Avem nevoie de părerea dumneavoastră!  

Cum va prospera acest site pentru următorul miliard de utilizatori ai internetului?

[ Help with translations! ]

Bun venit la Wikipedia! Dacă doriți să contribuiți vă recomandăm să vă înregistrați/autentificați.

Articolele acestei săptămâni sunt Campania din Persia (Primul Război Mondial), Dubai, George Fernic și Conflictul armat din estul Ucrainei. Oricine poate contribui la îmbunătățirea lor.

Steve JobsDe la Wikipedia, enciclopedia liberă

Steve Jobs

Steve Jobs Steve prezentând iPhone 4 la Worldwide Developers Conference din 2010.

Născut(ă) Steven Paul Jobs24 februarie 1955San Francisco, California, SUA

Deces 5 octombrie 2011 (56 de ani)Palo Alto, California, SUA

Naționalitate Americană

Alma mater Reed College (abandonat în 1972)

Ocupație Cofondator, președinte și fost CEO alApple Inc.

Avere ▲ 8,3 miliarde USD (2011)[1]

Membru înconsiliul

The Walt Disney Company

Religie Budism [2]

Soție Laurene Powell (1991–2011)

Copii 4

Părinți Paul JobsClara Jobs

Semnătură

modifică

Steven Paul Jobs (n. 24 februarie 1955 - d. 5 octombrie 2011)[3][4][5] a fost cofondatorul[6] și CEO-ul (directorul general) al firmei Apple Computer, precum și CEO al firmei Pixar, până la achiziția acestui studio de animație de către compania Disney. A fost cel mai mare acționar al companiei Disney[7] și membru în consiliul de directori ai Disney. Jobs este considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor cât și în industria divertismentului.[8]

Cariera în afaceri a lui Jobs a contribuit la formarea mitului întreprinzătorului inteligent și individualist din Silicon Valley care este preocupat de designul produsului și importanța crucială pe care o are aspectul estetic al produsului în cucerirea clienților. Munca sa de dezvoltare de produse care sunt atât funcționale cât și elegante i-au adus o reputație la care mulți admiratori fac referință.[9]

Împreună cu cofondatorul Apple Steve Wozniak, Jobs a ajutat la popularizarea calculatorului personal spre sfârșitul anilor '70. La începutul anilor '80, încă lucrând la Apple, Jobs a fost unul dintre primii care a sesizat succesul comercial pe care interfețele grafice operate prin intermediul mouse-ului îl pot avea.[10] În 1985, după ce a pierdut lupta pentru putere cu consiliul de directori ai companiei Apple, Jobs a fondat NeXT, o companie care dezvolta o platformă de computere specializată în învățământul superior și piața oamenilor de afaceri. Achiziția firmei NeXT în anul 1997 de către Apple l-a adus înapoi pe Jobs la compania pe care o fondase.

Cuprins

  [ascunde] 

1   Primii ani

2   Carieră

o 2.1   Începutul firmei Apple Computer

o 2.2   NEXT Computer

o 2.3   Pixar și Disney

o 2.4   Întoarcerea la Apple

o 2.5   Demisia

3   Decesul

4   Viața privată

5   Vezi și

6   Bibliografie

7   Note

8   Legături externe

Primii ani[modificare | modificare sursă]

Steve Jobs s-a născut în San Francisco,[11] fiind adoptat de Paul și Clara Jobs [12], din Mountain View, comitatul Santa Clara, California, aceștia dându-i numele de Steven Paul. Paul și Clara au adoptat mai târziu o fetiță pe care au numit-o Patti.

Părinții săi biologici sunt Abdulfattah Jandali- un student sirian care a devenit apoi profesor de științe politice, și Joanne Simpson, o studentă americană care a devenit logoped. Părinții săi biologici s-au căsătorit ulterior și au avut o fiică, pe Mona Simpson, sora biologică a lui Steve, care a devenit ulterior romancieră. Steve Jobs a urmat cursurile unui liceu din Cupertino, California, frecventând după orele de școală prelegeri ținute de compania Hewlett-Packard din Palo Alto, California.

