PROIECT PENTRU CONSULTARE PUBLICĂ

STRATEGIA DE EXPORT A REGIUNII DE DEZVOLTARE – VEST

1. Premise si ratiuni ale demersului

In ultimul deceniu, comertul exterior a fost in mod constant, unul din motoarele economiei romanesti, rol care s-a intensificat in perioada mai recenta. Cresterea lui a depasit performatele inregistrate de PIB si de productia industriala, reflectand astfel deschiderea economiei romanesti si integrarea ei crescanda in economia mondiala globalizata.

Dezvoltarea performanţelor regionale privind exporturile are ca scop reducerea discrepanţelor regionale, locale e dezvoltare economică şi socială, alinierea produselor şi serviciilor locale la standardele internaţionale de calitate şi maximizarea avantajelor strategice specifice Regiunii de Dezvoltare 5 – Vest.Caracteristicile climatului internaţional şi reevaluarea conceptelor referitoare la dimensiunea / amploarea rolului pe care îl are nivelul exporturilor în planul dezvoltării economice ale unei regiuni stau la baza necesităţii existenţei unui document care va orienta desfăşurarea activităţilor de export la nivelul Regiunii de Dezvoltare 5 – Vest.

Tarile membre ale Uniunii europene sunt principalii parteneri comericali ai Romaniei, ponderea lor fiind in crestere. In anul 2005, Uniunea Europeana a absorbit 67,6% din exporturile Romaniei. La export, trei tari membre ale Uniunii europene detin primele locuri: Italia (19,2%), Germania (14,0%) si Franta (7,4%).

In contextul elaborarii si procesului de management al Strategiei Nationale de Export a aparut tot mai evidenta necesitatatea abordarii regionale, locale a problemelor de competitivate la export intrucat:

- Romania se situeza sub nivelul mediu european in ceea ce priveste aspectul dezvoltarii regionale (toate cele 8 regiuni sunt sub 75% din media PIB european);

- decalajul de competitivitate la nivel naţional se regaseste şi la nivel regional ceea ce va face Romania elligibila pentru fonduri structurale pe o lunga perioada de timp (tot teritoriul incadrat la obiectivul convergenta);

- gradul de internaţionalizare al firmelor romanesti, din perspectiva regionala, este modest; - exista disparitati semnificative între regiuni sub aspectul perfomantelor economice şi la export,

dar şi inegalitati între diversele regiuni şi judete ale unei regiuni (problema disparitatilor inter si intra regionale).

In consecinta, pentru toate regiunile României, elaborarea în parteneriat public-privat a unor strategii regionale de competitivitate, cu participarea structurilor asociative ale mediului de afaceri şi a autoritatilor publice locale este necesara pentru cresterea competitivitatii regiunii în comerţul internaţional. Urmatoarele argumente vin sa pledeze o data in plus în acest sens:

1. Regiunile intra în competitie directa pentru inzestrare cu factori competitivi şi promovarea propriei indentitati economice;

2. Exportul este un motor esential al dezvoltarii regionale în contextul globalizarii şi integrarii, context în care creste inclusiv competitia între regiuni;

3. Planul de Dezvoltare Regionala nu si-a propus sa trateze in mod specific problemele şi constrangerile exportatorilor;

4. Romania are o Strategie Naţionala de Export care trebuie sa fie mai bine concretizata şi adaptata regional;

5. Coordonarea şi prioritizarea obiectivelor şi resurselor la nivel regional printr-un demers strategic este o practica avansata la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene şi o preconditie pentru sporirea capacitatii de absorbtie a fondurilor structurale cu ajutorul unor proiecte care sa serveasca firmelor exportatoare.

1

2. Contextul demersului strategic

În perioada septembrie 1998 – mai 1999, în România au fost stabilite opt regiuni de dezvoltare cu respectarea Regulamentului CE Nr. 1059 / 2003, referitor la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistica a unitatilor teritoriale. În conformitate cu această clasificare, cele opt regiuni de dezvoltare din România sunt prezentate in figura de mai jos.

Figura I. Harta regiunilor de dezvoltare din Romania

Regiunea de Dezvoltare Vest, numită şi Regiunea Vest pe scurt, este una din cele opt regiuni de dezvoltare din România. Regiunea Vest a fost constituită la data de 28 octombrie 1998 prin asocierea judeţelor Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş.

Incepand cu momentul constituirii, regiunea si-a dezvoltat treptat structuri asociative pentru dezvoltarea regionala atat la nivelul autoritatilor publice locale (constituirea Consiliului pentru Dezvoltare Regionala), cat si in mediul privat (de exemplu, Confederatii regionale ale intreprinderilor).

