stomatologie_part8

8/10/2019 stomatologie_part8

1/190

Rezidentiat 20041586 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 66

Recondiionarea protezelor totale

BIBLIOGRAFIE:

6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total!, Ed.III-a, Ed. Didactic!$i Pedagogic!, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1266001. Materialele utilizate la captusirile rigide sunt:

Materiale fotopolimerizabileA.

Materiale rigide reversibileB.

ElastomeriC.

Acrilate autopolimerizabileD.

Hidrocoloizi reversibiliE.

(pag. 242)

S1266002. Termenul de"rebazare"se refera la:

Refacerea incompleta a bazei protezei cu schimbarea partiala a dintilorA.

Refacerea completa a bazei protezei cu schimbarea partiala a dintilorB.

Refacerea incompleta a bazei protezei cu schimbarea totala a dintilorC.

Refacerea completa a bazei protezei cu pastrarea totala a dintilorD.

Refacerea culorii bazei protezeiE.

(pag. 241)

S1366003. Amprentarea functionala cu materiale reziliente in vederea captusirii se realizeaza in:

in timp de 2 3 minuteA.in timp de 1 oraB.

in 48 72 de oreC.

in 24 de oreD.

intr-o saptamanaE.

(pag. 244)

S1366004. Captusirea definitiva cu materiale reziliente este indicata la pacientii:

a caror mucoasa nu tolereaza contactul cu suprafata protetica duraA.

cu plagi postextractionale recenteB.

necooperanti, irascibiliC.cu handicapuri fiziceD.

cu mucoase groaseE.

(pag. 244)

S1366005. Dupa turnarea modelului in vederea captusirii indirecte:

materialul de amprenta din proteza se indeparteaza completA.

materialul de amprenta se indeparteaza partial lasand cateva insule de materialB.

materialul de amprenta se indeparteaza cu jet puternic de apa receC.

materialul de amprenta se indeparteaza cu jet puternic de apa caldaD.

toate variantele sunt posibileE.(pag. 245)

S1366006. Elasticitatea materialului rezilient se pastreaza timp de:

8 oreA.

1586 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


2/190


24 oreB.

5 zileC.

3 zileD.

1 2 saptamaniE.

(pag. 244)

S1366007. in vederea captusirii corecte:pacientul clateste gura cu apa receA.

mucoasa campului protetic este vaselinataB.

pacientul clateste gura cu apa oxigenata 2%C.

mucoasa campului protetic este dezinfectata cu alcoolD.

mucoasa campului protetic este uscata cu comprese sterileE.

(pag. 243)

S1366008. Termenul anglo-saxon refection reprezinta:

captusirea protezei prin adaugare de materialA.

refacerea totala a bazeiB.

captusirea marginala a protezeiC.

refacerea arcadelor dentare artificialeD.

toate variantele sunt corecteE.

(pag. 241)

S1466009. Amprentarea in vederea unei captusiri indirecte:

Se poate face cu materiale siliconice sau paste ZOE;A.

Se face folosind o lingura individuala din rasini acrilice;B.

Se poate face si cu o lingura standard;C.

Se face cu proteza veche, fiind o metoda comoda, deoarece medicul nu mai trebuie sa indeparteze cu

freza un strat superficial de acrilat de pe faa mucozala a protezei (manopera necesara in cazul uneicaptusiri directe);

D.

Presupune o modelare marginala cu gura deschisa, fara a mai fi necesara pozitionarea in intercuspidaremaxima, deoarece dintii artificiali au fost deja montati in proteza veche.

E.

(pag. 244)

S1466010. Captusirea protezelor totale se contraindica in caz de:

Existenta dintilor frontali montati in afara crestei;A.

Ocluzie dezechilibrata corectata anterior;B.

Proteze cu multiple reparatii, cu baza deteriorata si impregnata;C.

Instabilitatea uneia dintre proteze (in caz de edentaie totala bimaxilara protezata);D.

tesuturi incapabile sa suporte presiunile si solicitarile protetice, necesitand o conditionare tisularapreprotetica.

E.

(pag. 242)

S1466011. Legat de materialele de captusire, urmatoarele afirmatii sunt false:

Se pot folosi materiale de captusire reziliente sau materiale dure;A.

Acrilatele termopolimerizabile se intrebuinteaza mult mai des decat cele autopolimerizabile, atunci cand seface o captusire prin tehnica indirecta;

B.

Acrilatele autopolimerizabile se folosesc atunci cand se face o captusire indirecta;C.

Acrilatul autopolimerizabil poate produce iritaia mucoasei bucale in cazul unei captusiri directe si astfel,imediat dupa captusire, proteza are o meninere deosebit de precara;

D.

Acrilatele termopolimerizabile pot produce distorsiuni ale protezei in urma tratamentului termic.E.

(pag. 242-244)

S1466012. Materialele de captusire definitiva rezilienta prezinta urmatoarele avantaje:



3/190


Permit obtinerea unei pelicule netede, ce nu favorizeaza colonizarea bacteriana;A.

Sunt usor de prelucrat si de netezit;B.

Nu se deterioreaza in timp, deoarece nu ab sorb apa din mediul salivar;C.

Permit intreinerea unei igiene riguroase;D.

Capata o consistenta plastica ce le permite o utilizare mai indelungata.E.

(pag. 248)

S1466013. Rebazarea:

Reprezinta refacerea fetei mucozale a protezei, in scopul imbunatatirii retentiei;A.

Reprezinta refacerea completa a bazei protezei, pastrand doar dintii artificiali;B.

Este o practica foarte frecventa;C.

Se face deoarece bazele protezelor se deterioreaza mult mai rapid ca dinii artificiali acrilici;D.

Se poate face in laboratorul de tehnica dentara sau in cabinetul stomatologic.E.

(pag. 241)

S1466014. Repararea protezei totale fracturate:

Se face intotdeauna in laborator;A.

Se face in laborator atunci cand exista fragmente pierdute, iar cele existente nu se mai potrivesc;B.

Poate interesa baza sau marginile fracturate; in cazul afectarii dintilor artificiali se indica confectionareaunei proteze noi, repararea nemaifiind posibila fara modificarea relatiilor intermaxilare;

C.

Se face intotdeauna in cabinet;D.

Se poate face atat in cabinet cat si in laborator, dar este indicata doar atunci cand fragmentele existentese potrivesc perfect.

E.

(pag. 240-241)

S1566015. Captusirea definitiva cu materiale reziliente se indica in urmatoarele cazuri, cu exceptia:

mucoasa balantaA.

mucoasa hiperemiataB.absenta torusului mandibularC.

creste"in lama de cuit"D.

torus mandibular proeminent si sensibil.E.

(pag. 248)

S1566016. Care dintre urmatoarele materiale nu are o vascozitate lent progresiva:

Hydro CastA.

Coe ConfortB.

ViscogelC.

Soft OrylD.

Mollosil.E.

(pag. 248)

S1566017. Care dintre urmatorii factori nu reprezinta contraindicatie a captusirii:

dimensiunea verticala supraevaluataA.

dimensiunea verticala subevaluataB.

prezenta de dinti laterali montati in afara cresteiC.

ocluzie grav dezechilibrataD.

instabilitatea protezelor pe ambele maxilare.E.

(pag. 242)

S1566018. Care dintre urmatorii timpi operatori nu apartine captusirii directe a protezelor totale:

indepartarea stratului superficial acrilic de pe fata mucozalaA.

fetele laterale ale dintilor se acopera cu leucoplastB.



4/190


fata externa a protezei se lasa descoperitaC.

vaselinarea mucoaseiD.

modelarea marginalaE.

(pag. 243)

S1566019. Care dintre urmatorii timpi operatori nu apartine captusirii indirecte:

indepartarea detritusurilor de pe protezaA. aplicarea materialului de amprentaB.

modelare functionala cu gura inchisaC.

lipsa de modelare funcionalaD.

modelare functionala cu gura deschisa.E.

(pag. 244)

S1566020. Prin captusirea temporara cu materiale reziliente se nu se obtine:

adaptarea tesuturilor la o noua situatie biologicaA.

relaxarea tesuturilorB.

stergrea vechilor reflexeC.

accentuarea vechilor reflexeD.

o amprenta foarte functionala.E.

(pag. 247)

S1666021. Captusirea definitiva a protezei totale cu materiale reziliente are urmatoarele caracteristici:

este indicata in cazul campului protetic care suporta foarte bine presiunile;A.

se efectueaza numai prin tehnica directa;B.

materialele pastreaza un grad de porozitate;C.

materialul devine iritant pentru mucoasa;D.

protezele vor fi usor de prelucrat si netezitE.

(pag. 248)

S1666022. Captusirea directa presupune:

utilizarea de materiale cu vascozitate lent progresiva;A.

acoperirea bazei si marginilor protezei cu un nou strat de acrilat autopolimerizabil;B.

ambalarea protezei fara a se turna in prealabil un model;C.

utilizarea de materiale reziliente;D.

amprentarea cu un cauciuc siliconicE.

(pag. 243)

S1666023. Refacerea protezelor totale prin tehnici simple-in laborator sau in cabinet, este indicatacand:

fragmentele protezelor se potrivesc perfect;A.

baza protezelor este impregnata, deteriorata;B.

ocluzia este dezechilibrata;C.

dintii laterali sunt montati in afara crestei;D.

dimensiunea verticala este supraevaluataE.

(pag. 241)

S2166024. Captusirea protezelor totale este indicata n urmatoarele situatii:

Dinti laterali montati n afara crestei.A.

Proteze vechi cu reparatii multiple.B.

Ocluzie dezechilibrataC.

nchidere marginala pierduta prin prelucrare neatentaD.

D.V. supraevaluata.E.



5/190


(pag. 242)

S2266025. Indicatiile captusirii protezelor:

D.V. supraevaluataA.

D.V. subevaluataB.

dinti laterali montati inafara cresteiC.

dinti laterali montati perpendicular pe mijlocul cresteiD.

instabilitatea protezelor pe ambele maxilareE.

(pag. 242)

S2266026. Acrilatele autopolimerizabile:

se intrebuinteaza numai la captusirile directeA.

se intrebuinteaza numai la captusirile indirecteB.

atat la captusirile directe cat si la cele indirecteC.

se intrebuinteaza mult mai putinD.

se intrebuinteaza mult mai multE.

