stenografie

Partea a doua

STENOGRAFIA

A. TEORIA STENOGIîAFlCA

Stenografia este un sistem de scriere simplificată, cu ajutorai căruia se poate nota vorbirea, cu viteza cu care este rostiţi.

Cuvântul „stenografie" înseamnă „scriere strânsă** (de la cuvintele greceşti stenos — strâns şi graphein — a scrie).

în afară dc înregistrarea cuvântărilor ţinute t u diferite prilejuri, stenografia îşi găseşte utilizarea în multe domenii de activitate.

In primul rând, ca poate fi de un real folos în munca personală a fiecăruia. De Ia însemnările de tot felul Ia care suntem obligaţi sâ recurgem zilnic şi până la munca mai complexă de concepţie şi redactare (întocmirea de articole, rapoarte, referate etc), numeroase sunt împrejurările in care folosirea unui scris mai rapid decât cel obişnuit este deosebit de utilă.

O aplicare foarte rodnică o are stenografia în munca administrativă şi de secretariat. Este de la sine înţeles că un secretar dă un randament mult mai mare dacă este cunoscător al stenografiei. El va putea sâ noteze exact dispoziţiile verbale primite de la şefii ierarhici şi va putea, cu mai multă precizie, sâ întocmească procesele-verbale ale şedinţelor la care participa. De asemenea, întocmirea corespondenţei se face mult mai uşor şi mai repede dacă sc dictează scrisorile unui secretar-stenograf. Primirea corespondenţei telefonice cu ajutorul stenografiei este nu numai mult mai rapidă, dar şi mai economică.

De asemenea, stenografia poate fi utilizată cu mari avantaje de către elevi şi studenţi la luarea de notiţe la cursuri. Lucrul acesta, pe lângă folosul în sine, îl are şi pe acela — nu mai puţin înseninat — de a contribui la perfecţionarea, sub aspect practic, a cunoştinţelor lor stenografice. în acelaşi timp, stenografia — prin activiza-pea atenţiei şi a memoriei, precom şi a facultăţii de înţelegere şi discernământ — contribuie, alături de celelalte obiecte de învăţământ, la educarea lor intelectuală.

Trebuie spus de la început că a cunoaşte stenografia nu înseamnă numai a o Înţelege teoretic, ci a o putea folosi efectiv.

învăţarea părţii teoretice este foarte uşoară. Cunoaşterea teoretică trebuie să fie insă dublată de aplicarea cunoştinţelor dobândite, de i-xerciţii. Fără exerciţii sistematice nu se poate ajunge la drprinderca stenografiei..

Lecţiile din manualul de faţă sunt astfel alcătuite încât să satisfacă această cerinţă. Fiecare lecţie cuprinde, pe lăngă expunerea teoretică respectivă, câte trei exerciţii; unu] de citire-eopiere şi două de traducere în stenografie.

Exerciţiul de citire-eopiere va fi citit de câteva ori, pană când se va ajunge la o lectură curentă, i Nu se va proceda la „descifrarea-izolată, a fiecărui cuvânt in parte, fapt care poate duce la lecturi jjreşite, ci se va urmări sensul propoziţiei sau frazei respective, considerată in totalitatea ei. Dacă un cuvânt nu poate fi citit, nu se v.i opri asupra lui, ci se va trece mai departe, la cuvintele următoare. In felul acesta, cu ajutorul contextului, dificultatea va fi uşor înlăturată. Pentru controlul citirii, am dat la sfârşitei manualului cheia exereiţiilor.

Se va trece apoi la copiere. Fiecare exerciţiu va fi copiat de cel puţin doua ori: o dată după textul stenografie şl o dată după „cheia- lui. In timpul scrierii, cuvintele vor fi dictate încet sau pronunţate in gând.

După fiecare copiere, exerciţiul va fi citit, de data aceasta după propriile stenograme. Copierile după textul-cheie vor fi, in plus. confruntate, printr-o lectură paralelă, cu textul stenografie tipărit. Cuvintele greşite vor fi recopiate corect, de mai multe ori, pe caietul de clasă.

Cele două exerciţii de traducere in stenografie, deşi au aceeaşi structură, îndeplinesc totuşi funcţii deosebite; primul, de autocontrol, cu ajutorul cheii de la sfârşitul manualului, iar cel de-al doilea, de control în clasă.

Acesta din urmă va fi executat numai după corectarea primului exerciţiu, pentra ca in efectuarea lai să se beneficieze şi de constatările şi precizările dobândite prin această operaţie.

Exerciţiile din această categorie sunt alcătuite din câte dooă părţi: cuvinte izolate şi fraze. Cuvintele izolate vor fi copiate mai întâi în scriere obişnuită, unul sub altul. Alături se va trece trada-cerea lor în stenografie, repetată de câteva ori, până aproape de sfârşitul rândului (spaţiul rămas va fi folosit pentru corectare). In continuare va fi scrisă, direct în stenografie, şi cealaltă parte a exerciţiului. După scriere se va trece la citirea şi corectarea ei.

6 - vi». IX-XII i i i

Completăm indicaţiile de mai sus cu câteva recomandări:

a) A/u vă grăbiţi. Scrisul stenografie se executa încet, calm. Viteza va veni cu timpul, pe nesimţite. Graba aduce nervozitate, oboseală, deformarea stenogramelor.

b) Scrieţi caligrafic. „Bun stenograf, bun caligraf, spune un dicton stenografie. Semnele stenografice trebuie corect executate, cu respectarea stricta a dimensiunilor şi a formelor stabilite, fără corectări şi reveniri asupra traseului.

Pentru realizarea unei scrieri caligrafice se pot folosi, până la obţinerea deprinderii necesare, caiete cu pătrăţele de 4 mm. sau, in lipsa, caiete obişnuite de aritmetică. Se poate scrie şi pe caiete neliniate, prin folosirea unui transparent. Caietul se împarte in două coloane. Se va scrie numai pe paginile din dreapta. La terminarea lor, raietu! va fi răsturnat şi completate si celelalte pagini.

c) .VTI apăsaţi. Apăsând, scrieţi mai incet şi obosiţi mai repede.Ţineţi corect creionul în mână, fără sâ-1 strângeţi, cu degetele în-tinse, nu chircite.

tl) Citiţi şi recitiţi stenogramele de cât mai multe ori. Scrisul ste-nografie nu se citeşte mai greu decât scrisul obişnuit. Uşurinţa cu care-1 citim pe acesta se datoreşte faptului că am citit enorm de mult, incomparabil mai mult decât am scris. Şi in stenografie trebuie urmat acelaşi drum. Daţi deci toată atenţia cititului. Nu vă mulţumiţi ai o singură citire a exerciţiilor. Nu socotiţi împlinită lectura decât în momentul în care veţi putea realiza o citire uşoară, cursivă, fără ..poticniri". Obişnuiţi-vă — ca o regulă de bază în munca stenografică — să nu treceţi, fără a citi, peste nimic din ceea ce veţi scrie în stenografie (exerciţii, notiţe etc).

e) Folosiţi de îndată stenografia, prin aplicarea, în practică, o cunoştinţelor dobândite. Intercalaţi, pentru aceasta, In scrierea obişnuită, cuvintele stenografice pe care le cunoaşteţi. Nu încercaţi să scrieţi de la început totul în stenografie. Mulţumiţi-vâ deocamdată numai cu o împestriţare a scrisului, prin folosirea în special a cuvintelor frecvente (de, şi, să, se, este, o, ţjn, in,joţ, din.npvtru^^c.) şi a celor bine cunoscute din activitatea şcolară de îiecaro zi. trecerea de la scrierea obişnuită la cea stenografică trebuie să se facă treptat, pe măsura exerciţiului de scriere şi citire realizat.

Ca şi in scrierea obişnuită, unde se folosesc sute de alfabete, şi în stenografie există diferite principii şi procedee de realizare a scrisului, concretizate in numeroase „sisteme**, unele limitate la ţara de origine, altele practicate şi în afara acesteia.

3

Sistemul predat in acest curs este cel creat in anul 1908 de către Henri Stahl (1877—1942), căruia, pentru a-1 tace mai accesibil, i-am adus unele simplificări. Este primul sistem românesc de stenografie, întocmit pe baza frecvenţei sunetelor in limba română. El poate fi folosit şi pentru stenografierea In alte limbi.

Lecţia 1

Alfobetul

1. Alfabetul este alcătuit din următoarele semne:

B a s t O a n e\

I I / / r N

s/ / \

P B T D N ÎNTR FK

VK TT DO

C u r b e

JI U \Ă 1 U ăF K G Ge V

Ce F

H

5

C ă r J i g e B u c l eM i I i 1 h bl ! 1

R L CeR FR SŞZ M

J se notează cu Ce, iar Ţ cu T, scrise mai apăsat. Pr in apăsare se notează şi grupul TŢ (ŢT şi ŢŢ).

2. Literele P şi TT se vor face cât două treimi de pătrăţel, iar B şi DD cât două pătrăţele.

T şi FK sunt de o jumătate de diagonală, iar D şi VK de o diagonală şi jumătate.

N şi INTR sunt singurele litere care se scriu de jos in sus. Mai înclinate decât T şi D (care se scrim de sus în jos), ele sunt, ca dimensiune, e^ale ca acestea.

83

Ce, F, K şi G — semicercuri perfecte — au diametrul an pătrăţel, iar Ge, V, X şi H — semîellpse — au dimensiunea de un pătrăţel şi jumătate.

R} L, CeR, Fr şi S sunt cât se poate de mici (cam de o treime de pătrăţel).

M este puţîn mai mic decât un pătrăţel.3. In stenografie se scriu, în general, numai consoanele. Vocalele şi

diftongii — a căror notare este necesară numai in anumite cazuri — vor face obiectul unor lecţii speciale.

4. A se observa că litera C din alfabetul obişnuit este reprezentată în stenografie prin două semne: unul când se pronunţă k (ca în cuvintele plac sau chem), şi altul când se pronunţă ce sau ci (ca în cuvintele place sau cineva).

La fel şi literei G li corespunde un semn când este pronunţat g (ca în cuvintele rog sau Gheorghe) şi un alt semn când se pronunţă ge sau gi (ca în cuvintele George sau rogi).

Exerciţii pregătitoare

a) Scrieţi câte 2—3 rânduri din fiecare literă a alfabetului. Semnele vor fi executate fără grabă, cât se poate de caligrafic şi uşor < neapăsat).

b) Reconstituiţi alfabetul stenografie, în forma prezentată în pagina precedentă (din memorie, până la executarea lui perfectă),

c) Transpuncţi în semne stenografice primele cinci alineate din textul de la p. 80, înşîruind, una lângă alta, fără a le lega, consoanele din care sunt alcătuite cuvintele respective. Nu nîtaţi: T si D se scriu de sos în jos (mai jos decât celelalte litere), jar N şî INTR de jos în sus. Exemplu:

/ O i

/

Lecţia u ll-a

Cuvinte simple. Legarea semnelor. Abrevieri

o. Ca şi în scrierea obişnuită, cuvintele stenografice se inşiruie pe o. „linie de scris*, in rânduri orizontale.