Prezentul document este rezultatul vointelor factorilor interesati de activitatea de export din Regiunea Vest, atat structuri asociative ale mediilor de afaceri, cat si autoritati publice, in incercarea de a da un raspuns strategic la nivel regional provocarilor de competitivate in contextul Romaniei ca stat membru al Uniunii Europene.

Acest raspuns strategic insuseste metodologia de lucru a Strategiei Nationale de Export si paradigmele procesului declansat la nivel national, documentul regional fiind astfel corelat cu cel elaborat la nivel national. Mai mult, strategia regionala andorseaza considerentele strategice, viziunea, obiectivele strategice si intiativele din documentul national, subliniind insa, in acelasi timp, ca Regiunea Vest are o serie de constrangeri si oportunitati specifice care trebuiesc particularizate in cadrul acestui document.

Documentul saluta consolidarea Consiliului de Export la nivel national si disponibiliatea acestuia de a interactiona la nivel local, judetean sau regional cu structuri asociative cu aceeasi denumire, formate la nivel judetean / regional, dupa modelul celui naţional, dar ca structuri informale ale parteneriatului public privat existent la nivel judetean / regional.

In aceste conditii, Asociatia Camerelor de Comerţ şi Industrie (ACCI) din Regiunea de Dezvoltare Vest impreuna cu Directia Generala Promovare Export din cadrul administratiei centrale şi Consiliul de Export si dispunand de sustinerea ITC Geneva au realizat in perioada anului 2007 intalniri cu factori de conducere şi oficialitati din regiune pentru prezentarea conceptului şi necesitatii elaborarii unei astfel de strategii în parteneriat public-privat aliniata la metodologia de lucru în care s-a elaborat Strategia Naţionala de Export.

2

Practica internaţionala evidenţiază faptul că intervenţia autorităţilor regionale în promovarea economiei şi sustinerea competitivitatii regionale este necesară şi eficientă numai dacă se face în strânsă cooperare cu mediul de afaceri, cu sectorul privat şi asociaţiile acestuia. Efortul comun public-privat sub forma unor parteneriate locale este extrem de important în promovarea şi crearea avantajelor competitive ale unor ramuri în context regional. Mai mult, intervenţia publică arbitrară, în desconsiderarea legilor pieţei, este ineficientă şi conduce la risipă de fonduri îndreptate spre obiective promoţionale greşite. Cele mai bune practici arată că a crescut densitatea firmelor şi au aparut grupari economice sau poli de competitivitate regionali în special acolo unde a existat un mecanism eficient de conectare a pieţelor şi firmelor cu factorii de decizie, politicieni şi cu mediile universitare şi de cercetare într-un document strategic coerent.

In cadrul intalnirilor avute s-au constituit in consecinta grupe de lucru in parteneriat public-privat care au elaborat acest document parcurgand urmatoarele etape:

- realizarea cadrului analitic al strategiei in care au fost analizate constrangerile si au fost identificate posibile raspunsuri strategice;

- focalizarea strategiei in care s-a prioritizat intre diversele optiuni;- constituirea unei structuri institutionale capabile sa gestioneze procesul sub forma unui

parteneriat public-privat.

3. Viziunea Strategiei de Export din Regiunea Vest

Analizele efectuate de grupele de lucru care au contribuit la prezentul document confirma rolul crucial al lantului productiv national in cresterea competitivitatii la export, precum si faptul ca la nivel regional este necesar un efort sustinut de extindere si diversificare a lantului valoric. De aceea stimularea capacitatii firmelor de creare, retinere, adaugare sau captare de valoare intr-o maniera sustenabila este esentiala pentru obtinerea unei bunastari economice regionale. Grupele de lucru confirma viziunea nationala axata pe cresterea competitivitatii in comertul international, determinata de calitate, diversitate si excelenta.

In acest context, viziunea noastra, in concordanta cu specificul regional, este ca Regiunea Vest sa devina un pol regional de competitivitate si excelenta, nu numai la nivel national, dar si la nivel european si un centru cheie al afacerilor si inovatiei in Euroregiunea Dunare - Cris - Mures -Tisa (EDCMT).

4. Regiunea Vest – elemente caracteristice

Populatia Regiunii Vest era de 1 ianuarie 2007 de 1.926.707 locuitori, reprezentând 8,93% din populaţia totală a României. Regiunea Vest este singura regiune alactuita din 4 judete, avand cea mai mica populatie dintre toate regiunile de dezvoltare, fiind totodata si singura cu o populatie mai mica de doua milioane de locuitori.

Cel mai mare numar de locuitori din Regiunea Vest il are judetul Timis (660966 locuitori), fiind urmat de judetele Hunedoara (477259 locuitori), Arad (458487 locuitori) si Caras-Severin (330517 locuitori). Judetul Timis se afla pe locul 8 pe tara in functie de numarul populatiei.