(pag. 242-243)

S2266027. La captusirea directa a protezei este necesar un timp de:

1- 2 min.A.

2- 3 min.B.

3- 4 min.C.

4- 5 min.D.

5- 6 min.E.

(pag. 243)

S2266028. La polimerizarea indirecta a acrilatului temperatura apei adaugate este de:

30 grade CelsiusA.40 gradeB.

45 gradeC.

50 gradeD.

52 gradeE.

(pag. 245)

S2266029. Amprenta functionala cea mai eficienta pentru conditionare este:

foneticaA.

HerbstB.

metoda ScreinemakersC.

fonetica si functionalaD.

nu se foloseste amprenta functionalaE.

(pag. 248)

S2266030. Despre dintii artificiali se pot afirma urmatoarele :

nu e necesar sa realizeze o ocluzie functionalaA.

nu e necesar sa aiba eficacitate masticatorieB.

e suficient un bun aspect esteticC.

nu e necesar sa aiba o rezistenta mecanica cat mai indelungataD.

sa realizeze confort privind fonatia si spatial pentru limbaE.

(pag. 281)

S2266031. In zona frontala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali:

dinti metaliciA.



6/190


suprafete ocluzale metaliceB.

casete cu fateteC.

dinti prefabricate din portelanD.

doar varianta a e corectaE.

(pag. 283)

S2366032. Cptuirea definitivcu materiale reziliente este indicatla pacienii:a c!ror mucoas!nu tolereaz!contactul cu suprafaa protetic!dur!A.

cu pl!ci postextracionale recenteB.

necooperani, irascibiliC.

cu handicapuri fiziceD.

cu mucoase groaseE.

(pag. 248)

S2366033. Termenul anglo-saxon refection reprezint

c!ptuirea protezei prin ad!ugare de materialA.

refacerea total!a bazeiB.

c!ptuirea marginal!a protezeiC.

refacerea arcadelor dentare artificialeD.


(pag. 241)

S2366034. n vederea cptuirii corecte:

pacientul cl!tete gura cu ap!receA.

mucoas!cmpului protetic este vaselinat!B.

pacientul cl!tete gura cu ap!oxigenat!2%C.

mucoasa cmpului protetic este dezinfectat!cu alcoolD.

mucoasa cmpului protetic este uscat!cu comprese sterileE.

(pag. 243)

S2366035. Dupturnarea modelului n vederea cptuirii indirecte:

materialul de amprent!din protez!se ndeparteaz!completA.

materialul de amprent!se ndeparteaz!parial l!snd cteva insule de materialB.

materialul de amprent!se ndeparteaz!cu jet puternic de ap!receC.

materialul de amprent!se ndeparteaz!cu jet puternic de ap!cald!D.

toate variantele sunt posibileE.

(pag. 245)

S2366036. Polimerizarea acrilatului n Hydroflask se realizeaz:

cu ap!cald!la temperaturi de 60o CA.

cu ap!cald!la temperaturi de 40o CB.

la presiuni de 3,515 Kg/cm2C.

la o presiune de 2, 793 Kg/cm2D.

la o temperatur!de 45o C i o presiune de 2,535 Kg/cm2E.

(pag. 245)

S2366037. Amprentarea funcionalcu materiale reziliente n vederea cptuirii se realizeazn:

n timp de 2 3 minuteA. n timp de 1 oraB.

n 48 72 de oreC.

n 24 de oreD.

ntr-o s!pt!mn!E.



7/190


(pag. 246)

S2366038. Elasticitatea materialului rezilient se pstreaztimp de:

8 oreA.

24 oreB.

5 zileC.

3 zileD.

1 2 s!pt!mniE.

(pag. 247)

S2566039. Care din urmtoarele afirma#ii privind cptu$irea directa protezelor totale sunt corecte:

necesit!ndep!rtarea stratului superficial acrilic de pe faa oral!a protezeiA.

feele laterale ale dinilor $i faa extern!a protezei nu se acoper!cu f$ii de leucoplastB.

mucoasa cmpului protetic se usuc!bineC.

acrilatul autopolimerizabil se prepar!ntr-un godeu de sticl!D.

n timpul fazei de c!ptu$ire propriu-zis!nu este necesar!modelarea marginal!E.

(pag. 243)

S2966040. Contraindicatiile captutirii protezei totale:

dintii laterali montati in afara cresteiA.

coincidenta dintre IM si RCB.

proteze noi cu deficiente de adeziuneC.

inchidere marginala externa deficitara la proteze cu ocluzie normalaD.

DVO subevaluataE.

(pag. 242)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1266041. Captusirea definitiva cu materiale reziliente este indicata la pacienti cu:

Mucoasa balantaA.

Mucoasa normalaB.

Torus mandibular proeminentC.

Atrofie osoasa medieD.

Torus mandibular proeminent si sensibilE.

(pag. 248)

S1266042. Captusirea directa presupune:Acoperirea protezei cu un strat de acrilat termopolimerizabilA.

Acoperirea protezei cu un strat de acrilat autopolimerizabilB.

indepartarea unui strat superficial de acrilat de pe fata mucozala a protezeiC.

indepartarea unui strat superficial de acrilat de pe fata externa a protezeiD.

Lifirea unei fasii de leocoplast pe fetele laterale ale dintilorE.

(pag. 242)

S1266043. Captusirea indirecta:

Se realizeaza doar de catre medicA.

Se realizeaza doar de catre tehnicianB. Se realizeaza atat de catre medic cat si de tehnicianC.

Se realizeaza cu acrilat autopolimerizabilD.

Utilizeaza materiale de amprenta gen siliconiE.

(pag. 242-244)



8/190


S1266044. Captusirea protezelor totale poate fi:

Partiala, interesand zonele de inchidere maarginala deficitaraA.

Partiala, ineresand zonele de sprijinB.

Totala, interesand intreaga fata interna mucozalaC.

Totala, interesand si dintii artificialiD.

Partiala, utilizand cearaE.

(pag. 241-248)

S1266045. Contraindicatiile captusirilor sunt:

Ocluzie echilibrataA.

DV supraevaluataB.

Proteze noiC.

Pe camp protetic cu stomatopatiiD.

Dinti laterali corect montatiE.

(pag. 242)

S1266046. Dupa rezultatul protetic obtinut, captusirile pot fi:Cu caracter rigidA.

Captusire directaB.

Captusire rezilientaC.

Captusire indirectaD.

Toate raspunsurile sunt corecteE.

(pag. 242)

S1266047. Fractura protezelor totale poate aparea la:

Proteze la care s-au montat dintii superiori cu diastemaA.

Proteze la care s-au montat dinti la nivelul tuberculilor piriformiB. Existenta unor antagonisti componenti ai unor proteze fixeC.

Atrofia inegala a campului proteticD.

Prognatism mandibularE.

(pag. 240-241)

S1266048. Materialele utilizate in cazul captusirii cu materiale reziliente sunt:

Materiale cu vascozitate lent progresivaA.

Acrilate autopolimerizabileB.

Acrilate termopolimerizabileC.

PlastupalastsD.

MollosilE.

(pag. 247-248)

S1266049. Obiectivele captusirii partiale sunt:

imbunatatirea mentinerii deficitare datorita prelucrarilor neatenteA.

imbunatatirea mentinerii deficitare datorita atrofiei campului proteticB.

imbunatatirea mentinerii unor proteze vechi, reparateC.

Determinarea DVO corecteD.

imbunatatirea mentinerii prin prelungirea marginilor pana la limite normaleE.

(pag. 242)

S1266050. Scopul captusirii temporare cu materiale reziliente este:

Conditionarea"campului proteticA.

Relaxarea tesuturilorB.

Amprentare functionalaC.



9/190


Stergerea unor reflexe dobanditeD.

Nici un raspuns nu este valabilE.

(pag. 247)

S1366051. Amprenta realizata in scopul captusirii indirecte se realizeaza cu:

pasta ZOEA.

gipsB.siliconiC.

mase termoplasticeD.

alginatE.

(pag. 244)

S1366052. Captusirea protezei totale efectuate in mod curent presupune:

refacerea succiunii prin adaugare de material la zonele deficitare de inchidere marginalaA.

adaugare de material pe toata fata interna, mucozala a protezeiB.

adaugarea de material in anumite zone ale fetei interne a protezeiC.

indepartarea materialului in exces de la nivelul bazeiD.

indepartarea surplusului de material de la nivelul marginillor inalteE.

(pag. 241)

S1366053. Cauzele fracturarii protezei totale sunt:

existenta unui torus palatin proeminentA.

atrofia inegala a campului proteticB.

existenta unei arcade antagoniste integre sau cu lucrari protetice fixeC.

montarea dinilor inafara cresteiD.

nerespectarea regulilor de igienizareE.

(pag. 240-241)

S1366054. Contraindicatiile captusirii sunt:

D. V supraevaluataA.

D. V subevaluataB.

existenta dintilor laterali montati inafara cresteiC.

ocluzie dezechilibrata imposibil de corectatD.


(pag. 242)

S1366055. Imediat dupa captusirea directa se recomanda pacientului:

nepurtarea protezei pana a doua ziA.spalarea protezei cu solutie de acid acetic, apa si apoi purtarea eiB.

mentinerea protezei intr-un recipient cu cloramina timp de 3 oreC.

umectarea repetata a mucoasei cu lichide protectoareD.

spalarea imediata a protezei cu pasta de dinti si purtarea eiE.

(pag. 244)

S1366056. Modalitatile de captusire in functie de rezultatul protetic sunt:

captusiri cu caracter rezilient (temporar, definitiv)A.

captusiri cu caracter rigidB.

captusiri elasticeC.captusiri semielasticeD.


(pag. 243)



10/190



imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale pierduteA.

imbunatatirea sprijinului prin cresterea suprafetei de sprijinB.

ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor pana la limitele normaleC.

ocolirea cu atenie a formaiunilor mobile de la periferia campului proteticD.

refacerea culoriiE.

(pag. 242)

S1466058. Captusirea definitiva cu materiale reziliente:

Foloseste materiale cu vascozitate lent progresiva ce permit o conditionare tisulara de calitate a campuluiprotetic;

A.