Rândul stenografie este format din trei rânduri de pătrăţele, t'ooâ deasiapra şi untul snb linia de scris. Se va scrie deci din trei :n trei pătrăţele.

6. Pentro precizare, câteva cuvinte sc scriu mai sus (in general, ele cu i), sau mai jos faţă de linia de scris. Astfel, un punct pe inia de scris

înseamnă a sau o, iar plasat mai sas (la jumătatea pătrâţelnlui superior) e sau i; în se notează printr-un mic N scris sns, iar un prin acelaşi semn,

sub linia dc scris etc. Iată, aproape completă, lista acestor cuvinte:

■ o O..Q......... - s l

10 i ■Se si /W 1711

mâi«Uf eraCir?

'leA II

tor ibhf03t3toate

Uit l/tut»

în afară de cuvintele de mai sus, există şi alte cuvinte formate din câte un semn: D=*=de, T«=te, 7' = p, \r = nw, INTR=-mtre sau intră, FK-=fac sau foc, VK**- vechi sau veac, DD*=dud sau deda, F = ti sau fie, V — vă, va sau vi, K = că sau ca, FR*=f&ră sau fier, CeR <= cere etc.

Cu sc scrie sub linia de scris.7. Semnele stenografice se scriu inlănţuindu-sef fânâ nici o tră-

sătură specială de legătură, litera următoare începând chiar dinlocul unde s-a terminat cea precedentă.

Nu se ridică mâna până nu se termină cuvântul.Se va respecta strict direcţia semnelor stabilită prin alfabet (atenţie in

special la literele care pot da loc, sub acest aspect, la confuzii: T şi A', D şi WTR).

8. în grupurile iniţiale IMP şi 1MB, litera M se notează coiV (inpune, mbunat etc.).

Litera H, în grupurile CH şi GH, nu se notează.

85

bate, boa ■m. noti

dupl. intrep(riudt?

rv) fiecare, podidi

txec. trece intivg,

întrebi

L.invoc, invoci

trecere,

fertilitate includ,

ghidaj

ţintă, citeţ

impune. iuibLImt

9. în scopul obţinerii ranui scris cât mai simplificat se întrebuin-ţează în stenografie, pentru notarea unor cuvinte şi în special aexpresiilor des folosite, aşa-numitele abrevieri convenţionale.

In afară de câteva semne împrumutate din matematici, abrevierile convenţionale utilizate de sistemul Stahl sunt, aşa cum se va vedea în lecţiile următoare, construite exclusiv pe baza alfabetului.

10. în stenografie, fiecare frază nouă se scrie de la capăt şi maidinăuntru.

Virgula se marchează prin dublarea spaţiului dintre cuvinte. Semnele întrebării şi exclamării sunt cele din scrisul obişnuit.

Pentru a economisi spaţiul, am însemnat punctul printr-un mic semn al înmulţirii. La copierea exerciţiilor nu se va folosi acest semn, ci se va aplica regula menţionată mai sus.

11. Articolul singular nu se notează: se serie deci totu(l}, jic-ru(l) etc. Nomele proprii se subliniază.

i'nmnlţirt;, înmulţit

împărţire, împărţit

tfgal, aceiaşi mort,

aiurit, moarte

86

> ma[ Muire

niui mic

mat marc sau trui mic

in acelaşi timp

* 0 vi je '7-1 ^> •*4 ■ ■ + / c * ; • * ■ < •V n o

5 înripjaxg

6Exerciţiul 3

butuc gonit i?<Kciu iirfacticbunic ginta fiin(d)că paradoxbnnici firav rărire cehplani/ic ««lac tutun gajplanifici itttraţi îngheţaţi implorat

Totu(l) pentru pace! — Dreptatea trebuie să învingă şi învinge totdeauna. — Care di?i£re ele o sa vă întreacă? — Nu mă va mai întrece nici una. Mi s-a făcut o propunere. — De ce şi intre cine n. intervenit? — S-a citit toată lucrarea. — Cu ce să le îmbin? — Ce ţi se pretinde şi ce li se pretinde? Na te lega la cap daca nu te doare. — Ce taxă are de plătit la han? — La ce s-a mai dedat? — Dorin a învăţat după notiţe.

\ată. Grupurile titei-iile Cf/Î, Fti, VK etc. (cu excepţia munosemnetor) au fost tipărite, In primele zece lecţii, cu litere cursive.

Exerciţiu! -l

pregăti.'pregetaighicitvocabular

dificultăţi iau/arau

lalelelecojiindex

tei(nic)printre

prirfftfjttăceretea/ăr

împachetat

vini/icatpeniţăintroducereimbold

80

Toţi pentru unu(l) şi unul pentru toţi. — Toate erau la locnl lor.— Ce încearcă să j'ocă şi ce încerci sâ faci? intriga împinge la intrigi. — Ar fi bine să II inviţi şi pe el. — Ce i s-a mai indicat? A lucrat in tihnă. — Nu forţaţi nota! S-a calificat la o fabfricâ) din Cluj-Napoca. — Felix s-a îmbolnăvit. — De ce nu vâ împăcaţi?— Care pe care? — Bate jicru(l) până e cald. — Ce roluri a interpretai Bogdan? — Se clatină ca barca pe valuri.

NI n i c n u - i O

C t T A V P f l » t G O C A

Lccţki o n/Hi

S ţi M mediali. Grupul RMN (RMTT>

12. S şi M mediali se scriu în vârful unghiului format de literele intre care se află (prin prelungirea acestora).

între doua curbe san cârlige formând serpentină, se scriu în interiorul primului semn.

13. In grupul RMN (RMTT), litera M sc scrie aruncată spre stânga, formând un nod caracteristic.

dcicn. indetmt

<lisput.it.

timbru cusut,

ccmandfi

nisiŢ>. ramura

văzul, formări ii

pa*irc. Inmpu

A a.

&4

Jiwit, ga/dd jnsnic,

gimârtd Kâsiro,

oămilA ii zice,

ramele ronian,

tornun t*.-rm;incnt,

ptrmut.it

80

http://ptrmut.it/

S'otc. NX in interiorul cuvintelor s.e noia.*/^ printr-un ,V dublu. La fel se scrie tn cuvântul i^air\i>:

A b r e v i e r i

a pune punctul pe i *

4,paralel

optim. optimist 8 ? M pune întrebarea

noua. nou. noi 9 mijloc

imul dup3 altul H a centru

80

/ y - > v ti? ? <&-\

« o- i . o~ /- . "gr*. / f i t

^$&*°fExerciţiul t>XJ- \ . > . / / / 3 °\

2rJ\ ■ ^

Exerciţiul 5

Exerciţiul 7

incomodplămândeghizatrespirăîcs/erPosada

ămasaitaiînşiratdeznoadâremorcat

pamfletînşivă gambăfixând (cu fk\ vizigot

mşfâc&X. înspumat

primind temere

S-a prezentat un referat despre dezv(oltarea) comerţului). — Disci(plina) trebuie respectata. — De ce îşi permite aşa ceva? — în ce fel s-a descurcat? — Luminiţa este o fire romantica. — Cine m-a chemat? — A rezervat o camera la un cămin. — Filimon e jTotc geamăn cu Costin. — Lasâ-1! — Era înfumurat. — Ce cer înstelat! — A despicat toate lemnele. — E grozav de glumeţ. — Cc poznă a făcut? — A visat ceva groaznic. — A nimerit ca nuca în perete. —■ Pe re s-a bazat presupunerea dv.? — Era un vestit dramaturg.

A'otd. cuvântul ivi se scrie sus. ca -fi. d*r- ovalizai 51 înclinat. La fel — dar pe linia de scris — ier notează cuvintele aş ţi a>n.

Exerciţiul 3

dumbravă dozaj veşnic vâzduhvexat (cu vk) climat plasat timpaninterzicere des/frecat încumeta/ rasolcomice guzgan cascadă investitfascinat p(r)og(r)amat precizat formind

Cristina a frecventat insr/t(utul) in acetaşi timp cu Domnica. — L-a crezut pe cuvânt şi s-a înşelat. — Pamfil este un tâmplar îndemânatic. — Nu toate prob(l)omolc se rezo(l)vâ de primar. • • Unde l-a cunoscut? — Era flămând şi însetat, —• Ce le mai rămâne de făcut? — Este la o răscruce de drumuri. Posed un hrisov de ■demult. — S-a făcut de pomină. — S-a lămurit: totul era limpede. — Are un casetofon nou. — Face tumbe. — Ce i s-a năzărit? — A întocmit toate formularele. — Pe cine s-a răzbunat? — Fiţi discreţi.

Stenograful bun scrii' calm, caligrafic, uşor (neapăsaţ}.

91Lecţia a IV-a

S şi M iniţiali şi finali

14. S şi M iniţiali şi finali se scriu în interiorul semnelor respective (faţă de bastoane, acesta este considerat convenţional, în raport cu curba formată prin dispunerea lor în lanţ)

9

c b t

La fel se scriu şi intre două bastoane în prelungire.

SCOS, inacHxăţaz, zjcvntfus, mov i °)t\\v, lamăfreză, fermă »■amărime, mai ales

f i ,

stemă, minus i \ Jc zi,

intrăm stătuse, dedăm

suîix, invocăm

iuţvm)bni, prob(l,'cmi

înseninat, pcimpiiu

Hotă. Iji exemplele cie maj sus ;<pur ţi două abrevieri (nvJt ales şi zi du zi) realizate prin „bloca]" (-sertemi legaţii a unui grup_ de cuvinte),

în câteva cuvinte scurte cuprinzând vocala î {zUe, jls, fire esc), aceasta poate fi reprezentata prin scrierea mai sus a cuvântului respectiv.

r e v o l t 9 p l p S i , v â r f u l î n a i n t e / ■ \s

ciubota t teren.

T U D O R £ f t G H E Î

#1* "* V

6 [nrj[3J3X3

A b r c v î e r î

pe de o parte

pe de altă parte

pc dc parte ?i de alta

din punct de Vedere

/ /

' j din mui multe punrtede

vedere

J din toate punctele dr

vedere

din «cest punct de Vederr

Jfi in vedereţa)

zigzag

sfărâmschemă►Vt&roghc?:

rnăjiniui raodi/icate

mo/ert

îndestuli./.

molimă

Exerciţiu! 11.

Statuiboxăm

jCnfbtcŞtcz

solemn

ilarcelbambustiimâuâm

micşorezre/nrmă

Ce minunat este la munte! — Totul e sublim. — Rade cu lacrimi. - - Râsul e frate cu plânsul. — Nu e fum fără foc. — Spune multe şi mărunte, — Vă provocăm la un nou meci. — Dumitru este timid. — Bomboanele sunt un produs zaharos. — A sărit din lac in puţ. — Era pe muche dc cuţit. — Un vas a intrat In portal Sulina. — E mână spartă. — Stamate era manipuiant de materiale. — Astăzi dăm teză la l(im)b(a) franceză. — Ce începem, trebuie sâ şi terminăm. — Mu mai prididim. —Su(c)cesî

.Votn. Xu intti se -.cric bloc.

