Stramosii arieni

7/22/2019 Stramosii arieni

http://slidepdf.com/reader/full/stramosii-arieni 1/4

STRAMOSII ARIENI

În anul 2000 B.C. t r ibur i de or ig ine europeană , autonumindu-se Arieni ( însanscri ta Arya=nobil , in!adea"ă partea de nord !est a #ndiei . $riginea acestortriburi europene este încă discutată% unii îi consideră de origine greacă, germană,celtă, dar cei mai mul&i cred ca erau de origine 'latină'- datorită înrudirii multorcu! in te s ans ri te cu cele ' la tine'. Cerce tă ri ) ără rep ro* au s tabi li t, dupăîndelungate căutări, că s ingurul +A# care răspunde condi& ii lor din !ec/eal i te ratură !edică, este cel Carpat ic, în care în!ă &a ti i de la ni!ers itatea d inCambridge plasea"ă sub titulatura 'Ancient #ndia' )a"a primară a Culturii edice.(1. .3apson '4/e Cambridge 5is tory o) #ndia -pag.67 - 86. #n 9::; la edituraBarnes < oble Boos apare lucra rea lui .>ordon C/i lde '4/e 5istory o)Ci!ili"ation - 4/e A3?A+'. Autorul e@pune in aceasta carte la pagina 986-988 o/arta a dis tr ibutie i Aryenilor in t impul primei lor apari t i i d in care re iese c laramplasarea acestora in spatiul Carpato- unarean, intre Carpati si istru precum siintre Carpati si eninsula Balcanica.

Acesti in!adatori arieni a!eau o organi"are tribala, a!and in )runtea )iecarui tribun 3ege - 3aa/ a carui )unctie era ereditara . iata de )amilie era dominata de%4A4A (itar in sansri ta - nu !a suna acest cu!ant )amiliar . . . ce l care aduce'#4A' in casa care in germana este A413, iar in latina A413.9 DADA (DA4A3 in sanscrita, D4413 in germana, DA413 in latina si D#4#3in greaca se bucura de o oarecare l iberta te , a!and autori ta te asupra copii lor s iser! itor i lo r . Aceas ta populat ie Aryana - a lba, se suprapune populat iei loca lenegroide, )ara insa a se amesteca cu aceasta, di!i"and societatea indiana-/indusa inE clase sociale numite CA+41%9.Casta reotilor - Bra/manii, Aryenii2.Casta omnitorilor si 3a"boinicilor F Gsatriya

;.Casta egustorilor si taranilor F aisyasE.Casta +er!itorilor - +udras care 'asudau' muncind pentru primii.Casta cea mai importanta era cea a Bra/manilor, a celor 'nascuti de doua ori', adoua nastere ) i ind considerata ini tierea in s t i inta Arienilor, in s t i inta edica.Hiteratura sacra se imparte in doua mari grupuri%9 au"ita , s t iuta - s/ruti (se pronunta 'asruti' - t raducerea )onetica es te )oarteasemanatoare% 'stiuti'...'sruti'.2 scrisa - smrti - in sansrita.4e@tele din l i tera tura '+/ruti' se bucura de cea mai mare autori ta te , e le ) i indconsiderate ca transmise oamenilor de catre I1#. in aceasta grupare )ac parte%3#> 1A, +ADA 1A, A45A3A 1A, B3A5DAA+, A3A?AGA+ si

A#+A1H1.Cu!antul '!ede' or '!id' in sansrita , inseamna 'a cunoaste', 'a !edea' (cu celimba din lume seamana... !a las pe dumnea!oastra, romanilor sa descoperitiJrimele E colectii contin imne dedicate unor "eitati, in timp ce A#+A1H1,contin gandiri speculati!e, )ilo"o)ice, in cautarea permanenta a realitatii absolute.Competi t i!e cu scrieri le oricarui mare ) i lo"o) pre"ent contemporan, e le contininstructiuni rituale, ceremonii, reguli de comportament. +unt in numar de 90K, darmai cunoscute sunt numai 90 din ele. +pre curio"itatea dumnea!oastra, sa !edemcum incepe )iecare, c/iar traduse in engle"a. $ alegem pe prima (din cartea 't/eppanis5ads' ce se poate cumpara la Barnes < oble Boos%"OM (KATHA)...

May Brahman protect us,

May He guide us,

"OM- PA!, PA!, PA!..."



