Stiri

7
Angrosiştilor le-au crescut afacerile în ianuarie faţă de aceeaşi lună din 2014, dar vânzările au scăzut faţă de decembrie 13 martie 2015, 13:04 de Dan Străuţ Afacerile din comerţul cu ridicata (en-gross), cu excepţia celui auto, au crescut în ianuarie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cu 1,1% ca serie brută şi cu 1,5% ca serie ajustată, cel mai mare avans fiind înregistrat de vânzările de maşini, echipamente şi furnituri, potrivit datelor INS. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Boriga: "Din piaţă vor dipărea samsarii, traficanţii şi toţi bişniţari... Mai mult loc pentru fructe şi legume: Piaţa de Gros din Timişoara se e... Unde găsiţi cele mai ieftine legume şi fructe Astfel, comerţul cu ridicata a altor maşini, echipamente şi furnituri a urcat cu 9% ca serie brută şi cu 12,1% ca serie ajustată, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Ce produse se vând bine în depozite În acelaşi timp, comerţul cu ridicata nespecializat s-a majorat cu 8,9% ca serie brută şi cu 11% ca serie ajustată, vânzările de produse agricole brute şi de animale vii cu 8,4% şi, respectiv, cu 2,5%, activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata au avansat cu 3% brut şi cu 3,9% ajustat, iar comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului cu 1,1% brut şi cu 1,8% ajustat. Scădere, atât ca serie brută, cât şi ajustată, a înregistrat comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-4,4% brut şi -2% ajustat). În aceeaşi perioadă, comerţul cu ridicata specializat al altor produse a scăzut cu 0,3% ca serie brută, dar a crescut cu 0,9% ca serie ajustată, iar vânzările de echipamente informatice şi de telecomunicaţii au scăzut cu 0,1% ca serie brută şi au urcat cu 4,1% ca serie ajustată. Comparativ cu decembrie, cifra de afaceri

description

STIRI

Transcript of Stiri

Angrositilor le-au crescut afacerile n ianuarie fa de aceeai lun din 2014, dar vnzrile au sczut fa de decembrie 13 martie 2015, 13:04 de Dan Stru

Afacerile din comerul cu ridicata (en-gross), cu excepia celui auto, au crescut n ianuarie, fa de aceeai lun a anului trecut, cu 1,1% ca serie brut i cu 1,5% ca serie ajustat, cel mai mare avans fiind nregistrat de vnzrile de maini, echipamente i furnituri, potrivit datelor INS. TIRI PE ACEEAI TEM Boriga: "Din pia vor diprea samsarii, traficanii i toi biniari... Mai mult loc pentru fructe i legume: Piaa de Gros din Timioara se e... Unde gsii cele mai ieftine legume i fructe Astfel, comerul cu ridicata a altor maini, echipamente i furnituri a urcat cu 9% ca serie brut i cu 12,1% ca serie ajustat, se arat ntr-un comunicat al Institutului Naional de Statistic (INS). Ce produse se vnd bine n depozite n acelai timp, comerul cu ridicata nespecializat s-a majorat cu 8,9% ca serie brut i cu 11% ca serie ajustat, vnzrile de produse agricole brute i de animale vii cu 8,4% i, respectiv, cu 2,5%, activitile de intermediere n comerul cu ridicata au avansat cu 3% brut i cu 3,9% ajustat, iar comerul cu ridicata al produselor alimentare, al buturilor i al tutunului cu 1,1% brut i cu 1,8% ajustat. Scdere, att ca serie brut, ct i ajustat, a nregistrat comerul cu ridicata al bunurilor de consum, altele dect cele alimentare (-4,4% brut i -2% ajustat). n aceeai perioad, comerul cu ridicata specializat al altor produse a sczut cu 0,3% ca serie brut, dar a crescut cu 0,9% ca serie ajustat, iar vnzrile de echipamente informatice i de telecomunicaii au sczut cu 0,1% ca serie brut i au urcat cu 4,1% ca serie ajustat. Comparativ cu decembrie, cifra de afaceri din comerul cu ridicata a sczut n ianuarie cu 19,1% ca serie brut, dar a crescut cu 2,2% ca serie ajustat.