Exerciţiu! 1 2

montamzvonxrucnmcâştigămpre/Sfusv scena

plivimmeduzăpa.şaptnt

intram^.il]-:-.

intimidau! moloz micime majusculiisurâszgomot

mugetfattotumnumiudu-se

Fiecare după merit. — Sorin a făcut serviciul militar la marină. — Vântul suflă dinspre sad. — Ce hram poartă? — Nu intră zilele in sac. - Nici călare, nici pe jos. — Trage la ham, — Nu tot ce zboară se mănâncă. — Nu prea înţelege de glumă. — Se poartă totuşi cu mănuşi. —■ Trage spuză pe turta sa. — S-a înecat la mal. — Are ţesături de mătase şi de bumbac. — S-a făcut ghem. — Marga cântă la mandolină. — Era mai ales foarte sprînten. — Ce surpriză? — Totu(l) s-a sfârşit, — Stop!

Lecţia a V-a

Grupurile SS, 5M, MS. Uterele duble

15. Grupurile 55 şi SM se scriu sub forma oo sau ii.Grupul MS se scrie prin introducerea lui 5 în interiorul lui M (ca un o

„de mână").16. Litera M şi literele formate din curbe, când sunt repetate, se

scriu prin dublarea dimensiunii. în grupurile CcK, GF, GeCE etc,literele se scriu

t continuare, fără colţ.

sus-xift, sesiza

şosetă, sistat

insuţi, Însuşit

Seamă, mai m seamă

săjubun-, Semn

Însumat. <lc

t&aă&Bfeto

r -

î*

O Po 1

m-tij, mosor

fftnues!, remis

UlIHlis,', numi::.i-

uiJiuâ. siuuiim

Gogj>, fofilez

logice, filologie

Jrj timpul citirii, urmăriţi cri Qtcnţir sensul ţrrnpQZiţi^i xait fnsfirespective.

Exerciţiul n

Exerciţiu! H

r/.//V /*-/

Iix—M ".»pi»jSv|tiîFpt»>.-+;$ — £

Exerciţiul 16

ÎQ — ţrundsip aaiiujKiu un ojsa imnunîlM — eutourjs B] s.nizîAut onp as IÂIA Uţ£ 'P!0 'IUIIN — !*ui B W*S 03— aprcoosotno ojuţ u.13 — ţîgzrjui ojsa aiasos — sns jeui izaz

o îtoâaaut v — îSEl 3i ,ÎS ?uJ-L;SEq — ^JL-uiuias L'l EdpnJKl EA guiQ — snsriq Diţiu un aix mţstuoqo — ozituaj asnoj.-uunu jţpşj y — osoui (op) og t'l qcs op utqjmujs un ţnuflsns v UUISOQ

IIÎSOSOS

ŢpiUlIUr

|Jin;in.n5!ij iHmnsni

viţiţuivi iiidsrrs

Exerciţiul 16

c j ]njijji3\3

-ajOW as 'mtijwon t njoţrj ^jumuie o nw usajcfra îaun [w usuii^t pvaiur] Hjnji[ ţ_niuiriui! n h.t '.uraiMjd tuju^d 'nrc ciniuŢj <> na ji;;noipuatiJed ptrţx i3;wL'aM >n,iomr* no :p:jpijs Eii&tHouavs uj ţriO|ui iuwi.vj .sqi : jei^iHâ inin&pooojci rsrq ad rufnjisuoa [j^Lwjqu suturi şns |em Vcp uiv >jo.V

iii><L ap imlini

ţlpipţani Ţm-vs

P sezon somitate dormise

mimozăsuspect /«fişăm vameş cocoşattrasăm descoasem balsam hohotnumismat misogin zemos tipologicefusese prisos muscată cicatrice,.

Remus lucrează foarte sistematic. — O sâ mă dispensez de sprijinul dv. —■ Sosim marţi seara. — Tam-nisam începe siî râdă- — Zâmbiţi, vă rog! — Samsar are acelaşi sens cu misit. Nu fi meschin! — Fii mărinimos! — S-a produs un talmeş-balmeş de toată /romoseţea. — Ce mişmaş! — M-am bucurat mai cu scanui pentru el.. — Cazimir a jucat in câteva pantomime. — Ximcni nu-ţi pune sare in mămăligă. — Greşelile nu trebuie cocoloşite. — S-a înfofo-iit din creştet până în tădpi. — Tot ce a zis n-are nici o 'ogicâ.— Vivat!

Lecţia a VI-a

Vocalele

http://iuwi.vj.sqi/

17. Vocalele sunt in stenografie elemente accesorii, secundare.Ele se notează:a) la începutul cuvintelor, întotdeauna (cu excepţia unor cuvinte

frecvente):6; la sfârşitul cuvintelor, pentru precizarea unor cuvinte monosilabice

(n-a, ni, spre deosebire de nu; iu, ta, spre deosebire de te etc.), precum şi pentru a distinge, în* cazurile în care este necesar, anumite forme gramaticale (pronumele o, pluralul etc);

c) in interiorul cuvintelor, pentru despărţirea a două bastoane în prelungire de traseu şi. în mod excepţional, in cuvintele puţin obişnuite sau care ar da loc Ia confuzii.

Silabele iniţiale ÎN (IN) şi IM (IM) nu se vocalizează.18. Vocalele se notează prin puncte în diferite poziţii:

— la dreapta: A şi A— Ia stânga: 0 şi U

— sus sau jos: E şi I (faţă de bastoane in capete)

98

Exerciţiul 16

Vocalele se scrin după notarea scheletului consonantic al cuvântului.10. Grupurile PP şi BB se notează printr-un singur P sau B, vocalizat la

mijloc.

ah. ba

an, n-;i

In, unii

acar, echer

iceea, (a)lci

afij. oval

ară, olbînâ

titut, dadu

inti-o. într-un

data, dt-te

păpu.>ă,

bobină

csbanft,

cabină

Exerciţiul 16

A h r c v i e r i

ceea ce

riţn ce In cc mai mare

din cc In ce mai mult

din ce iu c>_- mai bau (bine)

Exerciţiul 16

S9

/ p o ţ i o }o r i g i n a l p l c t î n d s\ n e i f î r j i t ^ nir | , f a r f u r i e . CÂNI I P E T R E S C 'J

din ce in ce mai mic

al lui

Exerciţiul Ifc!

O / 0 L 3 1 , O" > [IDI

;our,\ — pdeţo şţţB adoaur — £eaouş£) uţp IJ0 eAauaf) uţp rnueums yp^p adiroadu IBUJ a esi.'uirv) — "ţţuqirţipd is j ţ ă -jaua J;s3 — ^ţesuojo jiu-i 90

OQ — 'yuafu OIJL'OJ 3 — u o j w .1153 t<raoapuu)dajjUŢ ejop «A as Iviuin a& nj — eptiaSe ut O-JDJOU ure BÎBQ — i\ttu\Suo jruay oţso apu{f») — |auţ uud ra

stuţp-jxţj ţ(n)] eoiuri oţsa catry — (jfi — ţegjoţs tuv — îţs

-oqo luos — 'Rpnxeded o ci it:ucHododujj — una'o un t?o quis o;w uinoy — auadad un &j ura; — ■fîUijpB juns auţ[ 3{adv/

XOIIUp.i ■ ţ«Xt! Iii lţ{tx)so uoXnpo oiAi» UI<1[t:

r/i: ojo-M! ţinrrjjir {?iv)p<>lu.iup.j

VW' puarpc

■Apun o

wooţseq nriuşi -uiui *ifliJB tft «jn.io-icf 'ojciţţiK aîeaoA '.",«u joa. ag*t?ii i!t]i«utui i-U f i ifj&ă&U

yjei.jpj'îtjn.î 1 r>ue> aînZQă ui 'uzr.r.ou <*« f cp»o.\ ţg - j fU gzţ^nsKM «17sţuio *âiuţAnj apun ui 'ţi .jiiwI |BH(U| h ~l»J'>rV

(ţ)iuop ap ţipcdRjd e-s uuruu; 01 ajuoj ad vom 'undi:; a; aipiuj snds B

eţopoauB a^ — ţucjouSţ îs jojoa/» a — ([)aoo; sipia UJJ

■— iţuăsqB oiso aa arj — vjpoiqo aţuajip )EJ OS '.nţuoqa UIŢI

' [ ^ l ^fr z>Aiarxa ţlMU(l ni j ruin

îin, Bi^sţAi aopnuE ^xado

>■ / C .s~ î ^

J'xi'Tc i i i n l i -

Lecţia a VII-a

Diftongii

20, Diftongii sunt. ca şi vocalele, elemente accesorii. Spre deosebire insă, de acestea, necesitatea, de a fi notaţi, apare mult mai frecvent. Este greu dc formulat in această privinţă o regxua precisă, in multe cazuri notarea diftongilor fiind o problemă de apreciere, depinzând de frecvenţa şi posibilitatea de îndivîdualizaxe a cHvântnlni respectiv.

Se pot stabili totuşi o serie de cazuri când diftongii trebuie neapărat notaţi şi o altă serie când notarea lor este inutilă.

A. Diftongii se notează în mod obligatoriu;a) in cazurile în care este obligatorie şi notarea vocalelor, adică:— iniţial;— pentru despărţirea a două bastoane în prelungire de traseu;— în cuvintele monosilabice;

b) pentru a marca imperfectul verbelor, in scopul de a-1 dife-renţia de forma indicativului prezent (făcea —:/ace, spunea —spune etc.).

B. Diftongii nu se notează în cuvintele in care apar numai ac-cidental, in anumite forme gramaticale (alternca:'.u cu o vocală):

a) ea, din forma articulată a substantivelor feminine (cererea —cerere);

b) form:i feminină a unor adjective (frumoasă — jmmos);c) persoana a IlI-a a indicativului sau a conjunctivului prezent

a] nnor verbe (poartă — porf);d) forma plnralâ a unor substantive (motoare — motor);e) forma singulară a mnor substantive (treaptă - - trepte),

21. Diftongii, inclusiv vocalele în hiat, se notează prin accente drcomflexe orientate in diferite direcţii, potrivit schemei de mai jos.

102

a , 1

i( a , i )

i i

LIi* ai. " i

>O FI

O i

Seninul diftongului este alcatu .it , din vârful săge- >ţii care oneste cele două vocale componente, ţ y

22. Diftongii se scriu, de regulă, in dreapta con-soanelor respective (poziţie corespunzătoare direcţieinormale a scrisului).

Diftongii EI şi IE se scriu deasupra sau dedesubt (in poziţia ini E — J)^

Plasarea diftongilor se face conform regulii „celor trei poncte" (iniţial, final şi de intersecţie), după cum sunt la Începutul, la sfârşitul sau in interiorul cuvintelor, imediat la dreapta, respectiv deasupra sau dedesubtul acestor puncte. 1

23. Triftongii se reduc <a primele două vocale (pentru precizare se poate adăuga, la semnul diftongului, şi cea dc-a treia vocală).