+ingurul cu!ant care nu a putut )i 'tradus' din sansrita in engle"a, a )ost '$D'-cu!ant 'de neanteles' in 'toata lumea'.. . +a )ie c/iar asaJ #ar in pre)ata lucrariiautorul ni-l e@plica% 'L'$D' - symbol o) Bra/man or >od - is to /indus i!ine . . .and /as a solemn resonance, inde)initely prolonged.' Cu!antul $D simboli"ea"alegatura dintre ) i inta suprema s i materie, es te cu!antul pronuntat in templele/induse cu respect, cei ce-l rostesc stand in picioare.

ar cu!antu l 1A or i AA ("eu nu cum!a i l a!eau s i s tramosi i nos t ri+C#AA (orasul "eului +C#. . . D$HAA (t inutul "eului D$H. Cu!inteinainte )ara nic i un inte les , incep sa-s i capete o e@plicatie . +a ) ie oare s i a l tecu!inte 'asemanatoare' Cu!antul '#ADA', nu es te cunoscut in l imba romanacurenta . . . dar )igurea"a intr-o e@presie pro!erbiala, )oarte )rec!enta% 'a da iama-n!ite (cu sensul de a raspandi moarte-n !ite - '#ADA' este domnul si udecatorulmortilor in religia !edica.3eligia s i cultura !edica (dupa >abrie l >/eorg/e - 'Aspecte metodologice din'Mranta a )ost romano)ona', au repre"entat cea mai !ec/e mani)estare culturala inspatiul Carpato - anubian. esi cultura !edica a disparut ca realitate nominala cu)oarte mult t imp in urma, tra ir i le oamenilor !edici , )oarte apropiate de cele a le

cres t ini lor , au continuat sa ) ie practicate de populatia romaneasca, ca obiceiurit ransmise de-a lungul mi len i i lo r , d in ta ta in ) iu . 1s te un inceput de proba caromanii care nu cunosc 'crestinarea )ormala' ()ortata administrati!a in istoria lor,sunt crestini dinainte de crestinismul )ormal.+a mai luam un cu!an t 'pe la sg ic ' s i s a !edem cum i l t ra tea"a a r/eo logial ing!is tica .. . 'BA' - unul din cele mai !ec/i din re l ic!ele l ing!ist ice, cota t ca!ec/i de cel putin E700 de ani. A participat si el la 'roirea' populatiei ariene dinspatiul Carpato - anubian... aungand pana in Asia Centrala, in scrierea sansrita,a!and sens principal de '+tapan'.. . olone"ii il !or prelua ca BA - A, iar ingreceste e l a unge sa insemne mare, celebru, puternic - an. Bine ca cel putinsansritii nu si 'l-au adoptat'. . . anonia - pro!incia anilor (BanilorN in 3omaniaeste intalnit peste tot% BAA4, drumul banului, BA1A+AL etc.Acesti Arieni ai spatiului Carpatic s-au raspandit nu numai spre Asia. 1i au 'roit'

peste tot in lume, determinand e@plo"ii de ci!ili"atii ca in Desopotamia, 1gipt,Creta - repre"entand de )apt apogeul preis torie i , apogeul culturi i carpatice . r>iles ( in 'Cambridge 5is to ry o ) #nd ia , pag in il e 6K-80 de) ines te l eaganu lAryenilor ca ) i ind pamantul Carpatic , a!and la sud Balcanii s i Alpii la !est . 1lnumeste aceasta prima cultura aryana - anubian # - caracteristic acestei perioade) i ind '+pira la dac ica' de mai ta r" iu . as le de lu t d in aceas ta per ioada a!andma"galite' spirale' )ara sens' J peste tot. +a )i )ost ele c/iar )ara sens. .. om!edea mai tar"iu in capitolul '+imbolistica la pelasgi'. Acesti anubieni, Arieni,

spune mai departe r. >#H1+, se raspandesc peste tot prin 1uropa, ocupand o parteconsiderabila a oloniei, sudul >ermaniei, intalnindu-se cu barbatii inalti ai raseinordice (probabil dea pastori si asimilandu-i. 3aspanditi in Balcani - in specialin 4esalia -nescapandu-le nimic, cuceresc nu a ta t prin )orta , ca t prin pregatireaspirituala. . . din 4roia spre Anatolia, cu toporul ca arma de lupta, de acasa de pemalurile unarii, aungand pana in 4roia.Cultul , r i tul inmormantari i prin ardere , crematia -apart inandu-le i l raspandesc

peste tot. 3itualul incinerari i il !om pastra pana tar"iu, de atunci din mileniul al# # #- lea BC pana cand Ialmo@is i l !a in locui pe >ebelei"is. 5indu-sansri t ii ,C/aldeenii, 1giptenii, 1!reii (iudaismul, Crestinii (crestinismul nu sunt altce!adecat transmitatori ai !ec/ii culturi pelasgice, ai culturii !edice.

Cu cat inaintam in timp, cunostintele noastre despre trecut se sc/imba si ele% dacaacum 900 de ani limba sanscrita era declarata un dialect grec de catre Hempriere,a"i ni se pare o gluma sau ignoranta crasa.