Dup 5 ani de la criza financiar, piaa de asigurri auto RCA i CASCO rmne neprofitabil

13 martie 2015, 09:50 deWall -Street.ro

Asigurrile generale, n valoare de 6,45 miliarde de lei, reprezint 79,71% din totalul primelor brute subscrise n piaa asigurrilor i se afl n scdere cu 0,55% fa de 2013, potrivit ASF. n acelai timp, per total asigurri generale, n ultimele 12 luni, rata combinat a daunei a nregistrat o scdere cu 7,06 puncte procentuale, la 106,51%, ceea ce nseamn c industria de asigurri generale se afl nc pe pierderi. TIRI PE ACEEAI TEM Este ecosistemul Apple cel mai sigur? CIA aloc sume uriae pentru a i... Romnia, n topul celor mai ieftine burse din lume: aciunile locale a... Marius Ghenea: eCommerce-ul are dou tipuri de potenial de cretere, ... Rata combinata reprezinta raportul dintre cheltuieli si daune, pe de-o parte, si prime, pe de alta, si poate fi folosita pentru a monitoriza cat de bine a stabilit compania preturile produselor sale (relativ la planul sau de afaceri), precum si eficienta tehnicilor sale de subscriere in potrivirea corecta a riscurilor pe structura preturilor. Daca rata combinata este sub 100%, prima perceputa este suficienta pentru acoperirea platilor si apare un profit din subscriere. Altfel, daca rata combinata este peste 100%, compania va inregistra o pierdere din activitatea de subscriere. Procesul de subscriere va fi diferit insa de la un asigurator la altul, in functie de nivelul de risc pe care sunt dispusi sa-l accepte. Anul trecut, primele brute subscrise aferente CASCO, pentru asigurari de locuinte si RCA au reprezentat 84,46% din totalul primelor brute subscrise pentru activitatea de asigurari generale.

Curs BNR. Leul respir greu n faa principalelor valute12 martie 2015, 22:32 deRedacia Moneda naional reuete s ia o mic gur de oxigen n faa principalelor valute, potrivit curs valutar BNR licitat astzi. TIRI PE ACEEAI TEM Dolarul a atins un nou nivel-record, de 4,2059 lei, i a depit franc... Curs valutar BNR licitat astzi, 12 martie, arat moneda european n scdere cu 0,0084 ajungnd la o valoare de 4,4360 de lei. De asemenea, dolarul american, care i-a luat un avnt serios i a trecut ngrijortor de pragul de 4 lei, stabilind mai multe zile la rnd maxime istorice, a sczut astzi cu 0,0263 i a ajuns la 4,1796 de lei. i francul elveian a sczut cu 0,0104 n faa leului i a ajuns la o valoare de 4,1690 de lei. Euro a cobort ieri la un minim fa de moneda american, dup ce Banca Central European a lansat la nceputul sptmnii un program de achiziii de obligaiuni. Moneda european este slbit i din cauza instabilitii UE, dat de situaia financiar a Greciei. Mai mult, dolarul ar putea crete n faa celorlalte valute, dup ce SUA a prezentat date de cretere n ceea ce privete piaa muncii, ceea ce a fcut s apar speculaii c Rezerva Federal ar putea s creasc dobnzile din vara aceasta. Curs valutar BCR La curs valutar BCR, 1 euro este la cumprare 4,3690 de lei, iar la vnzare este 4,5140 lei. De asemenea, dolarul american este la cumprare 4,0970 lei, iar la vnzare este 4,2770 de lei. Francul elveian este la cumprare 4,0860 lei, iar la vnzare este 4,2660 lei.Curs valutar BRD La curs valutar BBRD, 1 euro este la cumprare 4,3680 de lei, iar la vnzare este 4,5180 lei. De asemenea, dolarul american este la cumprare 4,1270 lei, iar la vnzare este 4,3050 de lei. Francul elveian este la cumprare 4,0730 lei, iar la vnzare este 4,2740..