24. Diftongul ie (nu şi i-e) se notează, aşa cum s-a văzut din lecţia precedentă, cu e (ieşire —» e^ire, voie = vcm etc). Diftongii pot fi reduşi la simple vocale şilîn alte cuvinte: birofuj, otomahU, omenit orecare, Erapa etc.

http://alcatu.it/

un, f,;; ai, ii

Aida, dai

iacă, ochea iar,

rea

boa, (bem), bei

bncuiiiii. bucurie

L j

Vi U

sibilin, sibitui

liitob, cuib

doina, duet

poiţajţă.

votfajj

beau, beai

Notă. CfinrJ poziţia la dreapta este incomodă sau poate dn loc Ia ce-, îugii, diftonţii sw notează. Ia vtănga (v, cuvintele auroră ţi iyzâ).

Proza / p o e z i e ✓ * p r o z ă r e f e r a t .

52

> < / p

< , * *- O' * * ov / * C V* c î 1 * i-- l «t - cJL L/J..^

<Exerciţiul 221n> • ^j* ^bt- */ i p

104

A* ţ cv j.c T i

mai mult Q mui mult ca uricâml

mai puţin <? mai înainte (înaintat)

mai uruit sau mai puţin ilt aici înainte

mai mnlt dcrftt atât s-an, sau. siu

montaumantieiăi(a>proteină

Mihai axiomauăucmica•rLUKrtl

Exerciţiul 23

boia pârâu toană tWerzicea Tai van

vu(i)et terminologie cauză baobabautonomie {au = o)

54

Omenia omenie cere. — Ce cadou i-ai luat? — îi iau fa)lt-ceva. — Găina vecinului face ou<â)le mai mari. — Rău Ia deal. preu la vale. — Cc-i bun nu-i scump, — Rara întâlnire c mai cu iubire. — Era ru stea in frunte. — Gipra sare masa şi iada sare casa. — Ciorii i se par puiî ei de păun. — Am studiat chimia. — Eugen şi Matei au locuit la Fieni. — Fauna trebui(a) şi trebţuie) protejată, — Toate îşi au leacul. — SS nu dai înapoi. — în unire stii tăria. — Am Inehei(a)t.

Exerrîţiul 24

sania chiu(i)e aidoma boicotsanie «facnat prinde-o remediatiobăgie chinuit călcâi îmbuibănmcegâit vo(j)cvod tricou veşnicieîncercuit neon daună aoleu

In oaia acoperită nu cade gunoi — N-are urechi şi umblă sâ-şi cumpere cercel — Până nu plou(ă) nu se fac ciupercile. — Cine se duce la moară se umple de făină — Mai mare darau(a)

ceauşi). — Caută ziu(a) de (i)eri. — Mi-ara aprins pai{e) în cap. — Nu-ţî face staul până n-ai oile. — Meseria e brăţară de aur ai gâtul e pâlnie de argint, — Av(ea) gura ca o sabie. — Gura tai(e) mai râu ca sabia. — Le-a pierit graî(ul). — Făcea pe mortul în păpuşoi. — Mi-ai făcu t-o! — Vai!,

Lecţia a VllI-a

Prefixele NE, TRANS, CONTRA şi SUPRA

25. Prefixul NE sc notează prin separarea lui N de restul cu-vântului.

Se foloseşte şi pentru notarea pronumelui ne.26. Prefixul TRANS se notează printr-un T scris deasupra primei

consoane a rădăcinii cuvântului,27. Prefixul CONTRfA) se notează printr-un K scris deasupra primei

consoane a rădăcinii cuvântului.Se foloseşte şi pentru notarea prepoziţiei contra.28. Prefixul SUPRA (SUPER) se notează printr-on S scris dea-

snpra primei consoane a rădăcinii cuvântului.Se foloseşte şi pentru notarea prepoziţiei asupra.

56

«pntrapus, contrafort controlat,

contribuit contrast, watra Ini suprapus,

supersonic suporter, suprauman

suprimare, asupra lui

Notă. Grupul Mfi izolat (nelegat de alte litere) se scrie In forma majusculei O de mână

(v. cuvântul suprimări}. Se aplică şi în abrevierea cel mai mare.

106

t /h J

? j/>

io(

■O"

b i)

i Cu

nepus, ucinipu?

ftcu^igurat, negoţ

ncmaivSzut, nc face

transpus, transmiteţi

tnwsnarlD, transalpin

transufanic,

tranzitoriu

i / vo *

• r ■ / / • /

A b r e v i e r i

*H |f*a. cei, cric

celor) mai

«I mai u r n i t

<"rl mni puţin

Cvl mai hun (bine)

G |(9

î l

cel nui mane

cel mai mic (mici)

ivI :iinj iuniatul

de cele ttui multe o r j

Exerciţiul '17

neastâmpărat

transdanubiancontraindicatsupraordonatneînsemnat

TratLs(il)vati{ia)

contrafaceresuperfluăneajunstranzistor

(.orit raităsuprasoliciţiiteachifaltranscendentcontramarş

.suprarenalneisprăvit

Transvaal

eontramină.sypracotă

— Erau prieteni nedespărţiţi. — . — Nu nc este indiferent când ne vom reîntâlni. Mărfurile sunt transportate in

tranzit. — Trans/or-măndu-i pe alţii, să ne transformăm şi pc noi. — Transbordarea s-a efetfuat fără nici o dificultate. — Sunt permanent în contratimp. — In caz contrar, contra(c)tul se anulează. — Ne-aţi contrazis în tot ce am afirmat. — Dc ce suntaţt contra propunerii fdeute anterior? — Ce sens au termenii de supramuncă, supraprodtis şi supraprofit? - S-au primit numeroase supraoferte. — Vina 3 căzut asupra tuturor.

iVotii. Cuvântul anterior « scrie cu INTR, vocalizat cu eu

Exerciţiul 28

A făcut un pas necugetat, A negat tot ce ne-a declarat

nx-dorittj mscaucazian q liTtraacujîare iuprapopubit ' ntidumtrit

î ransvazarccontrare/onnăsuprasarcinâNvomenostrausrenau corttratorpilor supraîncălzii neadmis 1

T.msjjfirtQje contraofertă

supraauirit ,

ncmtilţuinit t ranssahari a n contraspionaj supravoltaj

Este neîndemânatic, necumpătat şi necuviincios Wpdeu la telegramă? - Voi face' o SSSSSQs - TransperantuJ ora permanent neridicat. Sc P.anteie tranşară

108

— Dc ce nu ne

prir. irun/e. — Se transpunea cu gândul în alte timpuri. Textul de pe contrapagină este contra/ăcut. — Contramarca indica locul pe i-are trebuie sâ-1 ocupi in salâ. — Nu m-a controlat nimeni. — Sunt contra modului în care aţi procedat. — Era nepăsător şi superficial. Ne intrebăm cum l-ai suportat. — Un om superior nu se supriapreciaz/i. Asupra prob(l)emei prezentate aş av(ea) de făcut o precizare.

Lecfia a IX-a

Prefixele CÎRCUM, EX-EXTRA si CON-CONSTR

29. Prefixul ClRCU(M) se notează printr-un CcR scris deasunrnprimei consoane a rădăcinii cuvăntului.

Se foloseşte şi pentru notarea adverbului circa.30. Prefixul EX-EXTRA (EXTER) se notează printr-un R scris

deasupra primei consoane a rădăcinii cuvântului..11 Prefixul CON-CONSTR se notează printr-un FK scris deasupra

primei consoane a rădăcinii cuvântului.Se foloseşte şi pentru notarea cuvântului consiliul (de).

32. Sub formă de prefix se pot nota şi cuvântul peste (cu P) şi particula electro (cu L).

eireumptts. circul unt

«H rcmnsoljir, circa (30

*xpt», exod

•excedent, exenljjîo.

<ttr*polar«>. externat

^Rtraurbiu, extremităţile

0 V^ io

1 /

w

\ L

fi

i 25

i-ontpii-i, con iifitut

oonilţtţiel. confirm

concav, con.Vnm

Inconstant. Consiliul de Tute!4

electric, electrcd

peite tot, pcit* 25

Notă. CON se aplica şi pentru CCW in formele COMP Ai CONR Irt grupul final TTL (DDL), litera L sc ru/ează fărâ cu.l (v. :>

extremităţile si tutuia). Nu se confundă cu Fii, întrucât 4n limbi rea:există combinaţia TT-FR {DD-FR}.

Exerciţiu] ±9

* ? * I x/v* Iov*

. $ . ,

Exerciţiul 30

68

> ^ „ ? ii .I _ , c . v✓ > o - * »

I / . . > g /

jr , C

110

70

Am primit toate circularele dv. — Fii, te rog, mai explicit. — Era foarte exuberant — Am rămas extaziat de tot ce am văzut. — Exi(s)tă şi azi regiuni încă neexplorate. — Trecea uşor dintr-o extremă în alta. — L-am expediat extraurgent. — Este extra-(o)rd(inar) de exigent. — Conflictul a explodat violent. — Ce a .-onchis expertul? — Sunt complet consternat de ce vi s-a întâmplat. — Cine mai face parte din consiliul societăţii? — Au consumat toate conservele. — Sunt prins până peste cap cu o mulţime de treburi. — Satele sunt astăzi total electrificate.

va fi, vom fi «ic.nconsiliu de conducerev» avea, vom avea etc.coasilin de .-.(ImEnistratief i fost>foarte tu olt, îo<irtc puţinpeste puttttţâi1

»pnţin cat* puţin

Exerciţiul 31compens

areexodermcom]XJzitoreX££lir>(ic)con/mt

excavat contact exponent convex (cu vk)

exteriorizarecompendiuconcernnecirculatconcomitent

circumpolarcouce/a^eanexhumatconducta

circulând exilextrateritorialcongelatconstruind

Exerciţiul 32

expoctoiant (h)exagonextirpare confidentcomplicat electrolitexpozant exu-usorCongo conciliat

expulzat confiscat dectrocuref

combiner

Mai am nev(oie) de circa zece exemplare. — Care sunt formalităţile de exprop(rie)re? — Când va intra în expl(oatare) noul complex? — Multe specii de-animale sunt (a)stăzi exterminate. — S-a cerut extrădarea. — Are un ceas extraplat. — Este m(em)bru al consiliului artistic. — Sunt consătean cu el. — Exp(uncrea) dv. este neconcludentă. — Până când aveţi concediu? — Ce este electro-terapia?

Lecţia a X-a

Sufixul ST; grupul STR. Sufixul LOR

33. Sufixul ST ac notează printr-o liniuţâ pusă perpendicularpe consoana care-1 precedă.

Nu se aplică dacă 5 ţi T sunt despărţite prin vocală (în cuvinte ca găsit, cosit etc).

34. La fel se notează şi STR (ST-R), cu deosebirea < ă acesta se aplică nu numai final, ci şi iniţial şi medial. în poziţie medială, iiniuţa este înlocuită prin insăşi litera care-1 urmează.

