lungime de 154 km, din care raul Tisa reprezinta aprox. 40% (62 km) si are o suprafata

de 6.304 kmp fiind pe locul 15 ca suprafaţă între judeţele ţării.

3.2 Cadrul natural

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Suceava

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Cluj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_S%C4%83laj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Satu_Mare

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ucraina


16

Din punct de vedere a formelor de relief, 43% din suprafaţa totală o constituie zona de

munte (M-ţii Rodnei, Gutâi, Ţibleş, Maramureşului), 30% dealuri, podişuri, piemonturi, 27%

depresiuni cu lunci şi terase (Depresiunea Maramureş, Câmpia Someşului).

Principalele trepte de relief se desfasoara intre 2303 m altitudine maxima (Vf. Pietrosu

Rodnei) si 120 m altitudine minima (Lunca Somesului, in dreptul localitatii Seini).

Regiunea montana cuprinde culmi si depresiuni ce apartin Carpatilor Orientali,

iar cele mai înalte culmi muntoase se evidentiaza în:

o Muntii Rodnei-2000m în sud-est cu înaltimi peste 2000m (Vf. Pietrosu-

2303m, Vf. Pusdrele - 2189m, Vf. Galatiu - 2048m)

o Muntii Maramuresului, în nord cu înaltimi maxime în: Farcau-1957m,

Pop Ivan -1937m, Toroioaga - 1930 m.

Depresiunea Maramures-cuprinde cca. 13% din suprafata judetului si are un

nivel colinar general cuprins intre 750 – 800m in care vaile raurilor Mara, Iza

si Viseu au taiat bazinele depresionare la nivelul unor terase: Viseu, Ruscova,

Petrova, Rozavlea-Dragomiresti, Borsa

Regimul climatic ce caracterizeaza judetul Maramures se încadreaza în sectorul de

clima continental-moderat si cel cu clima de munte, având ca specific clima aspraa si umeda,

Maramuresul fiind socotit ca una dintre cele mai ploioase regiuni ale tarii (aproape 1200mm

precipitati anual). Temperatura lunii celei mai calde este sub 18°, iar a celei mai reci e

cuprinsa între –3 si –7°. Iarna de altfel e mai lunga cu cel putin o luna decât în Sud si foarte

bogata în zapada.

Judeţul Maramureş are un patrimoniu natural deosebit de valoros, dispunând de 38 arii

protejate, după cum urmează:

3 rezervaţii ştiinţifice;

1 parc naţional - Parcul National Munţii Rodnei, care este, de asemenea, rezervaţie a

biosferei UNESCO, având suprafaţa de 47.177 ha, din care 8.020 ha sunt incluse în

teritoriul administrativ al judeţului Maramureş;

17 monumente ale naturii;

13 rezervaţii naturale;

1 parc natural - Parcul Natural Munţii Maramureşului, cu o suprafaţa de 133.354 ha;

3 arii protejate de interes local.


17


Din datele Recensamantului Populatiei si Locuintelor din 2015 a rezultat o populatie

stabila de 478.659 locuitori.

Densitatea populatiei la 1 iulie 2015 era de 80,5 loc/kmp in scadere fata de anul 2012

cand se inregistra 81,0 loc/kmp.

3.4 Infrastructura

Accesul rutier:

dinspre judeţul Suceava: DN 18: Iacobeni - Cârlibaba - Borşa - Sighetu Marmaţiei -

Baia Mare;

dinspre judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj: DN 17C: Salva Năsăud – Sângeorz Băi –

Romuli – Moisei;

dinspre judeţele Sălaj şi Satu Mare: DN 1C (E58): Uzhhorod - Mukacheve – Livada -

Baia Mare – Gildau – Dej - Beclean – Suceava.

Acces feroviar. Baia mare este conectată direct, prin intermediul căilor ferate, atât de

Satu Mare şi de alte puncte feroviare ale regiunii, cât şi de regiunile Centru, Nord-Est, Sud-

Est, Sud şi Sud-Vest.

Accesul aerian se realizează prin intermediul Aeroportului Internaţional Baia Mare.

In 2015 drumurile publice din judetul Maramures insumau un numar de 1852 km,

astfel:

- drumuri europene: 67 km

- drumuri nationale: 365 km

- drumuri judetene: 1420 km

3.5 Economia judetului

Judetul Maramures a fost cunoscut ca un judet cu monoindustrie, activitatea de baza

fiind pentru o lunga perioada de timp, exploatarea si prelucrarea minereurilor neferoase.

La 1 ianuarie 2007, toate unitatile de extractie si prelucrare a minereurilor neferoase au

încetat activitatea. SC Romplumb SA Baia Mare, unitate metalurgicade obtinere a plumbului

decuprat a obtinut în anul 2011 autorizatia integrata de mediu, dar a sistat activitatea în luna

ianuarie 2012 urmare a neîncadrarii în valorile limita la emisie pentru poluantii atmosferici

caracteristici. SC Cuprom SA Bucuresti – Sucursala Baia Mare, cealalta unitate metalurgica


18

din zona, cu profil de obtinere a cuprului din produse secundare, a încetat definitiv activitatea

în octombrie 2008, din motive economice. În acest context, economia judetului este

reprezentata în general de exploatarea si prelucrarea lemnului, ramura traditionala, precum si

de agricultura(în special zootehnie) si turism.

In anul 2015, produsul intern brut, grupat pe principalele 4 sectoare ale economiei, s-a

concentrat, în proportie de:

32,22% în industrie si constructii

25,68% în servicii

22,35% în transporturi

8,68% în agricultura si silvicultura.

In totalul cifrei de afaceri, ponderi mai însemnate au detinut activitatile: fabricarea de

mobila 32,2%, fabricarea echipamentelor electrice 23,5%, prelucrarea lemnului 9,0%,

industria alimentara 7,1%, fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice 5,1%, industria

constructiilor metalice si a produselor din metal 3,9%, industria metalurgica 3,6%, fabricarea

de masini, utilaje si echipamente 3,2%, fabricarea produselor electronice 2,9%, fabricarea

bauturilor 2,5%, fabricarea articolelor de îmbracaminte 2,3%.

In anul 2015 s-au însamântat 39999 ha teren cu culturi de primavara din care, cu

pondere însemnata au fost urmatoarele culturi: porumb boabe (45,2%) si cartofi (30,9%).

Principalele efective de animale în anul 2015 au fost de 86840 capete bovine; 102050

capete porcine; 200480 capete ovine; 803500 capete pasari din care 70,5% pasari ouatoare.

3.6 Turismul

Maramuresul prezinta o oferta turistica complexa care se intinde pe toata durata anului

si care se adreseaza tuturor tipurilor de turisti. Fie ca doriti sa descoperiti bisericile de

lemn sau muzeele din judet, fie ca sunteti interesat de viata rurala si traditiile maramuresene

sau sunteti un iubitor al naturii, Maramuresul poate satisface si cele mai pretentioase dorinte.

Maramuresul dispune de un numar mare si variat de unitati de cazare, de la hoteluri

sau pensiuni de 4 stele pana la campinguri, putand satisface toate gusturile sau bugetele.

Daca in orasele si statiunile Maramuresului predomina hotelurile si pensiunile urbane,

zona rurala este celebra prin pensiunile agroturistice, unele dintre ele functionand in case

traditionale de lemn, devenite la randul lor atractii turistice.

Tipuri de turism practicate in Maramures:

http://www.discover-maramures.com/ro/biserici-de-lemn/

http://www.discover-maramures.com/ro/biserici-de-lemn/

http://www.discover-maramures.com/ro/muzee-si-case-memoriale/

http://www.discover-maramures.com/ro/cautare-cazare/

http://www.discover-maramures.com/ro/cazare-urbana/

http://www.discover-maramures.com/ro/cazare-rurala/


19

- Turismul balnear

- Turism montan

- Turism ecologic

- Turism cultural

- Turism rural si agroturismul

- Turism religios si monahal

- Turism de afaceri si evenimente

Conform HG 867/2006 si a Legii 526/2003 in judetul Maramures sunt declarate

statiuni turistice sau zone turistice urmatarele localitati:

Ocna Sugatag - HG 867/2006

Borsa - HG 867/2006

Izvoarele - Legea 526/2003

Mogosa - Legea 526/2003

Cavnic - Legea 526/2003

In total sunt declarate doar 2 staţiuni turistice şi 3 zone turistice de munte

pentru practicarea sporturilor de iarna. În judeţ nu avem nici o staţiune declarată ca fiind de

importanţă naţională.

La nivel regional şi local sunt propuneri pentru a dezvolta noi staţiuni turistice de

importanţă locală sau naţională, care însă vor trebui să îndeplinească reglementările

Autorităţii Naţionale de Turism referitoare la declararea de staţiuni turistice: Izvoare, Cavnic,

Mogoşa - Suior, Valea Vaseului, Coştiui.

Chiar dacă nu sunt declarate ca atare, multe dintre aceste propuneri de staţiuni

funcţionează de fapt ca şi zone turistice, atrăgând turişti şi oferind facilităţi de cazare.

OBIECTIVELE TURISTICE

Manastirea Barsana

Biserica de lemn Poienile Izei – Monument UNESCO

Biserica de lemn Surdesti - Monument UNESCO

Biserica de lemn Plopis - Monument UNESCO

Biserica de lemn din Ieud – Monument UNESCO

Biserica de lemn din Budesti – Monument UNESCO

Biserica de lemn monument UNESCO din Desesti

Turnul Stefan - Baia Mare

https://www.emaramures.ro/Foto/Galerie.aspx?id=518&title=Biserica-de-lemn-monument-UNESCO-din-Desesti

http://www.directbooking.ro/obiectiv-turnul-stefan-baia-mare-303.aspx


20

Stalpul Tatarilor – Cavnic

Mocanita – Valea Vaserului – Viseu de Sus

Muzeul Satului Maramuresan – Sighetu Marmatiei

Muzeul tarancii romane - Dragomiresti

Muzeul de istorie si arheologie - Sighetu Maramatiei

Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei – Sighetu Marmatiei

Muzeul de Mineralogie Baia Mare

Muzeul de etnografie – Sighetu Marmatiei

Manastirea Sapanata – Peri

Cimitirul vesel – Sapanta

Cimitirul saracilor – Sighetu Marmatiei

Cimitirul evreiesc – Sapanta

Casa memoriala STAN IOAN PATRAS – Sapanta

Rezervatii naturale si stiintifice

Ocna Sugatag: statiune balneo-climaterica cu lacuri de apa sarata

Statiunea turistica Borsa

Domenii schiabile la Borsa, Cavnic, Suior

In anul 2015, se poate observa ca in judetul Maramures numarul de structuri de

primire turistica reprezinta aproximativ 25% din totalul acestora existente in Regiunea Nord-

Vest, iar capacitatea de cazare reprezinta aprox. 16%.

Structurile de

primire turistică

(numar)

Capacitatea de

cazare turistică

(locuri)

Sosiri

(numar)

Innoptari

(numar)

Romania 6009 305707 7.943.153 19.362.671

Regiunea Nord-Vest 1051 30.029 901.423 2.353.748

Judeţul Maramures 410 7.519 123.178 198.982

Tabel ...

Asa cum rezulta din analize, judetul Maramures prezinta un potential turistic ridicat,

avand un relief deosebit de atractiv, resurse hidrominerale, precum si o varietate larga de

http://www.directbooking.ro/obiectiv-muzeul-de-mineralogie-baia-mare-305.aspx


21

vestigii si monumente istorice, obiective religioase si culturale, obiective si manifestari

etnografice.

Individualitatea regiunii este data in principal de resursele hidrominerale, cunoscute si

apreciate de mult timp. Zona muntoasa din judetul Maramures dispune de formatiuni

vulcanice interesante (Oas, Gutai, Tibles).

Potentialul antropic este la fel de variat: de la vestigii istorice, pana la cetati dn Evul

Mediu, la obiectivele religioase. Zone in care se pastreaza o civilizatie rurrala cu accente

arhaice, asa numitele tari sau tinuturi, veritabile insule turistice inca neexploatate: Tara

Maramuresului, Tara Chioarului si Codrului sunt areale distincte, individualizate in context

european.

3.7 Agricultura

Caracteristicile cadrului fizico-geografic, în special relieful cu caracteristicile sale

morfologice şi morfometrice (formele majore, altitudinea, gradul de fragmentare şi expoziţia

versanţilor) şi aşezarea geografică a judeţului în nordul ţării au avut consecinţe majore în

dezvoltarea şi zonarea agriculturii maramureşene, în funcţie de gradul de favorabilitate.

Din suprafata totala a judetului Maramures, in anul 2015, suprafata agricola reprezenta

48,5% din total, restul de 51,5% este reprezentata de terenuri neagricole.

Cea mai mare parte a terenurilor neagricole sunt acoperite de păduri, respectiv 290.041

de ha care reprezentă 46% din totalul judetului. Restul suprafetelor neagricole sunt acoperite

de constructii (12.827 ha), cai de comunicatii (6.389 ha), ape si balti (5.387 ha) si terenuri

neproductive (10.264 ha).

In ceea ce priveste terenurile agricole din judetul Maramures, acestea insumeaza

48.5% din totalul suprafetei judetului, iar cea mai mare parte a acestei suprafete o constituie

fanetele (120.937 ha, reprezentand 19.2% din suprafata judetului), urmate de pasuni 15.4% si

terenuri arabile 12.9%.

Producţia agricolă vegetală este folosită în special în consumul intern al gospodăriilor

şi exploataţiilor agricole.

Creşterea animalelor este o activitate tradiţională în judeţul Maramureş, cunoscut mai

ales pentru creşterea ovinelor şi a bovinelor, având chiar o rasă autohtonă – bruna de

Maramureş. La acestea se adaugă premisele naturale care sunt favorabile acestui sector

agricol – suprafaţă mare a păşunilor montane şi a fâneţelor naturale. În anul 2015 erau


22

înregistrate peste 81.000 de bovine, din care cea mai mare parte mai ales în lactaţie şi tineret.

Densitatea medie de bovine/100 ha teren agricol, la nivelul judeţului in 2015 este de 28.

Producţia animală este valorificată în micile fabricuţe de procesare, a laptelui, a cărnii,

destul de numeroase şi plasate în apropierea producţiei, dar cu o producţie relativ redusă.

4. ANALIZA SOCIO-ECONOMICA A ORASULUI BORSA

4.1 Prezentarea generala a orasului

Oraşul Borşa este asezat in partea nord-estica a judetului Maramures, in nordul partiei

noastre. Situata in acest colt de tara, localitatea Borsa are la nord hotar cu Ucraina, la est cu

Suceava, la sud si sud-est, cu judetul Bistrita-Nasaud, iar la vest cu comuna Moisei.

Figura 4. Localizarea geografică a orasului Borsa

Se afla la 147 km de Baia Mare, la 80 km faţă de Sighetul Marmaţiei, la 21 km fată de

Vişeul de Sus, 189 km de Cluj-Napoca, 301 km de Suceava, 342 km de Oradea, 345 km de

Braşov, 436 km de Iaşi, 545 km de Timişoara, 572 km de Bucureşti si 798 km de Constanţa.

In masivul muntos al Borsei isi au obarsie rauri cu ape repezi si curate in care si astazi

mai traieste pastravul; Viseutul care aduna apele mai multor afluienti devine raul Viseu; Cisla,

Fantana, Cercanelul, Repedea care aduna Frasinelul si Valea Tisei, Pietroasa, Sahorca,

Izvorul, Valea Hotarului si Sarca.

Întinderea localităţii de-a lungul şoselei care o străbate de la Valea Hotarului, pe lângă

pasajul de cale ferată, până la Gura Tiboului (râul Tibou), măsoară 52 km, fiind una dintre

cele mai lungi aşezări din ţară.

Aşezat la poalele munţilor Rodnei, reprezinta 12%

din suprafata judetului Maramures si se intinde pe o


23

distanţă de 20 km pe vaile Viseului, Pietroasei, Repezii, Tislei, pe Valea Fantanii, pe Cercanel

si Negoiescu, in sesul Poienii, pe Garlea si Suhorca, pe Izvor, pe Valea Hotarului, pe Valea

Caselor, pe Valea Poienii, in Bobeica, pe Valea Rea, in Rotundu sau chiar pe Valea Sarca.

Prin asezarea sa ca intr-o caldare, Borsa este inconjurata de munti, inca acoperiti cu

paduri de rasinoase, iar culmile acestora, cu intinse pasuni alpine. Dintre cei mai inalti

amintim: Varful Pietrosu, 2303 m ;Vartful Puzdrea-2191 m;Repedea sau Gardina – 2077 m,

Galatiul – 2057 m. Muntii din partea estica si nordica au o

inlatime de sub 2000 metri, cum ar fi: Toroiaga – 1939 m;

Picioarele Gradului – 1807 m si Stana lui Vartic – 1838

m. Inaltimile muntilor Borsei cuprind intinse pasuni alpine

pe care vareaza numeroase turme de oi si vaci, nu numai a

borsenilor ci mai ales ale crescatorilor de animale din

localitatile de pe Valea Izei.

Semetia varfului Repedea sau Gradina 2077 m, a varfului Puzdrea 2191 m, a Varfului

Galati 2057 m, concureaza lantul muntos din partea de nord si NE cunoscut ca Muntii

Maramuresului.

Varfurile acestor munti trec rar de 1900 m, cel mai inalt fiind varful Toroioaga 1939

m, Poienile Gradului 1807 m si stana lui Vartic cu inaltimea de 1838 m.

Prin asezare si formele de relief atat de variate, cu paraie si rauri, cu peisaje care atat

iarna cat si vara incanta privirea, Borsa poate deveni un centru turistic de mare atractie, care

ar putea rivaliza cu statiuni montane din Elvetia, Austria, Italia si Franta.

Acest teritoriu, prin forma sa, inconjurat de munti ca zidurile unei cetati, a construit un

loc prielnic asezarilor umane, un bun adapost natural.

Peisajul salbatic, elvetian, cu locuri minunate si pitoresti in plina imparatie a padurilor,

confera statiunii calitati terapeutice de odihna si recreere atat de necesare turistului bulversat

de inceputul unui mileniu din era supersonica a

tehnicii.

Scurt istoric

Borşa aparţinea cnezatului

Bogdăneştilor, ajunsă înainte de anul 1353 în

stăpânirea lui Bogdan de Cuhea, voievodul


24

Maramureşului.

În anul 1365, printre localităţile dăruite Drăgoşeştilor după confiscarea lor de la

Bogdan este şi « villa Bors », întărită ulterior acestora şi în anii 1373 şi 1384. Ulterior are loc

confiscarea domeniului de la Drăgoşeşti, « possesio…Borsa » aparţine cnezilor de Vişeu

(fiilor lui Hotea), « fily Hoghko de Visso » în 1450 şi « Hothko de Visso » în 1456.

După împărţirea comitatului în plase sau « ieraşe », Borşa aparţine « Ieraşului de

Sus ».

In jurul anului 1600 populatia orasului era de 1.500 de locuitori.

Primul război mondial a fost şi pentru bărbaţii Borşei, prilej de jerte inutile. Din

Maramureşul românesc, la o populaţie de 75.388 de locuitori, au participat direct pe front

9645 oameni, iar ca parte sedentară, încă 753 persoane. Din Borşa au apărat fronturile Austro-

Ungariei (fără să-i întrebe nimeni) 400 de români şi 20 de evrei. E util şi faptul că Şematismul

din 1914 arăta că în Borşa erau 6324 greco-catolici, 259 romano-catolici, 59 de reformaţi, 14

unitarieni şi 3282 de izraeliţi. Aceasta pentru a vedea modul în care se făcea recrutarea, greco-

catolicii (românii) fiind principala „materie primă”, celelalte comunităţi fiind evident

protejate.

Din aceeaşi perioadă datează cimitirul militar de pe V. Hotarului, unde sunt îngropaţi

cca 100 de soldaţi italieni, germani, austrieci, ruşi şi maghiari, cimitir care în perioada

interbelică era loc de pelerinaje.


25

În tot timpul războiului, în toţi munţii Maramureşului, deci şi la Borşa, au fost

concentrate numeroase unităţi militare şi s-au dus lupte până în anul 1917, când căderea

regimului ţarist rusesc a dus la mutarea mult spre est a forţelor armate ale Puterilor Centrale.

Nemulţumirea populaţiei locale izbucneşte cu mult timp înainte de descompunerea Austro-

Ungariei, în 4-5 mai 1918 fiind devastată o moşie nobiliară maghiară, 3 prăvălii şi casieria

comunală.Eliberarea bazinului Vişeului are loc în februarie 1919, când armata română

lichidează mica „republică” bolşevică maghiară de la Vişeu de Sus, ajungând astfel şi la

Borşa, unde primarul din timpul războiului al Borşei Alexandru Cuza Anderco, arborase

drapelul românesc încă din noiembrie 1918. Borşa a avut un reprezentant (Vasile Timiş

Filipanu) în Consiliul Naţional Român Comitatens din

Maramureş, înfiinţat în 22 noiembrie 1918, acesta fiind

ales în Cercul Vişeu-Iza ca delegat la Marea Adunare

Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 Vasile

Timiş Filipanu a fost şi primar în perioada interbelică,

iar la vizita principelui de Alba Iulia (viitorul rege

Mihai I) din iunie 1939, acesta îl întâmpină pe prinţ în

faţa bisericii de lemn, în calitate de diac.

Intr-o descriere a localitatii din anul 1941 se aminteste ca Borsa avea o structura

rasfirata, cu o lungime de 59 km si o latime de 35 km, existand locuitori care traiaiu vara la

stane sau in locuinte vremelnice asezate pe dealuri la o distanta de 5-40 km fata de centrul

acesteia.

Al doilea război mondial i-a dus pe borşeni din nou în armate în care erau consideraţi

doar „materie primă”. Ca şi în primul război mondial, importanţa strategică a munţilor

Maramureşului a dus la fortificarea acestora, realizată cu detaşamente de muncă din care

făceau parte cei nesiguri, care nu puteau fi

trimişi pe fronturi (români şi evrei). Spre

deosebire de primul război mondial, nu au

existat lupte aici. Armata 40 sovietică din

Frontul II ucrainean, condusă de mareşalul

Rodion Malinovschi a pătruns simultan în

Maramures prin Tarniţa Bălăsinii – Borşa

Handal, ocolind fortificaţiile de la Prislop şi

prin Pasul Şetref, trupele sovietice ajungând

în Borşa în duminica de 15 octombrie 1944. La Gura Ieudului, refugiaţii borşeni au


26

întâmpinat cu bucurie armata eliberatoare, cu regretul că nu erau prezente şi trupe române, dar

cu bucuria alungării trupelor germano-maghiare.

Borşa şi Ieudul au fost principalele avantposturi ale rezistenţei faţă de anexarea

Maramureşului românesc la Ucraina sovietică. În Borşa primarul, iar in Ieud preotul, au fost

cei care au organizat deplasarea semi-militarizată spre Sighet, pentru a protesta şi a arăta

opţiunea reală a românilor maramureşeni majoritari la sud de Tisa. Primarul Borşei Gavrilă

Mihali Ştrifundă a organizat cu grijă marşul, declanşat de 2500 de voluntari borşeni, cu 1200

de cai, 500 de perechi de boi, 4 tunuri de munte, aruncătoare de mine, 6 mitraliere, 18 puşti

automate, puşti şi grenade, muniţii, toate culese din fortificaţiile din Prislop, abandonate în

grabă de trupele gerrmano-maghiare. Coloana a defilat în faţa colonelului comandant al

Garnizoanei militare sovietice din Borşa, primul plecând călare primarul Ştrifundă. Urmat de

călăreţi ce purtau drapelul românesc şi cel roşu sovietic, apoi tablourile lui Stalin, Voroşilov,

Molotov şi regele Mihai. Mobilizarea românilor a fost maximă, astfel că la Vadu Izei, marea

de maramureşeni a fost întâmpinată de trupe sovietice debarcate din 10 camioane, în 5 martie

1945. În continuare relatările sunt şi acum contradictorii. Unele vorbesc despre ultimatumul

depunerii armelor de către manifestanţi, care odata respins a însemnat moartea a 3 ţărani,

altele zic că primarul Borşei a dezamorsat conflictul prin discuţii directe cu administraţia

militară sovietică, fără nici o victimă, mai ales că a doua zi (6 martie 1945) a ajuns la

conducerea României guvernul agreat de sovietici (Petru Groza). Evident că lucrurile nu s-au

decis la Borşa, dar ele puteau deveni periculoase pentru apartenenenţa în continuare a

Maramureşului la România „Mijlocie” de acum.

Între 1945 şi 1989, au loc mai multe etape.

Deceniile VI-VII sunt cele ale industrializării accentuate, care în multe locuri a

determinat navetismul şi migrarea ţăranilor la oraşe. N-a fost şi cazul Borşei pentru că

industrializarea s-a făcut chiar în Borşa, bazându-se în special pe minerit.

În anul 1968, prin noua organizare teritorială, existentă şi acum, ceea ce arată că a fost

o soluţie bună, Borşa primeşte o parte din păşunile şi pădurile pierdute, graniţa judeţului

coborând din pasul Prislop la gura V. Şesuri şi pe cursul superior al V. Ţibău. Tot atunci

Borşa este declarată oraş, unindu-se cu Baia Borşa.

Tineri borseni


27

Orasul Borsa a cunoscut in deceniul 1970-

1980 o mare dezvoltare. Exploatarea miniera Baia

Borsa pe langa minele Toroioaga, Burloaia si Gura

Baii a gasit zacaminte bogate in care a predominat

cuprul. Au fost puse in exploatare noi zacaminte de

minereuri neferoase precum dealul Bucatii, Magura,

s-au construit noi edificii, cladirea centralei

telefonice, spitalul din localitate si s-au dat in

folosinta in perioada respectiva peste 1500 de apartamente obligand asezarea sa aiba o alta

infatisare.

Deceniul VIII este considerat „deceniul bun”, cea mai bună perioadă ca nivel de trai

din timpul regimului socialist. În acea perioadă în Borşa se construiesc peste 1000 de

apartamente. În această perioadă începe să se ţină Festivalul „Hora la Prislop”, iniţial

desfăşurânduse în 15 august, Ziua Înălţării la Cer a Maicii Domnului, evident cu scopul

contracarării procesiunilor la hramul mănăstirii de la Moisei. Deceniul următor (IX) este cel al

sărăciei, raţionalizărilor, economiile făcute fără a ţine seama de suferinţele populaţiei,

deceniul cozilor, lipsurilor de tot felul şi întunericului.

- Date despre istoria turismului

Localitatea Borşa, prin amplasarea ei

la poalele vârfului Pietrosul Mare (2303 m) –

cel mai înalt vârf al Carpaţilor Orientali şi cel

mai înalt vârf carpatic între Bucegi şi Tatra- a

atras de timpuriu paşii unei anumite categorii

de vizitatori: cercetătorii naturii. Între aceştia,

cei mai timpurii sunt botaniştii, care

cercetează flora depresiunii Borşa şi cea

montană, încă de la sfârşitul sec. XVIII-lea.

Primul botanist străin care a vizitat şi Pietrosul Mare este francezul Balthazar Hacquet, care

între anii 1788-1795 a cercetat flora din Galiţia şi Bucovina. În aceeaşi perioadă, Kitaibel P.

face cercetări floristice în Toroiaga, apoi în munţii Rodnei, urcând şi Pietrosul Mare. Acesta

poate fi considerat şi primul turist ce a beneficiat de ospitalitatea borşenilor, pentru că în

deplasările sale pe munţi, a fost acceptat pentru înnoptare la colibele stânelor de pe munte.


28

Se zice pe drept că turismul este o cucerire a secolului ce s-a terminat nu demult,

primul care a permis unei părţi mai substanţiale a populaţiei, suficientă siguranţă economică,

permiţându-i astfel să se ocupe şi de plăceri, nu doar de

subzistenţă. Cu toate acestea Borşa este menţionată într-o carte

scrisă în anul 1906 de notarul Vasile Man din Vişeu de Sus ca fiind

situată în „Elveţia maghiară” (bazinul Vişeului). De la Vişeu de

Sus se ajungea la Borşa cu trăsura în 2 ore de mers. Obiectivul

turistic principal era considerat izvorul mineral ce izvora din

galeria Alexandru, situat pe valea Ţâşla, amonte de Vinişoru, la 14

km de Borşa. Apa acestuia era recomandată pentru bolnavii de

stomac, rinichi şi boli intestinale. Această apă minerală era

considerată una dintre apele acidulate cele mai valoroase din

Ungaria (de atunci), cunosându-se cazuri de vindecare totală a

unor oameni de gastrită cronică puternică. Mai este amintit vărful

Pietrosul „cel mai înalt din Maramureş şi chiar din Carpaţii nord-

estici, pe care trăiesc capre negre”. La Fântâna este menţionată „priveliştea spre Piatra Arsă

(denumită acum Piatra Rea), (Fiul Pietrosului)”. De aici spre pasul Prislop drumul „este atât

de splendid, oferă atâta distracţie şi plăcere, încât omul abia îşi dă seama că merge tot timpul

în urcuş”. Este menţionată Preluca Tătarilor şi pasul Prislop. Autorul zice că „în acest ţinut,

inima ne este atât de cuprinsă de măreţie, încât am vrea să ne stabilim pe veci”.