Se indica la pacientii a caror mucoasa nu tolereaza in nici un chip contactul cu o suprafata protetica dura;B.

Se indica in caz de creasta balanta;C.

Se indica in caz de torus mandibular proeminent si sensibil;D.

Se indica in caz de creasta"in lama de cutit".E.

(pag. 248)


Este metoda prin care proteza capata un strat interior din acrilat autopolimerizabil;A.

Este metoda prin care proteza capata un strat interior din acrilat termopolimerizabil;B.

Spre deosebire de cea directa, nu necesita indepartarea unui strat de acrilat de pe suprafata mucozala aprotezei, este suficienta o amprentare cu ZOE, siliconi etc., dupa care proteza este trimisa in laborator;

C.

in cazul folosirii metodei polimerizarii acrilatului in Hydroflask, este necesara apa la o temperatura de 50C;D.

Este contraindicata in cazul unei DV supraevaluate.E.

(pag. 242, 244-245)

S1466060. Captusirea prin metoda directa:

Presupune acoperirea bazei si marginilor cu un strat de acrilat termopolimerizabil;A.Necesita acoperirea fetelor laterale si ocluzale ale dintilor, ca si fata externa a protezei cu leucoplast,pentru a impiedica lipirea acrilatului de aceste zone;

B.

Necesita indepartarea prealabila a unui strat de acrilat de minim 1 mm grosime cu freze de acrilat, pentrua permite realizarea unei legaturi chimice a materialului de captusire cu acrilatul protezei;

C.

Poate avea ca rezultat o iritaie a esuturilor protetice datorita temperaturii ridicate si proprietailor chimiceale acrilatului;

D.

Necesita o modelare marginala in timpul polimerizarii, precum si inchiderea gurii in intercuspidare maxima.E.

(pag. 244)

S1466061. Captusirea prin metoda directa:

Este contraindicata in cazul unei DV supradimensionate, caz in care se recomanda o captusire indirecta;A.Este contraindicata cand se doreste o captusire rezilienta definitiva, in acest caz se face o captusireindirecta in laborator;

B.

Foloseste materiale de captusire rezilienta ca: Ortocryl, Major Resin System Reline etc;C.

Este contraindicata in cazul existenei unei montari in afara crestei a dinilor laterali;D.

Necesita vaselinarea mucoasei campului protetic, pentru a diminua actiunea iritanta a materialului decaptusire.

E.

(pag. 242-243)

S1466062. Captusirea temporara cu materiale reziliente:

Urmareste conditionarea campului protetic cu materiale cu vascozitate lent progresiva;A.

Permite stergerea reflexelor dobandite care se opun acomodarii cu proteza;B.Presupune o perioada de conditioonare tisulara de 4 5 zile;C.

Permite o amprentare facila a unor zone si detalii care nu pot fi puse in evidena cu alte materiale;D.

Permite o amprentare functionala eficienta, in special fonetica.E.



11/190


(pag. 247-248)

S1466063. Cauzele fracturarii protezelor totale corect confectionate sunt:

Caderea pe suprafete dure, mai ales la pacientii varstnici;A.

Existenta unui torus palatin de dimensiuni medii, mai ales in treimea posterioara;B.

Existenta unui torus mandibular in dreptul caruia proteza a fost subtiata in mod repetat;C.

Solicitarea asimetrica a protezei datorita unei atrofii neuniforme a campului protetic;D.

Design incorect al protezei, prezentand o zona de minima rezistenta la nivelul suprafetei mucozalepalatinale.

E.

(pag. 240-241)

S1466064. inainte de o captusire directa se practica indepartarea unui strat superficial de acrilat de pefata mucozala a protezei. De ce?

Pentru ca acrilatul nou preparat sa adere inseparabil de corpul protezei;A.

Pentru a se forma o legatura chimica intre acrilatul nou si fata mucozala a protezei;B.

Deoarece stratul superficial e impregnat cu grasimi si celule epiteliale;C.

Deoarece stratul superficial prezinta adesea depozite tartrice;D.

Deoarece stratul superficial a fost lustruit de tehnician si nu mai permite aderenta noului material decaptusire.E.

(pag. 243)

S1466065. Legat de captusirea protezelor totale:

Captusirea partiala reprezinta refacerea suprafetei mucozale a protezei totale, fara a modifica zonele deinchidere marginala;

A.

Captusirea totala intereseaza intreaga fata interna mucozala a protezei (inclusiv marginile);B.

Captusirea totala urmareste conditionarea tisulara cu ajutorul unor materiale cu vascozitate lent progresiva;C.

Captusirea pariala urmareste imbunatairea meninerii unei proteze corect confecionate, la care campulprotetic a suferit in timp o atrofie ce a dus la dispariia adeziunii si succiunii;

D.

Captusirea partiala urmareste ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor pana la limite normale, lao proteza subextinsa.E.

(pag. 241-242)

S1566066. Care dintre urmatoarele cauze pot determina fractura protezei totale:

caderea pe suprafete dureA.

absenta parafunctiilorB.

montarea dintilor frontali superiori fara diastemaC.

atrofia inegala a campului proteticD.

existenta unui torus palatin foarte proeminent.E.

(pag. 240)

S1566067. Care dintre urmatoarele materiale se folosesc la captusirea definitiva cu materiale reziliente:

SimpaA.

Coe ConfortB.

ViscogelC.

Hydro CastD.

MollosilE.

(pag. 248)

S1566068. Care dintre urmatoarele materiale se folosesc la captusirile rigide:

Hydro CastA.DuracrylB.

PaladurC.

OrtocrylD.

ViscogelE.



12/190


(pag. 242)

S1566069. Care dintre urmatorii timpi operatori apartin captusirii directe a protezelor totale:


indepartarea stratului superficial acrilic de pe fata lustruitaB.

acoperirea fetelor laterale ale dintilorC.

neacoperirea feei externe a protezeiD.vaselinarea mucoasei cavitatii orale.E.

(pag. 243)

S1566070. Care dintre urmatorii timpi operatori apartin captusirii indirecte a protezelor totale:


acoperirea fetelor laterale ale dintilorB.

vaselinarea mucoasei cavitatii oraleC.

aplicarea in proteza a materialului de amprentaD.

modelarea functionala cu gura inchisa.E.

(pag. 244)

S1566071. Care sunt avantajele captusirii cu materiale reziliente a protezelor totale:

relaxarea tesuturilorA.

stergerea reflexelor vechiB.

accentuarea reflexelor vechiC.

obinerea unei amprente foarte funcionalaD.

obtinerea unei amprente documentare foarte buna.E.

(pag. 247)

S1566072. in care dintre situatiile urmatoare este contraindicata captusirea:

dimensiunea verticala supraevaluataA.dimensiunea verticala subevaluataB.

existenta de dinti laterali montati in afara cresteiC.

prezena ulceraiilor de decubitD.

existenta de dinti laterali montati pe creasta.E.

(pag. 242)

S1566073. in care dintre situatiile urmatoare nu este contraindicata captusirea:

ocluzie dezechilibrata, imposibil de corectatA.

proteze cu reparatii multipleB.

existenta de dinti laterali montati pe creastaC.dimensiune verticala corectaD.

absenta stomatopatiilorE.

(pag. 242)

S1566074. Obiectivele captusirii totale sunt:

imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale pierdute prin suprasolicitareA.

optimizarea mentinerii unei proteze corect realizate dar la care campul protetic a suferit in timp atrofieB.

conditionarea tesuturilorC.

imbunatairea meninerii unor proteze vechi reparateD.

imbunatatirea stabilitatii unor proteze noi.E.(pag. 242)

S1666075. Captusirea prin metoda directa a protezelor totale presupune:

turnarea modelului si ambalarea protezei;A.



13/190


indepartarea unui strat uniform din baza protezei;B.

nepurtarea protezei pina a doua zi;C.

utilizarea acrilatului termopolimerizabil;D.

utilizarea acrilatului autopolimerizabilE.

(pag. 243)

S1666076. Captusirea temporara cu materiale rasinoase de amprentare presupune:utilizarea materialelor de genul Simpa sau Mollosil;A.

intinderea conditionarii pe o perioada de 48-72 ore;B.

existenta mucoasei balante hiperemiate;C.

utilizarea materialelor gen Hydro-Cast, VascogelD.

utilizarea acrilatului termopolimerizabilE.

(pag. 248)

S1666077. Captusirea temporara cu materiale rasinoase de amprentare presupune:

utilizarea materialelor de genul Simpa sau Mollosil;A.

intinderea conditionarii pe o perioada de 48-72 ore;B.

existenta mucoasei balante hiperemiate;C.

utilizarea materialelor gen Hydro-Cast, VascogelD.

utilizarea acrilatului termopolimerizabilE.

(pag. 248)

S1666078. Cauzele fracturarii protezei totale corect efectuate sunt:

existenta unui torus palatin foarte proeminent;A.

montarea dintilor frontali superiori cu diastema incisiva;B.

dimensiunea verticala supraevaluata;C.

existenta dintilor laterali montati in afara crestei;D.

existenta parafunctiilor (bruxism)E.

(pag. 246)

S1666079. Contraindicatiile captusirii sunt:

dimensiunea verticala supraevaluata;A.

ameliorarea mentinerii unei proteze imediate, fracturate prin imprudenta masticatorie;B.

existenta dintilor laterali montati in afara crestei;C.

proteze cu multiple reparatii;D.

camp protetic incapabil sa suporte presiuniE.

(pag. 242)


conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiuni;A.

imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale;B.

ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor pana la limite normale, la o proteza subextinsa;C.

imbunatatirea mentinerii in cazul in care campul protetic a suferit o atrofie care a dus la disparitia adeziunii;D.

inaltarea ocluzieiE.

(pag. 242)


ameliorarea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale;A. optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate, dar cu atrofia campului protetic;B.

inaltarea ocluziei;C.

conditionarea tesuturilor, incapabile sa suporte presiuni;D.

reparatia unei proteze cu baza deteriorata si impregnataE.



14/190


(pag. 242)

S2166082. Captusirea definitiva directa cu materiale reziliente se poate face cu:

SimpaA.

Molloplast-BB.

MollosilC.

Silastic 390D.