La nivelul Regiunii Vest, in anul 2006, se constata o diferenta mare intre populatia urbana - 63,5%, si populatia rurala - 36,5%. Aceste valori se diferenteaza mult de valorile nationale, ce sunt distribuite mult mai echilibrat (55,92% pentru mediul urban si 44,08% pentru cel rural). Una dintre explicatiile acestui fenomen intalnit la nivelul Regiunii Vest este gradul mare de urbanizare al judetului Hunedoara (76,9%), al doilea dupa Bucuresti in aceasta privinta. In toate judetele Regiunii Vest se remarca valori peste media nationala in ceea ce priveste ponderea populatiei urbane din totalul populatiei.

Chiar daca cuprinde doar 4 judeţe, Regiunea Vest este clasata pe locul 2 dupa Regiunea Bucuresti Ilfov in ceea ce priveste PIB/locuitor, fiind la 39,8% din media PIB/locuitor al Uniunii Europene (UE 27). Judeţele Timiş şi Arad sunt judetele care contribuie in mod substantial la obtinerea unui PIB regional ridicat, dat fiind puternica traditie industriala si diversitatii activitatilor economice desfasurate.

În perioada 1990-2006 comertul exterior din Regiunea Vest a crescut, urmand tendinta de la nivel national. Aceasta evolutie se datoreaza demonopolizarii activitatilor de comerţ exterior, cresterii competitivitatii economiei, inclusiv pe calea majorarii investitiilor straine si liberalizarii tot mai accentuate a comertului. Nu trebuie trecuta cu vederea nici pozitia foarte avantajoasa a Regiunii Vest, situata la granita Romaniei cu Ungaria si Serbia.

3

În anul 2007 valoarea comerţului exterior (valoarea importurilor + valoarea exporturilor) în Regiunea Vest a fost de 7 916 516 mii Euro, reprezentând 13% din valoarea comerţului exterior al României.

Tabel I. Activitatea de comerţ exterior în Regiunea Vest - mii euro -

Regiunea /Judeţul

Exporturi FOB

(mii euro)

Importuri CIF

(mii euro)

Valoarea Comerţului

Exterior

Rata de acoperire a importurilor de

exporturi (Exporturi FOB /

Importuri CIF)

SoldExporturi

FOB-Importuri CIF)

Arad 1.240.695 1.218.989 2.459.684 101,78% 21.706Caraş-Severin 95.211 71.837 167.048 132,53% 23.374

Hunedoara 421.640 359.667 781.307 117,23% 61.973Timiş 2.083.133 2.425.344 4.508.477 85,89% - 342.211Regiunea Vest 3.840.679 4.075.837 7.916.516 94,23% - 235.158

România 26.996.714 46.444.357 73.441.071 58,12% -19.447.643Sursa: INS, Buletinul Statistic lunar al Regiunii Vest, decembrie 2007

(pentru Regiunea Vest cifrele sunt provizorii, la nivelul lunii octombrie 2007)

Regiunea Vest se situează pe locul 2 intre regiunile de dezvoltare din Romania in ceea ce priveste participarea în comerţul internaţional. Valoarea exporturilor din regiune reprezintă 16% din totalul exporturilor din ţară, în timp ce importurile din Regiunea Vest reprezintă 11% din valoarea importurilor din România.

Comertul exterior in Regiunea Vest

0

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

3,000,000

Arad Hunedoara

Exporturi FOB - miieuro

Importuri CIF - mii euro

Figura II. Comerţul exterior în Regiunea Vest în anul 2006

Datele statistice ale activitatii de export in anul 2006 si in prima jumatate a anului 2007 arata ca judetul Timis se afla pe primul loc in ceea ce priveste activitatea de comert exterior (57%) Totodata, judetul Timis este singurul judet din Regiunea Vest in care valoarea importurilor este mai mare decat cea a exporturilor, contribuind decisiv la balanta comerciala negativa a Regiunii Vest.

Urmează la distanţă mare judeţul Arad cu 31% din valoarea comerţului exterior al regiunii. Se observă deci că în cele două judeţe se desfăşoară 88% din schimburile comerciale externe ale Regiunii Vest. La polul opus se află judeţul Hunedoara în care se desfăşoară 9.9% din activitatea de comerţ exterior a regiunii şi judeţul Caraş – Severin cu doar 2.1% din valoarea importurilor şi exporturilor.

4

Ponderea judetelor in valoarea totala a comertului exterior din Regiunea Vest

31%2%10%

57% Arad

Caraş-SeverinHunedoara

Timiş

Deşi în judeţul Timiş se desfăşoară mai mult de jumătate din schimburile Regiunii Vest, soldul export-import este negativ, valoarea importurilor depăşind valoarea exporturilor. În celelalte trei judeţe din Regiunea Vest valoarea exporturilor a depăşit valoarea importurilor.