Localitatea Borşa în lipsa unui acces corespunzător (drumul peste Prislop dintre

Maramureş şi Bucovina era multă vreme inaccesibil iarna, iar calea ferată a ajuns aici târziu,

doar la începutul sec. XX şi a fost desfiinţată practic prea devreme), a devenit obiectiv turistic

(iniţial doar local) doar în deceniul IV al sec. XX, odată cu înfiinţarea în 2.7.1934 a Secţiei

„Maramureş” a Turing Clubului României, cu sediul la Sighet, preşedinte fiind pictorul

Traian Bilţiu-Dăncuş, iar secretar Francisc Nistor. Anterior au exista în Maramureş secţii ale

Societăţii Carpatine Maghiare încă din anul 1880 (Beschid Maramureş sau Carpaţii Orientali),

dar ele nu figurează cu amenajări turistice în zona Borşei, fiind menţionată doar excursia

organizată în anul 1880 în Maramureş, care a cuprins şi obiective turistice pe teritoriul Borşei

(vârful Pietrosul şi valea de la Fântâna (Borsafűred). Această secţie din capitala judeţului de

atunci, ridică în anul 1936 o casă de adăpost în pasul Prislop, înlocuită în anul 1939 de casa de

adăpost (aşa erau denumite cabanele în perioada interbelică) „Bogdan Vodă”, ridicată după

planul lui Traian Bilţiu-Dăncuş. Pe atunci, pasul Prislop era traversat anual de 6-8.000 de

butinari, în pendularea lor la muncă pe tărâmurile bucovinene, năsăudene sau mai depărtate.


29

Casa de adăpost era construită în stil maramureşan şi avea 8 camere şi o mansardă, asigurând

cazare pentru 40 persoane. Cabana a găzduit pe regele Mihai (atunci Mare Voevod de Alba

Iulia) încă înainte de inaugurarea ce a avut loc la 20 august 1939. Soarta cabanei a fost tristă

pentru că în timpul războiului a devenit cantonamentul unei unităţi militare maghiare, iar la

retragerea din octombrie 1944 a fost distrusă de incendiu. În anul 1946, aceeaşi secţie a

Turing Clubului României din Sighet preconiza refacerea ei, dar naţionalizarea din 1948 a dus

la desfiinţarea asociaţiilor turistice şi preluarea de către stat a patrimoniului acestora.astfel că

proiectul a fost uitat.

O altă realizare importantă a TCR din Sighet este realizarea în anul 1937 a unui marcaj

turistic din pasul Prislop prin Ştiol-vf. Galaţi-Pietrosul Mare-Borşa.

Primăria Borşa ridică în aceeaşi perioadă, un refugiu de piatră pe malul Iezerului de

sub Pietrosul Mare. Construcţia, realizată după planul TCR avea o cameră de 4 x 4 m şi o

bucătărie (fundaţie ei este vizibilă şi acum pe o mică înălţime din partea SV a iezerului). În

anul 1945 refugiul încă exista, dar fără uşi şi ferestre (jefuite în perioada de tranziţie dintre

cele două ocupaţii: maghiară şi sovietică). În 1946 se preconiza refacerea refugiului, dar

aceleaşi condiţii politice nefavorabile menţionate la casa de adăpost „Bogdan Vodă”, au făcut

ca refugiul să rămână o amintire. În perioada interbelică, după anul 1930, au loc unele

proceduri pentru declararea localităţilor Borşa şi Vişeu de Sus drept comună climaterică,

respectiv comună balneară şi climaterică. Dacă la Vişeu de Sus, consilierii locali resping

propunerea primarului, la Borşa aceasta este acceptată, astfel că Borşa în anul 1939 era

„comună climaterică”.

Staţiunea climaterică şi de schi Borşa este situată în cartierul Gura Fântânii al oraşului

Borşa. Data înfiintării este relativ recentă –1942, când aici a fost fixat sediul Asociaţiei

Naţionale Maghiare de Sporturi de Iarnă, construindu-se o cabană turistică (acum clădirea este

utilizată ca şcoală), începându-se construcţia unui un hotel turistic (pe locul actualului hotel

Stibina), rămas neterminat datorită războiului, pârtia de schi de pe Buza Dealului (lungime

3000 m, diferenţă de nivel 800 m), trambulina de 90 m, cabana Puzdra şi o altă cabană (Anna)

pe Muntele Cailor.

După război, Asociaţia Turismul Popular a reuşit ca până în anul 1949 să termine

hotelul turistic, dându-se în folosinţă Complexul turistic Borşa, denumit complex pentru că

era constituit din două unităţi de cazare: o cabană turistică (având 130 locuri de cazare) şi o

unitate de cazare unde se putea veni cu bilete sindicale de odihnă (cu 120 locuri de cazare).

În anul 1951 în România s-au desfăşurat Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă, un

fel de Olimpiadă universitară. În anul 1950 s-au ales două locaţii pentru acest eveniment:


30

Poiana Braşov şi Borşa, ambele beneficiind de bază de cazare, amenajările referindu-se la

pârţiile de schi. Alegerea a două locaţii s-a făcut cu scopul de a avea o rezervă (Borşa) în

cazul lipsei zăpezii la Poiana Braşov, dar şi pentru desfăşurarea în siguranţă a concursurilor,

având în vedere faptul că rezistenţa din munţi era activă atât în apropiere de Poiana Braşov (în

munţii Făgăraş), cât şi de Borşa. Pentru proba de coborâre s-a lărgit şi prelungit pârtia din

Buza Dealului, denumită de atunci „olimpică”. Până la urmă, Jocurile Mondiale Universitare

de Iarnă s-au desfăşurat la Poiana Braşov, la ele au participat reprezentanţi a doar 12 ţări,

majoritatea „prietene” (URSS, România, etc), dar şi din Italia sau Franţa. Majoritatea titlurilor

au fost câştigate de „studenţii” din URSS.

Până în anii 70 nu s-au mai făcut investiţii serioase în turismul din Borşa, cabana a fost

transformata in şcoală, dar hotelul a continuat sa functioneze, la fel şi cabana Puzdra,

utilizându-se pârtia de schi din Buza Dealului şi trambulina naturală de schi – cea mai mare

din România. Recordul trambulinei mari este de 121 m şi a fost realizat în anul 1986 de către

polonezul Zawiech Bogdan (din Zakopane).

În anii 70 a inceput o altă etapă de dezvoltare a staţiunii. S-au construit hotelurile

Cascada şi Brădet, s-a reamenajat hotelul Stibina. În anul 1973 s-a retrasat (lărgindu-se pârtia

realozată în timpul războiului) pârtia Runc (lungime 1920 m, diferenţă de nivel 500 m), în

1976 s-a construit telescaunul de pe această pârtie. S-a amenajat şi pârtia Ştiol (în continuarea

pârtiei Runc), cu o lungime de 700 m, diferenţă de nivel 180 m, dotată cu schilift. În aceeaşi

perioadă se amenajează o trambulină intermediară de 70 m, iar în anul 1980, o trambulină-

şcoală de 35 m.

Ultima etapă de dezvoltare a staţiunii începe după anul 1989, când se construieşte

hotelul Cerbu (privat), începe construcţia unui cartier de case de vacanţă, multe dintre ele

devenite pensiuni turistice din anul 1995, ca urmare a posibilităţilor oferite de Ordinul

Ministerului Turismului nr. 70. Se construiesc noi hoteluri, alte pensiuni şi moteluri în tot

cuprinsul localităţii, începe reamenajarea pârtiei de la Buza Dealului si se reamenajează

hotelul Cascada. Este drept că în aceeaşi perioadă dispar cele două cabane de la Puzdre (cea

turistică şi cea a IPEG Maramureş), hotelul Brădet - privatizat, rămâne garanţie bancara

pentru un credit şi nu este utilizat, iar hotelul Stibina este abandonat, având o situaţie incertă

în momentul de faţă.

Date oficiale menţionează existenţa a 800 de locuri de cazare clasificate la Borşa,

numărul real fiind însă cel puţin dublu, ceea ce arată că Borşa a devenit cel mai important

centru turistic al judeţului Maramureş.

Structura administrativa


31

Odată cu declararea Borşei ca oraş, respectiv 1968, teritoriul administrativ a cuprins

următoarele cartiere:

Gara Borsa

Centru

Repedea

Poiana

Fântâna

Baia Borşa

In prezent accesul în zona Borşa se face în special auto, axele principale de aflux

turistic fiind DN 18 (Baia Mare-Sighetu Marmaţiei- Viseu de Sus -Moisei - Borsa - Prislop -Sesuri)

ce aduce vizitatorii dinspre cele 2 municipiului ale judeţului Maramureş şi asigură continuarea

traseului pentru vizitarea Bucovinei, DN 19 Oradea - Satu Mare - Negreşti Oaş - Sighetu

Marmaţiei, care face legătura între Borşa şi vama Petea (la graniţa României cu Ungaria), DN

17 C (Bistriţa, Năsăud si Dej), care este utilizat pentru accesul la Borşa de către clujeni şi

bistriţeni, pe V. Sălăuţei. Transportul în comun cu

autobuze şi microbuze este corespunzător între Borşa

şi municipiile judeţului Maramureş, dar absolut

insuficient pentru legăturile cu judeţele învecinate

(câte 1-2 curse pe zi spre Vatra Dornei, Suceava,

Bistriţa, Cluj Napoca, unele doar sezoniere), mai ales

dacă ţinem seama că în perioada interbelică, atunci

când drumul era doar pietruit, existau curse regulate

de autobuz între Vatra Dornei şi Borşa.

Deasemenea regiunea Borşei este accesibilă printr-o cale ferată linia: Salva – Vişeul

de Sus – Sighetu Marmaţiei cu legatură la Borşa.

Calea ferată cu ecartament îngust care asigură accesul pentru exploatările forestiere în

zona Vaser – Novat, a devenit şi o cale de acces pentru turişti, garniturile de tren fiind

prevăzute cu vagoane pentru călători (vagoane platformă sau vagoane închise).

Pentru turiştii din Europa Centrală şi din Vestică, punctele de intrare auto în România

sunt Borş şi Petea, iar pe calea ferată –Episcopia Bihorului şi Valea lui Mihai (toate la graniţa

cu Ungaria). Distanţele pe calea ferată între Borşa şi principalele capitale europene sunt

următoarele: Budapesta - 591 km, Belgrad -704 km, Viena – 863 km, Sofia - 1115 km, Praga

- 1207 km, -Varşovia - 1325 km, Berlin - 1590 km, Roma - 1744 km, Istambul – 1787 km,


32

Atena -1970 km, Paris –2253 km. Dintre capitalele regionale europene vom menţiona doar 2:

Milano – 1171 km şi Műnchen –1333 km.

Legatura aeriana a orasului Borsa este asigurata prin Aeroportul International Baia-

Mare aflat la o distanta de 147 km si Aeroportul International Cluj-Napoca aflat la o distanta

de 180 km.

Rangul localitatii

Orasul Borsa face parte din categoria celor 172 localitati urbane de rangul III din

Romania, avand populatia sub 30.000 de locuitori. Borsa este unul din cele 11 orase din

judetul Maramures si unul din cele 3 orase din Maramuresul Istoric si al doilea ca marime.

Ocupa locul 3 din judet, dupa cele doua municipii, fiind cea mai mare localitate urbana cu

statut de oras.

Elemente şi nivel de dotare a localitatii Borsa

Populaţie

- între 5.000 şi 30.000 de locuitori

- zona de influenţă între 5 şi 40.000 de locuitori

2

Raza de deservire

- circa 10-20 km 2

Accesibilitate

- acces direct la cale ferată, drum naţional, drum

judeţean şi acces facil la centrul de

rang superior şi cu localităţile din zona sa de

influenţă

2

Funcţiuni economice - capacităţi de producţie din sectorul secundar,

terţiar şi primar

2

Nivel de dotare / echipare:

- instituţii de decizie politică,

juridică şi economică de

importanţă judeţeană

- sedii ale administraţiei publice locale,

judecătorie, parchet, notariat, tribunal,

sedii ale unor organizaţii

neguvernamentale etc.;

2

- dotări/echipamente pentru

educaţie-cercetare ştiinţifică

- învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, liceal; 2


sănătate

- spital general sau secţie de spital, maternitate,

dispensar policlinic, staţie de salvare, farmacie,

cămin de bătrâni, creşe, etc.

2


cultură

- case de cultură, cinematograf, biblioteci

publice, muzee, săli de expoziţie, club, etc.

1


comerţ, servicii comerciale

prestate populaţiei şi

agenţilor economici

- magazine universale şi specializate,

supermarket-uri, pieţe groalimentare;

2


33


turism

- hoteluri de 2 stele de minim 50 de locuri; 2


finanţe-bănci-asigurări

- sucursale sau filiale ale unităţilor financiar-

bancare şi de asigurări;

2


sport-agrement

- stadioane, terenuri şi săli de sport (competiţii de

nivel local), grădini publice şi

alte spaţii verzi amenajate pentru

petrecerea timpului liber

2


protecţia mediului

- servicii de protecţie a mediului; 2


alimentare cu apă şi

canalizare

- reţele de alimentare cu apă, sistem colector de

canalizare, staţie de epurare;

2


culte

- lăcaşuri de cult; 2


transport-telecomunicaţii

- gări, autogări, centrale telefonice automate, fax,

poştă, etc.

2


ordine şi securitate

- poliţie, obiective specifice 2

*Indicativul: 0 – nu îndeplineşte criteriul; 1 – îndeplineşte parţial criteriul; 2 – îndeplineşte în întregime

criteriul

Repere urbanistice

Configuraţia spaţială, tipologia şi densitatea infrastructurii teritoriale constituie

suportul şi orientează modul de dezvoltare şi valorificare economică teritoriului. Rangul

infrastructurii teritoriale şi gradul de modernizare a acestuia constituie un factor de orientare,

stimulare sau inhibare a dezvoltării spaţiale.

Din punct de vedere al ţesutului urban, oraşul este alcătuit dintr-un nucleu central, care

concentrează toate funcţiunile importante ale localităţii şi cartierele: Gara Borsa, Centru,

Repedea, Poiana, Fântâna si Baia Borşa.

Zona centrală a orașului cuprinde majoritatea funcțiunilor de interes public (instituții

publice: Primăria, Poliția, Scoli, Liceu și Grădinițe, Bănci, Unități Comerciale, Biblioteca,

Biserici, Spital, etc.), complementată cu zone de locuit, de alimentație publică, spații verzi,

etc. Practic această zonă cuprinde toate cartierele.

Zona de parcuri, odihna si recreere, turism si protectie cuprinde: Parcul Naţional

Munţii Rodnei - Rezervaţia ştiinţifică Piatra Rea, Rezervaţia ştiiinţifică Pietrosul Mare, etc;

Parcul Natural Munţii Maramureşului: Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslavele, Rezervaţia


34

faunistică de cocoş de mesteacăn Cornul Nedeii-Ciungii Bălăsânii, etc; Turismul de recreere -

trasee montane; Turismul pentru practicarea sporturilor de iarna - statiunea turistica Borsa

(Complex Borsa); Turismul rural-agroturismul - zona Muntilor Rodnei; Turismul de aventura

- speoturism, alpinism, mountain-bike, parapanta, etc; Turismul ecvestru - parcurgerea calare

pe drumuri forestiere si pasune: Poienii Narciselor, Lacului Lala, Varfurile Ineu, Ineut si

Rosu, etc; Turismul cultural-religios - bisericile din lemn, tezaurul etnografic şi folcloric, etc;

Ecoturismul - areale protejate, parcuri naturale, rezervaţii

ştiinţifice, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, etc;

Turismul balnear - resursele de ape minerale; mofete,

etc.

Zona industriala care este reprezentata de

activitatile economice din Borsa: Agricultura - creșterea

animalelor, pomicultura, silvicultura, piscicultura; Industria și comerțul - exploatarea si

prelucrarea lemnului, confectii textile, prelucrarea carnii, panificatie, prelucrarea

materialelor plastice, constructii, transporturi, alte servicii.

Zona de gospodărie cuprinde echiparea edilitara a orasului, spațiile verzi cu caracter

de zonă de protecție, cimitirele, accesele carosabile, pietonale și parcajele.

Cadru natural

Relief si alcatuire geologica

In ceea ce priveste relieful, despre orasul Borsa se poate spune ca acesta este inconjurat

de un lant muntos, munti ce creeaza o depresiune, fiind asezati ca adevarate ziduri naturale de

cetate. La sud, limita teritoriului Borsei este pe culmile Muntilor Rodnei pe Varful Pietrosul,

pe Varful Negoiescu Mare, si pe Varful Repezii. Astfel relieful zonei Borsa este muntos,

foarte accidentat, cu pante repezi si diferente mari de nivel. Inaltimile care se intalnesc in zona

tin de trei formatiuni muntoase: Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului si Muntii Tibau.

Acesti munti inconjoara Depresiunea Maramuresului.

Teritoriul localităţii include şi cursul superior al Bistriţei Aurii, precum şi versantul

drept al V. Ţibăului. În cuprinsul ei, pe teritoriul oraşului Borşa apar mai multe subunităţi.


35

La Cărţi Creasta Rodnei

Depresiunea Borşa – este situată pe cursul superior al Vişeului, la poalele Pietrosului,

fiind o depresiune de tipul culoarelor de vale, cu o lăţime redusă. Ea desparte munţii Rodnei

de munţii Maramureşului şi se întinde între defileul Vişeului dintre Moisei şi Vişeu de Sus, şi

Poiana Borşei, micul defileu Birţu-Cercănel delimitând la est bazinetul Fântâna. Este

constituită din formaţiuni ologocen-miocene (argile, marne, gresii), defileul de la Birţu-

Cercănel fiind săpat în gresii paleogene.

Bazinetul Baia Borşa este situat pe V. Ţâşla, la poalele munţilor Toroiaga şi Piciorul

Caprei, fiind modelat în roci sedimentare paleogene (marne şi gresii), străpunse de intruziuni

de andezite de Arşiţa, cele mai noi roci magmatice ale masivului Toroiaga-Ţiganul. Bazinetul

Baia Borşa se leagă printr-un culoar depresionar în lungul V. Ţâşla, de depresiunea Borşa.

Culoarul depresionar al V. Bistriţa Aurie – Cursul superior al V. Bistriţa Aurie, este

urmat de un culoar depresionar pe teritoriul oraşului Borşa, ce se dezvoltă între confluenţa cu

V. Putredu şi cea cu V. Şesuri. Ca şi depresiunea Borşa, şi acest culoar desparte munţii

Rodnei de munţii Maramureşului. Este format atât pe roci metamorfice (partea vestică), dar

mai ales pe roci sedimentare paleogene (gresiile şi conglomerazele de Prislop).

Bistriţa Aurie şi afluenţii săi au format mai multe terase:

Terasa de luncă (T0) – are înălţimea de 1-2 m şi este continuă pe V. Bistriţei aval de

confluenţa cu V. Putredul. Apare şi pe V. Şesuri la confluenţa cu V. Moştina, pe V. Ţibăului

aval de confluenţa cu Izv. Ursului.

Terasa 1 (T1) – are înălţimea de 2-3 m, fiind dezvoltată pe Bistriţa Aurie la Şesuri şi

pe V. Ţibăului la Prestânci.

Terasa 2 (T2) – are înălţimea de 10-17 m şi apare pe Bistriţa Aurie la confluenţa cu V.

Tomnatecu Mare.


36

Piemontul Borşei mărgineşte la sud depresiunea

Borşa, urcând până la altitudinea de 900-100 m. Este

constituit din culmi deluroase, trepte de eroziune,

acumulări restrânse de pietrişuri, cu un relief destul de

monoton, grefat în exclusivitate pe formaţiuni

sedimentare oligo-miocene.

Glacisul Vişeului delimitează spre nord depresiunea Borşa. Este constituit din roci

sedimentare oligo-miocene, străpunse în mai multe locuri de intruziuni andezitice şi dioritice,

care formează vârfuri conice caracteristice: Piatra Arşiţei (1224 m) la Baia Borşa, Fruntea lui

Birţu (1139 m) între V. Birţu şi V. Cercănel, Corha Dulii (1094 m) între V. Poienii şi V.

Birţu, vf. Custurilor între Vişeu şi V. Rea, Faţa Strâmtorii (1102 m) între V. Cercănel şi V.

Furului.

Unităţile montane sunt reprezentate de munţii Rodnei şi munţii Maramureşului.

Munţii Rodnei. Sunt prezenţi pe teritoriul oraşului

cu versantul lor nordic, cel mai spectaculos, încluzând şi

cel mai înalt vârf al masivului şi al Carpaţilor Orientali, în

acelaşi timp cel mai înalt vârf carpatic între munţii Tatra

şi Bucegi: vârful Pietrosul (2303 m - denumit muntele

Pietros de localnici în sec. XIX şi Pietrosul Mare sau

Pietrosul Rodnei de către geografi, pentru a-l

individualiza de lista lungă a vârfurilor cu acelaşi nume din Carpaţii Româneşti.

Dacă Pietrosul se impune prin masivitate, vărful Puzdrele (2189 m) este însă

« emblema » alpină a masivului prin silueta sa aerian-gotică. Privit dinspre pasul Prislop

(1416 m) aminteşte tulburător de mult de « acoperişul » României, vârfurile Viştea (2527 m)

şi Moldoveanu (2544 m) din munţii Făgăraş.

Sunt constituiţi din şisturi cristaline (micaşisturi, paragnaise, cuarţite, etc), grupate în

mai multe serii cu poziţie anormală, cu intercalaţii de calcare metamorfice (Piatra Rea, Turnu

Roşu, Ştiol, Muntele Cailor).

Limita nordică a masivului este trasată de un important accident tectonic –falia Dragoş

Vodă, cu extindere regională (de la Cârlibaba prin Borşa-Botiza-Baia Mare, până la Carei.


37

Creasta Rodnei Vedere spre Munţii Maramureş

Relieful munţilor Rodnei este pregnant glaciar în zona înaltă, cu căldări glaciare

remarcabile (Zănoaga Iezerului, Zănoaga Mare şi Zănoaga Mică în Pietrosul, Buhăiescu (sub

vf. Buhăiescu Mare), Negoiescu Mare şi Negoiescu Mic, Izv. Păltinişului şi Izv. Rău (sub vf.

Galaţi), Izv. Cailor, Izv. Bistricioarei (sub vf. Gărgălău). Profilul morfologic al principalelor

văi (Repedea, Pietroasa, Cimpoiasa, Negoiescu) au rupturi de pantă caracteristice, sculptate de

gheţarii de vale, cu morene. Lacurile glaciare (Iezeru Pietrosului, Iezerele Buhăiescu, Iezerele

Negoiescu, tăul Ştiol, punctează principalele circuri alpine.

Se acceptă prezenţa a 3 etape glaciare succesive, la fel ca în Tatra Înaltă.

Relieful carstic este extins în Piatra Rea – Muntele Cailor, şaua ştiol-izv. Bistricioarei,

unde se cunosc doline, lapiezuri, ponoare şi izbucuri (cel mai impozant izbuc carstic este

izvorul din aval de cariera de marmură ,captat pentru alimentarea cu apă, ale cărui ape provin

parţial din bazinul Bistricioarei şi care au dat numele cartierului Fântâna). Sunt prezente

peşteri şi avene, care sunt inventariate într-un capitol distinct.

Munţii Maramureşului delimitează la nord depresiunea Borşei. Pe teritoriul oraşului

Borşa se situează parţial mai multe subunităţi ale acestui masiv:

Culmea Prislop – Ciungii Bălăsinei – delimitează bazinele hidrografice ale Vişeului,

Ţibăului, Ţâşlei şi Ceremuşului Alb. În lungul acestei

culmi se situează vârfurile Cornu Nedeii (1778 m) şi

Ciungii Bălăsinei (1827 m). Este constituită în special

din formaţiuni metamorfice, pe alocuri şi sedimentare

(gresii şi calcare paleogene). În zona Strungi-Fântâna

Stanchii apare un relief carstic reprezentativ (ponoare,

doline, izvoare carstice: chiar Fântâna Stanchii este un

izbuc carstic). Tarniţa Bălăsinii (1471 m) taie destul de adânc această culme.


38

Culmea Toroiaga – Jupania delimitează bazinul Ţâşlei de cel al Vaserului. Depăşeşte

1800 m în vârfurile Toroiaga (1930 m), Piciorul Caprei (1804 m), Jupania (1853 m), Ciungii

Bălăsinei (1827). Este constituită dintrun mozaic

petrografic: diorite şi andezite în partea vestică, roci

sedimentare în zona centrală (Lucăciasa-Gâliu) şi roci

metamorfice în partea estică (Jupania). Şaua Gâliu (1406

m) taie destul de accentuat această culme.

Culmea Măgura – Cearcănul – Cornu Nedeii

desparte V. Vişeului de V. Vişeului. Depăşeşte 1800 m

doar în vf. Cearcănul (1846 m), alte vârfuri importante fiind Măgura (1601 m), Podul

Cearcănului (1533 m) şi vf. Hăjmarul (1771 m).

Munţii Zimbroslavei (denumiţi şi Zimbroslaviile) sunt un masiv situat în versantul

stâng al V. Ţibăului, constituit predominant din roci sedimentare, subordonat fiind întâlnite şi

roci metamorfice. Calcarele eocene imprimă individualitatea masivului prin abrupturile

stâncoase din Zimbroslava, Sâlhoi, Prestânci, Geamănu. Cel mai înalt vârf este Zimbroslava

(1602 m), alt vârf important fiind Sâlhoiul Mare (1563 m). Prezenţa extinsă a calcarelor

eocene determină existenţa unui relief endocarstic important (peşteri şi avene în Geamănu,

Sâlhoi şi pârâul Bănăriei), fiind prezent şi relieful exocarstic (doline pe platoul Geamănu,

izbucurile de pe V. Moştina).

Munceii Novăţului – despart V. Vişeului de V. Novăţului, cea mai mare parte a lor

fiind situată pe teritoriul Vişeului de Sus şi al Moiseiului. Pe teritoriul Borşei este prezentă

doar extremitatea sa estică, mai importante fiind vf. Betigi (1289 m), dl. Obcina (1287 m),

vârful Între Măguri (1222 m). Este constituit din roci sedimentare, în zona Arşiţa-V. Florilor

(Baia Borşa) fiind prezente şi intruziuni andezitice.

Resursele naturale

Bogatiile naturale ale zonei sunt zacaminte de minereuri cuprifere-aurifere,

complexe, eruptiv-filioniana, hidrotermal sedimentare si metamorfozate, zacaminte de roci

ornamentale si de constructii precum si importante zacaminte de ape minerale cu compozitii

chimice foarte diferite: carbogazoase, bicarbonate, calcice, magneziene, clorurosodice etc.

Fenomenele carstice intalnite in Muntii Rodnei sunt pesteri, goluri carstice in zona

Piatra Rea si crevase falii. Pestera Izvorul Tausoarelor lui Maglei, jgheabul lui Zalion, de sub


39

Paltin, de la Izvorul Albastru al Izei, Poiana Zanelor, de la Piatra Busuiocului, baia lui

Schneider.

Fenomene carstice intalnite in Muntii Maramuresului – pesteri, Fantana Stanchii,

Valea Zambroslava, Valea Salhoi, Piatra Arsa; goluri agitate in peretii abrupti pe valea

Vaserului de natura tectonica, speleotemele.

- Date climatice

Borşa are un climat continental moderat, cu uşoare influenţe nord - atlantice. Mediile

anuale ale temperaturii aerului variază în funcţie de altitudine şi expunere (sudică sau

nordică): -1,5˚ C la altitudini mai mari de 2200 m, 0˚ C la altitudini de 2000 m, 1,2˚ C, 5,4 ˚ C

la Poiana Borşa, cu temperaturi medii mai mari cu 1˚ C pe versanţii sudici faţă de cei nordici.