PlastupalastsE.

(pag. 248)

S2166083. Obiectivele captusirii totale a protezei totale sunt:

Optimizarea mentinerii unei proteze corecte vechiA.

mbunatatirea mentinerii la o proteza scurta vestibular marginalB.

mbunatatirea mentinerii si stabilitatii la proteze vechi reparateC.

Conditionarea tesuturilor cu materiale cu vscozitate lent progresivaD.

naltarea ocluzieiE.

(pag. 242)

S2266084. Cauzele fracturarii protezei totale sunt:

existenta unui torus palatin proeminentA.

montarea dintilor laterali inafara cresteiB.

montarea dintilor superiori cu diastema interincisivaC.


parafunctiiE.

(pag. 240-241)

S2266085. Captusirea protezei totale poate fi:

partiala- intereseaza fata interna mucozala a protezeiA.partiala- adaugare de material la zonele de inchidere marginala deficitareB.

totala- adaugare de material la zonele de inchidere marginala deficitaraC.

totala- intereseaza fata interna mucozala a protezeiD.

totala- doar la inchiderea marginalaE.

(pag. 241)


conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiunileA.

optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate la care campul protetic asuferit o atrofieB.

imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale pierduteC.

ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor la o proteza subextinsaD.

imbunatatirea mentinerii si stabilitatii unor proteze vechi reparateE.

(pag. 242)


imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale pierduteA.

imbunatatirea mentinerii si stabilitatii unor proteze vechi reparateB.

ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor la o proteza subextinsaC.

conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiunile si solicitarile protetice cu ajutorul unor materialecu vascozitate lent progresiva

D.

optimizarea mentinerii unei proteze la care campul protetic a suferit o atrofieE.

(pag. 242)

S2266088. Contraindicatiile captusirii protezelor sunt:

dinti frontali superiori montati cu diastemaA.



15/190


dinti laterali montati perpendicular pe mijlocul cresteiB.

dinti laterali montati inafara cresteiC.

ocluzie dezechilibrataD.

proteze subextinseE.

(pag. 242)

S2266089. Captusirea protezelor:se poate realiza numai in cabinetA.

se poate realiza numai in laboratorB.

se poate realiza atat in cabinet cat si in laboratorC.

are caracter rigidD.

este rezilientaE.

(pag. 242)

S2266090. Materiale utilizate la captusire:

PaladurA.

DuracrylB.

acrilate autopolimerizabileC.

acrilate termopolimerizabileD.

PalliagE.

(pag. 242)

S2266091. Acrilatele termopolimerizabile:

se intrebuinteaza mult mai desA.

se intrebuinteaza mult mai rarB.

evita distorsiunile din interiorul protezei ce rezulta in urma fierberiiC.

nu evita distorsiunile din interiorul protezei ce rezulta in urma fierberiiD.

se folosesc la captusirile rigideE.

(pag. 242)

S2266092. Captusirea directa presupune:

acoperirea bazei si a marginilor cu un strat de acrilat termopolimerizabilA.

acoperirea bazei si a marginilor cu un strat de acrilat autopolimerizabilB.

realizarea unei legaturi chimiceC.

realizarea unei legaturi mecaniceD.

realizarea unei legaturi fizico- chimiceE.

(pag. 243)

S2266093. La captusirea directa a protezei:

proteza este tinuta cu o manaA.

nu se efectueaza miscari de catre operatorB.

se efectueaza miscari de catre operatorC.

se mobilizeaza partile moiD.

nu se mobilizeaza partile moiE.

(pag. 243)


pacientul inchide gura in I.M.A. pacientul efectueaza miscari functionaleB.

pacientul nu efectueaza miscari functionaleC.

nu se efectueaza miscari de catre operatorD.

se efectueaza miscari de catre pacientE.



16/190


(pag. 244)


pacientul va purta imediat proteza pentru a se obisnuiA.

nu se poarta proteza pana a doua ziB.

proteza va avea o mentinere precara in gura la aplicarea imediataC.

proteza va avea o stabilitate foarte buna la aplicarea imediataD.

proteza va avea o stabilitate foarte buna la aplicarea a doua ziE.

(pag. 244)

S2266096. La captusirea indirecta a protezelor se folosesc ca materiale de amprentare:

ZOEA.

OptosilB.

Stomaflex cremaC.

XantoprenD.

siliconiE.

(pag. 244)


se efectueaza in laboratorA.

se efectueaza in cabinetB.

se efectueaza cu acrilat autopolimerizabilC.

se efectueaza cu acrilat termopolimerizabilD.

se efectueaza in cabinet cu acrilat autopolimerizabilE.

(pag. 244)

S2266098. La captusirea indirecta:

se modeleaza functional cu gura inchisaA.se modeleaza functional cu gura deschisaB.

se modeleaza functional atat cu gura inchisa cat si cu gura deschisaC.

se pozitioneaza in I.M.D.

se pozitioneaza in R.C.E.

(pag. 244)

S2266099. La captusirea directa a protezelor:

imediat proteza va avea o mentinere foarte bunaA.

proteza va avea o mentinere precaraB.

temperatura dezvoltata este scazutaC.

temperatura dezvoltata este mareD.

reactia chimica este iritantaE.

(pag. 244)

S2266100. La captusirea directa a protezei

se reface inchiderea marginala prin adaugarea unui rulou de acrilat autopolimerizabilA.

se reface inchiderea marginala prin adaugarea unui rulou de acrilat termopolimerizabilB.

se adauga un rulou de acrilat pe o suprafata limitata a protezeiC.

se adauga un rulou de acrilat pe tot conturul protezeiD.

se modeleaza functionalE.

(pag. 244)


dupa turnarea modelului se indeparteaza in totalitate materialul de amprenta din protezaA.



17/190


se lasa pe loc cateva insule de material de amprentaB.

se lasa pe loc cateva insule de material de amprentaC.

se lasa in continuare insulele de material de amprenta dupa ambalareD.

se indeparteaza insulele de material de amprenta dupa care se ambaleazaE.

(pag. 245)

S2266102. La captusirea indirecta a protezelor, polimerizarea acrilatului in Hydroflaskse face:sub presiune uniformaA.

cu alternante de presiuneB.

in recipient umplut cu apaC.

in recipient cu vidD.

in recipient cu azotE.

(pag. 245)

S2266103. La realizarea captusirii indirecte:

amprenta va fi cofrataA.

amprenta nu va fi cofrataB.

se vor indeparta portiuni din materialul de amprentare din dreptul zonelor ce vor trebui despovarateC.

se va adauga material in dreptul zonelor ce urmeaza a fi despovarateD.

se va utiliza acrilat termopolimerizabilE.

(pag. 244)


polimerizarea acrilatului se face cu presiuneA.

polimerizarea acrilatului se face fara presiuneB.

polimerizarea acrilatului se face fara presiuneC.

va necesita montarea in ocluzorD.

va fi necesara montarea in duplicatorE.

(pag. 247)

S2266105. Captusirea cu materiale reziliente poate fi:

temporaraA.

definitivaB.

cu materiale cu vascozitate lent progresivaC.

cu materiale fluideD.

cu siliconiE.

(pag. 247)

S2266106. La captusirea cu materiale reziliente acestea se aplica in interiorul protezei :

1 min.A.

2 min.B.

3 min.C.

4 min.D.

5 min.E.

(pag. 248)

S2266107. Materialele reziliente utilizate pentru captusire:

au la inceput o vascozitate mareA. au la inceput o vascozitate micaB.

vascozitatea creste treptatC.

vascozitatea descreste treptatD.

vascozitatea ramane constantaE.



18/190


(pag. 248)

S2266108. Captusirea temporara cu materiale reziliente:

presupune adaptarea tesuturilor la o noua situatie biologica intr-un timp relativ scurtA.

presupune adaptarea tesuturilor la o noua situatie biologica intr-un timp relativ lungB.

se face cu materiale cu vascozitate lent progresivaC.

se face cu ZOED.

se face cu siliconiE.

(pag. 247)

S2266109. Materiale cu vascozitate lent progresiva:

ZOEA.

gipsulB.

Hydro CastC.

Coe ConfortD.

OptosilE.

(pag. 248)

S2266110. Captusirea definitiva cu materiale reziliente este indicata in caz de:

bruxismA.

proteze totale unimaxilare care au ca antagonisti arcade naturale integreB.

torus proeminentC.

mucoasa balantaD.

mucoasa hiperemiataE.

(pag. 248)

S2266111. Captusirea directa definitiva cu materiale reziliente se poate face cu:

Molloplast BA.MollosilB.

PlastupalastsC.

Silastic 390D.

SimpaE.

(pag. 248)

S2266112. Materialele reziliente utilizate pentru captusirea definitiva

au rezistenta mecanica slabaA.

au rezistenta mecanica bunaB.

au un grad de porozitateC.

nu sunt poroaseD.

sunt greu de prelucraE.

(pag. 248)

S2266113. Materialele reziliente utilizate pentru captusirea definitiva:

au o consistenta elasticaA.

sunt greu de netezitB.

sunt usor de prelucratC.

sunt greu de prelucratD.

sunt rigideE.

(pag. 248)

S2266114. Se pot deosebi doua categorii de sisteme articulate:

ruptorii de forteA.



19/190


amortizorii de forteB.

ambele categoriiC.

nici una dintre eleD.

toate raspunsurile sunt corecteE.

(pag. 248)

S2266115. Caracteristicile conectorilor secundari sunt:rigiditatea care se obtine prin latime si grosime adecvataA.

traiect intotdeauna verticalB.

sa treaca la distanta de parodontiul marginal, papilla interdentara si mucoasa procesului alveolarC.

nu se aplica pe suprafetele onvexe vestibulare sau orale ale dintilor restantiD.

traiect totdeauna orizontalE.

(pag. 266)

S2266116. Conectorii secundari se pot clasifica in:

proximaliA.

interdentariB.

ai bratelor elastice ale crosetelor divizateC.

rigiziD.

nici o varianta nu e corectaE.

(pag. 266)

S2266117. Seile protetice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

adaptare intima si precisa la tesuturile cu care vin in contactA.

greutate crescutaB.

sa permita efectuarea captusirilorC.

conductibilitate termica redusaD.

suprafete externe bine lustruiteE.