Principalele domenii in care s-au facut exporturi sunt:a. In judetul Timis:

- masini, aparate, echipamente electrice si electronice; - componente auto;

- textile si incaltaminte;- aparate electrocasnice;

- anvelope;- detergenti;- articole sanitare.

b. In judetul Arad:- masini, aparate, echipamente electrice si electronice;- textile, confectii, si incaltaminte;- mobila si articole din lemn;- material rulant;- produse metalurgice din aluminiu.

c. In judetul Hunedoara:- textile, confectii, marochinarie si incaltaminte;- mobila si articole din lemn;- produse de metalurgie feroasa;- componente auto;- aparate electrocasnice;- articole sportive;- echipamente electronice.

d. In judetul Caras-Severin:- textile si confectii;- mobila si articole din lemn;- motare si turbine;- constructii metalice;- produse de panificatie;- aparate de masura;- instrumente muzicale;- piei brute.

5. Analiza SWOT a Regiunii Vest

Analiza SWOT reprezintă o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor care a fost creată şi utilizată de întreprinderi ca instrument de formulare a strategiilor.

5

Punctele tari şi punctele slabe sunt concepte “statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, într-o perioadă determinată de timp = CEEA CE EXISTĂ.

Oportunităţile şi ameninţările au în vedere viitorul, şi se referă la alegerile pe care le au de făcut persoanele implicate în procesul de planificare = CEEA CE VA FI.

In cele ce urmeaza vo mrealiza o analiza SWOT la nivelul Regiunii Vest pentru domeniile cu impact direct asupra competitivitatii si activitatii de comert exterior.

Puncte tari

Infrastructura

Regiunea este strabatuta de coridoare pan-europene (rutier, feroviar si fluvial). Regiunea dispune de doua aeroporturi internationale. Regiunea este strabatuta de trei linii de cale ferata internationale. Numar mare de licee si institutii de invatamant superior. Existenta a cinci drumuri europene de importanta strategica.

Cercetare

Traditie universitara de peste 80 de ani si preocupari in cercetare confirmate prin lucrari publicate in tara si strainatate inca din perioada interbelica.

Experienta indelungata in cercetare a personalului din institute si universitati. Diversitate stiintifica si culturala, institutele de cercetare activand in domenii foarte variate

ale stiintei. Infiintarea de noi centre de cercetare acreditate de CNCSIS si centre de excelenta fara

personalitate juridica.

Resurse umane

Calificarea profesionala prin formare initiala se realizeaza prin sistemul de invatamant public, acesta asigurand o acoperire foarte buna a tuturor domeniilor de calificare (specializari si meserii) la toate nivelele de calificare (ISCOM si ISCED 97).

Existenta unor specialisti calificati in domeniul consilierii si orientarii pentru cariera la nivelul regiunii si existenta unor centre create si dotate prin programe anterioare (absolventi ai cursurilor de masterat in consiliere pentru cariera si centre dotate cu echipament special)

Raportul cost/calitate pentru forta de munca disponibila in regiune este avantajos pentru agajatori.

Sold migratoriu pozitiv.

Mediul de afaceri

Mediu de afaceri atractiv, dezvoltat antreprenorial si dinamic. PIB-ul pe locuitor in regiune este superior mediei nationale, pe locul doi pe tara. Traditia industriala a Regiunii Vest. Structuri industriale diversificate care faciliteaza cooperarea inter si intraramuri economice,

precum si achizitionarea pe plan local a unei game largi de produse intermediare. Existenta unei game variate de materii prime necesare industriei. Localizarea in regiune a unor importante firme multinational din domeniile IT si componente

auto. Numar mare de investitori straini care opereaza in Regiunea Vest. Ponderea ridicata a schimburilor comerciale externe din Regiunea Vest in totalul comertului

exterior al tarii. Densitatea intreprinderilor din regiune este peste media nationala.

Alti factori relevanti pentru competitivitatea regiunii

Arad si Timisoara sunt poli de crestere economica ai regiunii, centre urbane de traditie cu un grad mare de atractivitate pentru investitorii straini.

Centre de excelenta in diverse domenii in orasele regiunii. ONG-uri capabile sa ofere servicii de formare si asistenta.

6

Puncte slabe

Resurse umane

Corelarea deficitara a cererii cu oferta de pe piata de munca. Oferta de calificare/reconversie nu este suficient de diversificata si nu exista o concurenta

intre ofertantii de formare. Ofertantii de formare activeaza izolat, neexistand o oferta globala, corelata a acestora si

adaptata nevoilor identificate la nivel regional. Lipsa de parteneriate eficiente intre scoala si mediul de afaceri. Rata natalitatii scazuta. Spor natural negativ. Durata medie a vietii este scazuta, fiind mai redusa decat cea la nivel national.