Muşceta Caldarea Puzdrele

Temperaturile medii cele mai scăzute au fost înregistrate în luna ianuarie, având valori

de -9˚ C la altitudini mai mari de 2200 m, -7,4˚ C la 1800 m, -3,5˚ C…- 4˚ C în depresiunea

Borşa. Temperaturile maxime s-au înregistrat în luna iulie, având valori medii de 3,5˚ C la

altitudini mai mari de 2000 m, 9,4˚ C la 1800 m, 14-16˚ C în depresiunea Borşa.

Numărul mediu al zilelor de vară (în care temperaturile depăşesc 30˚ C) este de 25-30

în zonele înalte şi de 50-70 în depresiunea Borşei, iar a celor de iarnă (cu temperaturi mai

mici de 0˚ C) creşte de la 90 în depresiunea Borşa, la 130 în zonele montane înalte.

Precipitaţiile atmosferice se repartizează neuniform, funcţie de altitudine.

In Muntii Rodnei precipitatiile sunt neuniforme in functie de expozitie si altitudine.

La altitudini de peste 2200 m, datorită proceselor frontale şi advective, cantităţile de

precipitaţii care cad anual depăşesc 1400 mm/mp/an în zona vârfului Pietrosul, iar la staţiunea

meteorologică Iezer (1780 m) au o medie anuală de 1312 mm/mp/an.


40

În Borşa, precipitaţiile atmosferice medii sunt de 1142 mm/mp/an în zona centrală,

1246 mm/mp/an la Poiana Borşei şi 1204 mm/mp/an la Baia Borşa.

Precipitaţiile sub formă de zăpadă, cad de regulă din luna octombrie, dar în mulţi ani,

zăpada împodobeşte temporar culmea înaltă a Pietrosului încă din septembrie. Prima zi cu

strat continuu de zăpadă se înregistrează din prima decadă a lunii noiembrie, în zonele cu

altitudine mai mare de 1800 m, precum şi în a doua decadă a lunii noiembrie în zonele cu

altitudine mai mică de 1500 m. Numărul mediu de zile cu ninsoare creşte de la est la vest, de

la 40 la 70, grosimea medie anuală a stratului de zăpadă depăşind 90 cm. Numărul mediu

anual al zilelor cu precipitaţii este de 130.

In Muntii Maramuresului precipitatiile sunt foarte bogate, avand valori de 1000-1400

mm annual.

Durata medie a intervalului cu ninsori este de 100-150 zile, iar stratul de zapada este de

1-3 m grosime. Numarul mediu al zilelor cu strat de zapada variaza de la 120 la 200 zile.

In depresiunea Maramuresului precipitatiile medii anuale se incadreaza in valorile

800-1000 mm, iar din acestea 40% cad in sezonul cald.

Vanturile

Pe culmi şi vârfurile de munte, direcţia dominantă a vânturilor corespunde circulaţiei

aerului pe axa vest-est.

În zona Borşei, cea mai mare frecvenţă o au vânturile dinspre NE (dinspre Bucovina

peste munţii Maramureşului) –15,9 %, urmată de cele estice (15,3 %). Influenţa vânturilor

vestice este estimată la 11,3 %. Valorile medii ale vitezei vântului variază între 3,5 şi 4,5 m/s,

cele maxime depăşind local 35 m/s. În sezonul cu vegetaţie (mai-septembrie) sunt frecvente

brizele de munte şi de vale, care bat dimineaţa spre vârfurile înalte, iar seara spre regiunile

joase.

Umiditatea relativă a aerului are o medie anuală de 77,7 %, cu valori minime în luna

ianuarie (73,2 %) şi valori maxime în luna iulie (79,7 %).

Radiaţia solară totală descreşte pe măsură ce creşte altitudinea, de la 114,3

kcal/cmp/an la 1000 m, la 112,6 kcal/cmp/an şi la cca 107,5 kcal/cmp/an la 2000 m. Această

diminuare a radiaţiei se resimte pregnant în productivitatea florei din etajele alpin şi subalpin.

Vegetatia si Fauna

Vegetatia


41

Vegetatia este influentata de inaltimea relativ mare a muntilor Rodnei si

Maramuresului, fiind asigurate conditii optime pentru padurile de conifere si pajisti alpine.

Varietatea formelor de relief, particularitatile climei si natura diferita a rocilor au determinat o

vegetatie bogata si variata, cu unele particularitati proprii, intervenind astfel o diferentiere pe

etaje si subetaje de vegetatie:

Etajul alpin este bine conturat in Muntii Rodnei si Maramuresului. Acest etaj incepe la

1900 m, insa coboara adesea si sub aceasta limits, in functie de gradul de fragmentare al

masivelor si de expozitia versantilor. Principalele componente ale asociatiilor alpine sunt

ierbaceele si arbustii taratori. Flora de aici este deosebit de

bogata.

Etajul subalpin incepe sa se contureze la

altitudinea de 1500-1550 m odata cu

aparitia molidisurilor de limita si este definitivat

fizionomic de catre tufarisuri de jneapan care urca pana pe

culmi. Este caracterizat de intinse asociatii de tufarisuri singure sau in alternants cu pajistile

etajului superior. Specia dominanta o constituie jneapanul raspandit pe versantii nordici in

Muntii Maramuresului. In Muntii Rodnei apare compact doar in rezervatia Pietrosul Mare,

palcuri de jnepenisuri s-au pastrat insa pe toti versanti abrupti ai vailor intramontane, in

caldarile glaciare.

Etajul boreal ocupa suprafete intinse in Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului,

molidisurile ocupand toata suprafata impadurita a muntilor.

Etajul nemoral este format din trei subetaje:

Subetajul padurilor amestecate de rasinoase si fag, ocupa suprafete intinse in Muntii

Rodnei.

Subetajul fagului acopera un areal de altitudine intre 600 m si 1600 m.

Subetajul gorunului, este un subetaj montan inferior ce apare in zona vestica a

Muntilor Rodnei.

Flora este semnificativa datorita prezentei endemitelor locale si carpatice, impreuna cu

o gama larga de relicte glaciare. In interiorul parcului, pe teritoriul administrativ al orasului

Borsa se afla rezervatia stiintifica Pietrosul Mare - categoria I -a IUCN (Uniunea

Internationala pentru Conservarea Naturii), Ponorul, Pestera si Izbucul Izei - monumente ale

naturii categoria a III -a IUCN si o rezervatie naturala - Piatra Rea, categoria a IV- a IUCN.

Fauna


42

In ceea ce priveste fauna, putem spune ca aceasta este foare bogata ca numar si specii

datorita varietatii reliefului.

Fauna golurilor alpine este saraca in specii, caracteristic avand mamifere precum capra

neagra, pe langa aceasta mai exista si marmota de munte.

Avifauna alpina si subalpina totalizeaza 34 de specii. In zonele calcaroase se intalneste

vipera comuna.

Pentru zona forestiera fauna este mai variata, fiind formata din specii de interes

cinegetic, in care sunt cuprinse cocosul de mesteacan, cocosul de munte, acvilele, cat si

carnivore mari: ursul brun, rasul, lupul s.a.

Alte animale: vulpea, mistretul, caprioara.

Raurile contin o mare varietate de pesti: clean,

mreana, scobar, stiuca, biban si pastrav.

Zavoaiele si luncile raurilor adapostesc pasari ce

incanta auzul si vazul: cucul, ciocarlia, mierla, pupaza,

cotofana, barza, randunica, vrabia.

Vegetatia §i fauna sunt caracterizate printr-o

varietate de specii in functie de altitudine, unele avand

caracter endemic Muntilor Rodnei.

Se poate mentiona ca in Borsa exista specii rare sau foarte rare care, care sunt ocrotite

prin lege.

- Hidrografia

Pe raza orasului Borsa cursurile de apa cuprinse in Atlasul Cadastrului Apelor din

Romania editia 1992 sunt:

- Viseu – 22 km pe raza orasului Borsa

- Fantana – 5 km

- Cercanel – 5 km

- Negoescu – 6 km

- Repedea – 11 km

- Buhaescu – 5 km

- Paraul Pietros – 7 km

- Tisla (Cisla) – 20 km

- Izvorul cailor – 6 km


43

Cel mai important rau din aceasta zona este Raul Viseu ce izvoraste din Prelucile

Cerbului, sub pasul Prislop 409 m, bazinul hidrografic al acestui rau este strajuit in est si sud

de Muntii Maramuresului si respectiv Muntii Rodnei si se varsa in Tisla langa localitatea

Valea Viseului. Acesta dreneaza un bazin hidrografic cu o suprafata de peste 1600 km.

Afluientii raului Viseu sunt: Fantanelor, Negoiescu, Repedea, Pietroasa, Hotarelor,

Izvorul Dragos, Izvorul Negru la care se mai adauga Cercanelul si Cisla.

Cisla strabate zona miniera Baia Borsa si primeste ca

afluenti Catarama, Arinies, Colbu, Secu, Vonisorul si

Netedu. De-a lungul Cislei si a afluentilor sai se gasesc o

serie de izvoare minerale in numar de peste 21. Dintre aceste

izvoare, izvorul Alexandru a fost valorificat in trecut intre

anii 1870 -1940, sub forma de bai.

Un puternic afluent al raului Viseu este raul Repedea care isi are izvoarele in cele trei

lacuri glaciare de la poalele Varfului Buhaiescu Mare.

Lacurile sunt o prezenţă atractivă a peisajului montan al Borşei. Cele mai multe lacuri

se situează în munţii Rodnei (denumirea masivului este o prescurtare a numelui de „Alpii

Rodnei” dat de geografii austrieci, care denumeau şi munţii Făgăraş „Alpii Transilvaniei”,

pentru că Alpii erau modelul faţă de care apreciau masivele montane mai mărunte).

Cascadele cele mai reprezentative sunt: cascada Izvorul Cailor – inaltime cca. 90 m

formata in trepte, cu treapta cea mai mare de 16 m, cascada Dracului – formata pe cursul

Izvorului Bailor, cascadele de paraul Cormaia.


44

Lacul Iezer Cascada Izvorul Cailor Vâltoare pe Valea Pietroasa

Cele mai multe lacuri apar în munţii Rodnei, în depresiunile căldărilor glaciare, bazate

de morene (pietriş transportat de foştii gheţari).

Apele minerale din localitatea Borşa

Studiile apelor minerale din judeţul Maramureş, efectuate în anii 1977 şi 2006 arată că

pe teritoriul Borşei se cunoşteau (şi au fost cercetate şi analizate) 64 de surse de ape minerale.

Dintre acestea unele au dispărut între timp, datorită viiturilor (232-Valea Rea şi 238-V.

Ţâşla), unor construcţii industriale – iazurile de stocare a sterilului de flotaţie -236 -V.

Colbulu sau prin extinderea construcţiilor (la gura V. Rele), sau prin tractarea lemnelor peste

izvor (cel de pe afluentul drept al V. Vâlcănescu. Nu toate sursele de ape minerale de pe

teritoriul Borşei sunt studiate (izvorul mineral din Bobeica de exemplu). De asemenea nu

există date despre forajele executate la Fântăna de alte intreprinderi decât cea abilitată pentru

aceasta. Este important de ştiut că peste 21 % dintre apele minerale din judeţul Maramureş se

dispun în UAT Borşa, acestea fiind o importantă resursă naturală, valorificată de altfel de trei

firme. Valorificarea apelor minerale se poate face nu doar prin înbutelierea lor, ci şi prin

promovarea lor ca atracţii turistice, mai ales în zona staţiunii Borşa, sau în apropierea

principalelor căi de acces de pe teritoriul Borşei. Cel puţin sursele subliniate ar merita să fie

reabilitate tradiţional (recaptate în ştiubeie de lemn, cu acoperiş de şindrilă) şi semnalizate

corespunzător pe drumurile principale de acces.

Izvoare minerale Vinişoru Păcura Fântâna


45

Pe teritoriul orasului Borsa apare o linie aproape continua de aproximativ 20 de

izvoare, de regula la contactul dintre cristalin si eruptiv. Un alt zacamant important al orasului

Borsa este reprezentat de izvoare cu ape minerale carbogazoase, sau continand fier, calciu,

magneziu in jurul carora au fost amenajate importante statiuni balneo-climaterice, care sunt

recomandate in tratamentul bolilor cronice ale tubului digestiv si in tratamentul bolilor renale,

a nevrozelor astenice si a tulburarilor respiratorii.

Gazele terapeutice mofetice sunt o alta sursa de ape minerale importanta pentru

Borsa. Acestea se afla in Complexul turistic Borsa, situat la o altitudine de aprox. 800 m si la

distanta de aproximativ 3 km din DN 18, într-o zonă linistită. Accesul principal se face pe

strada Fantana.

Acestea sunt gaze cu conţinut ridicat de CO2 şi reprezintă o resursă naturală balneară

deosebită şi destul de rară, pentru că în România se utilizează în tratamente balneare doar în

câteva staţiuni (Covasna – cea mai renumită, Malnaş). Tratamentul mofetic înseamnă

utilizarea unor amenajări constructive cu rol terapeutic, în care se utilizează ca agent fizic

CO2.

Mofetele sunt utilizate în special în bolile cardiovasculare, aceasta pentru că gazul

bicarbonatat are efecte vasodilatoare, foarte utile pentru cord şi circulaţia periferică, cu efecte

care se păstrează mai mult timp. Băile cu gaz carbonic sunt mai utile pentru cei cu

hipertensiune arterială decât cele cu ape minerale, pentru că dispar efectele termice şi cele ale

presiunii hidrostatice, prezente la băile cu apă minerală.

Cercetările efectuate au arătat că după un singur tratament mofetic de 20-30 minute,

tensiunea sistolică scade în medie cu 30 mm Hg, iar tensiunea diastolică cu 25 mm Hg. După

o cură de 3-4 săptămâni, tensiunea sistolică scade cu 30-70 mm Hg, iar cea diastolică cu 25

mm Hg. Important este că ameliorările tensiunii persistă până la 6 luni de la terminarea

tratamentului.

În afară de efectele benefice cardio-vasculare, tratamentul mofetic este util şi în alte

afecţiuni: reumatism, inflamaţii cronice, reglarea activităţii respiratorii, echilibrarea sistemului

nervos central, reactivarea tiroidei hipofuncţionale, tulburări metabolice.

În încheiere trebuie subliniat faptul că cercetările efectuate, au arătat că gazul carbonic

de la Fântâna-Borşa are un debit considerabil şi că acesta are o calitate superioară celui de la

Covasna.


46

- Arii naturale protejate

Printre acţiunile de protejare a mediului inconjurător in zona Borşa, remarcăm

delimitarea şi stabilirea unui regim de protecţie pentru această regiune datorită unicităţii,

autenticiăţii şi specificul valorilor naturale aflate aici.

Pe teritoriul oraşului Borşa, ariile naturale protejate au o extindere remarcabilă,

atingând 37.221 ha, din totalul de ha al UAT., reprezentând un procent de 75,3 %.

1. Parcul Naţional Munţii Rodnei - este situat în nordul Carpaţilor Orientali,

suprapunându-se peste cea mai mare parte a ariei Munţilor Rodnei, pe raza judeţelor Bistriţa

Năsăud (BN) si Maramures (MM).

În interiorul parcului există o singură localitate (satul Valea Vinului – județul Bistrița -

Năsăud) si intravilanul de 7,0 ha din localitatea Borsa - județul Maramureș (strada Fântâna).

Din punct de vedere geografic se întinde între 47o25’54” - 47

o37’28” latitudine nordică si

24o31’30” - 25

o01’30” longitudine estică

Legea nr. 5/2000 prevede suprafața Parcului Național Munții Rodnei de 46.399 ha. În

urma actualizărilor operate de către APNMR în Sistemul Informațional Geografic (GIS)

suprafața actual a Parcului Național Munții Rodnei este de 47.177 ha.

În ceea ce priveste accesul în parc, linia ferată transmontană Salva - Viseu (situată în

vestul masivului), respectiv linia ferată Salva - Rodna (situată în sudul masivului) înlesnesc

accesul în Munţii Rodnei din localităţile pe care le străbat: Telciu, Romuli, respectiv Năsăud,

Rebrisoara, Ilva Mică, Sîngeorz-Băi, Maieru, Anies, Rodna. Căile ferate sunt dublate de

drumuri care leagă Transilvania de Maramures (prin Pasul Setref), respectiv de Moldova (prin

Pasul Rotunda). Accesul în masiv dinspre nord se face prin localitatea Borsa, județul

Maramureș, iar din nord-est prin localitatea Cârlibaba, județul Suceava.

Total suprafaţă de fond forestier deţinută pe raza parcului de catre Primaria Borsa este

de 150,8 ha.

Scopul principal al PNMR-Rezervaţie a Biosferei este cel de conservare a diversităţii

biologice. Se urmăreşte de asemenea excluderea şi prevenirea activităţilor de exploatare sau

utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea

de condiţii pentru activităţile educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică. Se permit

activităţi tradiţionale, desfăşurate de proprietarii terenurilor din PNMR.


47

Capra Neagră (Rupicapra rupicapra) Negoioasa şi Puzdrele

PNMR are cod 1G, fiind considerată Rezervaţie a Biosferei cu caracter mixt. Sectorul

de pe teritoriul localităţii Borşa este limitat la sud de creasta principală a masivului, între

Tarniţa la Cruce -şaua Puzdrele -şaua Galaţului -şaua Gărgălău -vf. Gărgălău.Limita nordică

traversează V. Hotarului, V. Hutile, V. Pietroasa, V. Tisei, trecând prin bornele silvice 83, 82,

36, 12, aparţinând UP VI Borşa, până în V. Repedea, la sud de confluenţa cu v. Tisei. Limita

parcului urcă pe V. Repedea până la borna silvică 197, apoi spre est pe o culme secundară

până în vârful cu cota 1302,8 m, de unde coboară spre sud în V. Vinişoru pe o culme

secundară. Limita PNMR urcă pe V. Vinişoru până la intrarea în fond forestier (borna silvică

189), urmând apoi limita pădurii până la confluenţa V. Negoiescu Mare şi V. Negoiescu Mic

(borna silvică 148). De aici limita merge spre est pe culmi secundare, traversează interfluviul

dintre Negoiescu şi Fântâna trece prin vârful Buza Muntelui (1663,4 m) şi ajunge în V.

Fântâna la confluenţa V. Păltinişului cu V. Cimpoiasa (borna silvică 93). De aici limita

coboară pe V. Fântâna până la confluenţa cu Izv. Cailor, pe care urcă până în şaua Ştiol.

Aria parcului naţional munţii Rodnei de pe teritoriul oraşului Borşa cuprinde două

rezervaţii ştiinţifice, încadrate la categoria I IUGS (Uniunea Internaţională pentru

Conservarea Naturii) "Rezervaţie Naturală Strictă: arie protejată, administrată în principal în

scopuri ştiinţifice".

Acestea sunt: Pietrosu Mare 3547,6 ha - (indicativ conform Legii Nr. 5/2000-2.563);

Piatra Rea 291ha - (indicativ conform Legii Nr. 5/2000- 2.589)

În rezervaţiile ştiinţifice se permit activităţi ecoturistice doar pe traseele turistice

marcate.


48

- Rezervaţia ştiiinţifică Pietrosul Mare – Rezervaţia Pietrosu Mare a fost constituită

prin Jurnalul Consiliului de Ministri nr.1149/1932, având o suprafaţă de 183 ha gol de munte

în jurul vârfului Pietrosu Mare. În anul 1962 se extinde suprafaţa rezervaţiei, ajungând la

2700 ha. În baza Deciziei nr. 204/1977 a Comitetului Executiv al Consiliului Maramures,

suprafaţa sa a fost extinsă la 3300 ha. Această ultimă extindere s-a realizat prin includerea

zonei dintre culmile Jirezii, Bătrâna si Râpilor. Din suprafaţa totală, 1770 ha (53%) este

pădure si 1430 ha (47%) este gol de munte.

In urma cartarii prin metode mai precise pe

ortofotoplanuri si cu ajutorul software-ului

specializat, s-au corectat suprafetele de teren din

Rezervatia Stiintifica Pietrosu Mare, ajungandu-se la

suprafata de 3547,6 ha.

Limitele actuale ale rezervaţiei stiinţifice

Pietrosu Mare sunt:

La nord: limita porneste de la iesirea pârâului Izvorul Dragos din fondul forestier,

urmează liziera pădurii, pe direcţia E-V paralel cu creasta principală a Munţilor Rodnei,

trecând perpendicular peste valea Hotarului si pârâului Izvor si ajunge în locul denumit

Sarampina. De aici limita traversează pârâul Pietroasa trecând perpendicular pe pârâul valea

Tisei, urmărind limita pădurii până la prelungirea culmii Pietrei Albe, de unde coboară spre

pârâul Repedea până atinge firul văii.

La est: din acest punct limita urcă amonte pe pârâul Repedea până la confluenţa

pâraielor Izvorul Mare cu valea Buhăiescu (Gura Noaselor), apoi se continuă pe firul văii

Buhaiescu ajungând în golul de munte la lacul Rebra, iar apoi în vârful Rebra (2119 m).

La sud: de aici limita urmează creasta principală a Munţilor Rodnei, atingând vârful

Gropilor (2063 m) si continuându-se până la Tarniţa Bătrânei (1735 m).

La vest: aceasta coboară prin golul de munte pe o culme puţin evidentă până atinge

limita superioară a fondului forestier, continuându-se în aval prin pădure, pe culmea evidentă

dintre pârâul Râpilor si pârâul Sterpu până la confluenţa pârâului Sterpu cu pârâul Dragoș.

Limita urmează în continuare firul văii Izvorul Dragos până la iesirea acestuia din fondul

forestier.

Lacurile din interiorul rezervaţiei, în număr de 6 sunt de origine glaciară, de o

frumuseţe deosebită, fiind localizate în trei circuri glaciare: Buhăescu (4 lacuri), Iezer si

Gropi. Din cele 4 lacuri cunoscute sub denumirea de Buhăescu, unul este izolat, celelalte 3

formând o salbă în trepte la 1900 m, 1880 m si 1810 m.


49

În rezervaţie se găsesc mai multe tipuri de vegetatie: montan de molidisuri, montan de

amestecuri, premontan de făgete, presubalpin de molidisuri de limită, subalpin de jnepenisuri

și altele.

Flora rezervaţiei stiinţifice însumează peste 650 de specii si 46 asociaţii vegetale,

unele specii endemice carpatice sau rare: Silene nivalis, Heracleum carpaticum, Silene nutans

ssp dubia, Silene zawadzkii, Ranunculus carpaticus, Thlaspi dacicum, Viola declinata,

Heracleum transylvanicum, Melampirum saxosum, Thymus comosus, Phyteuma vagneri,

Doronicum carpaticum, Festuca porcii. Dintre asociaţiile vegetale amintim: Carici dacicae –

Drepanocladetum, Eriophoretum scheuchzeri, Saxifrago carpathicae – Oxyrietum,

Festucetum pictae, Cardaminetum opizii, Rhododendro myrthifoliae – Vaccinietum și altele

(Gh. Coldea, F. Tauber si Gh. Pânzariu, 1981).

În această arie au fost descrise 130 specii macromicete (M. Bereș, 1995). Unele specii

de briofite rare (Bucegia romanica, Aulacomnium turgidum si Racomitrium lanuginosum

ridică valoarea stiinţifică a rezervaţiei (Tr. Stefureac).

Fauna este bine reprezentată în zonă, prin specii rare sau importante. Dintre mamifere

amintim: capra neagră (Rupicapra rupicapra), ursul brun (Ursus arctos), cerbul (Cervus

elaphus) marmota (Marmota marmota) – introdusă în Pietrosu Mare, râsul (Lynx lynx), pisica

sălbatică (Felis sylvestris) jderul de copac (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina),

soarecele de zăpadă (Microtus nivalis), iar dintre păsări acvila de munte (Aquila chrysaetos),

cocosul de mesteacăn (Tetrao tetrix), cocosul de munte (Tetrao urogallus), Bubo bubo.

În interiorul rezervaţiei stiinţifice există drum de acces dinspre localitatea Borsa spre

Staţia Meteo, pe valea Pietroasa.

Pe raza rezervației științifice Pietrosu Mare, conform legislației în vigoare, sunt

interzise desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare, educație

ecologică, activități de ecoturism.

Având în vedere faptul că în interiorul Rezervației Științifice Pietrosu Mare există

Stația Meteo-IEZER, construită în anul 1960, unde se desfășoară activitatea de monitorizare și

raportare permanentă a parametrilor specifici, prin prezentul plan de management se aprobă

desfășurarea activităților, fiind un obiectiv de interes național.

- Rezervaţia ştiinţifică Piatra Rea

Masivul muntos Piatra Rea, cu abrupturile sale ce depăsesc pe alocuri 800 m este

constituit din calcar cristalin, care aici ajunge la dezvoltarea cea mai mare din Munţii Rodnei.


50

Datorită acestui substrat, masivul

prezintă unul din obiectivele botanice

importante ale Munţilor Rodnei. Prin Legea nr.

5/2000, abruptul calcaros a fost declarat ca arie

protejată de interes botanic cu suprafaţa de 50

ha. Ulterior, prin hotărârea Consiliului Stiinţific

al PNMR, a fost propusă ca rezervaţie stiinţifică

cu suprafaţa mărită la 291 ha, în baza unui

Studiu de fundamentare științifică, aprobat de către Academia Română.

La nord - est limita porneste de la borna amenajistică 82 din UB II Prislop (Asociația

Composesoratului Cisla), urmăreste amonte limita inferioară a fondului forestier, ajungând

până la limita inferioară a golului alpin Izvorul Cailor, respectiv până în dreptul bornei

amenajistice 75 din UB II (Primăria Orașului Borșa).

La est de la borna amenajistică 75 limita rezervaţiei urmăreste conturul căldării

glaciare Izvorul Cailor până deasupra abrupturilor care delimitează circul glaciar Izvorul

Cailor (borna silvopastorală numărul 85).

La sud limita se continuă pe deasupra abruptului de stâncării și coboară în pârâul

Cimpoiaș.

La vest limita se continuă pe pârâul Cimpoiaș până când acesta întâlnește pârâul

Păltiniș și coboară pe firul văii Fântâna până în borna amenajistică 82 din UB II Prislop

(Asociația Composesoratului Cisla).

Fundalul abruptului stâncos pe care se

desfăsoară diversitatea aspectelor geomorfologice ale

peisajului carstic este întregit la limita nord-estică de

înălţimea de peste 80 m a Cascadei Cailor. În

ansamblul său, flora abruptului Piatra Rea se remarcă

printr-un accentuat caracter conservativ, evidenţiat

prin populaţii vegetale cu caracter relict, în care se întâlnesc elemente floristice provenite din

diverse obârsii fitogeografice: Salix bicolor, Clematis alpina, Juniperus communis, Arabis

alpina, Saxifraga aizoon, S. stellaris, S. adscendens, Dryas octopetala, Gentiana nivalis,

Bartsia alpina, Euphrasia salisburgensis, Hieracium aurantiacum, Poa alpina, Polygonum

viviparum, Myosotis alpestris, Leontopodium alpinum, Aster alpinus, Carex capillaris, Salix

retusa, Genatiana lutea și altele Dintre asociaţiile descrise în zonă amintim: Lino

extraaxillaris – Silenetum zawadzkii, Saxifragetum aizoidis (Olos).


51

Coloritul local al florei îi conferă însă prezenţa elementului stenocor dacic, reprezentat

aici prin specii endemice ale Carpaţilor românesti: Aconitum moldavicum, Silene nutans ssp.

dubia, Silene zawadzkii, Viola dacica, Achillea schurii, Saxifraga luteo-viridis, Saxifraga

cymosa, Geranium sylvaticum alpestre, Campanula abietina, Carduus kerneri și altele.

Zona reprezintă un sistem carstic încă puţin cunoscut. Dintre pesterile descrise

amintim: peștera cu Cristale, peștera cu Sală, peștera din Peretele Cailor, peștera Sura Cailor,

peștera cu Mondmilch, peștera cu Două Puţuri, Avenul Podu Cailor și altele.

Pe raza rezervației științifice Piatra Rea conform legislației în vigoare, sunt interzise

desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare, educație

ecologică, activități de ecoturism.

Zone de dezvoltare durabilă - permit activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate

cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de

utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror

efecte negative semnificative asupra biodiversităţii. Aceasta

zona include pe langa Zona de dezvoltare durabilă Valea

Vinului, Fânaţ Rebra, Zona Iza Izvor si intravilanul din

localitatea Borşa, jud. MM, strada Fantana - 7,0 ha.