(pag. 271)

S2266118. Ca forme pot fi utilizate urmatoarele tipuri de sei metalice:

forma de plasa cu ochiuri mici si deseA.

forma de plasa cu ochiuri largiB.

forma metalica fara ochiuriC.

doar primele doua varianteD.

doar variantele b si cE.

(pag. 275)

S2266119. In edentatiile terminale, saua metalica are urmatoarele caracteristici:

e realizata de obicei cu ochiuri mariA.

e realizata de obicei fara ochiuriB.

se gaseste la o distanta de creste de 1 mmC.

lungimea e 2/3 din lungimea cresteiD.

lungimea e egala cu lungimea cresteiE.

(pag. 278)

S2266120. Componenta acrilica a protezei scheletate are caracteristicile:

acopera saua metalica, formand saua propriu-zisaA. se realizeaza din acrilat roz termopolimerizabilB.

se poate realiza si din acrilat roz autopolimerizabilC.

se poate realiza si din acrilat roz autopolimerizabilD.

doar primul raspuns e corectE.



20/190


(pag. 280)

S2266121. In zona frontala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali:

dinti prefabricati din portelanA.

ti prefabricate din acrilatB.

tatete intersanjabile din portelanC.

coroane si fatete din acrilat realizate in laboratorD.

nici un raspuns corectE.

(pag. 282)

S2266122. In zona laterala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali:

dinti prefabricate din portelan sau acrilatA.

portelan ars pe schelet din cobalt-cromB.

casete cu fateteC.

coroane si fatete din acrilat realizate in laboratorD.

dinti metaliciE.

(pag. 283)

S2266123. In edentatiile laterale se respecta urmatoarele reguli de montare:

nu se realizeaza tremeA.

dintii artificiali vor ocupa intreg spatiul edentatB.

montarea se face strict pe mijlocul cresteiC.

volumul dintilor artificiali in sens vestibule-oral mai ales in regiunea molara inferioara trebuie sa fie maimare ca cel al dintilor naturali

D.

relieful ocluzal se realizeaza standard indifferent de antagonistiE.

(pag. 284)

S2266124. In edentatiile terminale se respecta urmatoarele reguli de montare a dintilor:

dintii artificiali vor fi montati pe mijlocul cresteiA.

latimea dintilor in sens vestibule-oral va fi proportionala cu latimea cresteiB.

cu cat crestele sunt mai inguste, dintii vor fi mai latiC.

numarul dintilor artificiali nu depinde de arcada antagonistaD.

intotdeauna e necesara montarea molarului treiE.

(pag. 284)

S2266125. Caracteristicile protetice privind conceperea protezei sunt:

sprijinul protezeiA.

stabilizarea protezeiB.

tipul de lingura individuala indicateC.

tipurile de dinti artificiali indicateD.

prezenta sau absenta molaruli treiE.

(pag. 286)

S2266126. In edentatia de clasa I Kennedy se indica urmatoarele tipuri de sprijin:

mixt rigidA.

mixt elasticB.

mixt foarte elasticC.

mixt telescopatD.

mixt foarte rigidE.

(pag. 287)

S2366127. Cauzele fracturrii protezei totale sunt:

existena unui torus palatin proeminentA.



21/190


atrofia inegal!a cmpului proteticB.

existena unei arcade antagoniste integre sau cu lucr!ri protetice fixeC.

montarea dinilor nafara cresteiD.

nerespectarea regulilor de igienizareE.

(pag. 240-241)

S2366128. Cptuirea protezei totale efectuate n mod curent presupune:refacerea succiunii prin ad!ugare de material la zonele deficitare de nchidere marginal!A.

ad!ugare de material pe toat!fa!intern!, mucozal!a protezeiB.

ad!ugarea de material n anumite zone ale feei interne a protezeiC.

ndep!rtarea materialului n exces de la nivelul bazeiD.

ndep!rtarea surplusului de material de la nivelul marginillor nalteE.

(pag. 241)

S2366129. Obiectivele cptuirii pariale sunt:

mbun!t!irea meninerii prin refacerea nchiderii marginale pierduteA.

mbun!t!irea sprijinului prin creterea suprafeei de sprijinB.

ameliorarea meninerii prin prelungirea marginilor pn!la limitele normaleC.

ocolirea cu atenie a formaiunilor mobile de la periferia cmpului proteticD.

refacerea culoriiE.

(pag. 242)

S2366130. Obiectivele cptuirii totale sunt:

optimizarea meninerii unei proteze corect confecionat!la care cmpul protetic a suferit o atrofieA.

condiionarea esuturilor incapabile s!suporte presiuniB.

mbun!t!irea meninerii i stabilit!ii unei proteze vechiC.

n!larea ocluzieiD.

nici o variant!nu este corect!E.

(pag. 242)

S2366131. Contraindicaiile cptuirii sunt:

D. V supraevaluat!A.

D. V subevaluat!B.

existena dinilor laterali montai nafara cresteiC.

ocluzie dezechilibrat!imposibil de corectatD.


(pag. 243)

S2366132. Modalitile de cptuire n funcie de rezultatul protetic sunt:

c!ptuiri cu caracter rezilient (temporar, definitiv)A.

c!ptuiri cu caracter rigidB.

c!ptuiri elasticeC.

c!ptuiri semielasticeD.


(pag. 243)

S2366133. Amprenta realizatn scopul cptuirii indirecte se realizeazcu:

past!ZOEA. ghipsB.

siliconiC.

mase termoplasticeD.

alginat!E.



22/190


(pag. 244)

S2366134. Imediat dupcptuirea directse recomandpacientului

nepurtarea protezei pn!a doua ziA.

sp!larea protezei cu soluie de acid acetic, ap!i apoi purtarea eiB.

meninerea protezei ntr-un recipient cu cloramin!timp de 3 oreC.

umectarea repetat!a mucoasei cu lichide protectoareD.

sp!larea imediat!a protezei cu past!de dini i purtarea eiE.

(pag. 244)

S2566135. Care sunt contraindica#iile cptu$irii unei proteze totale:

subevaluarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feeiA.

existena dinilor laterali montai n afara crestei edentateB.

proteze cu multiple reparaiiC.

existena unor proteze echilibrate ocluzalD.

proteze stabile pe ambele maxilareE.

(pag. 242)

S2666136. Importanta pozitiei de relatie centrica (R.C), rezida din

R.C. este o pozitie constanta toata viataA.

R.C. este o pozitie diagnostica n unele analize diagnosticeB.

R.C. este o pozitie functionala;C.

R.C este o pozitie ce poate fi determinataD.

R.C. nu este o pozitie functionala.E.

(pag. 30)

S2666137. Situatiile care necesita pozitionarea mandibulei n R.C. sunt urmatoarele:

Pentru adaptarea intraorala a restaurarilor odontaleA.Pentru adaptarea extraorala a restaurarilor proteticeB.

Pentru corectarea dizarmoniei ocluzale n cadrul tratamentului disfunctiei cranio-mandibulareC.

La orice examen clinic stomatologicD.

n vederea corectarii dizarmoniei ocluzale dupa aplicarea unei restaurari proteticeE.

(pag. 43)

S2666138. Care din conditiile de mai jos permit cumulate pozitionarea manuala a modelelor n R.C.:

Cnd avem Long CentricA.

Cnd avem Point CentricB.

Pozitia de intercuspidare maxima este stabilaC.

Sa nu existe obstacole dentare (prematuritati si interferente)D.

Modelele de gips sa fie complete si exacteE.

(pag. 51-52)

S2666139. Care din afirmatiile urmatoare caracterizeaza ocluzia ideala:

ADM este morfologic integruA.

Parodontiul este integruB.

Abraziunea nu depaseste gradul 2C.

n pozitia de repaus mandibular inocluzia este generalizataD.

Subiectul nu constientizeaza functionalitatea nici unei componente a ADME.

(pag. 79)

S2666140. Care din afirmatiile urmatoare infirma conceptul de ocluzie ideala:

Subiectul constientizeaza functionalitatea componentelor ADMA.



23/190


Tonusul muschilor masticatori se mentine la valori electrice medii n pozitia de repaus a mandibuleiB.

Abraziunea este absentaC.

Parodontiul este integruD.

Componentele ADM nu prezinta semne de disfunctieE.

(pag. 79)

S2666141. Ocluzia functionala se caracterizeaza obligatoriu prin:Ocluzie stabilaA.

Abraziunea nu depaseste nivelul specific vrstei subiectuluiB.

ADM este morfologic integruC.

Parodontiul este integruD.

Masticatia, fonatia si fizionomia conferite de dinti sunt acceptabile pentru subiectE.

(pag. 80)

S2666142. Obiectivele tratamentului ocluziei de obisnuinta sunt:

Amendarea simptomatologiei disfunctiei cranio-mandibulareA.

Functionalitatea elementelor ADM sa nu fie perceptibila pentru pacientB.

Functionalitatea ADM sa fie satisfacatoare pentru pacientC.

Satbilitate ocluzalaD.

Obtinerea integritatii parodontaleE.

(pag. 83-84)

S2666143. Masticatia unilaterala poate fi indusa de:

Dieta moale neabrazivaA.

Dieta consistenta abrazivaB.

Afectiuni dento-parodontale sau edentatii ce fac imposibila masticatia pe una din partiC.

Altralgii ipsilaterale fata de partea preferata n masticatieD.

ConstitutionalE.

(pag. 105)

S2666144. Eficienta protectiei canine este sustinuta de:

Situatie topografica privilegiataA.

Radacina puternicaB.

Os alveolar special structuratC.

Sensibilitate propioceptiva parodontala fina si specializataD.

Caninul nu se gaseste n dreptul vreunui stlp osos al maxilaruluiE.

(pag. 133)

S2866145. Captusirea protezei totale este contraindicata in:

dimensiunea verticala supraevaluataA.

ocluzie dezechilibrata imposibil de corectatB.

proteze cu multiple reparatiiC.

proteze instabileD.

nici una de mai susE.

(pag. 242)

S2866146. Captusirea definitiva a protezei totale cu materiale reziliente:

este indicata la pacienti cu mucoasa balantaA. poate fi directaB.

poate fi indirectaC.

nu amortizeaza presiunile transmise campului proteticD.

aceste materiale nu favorizeaza aparitia coloniilor de candida albicansE.