Infrastructura

Pondere redusa a drumurilor publice modernizate. Lipsa autostrazilor in regiune Lipsa inelelor de centura la majoritatea municipiilor si oraselor din regiune. Existenta unor zone, in special in mediul rural, aproape izolate din punct de vedere al

retelelor de comunicatie. Sisteme necorespunzatoare de epurare a apelor, de colectare si reciclare a deseurilor

menajere.

Cercetare

Unele institute de cercetare nu si-au adaptat activitatea de cercetare la nevoile actuale ale economiei.

Scaderea drastica a personalului care lucreaza in cercetare. Implicarea ineficienta a universitatilor in activitatile de cercetare-inovare, fara rezultate

concrete pentru mediul de afaceri. Slaba colaborare a autoritatilor administrative cu structurile de cercetare-dezvoltare-

inovare.

Mediul de afaceri

Disparitati puternice intre nivelul de dezvoltare economica al judetelor. Produsul Intern Brut pe locuitor al regiunii se situeaza sub media UE. Existenta zonelor monoindustriale, in curs de restructurare care se confrunta cu probleme

sociale acute. Numar redus de IMM-uri in mediul rural si in zonele izolate.. Infrastructura de afaceri neuniform repartizata in regiune. Insuficiente incubatoare de afaceri, repartizate neuniform in regiune si performante

necorespunzatoare ale celor existente. Productivitatea muncii in intreprinderi este sub media nationala.

Alti factori relevanti pentru competitivitatea regiunii

Existenta unor zone rurale supuse unor factori naturali de risc: alunecari de teren, seismicitate ridicata, surse reduse de apa, inundatii.

Tendinta de asociere a producatorilor agricoli este slaba. Productivitate scazuta in agricultura datorita faramitarii excesive, irigatii necorespunzatoare. Lipsa strategiilor de dezvoltare locala. Municipiile resedinte de judet sunt unele dintre cele mai scumpe piete imobiliare din tara.

Oportunitati

Resurse umane

Existenta programului operational de competitivitate si a unei oferte bogate de fonduri structurale.

Aparitia in regiune a unor investitii in alte domenii ale economiei decat cele traditionale si

7

care consta in activitati cu productivitate sporita. Existanta unui cadru legislativ flexibil si corelat cu cel european in domeniul calificarilor

profesionale prin sistemul de invatamant (formare initiala). Alinierea la prevederile Cadrului European al Calificarilor (EQF) - document de lucru al

Comisiei Europene. Piata fortei de munca dinamica si flexibila. Mentalitate pro-investitii a mediilor de afaceri. Infrastructura

Cooperare transfrontaliera in scopul dezvoltarii tuturor tipurilor de infrastructura. Servicii de tipul e-service si posibilitati de plata electronica a diferitelor taxe locale. Construirea autostrazii Nadlac - Arad - Timisoara - Deva -Sibiu Aeroportul Timisoara se dezvolta ca centru regional intermodal (aerian, feroviar si rutier) Amenajarea pentru navigare a raurilor si canalelor din regiune. Crearea infrastructurii corespunzatoare in vederea valorificarii resurselor de energie

regenerabila.

Cercetare

Oferta de burse pentru tineri poate fi folosita la stimularea acestora sa ramana in institute de cercetare.

Legea cercetarii si statutul cercetarii ordoneaza mediul academic din Romania. Existenta strategiilor locale de dezvoltare ofera posibilitatea de stimulare si dezvoltare a

cercetarii din regiune. Implicarea marilor investitori straini in activitea de inovare tehnologica sau chiar de infiintare

a centrelor de inovare in cadrul unitatilor economice din regiune. Echivalarea studiilor universitare din Romania de catre universatile din strainatate.

Mediul de afaceri

Cresterea numarului de investitori in judetele Caras-Severin si Hunedoara. Mediatizarea oportunitatilor de afaceri din regiune, inclusiv a celor din zonele mai putin

dezvoltate. Reorientarea bancilor in vederea sprijinirii infiintarii si dezvoltarii sectorului IMM-urilor. Intarirea/specializarea institutiilor care ofera servicii de consultanta. Cresterea competitivitatii intreprinderilor prin investitii in proiecte de cercetare -dezvoltare –

inovare.

Alti factori relevanti pentru competitivitatea regiunii

Mediul portant al regiunii este foarte util in raport cu Agenda Lisabona. Cererea la export de produse ale agriculturii ecologice. Interesul tot mai mare al investitoriilor din alte zone ale tarii si din strainatate pentru a

investii in orasele din regiune. Potential turistic ridicat al centrelor istorice.

8

Amenintari

Resurse umane

Imbatranirea populatiei. Fluctuatiile de pe piata fortei de munca Migrarea fortei de munca calificate si mai ales inalt calificate Balanta negativa natalitate - mortalitate.