- Zona de dezvoltare durabilă Fântâna

Limitele zonei de dezvoltare durabilă Fântâna sunt:

La vest limita porneste de la confluenţa pârâului Zănoaga cu pârâul Fântâna urmărind

în amonte firul pârâului Fântâna, ajungand la borna amenajistică 82 (UP V Prislop).

La sud-est De aici se continuă spre est urmărind limita inferioară a fondului forestier,

până întâlnește suprafața carierei Piatra Rea, apoi limita coboară în drumul industrial

ajungand în pârâul Zănoaga.

La nord limita coboară din acest punct urmărind firul văii Zănoaga până la confluenţa

cu pârâul Fântâna.

2. Parcul Natural Munţii Maramureşului - are o suprafaţă totală de 144.850 ha, fiind

cel mai mare parc natural din România. A fost instituit prin HG 2151/2004. Pe teritoriul

oraşului Borşa se situează 27.499 ha, 55 % din suprafaţa totală a UAT. Limita estica urca pe

pârâul Şesuri până în Pasul Măgura, coboară pe valea Bănăriei până în Sâlhoi (canton silvic),

incluzând rezervaţia Stâncăriile Sâlhoi şi micro-rezervaţia botanică de Cochlearia pyrenaeica


52

var. borzaeana, urcă în vârful Sâlhoi (borna silvica 107), trece prin bornele silvice 102, 149 şi

coboară la borna silvică 196 din Izvorul Ursului, de unde urcă pe drumul forestier până la

borna silvica 237. De aici urcă pe muchie în Culmea Sărata la borna silvica 236.

Limita sudica este dată de partea de la nord de Valea Viseului, de la Valea Hotarului

până în Pasul Prislop (1416 m), de aici pe D.N. 18 până la Şesuri, borna silvica 162 (Unitatea

de Productie VII Izvoarele Bistritei). Limita nordică trece pe culmea Toroiaga-Lucăceasa-

Prislopul cataramei-Jupania-Ciungii Bălăsinei.

Parcul natural este de categoria V IUCN şi are ca scop menţinerea interacţiunii

armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând

păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor,

practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. Parcul natural oferă publicului

posibilităţi de recreiere şi turism încurajând activităţile ştiiinţifice şi educaţională.

Legea 5/2000 menţionează existenţa a 4 rezervaţii naturale în munţii Maramureşului,

dintre care 2 pe teritoriul oraşului Borşa, respectiv:

❖ Stancariile Salhoi Zambroslavele - este situat în localitatea Borşa, are suprafaţă de 1

ha.

❖ Cornul Nedeii-Ciungii Bălăsânii - este situată în localitatea Borşa şi are suprafaţa de

800 ha

- Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslavele - monument al naturii categoria III IUCN, are

statutul de rezervaţie, geologică şi botanică, mixtă. Este situat în localitatea Borşa, în

versantul drept al V. Măguriţa (afluent drept al V. Sâlhoi) caracterizata prin bolovănişuri de

calcare eocene provenite din stâncile din amonte cu o suprafaţă de 1 ha. Ea a fost creată

Refugiul Lucăciasa Vedere spre Caldarea Buhăiescu


53

pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica, relict glaciar şi specie foarte rară pentru ţara

noastră, legată de existenţa condiţiilor de mlastină

eutrofă. De un interes ştiinţific deosebit se bucură şi

stâncăriile calcaroase din acest perimetru.

- Rezervaţia faunistică de cocoş de mesteacăn

Cornul Nedeii-Ciungii Bălăsânii -rezervaţie naturală

categoria IV IUCN, înfiinţată în anul 1971 pe o

suprafaşă de 800 ha. Rezervaţia este situată în

localitatea Borşa si se află în administraţia Parcului Natural Munţii Maramureşului.

Culmea montană a rezervaţiei este reprezentată printr-un substrat geologic variat (roci

cristaline, sedimentare şi eruptive), cu sectoare cu exocarst - ponoare, izvoare carstice - zona

Fântâna Stanchii, abrupturi calcaroase (Cearcănul, Stâna Sasului, Podul Cearcănului), căldări

glaciare (versantul nordic al Vf. Jupania).

Reţeaua hidrografică este tributară celor trei bazine hidrografice Tisa, Someş, Prut şi o

formează apele curgătoare Ţâşla, Bălăsâna, Şesuri, Vâlcănescu, Haşmar. Vegetaţia rezervaţiei

este constituită 60% din păşuni de munte şi 40% păduri de conifere şi jnepenişuri (Jupania,

cel mai extins din Carpaţi, Cornul Nedeii şi Cearcănul Mestecăniş).

Are ca scop protejarea populaţiilor de cocoş de

mesteacân (Lyrurus tetrix) si a mediului sau favorit,

jnepenisul. Ea cuprinde - intre Varful Ciungii Balasinii

(1803 m) in nord si Varful Barjabei (1558 m) in sud -

golurile de munte, jnepenisurile si o fasie din zona

limitrofa a padurii de molid. Din cele zece puncte

populate cu cocosi de mesteacan, cunoscute in tara noastra, patru se

afla in Muntii Rodnei si patru in Muntii Maramuresului. Aceasta

rezervatie pare a constitui biotopul optim pentru cocosul de

mesteacan (populatia cea mai numeroasa se afla aici).

Actiunea de protectie se extinde si asupra vegetatiei, a

jnepenisului in special. Rezultatul actiunii de defrisare masiva a jneapanului a fost - in afara

de scaderea efectivului a cocosilor de mesteacan - eroziunea torentiala si inlaturarea solului pe

versantul nordic al culmii Cornu Nedeii-Cearcanu. Rezervatia Salhoi-Zambroslaviile.


54

Plante ocrotite - sunt (Taxus baccata), zada (Larix decidua), smardar (Rhododendron

kotshyi), zambru (Pinus cembra), floarea de colt (Leontopodium alpinum), angelica (Angelica

archangelica), narcisa (Narcissus stellaris), bulbuci de munte (Trollius europaeus), crucea

voinicului (Hepatica transsilvanica), ghintura galbena (Gentiana lutea), laleaua pestrita

(Fritillaria meleagris) etc.

Animate ocrotite - capra neagra (Rupicapra rupicapra), marmota (Marmota marmota),

ursul carpatin (Ursus arctos), rasul (Lynx lynx)acvila de stanca (Aquila chrysaetos), acvila

mica (Hieratus penatus), ciuful pitic (Otus scops), buha (Bubo bubo), cucuveaua (Athene

noctua), barza alba (Ciconia ciconia), starcul cenusju (Ardea cinerea), corbul (Corvus corax),

cocosul de munte (Tetrao urogallus), cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix).

4.2 Populatia si forta de munca

Evolutia numarului total al populatiei

In anul 2015 orasul Borsa avea 28.389 locuitori


55

Evolutia in ultimii 10 a populatiei in orasul Borsa se poate urmari in urmatorul

grafic:

Populaţia, în general, este structurată pe 3 grupe principale de vârstă şi anume:

populaţia tânără - cuprinzând efectivul populaţiei în limitele de vârstă cuprinsă între

0–14 ani

populaţia adultă - cuprinsă în intervalul 15 - 64 ani

populaţia bătrână – între 65 ani şi peste.

Populatia orasului Borsa se caracterizeaza prin populatia matura (intre 15 – 64 ani),

care detine o pondere de 72,8%. Populatia tanara, sub varsta de 14 ani reprezinta 18,2%, in

timp ce populatia batrana (65 ani si peste) are cea mai mica pondere de 9,1%.

Populatia activa, somajul

Populaţia activa civilă cuprinde toate persoanele care au o ocupaţie aducătoare de

venit, pe care o exercită în mod obişnuit în una din activităţile economiei naţionale fiind

încadrate într-o activitate economică sau socială (cu excepţia cadrelor militare şi a persoanelor

asimilate acestora, a salariaţilor organizaţiilor politice, obşteşti şi a deţinuţilor) în baza unui

contract de muncă sau în mod independent (pe cont propriu), în scopul obţinerii unor venituri

sub forma de salarii, plată în natură, etc.

27200

27400

27600

27800

28000

28200

28400

28600

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Evolutia populatiei

Evolutia populatiei


56

Profilul ocupational din orasul Borsa, pe sectoare de activitate este redat in

urmatorul tabel:

Nr.crt FORTA DE MUNCA 2011 2012 2013 2014 2015

Salariati – TOTAL 2030 2378 1852 2524 1983

1 Numar mediu de salariati in agricultura,

silvicultura si pescuit

22 20 25 105 104

2 Numar mediu salariati in industria

extractiva

48 21 50 29

3 Numar mediu salariati in industria

prelucratoare

168 635 150 249

4 Numar mediu salariati in productia si

furnizarea de energie electrica si termica,

gaze, apa calda si aer conditionat

12 2 42 24

5 Numar mediu salariati in distributia apei,

salubritate, gestionarea deseurilor,

activitati de decontaminare

50 40 40 58

6 Numar mediu salariati in constructii 64 121 173 141 602

7 Numar mediu salariati in comert cu

ridicata si cu amanuntul, repararea

autovehiculelor si motocicletelor

225 205 150 423

8 Numar mediu salariati in transport si

depozitare

75 137 86 114

9 Numar mediu salariati hoteluri si

restaurante

65 25 30 183

10 Numar mediu salariati in informatii si

comunicatii

30 11 8 16

11 Numar mediu salariati in intermediari 52 35 30 34


57

financiari si asigurari

12 Numar mediu salariati in tranzactii

imobiliare

15 3 - -

13 Numar mediu salariati in activitati

profesionale, stiintifice si tehnice

60 11 10 44

14 Numar mediu salariati in activitati de

servicii administrative si activitati de

servicii suport

15 12 6 85

15 Numar mediu salariati in administratie

publica si aparare, asigurari sociale din

sistemul public

90 80 70 47

16 Numar mediu salariati in invatamant 368 368 353 322

17 Numar mediu salariati in sanatate si

asistenta sociala

630 610 540 560

18 Numar mediu salariati in activitati de

spectacole cultural si recreative

10 12 37 36

19 Numar mediu salariati in alte activitati

ale economiei nationale

31 30 52 54


58

Evolutia somajului

Şomerii înregistraţi reprezintă persoanele apte de muncă, ce nu pot fi încadrate din

lipsa de locuri de muncă disponibile şi care s-au înscris la Agenţia Teritorial pentru Ocuparea

Forţei de Muncă.

La finele anului 2015 erau înscrişi în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea

Forţei de Muncă Maramureş un număr de 8.118 şomeri, dintre care 3507 sunt femei, rata

şomajului fiind de 3,9%. Cei mai mulţi şomeri sunt înregistraţi la Baia Mare (4198 şomeri),

după care urmează Sighetu Marmaţiei (1206 şomeri), Vişeu de Sus (1105 şomeri), Tg. Lăpuş

(810 şomeri) şi Borşa, cu 456 şomeri înregistraţi.

Inchiderea activitatii miniere la Borsa, a dus la scăderea nivelului de trai în această

zonă şi creşterea semnificativă a ratei şomajului la nivel local faţă de rata şomajului la nivel

naţional. În această situaţie a început fenomenul de migraţie temporara in cautarea de locuri

de munca.

Societăţile comerciale de pe raza orasului Borsa, în mare majoritate, se încadrează în

categoria microintreprinedrilor având angajate până la 9 persoane.

Societăţile mijlocii, cu până la 250 de persoane angajate, sunt foarte puţine şi

desfăşoară activităţi în industria prelucratoare.

0

100

200

300

400

500

600

700

800

2011

2012

2013

2014

2015


59

Rata somajului

În rândul femeilor, șomajul a scăzut din anul 2012 până în 2015, cu 71,4%, în timp ce,

în rândul bărbaților, numărul de șomeri a scăzut, în aceeași perioadă, doar cu 46%.

4.3 Infrastructura serviciilor sociale si cea educationala

Infrastructura educationala

Orasul Borsa nu dispune de dotari aferente invatamantului universitar.

In ceea ce priveste invatamantul preuniversitar, datele furnizate de INS –Directia

Judeteana de Statistica arata ca, in anul 2015, erau acoperite toate etapele acestuia (gradinita,

invatamant primar, invatamant secundar), astfel:

Gradinite – 2 in reteaua scolara publica, din care 1 gradinita are personalitate

juridica, respectiv Cresa de Copii Borsa, iar cealalta este arondata la alta

unitate scolara cu personalitate juridica.

Scoli din invatamantul primar si gimnazial – 9.

Constant ramane in timp un singur liceu. Unitatea de invatamant liceal are si clase

pentru invatamantul primar si gimnazial.

Infrastructura pentru servicii medicale şi de sănătate

Oraşul Borşa este centru cu tradiţie, în ceea ce priveşte domeniul medical, întrucât

serveşte nu doar populaţia oraşului, ci absoarbe şi fluxurile venite dinspre alte oraşe apropiate,

atât prin prin baza materială existentă, cât şi prin specialişti.

Spitalul de Recuperare

Este o investiţie dată în funcţiune

din anul 1985, structurat pe 6 corpuri de

clădire şi anume A, B,C, D, E, E’ la care

se adaugă Baza de recuperare dată în

funcţiune în anul 1988, cu 3 corpuri A,

B, C, legată printr-o pasarelă de clădirea

spitalului şi secţia de Recuperare cardiovasculară D3 (un bloc cu P + 4 nivele) situată la

aproximativ 300 m de clădire centrală.

Este unul dintre cele mai mari spitale de recuperare din nordul României şi este

specializat pe tratamente şi proceduri naturale de recuperare neuromotorie a functiilor, având

în dotare o Bază de Recuperare cu dotări moderne operate de personal înalt specializat.


60

Baza de tratament poate deveni nucleul unui veritabil centru de recunoaştere în

condiţiile valorificării numeroaselor mofete şi izvoare minerale aflate în apropierea oraşului.

Misiunea Spitalului de Recuperare Borşa este aceea de a îmbunătăţii sănătatea

comunităţii din arealul pe care-l deserveşte şi de a excela la capitolul calitatea serviciilor

prestate bolnavilor şi pacienţilor.

- serviciile de asistenta si ingrijire la domiciliu pentru persoanele cu handicap

au scazut, in anul 2015 inregistrand o usoara crestere de 1%. Bugetul minim

alocat salariatilor a fost in 2014 de 609400 lei si cel mai ridicat in 2015 de

831600 lei

- beneficiarii de alocatie pentru sustinerea familiei a scazut de la 2000 in anul

2011 cu pana la 130 in 2014, iar din 2015 au inceput sa creasca cu pana la 640

de beneficiari

- beneficiarii de produse alimentare sunt in contiuna crestere din 2012 pana in

2015, inregistrand o crestere constanta de aproximativ 4% de la un an la altul


Infrastructura de transport

1.1Transport rutier. Transport in comun

Oraşul Borşa este situat în nordul României, în capătul SE al Depresiunii

Maramureşului, pe cursul superior al raului Vişeu, într-un culoar depresionar mărginit la sud

de munţii Rodnei şi la nord de munţii Maramureşului. Oraşul se situează la intersecţia

paralelei 47º39΄ cu meridianul estic 24º40΄.

Accesul în zona Borşa se poate face auto si feroviar. Accesul auto se face pe DN 18

pe traseul Baia Mare – Sighetu Marmaţiei – Borşa – Iacobeni şi asigură continuarea traseului

spre Bucovina, pe DN 19 Oradea – Satu Mare – Negreşti Oaş – Sighetu Marmaţiei, care face

legătura între Borşa şi vama Petea (la graniţa României cu Ungaria), DN 17 C (Bistriţa-

Năsăud – Salva - Pasul Şetref – Săcel – Moisei), care este utilizat pentru accesul la Borşa de

către clujeni şi bistriţeni, pe Valea Sălăuţei, DJ 186 Vadu Izei – Săcel, utilizat de cei ce doresc

să cunoască Valea Izei, în drum spre Borşa. Transportul în comun cu autobuze şi microbuze

este corespunzător între Borşa şi municipiile judeţului Maramureş, dar absolut insuficient

pentru legăturile cu judeţele învecinate (câte 1-2 curse pe zi spre Vatra Dornei, Suceava,

Bistriţa, Cluj Napoca, unele doar sezoniere), mai ales dacă ţinem seama că în perioada


61

interbelică, atunci când drumul era doar pietruit, existau curse regulate de autobuz între Vatra

Dornei şi Borşa.

Pentru vizitatorii din Europa Centrală şi Vestică, punctele de intrare auto în România

sunt vamele Borş şi Petea, iar pe calea ferată, Episcopia Bihorului şi Valea lui Mihai (toate la

graniţa cu Ungaria).

Lungimile drumurilor

In prezent reteaua de strazi a orasului Borsa insumeaza un numar de 296,077 km, fiind

strazi de categoria a III-a si a IV-a. De asemenea orasul Borsa are 110,776 km de drumuri

agricole.

Suprastructura strazilor are imbracaminte din:

- Pamant – 52,557 km

- Piatra sparta - 17,934 km

- Balast – 153,949 km

- Mixturi asfaltice – 29,933 km

- Beton – 59,099 km

- Pavaj – 2,605 km

Serviciul de transport public

Serviciul de transport public din orasul Borsa a fost delegat de către Primaria orasului

Borsa companiilor SC DRACARD SRL, SC AUTOVENTEL SRL, SC FANTANA

STANCHII SRL, SC DAIONA TRANS SERVICE SRL pentru o perioadă de 4 ani (2011-

2015).

SC DRACARD SA efectueaza transport local, judetean si interjudetean pe

urmatoarele trasee:

Borsa Centru – Borsa Complex – 32 curse/zi

Borsa Complex – Baia Mare – 5 curse/zi

Baia Borsa – Bistrita Nasaud – 1 curse/zi

Aceasta deține un număr de 12 microbuze (Mercedes), cu 17 si 20 de locuri, 3 autobuze

(Opalin si BMC) cu 32, respectiv 35 locuri.


SC AUTOVENTEL SRL efectueaza transport local si intrajudetean pe traseele: Borsa

Centru – Moisei si Borsa Centru – Baia Borsa.

SC FANTANA STANCHII SRL efectueaza transport local pe traseul Borsa Centru –

Repedea, efectuand 31 de curse/zi si avand in dotare 4 microbuze Mercedes Benz.

SC DAIONA TRANS SERVICE SRL efectueaza transport interjudetean pe traseul

Borsa – Cluj Napoca si transport international.

1.2. Transportul feroviar

Calea ferata Valea Viseului – Borsa este o cale ferata de legatura in Romania. Aceasta

traverseaza judetul Maramures, pe valea raului Viseu. Calea ferată Valea Vișeului–Borșa este

cu linie simplă și neelectrificată. În martie 1997, tronsonul feroviar între Vișeu de Jos și Borșa

a fost închis pentru traficul de persoane. El a fost achiziționat de compania SC RG Holz

Company SRL și servește doar pentru transportul de marfă.

1.3. Transportul aerian

Accesul se poate realiza prin unul dintre cele doua aeroporturi de la Baia Mare sau de

la Cluj.

Aeroportul Baia Mare se afla la o distanta de 160 km de orasul Borsa si are zboruri

directe pe ruta Bucuresti, respectiv curse charter.

Aeroportul Cluj-Napoca este situat la 200 km de Borsa, acesta fiind deservit de mai

multe companii aeriene dinspre si catre o larga varietate de destinatii nationale si

internationale.

Din cele doua orase exista mai multe curse zilnice cu microbuze si autocare.

2.2. Dotari tehnico-edilitare

2.2.1. Infrastructura de alimentare cu apa potabila, evacuare si tratare a apei uzate

Infrastructura de alimentare cu apa potabila

In localitatea Borşa retelele de distributie a apei potabile sunt limitate, vechi cu

perioadă de exploatare depăsită de mult si deservesc doar populaţia din zona blocurilor şi din

zona conductei principale de aducţiune a apei, iar restul populatiei, exploateaza fantani, puturi

forate sau izvoare aflate in limita proprietatii, pentru satisfacerea necesarului de apa. Din

cauza vechimii conductelor sunt frecvente accidentele pe retea ceea ce conduce la intreruperi

in furnizarea apei potabile catre consumatori si la un procent foarte mare de pierderi. Totodata

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vi%C8%99eu_de_Jos


63

exista pericolul infestarii apei livrate cu diverse substante chimice sau agenti patogeni,

datorate infiltratiilor din mediu.

De asemenea nu exista suficienti hidranti de incendiu care sa poata fi folositi in cazul

unor incendii majore, iar gradul de contorizare al consumului de apa este destul de redus.

Totodata sistemul actual de distributie a apei nu permite sectionarea unor anumite zone, in caz

de avarie, din cauza vanelor vechi care nu mai pot fi folosite.

În prezent, aglomerarea Borşa dispune de 3 zone individuale de captari de alimentare

cu apă bruta individuale: Captare Fantana care alimenteaza cartierele:Complex turistic Borsa,

Poiana, Centrul Borsa si Cartier Gara; Captarea Balasana care alimenteaza cartierele: Baia

Borsa si Rotundu; Captarea Repedea care alimenteaza carteirul Repedea exclusiv.

Zona de captare Fântână este situată în apropierea Complexului Turistic Borsa. Pentru

apa din izvoarele montane subterane, există trei puţuri de captare. Calitatea apei este buna,

fiind necesara doar o tratare minimala inainte de distributie.

Infrastructura de evacuare si tratare a apei uzate

In localitatea Borşa exista un sistem centralizat de colectare a apelor uzate, care

deserveste un procent de aproximativ 8% din populaţia oraşului, restul de aproximativ 92%

din populaţie deversează apa uzată haotic, lucru care atentează la sănătatea publică si la

deteriorarea mediului inconjurator.

Rețeaua de canalizare nu acoperă toată suprafața locuită a orasului și este uzată fizic și

moral, ceea ce face ca multe conducte să fie înfundate sau sparte, iar subsolurile blocurilor să

fie inundate. Cele mai mari problemele se înregistrează la periferia orasului, unde lipsa rețelei

de canalizare conduce la apariția de focare de infecție și de infestare a pânzei freatice.

2.2.2.Reteaua de distributie a energiei electrice

Reţeaua de distribuţie a energiei electrice din oras deservește întreaga suprafață a

localității, fiind operată de compania privată SC F.F.E.E. Electrica Furnizare Tranilvania

Nord S.A. Conform datelor furnizate de compania electrica, numarul persoanelor fizice si

juridice racordate la reteaua electrica in anul 2015 este de 9.926 locuri de consum (persoane

fizice) si 433 persoane juridice (inclusiv iluminat public).

2.2.3. Reteaua de comunicatii

Infrastructura de telecomunicaţii de la nivelul localităţii este bine dezvoltată, în zonă

fiind disponibile toate reţelele de telefonie mobilă funcţionale în România (ORANGE,


64

VODAFONE, COSMOTE, RCS&RDS). Serviciile de telefonie fixă digitală sunt, de

asemenea, disponibile, prin operatorii TELEKOM, UPC, RCS&RDS, însă numărul de posturi

telefonice fixe a scăzut în ultimii ani, în favoarea telefoniei mobile. În ceea ce priveşte

internetul, operatorii privaţi (TELEKOM, UPC, RCS&RDS, etc.) asigură internet în bandă

largă, inclusiv pe terminale mobile, în sistemul 3G.

2.2.4. Unitati bancare

Sectorul serviciilor de intermedieri financiare şi asigurări este foarte bine dezvoltat,

prin prisma numărului ridicat de unităţi bancare existente în oraş: BCR – Banca Comerciala

Romana, BRD – Banca Romana de Dezvoltare, BCC - Banca Comercială Carpatica,

Raiffeisen Bank, CEC Bank, Banca Transilvania, Banca Cooperatista Tisa etc.

2.2.5. Unitati de politie, jandarmi si pompieri

În scopul asigurării ordinii şi liniştii publice, a prevenirii şi combaterii infracţiunilor, a

pazei bunurilor aparţinând domeniul public şi privat, la nivelul orasului Borsa funcţionează

următoarele instituţii publice:

- Poliţia orasului Borsa

- Poliţia Locala Borsa

- Detaşamentul de Jandarmi Borsa.

În ceea ce privește situația serviciilor publice pentru situații de urgență, la nivelul

orașului funcționează din anul 2013 Garda de interventie Nr. 2, in care isi desfasoara

activitatea pompierii, precum si paramedicii din cadrul S.M.U.R.D. De asemenea, in

apropierea Spitalului Orasanesc Borsa s-a amenajat o platforma, pentru aterizarea

elicopterelor S.M.U.R.D., in vederea reducerii timpilor de raspuns, in cazul urgentelor

medicale.

4.5 Activitatea economica

Situatia generala a intreprinderilor active din orasul Borsa

Avand in vedere ca orasul Borsa era o zona cu activitate preponderent miniera si asa

cum s-a intamplat in majoritatea zonelor monoindustriale, dezvoltarea economico-sociala a

fost afectata prin sistarea activitatii de baza, determinand probleme sociale precum cresterea

somajului, migratia populatiei de varsta tanara.


65

La ora actuala activitatea intreprinderilor este axata in principal pe comert cu ridicata

si cu amanuntul, repararea autovehiculelor si a motocicletelor. De asemenea despre

prelucrarea lemnului se poate spune ca exista o traditie a acestor locuri cu toate ca activitatea

a stat in umbra mineritului. Zona ofera oportunitati in aceasta privinta, insa cu toate acestea

societatile comerciale din acest domeniu se ocupa de o prelucrare primara a lemnului si nu se

produc bunuri finite cu o mare valoare adaugata.

Radiografia intreprinderilor active in orasul Borsa

Pe parcursul perioadei 2011 – 2015 numarul agentilor economici activi in orasul

Borsa a inregistrat o evolutie variata.

Tabel ....: Structura numarului de intreprinderi active pe domenii de activitate, categorii de

firme

NUMAR TOTAL DE INTREPRINDERI ACTIVE

An 2011 2012 2013 2014 2015

Domenii de activitate: 571 566 594 552 704

Agricultura 29 34 34 27 31

Industrie 234 228 258 264 295

Servicii 179 176 174 201 227

Comert 129 128 128 132 151

Categorii de firme 571 566 594 552 704

Microintreprinderi 524 526 532 490 631

Intreprinderi mici 46 39 61 60 68

Intreprinderi

mijlocii

1 0 1 2 5

Intreprinderi mari 0 0 0 0 0

In dinamica 2011/2014 numarul total al angajatilor a crescut cu aprox. 24.34%, cea

mai mare crestere a numarului de angajati fiind in domeniul agriculturii, crescand numarul de

aproape 5 ori, iar in anul 2015 a scazut numarul angajatilor cu 27.28%.De evidentiat ca

populatia ocupata reprezinta aproximativ 10% din total.


66

Tabel ...: Repartiția numărului total de angajați în întreprinderi active, pe domenii de

activitate

REPARTITIA NUMARULUI TOTAL DE ANGAJATI IN

INTREPRINDERI ACTIVE

An 2011 2012 2013 2014 2015

Domenii de activitate: 2030 2378 1852 2524 3112

Agricultura 22 20 25 105 118

Industrie 278 698 282 662 669

Constructii 64 121 173 141 602

Servicii 1441 1334 1222 1553 1291

Comert 225 205 150 423 432

Agricultura

Agricultura, ramura de traditie este practicata doar de subzistenta. In momentul de fata

suprafata agricola a orasului Borsa este de 14.181 ha.

Suprafata arabila cultivata este de 970 ha, iar principalele culturi sunt:

- Cultura de cartofi

- Legume (in principal ceapa, usturoi, radacinoase)

- Plante de nutret (lucerna pentru fan si iarba verde, trifoi pentru fan si iarba verde)

- Productia de fructe de la pomii fructiferi razleti care se afla pe raza localitatii

Cresterea animalelor, în orasul Borsa acopera nevoile proprii ale gospodariilor. În

aceasta zona cresterea animalelor este bine reprezentata datorita conditiilor prielnice pentru

aceasta activitate.

Astfel sectorul animalier pe ultimii cinci ani este desfasurat astfel:

2011 2012 2013 2014 2015

Bovine 4150 4200 4180 4118 4502

Ovine 4100 4200 4035 4050 6500

Caprine 420 435 450 550 600

Cabaline 690 650 600 513 485


67

Suine 2550 2450 2300 2500 1985

De asemenea numarul de angajati in agricultura a inregistrat o crestere semnificativa

in ultimii ani:

An 2011 2012 2013 2014 2015

Agricultura 22 20 25 105 104

Agricultura este practicata preponderent de gospodarii individuale aproximativ

10.580, existand doar 22 unitati cu personalitate juridica in anul 2015. Produsele vegetale si

animale sunt utilizate in scop intern gospodariilor, iar surplusul prin vanzare directa, ceea ce

face necesara promovarea unei agriculturi organizate, care sa beneficieze de tehnologii

moderne pentru cultura vegetala si cresterea animalelor si care sa valorifice potentialul local.