35. Sufixul LOR se notează printr-un LR, scris la dreapta, mai sus faţă de ultima consoană a rădăcinii cuvântului.

74

r.ccst, Vait

(vostru) bnst(nri).

restţnrl) albastru,

sechestru mostra,

strAm&9 strop,

strunit ■txoU,

catastrofa

T J

magistru,

magistral

rîestrami, distrat

pRstrie, castron

iicestur. just

ministru, minister

ea» lor, furie lor

Notă. Pentru precizarea cuvintelor erestor şi just se folosesc — spre a le diferenţia tic acest (aceasta) — formele date moi sus. A se vedea, de ademenea, cuvântul minister, in comparaţie cu ministru.

A b r e v i e r i

76

de pilda de

exemplu de

altfel

ori de cate ori

//

A/

r. dată cn

o dată ru aoeasta

d e anta aceasta

d e astă tlatA.

112

78

tu [IX—XI ""P ■=U»ll'>nJ',[KjţiaJţ — ţj

S8 piiiJjaxa

Exerciţiul 35

steaotipistăastrahanbunăstarecastron

azbest strâmbînvestirebalustradelornefast

ostracizat buiestrurestructurarerealistdestrămare

mistrie lustragiilorimpostorîmpestriţatdistroficzdravăn

80

A fost un violonist şi an pianist ilustru. — închideţi fereastra!— Primul zbor circumterestru a durat 108 minute. — A stârnit mare interes. — Care este originea acestor date? — Meşterul strică şi drege de frică. — Stratul superior al atmosferei poarta denumirea de stratosfera. — Muntele a fost străpuns dintr-o parte In cealaltă. — Ce este (a)ccasta: pâstrugă sau păstrăv? — Sevasta şi Ca-listrat sunt astronomi. — Cristea şi Ernest sunt mari gastronomi.— Sensul celor spuse mai inainte de dv. e prea străveziu. — Tăia câinilor frunze. — Av(ea) orbul găinilor.

Notă. STR se poate folosi «I pentru ZDFL

ISI

I I

Exerciţiul 38

82

robuststrăjerextraterestrucastravetestatist(ică) strapontină

sechestreloTastringentindigeststrădanie atestare

înregistrămripostelorOstrovtravestire planorist

ilustratfor(uri)lorgasteropodzdruncinat

1

Este un şahist cunoscut. — Era fochist pe un vapor. — Istrate a fost contramaistru. — Ducea o viaţă de sihastru. — Am fost la minister, la cabinetul ministrului. — Vom vizita o străveche cetate. — A uzat de o stratagemă cu totul neobişnuită. — Ce sunet strident! — Ce-i mai bună: stridia sau langusta? — Ne-am strecurat unul după altul printr-un loc strâmt. — li căntâ în strună. — A călcat in străchini. — Cercul bănuiţilor se restrănge din ce in cc mai mult. — Castorii demonstrează o mare măiestrie în construirea adăposturilor. — Care este numărul sinistraţilor? — Şi cu asta, bas ta!

Notă. Cu tot (toata, toţi, toate) se scrie bloc.

ea

ca

cu

84

Lecţia a Xl-a

Sufixele TIUNE, MENT şi TIV

36. Sufixul ŢlVNE (S1UNE, STIUX'E, Z1UNE, C1UNE) se no-tează printr-un mic N scris dedesubtul ultimei consoane a rădăcinii

V intului.La fel sc notează şi formele prescurtate ŢIE, SfE etc.37. Sufixul MENT (MINT, MINTE) se notează printr-un mic N scris la

dreapta ultimei consoane a rădăcinii cuvântului, mai sus.38. Sufixul TIV (SIV, ZIV) se notează printr-un mic TT scris la dreapta

ultimei consoane a rădăcinii cuvântului.Se foloseşte şi pentru forma T1VAT, precum şi pentru cuvintele din

familia lui potrivă.

86

naţiune, expresie

gestiune, adeziune

slăbiciune, profesionist

bogăţie, secţie

cond'ment, legâmAnt

actualmente, imbrlcamintf

k

c /11

■ l /

p-1.

supliment, detaşament

regiment, instrumentist

vocativ, normativ

dcfitiitivţ-at),

locomotiva

extensiv, exploziv

dimpotrivă, negativist

k

cn ..tit mai bine (bun) c u

atUt mai mult cu atât mai

puţin

cn atlt mai mult cn cat

88

toate acestea—1ci toate caca toate acesteacu atai mai

A b r e v i er i

Exerciţiul IlS

' C o- C o' . *v q *O ? - | / - c; i ^

• « % A / *■% ->-. V „ • c. ^ ■ l i ; , / - ' ^ "

Exerciţiul 37

. | - A

oj_ / O.-*

90

Exerciţiul ;J9

supremaţie concesiv semnalmente obsesiepergament ocazie d(e)terminativ scăzământevocativ plasament convenţie tentativăfunfcjţie evaziv vehement combustieataşament înşelâciu:i> meditativ agrement

Relaţia e realmente relativa. — In această intersecţie circafla)-ţîa este intensă. — Ne-a dat un sfat plin de înţelepciune. — Afirmaţia dv. prezintă numeroase contradicţii. — N-am timp de distracţii. Cine va comenta transmisiunea? — Care este populaţia ţării Jupă ultimul recensământ? — Ce loc ocupă in clasamentul respeţe)-tiv? — Contraofensiva a produs o confuzie de nedescris. —• Demonstraţia s-a bucurat de o participare masiva. — Este (a)ctiv, dar abuziv şi agresiv. — Au luptat împotriva nedreptăţilor. — Sportivii fac antrenament în cantonament. — Ce echipament au? — S-a mutat intr-un apartament nou.

Exerciţiul iO

generaţie interogativ filament sesiunerandament previziune fixativ eşapamentextractiv oseminte contraacuzaţie diminutivcompasiune posesiv acoperământ inclusivcrezământ repeziciune consultativ adeziv

Atenţie! — Promisiunea înseamnă obligaţie. — La ce faceţi aluzie? — A suferit de congestie cerebrală. — Au intrat in produ(c)ţie noi sortimente de încălţăminte. — Moralmente şi legalmente ne-am respectat angajamentul. — Ce deznodământ a avut această întâmplare? — Am aşteptat cu emoţie acest eveniment. — Sunt emotiv. — Şi-a dat consimţământul pentru operaţie. — Vom perfecţiona suc(c)e$iv metodele de fab(rica)ţie. — Să lucrăm operativ, fără digresiuni, disensiuni şt suspiciuni. — Munca in colectiv este extrem de produ(c)tivă. — Am primit calificative superlative. —- Ce atribuţii aveţi în comitetul asociaţiei? — Ce p(r)og(r)am atractivi

Lecţia a XII-a

Suîîxete tSM, ANTĂ şi GRAF

39. Sufixul ISM (ASM) se notează printr-un S scris la dreapta nltimei consoane a rădăcinii cuvântului,40. Sufixul ANTĂ {ENŢÂ, INŢA etc,) se notează printr-un N mai mare şi arcuit, legat de ultima consoană a rădăcinii cuvântului.

La fel se notează şî forma ANŢAT (ENŢAT etc.). In celelalte forme derivate se adaugă sufixului litera respectiva.

41. Sufixul GRAF (GRAFIE) se notează printr-un GF micşorat,legat cu colţ de ultima consoană a rădăcinii cuvântului.

In forma GRAFIC, litera F se înlocuieşte cu FK.

611

dramatism, lirism

suprarealiştii,

empirism

iaiLiiim, protoplusmii

prismi, profesionism

bilanţ, încredinţat

lanţ, rhitanti

u %

J ^

rcuenţa. glonţ insistenţe!

*:, jnţ'iir.ţcz

finanţam, ştiinţific

liticrgraffie). etnograf (ic)

caligraf (ie), biografic

stciiograiiez,

teJegriifist

nu numaimalt malnu mai muttmalt maf multDU mai pnţînmttlt nud paţindar nn c mai puţin tiilcvjratmultilateral

A b r e v i er i

l if t

' . ' l > /> '/

L ţ t A A/ *

f * £ 0~/J* £ *■# CP

-------------------------------------J

Exerrîţrul -lli

mimetism rezonanţă bîbl (io] grafie intervenţionism rulmenţilor

(njidiografmarasmnecuviinţă

oc^anografpoporanism clanţă

oscilograf simbolism somnolenţă aritmogf aiparalelism şanţuri

cristalografie patetism întru nost in tăm

Formalismul este o trăsătură esenţială a birocratismului, coolismul trebuie combătut. — Vă rog să fxneţi seama de toate circumstanţele atunci când vă veţi pronunţa asupra acestui caz. — Pentru ce mu înfrunţi? — Să fim exigenţi cu noi înşine. — Exi(s)tă supraabundenţă de mărfuri. — A luptat de-a Iwigul veacurilor pentru libertate şi ind(epend)enţă. — Franţ a fost zincograf la o întreprindere) poligrafică. — Am o bogată colecţie de autografe (au — o). — Cine a r(ea)lizat scenografia? — Regulile de ortografie trebuie bine Însuşite de toţi. — Ce se înţelege prin testament olograf?

Exerciţiul 4.4

aforismtîegauţăpaleografiejunimism

cadenţămetalografie

cizmăumîiiDţâcosmografie

extremism ordonanţeleiconografic{hjipnotismaudienţăsptetegrafie

spasmnesăbuinţăideograficatavismtonştiinţă

Transformismul şi darvinismul sunt noţiuni sinonime. — Obscu-rantismul sc împacă bine cu ignoranţa. — Am primit o corespondenţă in aparenţă fără imp(ort)anţâ. — Prin circumferinţă se înţelege lungimea unui cerc. — Cum diferenţiezi cuvântul „semănaţi" de „sămânţă"? — Este plin de speranţă şi cutezanţă. — Are numeroase lucrări ştiinţifice. — Predă istor(io)grafia la Facultatea de Istor(ie). — Ce componenţă are noua expediţie etnografică? — I-a făcut o nouă radiografie. — (H)ectograful sau şapirograful este un aparat de multiplicat texte sau desene. — Care sunt principalii săi reprezentanţi?

120

Lecţia a XIII-u

Sufixele ŞT, TITUDINE şi 51L Abrevieri de logică

42. Sufixul ŞT sc notează printr-un mic 3 legat dc ultima consoană a rădăcinii cuvântului.

4.J. Sufixul (TI)TUDINK se notează printr-sn DD legat de ni-lima consoană a rădăcinii cuvântului.

Se aplică şi la cuvântul pretutindeni.44. Sufixul BJL se notează printr-un B legat de ultima consoană a

rădăcinii cuvântului.

102

eşti, (jUe

(arccţli. fvsti

i¥llHjtii[iT<i). artiţti

lti'usmrcjstt. Siliţii

tatincţte. pn>t.">

ir

Oi I

103

amplitudine, pretutindeni

aptitudine, pl.it itudinc

posibil, rc/onsbil durabil,

inca-sabil

vizibil, demonstrabil

imobil, rond'iimmihit

http://pl.it/

Notă. Cuvântul Bucureşti nu se subliniază.