Pentru scurt timp, Jobs a fost angajat la această companie, în perioada verii, lucrând împreună cu Steve Wozniak. În 1972 Jobs a absolvit liceul și s-a înscris la Colegiul Reed din Portland, Oregon. Deși a abandonat facultatea după doar un semestru, el a continuat să audieze unele cursuri precum cel de caligrafie. Jobs a declarat ulterior: „Dacă aș fi renunțat la acel curs în facultate, Mac n-ar fi avut niciodată fonturi multiple sau proporțional distanțate”.[13]

În toamna anului 1974 Jobs s-a întors în California unde a început să participe la reuniunile Homebrew Computer Club împreună cu Steve Wozniak. Dorind să strângă bani pentru o retragere spirituală înIndia, s-a angajat ca tehnician la Atari, o firmă producătoare de jocuri video. Jobs a călătorit ulterior în India împreună cu un prieten din facultate, Daniel Kottke- devenit mai târziu primul angajat al Apple- în căutarea iluminării spirituale. S-a întors budist convins, cu capul ras și purtând haine indiene tradiționale. În acea perioadă a experimentat cu unele droguri, spunând că experimentarea sa cuLSD că au fost "unul dintre cele două sau trei cele mai importante lucruri pe care le-am făcut".[14] A afirmat că cei din jurul său care nu-i împărtășesc rădăcinile sale contraculturale nu-i pot înțelege în totalitate modul său de gândire.[14]

S-a întors la vechea sa slujbă, la Atari, unde a primit sarcina de a crea un circuit pentru jocul video Breakout. Potrivit lui Nolan Bushnell, fondatorul companiei Atari, Atari i-a oferit 100 de dolari pentru fiecare cip redus din cadrul dispozitivului. Jobs nu era interesat de circuite și avea puține cunoștințe despre design-ul acestora așa că a încheiat un târg cu Wozniak, de a împărți bonusul cu acesta dacă va reduce numărul cipurilor. Spre uimirea celor de la Atari, Wozniak a reușit să reducă cu 50 numărul cipurilor, un design așa de strâns fiind imposibil de reprodus pe o linie de asamblare.

În acel moment, Jobs i-a spus lui Wozniak că cei de la Atari le-ar fi dat doar 700 de dolari (în loc de 5000 de dolari cum trebuia) și că partea lui Wozniak era de 350 de dolari.[15]

Carieră[modificare | modificare sursă]

Acest articol (sau secțiunea de mai jos) conține greșeli de ortografie sau de punctuație.Puteți consulta manualul de stil și contribui prin corectarea greșelilor.

Începutul firmei Apple Computer[modificare | modificare sursă]

În 1976, Steve Jobs, Steve Wozniak și mai târziu Ronald Wayne, cu finanțare din partea unui semi-pensionar al firmei Intel, manager de produse pe piață și inginer, A.C. "Mike" Markkula Jr., fondează Apple. Înainte de a co-înființa Apple, Wozniak a fost hacker. Jobs și Wozniak fuseseră prieteni de câțiva ani; se cunoscuseră în 1971, când un prieten comun, Bill Fernandz, l-a prezentat pe tânărul de 21 de ani Wozniak lui Jobs, pe atunci în vârstă de 16 ani. Steve Jobs a reușit să-l convingă pe Wozniak să asambleze un calculator și să-l vândă. Pe măsură ce Apple a continuat să se extindă, compania a început să caute un director cu experiență care să administreze eficient dezvoltarea acesteia.

În 1978, Apple l-a recrutat pe Mike Scott de la National Semiconductor pentru postul de CEO (director executiv), pentru ce s-a dovedit a fi mai mulți ani turbulenți. În 1983, Steve Jobs l-a

ademenit peJohn Sculley de la Pepsi-Cola să vină la Apple pe postul de CEO, întrebându-l: "Vrei să vinzi apă cu zahăr toată viața ta sau vrei să vii cu mine și să schimbi lumea?"[16]

În anul următor, Apple a difuzat la televiziune o reclamă la Super Bowl intitulată "1984". La adunarea anuală a acționarilor, din 24 ianuarie 1984, Jobs vizibil emoționat a prezentat calculatorul Macintoshaudienței entuziaste; Macintosh devenind astfel primul calculator de dimensiuni mici, cu interfață grafică pentru utilizator, care a fost comercializat cu succes. Dezvoltarea a fost începută de Jef Raskin, fiind preluată mai târziu de Jobs.