Industria

Orasul Borsa era o zona cu activitate preponderent miniera si asa cum s-a intamplat in

majoritatea zonelor monoindustriale, dezvoltarea economico-sociala a fost afectata prin

sistarea activitatii de baza.

In prezent sectorul industriei este foarte slab reprezentat, activitatea de baza in zona

fiind comertul si serviciile.

Activitatile industriale care se desfasoara in prezent sunt cele legate de:

Industria extractiva (miniera) – avand in vedere ca in anul 2006 se opreste

exploatarea de minereuri se trece la conservarea zonei si oprirea activitatii,

astfel ca activitatile ramase se refera la paza si protectia perimetrelor aferente

exploatarii miniere

Industria prelucratoare

o Prelucrarea lemnului

o Fabricarea fibrelor din sticla

o Imbutelierea apelor minerale - aceasta resursa este localizata în zonele

laterale a localitatii Borsa cum ar fi Vinisorul, Sehelbea, Birt, Prislop,

nu sunt exploatate decât în proportie de 2% tocmai pe fondul unei

infrastructuri precare la care accesul este foarte greoi.


68

o Fabricarea painii, fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de

patiserie

Produsele de panificatie realizate acopera atat nevoile locuitorilor orasului Borsa, cat

si a localitatilor invecinate.

Servicii

Serviciile reprezinta o activitate semnificativa in oras. Astfel in acest sector activeaza

firme de transport, telecomunicaţii, reparaţii electrocasnice, servicii de telefonie, televiziune

prin cablu şi internet, salubritate, cursuri de schi, închiriere echipament sportiv, croitorie,

frizerie, coafor, diverse.

Sectorul serviciilor este important pentru ocuparea forţei de muncă. Frumuseţea şi

varietatea cadrului natural, precum şi bogăţia elementelor cu caracter cultural (artistic,

arhitectural, etnografic şi istoric), existenţa Staţiunii Turistice conferă orasului Borsa un

potenţial turistic remarcabil cu servicii de cazare şi alte servicii turistice.

Comert

În Borsa se desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul (produse alimentare,

nealimentare, farmaceutice, diverse), printre cele mai importante unitati comerciale de

alimentatie publica prezente in oras se numara UNICARM, PENNYMARKET, PROFI.

Turismul si obiectivele turistice ale zonei

Zona care formeaza obiectul studiului este unitatea administrativ-teritoriala a

orasului Borsa, declarata prin H.G. 852/2008 si a Legii 526/2003, drept Stațiune Turistică de

interes local facand parte din zonele identificate pentru dezvoltarea domeniului schiabil și

practicarea altor sporturi de iarnã, cuprinse în cadrul Programului național de dezvoltare a

turismului "Schi în România". De asemenea, orașul Borșa este o zonă cu potențial turistic,

fiind cuprinsă în OUG nr. 142/2008, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului,

secțiunea VIII-a „Zone și resurse turistice”, în Anexa 1 ca unitate administrativ teritorială cu

resurse naturale foarte mari.

Localitatea Borşa, prin amplasarea ei la poalele vârfului Pietrosul Mare (2303 m), ofera

un bogat patrimoniu natural, cultural, istoric si etnografic, precum si resurse balneare cu

importante virtuti curative.


69

Din analiza potentialului natural si cultural, etnografic si istoric, reiese profilul turistic

complex al orasului Borsa:

Odihna si recreere

Sporturi de iarna

Trasee turistice

Tratamente balneare

Educatie ecologica

Vanatoare si pescuit

Traditii, datini si obiceiuri

Monumente istorice

Orasul Borsa prezintă un potențial de dezvoltare a activităților turistice, datorat

existentei a Parcului National Muntii Rodnei si Parcul Natural Muntii Maramuresului, precum

si a specificului montan care deține resurse turistice naturale și antropice. Turismul reprezintă

un deziderat pentru dezvoltarea sustenabilă viitoare a orașului Borsa și constituie o prioritate

pentru administrația publică locală.

Resurse turistice naturale si antropice

Resursele naturale sunt sau pot să devină atracţii puternice din punct de vedere turistic,

regiunea dispunând de un potenţial natural bogat, de exemplu mofetele, care sunt emanaţii

naturale de dioxid de carbon, însoţite întotdeauna de izvoare de apă minerală, folosite în

general în terapia băilor reumatice şi cardiace, care în combinaţie cu alte elemente de

tratament dau efecte pozitive şi în cazul altor afecţiuni.

Factorii tarapeutici reprezentativi ai zonei sunt daţi de apele minerale şi gazele

terapeutice mofetice. Valorificarea acestora este necesară datorită facilităţiilor pe care le

asigură, respectiv:

Gaze cu conţinut ridicat de CO2, mofetele - resursă naturală balneară deosebită şi rară,

utilizată în tratamente balneare doar în câteva staţiuni (Covasna – cea mai renumită,

Malnaş). Tratamentul mofetic înseamnă utilizarea unor amenajări constructive cu rol

terapeutic, în care se utilizează ca agent fizic CO2. Efectele terapeutice ale

tratamentului mofetic sunt cunoscute de mai multe secole.

Un alt factor terapeutic care poate fi valorificat este reprezentat de apele minerale,

care sunt extrem de utilizate în staţiunile balneare din ţară, atât în cura internă, cât şi în

cea externă. Pe teritoriul oraşului Borşa apare o linie aproape continuă de aproximativ


70

20 de izvoare, de regulă la contactul dintre cristalin şi eruptiv. Un alt zăcământ

important al oraşului Borşa este reprezentat de izvoare cu ape minerale carbogazoase,

sau conţinând fier, calciu, magneziu şi care sunt recomandate în tratamentul bolilor

cronice ale tubului digestiv şi în tratamentul bolilor renale, a nevrozelor astenice şi a

tulburărilor respiratorii.

Aspectul reliefului modelat în cea mai mare parte în roci cristaline reflectă puternic

structura geologică. Supranumiţi şi "Făgăraşul nordului", Munţii Rodnei prezintă o

configuraţie asimetrică cu văi abrupte şi scurte spre nord, lungi şi sălbatice spre sud, o creastă

principală lungă şi continuă orientată nord-vest, numeroase circuri glaciare, custuri și vârfuri

abrupte, semeţe. Toate aceste caracteristici conferă frumuseţe şi originalitate acestui masiv

montan deosebit de apreciat de către iubitorii de alpinism şi drumeţii montane.

Parcul National Muntii Rodnei - este al doilea parc national din tara, având o suprafață

de 47.177 ha din care 1287,5 ha pe teritoriul orasului Borsa. Importanta acestui parc se

datoreaza atat geologiei si geomorfologiei muntilor, cat si prezentei a numeroase specii de

fauna si flora, endemite si relicte glaciare. A fost organizat in anul 1990 atunci cand

Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului a emis Ordinul nr. 7 privind constituirea

unui numar de 13 parcuri nationale printre care si Parcul National Rodna. Acest ordin a

provocat o oarecare confuzie deoarece se refera doar la suprafetele de fond forestier din

parcurile nationale, nu si la suprafetele ce contin goluri alpine. Suprafata actuala este cea

stabilita in anul 2002 de catre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului.

In Parcul National Muntii Rodnei se afla cateva arii naturale de un interes deosebit:

Rezervațiile științifice din parc sunt:

Pietrosu Mare (3.547,6 ha);

Piatra Rea (291 ha);

Bila-Lala (1.318,27 ha);

Corongiș (614,9 ha).

Zona de protecție integrală mai

include o serie de arii declarate

rezervații naturale:

Rezervația mixtă „Peștera și

Izbucul Izvorul Albastru al Izei" (100

ha);


71

Rezervația speologică „Peștera Cobasel" (1 ha);

Rezervația mixtă „Izvoarele Mihăiesei" (61 ha);

Rezervația naturală Izvorul Bătrâna (0,5 ha);

Rezervația Valea Cormaia (50 ha);

Rezervația botanică „Poiana cu Narcise din Masivul Saca" (7,84 ha).

Resursele turistice existente in Parcul National Muntii Rodnei si in zona limitrofa

acestuia au determinat ca de-a lungul timpului in teritoriu sa se canalizeze numeroase fluxuri

turistice avand motivatii diferite. In prezent in arealul Muntilor Rodnei se desfasoara o serie

de forme de turism cu motivatii dintre cele mai diverse.

Conform clasificării Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN),

fondată în anul 1948, Parcul Naţional Munţii Rodnei este încadrat în categoria a II-a, parc

naţional - arie pentru conservarea ecosistemelor şi pentru recreere.

In anul 2007, parcul a fost desemnat SIT Natura 2000 (SCI - sit de importanţă comunitară şi

SPA - sit de importanţă avifaunistică) pe o suprafaţa de 47 975 ha (la suprafaţa sitului s-a

adăugat pe lângă cele 47177 ha şi căldarea glaciară Gagi din partea Estică, în suprafaţă de

1576 ha).

PNMR este o arie protejată importantă, contribuind la conservarea biodiversităţii

lanţului Carpatic, bogaţie inestimabilă la nivel European şi global, fapt subliniat şi de către

Convenţia Carpatica a cărei stat membru este şi România. Această convenţie semnată în 2007

reprezintă un parteneriat între 7 ţări carpatice: Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia,

Ucraina şi Ungaria şi promovează colaborarea între organizaţii guvernamentale şi

neguvernamentale, institute de specialitate, factori de decizie, organizaţii de specialitate,

experţi şi finanţatori internaţionali cu scopul de a proteja biodiversitatea unică a Carpaţilor şi

de a facilita dezvoltarea durabilă în zonă. Reprezentantul Romaniei este presedintele acestei

Conventii Carpatice, ales pentru o perioada de 4 ani.

In interiorul Parcului Natural Muntii Maramuresului exista, de asemenea, patru arii

naturale protejate declarate prin Legea nr. 5/2000, acestea fiind:

Stancariile Salhoi-Zambroslavile – 5 ha – categoria IV IUCV;

Cornu Nedeii - Ciungii Balasanii – 800 ha – categoria IV IUCV;

Varful Farcau - Lacul Vinderel – Varful Mihailecu – 100 ha – categoria IV IUCV;

Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu – 100 ha – categoria IV IUCV.

Aceste arii protejate sunt asimilate zonei de protectie integrala.


72

Zonarea interna a Parcului Natural Muntii Maramuresului este realizata tinand cont de

nevoia de conservare a biodiversitatii si peisajului dar si de dezvoltarea economica a zonei

prin activitati cu impact redus asupra mediului.

Zona de protectie integrala - 18.769 ha

La delimitarea zonelor de protectie integrala s-a avut in vedere necesitatea conservarii

unor esantioane reprezentative ale ecosistemelor din aceasta regiune biogeografica,

reprezentativitate data in principal de criteriul valorii diversitatii biologice a ecosistemelor.

Zona de management durabil - 79.585 ha

Face trecerea intre zonele de protectie integrala si zonele de dezvoltare durabila a

activitatilor umane.

Zona de dezvoltare durabila a activitatilor umane - 35.000 ha

Cuprinde intravilanul localitatilor din parc, suprafetele ocupate de caile de comunicatii

permanente (drumuri nationale, drumuri judetene, drumuri comunale, drumuri auto forestiere,

cai ferate, cai ferate forestiere cu

terasamentele aferente), pasunile

montane din afara zonei de protectie

integrala, precum si suprafetele din

extravilanul localitatilor care au suferit

modificari antropice prin desfasurarea de

activitati traditionale sau prin exploatarea

resurselor naturale neregenerabile,

indiferent daca sunt sau nu incluse in

circuitul agricol sau silvic.

Obiective turistice in Parcul Natural Muntii Maramuresului:

Stancariile Salhoi Zambroslavele

Localizare

Obiectivul este situat în localitatea Borşa, are suprafaţă de 1 ha.

Categorie

Rezervaţie naturală, categoria a III-a UICN

Scop

Scopul principal al ariei naturale protejate este cel de conservare a

diversităţii biologice.

Descriere


73

Rezervatia cuprinde stâncăriile Sâlhoi si două staţiuni cu populatie de lingurea -Cochlearia

pyrenaica var. borzaeana, situate pe malul drept al Văii Măguriţei caracterizata prin

bolovănişuri de calcare eocene provenite din stâncile din amonte.

Cornu Nedeii Ciungii Balasinei

Localizare

Rezervaţia este situată în localitatea Borşa şi are suprafaţa de 800 ha.

Categorie

Rezervaţie naturală, categoria a IV-a UICN

Scop

Rezervaţia faunistică Cornu Nedeii Ciungii Bălăsinei are ca scop protejarea populaţiilor de

cocoş de mesteacăn - Lyrurus tetrix.

Descriere

A fost înfiinţată în anul 1971 şi se află în administraţia Parcului Natural Munţii

Maramureşului.

Culmea montană a rezervaţiei este reprezentată printr-un substrat geologic variat (roci

cristaline, sedimentare şi eruptive), cu sectoare cu exocarst - ponoare, izvoare carstice - zona

Fântâna Stanchii, abrupturi calcaroase (Cearcănul, Stâna Sasului, Podul Cearcănului), căldări

glaciare (versantul nordic al Vf. Jupania).

Reţeaua hidrografică este tributară celor trei bazine hidrografice Tisa, Someş, Prut şi o

formează apele curgătoare Ţâşla, Bălăsâna, Şesuri,

Vâlcănescu, Haşmar. Vegetaţia rezervaţiei este

constituită 60% din păşuni de munte şi 40% păduri

de conifere şi jnepenişuri (Jupania, cel mai extins

din Carpaţi, Cornul Nedeii şi Cearcănul

Mestecăniş). Jnepenişurile constituie habitatul

cocoşului de mesteacăn. Fauna reprezintă un motiv

important pentru această arie naturală protejată.

Fauna corespunzătoare este constituită din: cocoş de munte - Tetrao urogallus, cocoş de

mesteacăn Lyrurus tetrix.

Bazinetul Baia Borşa este situat pe Valea Cisla, la poalele munţilor Toroiaga şi

Piciorul Caprei, fiind modelat în roci sedimentare paleogene (marne şi gresii), străpunse de

intruziuni de andezite de Arşiţa, cele mai noi roci magmatice ale masivului Toroiaga-Ţiganul.


74

Bazinetul Baia Borşa se leagă printr-un culoar depresionar în lungul V. Cisla, de depresiunea

Borşa.

Complexul turistic Borşa este un loc ideal de petrecere a vacanţelor atât vara (se pot

practica drumeţiile existând în acest sens poteci marcate) cât şi iarna stratul de zapadă

menţinându-se până primăvara. Există cateva pârtii de schii de

diferite grade de dificultate precum şi o trambulină naturală

(90 m) pe care se puteau efectua sărituri cu schiurile, dar din

lipsa intretinerii corespunzatoare trambulinele sunt momentan

inpracticabile. Instalațiile de transport pe cablu includ linii de

teleferic şi teleschii ce leagă staţiunea cu Vf. Runcu Știolului

(1611 m).

În afara pârtiilor pentru schiori de nivel avansat şi

mediu în staţiunea Borşa găsim pârtie halfpipe, ideală

pentru practicarea snowboardului. În staţiune se află prima

trambulină, natural amenajată,

de sărituri cu skiurile (90 m

înălţime), unică în Europa.

Sunt disponibile pentru închiriere clăpari, schiuri şi schibob-uri pe

tot parcursului sezonului.

Informaţii despre principalele pârtii din zonă:

Pârtia Grad de

dificultate

Lungime Transport

cablu

Nocturnă

Poiana Stiol mediu 1.980 m telescaun nu

Varful Stiol mediu 730 m teleski nu

Telegondola avansat 2.420 m telegondola -

în lucru

în lucru

Lângă stațiunea Borșa se află cartierul Baia Borșa unde se află o pârtie de nivel mediu,

cu o lungime de 400 m, dotată cu instalaţie nocturnă şi instalaţie de teleski.

Relief glaciar: Valea Lala cu circul glaciar Lala; Lacul Stiol; Valea Negoiescului cu

circul glaciar Negoiescu; Valea Putredu; Valea Bistricioarei; circul glaciar Buhăescu (cel mai


75

mare din Munții Rodnei care adăpostește Taurile Buhaescului); circul glaciar Izvorul Cailor;

circul glaciar Puzdrele; Valea Bila; Valea Bistricioarei.

Lacul Iezer este un lac glaciar. Este localizat în munţii Rodnei, sub vârful Pietrosul, la

o altitudine de 1.825 m. Are suprafaţa de 3450 mp, adâncimea maximă de 2,5 m şi lungimea

de 84 m. Face parte din rezervaţia naturală ˝Pietrosu Mare˝. Lângă lac se găseşte staţia

meteorologică „Pietrosu”.

Trasee turistice. Zona Borșa le oferă oaspeților dornici de drumeții, trasee montane

deosebit de pitorești către lacul Știol, Cascada Cailor sau diverse alte locații în masivul

Rodnei și în Munții Maramureșului.

Lista trasee in Muntii Rodnei, cu punct de plecare din Borsa:

TRASEUL: Complexul turistic Borsa – Saua Gărgălău, în judeţul Maramures

Acces la traseu: DN 18 oras Borsa - Staţiunea turistică Borsa Complex

Marcaj: Banda albastră

Timp de mers: 5 ore.

TRASEUL: Complexul turistic Borsa – Valea Fântânii – Saua Stiol – Pasul Prislop

(1416 m), în judeţul Maramures.

Acces la traseu: DN 18 oras Borsa - Staţiunea turistică Borsa Complex – Valea Fântâna

Marcaj: Triunghi rosu

Timp de mers: 4 ore

TRASEUL: Complexul turistic Borsa – Saua Buza Muntelui – Puzdrele – Saua

Paltinului (racord la traseul 1), în judeţul Maramures.

Acces la traseu: DN 18 oras Borsa - Staţiunea turistică Borsa Complex – Valea Fântâna

Marcaj: Punct albastru

Timp de mers: 6 ore

TRASEUL: Poiana Borsa – Valea Negoiescu – Puzdrele – Saua Galaţului (racord la

traseul 1), în judeţul Maramures.

Acces la traseu: DN 18 oras Borsa ( cartierul Poiana) Valea Negoescu

Marcaj: Triunghi albastru

Timp de mers: 6 ore

TRASEUL: Borsa-Pietroasa - Lacul Iezer -Vf. Pietrosu - Tarniţa la Cruce


76

Acces la traseu: DN 18 oras Borsa, Valea Pietroasa

Marcaj: Banda albastră

Timp de mers: 8 ore

TRASEUL: Complex turistic Borșa – Gura Fântânii – Buza Muntelui – Puzdre - Șaua

Laptelui

Acces la traseu: DN 18, oraş Borşa

Marcaj: Punct albastru

Timp de mers: 4-5 ore

Lista trasee turistice in Muntii Maramuresului:

TRASEUL: Sesuri (Bistriţa Aurie) - V. Fântânele - Cabana

Fântâna Stanchii - Dl. Bucăţii - V. Ţâşlei Baia Borşa);

Semn de marcaj şi culoarea: punct roşu;

Accesul la traseu: Şesuri se află pe DN 18 la 25 km de Complexul turistic Borşa şi 16 km de

Cârlibaba. Mina Burloaia se află la cca 9 km de Baia Borşa, pe V.

Ţâşlei;

Durata de parcurgere: 6-7 ore;

TRASEUL: Pasul Prislop - Cabana Fântâna Stanchii - Tarniţa

Bălăsinii - Măgura Cataramei - Şaua Gâliu;

Semn de marcaj şi culoarea: bandă roşie;

Accesul la traseu: Pasul Prislop se află la 13 km de Complexul

turistic Borşa şi la 28 km de Cârlibaba;

Durata de parcurgere: 7-8 ore

TRASEUL: Baia Borşa- V. Secu - Mina Gura Băii - Refugiul Lucăceasa - Mâcârlău (V.

Vaserului);

Semn de marcaj şi culoarea: triunghi roşu;

Accesul la traseu: Traseul începe din Baia Borşa, de la ramificaţia drumului spre Burloaia;

Durata de parcurgere: 7-8 ore;

Cascada Cailor este una dintre cele mai frumoase cascade din Romania, fiind cascada

naturală cea mai lungă din Europa, formată pe versantul nordic al Munţilor Rodnei, în


77

apropierea stațiunii turistice Borşa. Este situată în partea de NE a Munților Rodnei. Apa

adunată într-un circ glaciar se scurge peste un abrupt calcaros numit ˝Podul Cailor˝, în mai

multe trepte, rezultând cea mai mare cascadă din România. Se află la altitudinea de 1300 m

iar căderea de apă este de 90 metri. Cascada este accesibilă din mai multe direcții, dinspre

Borșa-Complex cu telescaunul, sau pe jos, sau dinspre zonele mai înalte ale Munților Rodnei.

Accesul spre cascadă este facil, fie pe jos de la baza carierei de piatra, pe o potecă, fie cu

telescaunul din Complexul Turistic Borşa. De la capătul superior al telescaunului se poate

ajunge la Cascada Cailor în circa 15 minute.

Biserica din lemn ce poartă hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” a fost

construită în anul 1700 și este decorată cu sculpturi în lemn și picturi pe lemn realizate în

1775. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: MM-II-m-A-

04527. Interiorul a fost pictat de către un artist necunoscut în 1775. Programul iconografic nu

este tipic pentru decorațiile murale descoperite de obicei în ținutul istoric al Maramureșului,

având în vedere că scenele descoperite acolo sunt izolate din punct de vedere tematic și nu

există nici o ordine logică între ele.

Monumentul de la "Preluca Tatarilor". Obeliscul este amplasat pe locul în care,

localnicii, în anul 1717 au obținut o importantă victorie asupra tătarilor invadatori.

Muzee. Din păcate pe teritoriul Borşei există un singur muzeu, şi acela situat excentric

(pe Bistriţa Aurie la confluenţa cu V. Vâlcănescu).

Muzeul Rădăcinilor - este situat în locuinţa permanentă a lui Ştefan Grec-Iepure, ce

expune nu doar rădăcini cu forme ciudate (papagali, vulturi, scorpioni, şerpi sau Fata Pădurii),

ci şi alte ciudăţenii: lămpi de mină, bani vechi, ouă de păsări, flori de mină, obiecte militare

din cele două războaie mondiale.

Pesteri. Peşterile de pe teritoriul oraşului Borşa sunt cunoscute în mare parte prin

rezultatele cercetărilor efectuate în ultimii 40 de ani de câteva cluburi de speologie: Flacăra

Iaşi, Clubul de Speologie « Emil Racoviţă » Bucureşti, Bucovina Suceava, Politehnica Cluj

Napoca şi Montana Baia Mare. Ele se dezvoltă în roci variate

(calcare eocene, calcare metamorfice, şisturi cristaline, cuarţite

metamorfice), cele formate în roci necarstificabile având o

geneză tectonică. Sunt în general cavităţi de mici dimensiuni,

cu excepţia avenului din Podul Cailor cu o adâncime explorată

de -106,3 m (cel mai adânc din judeţul Maramureş, singurul care depăşeşte denivelarea de

100 m). Dintre peşteri, cea mai lungă este peştera Vasile Bologa din Geamănu (120 m).

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Rodnei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Circ_glaciar


78

Unele peşteri prezintă importanţă ştiinţifică. Astfel peştera Cristalelor din Piatra Rea

are monocristale de calcit decimetrice, peştera din Piatra Băiţei (Baia Borşa) deşi e dezvoltată

în cuarţite metamorfice, are coralite carbonatice.

Unele dintre peşterile dezvoltate în roci metamorfice se află în « topul » peşterilor de

acest gen din România. Astfel Avenul nr. 1 din Streji este cel mai adânc aven în şisturi

cristaline din România (-17 m) şi pe locul 5 la dezvoltare (44,5 m). Avenul nr. 2 din Streji este

pe locul II la denivelare (-13,7 m), tot în şisturi cristaline, iar peştera din Piatra Băiţei (Baia

Borşa) pe locul 1 la dezvoltare între peşterile dezvoltate în cuarţite metamorfice (32 m).

În ceea ce priveşte vizitabilitatea, cea mai interesantă este peştera Vasile Bologa din

Geamănu, deşi accesul la peşteră e relativ dificil prin distanţa necesară de parcurs. Uşor

vizitabilă este peştera din Piatra Băiţei de la Baia Borşa. Ar merita de amenajat pentru vizitare

peştera Şura Cailor, situată în apropiere de Cascada Cailor. Amenajarea ar însemna doar

amenajarea unei scări cu balustrade (din lemn căci metalul se recuperează) la săritoarea de 4

m ce dă acces la etajul inferior.

În zona s-a pastrat o reţea de sărbători, de datini folclorice, de târguri ale meseriilor

evidenţiindu-se festivalurile datinilor de iarnă. În Borşa există multe astfel de festivaluri, în

luna iunie festivalul aşa numit “Sânzienele”, în luna iulie “Festivalul internațional de muzică

tradițională Titiana Mihali”, în luna august “Hora la Prislop”, în luna februarie “Sărbătorile

Zăpezii”.

La toate acestea se adaugă şi moştenirea etnofolclorică, istoricul acestor meleaguri,

tradiţiile, portul popular, acestea oferind multiple posibilităţi de atragere a vizitatorilor.

Dezvoltarea sectorului turistic presupune în primul rând inventarierea corectă a

resurselor deţinute, a elementelor definitorii pentru localitatea ori regiunea ce se doreşte a fi

promovată. În acest sens, importantă este şi opinia comunităţii locale vizavi de elementele

reprezentative pentru orasul Borsa ce pot constitui atracţii pentru potenţialii turişti.

Chestionând comunitatea locală – mediul de afaceri, instituţiile publice – cu privire la

elementele reprezentative ale orasului Borsa s-au remarcat, în primul rând, elemente ce ţin de

patrimoniul natural al localităţii. Astfel, primul obiectiv reprezentativ este considerat Cascada

cailor, urmat indeaproape de Muntii Rodnei si Lacurile glaciare.


79

În ciuda obiectivelor turistice existente în orasul Borsa, analizând datele statistice cu

privire la cererea şi oferta turistică din ultimii ani, putem afirma că sectorul turistic este

subdezvoltat. Desi numarul sosirilor şi înnoptărilor turistice stagneaza, in opinia comunitatii,

principala directie de dezvoltare este in turism.

Tipologia turismului desfasurat

Resursele turistice existente in Parcul National Muntii Rodnei si in zona limitrofa

acestuia au determinat ca de-a lungul timpului in teritoriu sa se canalizeze numeroase fluxuri

turistice avand motivatii diferite. In prezent in arealul Muntilor Rodnei, dar si pe teritoriul

orasului Borsa se desfasoara o serie de forme de turism cu motivatii dintre cele mai diverse.

Printre acestea se pot numara:

a) Turismul de recreere valorifica insusirile cadrului natural, astfel cei interesati pot sa

parcurga trasee montane de o frumusete inedita, sa observe flora bogata cu multe specii rare

sau endemice, sa se bucure de privelistea lacurilor si caldarilor glaciare, sa remarce elemente

de fauna deosebite. Acest tip de turism antreneaza in zona cel mai mare numar de persoane,

fiind practicat de toate categoriile de varsta, stabilind puntea intre om si natura, oferindu-i

acestuia posibilitatea de inlaturare a stresului cotidian, de regasire a simturilor umane.