45. In afară dc expresiile curente, pentru care au fost create abrevieri convenţionale, există o altă categorie de expresii pentru care nu este necesară nici măcar crearea unor asemenea abrevieri, aplicarea procedeului general dc abreviere al secantei fiind, prin ei însuşi, suficient. Sunt aşa-numitele abrevieri dc logică.

In această situaţie se află, de pildă, proverbele. „Buturuga mh. i (răstoarnă carul mare)" sau ,,apa trece (pietrele rârnân)^ sunt proverbe mult prea cunoscute pentru a mai fi necesar sâ fie notate integral. Este suficient in acest caz să se scrie numai cuvinte!-1 din prima parte, celelalte cuvinte reprezentăndu-sc prin apucarea unei secante pe ultimul cuvânt reţinut (mică, trece).

Dc asemenea, se pot abrevia construcţiile de felul următor: fel (de fel), rând (pe rând), fauna (şi flora), venituri (şi cheltuieli), nu nuxriai importul (dar şi exportul) etc.

104

Exerciţiul 4j

_________________y f3 ° /:<&

ExcrcîîÎQl 4fi

C 4 L*. C *

Exerciţiul 4j

1 - ^ M i_____^

Exerciţiul 4j

l o c _-

122

A b r e v i c r i

ta aceasta privinţa, la privinţa aceasta

!n aceasta direcţie, in direcţia aceasta

In afară de aceasta

pe lângă, aceasta

asupra acestei probleme

asupra acestei chestiuni

la un moment dat

In momentul dc faţa

Exerciţiul 47

obşte ectăţeneşte crcştcfrc) inaptitudinesimilitudine suprimabil probabil neviabilincomparabil pajişte muşte ţinteştepoposeşte beatitudine lizibilitate arabiltransmisibil comestibil maşinişti fireşte

Pământul rodeşte unde mâna munceşte. — Dacă nu ştii să vopseşti, nu te apuca sâ mânjeşti. — La multe cine gândeşte, nici nna nu isprăveşte. — Cine la întrebare se pripeşte, la răspuns zăboveşte. — Nimeni nu sc naşte învăţat. — Turpitudine înseamnă purtare josnică, mârşăvie. - - Totul este impecabil. — Este foarte capabil, dar influenţabîl. — Ceea ce aţi făcut dv. n-a fost nici admisibil, nici scuzabil. — Drumul este iar circulabil. — Iniţiativa voastră este mai mult decât lăudabila. — Omul sfinţeşte (locul). — Bosforul (şi Dardanelcle), Kattegat (şi Skagerr:ik) sunt strâmtori. — Vă vom sprijini atât moral (cât şi material).

Nota. Sufixul Bll, <w foloseşte şi ţn ffnrrt!) B1T.IŢAŢE,

Exerciţiul 48

frăţeştesolitudinejustificabilpornmbiştepotabil persişliextensibilmăreştesexvitodine perisabilitate vitejeşte.irevocabilromâneşteconsiderabilbruşte notabil diferenţiabilocheşteimpozabilsoseşte

Calul paşte unde îl priponeşti. — O meserie plăteşte cât o moşie. — Cine pe alţii omeneşte, pe sine se cinsteşte. — Doarme (i)epu-reşte. — Se topeşte ca ceara. — Legea nu mai este aplicabilă; a căzut in desuetudine. Ingratitudine şi nerecunoştinţa sunt totuna. — Vă aduc nişte veşti formidabile. — Ai citit romanul Mizerabilii'! — Este incontestabil una din operele cele mai recomandabile. — Bolnavul nu este transportabil. — Nu exi(s)tă imposibil. — Am fost cu automobilul (au = o) la Zărneşti. — Turbarea este o boală transmisibilă. — Lenea e cucoană mare (care n-are de mâncare). — Stimabili, onorabili, sunt cestiuni (arzătoare la ordinea zilei); aveţi puţintică (răbdare).

Nu încercaţi si scrieţi ăe pe acum totul numai in xtraopxaţir, Mutţumîţi-vă deocamdată numai m o impestriiare a scrisuiui. fa-■ ciul cu- inertul, prin introducerea unui număr din ce in re moi mar--dc cuvinte stenografice, veţi ajunoe la mu montiii: dat să scrieţi inlcaral in stenografie.

Nu învăţaţi mecanic. JVii copiaţi cxcrciiiil*. m-ulţumindu-i-fi nu-îTttTi <,ă

dcennii semnele stcnnaraţice, ci căutaţi să înţelegeţi < . ce scrieţi. I n limpui copierii, diclaţi-vă încet textul exerciţiului.

Citiţi f i recitiţi stenogramele dc cât moi multe ort Citiţi exerciţiile atât înainte de a trece la smerea lor, cât şi după fiecen copiere.

Copiaţi exerciţiile prin alternare, atât după terţul în scriere noarafică, cat f i după cel in scriere obişnuită

Dacă nu izbutiţi să citiţi un cuvânt, nu rd opriţi asupra tui, ci treceţi mai departe la cuvintele următoare. I n Jelui acesta, cu afut&rul contextului, dificultatea va f i nţor intăturată.

Exerciţiul 49

Lecţia a XlV-a

Sufixele TIUNE, MENT ţi TIV (forme derivate)

46, Formele derivate ale sufixelor TIUNE, MENT şi TIV se notează prin scrierea. în locul şi pe locul sufixului respectiv, a literei sau literelor care formează adaosul derivaţiei: eondi(ţiuni)Ior, funda(menta)re, ac(tiv)C2 etc.

Terminaţiile ŢIONAT şi MENTAT se notează cu TT, iar TlVl-TATE printr-un TIV mai marc. In formele MENTELOR şi TiVL-LOR, pentru a se evita confuzia cu LOR, se păstrează şi semnul sufixului respectiv.

Sufixele T I U N E şi MENT se folosesc şi concomitent (v, cuvintele fermentaţie şi raţionament).

acţiona, —rţionnr

acţionez, acţionăm

acţiunilor, acţionat

acţionând,

ucţioniiii!

fundamenta,I nn■.

liJr % \

o ~ o fundamenta] (-

ele), fundamentelor

fnrjd„mntir.d. pămunteun

definitivii, definitivare

definitive/, definitivam

motivelor. emotIyH*tc

fermentaţie, raţionameat

o*

U, OL

0/0{

Exerciţiul 49

cu ocav.tn (cn aceasta

ocat ie cu ajutorul

(eSruia) cn consecvenţa

dc aceea

A b r e v i e r i Ul (ceea) ce priveşteacare priveştelru privite la/cu prilijul 'cn acest prilej)Of

i nu'lamentam, ion damcntnt

\& o P? o- o, oy^ - o- * ( - } ( , ^

* .ExerciţiulS /ţH* \ f * \ y Y 1■ ■* or

xjl^L^ "5. tb «fci V^ ^ f -y ^ ,y .y

.y t y .y/ .y i^- o° / fe/* w ~ ^|*y

126

Exerciţiul 49

Exerciţiul 51

condiţionalcondiţionareLondiţiunilorcondiţionatcondiţionez condiţionăm

condiţionând condiţie n abil fragmentare fragmentele

fragmentelor cultivarefragmentez cultivasefragmentăm cultivamfragmentând cultivândfragmentaţi e cultivat/il

Exerciţiul 49

Trebuie să motivăm bine toate acţitmile. — Ce aţi intenţionat?— Care au fost intenţiile dv.? — La un moment dat intenţionam să demisionez, dar n-am mai demisionat. — Acum sunt pensionar.— Din punct de vedere profesional era bine pregătit. De ce n-ai soluţionat toate chestiunile din chestionar? — Informaţiile dv. sunt senzaţionale. — Experimentatorul a experimentat un nou procedeu experimental. — Ce mai experimentează? — Cine a făcut comentarea evenimentelor internaţionale? — Conferinţa dv. despre comportamentul animalelor în captivitate «a fost captivantă. — A reuşit să ne captiveze pe toţi. — Segmentare sau segmentaţie este totuna.

Exerciţiul 52

aprovizionarereglementămreceptivitatesuplimentatsecţiilor cooperări vizare

clementele

comisionarsubstantivelorfuzionabilpot{r}ivire cimentare cK

menteloi relaţiilor obiectivelesccjionabil naţionalizare

profesionişti pozitivişti sediment aţie

Exerciţiul 49

Pentru ce ai fost sancţionat şi care sunt sancţiunile aplicate? — în ce a constat sancţionarea? — Primirea dv. mă emoţionează profund. — Sunt foarte emoţionat, — Totul a fost atât de emoţionant. — Vă rugăm să vă conformaţi intru totul deciziilor şi dispoziţiilor primite. — Parlamentul a parlamentat şi parlamentează despre toate chestiunile. — Temperamental este un sentimental. — Mijloacele folosite sunt prea rudimentare. — Lucrările s-au desfăşurat cu operativitate şi obiectivitate. — Din partea noastră nu veţi avea nici o împotrivire. — Nu ne împotrivim. — Argirrnentaţia dv. na rezistă argumentelor noastre.

Lecţia a XV-a

Apăsări {grupuri bîcon son antice)

47. Prin scrierea mai apăsată se obţin următoarele grupuri bi-oonson antice ;

P apăsat — PT

B apăsat — BT D apăsat —= DP

F K apăsat = FG V K apăsat — VGCeR apăsat -— J R sau GeR F R apăsat = V R

4B. PT, BT şi DP sunt facultative. Primele două se aplică in special final, în cuvinte ca început, vorbit etc, în care T nu face parte din rădăcina cuvântului. Cuvântul dttpri sc scrie integral, din .iouâ semne (du-pu).

Celelalte grupe au aplicabilitate generală.Apăsarea se face prin simpla presiune a creionului, nu prin revenire

asupra traseului. In multe cazuri, apăsarea nici nu este necesar să fie efectiv realizată (în cuvintele frecvente sau cu desen caracteristic: pot, independent, vorbă etc). De altfel, mni tăr-7iu. pe măsura exerciţiului dobândit, se va renunţa aproape în totalitate la apăsare, ca rămânând numai ca un mijloc de preciz.ire :i unor cuvinte, in caz de necesitate.

.Voio, KT ş< DP se pot nplicJ, prin extindere, si pentru BD ţi DH,

128

A B R E V I E R I

126

râtcV.T CUVINTE

cn alte cuvjut.

cn (pc) dtept cuvftnt

nu sc poate

1 6 Is

dnpâ cnm

dup! cum se $tie (*tiţl)

de la jactput

o dată pentru totdeauna

EXERCIŢI UI 55

128

înfipţidepăşeşteantropofagnavigabiljuiîsprudciiţă

digeratviramentîmpodobitdepanatcalorifug

vagonetajjurământgermanînvrăjbit

deprimat figurativ jargon girat (

adversativ comtpt

Din vorbă se face fapta şi din faptă vorba. — Câte capete, atâtea păreri, — A virat la dreapta. — Ce rezu(l)tate aţi obţinut? — A albit de bătrâneţe. — Hârtia rabdă multe. — A îndeplinit totul cu o săptămână mai devreme. — Aţi adoptat soluţia cea mai bună, — Sunt din Dobrogea. — Kigaro era bărbier. — Kste (hidrofug, adică împiedică să pătrundă apa. — Supravegherea era FOARTE severă. — Era de-a drept»! extravagant. — Lucerna este o plantă furajeră. — S-a jertfit pentru artă. — A ţinut mai multe prelegeri la universitate. — Rana veche uşor sângerează.