Deși Jobs a fost pentru Apple un director convingător și carismatic, unii dintre angajații din acea perioadă l-au descris ca pe un manager temperamental și inconsecvent. O criză din industria vânzărilor apărută la sfârșitul lui 1984 a deteriorat relația profesională dintre Jobs și Sculley, iar la sfârșitul lui mai 1985 - în urma unei lupte interne pentru putere și a anunțării unui număr semnificativ de disponibilizări, l-a înlăturat[cine?] pe Jobs din funcția sa de șef al diviziei Macintosh.

NEXT Computer[modificare | modificare sursă]

Aproape imediat, Jobs a înființat o altă companie de calculatoare, numită NeXT Computer. La fel ca Apple Lisa, stația de lucru NeXT era avansată tehnologic. Cu toate acestea, a fost în mare parte respinsă de industrie pentru că era prea scumpă. Printre cei care și-au putut permite, totuși, o stație de lucru NeXT au câștigat adepți datorită punctelor lor forte tehnice, devenind lider printre acestea, fiind orientate spre dezvoltarea sistemului software. Jobs și-a comercializat produsele NeXT în domeniile științifice și academice datorită tehnologiilor inovatoare, experimentale încorporate în acestea (cum ar fi nucleul Mach, procesorul de semnal digital și portul Ethernet built-in).

NeXTcube a fost descris de Jobs ca fiind un computer "interpersonal", despre care se spune că este următorul pas după computerul "personal". Aceasta dacă computerele ar putea permite oamenilor să comunice și să colaboreze împreună într-o manieră facilă, rezolvând astfel multe din problemele cu care s-au confruntat computerele "personale". Într-o vreme când pentru majoritatea oamenilor e-mailul însemna un simplu text, lui Jobs i-a făcut plăcere să creeze NeXTMail ca pe un sistem de e-mail demo pentru filozofia sa "interpersonală". NeXTMail a fost primul care a sprijinit în mod evident, universal, clickable încorporarea fișierelor grafice și audio în e-mail.

Jobs a condus NeXT cu o obsesie pentru perfecțiunea estetică, această preocupare fiind evidențiată prin crearea din magneziu a carcasei lui NeXTcube. Acest lucru a pus o presiune considerabilă asupra diviziei hardware și în 1993, după ce au vândut doar 50.000 de calculatoare, NeXT s-a axat în totalitate pe dezvoltarea sistemelor software o dată cu lansarea lui NeXTSTEP/Intel.

Pixar și Disney[modificare | modificare sursă]

În 1986 Jobs a cumpărat Graphics Group (mai târziu denumit Pixar) de la Lucasfilm, divizia grafică de calculatoare, pentru prețul de 10 milioane de dolari, din care 5 milioane de dolari fiind date companiei ca și capital.

Noua companie, care a avut inițial sediul la Lucasfilm Kerner Studios în San Rafael, California, dar de atunci s-a mutat la Emeryville, California, a fost inițial destinată a fi un high-end grafic dezvoltator hardware. După ani de rentabilitate vânzarea Pixar Image Computer, a încheiat cu Disney un contract pentru producerea unor filme animate computerizate ,pe care Disney le-ar cofinanța și distribui. Primul film produs prin acest parteneriat, Toy Story, a adus faimă și aprecieri critice studioului la lansarea sa în 1995. În următorii zece ani, sub conducerea creativului director al Pixar, John Lasseter, compania a produs hit-urile de box-office: A Bug's Life (1998), Toy Story 2 (1999), Monsters, Inc. (2001), Finding Nemo (2003), The Incredibles (2004), Cars (2006), Ratatouille (2007), WALL-E (2008) șiUp (2009). Finding Nemo, The Incredibles, Ratatouille, WALL-E și Up au primit fiecare premiul Academiei pentru cel mai bun film de animație, un premiu introdus în 2001.

În anii 2003 și 2004, pe când contractul cu Disney se apropia de final, Jobs și directorul executiv al Disney, Michael Eisner, au încercat fără succes să negocieze un alt parteneriat, iar la începutul

lui 2004 Jobs a anunțat că Pixar este în căutarea unui nou partener care să-i distribuie filmele după ce contractul cu Disney va expira.