Aici diversitatea florei, faunei si reliefului oferă turistilor informaţii inedite despre ceea

ce înseamnă frumos, totul părând a fi clădit anume spre a cuceri ochiul. Pe traseele turistice

din Munţii Rodnei, se întâlneste o străveche ocupaţie românească - păstoritul, care conferă

peisajului un specific aparte. Acest tip de turism antrenează în zonă cel mai mare număr de

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Cascada cailor Muntii Rodnei Lacurile glaciare

Partii de schi Complexul turistic

Traditii si obiceiuri

Elemente reprezentative- opinia comunitatii -

Elemente reprezentative


80

persoane, fiind practicat de toate categoriile de vârste, stabilind puntea între om si natură,

oferindu-i acestuia posibilitatea de înlăturare a stresului cotidian, de regăsire a simţurilor

umane.

b) Drumetia montana reprezinta una dintre formele de turism cele mai importante care se

desfasoara in Muntii Rodnei. Drumetia montana se desfasoara in special in zona inalta

(creasta principala sau cele secundare) sau pe traseele de acces catre aceasta. In prezent in

masiv exista mai multe trasee turistice marcate.

c) Turismul pentru practicarea sporturilor de iarna reprezinta una din principalele

forme de turism desfasurate in masiv in perioada hivernala. Astfel, statiunea turistica Borsa

(Complex Borsa) ofera conditii optime de desfasurare datorita existentei in zona a doua partii

de schi de dificultate medie si a doua instalatii de transport pe cablu care deservesc aceste

partii. De asemnenea exista cea mai mare trambulina naturala din Romania, care necesita

amenajari pentru a fi repusa in functiune.

d) Tranzitul turistic este de asemenea generat de existenta caiilor de

comunicatie, care face legatura intre unele dintre cele mai importante provincii ale tarii DN 18

intre Maramures si Bucovina.

e) Turismul rural-agroturismul a capatat o deosebita amploare in ultimii ani in tara noastra.

Zona Muntilor Rodnei intruneste conditii deosebite pentru desfasurarea acestei forme de

turism. Parfumul vechilor tradiţii din satele de munte transilvănene, conferă întregii zone un

aer si o poezie aparte. În pensiunile turistice existente se pot petrece vacanţe de neuitat,

deoarece aici meniurile tradiţionale si ospitalitatea gazdelor încântă totdeauna sufletul

călătorului de pretutindeni

f) Turismul de aventura este mai putin dezvoltat in aceasta zona si se manifesta, in

special, prin speoturism, alpinism, mountain-bike, dar se pot practica si alte sporturi precum

parapanta etc. Pesterile existente pot deveni atractii turistice pentru practicantii

speoturismului. Totusi, accesibilitatea dificila si lipsa de amenajari a acestora le fac

disponibile numai turistilor bine antrenati. Alpinismul este mai putin dezvoltat si se

desfasoara in special in zona varfului Pietrosu. Cicloturismul montan gaseste conditii bune de

desfasurare in aceasta zona. Pentru sarituri cu parapanta au fost identificate urmatoarele locuri

Vf. Pietrosul, Piatra Rea, Vf. Gargalau, Vf. Cormaia, Vf. Batrana si saua Gajei.

g)Turismul ecvestru - Programele se pot desfasuara prin parcurgerea calare pe drumuri

forestiere si pasune, pe parcursul mai multor zile, a unor zone de interes turistic deosebit.

Astfel, turistii pot admira frumusetea, Lacului Stiol Cascada Cailor, Pasul Prislop de

asemenea se ofera si alte servicii cum ar fi: pranz organizat la stani, observatii asupra faunei si


81

florei specifice Muntilor Rodnei. Grupurile de turisti vor fii insotite de ghizi autorizati de

Agentia Nationala pentru Turism, iar perioada optima de desfasurare este lunile iulie-august.

h)Turismul stiintific reprezinta o forma de turism cu potential deosebit de dezvoltare datorat,

in special, biodiversitatii deosebite a Parcului National Muntii Rodnei, cu precadere in

rezervatia stiintifica Pietrosul Mare si Piatra Rea.

i)Turismul pentru reuniuni si congrese este o forma de turism mai putin desfasurata datorita

lipsei dotarilor specifice pentru acesta.

j) Turismul cultural-religios. Zona Borșei are un patrimoniu cultural-istoric şi etno-folcloric

de mare valoare şi atractivitate turistică. Există un număr mare de valori de patrimoniu

cultural de interes internaţional şi naţional care s-au constituit ca valori ale Patrimoniului

Universal sub egida UNESCO (bisericile din lemn din Maramureș). Tezaurul etnografic şi

folcloric este de asemenea de mare originalitate şi viu - încă mai sunt comunităţi umane care

trăiesc cu respectarea tradiţiei în activitatea zilnică, fiind reprezentat prin: arhitectura specifică

satelor din provinciile istorice româneşti Transilvania – Maramureș; prelucrarea lemnului,

portul popular, arta decorării obiectelor de utilitate cotidiană; manifestări etnoculturale şi

religioase tradiţionale; comunităţi cu viaţă rurală tradiţională.

Aceste forme de turism trebuie susţinute de o capacitate de cazare corespunzătoare, se

impune rezolvarea problemelor legate de infrastructura de acces la obiectivele turistice,

infrastructură care este învechită şi insuficientă, lipsa spaţiilor de parcare dotate cu puncte de

informare şi promovare a obiectivului turistic cultural, lipsa amenajărilor în punctele pentru

biserici, monumente istorice şi mănăstiri.

k) Ecoturismul. Avantajul competitiv al zonei Borșa în comparaţie cu destinaţiile turistice

consacrate este acela al păstrării mediului natural nealterat de prezenţa şi activităţile omului.

Astfel, în cadrul rezervaţiilor naturale sunt specii de plante şi animale endemice sau

monumente ale naturii. De asemenea, zona Borșa încă mai păstrează mediul natural virgin,

exemplare de floră şi faună care în alte ţări au dispărut sau nu mai pot fi văzute decât în

captivitate. Valorificarea potenţialului existent în acest sens este susţinută de existenţa unui

cadru legal adecvat care prevede atât delimitarea parcurilor naturale şi naţionale, a ariilor

naturale protejate, cât şi condiţiile necesare instituirii administraţiei pentru zonele protejate, în

vederea iniţierii managementului acestora.

Principalele atracţii ecoturistice ale zonei Borșa sunt areale protejate, cu statut de

parcuri naţionale, parcuri naturale, rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii, rezervaţii

naturale.


82

Prin promovarea şi dezvoltarea durabilă a acestei forme de turism în zona Borșa, cu

potenţial natural preponderent ecoturistic, precum şi poziţionarea central europeană a

României, s-a realizat o premisă importantă de dezvoltare a ecoturismului şi de impunere ca o

destinaţie turistică competitivă pe această formă de turism.

l) Turismul balnear. Zona Borșa dispune de potenţial turistic bine structurat, complex şi de

calitate, în ce priveşte tratamentul balnear al diferitelor afecţiuni, prevenirea acestora, dar şi

pentru întreţinere: resursele de ape minerale; mofete; climat temperat continental, adecvat

pentru tratamentele terapeutice, incluzând arii cu un bioclimat tonic, sedativ; factori naturali

cu valoare terapeutică şi calitate fizico-chimică de cură similari sau superiori faţă de staţiuni

balneare consacrate pe plan mondial.

Zona Borșa are o tradiţie istorică în turismul balnear. Dezvoltarea extensivă a

segmentului de turism balnear până în 1989 a fost realizată atât în vederea practicării unui

turism de masă de tip social, pe plan intern, cât şi pentru turismul internaţional. Lipsa

investiţiilor în ultimii ani a făcut ca multe dintre amenajările/bazele de tratament să fie într-o

stare avansata de degradare. Promovarea unor capacități balneare adecvate necesită investiţii

semnificative pe termen lung care să aducă îmbunătăţiri substanţiale asupra infrastructurii şi

calităţii serviciilor turistice balneare.

Dezvoltarea turismului prin valorificarea potențialului natural – montan, a

ecoturismului, inclusiv a turismului balnear și cultural, este o prioritate de primă importanță

pentru valorificarea potențialului turistic al zonei Borșa.

Luând în considerare acest context, Borșa reprezintă un caz special, motiv pentru care

se impune a se derula programe viabile și a se găsi surse de finanțare interne și externe.

Structurile de primire turistica

Prin poziţia sa geografică, orasul Borșa dispune de potenţial turistic cu resurse naturale

de o mare diversitate şi armonios repartizate, care dau posibilitatea practicării întregii game de

forme de turism, de la cele clasice (montan, balnear, cultural) până la noutăţile de ultimă

cerere în oferta turismului rural, ecoturismului, turismului de aventură.

Turismul reprezintă un deziderat pentru dezvoltarea sustenabilă viitoare a orașului

Borsa și constituie o prioritate pentru administrația publică locală.

Pentru dezvoltarea sectorului turism, orașul Borșa are avantaje competitive care îi

oferă în acelaşi timp şi unicitate:

- varietatea formelor de relief şi dispunerea acestuia simetric şi în trepte;


83

- bogăţia resurselor de ape minerale si mofete

- climatul temperat continental cu faună şi floră unică;

- zone rurale care păstrează tradiţiile culturale locale în viaţa cotidiană.

- zona de tranzit intre Bucovina si Maramuresul istoric

-rezervatii naturale de mare interes

In tabelul urmator este prezentata situatia indicatorilor care caractezizeaza acest sector

in perioada 2011-2015.

Tabel: ... Situatia indicatorilor care caracterizeaza industria hoteliera din orasul

Borsa:

Denumire 2011 2012 2013 2014 2015

Unitati de cazare – (total)

numar

13 15 19 15 14

Hoteluri – numar 4 4 5 4 4

Moteluri – numar - - 1 1 1

Pensiuni turistice urbane –

numar

9 11 13 15 23

Locuri in unitati de cazare –

(total) numar

471 393 502 522 724

Locuri in hoteluri – numar 355 235 279 194 194

Locuri in moteluri – numar - - 41 41 41

Locuri in pensiuni turistice

urbane – numar

116 158 182 287 489

Total – locuri-zile 118261 147276 148624 190530 264260

Hoteluri – locuri-zile 73138 90740 84538 70810 70810

Moteluri – locuri-zile - - 8774 14965 14965

Pensiuni turistice urbane –

locuri-zile

45123 55451 55312 104755 178485

Sosiri – total - numar 6768 4400 5599 66685 92810

Sosiri in hoteluri – numar 5444 3261 3998 26307 28308

Sosiri in moteluri – numar - - 247 3270 5227

Sosiri in pensiuni turistice

urbane-numar

1324 1134 1354 37108 57275


84

Innoptari - total - numar 10358 6637 8902 100027 139215

Innoptari in hoteluri –

numar

8298 4443 6068 39460 45463

Innoptari in moteluri –

numar

- - 357 5241 7840

Innoptari in pensiuni

turistice urbane - numar

2060 2189 2477 55326 85912

Se poate observa că în intervalul 2011 – 2015 capacitatea de cazare a orasului Borsa a

înregistrat un trend crescător.

In orasul Borsa, functioneaza o singura agentie de turism specializata pe turism intern

si extern, precum si pe bilete de avion cu o experienta de peste 10 ani.

1

10

100

1000

10000

100000

2011 2012 2013 2014 2015

Unitati de cazare

Locuri in unitati de cazare

Sosiri

Innoptari

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

2011 2012 2013 2014 2015

Sosiri

Innoptari


85

Analiza circulatiei turistice

Deplasările în scop turistic au ca motivație principală accesul la localitățile si

obiectivele turistice, dar înseamnă si timp petrecut si parcurs în teritorii, spații si peisaje, pe

jos sau cu mijloace de locomoție. De aceea, deplasarea poate deveni o componentă

importantă, de agrement, a unui produs turistic, sau chiar o atracție turistică în sine, prin

mijloacele cu care se realizează transportul si prin frumusețea si atractivitatea teritoriului

parcurs. Ȋn acest scop, organizatorii de turism din țările cu turism puternic dezvoltat folosesc

in prezent mijloacele tradiționale (transport auto, aerian, feroviar si pe apa), îmbinate cu

mijloace adecvate agrementului turistic (hipo, transport pe cablu, minicare, biciclete, etc).

Transportul rutier realizat cu ajutorul autocarelor, microbuzelor sau autoturismelor

deține în general primul loc în desfăsurarea traficului turistic. Ȋn cazul formelor organizate de

turism se folosesc, în principal, autocarele si microbuzele.

Ȋn Borsa, mijloacele de transport rutier pentru turism sunt insuficiente si de calitate

medie.

Cresterea gradului de motorizare a populației a sporit posibilitatea deplasării

persoanelor cu precădere în turismul individual sau în grupuri restrânse.

Volumul si calitatea transportului rutier depind de densitatea, conectivitatea, structura,

dimensionarea, calitatea funcțională (inclusiv echiparea ei cu indicatoare, stații de benzină,

stații service, locuri de campare) si estetică a sistemului rutier, în teritoriul vizat. Orasul Borsa

are unele disfuncționalități ale acestuia, semnalate anterior.

Transportul feroviar este una din cele mai vechi forme de călătorie utilizate în turism

si un mod de transport agreat de actuala politica europeană de transport pentru diversele sale

atuuri, începând cu impactul redus asupra mediului. Din anul 1910 până după anul 2000,

Borşa era accesibilă pe calea ferată Vişeu de Jos-Borşa, ce făcea legătura cu magistrala

feroviară Salva-Vişeu de Jos-Sighetu Marmaţiei. Acum se execută transport cu maxi-taxi din

centrul localităţii Borşa la gara Vişeu de Jos, aproximatix la fiecare plecare şi sosire feroviară.

Argumente in favoarea dezvoltării turismului:

resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezintă unul dintre

sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung;

turismul reprezintă o piaţă sigură a forţei de muncă şi de redistribuire a celei

disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate;


86

pe plan social, turismul se manifestă ca un mijloc activ de educare şi ridicare a

nivelului de instruire şi civilizaţie a oamenilor, având un rol deosebit în

utilizarea timpului liber al populaţiei;

Sustinerea dezvoltarii economico-sociale directe si continue a comunitatii orasului

Borsa poate fi realizata concret prin punerea in valoare a enormului potential turistic al zonei,

prin implementarea unor proiecte majore de investitii vizand promovarea inovatoare a

ecoturismului, cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile, a protectiei mediului ambiant, a

principiilor dezvoltarii spatiale, si cu respectarea specificitatii traditiilor istorice, culturale si

etnografice.

4.6 Protectia mediului inconjurator

Factorii de mediu

Calitatea aerului

Aerul reprezintă factorul de mediu natural cu cele mai evidente şi mai importante

implicaţii asupra sănătăţii omului. Consecinţele aerului poluat asupra condiţiilor de viaţă sunt

multiple, de cele mai multe ori cu impact pe termen lung asupra sănătăţii populaţiei.

Dintre acestea enumerăm o parte din cele care vizează activităţile cotidiene: atmosfera

poluată crează disconfort prin imposibilitatea deschiderii ferestrelor şi aerisirii încăperilor, a

uscării rufelor în curte sau balcon, servirii mesei în curte, plimbărilor în aer liber, a jocului

copiilor etc.

Supravegherea calitatii aerului în ansamblu, în judetul Maramures, se realizeaza

sistematic prin masurari automate si indicative, efectuându-se determinari ale concentratiilor

poluantilor în aer si ale parametrilor meteo. În reteaua judeteana (care nu include zona Baia

Mare) se efectueaza analize ale calitatii precipitatiilor si pulberilor sedimentabile în 6 puncte.

Calitatea apelor

In cadrul retelei hidrografice din arealul administrativ de interes, locul cel mai

importanta este ocupat de raul Viseu. Afluentii acestuia in ordine cadastrala sunt:

Fantanelelor, Negoiescu, Repedea, Pietroasa, Hotarelor, la care se mai adauga Cercanelul si

Cisla.

Evolutia cantitativa si calitativa a apelor

Resursa de apa de suprafata in zona orasului Borsa are un stoc mediu anual, pe raul

Viseu in sectiunea statiei hidrometica Poiana Borsa de 117,18 milioane mc/an.


87

Gestionarea integrata a resurselor de apa se realizeaza prin activitatile cuprinse in

„Programul unitar de activitati de gospodarire a apelor” : monitoring, reglementare, indrumare

si control, inspectie, precum si prin alte activitati specifice consacrate metodologic.

Evolutia starii ecologice a corpului de apa “Viseu – Izvoare - cf. Vaser si afluenti” ,

reflecta impactul apelor uzate deversate ca urmare a activitatilor desfasurate in orasul

Borsa/Baia Borsa, oglindita in sectiunea din aval de oras (sectiunea Moisei) ce determina

starea intregului corp de apa. Din punct de vedere al starii chimice, corpul de apa se

incadreaza in stare buna. Obiectivele social-economice din zona genereaza un impact

semnificativ asupra calitatii corpului de ap, impact cu caracter permanent, direct si/sau difuz,

sunt constituite, in principal, de infrastructura miniera din zona Baia Borsa, prin aflentii raului

Cisla si de evacuarile de ape uzate provenite din sistemul hidroedilitar al localitatii Borsa.

Starea ecologica a corpului de apa Cisla: Cisla si afluentii este determinata de

elementele biologice care sunt puternic influentate de fondul natural specific zonei miniere

(Baia Borsa). Acest specific este reflectat si de starea chimica a corpului de apa, fiind incadrat

in starea proasta, determinate fiind valorile analizate/masurate la indicatorii cadmiu si plumb.

Impactul semnificativ asupra corpului de apa este realizat de obiectivele de infrastructura

miniera din zona Baia Borsa.

Calitatea solului

Probele de sol sunt prelevate într-o retea proprie, în care dispunerea în teren a

punctelor de prelevare a probelor este realizata astfel încât si permita obtinerea de informatii

asupra calitatii solului pe o suprafata cât mai întinsa din teritoriul judetului.

Rezultatele obtinute anterior releva concentratii semnificativ mai ridicate ale unor

metale grele în sol în zonele aflate, în timp, sub impactul direct al surselor de poluare,

comparativ cu alte zone monitorizate.


5. ANALIZA SWOT A ORASULUI BORSA

5.1 Delimitare conceptuala

Analiza SWOT este o metodă de planificare strategică utilizată pentru a evalua

punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările ce caracterizează şi influenţează

anumiţi factori din cadrul unui proiect sau organizaţii. Această planificare implică precizarea

obiectivului proiectului, precum şi identificarea aspectelor cheie interne şi externe, care sunt

favorabile şi nefavorabile pentru atingerea acestui obiectiv.

Primul pas în elaborarea Strategiei de dezvoltare a turismului orasului Borsa a fost

evaluarea situaţiei curente a orasului din perspectiva domeniilor cheie care a a permis analiza

în detaliu a tuturor aspectelor pozitive şi negative ale evoluţiei sale.

Orice comunitate trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce

priveşte dezvoltarea sa în viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate

administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse

preţioase. Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale

funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o

coordonare la nivel strategic.

5.2 Domenii de analiza

Resurse umane

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Populatia inregistreaza o usoara

crestere in anii 2005-2015

Echilibru constant intre numarul de

femei si de barbati

Rată redusă a şomajului în rândul

localnicilor

Reducerea numărului de șomeri din

2011 până în 2014

Deschiderea autoritatilor locale fata de

stimularea stabilirii tinerilor si

cresterea calitatii vietii

Personal calificat în prelucrarea

Forţa de muncă calificată în activităţile

economiei locale părăsesc oraşul, la fel ca

şi tinerii cu o educaţie superioară. În

majoritatea cazurilor, absolvenţii de

facultăţi nu se mai întorc în Borsa.

Pentru a completa lipsa de forţă de muncă

din industria productivă, se apelează la

persoane din mediul rural, adiacent

oraşului – fluctuații în forţa de muncă ce


89

lemnului

Personal calificat în agricultura si

zootehnie

Cadre didactice calificate

Cadre medicale calificate în domeniul

medico - sanitar: medicina umana

Cadre medicale calificate în domeniul

medico - sanitar: domeniul veterinar

Oameni ospitalieri, muncitori, deschisi,

cu spirit de concurenta

face naveta;

Nivelul salarial este scăzut în comparaţie

cu alte zone mai dezvoltate ale ţării;

Emigrarea sezonieră în ţări din UE;

Emigrările interne în oraşe mari, şi centre

regionale a persoanelor cu studii

superioare.

Slaba încadrare pe piaţa muncii a

persoanelor cu pregătire superioară.

Insuficienta locurilor de munca

OPORTUNITATI AMENINTARI

Crearea de centre de formare

profesională pentru adulţi şi tineret

Infiinţarea de Centre de Orientare

Şcolară şi Profesională

Gestionarea eficientă a pieţei muncii

Reîntoarcerea emigranţilor de lungă

durată cu mai multă experienţă şi

cunoştinţe de limbă străină

Training operaţional al funcţionarilor

publici, în gândire strategică.

Antreprenoriate noi bazate pe

competenţe locale tradiţionale

Formare profesională pentru angajaţii în

sectorul turismului.

Persistenţa trendului de migrare.

Migrarea populaţiei calificate şi

specializate către alte zone mai dezvoltate;

Lipsa persoanelor specializate în domeniul

atragerii şi administrării de fonduri

europene;

Lipsa motivării salariale a populaţiei

calificate şi specializate;

Creşterea infracţionalităţii din cauza

necalificării şi slabei utilizări a resurselor

umane în câmpul muncii.

Infrastructura de transport si dotarile tehnico-edilitare


Retea densa de drumuri publice

Orasul Borsa este străbătut de DN 18, un

drum naţional care leagă Maramuresul

de judetul Suceava

Cresterea numarului de constructii in

oras

Existenţa unei infrastructuri de

telecomunicaţii bine dezvoltată,

DN 18 se află într-o stare tehnică

mediocră şi necesită lucrări de reabilitare.

Doar 8% dintre străzile oraşului sunt

asfaltate, restul fiind pietruite sau de

pământ.

Starea fizică a străzilor din oraş este

nesatisfăcătoare şi generează numeroase

probleme locuitorilor.

Zona centrală are un trafic congestionat,

mai ales în perioada de vară, când


90

operatorii privaţi punând la dispoziţia

cetăţenilor servicii de telefonie fixă,

mobilă şi de internet la cele mai înalte

standarde de calitate.

În perioada 2008-2015, s-au derulat

lucrări de modernizare a străzilor din

zona centrală și a drumului comunal DC

8, care leaga centrul orasului de cartierul

Baia Borsa, inclusiv a traseelor pietonale

și pentru biciclete.

Infrastructura pentru serviciile de

situaţii de urgenţă care cuprinde

pompierii SMURD a fost reabilitata si

este dotata corespunzator.

traficulînregistrează valori ridicate.

Traficul rutier greu străbate centru

orasului

Infrastructura feroviară este foarte uzată,

iar traficul de călători a fost sistat.

Reţeaua de distribuţie a apei potabile și de

canalizare este uzată fizic și moral fiind

deficitară mai ales în zonele periferice.

Reţeaua de iluminat public necesită lucrări

de înlocuire a corpurilor de iluminat cu

unele ecologice, care să reducă consumul

de energie.

Vechimea şi uzura sistemului de

alimentare cu apă.


Modernizarea DN 18 Baia Mare -

Iacobeni poate spori gradul de

accesibilitate al localităţii;

Disponibilitatea fondurilor europene

pentru dezvoltarea infrastructurii

tehnico-edilitare

Posibile dificultăţi în asigurarea

cofinanţării unor proiecte majore de

reabilitare a infrastructurii şi reţelelor

edilitare;

Deprecierea infrastructurii din lipsa

resurselor financiare pentru întreţinere.

Activitatea economica


Numărul mare de microîntreprinderi

şi IMM-uri la nivel local

Numărul mare de firme ce activează în

sectorul comerţ şi turism

Resurse naturale care pot genera noi

activităţi economice: lemn, fructe de

pădure

Potenţial turistic exploatabil pe

întreaga perioadă a anului

Facilităţi fiscale pentru investitori prin

hotărâri ale consiliilor locale

Lipsa locurilor de muncă

Cultura antreprenorială slab dezvoltată

Dezvoltarea slabă a sectorului de

servicii şi agricultură

Slaba valorificare a parteneriatului

public – privat

Competitivitatea firmelor pe plan extern

este redusă

Lipsa unor centre mari de afaceri şi a

infrastructurii aferente

Migraţia forţei de muncă

Slabă dezvoltare economică

Declinul industriei miniere


91

Slabă promovare a zonei

Venituri scăzute ale populaţiei

Număr redus de IMM-uri active şi

profitabile

Lipsa de încredere a agenţilor economici

locali în capacitatea tinerilor


Potențialul de dezvoltare al unor

structuri de sprijinire a afacerilor de tip

cluster (de exemplu în domeniul

turismului)

Potențial turistic extrem de valoros

Utilizarea finanțărilor nerambursabile

prezente în România prin intermediul

diferitelor programe;

Dezvoltarea infrastructurii de afaceri

Atragerea de investitori straini prin

imbunatatirea imaginii orasului

Dezvoltarea de parteneriate publice-

private

Cresterea veniturilor populatiei din

agricultura

Schimbari ale legislatiei in domeniul

economic

Declin economic la nivel national,

european si mondial

Migrarea persoanelor cu nivel de

educatie si competenta ridicat in zone

mai bine dezvoltate economic

Slaba comunicare intre institutiile

publice si mediul de afaceri

Grad redus de asociere a IMM-urilor la

nivel local

Lipsa de interes a investitorilor străini

pentru mediul economic al orasului

Insuficienta folosire a oportunităţilor

acordate turismului

Ofertele de produse turistice ale

microregiunii nu sunt competitive şi nici

cunoscute la nivel internaţional

Scăderea nivelului de trai

Concurenţă din partea altor zone

industriale

Migrarea spre alte zone a tinerilor

Imbătrânirea forţei de muncă;

Slaba corelare dintre planurile de

dezvoltare din agricultură;

Imposibilitatea absorbţiei fondurilor

europene

Necorelarea politicilor macro-

economice cu realităţile şi nevoile

existente

Percepţia negativă, pesimistă asupra

zonei


92

Turismul


Pozitia geografica favorabila, Borsa

este situata intre cele doua parcuri:

Parcul National Muntii Rodnei si

Parcul Natural Maramuresului

Relief variat care determina prezenta

numeroaselor obiective turistice

naturale

Existenta unei vegetatii variate si a unei

faune bogate si diverse care are ca efect

dezvoltarea turismului profesional si

stiintific

Rezervații naturale si stiintifice

Existența diferitelor trasee turistice

Numeroase puncte de interes: Cascada

Cailor, cariera de piatră în zona

Complexului Turistic, vf. Pietrosul

Rodnei, Lacul Iezer, Lacul Știol,

cabana meteorologică și Puzdrele.

Posibilitatea de a practica sporturi de

iarnă

Pârtii de schii și instalații de transport

pe cablu

Posibilitatea de zbor cu parapanta

Potențial balnear și de tratament,

avand in vedere existenta mofetelor si a

apei minerale

Promovarea datinilor, obiceiurilor,

produselor specifice

Posibilități de pescuit și vânătoare

Spații de cazare

Zona de frontieră cu Ucraina

Acces înspre Bucovina și Bistrița

Promovarea insuficientă a potenţialului

turistic a Orașului Borșa

Inexistenţa unor plăcuţe explicative la

monumente, a unor ghiduri audio în mai

multe limbi

Inexistenta structurilor de cazare de 4 si 5

stele

Pregătire insuficientă privind

antreprenoriatul şi managementul turistic a

unor proprietari de pensiuni

Probleme legate de personalul din turism

(grad scăzut de instruire a personalului din

turism / lipsa personalului calificat)

Inexistenţa unei instituţii specializate

pentru formarea personalului în turism

Infrastructură turistica deficitară

Inexistenţa informaţiilor complete

integrate asupra obiectivelor / traseelor

turistice din oras în format digital / on-line

Măsurile pentru creşterea siguranţei

produsului turistic montan sunt încă în

faze incipiente (între direcţiile unde ar fi

nevoie de îmbunătăţiri menţionăm

amenajarea refugiilor montane, creşterea

eficienţei serviciilor Salvamont, instruirea

unui număr mai mare de de ghizi montani,

semnalizarea şi marcarea corespunzătoare

a tuturor traseelor montane)



93

Fructificarea superioară a unor nişe în

turism (sporturi extreme, ecoturism)

Extinderea domeniului schiabil în

Caldarea Puzdrele

Diversificarea serviciilor turistice /

dezvoltarea serviciilor de divertisment şi

agrement

Valorificarea gastronomiei locale

Fructificarea istoriei bogate a zonei

Promovarea legendelor şi a obiceiurilor

populare

Participarea la târguri de turism

naţionale şi internaţionale

Accesarea fondurilor structurale

disponibile în domeniul turismului

Existenţa parteneriatelor externe şi

interne de colaborare în domeniul

turismului

Creşterea ponderii turismului ilicit ca efect

al crizei economice

Instabilitate legislativă

Nepromovarea suficienta a zonei pentru

atragerea turistilor

Pierderea obiceiurilor și tradițiilor locale

Nerespectarea reglementărilor legale care

are ca rezultat afectarea mediului, a

zonelor protejate, a fondului silvic,

poluarea apelor

Lipsa unei strategii de dezvoltare turistica

5.3 Concluzii


94

6. CONSULTAREA PUBLICA A COMUNITATII

6.1 Procesul de consultare publica

Procesul de elaborare a strategiei a fost complex și a implicat utilizarea unei game

largi de instrumente metodologice, oferind posibilitatea identificării nevoilor de dezvoltare ale

orasului și ulterior, selectării domeniilor prioritare și tipurilor de intervenții pentru perioada

vizată de aceasta. Analizele, consultările publice derulate, implicarea proactivă a

administraţiei publice locale au generat idei şi opinii valoroase, pe baza cărora s-au conturat

elementele strategiei de dezvoltare a orasului Borsa pentru orizontul 2020.