24/190


(pag. 248)

S2866147. Cauzele fracturarii protezei totale corect confectionate sunt:

caderea pe suprafete moiA.

montarea dintilor frontali superiori cu diastemaB.

masticatie viguroasaC.


grosime uniforma a bazei protezeiE.

(pag. 240-241)

S2866148. Obiectivele capturarii protezei totale sunt:

optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate la care campul protetic a suferit in timp atrofieA.

imbunatatirea mentinerii unor proteze vechi reparateB.

imbunatatirea stabilitatii unor proteze vechi reparateC.

inaltarea ocluzieiD.

conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiuni cu materiale cu vascozitate lent progresivaE.

(pag. 242)

S2966149. Proteza totala poate suferi fracturi din urmatoarele cauze:

montarea dintilor superiori cu diastemaA.

bruxismB.

camp protetic moale (rezilienta mare a mucoasei fixe)C.

marginea protezei e prea subtireD.

atrofia inegala a substratului ososE.

(pag. 240, 241)

S2966150. Obiectivele captusirii partiale a protezei totale sunt:

refacerea adeziuniiA.refacerea succiuniiB.

refacerea mentinerii prin realizarea inchiderii marginale externeC.

refacerea marginilor la o proteza subextinsaD.

refacerea adeziunii si succiuniiE.

(pag. 241, 242)

S2966151. Obiectivele captusirii totale a protezei totale sunt:

refacerea marginilor pentru imbunatatirea mentineriiA.

amortizarea presiunilor care se transmit asupra campului proteticB.

ingrosarea bazei pentru a preveni fractura protezeiC.

refacerea marginilor la o proteza subextinsaD.

refacerea adeziunii si succiuniiE.

(pag. 241, 242, 248)

S2966152. La captusirea directa a unei proteze totale cu acrilat autopolimerizabil sunt contraindicateurmatoarele manopere:

indepartarea unui strat superficial acrilic de pe fata mucozala a protezei in grosime de peste 1mmA.

indepartarea unui strat superficial acrilic de pe fata mucozala a protezei in grosime de 2-3 mmB.

vaselinarea mucoasei inainte de introducerea in gura a protezei cu acrilatul autopolimerizabilC.

proteza poate fi scoasa din gura inaintea prizei acrilatului, pacientul va clati gura iar proteza va fi repede

reaplicata

D.

dupa priza acrilatului, suprafata mucozala a protezei se va lustruiE.

(pag. 244)



25/190


Tema nr. 67

Stomatopatiile protetice la edentatul total

BIBLIOGRAFIE:

6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total!, Ed.III-a, Ed. Didactic!$i Pedagogic!, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1267001. Reactii imediate totale aparute la purtatorii de proteze sunt

eroziuni in situA.

alergiceB.

hiperplaziiC.

leziuni eritemato-congestiveD.

ulceratii de decubitE.

(pag. 278)

S1267002. Reactiile imediate totale ale stomatopatiilor se declanseaza:

dupa captusirea protezelor cu acrilat autopolimerizabilA.

datorita unei realizari inadecvate a fetei interne a protezeiB.

datorita conformarii improprii a marginilor protezeiC.

datorita unor greseli de amprentareD.

datorita unor tehnologii necorespunzatoare in laboratorE.

(pag. 278)

S1367003. Teoria alergica de producere a stomatopatiilor protetice sustine ca mucoasa bucala

raspunde fata de componentele acrilatului printr-o reactie de:atrofie mucoasaA.

hipertrofieB.

congestieC.

edemaiereD.

hipersensibilitateE.

(pag. 277)

S1367004. Teoria interdependentei si interconditionarii factorilor, argumenteaza ca patogeniastomatopatiilor protetice s-ar datora:

factorilor mecano-traumatici si alergiciA.

factorilor bacterieniB.

mai multor factori ce actioneaza concomitentC.

fragilitaii capilareD.

factorilor chimiciE.

(pag. 277)

S1367005. Conform teoriei bacteriotoxice, factorul patogen incriminat in aparitia stomatopatiilorprotetice este:

klebsiellaA.

stafilococ auriuB.

streptococul viridansC.streptococul mutansD.

candida albicansE.

(pag. 276)



26/190


S1367006. Reactiile imediate ale stomopatiei protetice bazale se insotesc de:

tulburari vasculareA.

eroziuni cu caracter traumaticB.

iritatii traumaticeC.

tulburari ce reflecta boli generaleD.

hipertrofii si hiperplaziiE.

(pag. 279)

S1467007. Dupa ENE si IONIta, stomatopatiile protetice imediate pot fi:

Ulceratii de decubit;A.

Hiperplazii;B.

Leziuni eritemato-congestive;C.

Eroziuni in situ;D.

Hipertrofii.E.

(pag. 278)

S1467008. Eroziunile in situ:

Reprezinta zone congestive intinse insotite intotdeauna de adenopatie;A.

Se insotesc intotdeauna de durere violenta;B.

Sunt provocate de conformarea improprie a marginilor protezei;C.

Apar cel mai frecvent la nivelul frenurilor si bridelor nedegajate si rareori la nivelul liniei oblice interne;D.

Se insotesc intotdeauna de ulceratii.E.

(pag. 278)

S1467009. Legat de diagnosticul diferential intre leziunile de decubit si cele maligne:

Este reprezentat de tabloul lui Burket;A.

Leziunile de decubit apar mai frecvent in zona canina mandibulara si in zona frontala la maxilar;B.

Leziunile de decubit de localizeaza la orice nivel;C.

Nu este necesar;D.

Nu necesita examene complementare (citodiagnostic, biopsie etc.)E.

(pag. 280)

S1467010. Reactiile tardive marginale:

Spre deosebire de cele imediate, ce sunt acoperite adeseori de false membrane, leziunile tardive seprezinta frecvent ca zone de mucoasa hiperplazica, fibroasa;

A.

Necesita diferentierea de leziunile maligne (tabloul Burket);B.

Se insotesc intotdeauna de adenopatie;C.

Ulceraiile de decubit se asociaza cu o halena fetida datorata florei bacteriene abundente;D.Se localizeaza la orice nivel, fara zone preferentiale.E.

(pag. 280)

S1467011. Teoria bacteriotoxica:

Sustine ca etiologia stomatopatiilor protetice este combinata: microbiana (Candida Albicans) si toxica(monomerul acrilic, colorant etc.);

A.

Sustine ca etiologia stomatopatiilor protetice este combinata: microbiana (Candida Albicans) si alergica(hipersensibilitate la monomerul acrilic, colorant etc.);

B.

Incrimineaza toxinele bacteriene ale florei saprofite orale, care, in conditiile purtarii unei proteze incorectadaptate, ce determina leziuni de decubit, devine flora patogena;

C.

Susine ca stomatopatiile sunt declansate de un dezechilibru al microbiocenozei orale la purtatorii deproteze;

D.

Nu este valabila in cazul unor proteze adaptate corect.E.

(pag. 276-277)



27/190


S1567012. Care dintre urmatoarele afectiuni nu creaza premize pentru aparitia stomatopatiilor

insuficienta renala cronicaA.

scleroza in placiB.

diabetul zaharatC.

aterosclerozaD.

bolile vasculare.E.

(pag. 275)

S1567013. Care dintre urmatoarele forme clinice de stomatopatii nu reprezinta reactii tardive bazale:

leziunile eritemato-congestiveA.

hipertrofiileB.

hiperplaziileC.

eroziunile in situD.

ulceratiile bazale.E.

(pag. 278)

S1567014. Care dintre urmatoarele semne clinice nu este caracteristic leziunilor de decubit:

tumefactia edematoasaA.

mirosul fetidB.

flora microbiana moderataC.

adenopatia inconstantaD.

absenta diskeratozei.E.

(pag. 280)

S1567015. Factorul lacal care nu determina stomatopatii este:

igiena necorespunzatoare a pieselor proteticeA.

imperfectiunile de executie a protezeiB.

scaderea temperaturii locale sub piesa proteticaC.

microporozitaile acrilatuluiD.

purtarea indelungata de proteze necorespunzatoareE.

(pag. 276)

S1567016. in tratamentul stomatitelor imediate totate, nu se recomanda:

suprimarea imediata a protezeiA.

lavaj cu solutii antiseptice slabeB.

administrarea de antihistaminiceC.

administrarea de beta-blocanteD.

vitaminoterapie.E.

(pag. 279)

S1567017. Stomatopatiile tardive totale datorate bolilor generale apar mai frecvent in:

gastrita MenetrierA.

ulcerul gastricB.

ulcerul duodenalC.

diabetD.

scleroza in placi.E.

(pag. 281)

S1667018. Excesul de monomer si temperatura sunt incriminate in producerea:

reactiilor imediate marginale;A.

reactiilor imediate bazale;B.

reactiilor imediate totale,C.



28/190


reactiilor tardive totale,D.

reactiilor bazale tardiveE.

(pag. 279)

S1667019. in cadrul stomatopatiilor protetice, care dintre urmatoarele manifestari reprezinta reactiiimediate bazale:

hipertrofii si hiperplazii;A.

eroziuni in situ;B.

iritatii traumatice;C.

tulburari vasculare;D.

alergiiE.

(pag. 278)

S1667020. Reactiile imediate totale se declanseaza:

datorita realizarii inadecvate a fetei interne a protezei;A.

datorita exostozelor campului protetic;B.

datorita structurii chimice a protezei,C.

datorita greselilor de amprentare;D.

datorita factorului microbianE.

(pag. 279)

S2167021. Ulceratiile de decubit provocate de protezele totale sunt:

Reactii imediate marginaleA.

Reactii tardive marginaleB.

Reactii imediate bazaleC.

Eroziuni in situD.

Eroziuni la insertia protezeiE.

(pag. 278)

S2267022. Tratamentul hiperplaziilor consta in :

tratamentul afectiunilor hepaticeA.

tratamentul afectiunilor renaleB.

vitaminoterapieC.

interventii chirurgicaleD.

eliminarea adezivilor folositi in vederea ameliorarii mentinerii protezeiE.