În octombrie 2005, Bob Iger îl înlocuiește pe Eisner la Disney, care a lucrat rapid la îmbunătățirea relației cu Jobs și Pixar. Pe 24 ianuarie 2006 Jobs și Iger au anunțat că Disney a fost de acord să cumpere Pixar într-o tranzacție all-stock, în valoare de 7,4 miliarde de dolari. Odată tranzacția încheiată, Jobs a devenit cel mai mare acționar unic al Disney, având aproximativ 7% din acțiunile companiei. Stocul de acțiuni deținut de Jobs îl depășește pe cel al lui Eisner, care deține 1,7%, precum și pe acel a membrului familiei Disney, Roy E. Disney, care deține aproximativ 1% din acțiunile companiei. Jobs s-a alăturat consiliului de directori al Disney după finalizarea fuziunii.

Întoarcerea la Apple[modificare | modificare sursă]

În 1996 Apple a anunțat că va cumpăra compania NeXT pentru suma de 429 de milioane de dolari. Afacerea s-a finalizat spre sfârșitul anului 1996, aducându-l pe Jobs înapoi în cadrul companiei pe care a co-înființat-o. În scurt timp acesta a devenit CEO interimar al firmei Apple, după ce directorii și-au pierdut încrederea în Gil Amelio, CEO, în urma unei lovituri de stat din cadrul consiliului de administrare. În martie 1998, pentru a se concentra pe eforturile Apple privind revenirea la profitabilitate, Jobs a reziliat imediat o serie de proiecte, cum ar fi Newton, Cyberdog, și OpenDoc. În lunile următoare, multor angajați le era frică să urce în lift cu Jobs, deoarece se temeau că atunci când se vor deschide ușile s-ar putea să nu mai aibă o slujbă. În realitate, Jobs a concediat rar oameni, dar câteva victime au fost suficiente pentru a teroriza întreaga companie. Jobs a schimbat, de asemenea, programul de licențiere pentru clone Macintosh, ceea ce a făcut să fie prea costisitor pentru producători să continue să facă utilaje. Odată cu achiziționarea firmei NeXT, o mare parte din tehnologia companiei și-a găsit utilitatea în produsele Apple, mai ales NeXTSTEP, care a evoluat în Mac OS X. Sub îndrumarea lui Jobs, compania a crescut numărul vânzărilor semnificativ o dată cu introducerea computerului iMac și a altor produse noi; de atunci, design-urile atrăgătoare și de branding puternice au funcționat bine pentru Apple. La 2000 Macworld Expo Jobs a renunțat oficial la interimat, devenind CEO permanent.

În ultimii ani, compania s-a extins, introducând și îmbunătățind alte aparate digitale. Odată cu introducerea playerului muzical portabil iPod, a softului iTunes pentru muzică digitală, precum și a magazinului virtual iTunes Store, compania a făcut incursiuni în electronice de consum și de distribuție de muzică. În 2007 Apple a intrat în afaceri pe piața telefoniei mobile cu introducerea iPhone-ului, un telefon mobil cu ecran multi-touch, iPod, și dispozitiv de internet. Stimulând în același timp inovarea, Jobs le reamintește angajaților săi de "nava adevăraților artiști", această metaforă însemnând că livrarea la timp a produselor este la fel de importantă ca inovarea și design-ul atractiv.

Jobs a fost atât admirat cât și criticat pentru abilitatea sa desăvârșită de persuasiune și arta sa de a vinde, care a fost numită "câmp de denaturare a realității", fiind evidentă în cadrul discursurilor sale keynote (cunoscute sub denumirea de "Stevenotes"), de la Macworld Expos și la World Wide Developers Conferences a Apple.

În 2005, Jobs ca răspuns la criticile programelor Apple de reciclare a e-deșeurilor în Statele Unite a organizat o incinerare în favoarea mediului la adunarea anuală a Apple, în Cupertino, din aprilie. Cu toate acestea, câteva săptămâni mai târziu, Apple a anunțat că va lua înapoi iPod-uri gratis la magazinele sale. Campania Computer TakeBack a răspuns prin pilotarea unui avion care a arborat un banner, la absolvirea studenților de la Universitatea Stanford, unde Jobs a ținut un discurs. Pe banner era scris „Steve - Nu fi un mini-player, reciclează toate e-deșeurile”. În 2006 el a extins în continuare programele de reciclare Apple la orice client din SUA, care cumpără un nou Mac. Acest program include transportul maritim și „eliminarea ecologică” a sistemelor lor vechi.