Datele primare utilizate au fost obţinute în baza sondajelor de opinie, a dezbaterilor

publice şi a studiilor efectuate în rândul comunităţii locale. Grupurile ţintă abordate de aceste

studii au fost formate din reprezentanţi administraţiei publice locale, mediul de afaceri, agenti

de turism,instituţiile publice, elevii şi tinerii, organizaţiile nonguvernamentale precum si

cetatenii.

Principalele obiective ale acestor studii au fost identificarea principalelor probleme cu

care se confruntă comunitatea locală, identificarea principalelor resurse pe care se poate baza

dezvoltarea orasului Borsa şi principalele direcţii de dezvoltare si prioritizarea acţiunilor şi

proiectelor incluse pentru perioada la care face referire strategia. De asemenea, a fost evaluată

situaţia privitoare la proiectele în implementare sau aflate la stadiu de idee de la nivelul

administraţiilor publice locale. În cuprinsul documentului au fost redate o parte din rezultatele

acestor studii, fie făcându-se referire la acestea în text fie fiind prezentate grafic, într-o formă

distinctă.

Opiniile comunităţii au fost evaluate în funcţie de

frecvenţa de apariţie şi de importanţa pe care respondenţii

au asociat-o aspectelor analizate. În acest fel, a rezultat o

ierarhizare a problemelor, a necesităţilor de intervenţie, a

resurselor etc.

Acolo unde informaţiile au fost suficiente şi concludente, a fost evaluată şi

prioritizarea intervenţiilor sectoriale, în baza necesităţii de intervenţie şi a importanţei

problemelor, aşa cum a reieşit din consultările publice.


6.2 Observatii si concluzii in urma consultarii publice

Procesul de consultare publica din orasul Borsa a constat in distribuirea unui numar

de 500 chestionare urmărindu-se, pe de o parte, identificarea principalelor probleme cu care se

confruntă locuitorii, precum si avantaje şi oportunităţi pentru o viitoare dezvoltare economică,

socială, culturală, dar şi in domeniile sănatăţii, al educaţiei şi turismului.De asemenea au fost

organizate doua consultari publice pe domeniul dezvoltariI turismului.La aceste consultari au

participat entitati care desfasoara activitati turistice,asociatii si fundatii locale respectiv

cetateni interesati.In unanimitate acestia considera dezvoltatea turismului ca directia

principala de dezvoltare locala prin punerea in valoare apatrimoniului natural din cele doua

parcuri nationale.Totodata ca proiecte prioritare se considera a fi punerea in functiune a

telegondolei respectiv amenajarea unor terase de observare,fotografiere,filmare,aunui punct

salvamont si refugiu montan in zona punctului sosire telegondola.

Astfel prima intrebare a chestionarului se refera la principalele probleme existente in

oras. Astfel principala problema este reprezentata de starea drumurilor din oras, respectiv

lipsa asfaltului, urmata de starea tehnica a retelei de apa si insuficienta promovare si

dezvoltare a turismului. Intr-o proportie mai mica au fost identificate si alte lipsuri, care se pot

vedea in graficul urmator:

0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000

Starea infrastructurii rutiere

Echiparea tehnico-edilitara

Insuficienta dezvoltare a turismului

Lipsa locurilor de munca

Lipsa unei sosele de centura

Nefinalizarea telegondolei

Lipsa curateniei

Absenta spiritului civic

Lipsa reglementarilor urbanistice

Lipsa educatiei

Principalele probleme din oras

Principalele probleme din oras


96

In ceea ce priveste modalitatile/actiunile majore de diminuare a acestora, respondentii

au declarat urmatoarele:

La intrebarea numarul 3, respectiv care ar fi principalele proiecte/actiuni pe care le-ati

intreprinde in sensul imbunatatirii contextului socio-economic al orasului, majoritatea au

raspuns urmatoarele:

0 200 400 600 800 1000 1200

Promovarea turismului

Atragerea de investitori

Implicarea administratiei locale

Atragerea de fonduri europene

Modalitati de rezolvare a problemelor

Modalitati de rezolvare a problemelor

0 100 200 300 400 500 600 700

Lucrari de modernizarea a infrastructurii rutiere

Finalizarea telegondola si punct salvamont,puncte de observare, filmare, fotografiere si refugiu montan

Amenajarea Complexului Turistic

Extinderea/modernizarea retelei de apa si apa uzata

Extindere domeniu schiabil

Bazin de inot

Proiecte/actiuni

Proiecte/actiuni


97

Resursele existente in vederea dezvoltarii socio-economice in opinia comunitatii, sunt:

Conform respondentilor la sondaj, domeniile majore pentru dezvoltarea comunitatii pe

o scara de la 1 la 10 se prezinta astfel:

1 – prioritate minima

10 – prioritate maxima

0 100 200 300 400 500 600 700 800 900

Prelucrarea lemnului

Cresterea animalelor si colectarea fructelor de padure

Exploatare miniera

Turismul

Resurse existente

Resurse existente

0 2 4 6 8 10

Servicii publice …

Infrastructura si servicii de sanatate

Dezvoltarea capacitatii administrative

Dezvoltare urbana (spatii verzi si …

Dezvoltare economica

Mediu natural

Asistenta sociala

Invatamant si cultura

Dezvoltarea turismului

Infrastructura si echipare edilitara

Domenii majore pentru dezvoltarea comunitatii

Domenii majore pentru dezvoltarea comunitatii


98

Starea infrastructurii rutiere este una dintre problemele majore ale orasului Borsa,

afectând atât mediul de afaceri, cât şi populaţia per ansamblu. Nivelul ridicat de nemulţumire

al actorilor locali vis-à-vis de acest aspect este explicat prin gradul scăzut de modernizare a

străzilor asociate DN 18 pe teritoriul orasului.

Astfel, studiile realizate în rândul cetăţenilor au relevat faptul că reabilitarea

drumurilor publice este una dintre priorităţile orasului. Mai mult decât atât, este absolut

necesară şi extinderea reţelei stradale prin construirea unei şosele ocolitoare a oraşului.

Agenţii economici din orasul Borsa au fost consultaţi prin intermediul unui sondaj de

opinie care a vizat identificarea principalelor probleme cu care se confruntă mediul de afaceri

local, a principalelor obstacole ale dezvoltării economice locale şi a direcţiilor de dezvoltare a

orasului.

35%

28%

21%

16%

Principalele probleme ale mediului de afaceri

Fiscalitate ridicata

Birocratia

Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei

Lipsa personal calificat


99

Referitor la activităţile economice, din prisma mediului de afaceri local, cel mai mare

potenţial de dezvoltare în perioada următoare îl are comerţul. Afirmaţia este considerată

pertinentă având în vedere profitabilitatea mare raportată de firmele locale active în acest

domeniu şi faptul că în oras nu au pătruns încă marii retail-eri internaţionali.

*potential maxim = 100 puncte

0

10

20

30

40

50

60

70

Dezvoltarea turismului

Prelucrarea masei lemnoase

Valorificarea produselor

naturale

Agricultura

Principalele directii de dezvoltare

Principalele directii de dezvoltare

0 20 40 60 80 100

Industrie

Comert

Servicii

Constructii

Turism

Potential de dezvoltare

Potential de dezvoltare


Cele mai importante actiuni pentru stimularea dezvoltarii mediului socio-economic,

identificate de responenti sunt:

7. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA A ORASULUI BORSA

Planificarea strategică este un proces în mai multe etape, prin care comunitatea poate

să-şi creeze imaginea viitorului pornind de la condiţiile prezente şi îşi trasează căi de realizare

a acelui viitor. Strategia de dezvoltare locală trebuie fundamentată pe o analiză relevantă a

situaţiei socio-economice şi demografice existente. Această analiză a resurselor de care

dispune comunitatea relevă punctele tari şi punctele slabe ale comunităţii şi mediului ei,

oportunităţile de dezvoltare şi posibilele riscuri ce trebuie evitate.

Elementele strategiei de dezvoltare locală se fundamentează ținând cont de orientările

strategice privind politica de coeziune la nivel european și național, de prioritățile determinate

de Strategia Europa 2020, de prioritățile stabilite în Cadrul Strategic Comunitar pentru

perioada 2014 – 2020, precum și de planificarea strategică națională și regională

0102030405060708090

100

Consultarea populatiei in

realizarea investitiilor

Dezvoltarea domeniului

schiabil Puzdrele

Finalizarea telegondolei

Atragerea de fonduri

europene

Promovarea si dezvoltarea

turismului

Modernizarea strazilor

Actiuni


7.1 Obiectiv general

Strategia de dezvoltare durabila a orasului Borsa are ca obiectiv general imbunatatirea

continua a calitatii vietii, prin asigurarea bunastarii, protectiei mediului si sprijinirea

dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o

dezvoltare sustenabilă a orasului, capabila sa gestioneze resursele in mod eficient.

7.2 Obiective specifice

Obiectivele specifice sunt:

Stimularea dezvoltării competitive şi durabile a turismului la nivel local prin

valorificarea durabilă a patrimoniului natural si cultural, cu potenţial turistic şi crearea

modernizarea infrastructurii specifice de turism

Protejarea, dezvoltarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural

Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii locale

Creşterea eficienţei energetice cladirilor publice

Stimularea dezvoltării economiei şi a competitivităţii

Creșterea oportunităților de participare pe piața muncii, prin susținerea culturii

antreprenoriale, a societății informaționale și a inovării

Strategia de dezvoltare durabila a

orasului Borsa

Context european

Context regional

Context national


102

Dezvoltarea accesibilităţii şi calităţii serviciilor sociale şi medicale

Îmbunătățirea condițiilor infrastructurii educaționale pentru asigurarea premiselor

materiale necesare unui proces educațional la nivel european

Aceste obiective specifice vor fi implementate prin măsuri planificate şi promovate de

autoritatea administraţiei publice locale, în parteneriat cu diverşi actori (privaţi sau publici), în

scopul asigurării unei dezvoltări economice şi sociale sustenabile şi dinamice, prin utilizarea

eficientă a resurselor locale, pentru atingerea obiectivului general al strategiei.

7.3 Domeniile de interventie

Ca urmare a analizei diagnostic realizate la nivelul orasului Borsa pentru orizontul de

timp 2020 au fost identificate următoarele 5 domenii de interventie prioritare:

1. Îmbunătăţirea infrastructurii locale şi creşterea accesului la servicii publice de calitate

2. Dezvoltarea competitiva si durabila a turismului prin valorificarea patrimoniului

natural si cultural

3. Cresterea calitatii

4. Creșterea gradului de utilizare a tehnologiilor informației în mediul public și privat

5. Dezvoltarea capacității instituționale

În vederea atingerii obiectivelor strategice propuse, considerăm esenţială susţinerea

colectivă a strategiei din partea tuturor actorilor locali ai comunităţii orasului Borsa, precum şi

efortul comun în implementarea proiectelor de dezvoltare a orasului.

7.4 Planul de actiune

Pe baza analizei diagnostic realizate la nivelul orasului Borsa, a priorităților stabilite în

documentele de planificare strategică și programatice la nivel european și național, pentru

orizontul 2020 au fost identificate următoarele domenii prioritare, măsuri și acțiuni.

7.5 Proiecte si identificarea surselor de finantare

Strategia de dezvoltare se raportează la mediul existent prin analizele diagnostic

efectuate la nivel local, precum şi prin analizele documentelor strategice de nivel comunitar,

naţional, regional și corelarea rezultatelor analizelor cu datele statistice existente.


103

În urma analizelor, consultărilor publice organizate la nivelul orasului Borsa a fost

creionat profilul de actiune al orasului Borsa – totalitatea trăsăturilor locale care sunt

susceptibile a afecta în mod pozitiv sau negativ zona, influenţând pe termen lung dezvoltarea.

În cadrul fiecărui domeniu prioritar au fost identificate o serie de măsuri și acțiuni a fi

luate în vederea rezolvării problemelor identificate, care ulterior au generat intervenții /

proiecte de dezvoltare.

Pe baza analizei diagnostic realizate anterior şi a nevoilor de dezvoltare identificate au

fost identificate mai multe domenii prioritare, care prin corelare cu potenţialul de dezvoltare a

orasului au generat o serie de intervenții (proiecte de dezvoltare).

Proiectul nr. 1

Amenajarea domeniului schiabil, Zona Buza Dealului-Caldarea Puzdrelor si

finalizarea telegondolei

Descrierea proiectului

Orasul Borsa isi propune sa devina

polul turistic montan al nordului Romaniei.

In acest sens dezvoltarea unei infrastructuri

semnificative si a capacitatilor de cazare

devine o activitate permanenta.

Potentialul zonei trebuie utilizat in

favoarea cresterii atractivitatii. Pornind de

la aceste premise propunem schimbarea

încadrării zonei Căldarea Puzdrelor aflată în Parcul National Muntii Rodnei in

suprafata de aproximativ 200 ha din zona de protectie integrala in zona de

dezvoltare durabila. Aceasta ne va permite amenajarea unui domeniu schiabil de

aprox. 23 km pârtii cu instalatii de transport persoane pe cablu, situate la altitudini

de peste 1900m, fapt care va permite mentinerea zapezii pe o perioada mult mai

lunga.

Mentionam ca suprafata de teren

ocupata temporar pentru amenajarea

pârtiilor de schi este de aproximativ 76,32

ha.

Se propune dezvoltarea si extinderea

cantitativa si calitativa a domeniului schiabil

din statiunea turistica Borsa prin

amenajarea unei noi statiuni, cu potential

mare pentru dezvoltarea domeniului schiabil in zona Caldarea Puzdrelor, astfel:

extinderea cantitativa consta in amenajarea a unui numar de 16

pârtii de schi (propuse pentru includerea in zona de dezvoltare

durabila a PNMR) care sa atraga un numar cat mai mare de turisti

in statiune; pârtiile vor fi cu precadere de categorie usoara,

medie, avansati si vor fi echipate cu instalatii de transport cu cablu

moderne;

o extindere calitativa consta in dotarea partiilor de schi cu

instalatii de inzapezit artificial, masini de batut zapada si sisteme

de bileterie electronice.


104

Partiile de schi noi fac legatura cu partia existenta Buza Dealului.

Scopul proiectului

Valorificarea turismului în sprijinirea unei dezvoltări economice si sociale,

durabile şi echilibrată teritorial a localitatii Borsa din judetul Maramures potrivit

nevoilor şi resurselor specifice, cu accent pe diversificarea serviciilor turistice si

crearea structurii de agrement turistic astfel incat sa se asigure cresterea numarului

de turisti si a duratei sejurului acestora.

Scopul final al proiectului este de a se obtine un domeniu schiabil vast,

amenajat si echipat la nivel european.

Problema existenta

Orasul Borsa este o zonă cu potential turistic, fiind cuprinsă în OUG nr.

142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului, sectiunea VIII-a

„Zone si resurse turistice”, în Anexa 1 ca unitate administrativ teritorială cu resurse

naturale mari si foarte mari, turismul constituind o activitate economică prioritară,

iar investitiile pentru dezvoltarea acestei activităti vor fi orientate cu precădere spre

aceste zone. De aceea sectorul turistic este principala pârghie în dezvoltarea

orasului datorită resurselor existente dar insuficient exploatate si în contextul în

care economia locală este slab diversificată. Conform H.G. 852/2008 si a Legii

526/2003, orasul Borsa a fost declarat ca si Statiune turistica de interes local.

In ultimii ani, datorita partiilor de schi existente, zona a cunoscut o

dezvoltare semnificativa, in special in ceea ce priveste numarul si calitatea spatiilor

de cazare si de alimentatie publica. Interesul din ce in ce mai mare a turistilor din

centrele urbane mari din apropiere cat si interesul turistilor din alte tari pentru

aceasta zona explica preocuparea administratiei locale de a extinde domeniul

schiabil pentru dezvoltarea potentialului turistic.

Studii existente

Studiu de prefezabilitate

Posibile surse de finantare

Buget propriu

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice

Autoritatea Nationala pentru Turism

Fonduri nerambursabile

Alte surse de finantare

Proiectul nr. 2

Punct Salvamont, puncte de observare/filmare/fotografiere si refuigiu montan

in zona M-tii Rodnei Buza Dealului


Având în vedere capacitatea şi potenţialul turismului montan din orasul Borsa,

precum şi dezvoltarea capacităţii de cazare, numărul celor aflaţi la un moment dat

în areal montan prezintă o creştere exponenţială, drept urmare necesitatea

existenţei în mod permanent a formaţiilor de salvatori montani în zonele de

interes devine vitală.

Astfel Consiliul Local Borşa doreşte să consolideze potenţialul turistic ce va fi

generat de deschiderea Pârtiei Olimpice Borşa, prin diversificarea serviciilor

SALVAMONT.

Ne propunem realizarea unui:

- Punct salvamont

- Punctele de observare, filmare, fotografiere – Terasele BELVEDERE


105

- Refugiu montan

- amenajarea terenului – platoul belvedere - pentru accesul pietonal si

facilitarea accesului persoanelor cu handicap.

Scopul proiectului

Scopul proiectului este realizarea unui punct Salvamont, refugiu montan care sa

ofere adapost si prim-ajutor turistilor aflati in dificultate este esential, iar pentru

punerea in valoare a peisajului unic ce poate fi admirat de pe platoul de la sosirea

telegondolei se propune amenajarea a doua terase belvedere.

Din punct de vedere arhitectural a fost urmarită integrarea Punctului SALVAMONT

și a REFUGIULUI în peisajul natural și totodată posibilitatea ca turiștii să le poată

identifica ușor. Sistemul constructiv trebuie să fie unul simplu și ușor de executat

în condițiile dificile de la cota +1.650m. De asemenea este de dorit ca această

construcție să devina un model pentru structurile turistice din zonă, ținând cont de

situația eterogenă și disgrațioasă a acestora. Din aceste motive a fost ales stilul

tradițional ca formulă de exprimare arhitecturală, cu un sistem constructiv din

bârne din lemn, cu planșeu din lemn și șarpanta în 4 ape cu unghi mare de

înclinare, acoperită cu șindrilă din lemn.

Cele 2 PUNCTE DE OBSERVARE, FILMARE, FOTOGRAFIERE vor fi amplasate:

- nr.1 în punctul cel mai Nordic al platformei de lângă staţia de sosire a tele-

gondolei de la Pârtia Olimpică – Borşa, de unde va oferi o imagine panoramică atât

înspre Munţii Maramureşului cât şi spre Munţii Rodnei;

- nr.2 în imediata vecinătate a staţiei de sosire a tele-gondolei, de unde va oferi o

frumoasă panoramă către Munţii Maramureşului, către Oraşul Borşa şi vechea

pârtie de schi.Punctele de observare vor prelua limbajul formal al tufelor de

jneapăn care cresc în mod spontan pe amplament și vor fi constituite dintr-o

platformă circulară cu diametrul de 14m, protejată cu balustradă metalică,

bordată cu plachete informative.

Punctul de observare nr.1 este o stuctură mai amplă, terenul permițând ca sub

platforma terasei belvedere să fie amenajat un spațiu semiîngropat, în care se vor

putea desfășura activități educative și recreative.

Punctul de observare nr.2 este o structură îndrăzneață, concepută ca o consolă ce

se va desprinde din peisajul împădurit și va oferi o imagine atractivă, vizibilă din

pentru turiștii care vizitează stațiunea Borșa.

AMENAJAREA TERENULUI – PLATOUL BELVEDERE

Se vor urmări intervenții minime asupra cadrului natural, cu singura mențiune că

unul dintre obiectivele majore ale proiectului este accesibilitatea persoanelor cu

handicap.

Astfel că atât pensoanele cu handicap locomotor cât și familiile tinere cu copii mici

în carucior vor avea o cale de acces conformată astfel încât toate obiectivele să

poată fi ușor de vizitat.

Persoanele cu handicap auditiv vor avea acces în toate obiectivele la instalații care

vor furniza informații vizuale, iar persoanele cu handicap vizual vor avea ghidaj

directional pe toata lungimea traseului, mulaje ale reliefului munților Rodnei și

Maramureșului și aparatura care va furniza informații auditive.


106

Problema existenta

- necesitatea existenţei în mod permanent a formaţiilor de salvatori

montani în zonele de interes devine vitală

- este esential realizarea unui refugiu montan care sa ofere adapost si

prim-ajutor turistilor aflati in dificultate

Studii existente

Fisa de Proiect


Buget propriu



Perioada estimata de implementare

2014-2020

Proiectul nr. 3

Modernizarea,reabilitarea si extinderea sistemului de iluminat din orasul Borsa


In cadrul acestui proiect se va realiza o modernizare si reabilitare a sistemului

public de iluminat aducerea sistemului de iluminat la nivelul standerdelor

europene,respectiv extinderea sistemului de iluminat in zonele in care acesta

lipseste cu desavarsire.Acesta cupprinde:

- Iluminatul stradal rutier

- Iluminatul stradal pietonal

- Iluminatul ornamental(parcuri,zone pietonale)

- Iluminat architectural

- Iluminatul festiv(de sarbatori sau in preajma unor evenimente)

Scopul proiectului

Scopul proiectului este acela de modernizare,reabilitare si extindere sistemului

de iluminat public,urmarind realizarea urmatoarelor obiective care vor afecta

direct viata locuitorilor si bugetul local si anume:

- Modernizarea si eficientizarea sistemului de iluminat

- Ameliorarea securitatii,sigurantei si confortul cetatenilor pe timp de

noapte prin aducerea ilumminatului stradal la valorile cantitative si

calitative din prescriptile nationale si international

- Diminuarea cheltuielilor reale de functionare a sistemului de iluminat

public prin reducerea consumului de energie si a cheltuielilor pentru

mentinerea sistemului de iluminat

- Valorificarea potentialului nocturn al orasului,in special in zona centrala si

turistica

- Realizarea unui sistem de iluminat coerent la scara intregului oras.

Problema existenta

In prezent in multe zone din orasul Borsa se constata existenta unui iluminat

public neconform,fara a fi realizate nivele de iluminare recomandate de normele

europene,iar in unele zone se constata lipsa iluminatului public.

Studii existente

Studiu de fezabilitate


107


Buget propriu


Perioada estimata de

implementare

2014-2020

Proiectul nr. 4

Reabilitare, inlocuire sarpanta si refatadizare cladire existenta P+2E - scoala nr.9,

extindere P+2E, construire sala multifunctionala P+1, imprejmuire, racorduri

utilitati

Descrierea

proiectului

Acest proiect consta in reabilitarea cladirii existente a Scolii nr. 9, extinderea ei prin

construirea unui corp P+2E. Cladirea existenta, avand functiunea de Scoala

Generala (clasele V-VIII)nr. 9 este o constructie P+2E, edificata in anul 1980,

asupra careia se va interveni cu lucrari de reabilitare ce implica anveloparea

cladirii cu termoizolatie in vederea cresterii gradului de eficienta termica, refaceri

si inlocuiri de finisaje, tamplarii, copertine, scari si accese, inlocuirea sarpantei

existente si a sistemelor de colectare si evacuare a apelor pluviale. De asemenea,

lucrarile de interventie vor prevedea si minime recompartimentari interioare prin

desfiintarea sau construirea de pereti interiori in scopul reconfigurarii spatiale

sau a schimbarii de destinatie a unor spatii cu functiuni secundare.

Extinderea prevazuta va consta in construirea unui corp nou, in

prelungirea frontului fatadei principale a cladirii existente, in lungul Aleii

Tineretului, respectiv pe latura de sud-est a amplasamentului.

Cladirea va cuprinde 6 sali de clasa, avand fiecare o capacitate maxima de 30 de

elevi, putand adaposti astfel, un efectiv de maxim 180 de elevi, cat si dotarile

sanitare aferente.

Corpul nou va respecta regimul de inaltime al celui existent, inaltimea la cornisa,

limbajul arhitectural existent precum si normele impuse de NP010-97.

Dupa realizarea proiectului, scoala existenta + extinderea propusa vor

avea un numar total de 18 sali de clasa repartizate astfel: 12 sali de clasa in

scoala existenta + 6 sali noi de clasa in extinderea propusa. Salile de clasa sunt

dimensionate si proiectate astfel incat sa satisfaca spatiul necesar unui efectiv

maxim de 30 de elevi/ sala de clasa, din punct de vedere al normativelor

tehnice si sanitare in vigoare, la data elaborarii prezentei documentatii tehnice.

Sala multifunctionala propusa, va fi o cladire cu regimul de inaltime P+1E (sala

cu regim de inaltime P si spatii secundare cu regim de inaltime P+1E).

Sala propriu-zisa, avand ca destinatii posibile: cadru pentru serbari

scolare, festivitati de premiere, spectacole pentru elevi, evenimente cu public,

etc., a fost dimensionata pt un efectiv maxim de 100 de spectatori, fiind dotata

cu spatiu pentru public si spatiu destinat scenei. Spatiile secundare necesare

functionarii salii multifunctionale, includ grupuri sanitare dimensionate specific

pentru numarul de utilizatori, depozit de mobilier (scaune, mese), centrala


108

termica, oficiu pentru cadre didactice.

Scopul proiectului

Obiectiv general – îmbunătățirea calității infrastructurii de educație, a dotării școlilor

pentru asigurarea unui proces educațional la standarde europene și a creșterii

participării populației școlare și a adulților la procesul educațional.

Obiective specifice:

- Asigurarea unui proces educational la standarde europene;

- Permite accesul facil la educatie al elevilor, in special al celor cu dizabilitati ori

care provin din medii sociale defavorizate;

- Imbunatatirea infrastructurii de educatie a scolii;

- Cresterea capacitatii de scolarizare a acestei unitati din invatamant,

imbunatatindu-se astfel conditiile de acces la educatie a populatiei scolare din

aceea zona a orasul Borsa.

Problema existenta

Caracteristica actuala a terenului studiat este cea de teren partial ocupat de constructii

- Constructia existenta tip P+2E, avand ca destinatie Scoala Nr. 9, edificata in anul 1980

Dotarea actuală a unități de învățământ este neconformă și neadaptată societății

informaționale și societății cunoasterii, datorită finanțării insuficiente constante care nu

a produs investiții substanțiale necesare în dotarea ITC.

Limitări acute se resimt în asigurarea dotărilor necesare pentru buna desfasurare a

metodelor interactive de invăţare. Astfel, este necesară sa realizeze reabilitarea si

modernizarea cladirii existentea Scolii nr. 9 ( obiectul Documentatiei de avizare a

lucrarilor de interventii inclusa in prezenta documentatie), extinderea ei prin

construirea unui corp P+2E, si construirea unei cladiri noi care sa adaposteasca o sala

multifunctionala.

Studii existente

Proiect tehnic


Buget propriu



2014-2020

Proiectul nr. 5

Valorificarea resurselor naturale - gaze mofetice şi ape minerale în scop turistic –

Statiunea ecoturistica “Viața în mijlocul naturii”

Dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului natural - montan, a

ecoturismului, inclusiv a turismului balnear si cultural este o prioritate de prima

importanta pentru valorificarea potentialului turistic al orasului Borsa.


109


Factorii tarapeutici reprezentativi ai zonei sunt daţi de apele minerale şi gazele

terapeutice mofetice. Valorificarea

acestora este necesară datorită

facilităţiilor pe care le asigură,

respectiv:

Gaze cu conţinut ridicat de CO2, mofetele - resursă naturală balneară deosebită şi rară, utilizată în tratamente balneare doar în câteva staţiuni (Covasna – cea mai renumită, Malnaş). Tratamentul mofetic înseamnă utilizarea unor amenajări constructive cu rol terapeutic, în care se utilizează ca agent fizic CO2. Efectele terapeutice ale tratamentului mofetic sunt cunoscute de mai multe secole.