EXERCIŢIUL 5b

130

talger veritabil perturbat duplicitate înfig

Ce privire pătrunzătoare! — Nu vorbi neîntrebat! — AparatulLe privire pătrunzătoare! — .Mi voroi ncinireoan — nyfara trebuie

probat anticipat. — Despre cine vorbeşte fără control

130

PRIBEGIN-pajurăprivegherecontioversabillilijmtau

încăput deplinătate lagocît viguros junibi'ŢFT

sarcofag

tinejre iK?rstvcienţă petrolifer

apune că este slobod la gură. — Răul nu rămâne nepedepsit. — Să deprindem bine meseria pe care o învăţăm. — Ce configuraţie are? — Am alergat ca un (i)epure fugărit. — A vagabondat fără nici un rost din loc (in loc). - - Cuvântul vogă este un franţuzism. - Inculpatul s-a apărat cu îndârjire. — Plângerea dv. este îndreptăţită. — Am făcut în Vrancea o culegere de poveşti. —■ Echipajul a făcut fapte tic adevărată bravură.

Lecţia a XV!-a

Grupurile SK şi MK. Grupul RK

-■■ Prm inversarea poziţiei lui S şi M iniţiali şi finali se obţin grupurile abreviative SK şi M K .

132

Regula se aplică şi intre două bastoane in prelungire, HO. In câteva cuvinte (preocup, proiect, practic, trecut, direct ş: altele cu traseu similar) se aplică prescurtarea RK (prin inversarea literei R),

cţajdL mucava

Sficle, polimiol

KBri, risc

micjir, dcrraii:

eţuti&e,

exţzjecutat

cctuni, omenesc

machetă,

dcmoc(rat}

Miec.uiochimic,

îw"ti^

scobesc, podidesc

descătuşat,

dumicat

preocupare,

proiectil

direct,

infaricat

134

Extrciflul 57

^ , -fus*** fi» c<rExerciţiul 5S

1«/ ^J

— & * O' ftJ , ai»

. c ;>V|

A b r e v i e r i

din noa

trineinţelts

(pas) ta dispoziţie

adure ţadns) t,i cnnoţtmfi

l /

fiice fiiţi

urdiui' di- idei

ordini.' di- mi

Exerciţiul 5!)

St, SDpfeSCnimicnicie zguduit firesc afazic

schijă mocănesc ruagnet precupeţesc sen fie

uuicadamic descotorosit <K machiat trese

mocofan

.scotocesccaimacStătescumicrobcs(z)actitatc

Nn te mai recunosc! — Mulţumirea sufletească întrece pe t e a

trupească. — La lemnul tare trebuie secure ascuţită. —■ Dadescii şi Ivâscu au făcut' un scandal de au sculat toată casa. — Apr* Se scurge pe scoc, — în ce circumscripţie locuiesc? — în ce ape se scaldă? — Cuvintele sacagiu şi macagiu sunt de origine turcească. — Măcărescu este mare mucalit. — Arde mocnit. — Cine dumica n u mânăncă. — Dumicatul să ţi-I faci cât îţi încape in gură. — Câinii adulmecă vânatul, — Socotesc practice proiectele dv. — Cine nu deschide ochii (deschide punga).

Notă. SK şi MK se pol aplica ţi pentru AC, ţi M G .

Exerciţiul <JU

microfonschelăscontat(e)conomîcrărtk'sc

Voîm-scuformicsuccedatpanoramicmăresc

sciiptcmamc-Anthomacaploscătotemicsacadat

toponimicsecătuitmacaroanescobescd^L-.-:-:

Scoateţi maculatoarele şi scr(ie)ţi! —- Scară la cer şî ped peste mare nu se poate. — Nu tot ce sclipeşte e aur. — Cine se teme ce

bruma să nu sădească vie. — E ştab ca o scândirră, uscat ca iasc. şi urât ca o scorpie. — Scheciul este o scenetă satirică, — Trandafirii se scutură, dar spinul rămâne. - .Scarlatina este o boală _-pi -demică. —- Nepoftitul n-arc scaun. — Ce scoică frumoasa! — Micronul este o unitate dc măsură. - - Era micuţ şi anemic. — Am disecat prob(l)ema pe toate feţele. — Cttm s-a îmbrăcat?

Ucţia a X V I I -a

Grupurile KR (GR) si TR (OR)

51. Prjn scrierea cârligelor fără colţ şi in sens contrar direcţiei normale a scrisului se obţin grupurile abreviative K R (iniţial) şi Tl\. (final). Regula se aplica numai faţă de curbe si bastoane.

Pentru memorare, reţineţi trăsăturile componente ale majusculelor T şi P din figura de mai sus.

Faţă de curbe, poziţia acestor prescurtări este uşor de memorat: î n interior.

Faţă dc bastoane, fiind mai dificilă, dăm următoarea formul \ mnemotehnică: „prima la dreapta, « doua la sidnya'*

52. Regula poate fi aplicată şi pentru notarea grupurilor G R (iniţial) şi D R (final).

coţectur&,

corcitură

corupător, cârtitor

cArJS. citire

cori itu, votat L-

cnTcnt. dentar

cretat, statutar

cj> G

c c

o ?

f

k 1

putere.

Ta/.b^tere

GUeorgh*.

gravitaţie

«rad.

garantat

grafic,

gratitudine.

procedare,

gtuduri fc^-

cundar.

trubadur

7.9 in1i1 .uj .v3

19 m!l!OJ»xg

http://in1i1.uj.v3/

j>;Ltr(îot)wntCrevediaprăjiturasraiidomaiite

cruut nutri fie Cracovia ridicâ-turâ mândrie

cartoteeâ gânditor cargou dregător Gri voi

coordonatorabaterecorifeuinovatorvedere

striat* legal {.strânsa11 •pubLie. republicaţgitnxl

strânsaopinie publicăIn legătura cttn viind in vţdeT*îll ltiyaturi cu aceasta1(aLţage atenţia

A b r e v i er i

Exerciţiul G-t

Oarg zilele lina după ofta. — Ce râu curge prin Caransebeş? — Gn^eaia îndreptare aşteaptă. — Cornel este grănicer. — Arde ca pe vatră — Pe craca uscată nu cântă privighetoarea. — Corabia cu doi cârmaci se scufundă. — Incubatorul este o clocitoare electrică. — Cruţcscra este institutor. — Grîgore Ureche a fost Un mare cronicar. — A fost cartnic pe un caryobot grandios. — Carpenul şi gorunul sunt arbori cu lemnul tare. — Cocorii 2boarâ in cârduri. — Mi-a făcut o caricatură foarte reuşită. — No am căderei să judec, dar răspunderea le aparţine exclusiv.

Exerciţiul G4

carabină băutură cruciş r.uitor

crâncenvânător

caracatiţădictare

pandurcurăţat coi ist ai iilor cherhana atrăgător grafolog

criteriupupitrucrivăţfttrucedare

Corul curat de trăsnet nu se teme. — Copacul mare nu se taie dîntr-o lovitură. —'A plecat cu graba şi s-a întâlnit cu zăbava — Mai multe ştie Stan Păţitul decât toţi cărturarii. — La seceta grindina c bună. — Seamănă cu două picături (de apă). — A vărsat lacrimi de crocodil. Râd şi curcile de el. — Voi lupta din răsputeri, mă voi face luntre (şi punte). — Calendarul gregorian are o vechime de patru secole. — Sunt de acord cu dv. — Ce măsuri aţi luat pentru respectarea orei de închidere?

Lecţia a XVlll-i

■

m '&} ^ » Jt 1 t .*£ itj ^ itrCifrele. Abrevieri ocazionale şi generale

53. In stenografie se întrebuinţează cifrele obişnuite, cărora li st1 aduc unele prescurtări:

'a) în aşa-zisele numere „rotunde", prin puncte aşezate, în diferite poziţii (sus: sute, la dreapta: mii, jos: milioane, la stânga: miliarde);

b) in numeralele ordinale, printr-o liniuţă orizontală, aşezatăsus, la dreapta cifrei;

c) în numeralele, multiplicative, prin in scris înaintea cifrei:d) în numeralele adverbiale, prin semnul înmulţirii;e) în numeralele fracţionare, prin suprimarea liniei de fracţie;j) in numeralele proporţionale (la sută, Ia mie etc), printr-un

mic zero plasat in locul indicând sutele, miile etc.;g) în expresiile adverbiale ,,în primul rând", „in al doilea rând*

etc, printr-un R scris sus, la dreapta cifrei;h) în locuţiunile „sute şi sute", „mii şi mii" etc, prin două

puncte în loc de unul;i) in cuvintele „milionar", „miliardar" etc, printr-un R plasat

m locul indicând milioanele, miliardele etc.i) in notarea datelor, prin suprapunerea cifrelor respective.în caz de confuzie între „o sută" şi „sute", „o mieft şi aşmii* etc la

acestea din urmă punctul se înlocuieşte cu o mică liniuţă orizontala.Cuvântul kilogram se notează prin literele KL. kilometru prin KM, leu

prin L, scrise sus, la dreapta cifrei respective- Gra±?Iir se notează la fel ca în scrierea obişnuită.

300 . 3000

3 000 TOO. 3 miliarda

300 000, 3 300

s.\ optulea, .?! rnilU'a

Iniccit, însutit

d.- cinci ori, dc dncî sute dc ori

un sfert, trei zecimi

3 3-

3

■3

r 3"

33

t ■}■"

4 " t

i\5

11 S

y*

i 1Q

6or -/£<•

152

7 Ia sală, 7 In mic In primul

rănd, in «1

Mit? şl ante, mii ţi m:i

milionar, miliardar

22 Decembrie 1989, 1877—1878

100 kR. sate de kllometi

60 000 lei, - 12 grade

54. Abrcvîorile predate până acum se referă la expresii cu-noscute, cu caracter permanent. Dar, în afară de acestea, in vorbireapar numeroase alte asociaţii de cuvinte, cu caracter întâmplător,a căror scriere integrală ar fi de asemenea inutilă. în aceste situaţii,se vor crea abrevieri ad-hoc, valabile numai pentru împrejurarearespectiva (abrevieri ocazionale).