Demisia[modificare | modificare sursă]

Miercuri 24 august 2011, Apple a anunțat demisia cofondaturului Steve Jobs. Apple Inc. a informat că demisia lui Steve Jobs are efect imediat și că acesta va fi înlocuit de Tim Cook, care ocupa funcția de director operațional al companiei.

Într-o scrisoare trimisă conducerii și comunității Apple, Jobs a transmis că dorește să rămână președinte al consiliului de administrație. Deși s-a aflat oficial în concediu medical încă din luna ianuarie, Jobs a apărut în public pentru a anunța noi produse Apple. CEO-ul de 56 de ani a revenit pentru scurt timp în luna martie, pentru a dezvălui cea mai recentă versiune a iPad și mai târziu pentru a participa la o cină găzduită de către președintele Barack Obama pentru liderii din IT, în Silicon Valley.

Decesul[modificare | modificare sursă]

Steve Jobs a decedat pe data de 5 octombrie 2011, după o luptă îndelungată cu un cancer pancreatic. Decesul său a avut loc la numai o zi de la lansarea noului model de iPhone. El a fost considerat o legenda a domeniului IT.[17]

Viața privată[modificare | modificare sursă]

A fost căsătorit cu Laurene și a avut 4 copii.[18]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Pirații din Silicon Valley , film semi-documentar

Programatori celebri

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Caddes, Carolyn (1986). Portraits of Success: Impressions of Silicon Valley Pioneers. Tioga

Publishing Co.. ISBN 0-935382-56-9

Cringely, Robert X.  (1996). Accidental Empires. HarperBusiness. ISBN 0-88730-855-4

Denning, Peter J. & Frenkel, Karen A. (1989). A Conversation with Steve Jobs. Comm. ACM.

Vol. 32, No. 4, pp. 437–443

Deutschman, Alan (2001). The Second Coming of Steve Jobs. Broadway. ISBN 0-7679-

0433-8

Freiberger, Paul & Swaine, Michael (1999). Fire in the Valley: The Making of The Personal

Computer. McGraw-Hill Trade. ISBN 0-07-135892-7

Hertzfeld, Andy  (2004). Revolution in the Valley. O'Reilly Books. ISBN 0-596-00719-1

Kahney, Leander  (2004). The Cult of Mac. No Starch Press. ISBN 1-886411-83-2

Levy, Steven  (1984). Hackers: Heroes of the Computer Revolution. Anchor

Press, Doubleday. ISBN 0-385-19195-2

Levy, Steven  (1994). Insanely Great: The Life and Times of Macintosh, the Computer that

Changed Everything. Penguin Books. ISBN 0-670-85244-9

Malone, Michael S.  (1999). Infinite Loop. Aurum Press. ISBN 1-85410-638-4 Bantam

Doubleday Dell. ISBN 0-385-48684-7.

Markoff, John  (2005). What the Dormouse Said: How the 60s Counterculture Shaped the

Personal Computer Industry. New York: Viking. ISBN 0-670-03382-0

Simon, William L. & Young, Jeffrey S. (2005). iCon: Steve Jobs, The Greatest Second Act in

the History of Business. John Wiley & Sons. ISBN 0-471-72083-6

Stross, Randall E. (1993). Steve Jobs and The NeXT Big Thing. Atheneum Books. ISBN 0-

689-12135-0

Slater, Robert  (1987). Portraits in Silicon. MIT Press. ISBN 0-262-19262-4 Chapter 28

Young, Jeffrey S. (1988). Steve Jobs: The Journey is the Reward. Scott, Foresman &

Co.. ISBN 0-673-18864-7

Wozniak, Steve  (2006). iWoz Computer Geek to Cult Icon: How I invented the personal

computer, co-founded Apple and had fun doing it. W. W. Norton & Co.. ISBN 0-393-06143-4

În mintea lui Steve Jobs, Leander Kahney, Editura Meteor Press, 2011 - recenzie

Note[modificare | modificare sursă]

1. ̂  „Forbes 400 Richest Americans”. Forbes. martie 2011. Accesat la 10 martie 2011.