Un alt factor terapeutic care poate fi valorificat prin prezentul proiect este reprezentat de apele minerale, care sunt extrem de utilizate în staţiunile balneare din ţară, atât în cura internă, cât şi în cea externă. Pe teritoriul oraşului Borşa apare o linie aproape continuă de aproximativ 20 de izvoare, de regulă la contactul dintre cristalin şi eruptiv. Un alt zăcământ important al oraşului Borşa este reprezentat de izvoare cu ape minerale carbogazoase, sau conţinând fier, calciu, magneziu şi care sunt recomandate în tratamentul bolilor cronice ale tubului digestiv şi în tratamentul bolilor renale, a nevrozelor astenice şi a tulburărilor respiratorii.

Scopul proiectului

Scopul proiectului constă în valorificarea resurselor naturale existente în staţiunea

balneară Borşa prin crearea conditiilor pentru tratamente cu factori naturali de

cură, ape minerale si gaze mofetice în vederea asigurării unor servicii terapeutice

de o calitate superioară.Prin proiect se propune:

1. Creşterea numărului de turişti pe plan local şi regional cu 15% prin valorificarea resurselor naturale – gaze terapeutice şi ape minerale.

Datorită potenţialului natural valoros, regiunea dezvoltă tipul de turism balneoclimateric, existând numai la nivelul judeţului Maramureş 64 de ape minerale, dintre care aproximativ 20 sunt in Borşa conform Strategiei de Dezvoltare socio-economică 2009-2014. Circulaţia turistică din ultimii 5 ani arată că staţiuniile sunt frecventate îndeosebi de turişti veniţi la tratamente în procent de 30-33% pe plan local şi 23-32% pe plan regional. Din partea populaţiei vârstnice există o cerere tot mai ridicată faţă de staţiunile balneo-climaterice, al căror proprietăţi atrag inclusiv turiştii străini.

2. Asigurarea unor tratamente cu factori naturali 100%, beneficiarilor de servicii terapeutice, datorită valorificării resurselor naturale, varietate de factori care pot fi utilizaţi în tratamentul balnear.

3. Creşterea economică a regiunii cu minim 3%, transformând arealele cu competitivitate economică scazută în zone atractive şi benefice pentru turişti.

Îmbătrânirea populaţiei cu 20% conform „Cadrului regional Strategic de Dezvoltare 2007-2013 al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest Transilvania de Nord” va genera un interes sporit pentru turismul balnear, care va creşte ca procent din totalul turismului. Astfel creşterea turismului şi sporirea atractivităţii zonei cu 15% asigură o creştere în economiă regionala de cel puţin 3%.

4. Cresterea numarului unitatilor de cazare, prin construirea a doua hoteluri de 4 stele.

5. Creşterea gradului de ocupare a forţei de munca cu 3% prin realizarea investiţiei.


110

Realizarea proiectului va contribui la creşterea numărului de locuri de muncă, prin

angajarea de personal specializat, având în vedere numărul mare de personal de

care este nevoie. Dezvoltarea turismului are un mare rol în creşterea angajării

personalului, astfel că la nivelul ultimilor ani, 1,7% din populaţia ocupată a regiunii

lucreaza în turism.

Problema existenta

Necesitatea realizării acestui proiect rezultă din importanţa de valorificare socială

şi economică a turismului balnear neexploatat, care a devenit un segment major al

pieţei turistice spre care se centreaza importante mijloace materiale si umane cu

implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii, a prestarii unor servicii turistice si

medicale de o factura complexa si de un inalt nivel calitativ, chemate sa satisfaca

cerintele vitale ale omului modern, determinate de evolutia conditiilor de viata si

a starii de sanatate a populatiei.

Fundamentarea necesitatii si oportunitatii proiectului de dezvoltare turistica este

argumentata si de vechimea si traditia tratamentelor cu mofete si ape minerale,

un important punct de atractie turistica, cunoscuta inca din anii 80-90. Vechea

baza de tratament este inchisa deoarece nu mai corespunde cerintelor, dotarile si

cladirea sunt puternic degradate. Lipsa unei baze de tratament restrange

posibilitatile de valorificare a mofetelor si a apelor minerale si limiteaza oferta

turistica a statiunii.

Studii existente

Fisa de Proiect


Buget propriu






2014-2020

Proiectul nr. 6

Amenajarea și semnalizarea pe drumurile de acces,trasee turistice, a unor

izvoare minerale, pentru a le transforma în obiective de interes turistic


Una dintre principalele atractii pentru care

este renumita statiunea orasului Borsa o

reprezinta izvoarele minerale ce constituie

calea naturala de tratament pentru

numeroase afectiuni, printre care cele

digestive, ale glandelor anexe, ale aparatului

respirator, ale bolilor de nutritie si

metabolism. Pe teritoriul orasului Borsa exista 64 surse de apa minerala.

Dezvoltarea liniară a unei mari părţi a oraşului, face ca elementele de patrimoniu

natural şi cultural să fie distribuite eterogen în întreg teritoriul oraşului.

Semnalizarea obiectivelor istorice, memoriale, artistice şi chiar a celor balneare,

agregarea lor într-un sistem uşor de recunoscut şi de descifrat poate aduce,


111

alături de bine-cuvenita prezentare, punerea în valoare a întregii localităţi, ale

cărei repere au în prezent valoare doar pentru localnici.

Astfel propunem reabilitarea tradiţională a izvoarelor (recaptate în ştiubeie de

lemn, cu acoperiş de şindrilă) şi semnalizate corespunzător pe drumurile

principale de acces.

Scopul proiectului

Obiectivul general al proiectului consta in amenajarea si semnalizarea cailor de

acces a unor izvoare minerale, pentru a putea fi promovate ca atractii turistice, in

urma caruia, potenţialul turistic al staţiunii va creşte şi se va dezvolta prin

îmbinarea armonioasă a unor activităţi de agrement turistic cu procedurile de

tratament balnear, oferind astfel o gamă variată de posibilităţi de petrecere a

sejurului în orasul Borsa, pentru diferite segmente de vârstă.

Obiective specifice

1) creşterea gradului de accesibilitate a cetăţenilor la izvoarele minerale

2) revitalizarea, reabilitarea şi punerea în valoare a izvoarelor minerale

3) dezvoltarea turismului prin diversificarea ofertei turistice;

4) dezvoltarea economică durabilă;

5) regenerarea şi punerea în valoare a capitalului natural.

Problema existenta

Studiile apelor minerale din judeţul Maramureş, efectuate în anii 1977 şi 2006

arată că pe teritoriul Borşei se cunoşteau ( şi au fost cercetate şi analizate) 64 de

surse de ape minerale. Dintre acestea unele au dispărut între timp, datorită

viiturilor (232-Valea Rea şi 238 V. Ţâşla), unor construcţiil industriale - iazurile de

stocare a sterilului de flotaţie -236 -V. Colbul sau prin extinderea construcţiilor (la

gura V. Rele), sau prin tractarea lemnelor peste izvor (cel de pe afluentul drept al

V. Vâlcănescu. Nu toate sursele de ape minerale de pe teritoriul Borşei sunt

studiate (izvorul mineral din Bobeica de exemplu). De asemenea nu există date

despre forajele executate la Fântăna de alte intreprinderi decât cea abilitată

pentru aceasta. Este important de ştiut că peste 21 % dintre apele minerale din

judeţul Maramureş se dispun în UAT Borşa, acestea fiind o importantă resursă

naturală.

Studii existente

Fisa de Proiect


Buget propriu




2014-2020


112

Proiectul nr. 7

Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi urbane in zona Complex si Centru a

orasului Borsa, judetul Maramures.


Tinand cont de faptul ca dezvoltarea infrastructurii reprezinta o premisa esentiala pentru dezvoltarea economica si sociala, modernizarea strazilor propuse in cadrul proiectului va avea un rol determinant in procesul de dezvoltare durabila a Complexului turistic Borsa si in acelasi timp al orasului Borsa. Potentialul natural si asezarea geografica favorizeaza si creaza oportunitati pentru orasul Borsa, fiind o statiune turistica si balneoclimaterica, si care care odata cu asigurarea conditiilor optime de circulatie, statiunea ar putea fi pusa in valoare. Reabilitarea şi modernizarea străzilor urbane prevăzute a se realiza, vor contribui la fluidizarea traficului urban, reducerea timpului de transport, eliminarea blocajelor rutiere în punctele de acces către Complexul Turistic Borsa si zona de centru a orasului. Strazile analizate fac parte din domeniul public al orasului Borsa, judetul Maramures, iar administrarea acestor strazi este asigurata de catre Primaria orasului Borsa. Pe lângă situaţia existentă a infrastructurii rutiere, necesitatea şi valoarea adăugată a proiectului rezultă din faptul că, dezvoltarea socio–economică adusă zonei odată cu implementarea proiectului, incluzând crearea unei infrastructuri rutiere moderne, crearea de noi locuri de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de transport persoane şi marfă, creşterea veniturilor populaţiei angajate în perioada de exploatare a acestuia şi crearea unor funcţiuni şi servicii comerciale şi culturale specifice, vor limita şi apoi elimina, pe masura dezvoltării proiectului, orice influenţă negativă asupra calităţii vieţii şi a mediului ce ar putea apărea.

Scopul proiectului

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane in vederea stimularii dezvoltarii economice durabile pentru cresterea gradului de atractivitate, cresterea calitati vietii precum si reducerea timpului de transport si scaderea poluarii fonice si cu noxe. Scopul final al acestui proiect consta in regenerarea imaginii orasului Borsa, care va deveni astfel o statiune mai atractiva pentru invetitori si turisti.

Problema existenta

In prezent strazile au o platforma de 4.00 - 5.00 m, cu doua benzi de circulatie, cu santuri colmatate sau inexistente, fara o forma geometrica clara si o pata longitudinala care sa asigure conducerea apelor catre emisar. Strazile, prezinta imbracaminti rutiere rudimentare, alcatuite in general din impietruiri, balastrari si pamant, avand un aspect general degradat, datorita actiunii distructive a traficului rutier, a factorilor climaterici (lipsa dispozitivelor de colectare, dirijare si evacuare a apelor), a tasarii inegale cu ocazia pozarii sau repararii conductelor tehnico-edilitare in corpul strazii si datorita faptului ca nu s-au asigurat masuri de intretinere curenta si reparatii pe aceste trasee.

Studii existente

Fisa de Proiect


Buget propriu



113


Perioada estimata de

implementare

2014-2020

Proiectul nr. 8

Includerea peșterilor în circuite turistice și promovarea lor


Pornind de la rolul tot mai important al turismului în viaţa economică şi socială, internă şi internaţională, a creşterii exigenţelor turiştilor şi a preocupărilor specialiştilor în domeniu, are loc o intensificare a eforturilor de creare de noi produse, între acestea situându-se şi turismul speologic. Cele 46 de peşteri de pe teritoriul oraşului

Borşa sunt cunoscute în mare parte prin

rezultatele cercetărilor efectuate în ultimii 40 de ani de câteva cluburi de

speologie.

Cele mai interesante sunt: peştera Vasile Bologa din Geamănu, peştera din Piatra

Băiţei de la Baia Borşa, peştera Şura Cailor, situată în apropiere de Cascada Cailor.

Astfel prin proiect se propune amenajarea si includerea acestora in circuite

turistice.

Scopul proiectului

Scopul proiectului este dezvoltarea produselor turistice regionale şi crearea unei

oferte competitive pe piaţa nationala si internaţională, stimularea circulaţiei

turistice la obiectivele propuse spre amenajare si modernizarea infrastructurii de

acces în zonele în care vor fi amenajate peşterile.

Problema existenta

Referitor la starea actuală a turismului speologic, orasul Borsa dispune de un potenţial speologic deosebit, însă foarte slab valorificat, până în prezent. Din punct de vedere al atractivităţii peşterilor, prezintă o ofertă variată care constituie o soluţie pentru dezvoltarea turismului de nişă, reprezentând un factor important de promovare. În ceea ce priveşte vizitabilitatea, cea mai interesantă este peştera Vasile Bologa

din Geamănu, deşi accesul la peşteră e relativ dificil prin distanţa necesară de

parcurs. Uşor vizitabilă este peştera din Piatra Băiţei de la Baia Borşa. Astfel

propunem pentru amenajare si vizitare aceste pesteri, precum si peştera Şura

Cailor, situată în apropiere de cascada Cailor.

Studii existente

Fisa de Proiect


Buget propriu




2014-2020


114

Proiectul nr. 9

Amenajarea a 46 km de trasee turistice și refugii alpine


Statiunea Borsa este printre putinele

statiuni din nordul tarii si din cadrul

Carpatilor Orientali in care se poate

practica ecoturismul montan,

drumetiile, camparea cu cortul,

precum si alte activitati turistice noi,

cum ar fi urmarirea pasarilor,

tiroliana, paintball, etc. Orasul Borsa

se afla la limita dintre Parcul National

Muntii Rodnei si Parcul Natural

Muntii Maramuresului. Din cauza

acestui fapt multi turisti aleg sa vina

aici pentru a se relaxa, a admira

privelistile atat de pitoresti si pentru a respira aerul proaspat de munte.

Pentru valorificarea cât mai eficientă a bogatului patrimoniu turistic al acestei

zone unice, dezvoltarea activităţii turistice va respecta principiile dezvoltării

durabile, armonizarea activităţilor turistice în contextul dezvoltării economice

regionale şi locale fiind coroborate cu cerinţele legislaţiei privind protecţia

mediului.

Construirea unor Refugii Montane – construirea intr-o zona inalta, aflata in

perimetrul traseelor turistice montane, dar care sunt la distanta de structurile de

turism existente, amenajarea si dotarea acestora care sa corespunda cerintelor

unor Refugii Montane, cu scopul de a oferi adapost temporar impotriva

intemperiilor si riscurilor, montaniarzilor, turisti pasionati de drumetie in orice

sezon si practicantilor sporturilor de iarna

Amplasamentele propuse pentru realizarea investitiei cuprind urmatoarele trasee

turistice din orasul Borsa, judetul Maramures:

Borşa – Valea Pietroasa – Staţia Meteo Iezer – Vf. Pietrosu – Vf.

Rebra – Tarniţa la Cruce – Vf. Cormaia

Complex turistic Borşa – Cascada Izvorul Cailor – Şaua Ştiol –

Pasul Prislop

Complex turistic Borşa – Gura Fântânii – Buza Dealului – Puzdre –

Şaua Laptelui

Gura Negoescu – Valea Negoescu – Căldarea Glaciară Puzdrele –

Şaua Galaţului

Complex turistic Borşa – Poiana Runcu Ştiolului – Şaua Ştiol –

Şaua Gărgălău

Scopul proiectului

Obiectivul proiectului consta in dezvoltarea infrastructurii de vizitare si cresterea

circulatiei turistice in zona, ceea ce va asigura intensificarea activitatilor turistice

care pot genera o cerere crescuta pentru o gama larga de bunuri si servicii, inclusiv

bunuri si servicii care altfel nu ar fi fost produse sau prestate, precum si bunuri si

servicii furnizate de catre alte sectoare economice, precum cele de constructii,


115

transport, industria alimentara, industria usoara si artizanala. Totodata, va duce la

cresterea numarului de intreprinderi mici si mijlocii specifice si adiacente

sectorului turistic.

Obiective specifice

1) Amenajarea a 46 km de trasee turistice

2) crearea de oportunităţi de recreere prin practicarea ecoturismului şi a

altor forme de turism în scopul cunoasterii si protejarii valorilor naturale

ale parcului;

3) imbunataţirea infrastructurii de vizitare – marcaje de vară şi iarnă,

panouri informative;

4) amenajarea locurilor de popas – banci, măsuţe;

5) amenajarea locurilor de joacă pentru copii – leagăne ;

6) informarea publicului şi imbunătățirea atitudinii comunităților locale, a

vizitatorilor şi a factorilor de decizie prin informare, conştientizare şi

consultare față de valorile din perimetrul parcului si de bogăția tradițiilor

şi moştenirea cultural‐istorică a zonei adiacente;

Problema existenta

- marcajele turistice lipsesc sau sunt insuficiente - refugii alpine insuficiente

Studii existente

Fisa de Proiect


Buget propriu




2014-2020

Proiectul nr. 10

Amenajare a 76.5 km de trasee off-road


Sectorul turistic este principala pârghie în dezvoltarea zonei, datorită resurselor

existente – balnear, cultural, montan, religios, etc prin urmare pentru a răspunde

interesului tot mai ridicat al populaţiei faţă de turism, al căror proprietăţi atrag

inclusiv turişti străini, se urmăreşte naşterea unor activităţi variate care să permită

creşterea durabilităţii ambientale şi economice ale activităţilor turistice.

Pentru a asigura continua creştere a numărului de turişti, pe lângă multiple

posibilităţi de atragere a vizitatorilor, precum moştenirea etnofolclorică, istoricul

acestor meleaguri, tradiţiile, portul popular şi toate celelalte obiective turistice ale

zonei, se urmăreşte amenajarea unui traseu off-road pentru organizarea de

concursuri si cresterea actractivitatii zonei.

Scopul proiectului

Obiectiv general – amenajarea unor trasee off-road in lungime de aproximativ 76,5

km pentru creșterea atractivității zonei și diversificarea serviciilor turistice în

scopul creșterii numărului turiștilor și a duratei sejurului

Obiective specifice:

Creșterea numărului de turiști

Promovarea zonei prin organizarea de concursuri


116

Dezvoltarea economică a orașului

Traseul propus spre amenajare porneste din zonele:

o Betij – Vaser – Sarata – Balasina – Tarnița Bălăsinei. Lungime

aprox 40 km

o Valea Fătului – Novăţ. Lungime 13,5 km

o Baia Borsa – Măgura. Lungime 23 km

TOTAL 76,5 km

Problema existenta

- In prezent nu exista trasee off-road amenajate pentru organizarea de concursuri

Studii existente

Fisa de Proiect


Buget propriu




2014-2020

Proiectul nr. 11

Amenajarea minei în scop turistic


Avand in vedere istoria privind activitatile de

exploatare miniere din zona Borsei, se doreste

exploatarea acestui produs turistic si

imbunatatirea relatiilor dintre statele membre

prin schimbul de experienta privind turismul

transnational in domeniul turismului industrial.

Acum, in zilele noastre, dupa ce toate minele s-

au inchis din pricina nerentabilitatii lor, dorim sa cream in zona un muzeu care sa

cuprinda toata istoria acestui oras minier, Borsa, transformat in statiune turistica.

Avand in vedere numarul mare de turisti romani si straini care viziteaza orasul

Borsa in fiecare an, putem profita de trecutul minier al orasului pentru a amenaja

o zona de vizitare cu utilaje, transportoare, unelte, folosite dea lungul vremii in

cadrul expoatarii Baia Borsa. Promovarea acestui produs turistic are rolul de a

creste interesul pentru statiunea Borsa, si de a oferi turistilor care ajung in acesta

regiune ceva unic in Romania, un lucru cu care Borsa sa iasa in evidenta pe harta

turismului European, iar acest lucru se poate realiza prin promovarea turismului

industrial.

Scopul proiectului

Scopul proiectului are rolul de a “resuscita” economia orasului, aflata in

momentul de fata in declin si crearea de noi locuri de munca in vederea scaderii

ratei somajului si aducerea de noi investitori in zona.

Obiective specifice

1) Crearea unui traseu turistic care să facă legătura cu zona Vaser (Vișeu de Sus) 2) Valorificarea durabilă a minei, prin amenajarea ei ca obiectiv speoturistic


117

(orizontul Colbu +1050, galeriile Turceşti, galeria Bartolomeu, etc

3) facilitarea reamenajării unei părţi din construcţiile de la suprafaţa minelor în

vederea transformării acestora în spatiu de vizitare, asigurându-se utilităţile

corespunzătoare (energie electrică, apă curentă, canalizare, alimentare cu gaze,

acolo unde sunt condiţii), în vederea atragerii de turisti;

4) publicitate privind oportunităţile identificate pentru atragerea de noi

întreprinzători şi pentru dezvoltarea agenţilor economici din zona;

5) promovarea regiunii în ţară si starinatate

Problema existenta

Avand in vedere ca orasul Borsa era o zona cu activitate preponderent miniera si

asa cum s-a intamplat in majoritatea zoelor monoindustriale, dezvoltarea

economico-sociala a fost afectata prin sistarea activitatii de baza.

Astfel principalele probleme sunt:

- Lipsa promovării imaginii zonei in ţară şi in străinătate

- Oferta de servicii se afla sub nivelul cererii

- Scaderea capacităţii de atragere/menţinere de capital a oraşului

- Mentinerea sau scăderea numărului de turişti şi a duratei de sejur

- Mentinerea sau scăderea veniturilor directe din turism

- Scăderea nivelului de trai al locuitorilor

Studii existente

Fisa de Proiect


Buget propriu




2014-2020

Proiectul nr. 12

Amenajarea unor zone de picnic si camping


Se doreste crearea conditiilor necesare activitatilor de picnic prin introducerea de

zone exclusive pentru facut foc, crearea unei infrastructuri necesare (banci, mese,

toalete ecologice, cosuri de gunoi),

astfel incat sa se elimine riscul

producerii de incendii si asigurarea

sanatatii turistilor, dar si un cadru

civilizat si modern pentru activitatile

de picnic.

Amenajarea a 3 zone de picnic in

orasul Borsa astfel:

- Zona Prislop – suprafata: 82 ari, 35 locuri de picnic cu o capacitate de

280 persoane si 32 locuri de parcare

- Zona Viseut-Hait - suprafata: 27 ari, 22 locuri picnic, cu o capacitate

de 176 persoane, 22 locuri de parcare

- Zona Putredu – suprafata: 45 ari, 24 locuri de picnic cu o capacitate

de 192 de persoane si 25 locuri parcare

Acest proiect isi propune sa respecte cat mai mult omul si problemele sale, sa

respecte natura si sa contribuie la imbunatatirea calitatii mediului, sa fie in


118

concordanta cu obiectivele generale ale Programului de imbunatatire a calitatii

mediului.

Scopul proiectului

Obiectivul general il reprezinta realizarea unei structuri de recreere in orasul

Borsa, prin dezvoltarea infrastructurii de agrement si a utilitatilor aferente in

vederea cresterii numarului localnicilor care utilizeaza acesta structura pentru

petrecerea timpului liber.

Obiective specifice

- Cresterea spatiilor de petrecere a timpului liber

- Cresterea atractivitatii zonei

Problema existenta

In weekend-uri aceste zone sunt foarte frecventate de localnici si turisti iesiti sa se

relaxeze. Exista o traditie in a se realiza vetre de foc pe suprafata inierbata sau

chiar in padure. Pe intreaga suprafata studiata se constata o lipsa a mobilierului

urban. De asemenea aleile sunt inexistente si se remarca o lipsa totala a spatiilor

de joaca.

De asemenea aceste zone sunt afectate de deseurile menajere si de lipsa

toaletelor.

Studii existente

Fisa de Proiect


Buget propriu




2014-2020

Proiectul nr. 13

Creare baza sportiva Baile Borsa, judetul Maramures.


Prin crearea investitiei

propuse si anume crearea

unei structuri de agrement

pentru diversificarea

serviciilor turistice si

cresterea standardelor de

calitate, ne bazam pe

potentialul oferit de orasul

Borsa in ceea ce priveste

turismul montan si nu

numai, precum si pe

preferintele turistilor pentru experientele autentice, serviciile discrete si de

calitate, care vor face din acest complex una din locatiile preferate pentru

evadare/relaxare ale turistilor veniti in zona avand in vedere ca este necesară o

varietate de atracţii care poate oferi mai multe oportunităţi de petrecere a

timpului liber.


119

Construirea bazei sportive reprezinta o oportunitate pentru populatia orasului

Borsa, dar si a celei din localitatile invecinate, deoarece la nivel zonal nu exista o

asemenea investitie, cu spatii destinate agrementului si recreerii. Singurul spatiu

unde se pot desfasura activitati sportive este terenul de sport aflat in subordinea

Grupului Scolar, dar care are o suprafata foarte mica, comparativ numarului de

tineri dornici de a practica diferite sporturi.

Executarea bazei sportive consta in:

- agrement: teren fotbal, teren basket, teren volei, pista atletism,

teren tenis, teren minifotbal;

- cladiri: centru administrativ, grupuri sanitare;

- amenajari exterioare: alei pietonale, parcari.

Scopul proiectului

Scopul proiectului consta in crearea unei baze sportive si de agrement turistic, in

scopul imbunatatirii conditiilor de intretinere a starii de sanatate si a petrecerii

timpului liber a cetatenilor din orasul Borsa si din imprejurimi, a cresterii

numarului de turisti si a duratei sejurului acestora si crearea de noi locuri de

munca.

Baza sportivă poate contribui la dezvoltarea atracţiei turistice a localităţii, prin

interconectarea activităţilor recreative care se vor desfăşura la baza sportivă cu

turismul, insă scopul final este acela de a atrage cât mai mulţi localnici în mişcarea

sportivă locala şi revigorarea activităţii sportive.

Problema existenta

Singurele spatii unde se pot desfasura activitati sportive ar fi terenul de sport aflat

in subordinea Grupului Scolar, dar care are o suprafata foarte mica, comparativ cu

numarul de persoane dornice de a practica diferite sporturi, si baza sportiva, care

cuprinde un teren de fotbal, aflata in proprietatea Primariei Borsa, dar care se afla

intr-o stare deplorabila.

Baza sportiva la standardele europene nu exista in orasul Borsa si nici in

localitatile invecinate. Cea mai apropiata baza sportiva care indeplineste

standardele europene este in orasul Baia Mare la aprox. 150 km.

Studii existente

Fisa de Proiect


Buget propriu






2014-2020

7.6 Contribuţia la obiectivele orizontale


120

Egalitatea de şanse. Acest obiectiv orizontal presupune a nu se realiza nicio

deosebire, restricţie sau preferinţă, indiferent de: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie,

categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică

necontagioasă, infectare HIV, etc.

Strategia de dezvoltare durabila a orasului Borsa pentru perioada 2014-2020

respectă, prin intervenţiile propuse, egalitatea de şanse a locuitorilor orasului. Prin

implementarea strategiei se va asigura accesul persoanelor cu dizabilităţi în toate instituţiile

publice, va creşte coeziunea socială şi se vor îmbunătăţi serviciile sociale pentru populaţia

defavorizată.

Unul dintre proiectele strategiei se referă la înfiinţarea de piste pentru biciclete,

facilitându-se astfel utilizarea şi a altor mijloace de transport în afara autoturismelor. De

asemenea, prin extinderea infrastructurii rutiere şi tehnico-edilitare se asigură accesul întregii

populaţii din Borsa la servicii de calitate. Mai mult decât atât, prin introducerea unor noi rute

de transport în comun acolo unde nu există în prezent se previne izolarea unor grupuri de

locuitori.

Dezvoltarea durabilă este un alt obiectiv orizontal important în comunitatea

europeană, având trei dimensiuni principale – ecologică, economică şi socială.

Strategia de dezvoltare durabila a orasului Borsa pentru perioada 2014-2020

respectă în planul de acţiune principiile dezvoltării durabile. În primul rând strategia de

dezvoltare propune extinderea şi dezvoltarea serviciilor de colectare şi transport al deşeurilor,

modernizarea sistemului de epurare a apelor uzate şi susţinerea reducerii consumului de

energie, toate acestea ducând la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din oras. Reducerea

nivelului de poluare din Borsa se va produce şi ca urmare a unor acţiuni din cadrul altor

secţiuni ale strategiei. Spre exemplu, prin îmbunătăţirea infrastructurii rutiere şi a

managementului traficului rutier din Borsa se vor reduce noxele cauzate de transport şi

impactul acestora asupra mediului înconjurător. De asemenea, un impact pozitiv asupra

dezvoltării durabile a orasului Borsa o va avea şi achiziţionarea unor mijloace de transport

public în comun ecologice.

Nu trebuie omis nici impactul pozitiv pe care îl are modernizarea infrastructurii

tehnico-edilitare, ca urmare a acestui proiect urmând a se diminua pierderile din sistem.

Contribuţia Strategiei de dezvoltare durabila a orasului în perioada 2014-2020 la dezvoltarea

durabilă se realizează şi prin proiecte ce ţin de domeniul socio-economic: stimularea

inovaţiilor tehnologice, atragerea investitorilor, conservarea patrimoniului cultural existent,


121

îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, îmbunătăţirea condiţiile de furnizare a serviciilor

medicale, perfecţionarea cadrelor medico-sanitare, etc.

Strategia de dezvoltare durabila a orasului Borsa pentru perioada 2014-2020 va

contribui şi la trecerea la societatea informaţională, existând mai multe proiecte ce vor avea

impact în acest domeniu.

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures · m3, un consum relativ redus faţă de...

Documents

Transcript of Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures · m3, un consum relativ redus faţă de...