Infrastructura

Neadaptarea infrastructurii de transport la cererea existenta. Congestionarea traficului in mediul urban, ca urmare a unei infrastructuri rutiere

necorespunzatoare. Numar redus de utilizatori casnici conectati la internet.

Cercetare

Migrarea cercetatorilor din institutiile de cercetare catre mediul de afaceri din tara sau strainatate

Mediul de afaceri

Politici agresive de invadare a pieţei cu produse substandard. Riscul necorelarii dintre programele de dezvoltare a infrastructurii si nevoile de echipare a

zonelor cu potential de dezvoltare a IMM-urilor. Stabilirea arbitrara a preturilor/tarifelor serviciilor publice datorita pozitiei de monopol. Competitia neloiala datorata pietei negre. Lipsa certificarii unui sistem de management conform standardelor Internationale (ISO

9000, ISO 14000, HACCP,OHASAS 18000, ISO 17799 / BS 7799 si /sau ISO 17025).

Alti factori relevanti pentru competitivitatea regiunii

Efectele regionale ale schimbarilor climatice. Neadaptarea la economia de piata a oraselor cu caracter preponderent monoindustrial. Delocalizarea productiei in lohn din centrele urbane ale Regiunii Vest catre alte zone

urbane din Romania.

9

Viitorul Regiunii de Dezvoltare Vest este determinat de capacitatea de a valorifica punctele forte in special in ceea ce priveste resursele umane si naturale, traditia educationala, stiintifica, industriala si agricola a regiunii. Acest lucru se va putea realiza numai printr-o schimbare de mentalitate, prin potentarea factorilor care sa asigure cooperarea si coeziunea la nivel regional, prin promovarea transparentei la toate nivelurile si ridicare competentei si atitudinii sociale la rang de criteriu unic de diferentiere, promovare, alocare; este deci evident ca factorul critic pentru competitivitatea viitoare a regiunii este factorul uman.

Valorificare eficienta ale traditiei si abilitatilor existente in domeniile educatiei, stiintei, industriei si agriculturii va depinde tot de factorul uman si in final de capacitatea de realizare de parteneriate durabile la toate nivelurile regionale si cu implicarea tuturor celor legati de promovarea si realizarea exportului regiunii.

6. Cadrul managerial al Strategiei de Export a Regiunii Vest

Strategia de Export a Regiunii Vest abordeaza problemele regionale de competitivate in conformitate cu paradigmele stabilite la nivel national, considerand ca:

- scopul strategic extins la toate constrangerile de competitivitate, inclusiv cele interne, operationale sau locale, judetene este o abordare corecta, realista;

- parteneriatul public-privat si privat-privat alaturi de dialogul structurat si cicluri consultative cu mediile de afaceri sunt elemente esentiale ale unei strategii eficiente;

- aplicarea lantului valoric permite o corecta focalizare strategica prin identificarea factorilor critici de succes si prin fundamentarea optiunilor strategice

- monitorizarea si masurarea impactului este un aspect esential al cadrului managerial iar aplicarea in acest sens a tabelului cu scoruri ponderate este o modalitate eficienta de lucru.

- perspectivele strategice ale SNE (dezvoltare, clienti, sectoare exportatoare si insititutionala) sunt viabile la nivel regional cu o serie de particularitati.

Astfel, perspectiva de dezvoltare nu vizeaza dimensiunea regionala, ci cea micro-regionala, judeteana, iar perspectiva sectoarelor exportatoare se axeaza numai pe acele sectoare relevante la nivel national.

7. Calea inainte SRE 2008-2009

Acest document isi asuma realizarea obiectivelor strategice din Strategia Nationala de Export – SNE, pe considerentele strategice expuse in SNE precum si initiativele strategice ce decurg din el.

Concomitent, grupele de lucru au identificat si fundamentat in procesul de analiza o serie de optiuni strategice, focalizandu-le intr-un specific regional pentru urmatoarele considerente strategice:

8. Perspectiva dezvoltarii locale

8.1 Considerentul strategic: Dezvoltarea locala bazata pe concentrari de firme (clustere)

Aglomerarile de firme specializate sunt o realitate iar identificarea aparitiei unor astfel de concentrari in Regiunea Vest, precum si stimularea dezvoltarii lor sunt importante pentru cresterea competitivitatii.

Analiza de cluster a avut în vedere urmatoarele:

- identificarea zonelor cu potential de aglomerare de firme în viitor şi de sustinere a accelerarii acestui proces în sensul dorit adica spre tehnologiile inalte;

- identificarea de oportunitati de sustinere a ingemanarii între mediile universitare şi de cercetare şi firmele dintr-o anumita zona;

- identificarea de semnale timpurii care indica posibilitatea aparitiei unor astfel de grupari cum sunt initiative locale de creare a unui mediu de afaceri concurential şi prielnic, gradul de coagulare al unor asociatii la nivel mezo sau existenta unor centre universitare puternice cu stranse legaturi cu mediile de afaceri şi cu autoritatile.