2. ̂  Elkind, Peter (15 martie 2008). „The trouble with Steve Jobs”. Fortune. Accesat la 21 iulie 2008.

3. ̂  Markoff, John (5 octombrie 2011). „Steve Jobs, Apple's Visionary, Dies at 56”. The New York

Times. Accesat la 5 octombrie 2011.

4. ̂  „Steve Jobs, Apple founder, dies”. CNN. 5 octombrie 2011. Accesat la 5 octombrie 2011.

5. ̂  Apple Inc. (5 octombrie 2011). „Statement by Apple's Board of Directors”. Press release.

Accesat la 5 octombrie 2011.

6. ̂  Markoff, John (1 septembrie 1997). „An 'Unknown' Co-Founder Leaves After 20 Years of Glory

and Turmoil”. The New York Times. Accesat la 24 august 2011.

7. ̂  „Steve Jobs' Magic Kingdom”. BusinessWeek. 2006-01-06. Accesat la 20 septembrie 2006.

8. ̂  Burrows, Peter (2004-11-04). „Steve Jobs: He Thinks Different”. BusinessWeek. Accesat la 20

septembrie 2006.

9. ̂  Cringely, Robert X. (2004-04-01). „Steve Jobs – Apple Computer, Pixar”. Inc. Magazine. Accesat

la 20 septembrie 2006.

10. ̂  Kahney, Leander (2004-01-06). „Wired News: We're All Mac Users Now”. Wired News. Accesat

la 20 septembrie 2006.

11. ̂  „Smithsonian Oral and Video Histories: Steve Jobs”. Smithsonian Institution. 20 aprilie 1995.

Accesat la 20 septembrie 2006.

12. ̂  «Mother: Clara Hagopian (adoptive mother, accountant)» — Steve Jobs biography at NNDB.

13. ̂  „'You've got to find what you love,' Jobs says”. Stanford Report. 14 iunie 2005. Accesat la 31

martie 2006."Atunci nu am înțeles, dar acum știu că a fi dat afară a fost cel mai bun lucru pentru

mine".

14. ^ a b John Markoff (2005). What the Dormouse Said: How the Sixties Counterculture Shaped the

Personal Computer Industry. Penguin. p. preface xix. ISBN 978-0-14-303676-0. Accesat la 5

octombrie 2011

15. ̂  Letters   – General Questions Answered , Woz.org

Wozniak, Steven: "iWoz", a: pages 147–148, b: page 180. W. W. Norton, 2006. ISBN 978-0-393-

06143-7

Kent, Stevn: "The Ultimate History of Video Games", pages 71–73. Three Rivers, 2001. ISBN 0-

7615-3643-4

„Breakout”. Arcade History. 25 iunie 2002. Accesat la 19 aprilie 2010.

„Classic Gaming: A Complete History of Breakout”. Classicgaming.gamespy.com. Accesat la 19

aprilie 2010.

16. ̂  „His Opportunity to Change the World”.

17. ̂  http://www.businessmagazin.ro/actualitate/steve-jobs-a-murit-8841441

18. ̂  http://www.thetimes.co.uk/tto/news/

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Steve Jobs  la CrunchBase

www.stevejobs.ro , 17 septembrie 2012, Fan Page Neoficial

Zece lucruri cu care Steve Jobs a schimbat lumea , 28 decembrie 2011, Ana-Maria

Smădeanu, Capital

Călătoria spre apus a genialului Steve Jobs , 26 august 2011, Dan Arsenie, Evenimentul zilei

Povestea miliardarului cu un salariu de 1 dolar pe an , 16 ianuarie 2011, Ionuț

Fantaziu, Evenimentul zilei

11 lucruri pe care nu le știai despre Steve Jobs , 6 Octombrie 2011, Cristina

Botezatu, Evenimentul zilei

Moartea lui Steve Jobs. Greșeala prostească a unui geniu: în loc de operație, a ales

acupunctura, 22 Octombrie 2011, Dan Arsenie, Evenimentul zilei

Cum a evoluat boala lui Steve Jobs: de la tumoare pe pancreas la cancer generalizat , 25

august 2011, Dan Istratie, Evenimentul zilei

Cum arăta micul Steve Jobs , 6 Octombrie 2011, Ionuț Fantaziu, Evenimentul zilei

GALERIE FOTO. Fotografii inedite cu Steve Jobs, înainte de a deveni celebru , 31 august

2012, Sorina Ionașc, Gândul

Invata din greselile gigantilor: 10 erori ale sefului Apple , 7 aprilie 2011, Alex Goaga, wall-

street.ro

Mausul lui Steve Jobs, dezgropat după 30 de ani , 20 aprilie 2014, Vasile Francisc, Hannover-

Unlimited

Interviuri

Steve Jobs - un vizionar prin excelență , 6 octombrie 2014, David Sheff, Playboy.ro

[arată]

v • d • m

Apple Inc.