Ctigul salarial mediu net pe economie a ajuns la 1.740 lei, n ianuarie 201510 martie 2015Ctigul salarial mediu nominal net a fost, n ianuarie, de 1.740 lei, cu 6,8% mai mic dect n luna decembrie 2014, dar cu 7,1% peste valoarea din ianuarie 2014, arat datele Institutului Naional de Statistic /INS/, publicate mari.Pe de alt parte, ctigul salarial mediu brut s-a diminuat, n ianuarie 2015 comparativ cu decembrie 2014, cu 6,7%, pn la 2.408 lei.Valorile cele mai mari ale ctigului salarial mediu nominal net s-au nregistrat n extracia petrolului brut i a gazelor naturale (4.594 lei), iar cele mai mici n hoteluri i restaurante (1.005 lei).n ianuarie a.c., fa de ianuarie 2014, ctigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,1%. Indicele ctigului salarial real fa de aceeai perioad a anului precedent a fost de 106,7%.Conform INS,indicele ctigului salarial real a fost de 92,8% pentru luna ianuarie 2015 fa de luna precedent, iar n comparaie cu luna octombrie 1990, indicele ctigului salarial real a fost de 129,4%, cu 10 puncte procentuale mai mic fa de cel nregistrat n luna decembrie 2014.La nivelul lunii ianuarie 2015, n majoritatea activitilor din sectorul economic, nivelul ctigului salarial mediu net a fost mai mic dect n luna precedent ca urmare a acordrii n luna decembrie 2014 a primelor ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale sau pentru srbtori), plii sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete de mas i tichete cadou). De asemenea, ctigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedent ca urmare a nerealizrilor de producii ori ncasrilor mai mici (funcie de contracte) sau a angajrilor de personal cu ctiguri salariale mici.Cele mai semnificative scderi (ntre 20% i 23,5%) ale ctigului salarial mediu net s-au nregistrat n activiti auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activiti de asigurare i fonduri de pensii), silvicultur i exploatare forestier (inclusiv pescuit i acvacultur), fabricarea produselor de cocserie i a produselor obinute din prelucrarea ieiului, extracia petrolului brut i a gazelor naturale, fabricarea altor mijloace de transport.Totodat, n producia i furnizarea de energie electric i termic, gaze, ap cald i aer condiionat, activiti de servicii anexe extraciei, cercetare-dezvoltare, fabricarea hrtiei i a produselor din hrtie, fabricarea produselor farmaceutice de baz i a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor i a produselor electronice i optice s-au consemnat diminuri ale ctigului salarial mediu net ntre 15% i 19%.Nu n ultimul rnd, salarii mai mici cu pn la 15% s-au consemnat, n ianuarie 2015, n repararea, ntreinerea i instalarea mainilor i echipamentelor, colectarea i epurarea apelor uzate, fabricarea produselor textile, industria metalurgic, extracia crbunelui superior i inferior, tiprirea i reproducerea pe suporturi a nregistrrilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, alte activiti extractive, fabricarea produselor din tutun, intermedieri financiare (cu excepia activitilor de asigurri i ale fondurilor de pensii).Pe de alt parte, creteri ale ctigului salarial mediu net fa de luna precedent s-au nregistrat n sectorul economic n activiti de editare (8,4%), activiti de producie cinematografic, video i de programe de televiziune (inclusiv nregistrri audio i activiti de editare muzical; activiti de difuzare i transmitere de programe) (3%), activiti de pot i de curier (1,9%), tbcirea i finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj i marochinrie, harnaamentelor i nclmintei; prepararea i vopsirea blnurilor) (1,5%) i au fost cauzate n principal de acordarea de prime ocazionale, realizarea de producii ori ncasri mai mari (funcie de contracte) i de aplicarea prevederilor legale pentru stabilirea salariului de baz minim brut pe ar garantat n plat.n sectorul bugetar s-au nregistrat uoare creteri ale ctigului salarial mediu net fa de luna precedent, astfel: administraia public (2,1%), sntate i asisten social (1,8%), nvmnt (0,7%).(Agenia Naional de Pres AGERPRES)