In baza acestei analize sectoarele producatorii de componente pentru automobile, IT, turism, argicultura bio, constructii sunt cele mai apropiate de formarea si consolidarea clusterelor.

10

Obiectivele si initiativele strategiei in acest sens se indreapta spre:

stimularea constituirii de clustere regionale. stimularea specializarii pe nise care sa defineasca o identitate competitiva regionala a

sectoarelor: producatorii de componente pentru automobile, IT, turism, argicultura bio, constructii.

constructia de brand-uri, pe baza identitatii competitive a clusterelor.

9. Perspectiva competitivitatii sectoriale 9.1 Considerentul strategic: Lanturi valorice si prioritiati sectoriale

Grupele de lucru au constatat ca regiunea dispune de avantaje competitive in urmatoarele sectoare: Sectorul turism, Sectorul Soft-IT, Sectorul vie-vin, Sectorul componente auto, Sectorul electronica si electrotehnica, Sectorul de agricultura bio, Sectorul constructii, Sectorul prelucrarea lemnului, Sectorul textile-incaltaminte, Sectorul produse metalice. Anlizele lanturilor valorice pentru aceste industrii au reliefat faptul ca exista optiuni de adaugare, retinere si creare de valoare care pot imbunatati considerabil performantele exportului prin crearea de avantaje comparative durabile.

Obiectivele si initiativele strategiei in acest sens se indreapta spre :

adaugare de valoare pe lantul regional pentru sectoarele turism, vie-vin, agricultura bio, producatorii de componente pentru automobile si IT.

captarea sau retinerea de valoare pe lantul regional al sectoarelor turism, vie-vin, agricultura bio, producatorii de componente pentru automobile si IT.

crearea de produse noi pe lantul valoric.

9.2. Considerentul strategic: Promovare si Brand regional

In completare si aprofundare a intiaitvelor la nivel national se impune ca regiunea sa dispuna de activitati proprii, bine coordonate de promovare externa.

Obiectivele si initiativele strategiei in acest sens se indreapta spre :

crearea unui centru promotional si expozitional regional care sa serveasca tuturor exportatorilor la nivel regional.

organizarea de misiuni economice periodice in pietele tinta, dintre care cel putin 2 pe an cu finantare de la buget.

organizarea anuala de pavilioane regionale sub insemn national pentru exportatorii din regiune pe anumite piete tinta de interes, dintre care cel putin 2 pe an cu finantare de la buget.

De asmenea, promovarea unei imagini coerente a ofertei de export regionale si a judetelor prespune urmatoarele initiative;

dezvoltarea unui brand regional. dezvoltarea de branduri pentru clustere. stimularea creerii de branduri individuale puternice pentru exportatori.

Regiunea dispune si de un important potential de promovare a indicatiilor geografice si a brandurilor individuale sau colective conform urmatoarelor initiative:

identificarea indicilor geografici ai regiuni cu potantialul de export. cresterea capacitatii institutionale a producatorilor afiliati la indicii geografici ai regiunii de a-si

organiza activitatea de export.

Din analiza performatelor la export, rezulta ca regiunea are urmatoarele piete tinta din UE: Germania, Ungaria, Bulgaria, Italia si non UE: Serbia si statele care au fost parte componenta a fostei Yugoslavii, spre care trebuie concentrate in viitor urmatoarele initiative:

participarea la targuri si misiuni economice in pietele tinta. realizarea, cu sprijinul birourilor de promovare comercial economica din tarile tinta de actiuni

promotionale. realizarea de materiale promotionale pe suport electronic si sub forma de tiparituri.

11

10. Perspectiva clientului

Regiunea are exportatori curenti, dezvoltati in urmatoarele sectoare: componente auto, electronica si electrotehnica, agricultura bio, turism. Pentru ei avem in vedere:

cresterea numarului de participari la targuri si expozitii internationale si misiuni economice. ● organizarea de expozitii internatioanle la nivel regional.

De asemenea, pentru cei aspiranti si potentiali pot fi declansate urmatoarele initiative strategice:

pachete de servicii adecvate nevoilor lor de cunoastere a specificului si tranzactiilor internationale.

cunoasterea modului de abordare a pietelor externe. sustinerea start-up urilor si ideilor de afaceri incipiente adresate direct pietelor externe. formarea consultantilor.

Considerentul strategic: Facilitarea comertului la nivel regional

Regiunea Vest este un important punct nodal de infrastructura la nivel european si poate deveni principal punct de de conexiune regionala in cadrul Euroregiunii Dunare-Cris-Mures-Tisa.