[arată]

v • d • m

The Walt Disney Company

[arată]

v • d • m

Personaje cheie în istoria Apple Inc.

Categorii: 

Decese în 2011

Decese pe 5 octombrie

Nașteri în 1955

Steve Jobs

Absolvenți ai Reed College

Budiști Zen americani

Designeri de computere

Miliardari americani

NeXT

Oameni ai companiei Disney

Oameni de afaceri din California

Oameni din San Francisco Bay Area

Pescetarieni

Pionieri ai computerelor

Pionieri ai Internetului

Programatori americani

Nașteri pe 24 februarie

Meniu de navigare Creare cont

Autentificare

Articol

Discuție

Lectură

Modificare

Modificare sursă

Istoric

Salt

Pagina principală

Portaluri tematice

Cafenea

Articol aleatoriu Participare

Schimbări recente

Proiectul săptămânii

Ajutor

Portalul comunității

Donații Tipărire/exportare

Creare carte

Descarcă PDF

Versiune de tipărit Trusa de unelte

Ce trimite aici

Modificări corelate

Trimite fișier

Pagini speciale

Navigare în istoric

Informații despre pagină

Element Wikidata

Citează acest articol În alte limbi

Afrikaans

Alemannisch

አማርኛ

Aragonés

Ænglisc

العربية অসমী�য়া�

Asturianu

Azərbaycanca

Žemaitėška

Bikol Central

Беларуская

Беларуская (тарашкевіца)

Български বাং�লা�

བོ� ད་ཡི� ག Brezhoneg

Bosanski

Català

کوردی

Čeština

Чӑвашла

Cymraeg

Dansk

Deutsch

Ελληνικά

English

Esperanto

Español

Eesti

Euskara

Estremeñu

فارسی

Suomi

Français

Frysk

Gaeilge

Gàidhlig

Galego

Avañe'ẽ

Gaelg

客家語 /Hak-kâ-ngî

עברית हि�न्दी�

Hrvatski

Magyar

Հայերեն

Bahasa Indonesia

Ilokano

Ido

Íslenska

Italiano

日本語 Basa Jawa

ქართული

Қазақша ಕನ್ನ�ಡ 한국어 Kurdî

Кыргызча

Latina

Ladino

Lëtzebuergesch

Limburgs

Lumbaart

Lietuvių

Latviešu

Malagasy

Македонски മലയാ�ളം�

Монгол मराठी�

Bahasa Melayu

Malti

မြ�န်���ဘာ�သာ� ماِز!رونی

Nāhuatl

Plattdüütsch

ने पाली�

ने पाली भाषा

Nederlands

Norsk nynorsk

Norsk bokmål

Nouormand

Occitan ਪੰ�ਜਾ�ਬੀ�

Pangasinan

Kapampangan

Polski

پنجابی

پښتو

Português

Runa Simi

Русский सं�स्कृ� तम�

Sicilianu

Scots

Sámegiella

Srpskohrvatski / српскохрватски

Simple English

Slovenčina

Slovenščina

Shqip

Српски / srpski

Svenska

Kiswahili

Ślůnski தமி�ழ் తెలు�గు� ไทย Türkmençe

Tagalog

Türkçe

Татарча/tatarça

Українська

اردو

Oʻzbekcha/ўзбекча

Vèneto

Tiếng Việt

Winaray

მარგალური

יִידיש

Yorùbá

中文

Bân-lâm-gú

粵語 Modifică legăturile

Ultima modificare efectuată la 23:10, 4 octombrie 2014.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze

suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

Politica de confidențialitate

Despre Wikipedia

Termeni

Dezvoltatori

Versiune mobilă