+tudiul re l igi i lor s i culturi lor antice es te ca o A!entura care-t i aduce re)le@ii au nor i de i d e n ec on cep ut . 4 e a !en tu re" i i n ' li ter at ur a 4 eo so )i ca ' s au i n'Bud/ismul 1soteric' s i te descoperi purta t din Asia in 1uropa s i de acolo inA)rica, doar de niste simple conceptii despre lume, ca mai tar"iu sa te lo!esti dinnou de simbolismul lor. 1le descriu lumea in cicluri de cate sapte (8%-primele doua rase ca )iind nematerialeN

-a treia se@uata -cea a Hemurienilor -populatie negroida ce ar )i trait pe )asia de pamant ce lega Australia de A)rica.-a patra cea a Atlanti"ilor -a cincea rasa umana- suntem noi... ne gasim in milocul acestei perioade-a 6-a si a 8-a !or )i din nou imateriale si cu ele se inc/ide ciclul.ec/ii ar/itecti ai lumii !orbeau despre sapte (8 planete% Dercur, enus, amant,Darte , upiter , +aturn s i ranus (eptun s i luto nu )usesera descoperi te - cutoate ca unii din ei !orbeau despre sistemul nostru solar ca a!and 92 planeteJJ 1inumesc pe cei din prima si a doua rasa 1A ori AA... un )el de "ei pe carel imba sanscr ita i i d i!ini"ea"a. .. cu!ant pe care in!adatori i Arieni l -au adus5indusilor cu inteles de 'Ieu'.

+i daca sarim din indeparta ta #ndie la 4raci . . . descoperim +ucida!a ca oras a l"eului +uci , Dolda!a ca t inut a l "eului Dol s i dintr-o data cu!inte dacice ')arasens' incep sa aibe un nou inteles. Ba mai a!em si un oras 1A. escoperim caorase, ase"ari, tinuturi ale !ec/ii 4racii, ale !ec/ii lumi pelasgice, apartineau unor'"ei' din prima sau a doua rasa a lumii . +i cand aceias i t ibetani , e le!i a i acelorarieni-sansriti is i incep rugaciunile cu cu!antul '$D' - acelasi cu!ant pe care-lgasim peste tot in scrierile !edice si nici un panisad nu incepe )ara el, $DH,omul arian ce leaga )iinta suprema, imateriala, de cea materiala, domina !iata.a !eti intreba daca mai sunt si alte cu!inte sanscrite asemanatoare cu ale noastre.+igur ca da. 1@emplu 'A3A' in sens de moneda de sc/imb, cu!antul 'BA' si elecontinua.

CREDINTA

Cand teoso)ilii se leaga de credinta noastra crestina considerandu-ne ocultisti s idogmatici poate ca au si ei punctul lor de !edere. aca imparatul roman 4raian ne-a cucerit 9EO din acia trans)ormand-o intr-o pro!incie romana, nu inainte de a ne)ura te"aurul lui ecebal, ne-a dat in sc/imb Crestinismul cu ogma (crede si nucerceta a #maculatei Conceptii (3e)eritor la )ecioara Daria cu Dagia, ro)etia siDagii cu care incepe ati!itatea (nasterea omnului #sus. in punctul acesta de!edere ne redescoperim pe noi crestinii ca dogmatici, oculti, cre"and in Dagi si

Dagie ro)e ti s i ro)et ie, in torcandu-ne de )ap t la per ioada pelasgica . Cumade!arul nu poate )i niciodata distrus, consider si eu, a"i, ca acei esoterici ca, 'nue@ista religie si nici lege mai presus ca ade!arul'JAm )ost nascut crestin, sunt crestin si ma mandresc cu astaN este parte a traditiei

poporului nostru, crestinismul ortodo@ care ne-a )acuit sa luptam si.. . sa murim pentru el... u inseamna ca nu !oi comenta, insa, Ade!arul, asa cum este el.entru aceste religii au murit si mor mii si milioane de oameniN daca in perioadamedie!ala a crestinismului si islamismului s-au !arsat tone de sange, s-au adunat

pro"eliti din !ar)ul sabiilor si s-au construit biserici si mosc/ei pe /etacombe de!ictime umane, aceasta a continuat si continua.. . 1!reii macelariti in mod bestialde /itleristi s i pro"elitii lor. . . #n numele cui si pentru ceJ #rlande"ii din ordul si+udul tar i i, c rest ini catol ici s i p rotes tan t i, ) rat i , omorandu-se .. . pen tru ceJ#ugosla!ii, trei )rati din aceeasi mama si tata, !orbind aceeasi limba, isi aleg treireligii si.. . se macelaresc.



u pot astepta "iua aceea cand #sus, Do/amed, Doise, Bud/a... >ebelei"is siIAHD$P1+ se !or cobori pe amant sa !ada ce se intampla aici, in numele lor. . .cand de )apt esenta tuturor religiilor este cea a bunului simt si al ade!arului, calege uni!ersala... '#C# $ 31H#>#1 +A H1>1 DA# 31++ CA A1A3HJ'.

Stramosii arieni

Documents

Transcript of Stramosii arieni