Avand in vedere atuurile zonei sub acest aspect, urmatoarele obiective se impun :

dezvoltarea infrastructurii IT si a celei de afaceri. modificarea legislatiei in domeniul permiselor de munca astfel incat sa se alinieze sau sa fie

mai atractive celorlalte tari UE care au granita cu Serbia, cu scopul de a atrage forta de munca temporara in unitati exportatoare din regiune.

dezvoltarea retelor de infrastructura rutiera. dezvoltarea conexiunilor aeriene. participarea la proiectul european de dezvoltare complexa a cursului Dunarii si valorificarea

acestei deschideri pentru comunitatile de exportatori locali din domeniul turismului.

11. Perspectiva institutionala

11.1 Considerentul strategic: Reteaua de sprijin a strategiei si intarirea si dezvoltarea parteneriatului public-privat

In cazul Strategiei Nationale de Export, Romania a beneficiat de preexistenta Consiliului de Export, organism public-privat care a fost mandatat si si-a asumat implementarea SNE. Prin structura sa de organizare Consiliul de Export are capacitatea institutionala de a asigura managementul procesului.

In cazul Strategiei de Export a Regiunii Vest, Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara, in calitatea sa de presedinte in exercitiu a Asociatiilor Camerelor de Comert si Industria din Regiunea de Dezvoltare Vest a avut rolul de navigator (coordonator) a elaborarii strategiei si a colaborat cu MIMMCTPL – Directia Generala Promovarea Exportului. Acestui demers i s-au adaugat: Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Timisoara, Incubatorul de Afaceri IT Timisoara, Universitatea Politehnica Timisoara – Facultatea de Management (Sectiunea competitivitate din CCIAT), societatea comerciala TES Welding SA (Sectiunea constructii de masini din CCIAT), societatea comerciala Wittronic Electronic Manufacturing Service, societatea comerciala EE Test SA (Sectiunea electro-IT din CCIAT), Uniunea Producatorilor Agricoli, societatea comerciala Bridgeman SRL, CCIA Caras-Severin, CCI Arad, CCI Hunedoara, Universitatea de Vest Timisoara – Facultatea de Stiinte Economice, ADR Vest, Primaria Timisoara, Prefectura Timis, Consiliul Judetean Timis.

Pentru implementarea Strategiei de Export a Regiunii Vest este insa nevoie de un Consiliu de Export Regional – organism public-privat, care sa indeplineasca, in colaborare cu autoritatile publice, organizatiile asociative profesionale si patronale, managementul acestui proiect. Din acest consiliu ar putea sa faca parte:

1. Asociatia Camerelor de Comert si Industria din Regiunea de Dezvoltare Vest;2. ADR Vest;

12

3. Prefecturile;4. Consiliile Judetene;5. Primariile de municipii, orase si comune;6. Asociatiile profesionale si patronale;7. Agenţiile de Dezvoltare Judeţeană (ADETIM, ADAR, ADECS, ADHD) ;8. Alte entitati interesate.

Prezentul document pledeaza pentru crearea CE regional cu participarea entitatilor de mai sus pentru a asigura cadrul managerial optim de implementare a Strategiei de Export a Regiunii Vest.

11.2 Considerentul strategic: Dezvoltarea retelei de servicii la nivel regional

Pentru dezvoltarea serviciilor la nivel national este necesara coordonarea eforturilor ofertantilor de servicii pentru firme, atat din sectorul public, cat si din cel privat. Strategia isi propune:

Dezvoltarea de servicii de consultanta de calitate intr-o maniera sustenabila, astfel incat firmele din regiune sa dispuna permanent de servicii adaptate la nevoile pietei.

Coordonarea eforturilor ofertantilor de servicii pentru firme prin sistemul info-point, secretariatul asociatiilor camerelor de comert urmand sa aiba un rol esential in acest sens.

12. Mobilizarea resurselor

Pe durata procesului de elaborare a prezentului document au fost identificate si alocate resurse importante de catre cei implicati. Acestea sunt prezentate in planul de masuri atasat. El ne ofera un numar semnificativ de initiative strict regionale. Documentul sustine crearea de urgenta unui Consiliu de Export la nivel regional care sa isi asume un rol cheie in mobilizarea resurselor.

Se asteapta totodata ca pentru implementarea masurilor cuprinse in prezentul document, urmatoarele institutii sa contribuie la mobilizarea resurselor:

- MIMMCTPL prin instrumentele de sustinere si promovare a exporturilor;- Asociatia Camerelor de Comert si Industria din Regiunea de Dezvoltare Vest; - Prefecturile;- Consiliul pentru Dezvoltare Regionala;- Agenţiile de Dezvoltare Judeţeană (ADETIM, ADAR, ADECS, ADHD);- Mediul academic;- Alte institutii si entitati centrale si locale.

13