(pag. 281)

S2267023. Tratamentul stomatopatiilor traumatice consta in:tratamentul afectiunilor generaleA.

vitaminoterapieB.

eliminarea alimentelor picanteC.

tratamentul afectiunilor hepaticeD.

echilibrare ocluzalaE.

(pag. 281)

S2267024. Reactiile imediate totale ale stomatopatiilor se declanseaza:

dupa captusirea protezelor cu acrilat autopolimerizabilA.

datorita unei realizari inadecvate a fetei interne a protezeiB.

datorita conformarii improprii a marginilor protezeiC.

datorita unor greseli de amprentareD.

datorita unor tehnologii necorespunzatoare in laboratorE.

(pag. 278)



29/190


S2267025. Reactii imediate totale aparute la purtatorii de proteze sunt:

eroziuni in situA.

alergiceB.

hiperplaziiC.

leziuni eritemato-congestiveD.

ulceratii de decubitE.

(pag. 278)

S2267026. Leziunile tardive chimico- toxice se datoreaza:

imperfectiunilor bazaleA.

necoincidentei dintre I.M. si R.C.B.

utilizarii adezivilorC.

afectiunilor renale croniceD.

afectiunilor hepaticeE.

(pag. 281)

S2267027. In cadrul leziunilor maligne:tumefactia tinde sa fie edematoasaA.

sunt mai frecvente in zona canina la maxilarB.

sunt mai frecvente in regiunea anterioara la mandibulaC.

sunt localizate la orice nivelD.

este prezenta adenopatia, moderat si inconstantE.

(pag. 280)

S2367028. Conform teoriei bacteriotoxice, factorul patogen incriminat in apariia stomatopatiilorprotetice este:

klebsiellaA.

stafilococ auriuB.

streptococul viridansC.

streptococul mutansD.

candida albicansE.

(pag. 276)

S2367029. Conform teoriei chimico toxice, factorul etiologic raspunztor de apariia stomatopatiilorprotetice este:

monomerul acrilicA.

coloraniiB.

polimerul acrilicC.substanele aditiveD.


(pag. 276)

S2367030. Teoria alergicde producere a stomatopatiilor protetice susine ca mucoasa bucalrspunde fatde componentele acrilatului printr-o reacie de:

atrofie mucoas!A.

hipertrofieB.

congestieC.

edemaiereD.

hipersensibilitateE.

(pag. 277)

S2367031. Teoria interdependenei si interconditionarii factorilor, argumenteazcpatogenia



30/190


stomatopatiilor protetice s-ar datora:

factorilor mecano-traumatici si alergiciA.

factorilor bacterieniB.

mai multor factori ce actioneaza concomitentC.

fragilitaii capilareD.

factorilor chimiciE.

(pag. 277)

S2367032. Reactiile imediate determinate de stomatopatiile protetice sunt

leziuni eritemato-congestiveA.

eroziuni in situB.

alergiiC.

alergice si chimico-toxiceD.

iritaii traumaticeE.

(pag. 278)

S2367033. Reaciile imediate ale stomopatiei protetice bazale se nsoesc de:

tulbur!ri vasculareA.

eroziuni cu caracter traumaticB.

iritaii traumaticeC.

tulbur!ri ce reflect!boli generaleD.

hipertrofii i hiperplaziiE.

(pag. 279)

S2567034. Stomatita protetica este determinata de :

Candida albicans.A.

Traumatismul exercitat de proteza.B.

Boli sistemice ce determina fragilitate vasculara.C.

Monomerul rezidual al polimetilmetacrilatului.D.

Etiologia stomatitei protetice este plurifactoriala.E.

(pag. 277)

S2667035. Daca n R.C. sau I.M. exista un contact prematur iar mandibula deviaza spre anterior,pantele care se confrunta sunt:

B.U L.LA.

L.U B.LB.

M.U D.LC.

B.L L.UD.M.L D.UE.

(pag. 155)

S2667036. Contactele premature n R.C. pot devia mandibula spre anterior afectnd propulsia prin:

Abraziunea exagerata a dintilor lateraliA.

Afectarea parodontala a dintilor lateraliB.

Hipoactivitate muscularaC.

Afectare parodontala a dintilor anterioriD.

Inactivitate muscularaE.

(pag. 158)

S2667037. Teoria gnatologica afirma urmatoarele criterii ale ocluziei functionale:

Toti indivizii trebuie sa prezinte Long CentricA.

Deglutitia sa se efectueze totdeauna n intercuspidare maxima (I.M)B.



31/190


n pozitia " protruziva a mandibulei sa mai existe contacte la nivelul dintilor posteriori;C.

Miscarea de lateralitate nu se face ntotdeauna cu conducere caninaD.

Contactele ocluzale corespunzatoare cuspizilor de sprijin trebuie sa fie de tip tripodicE.

(pag. 146)

S2667038. Teoria functionalista Pankey-Mann-Schyles afirma urmatoarele criterii ale ocluzieifunctionale:

n propulsie sa nu existe contact ntre dintii posterioriA.

n lateralitate sa existe contact pe partea nelucratoareB.

n lateralitate sa se realizeze un ghidaj de grup lateral, excluznd caninulC.

Intercuspidarea maxima este anterioara pozitiei de relatie centrica cu 1,3 1,5 mmD.

Nu toti subiectii au Long CentricE.

(pag. 147)

S2667039. Care din afirmatiile referitoare la stopurile ocluzale multiple sunt adevarate:

Cu ct sunt mai multi dinti n contact n R.C. sau I.M. cu att presiunea suportata de fiecare dinte va fi maimica

A.

Contactele dento-dentare multiple n R.C. sau I.M. sunt necesare pentru repartizarea uniforma asolicitarilor pentru fiecare dinte

B.

Contactele dento-dentare multiple sunt necesare pentru asigurarea unei abraziuni uniformeC.

Teoreic intensitatea maxima a contractiei musculare se considera a fi n I.M.D.

Contractia musculara e maxima n pozitia centrica musculara.E.

(pag. 153)

S2667040. Care din factorii enuntati mai jos nu se regasesc, dupa Korber, printre factorii ocluzieifiziologice:

Factorul timpA.

Factorul descarcareB.

Factorul continuitate;C.

Factorul formaD.

Factorul protrctieiE.

(pag. 154)

S2667041. Cnd contactul prematur este situat n zona laterala stnga si mandibula derapeaza tot sprestnga, versantele cuspidiene care se confrunta sunt redate de formula:

BULLA.

LUBLB.

MUDLC.

DUMLD.BLLUE.

(pag. 155)

S2667042. Cnd contactul prematur provoaca deraparea anterioara a mandibulei pantele care seconfrunta sunt redate de formula:

BULLA.

LUBLB.

MUDLC.

DUMLD.

MUBLE.

(pag. 155)

S2867043. Factorii locali ce contribuie la aparitia stomatitelor sunt urmatorii cu exceptia:

autocuratireaA.



32/190


igiena necorespunzatoare a piesei proteticeB.

exotozeC.

imperfectiuni de executie ale protezeiD.

cauze ocluzaleE.

(pag. 275-276)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1267044. Din punct de vedere al debutului manifestarilor clinice, reactiile immediate alestomatopatiilor sunt

ulceratii de decubitA.

hipertrofii si hiperplaziiB.

eroziuni la insertia protezeiC.

reactii chimicotoxiceD.

leziuni ertitemato-congestiveE.

(pag. 278)

S1267045. Din punct de vedere al debutului manifestarilor clinice, reactiile tardive ale stomatopatiilorsunt:

ulceratii bazale de decubitA.

iritatii chimicotoxiceB.

eroziuni in situC.

reactii alergice si chimicotoxiceD.

iritatii traumaticeE.

(pag. 278)

S1267046. Eroziunile provocate de purtarea protezelor totale se manifesta clinic prin:zone congestive limitate, cu ulceratiiA.

zone congestive limitate fara ulceratiiB.

durere violentaC.

adenopatieD.

hiperemia campului proteticE.

(pag. 278)

S1267047. Factorii generali care sunt incriminati in etiologia stomatopatiilor protetice sunt:

hemopatiileA.

cauzele ocluzaleB.autocuratireaC.

ateriosclerozaD.

microporozitatile acrilatuluiE.

(pag. 275)

S1267048. Factorii locali care sunt incriminati in etiologia stomatopatiilor prottetice sunt:

insuficienta renala cronicaA.

cresterea temperaturii locale sub placa proteticaB.

hemopatiileC.

inaintarea in varstaD. microtraumatismeleE.

(pag. 276)

S1267049. Leziunile de decubit tardive produse de proteza totala sunt:



33/190


mai frecvente in zona caninilor la mandibulaA.

mai frecvente in zona caninilor la maxilarB.

cu miros fetidC.

fara miros fetidD.

in regiunea anterioara la mandibulaE.

(pag. 280)

S1267050. Reactii tardive bazale aparute la purtatorii de proteze totale sunt:

iritatii chimicotoxiceA.

leziuni eritemato- congestiveB.

eroziuni in situC.

hipertrofiiD.

hiperplaziiE.

(pag. 278)

S1267051. Reactiile tardive bazale ale protezei totale sunt consecinta

unor dizarmonii ocluzaleA.

marginii iritante rezultate prin folieriB.

atrofiei campului proteticC.

detergentilor folositi pentru igienizarea protezeiD.

utilizarii cronice a adezivilor in vederea mentinerii protezeiE.

(pag. 281)

S1267052. Semnele clinice ale leziunilor maligne produse de proteza totala sunt:

tumefactii edematoaseA.

adenopatie inconstantaB.

diskeratozaC.

adenopatie constantaD.absenta diskeratozeiE.

(pag. 280)

S1367053. Teoria mecano-traumatica incriminata in aparitia stomatopatiilor protetice:

traumatismale provocate de protezele prelucrate necorespunzatorA.

traumatismele provocate de protezele adaptate necorespunzatorB.

traumatismele produse de alimentele dureC.

traumatismele produse de o montare incorecta a dinilorD.

igiena necorespunzatoare a cavitatii orale si a protezelorE.

(pag. 276)

S1367054. Conform teoriei chimico toxice, factorul etiologic raspunzator de aparitia stomatopatiilorprotetice este

monomerul acrilicA.

colorantiiB.

polimerul acrilicC.

substanele aditiveD.


(pag. 276)

S1367055. Reactiile imediate ale stomatopatiei protetice totale se caracterizeaza prin:

hiperemia intregului camp proteticA.

dureri difuze, continueB.

dureri vii, de tip arsuraC.



34/190


salivaie abundentaD.

posibil soc anafilacticE.

(pag. 279)

S1367056. Reactiile tardive maligne ale stomatopatiei protetice marginale se caracterizeaza prin:

localizare la orice nivelA.

consistenta moale, elasticaB. prezenta discheratozeiC.

fara miros fetidD.

flora microbiana abundentaE.

(pag. )

S1367057. Stomatopatiile protetice sunt clasificate dupa Clinica de Protetica Dentara din Bucuresti in:

marginaleA.

tardiveB.

bazale si totaleC.

imediateD.

nici o varianta nu este corectaE.

(pag. 277)

S1467058. Clasificarea lui ENE si IONIta a stomatopatiilor protetice tine seama de:

Factori determinanti si favorizanti ai acestor afectiuni;A.

Aspectul microscopic al probelor recoltate de la nivelul leziunii;B.

Mecanismul de actiune;C.

Topografia leziunii;D.

Momentul aparitiei leziunii.E.

(pag. 278)

S1467059. Dintre factorii generali etiologici ai stomatopatiilor protetice fac parte:

Diabetul zaharat;A.

Bolile vasculare, arterioscleroza;B.

Hemopatiile;C.

IRA;D.

Scaderea secretiei salivare.E.

(pag. 275)

S1467060. Dupa ENE si IONIta, stomatopatiile protetice tardive pot fi:

Eroziuni in situ;A.Tulburari vasculare;B.

Reactii tardive marginale alergice;C.

Reacii tardive totale ce reflecta boli generale;D.

Eroziuni la insertia protezei.E.

(pag. 278)

S1467061. Etiopatogenia stomatitelor protetice recunoaste:

Teoria mecano-traumatica, conform careia inflamatia cronica a mucoasei purtatorilor de proteza sedatoreaza bruxismului;

A.

Teoria fragilitatii capilare;B.

O teorie conform careia stomatopatiile se datoreaza inadaptarii protezelor pe camp;C.

O teorie ce incrimineaza modificari vasculare de cauza locala si generala;D.

Teoria interdependentei si interconditionarii factorilor;E.

(pag. 276-277)



35/190


S1467062. Factorii etiologici locali incriminati in aparitia unei stomatopatii protetice includ:

Factori legati de proteza: microporozitati, imperfectiuni de executie etc.;A.

Cresterea temperaturii locale sub placa acrilica;B.

Mentinerea precara a protezei, cu modificarile inerente aparute la nivelul mucoasei;C.

Cauze ocluzale;D.

Igiena necorespunzatoare a piesei protetice.E.

(pag. 276)

S1467063. Reactiile imediate bazale:

Pot fi eroziuni in situ sau reactii alergice si chimico-toxice;A.

Se declanseaza datorita structurii chimice a bazelor protezei;B.

Se trateaza identic cu leziunile totale;C.

Sunt consecina unor erori de realizare a feei interne a protezei;D.

Sunt consecinta configuratiei neregulate a campului protetic (exostoze).E.

(pag. 279)

S1467064. Reactiile imediate totale:Apar mai ales dupa captusirea protezelor cu acrilat termopolimerizabil prin metoda directa;A.

Apar mai ales dupa captusirea protezelor cu acrilat autopolimerizabil prin metoda indirecta;B.

Sunt mai degraba de natura chimico-toxica decat alergica;C.

Sunt de cele mai multe ori un raspuns alergic si doar excepional de natura chimico-toxica;D.

Intereseaza uneori mucoasa jugala, labiala, comisurala.E.

(pag. 279)

S1467065. Reactiile tardive bazale:

Sunt reprezentate de reactii alergice si chimico-toxice;A.

Sunt cauzate de igiena necorespunzatoare, porozitatile protezei;B.

Sunt reprezentate de eroziunile in situ si de ulceratiile bazale tardive;C.

Sunt cauzate de tulburari vasculare;D.

Sunt cauzate de dizarmonii ocluzale.E.

(pag. 281)

S1467066. Stomatopatiile tardive traumatice:

Se datoreaza incorectitudinii formei bazelor protezelor si mai rar problemelor de natura ocluzala;A.

Sunt generate de frictiuni intre fata mucozala a protezei si campul protetic;B.

Se datoreaza dispersarii nerationale a fortelor pe campul protetic;C.

Leziunile dispar dupa echilibrarea ocluzala;D.

Leziunile dispar dupa reconformarea bazelor protezelor.E.

(pag. 281)

S1567067. Atitudinea terapeutica fata de eroziunile produse de protezele totale consta in:

marcarea zonei perilezionaleA.

marcarea ulceratiei in sineB.

tratament antiinflamator localC.

lustruirea protezeiD.

nelustruirea protezei.E.

(pag. 279)

S1567068. Care dintre urmatoarele teorii sunt incriminate in producerea stomatopatiilor protetice:

teoria bacterio-toxicaA.

teoria fosfatazei alcalineB.

teoria fosfatazei acideC.



36/190


teoria alergicaD.

teoria fragilitatii capilare.E.

(pag. 276)

S1567069. Care dintre urmatorii factori pot contribui la producerea stomatopatiilor protetice:

cresterea temperaturii sub protezaA.

scaderea temperaturii sub protezaB. imperfectiunile de executie ale protezeiC.

igiena foarte buna a protezeiD.

microporozitatile acrilatului.E.

(pag. 275)

S1567070. Care dintre urmatorii factori sunt incriminati de teoria chimico-toxica in producereastomatopatiilor protetice:

Candida albicansA.

monomerul acrilicB.

colorantiiC.

Streptococul mutansD.

Streptococul salivariusE.

(pag. 276)

S1567071. Diferentierea dintre leziunile de decubit produse de protezele totale si leziunile maligne, seface urmarind:

prezenta diskeratozeiA.

prezenta halenei fetideB.

consistenta leziunilorC.

marimea leziunilorD.

localizarea leziunilor.E.(pag. 280)

S1567072. Eroziunile date de marginile protezelor totale se localizeaza mai frecvent la nivelul:

liniei oblice interneA.

crestei zigomato-alveolareB.

zonei Ah datorita lipsei gravariiC.

frenurilor nedegajateD.

bridelor nedegajate.E.

(pag. 278)

S1567073. Hiperplaziile marginale datorate actiunii iritative a marginilor protezelor se manifesta suburmatoarele forme anatomo-patologice:

papilmA.

sarcomB.

epulideC.

epiteliomD.

osteom.E.

(pag. 280)

S1567074. Leziunile de decubit produse de protezele totale se caracterizeaza prin:

margini indurateA.absenta mirosului fetidB.

flora microbiana abundentaC.

frecvent diskeratozaD.

absenta diskeratozei.E.



37/190


(pag. 280)

S1567075. Tratamentul profilactic al stomatopatiilor protetice consta in:

tratamentul afectiunilor generaleA.

vitaminoterapieB.

eliminarea alimentelor iritanteC.

administrarea de antiinflamatoriiD.instituirea antibioterapiei.E.

(pag. 281)

S1667076. Dintre stomatopatiile protetice, reactiile tardive marginale se manifesta sub forma:

eroziunilor in situ;A.

ulceratiilor de decubit;B.

hiperplaziilor,C.

iritatiilor chimico-toxice;D.

eroziunilor la insertieE.

(pag. 278)

S1667077. Elementele de diagnostic pozitiv ale reactiilor tardive marginale a leziunilor de decubitcauzate de proteze sunt:

prezenta halenei fetide permanente;A.

frecvent disckeratoza;B.

tumefactie edematoasa sau ferma;C.

flora microbiana moderata;D.

localizare predilecta in zona canina la maxilarE.

(pag. 280)

S1667078. Eroziunile marginale imediate ca forme clinice de stomatopatii:se prezinta clinic sub forma de tumefieri;A.

se prezinta clinic ca zone congestive, eventual insotite de ulceratii;B.

se insotesc de tulburari functionale;C.

pot fi insotite de adenopatie;D.

niciodata nu se insotesc cu adenopatieE.

(pag. 278)

S1667079. Factorii generali ce pot fi incriminati in etiologia stomatolpatiilor protetice sunt

diabetul;A.

enteropatiile;B.insuficienta renala cronica;C.

afectiunile aparatului respirator;D.

bolile vasculareE.

(pag. 275)

S1667080. Hiperplaziile marginale tardive cauzate de protezele totale:

se pot manifesta sub forma papiloamelor;A.

se pot prezenta ca epulide;B.

pot avea caracteristicile epitelioamelor;C.

nu necesita alt tratament decat modificarea protezei prin captusire partiala in zona respectiva;D.

se trateaza prin vitaminoterapie (A,B,C) si ajustarea marginala a protezeiE.

(pag. 280)

S1667081. Stomatopatiile tardive traumatice:



38/190


apar de regula la sediul unui contact prematur;A.

apar de regula la distanta de sediul contactului prematur;B.

se datoreaza dispersarii nerationale a fortelor asupra campului protetic;C.

se datoreaza imperfectiunilor bazale;D.

apar datorita utilizarii cronice a adezivilor pentru ameliorarea mentinerii protezei.E.

(pag. 281)

S1667082. Teoria bacteriotoxica referitoare la etiopatogenia stomatopatiilor protetice:

se refera strict la rolul dezechilibrarii microbiocenozei orale;A.

coreleaza dezechilibrul microbiocenozei orale existentei porozitatilor din acrilat,B.

incrimineaza rolul patogen al Candidei albicans;C.

incrimineaza monomerul acrilic rezidual;D.

subliniaza rolul patogen al colorantilor din rasina acrilicaE.

(pag. 276)

S1667083. Ulceratiile bazale tardive la purtatori de proteze totale se datoreaza mai ales:

porozitatilor protezei;A.

avitaminozelor;B.

disarmoniilor ocluzale;C.

camerelor cu vid;D.

detergentilor folositi pentru igienizarea protezeiE.

(pag. 281)

S2167084

stomatologie_part8

Documents

Transcript of stomatologie_part8