Astfel, ca să dăm un exemplu, presupunând că intr-o cuvântare se va repeta expresia „campania de îrisămânţări41, stenograful nu va trebui sâ noteze integral de fiecare dată aceasta asociere de cuvinte, ci va fi soficient ca, scriind primul cuvânt, să le reprezinte pe celelalte prin tăierea acestuia cu o secantă. Dacă în această împrejurare cuvântul „campanie**, tăiat cu o secantă, înseamnă „campania de însâmânţâri", altă dată el va putea să însemne „campania de recoltare0 sau „campania de construcţii", după împrejurarea respectivă. Evident, abrevierile de acest fel se aplică numai în cazurile In care termenii expresiei respective sunt atât de bine asociaţi încât pronunţarea primului să fie suficientă pentru „ghicirea'1 celui dc-al doilea.

55. In toate aceste abrevieri, cuvintele omise sunt, după cum amvăzut, marcate printr-o secantă. Sunt însă împrejurări în care nneste necesara nici aceasta, ţi anume în construcţiile in care anumitecuvinte sau părţi de fra2ă se repetă. în aceste cazuri, se lasă la o

138

parte termenii care se repetă, scriindir-se unul sub nitul numai clementele noi. Exemple:

, o ' S 837

C sz—

b c

As

a ) Creangă s-a născut în anul 11337, Eminescu s-a nast;ut in anul 1650, Caragiale s-a născut în anul 1852.

b) Problema prezintă interes din punct de vedere istoric, din punct de vedere geografic şi din punct de vedere etnografic.

56. Simplificarea maximă se realizează prin întrebuinţarea asa-numitului stil telegrafic: suprimarea, pur şi simplu, a oricărui cu-vânt ce poate fi reconstituit. Se vor elimina, in special, cuvinteledc legătură (prepoziţii, conjuncţii etc). Astfel, în fraza „(Am) fost(în) Dobrogea (şi am) vizitat staţiunile (de pe) litoral", cuvinteletrecute în paranteză pot fi suprimate fără nici o primejdie pentrureconstituirea ei.

Este un procedeu care cere oarecare deprindere, dar care. bine stăpânit, poate aduce mari servicii. Un excelent exemplu, în această privinţă, îl oferă Telegramele lui I. L. Caragiale.

57. O serie de cuvinte pot fi abreviate prin eliminarea unor* litere din cuprinsul lor (în special din partea finală): par(l)ament, ţab(rică). im(ediat), buge(t), re$pe(c)tiv, rezo(l)vă etc.

58. Condensarea scrisului se poate realiza şi prin scrierea legată a unor grupuri de cuvinte: ca să, nu mai, ca şi cum, mai ca seamă, de-a lungul etc.

59. Câteva cuvinte foarte frecvente (de. dezvoltare, de dezvoltare, trebuie) pot fi abreviate prin minidimensionare (reducerea dimensiunii bastoanelor mari la cea a semnelor mici corespunzătoare: T, TT, P). Este un procedeu de abreviere nou. Il dăm deci cu tiUu facultativ, experimental. în orice caz, ei trebuie aplicat moderat (limitat, eventual, la cuvintele menţionate).

154

fc^crciţiul 65

10 * 10 * 1 4 * 4 = 10

•1 x 4* - 4' 1- * 1• s 4

4 x 4 = 4 4 x f « - f* * *

4 x o / o o C ,

'10*5 = 50** /O J *

Z5 *9

«4 e13 * ^ \S

156

140

FîvpTciţiuI 00

' \ y Hm * -P ~r *f ■o ^

/ ^ l

A b r e v i e r i

158

1-3 tirnuiv

prin urmare

prin

prezenta

prin iiccasta

0« I proprin-ili

pur şt -L

totodulâ

atita timp (cât)

Exerciţiul 67

Până Ia Soare sunt 150 000 000 km. — Cooperativa a economisit 500 000 lei. — Au fost semănate 2 600 h(ectare). ~ O tonă are 1000 kg. — Unde a mers mia, meargă şi suta. — A sosit al cincilea după un sfert dc oră. — Cei (d)intâi oameni au pus piciorul pe Lună la 21 iulie (19)69. — Prob(l)ema discutată prezintă sute şi sute de aspecte. — în primul rănd învaţă tu, in al doilea rând învaţă pe alţii. — Cuvântul miliardar derivă din miliard. — A făcut o întoarcere de 180 de grade. Lucrările cu peste li« greşeli vor fi eliminate. — Vei f i răsplătit însutit. — Petru Rareş a fost domn de două ori: In anii (1)527—(15)38 şî (15)41—(154)6. — Capitala jud(eţului) Argeş este Municip(iul) Piteşti, (capitala judeţului) Bihor (este Municipiul) Orad(ea), (capitala judeţului) Gorj (este Municipiul) Tărgu-J(iu).

Exerciţiul 68

Distanţa medic până la Lună este de 384 000 km. — Corpul omenesc este format din miliarde de celule. — Obişnuinţa este a doua natură. — Daru(l) la vreme este dar îndoit. — Produ(c)ţia a crescut cu 300«/a, cu alte cuvinte de patru ori. — Am făcut trei sferturi din drum; mi-a mai rămas un sfert. — Dc această pro-b(l)emă ne vom ocupa abia în al treilea rand. — Cum sc scr(ie) euvântul milionar? — A deviat cu 10 grade. — A recoltat peste 4 500 kg la h(ectar). — Răzb(oiul) de 100 (de) ani a durat, cu unele întreruperi, intre anii 1337 (şi) (1)453. — Am primit mii şi mii de propuneri. — Primul satelit artificial al Pământului a fost lansat la 4 octombrie (1P)57, al doilea la 3 noiembrie (19)57, al treilea la

160

15 mai (19)58 etc. — Mircea ce! Bătrân a domnit 32 (de) ani. MSh(ai) V(iteazul) (a domnit) 8 (ani), Constantin Brâncoveanu (a domnit) 2(i (de ani).

B. EXERCIŢII PENTRU CONSOLIDAREA CUNOŞTINŢELOR TEORETiCE.

EXERCIŢU INTRODUCTIVE DE VITEZA

Exerciţiile din acest capitol au un dublu rol. Utilizate, in principal, ca exerciţii introductive de viteză, ele vor fi folosite, în acelaşi timp, şi ca aplicaţii de recapitulare şi verificare a cunoştinţelor teoretice predate anterior.

Se va începe cu transpunerea lor în scriere stenografică. Ea va fi confruntată apoi cu textul stenografie tipărit. Lucrarea nu trebuie sâ depăşească un anumit număr de greşeli fir. baremul de Ia p. 190).

Dacă acesta a fost depăşit, înseamnă că elevul a trecut cu uşurinţă peste lecţiile teoretice — şi i se recomandă să revină asupri lor — sau că în efectuarea exerciţiului a lucrat superficial, cu grabă, neatent,

în continuare, exerciţiile vor fi utilizate ca game de vitezăPrin gamă de viteză se înţelege copierea repetată a unui text până la

scrierea lui cu o anumită viteză, corespunzătoare etapei de muncă respective.

Exerciţiile vor fi copiate de minimum şase ori. Copierea se va flace, ca şi până acum, alternativ, atât după ifcextul in scrierea obişnuită (copierile 1, 3 etc), cât şj după textul stenografie (copierile 2, 4 etc). Copierile vor fi făcute cu multă atenţie, fără nici o preocupare de viteză.

După fiecare copiere, stenogramele vor fi citite.Copierile vor putea fi, parţial, înlocuite, cu dictări. Acestea vor fî făcute

cu o viteză mult inferioara celei reale, in aşa fel încât stenogramele să fie executate in condiţii de perfectă corectitudine şi caligrafie.

După efectuarea numărului de copieri stabilit se va proceda la verificarea vitezei. Verificarea se face prin dictare la viteza cores-punzătoare gamei respective. In cazul în care proba nu este satis făcătoare, se vor face noi copieri sau dictări, până la obţinerea unei stenograme nu numai complete, dar şi corect realizate.

Dictarea se face cu ajutorul unui cronometru sau ni unui ceas cu secundar. In vederea dictării lor cronometrate, textele, formate din câte 120 cuvinte, au fost împărţite in grupe (1—12) de câte zece cuvinte. Prin dictarea unei grupe într-un anumit timp, calculat în secunde, se poate obţine, fără dificultate, viteza dorită. Astfel, pentru dictarea a 40 de cuvinte pe minut (patru grupe) va trebui ca fiecare grapă să fie dictată in Iii secunde, pentru 50 de cuvinte in 12 secunde, pentru 60 de cuvinte în 10 secunde etc.

Obţinerea, în această fază, a unei oarecare cursivităţi a scrisului şi a unei mai mari siguranţe a lecturii poate duce la impresia, falsă, că nu mai este necesar să se acorde aceeaşi importanţă caligrafiei. Irtsistărri, de aceea, asupra necesităţii ca stenogramele să fie executate, şi de aici înainte, cu aceeaşi atenţie, cât se poate de îngrijit. Viteza nu poate fi obţinută prin „forţarea mâinii", In detrimentul unei scrieri corecte, caligrafice.

Greşeala cel mai frecvent întâlnită este cea a creşterii exagerate a dimensiunii semnelor şi, paralel cu aceasta, a apăsării lor. Aceasta este consecinţa pierderii stăpânirii de sine, a calmului, adică a primei condiţii sub semnul căreia trebuie să se desfăşoare munca steno-grafică.

Scrisul trebuie să-şi păstreze, chiar în situaţii dificile, de notare a vitezei-timite, aspectul său natural, caligrafic.

Se va trece ia caiete neliniate. Se va evita folosirea de foi vo-. lante, uşor de încurcat sau dc pierdut, pentru a nu se crea o deprindere care, mai târzia, în activitatea practica, poate duce Ia situaţii dificile.

Pentru trecerea de la o filă la alta se va apuca, cu mâna stângă, înainte de a se ajunge la sfârşitul filei pe care se scrie, colţul din dreapta al acesteia, in aşa fel încât, pregătita din timp, această operaţie să se facă uşor, fără a Impieta asupra desfăşurării scrisului.

Se va aplica ca stricteţe punctuaţia stenografi că: fiecare frază formează alineat nou; pentru virgulă se Iasă spaţiu dublu.

Punctuaţia are un rol deosebit în stenografie. Xu este de ajuns să se înţeleagă textul rostit, ci trebuie ca el, prin separarea ideilor exprimate, cu ajutorul unei punctuaţii adecvate, să prezinte o desăvârşită claritate, condiţie fără de care citirea stenogramelor va putea prezenta dificultăţi, ducând chiar, în unele cazuri, la imprecizii sau confuzii.

Insistăm, de asemenea, asupra importanţei lecturii. Ea trebuie să constituie o componentă permanentă a muncii stenografice.

14.'i

Paralel cu exerciţiile din manual, recomandam scrierea şi a altor texte ^articole de ziar etc.). în această privinţă, exerciţiul cel mai bun il constituie Insă aplicarea stenografiei în munca ş.olarâ de fiecare zi, la luarea notiţelor (prin folosirea, la început, a scrierii „împestriţate0).

Dăm în continuare o ultimă listă de abrevieri. Ea va putea fi completată şi cu alte abrevieri, specifice domeniului de activitate respectiv. Construirea lor se va face pe baza aceloraşi principii. Se va evita insă orice abuz in această privinţă, cre-ându-se abrevieri numai pentru expresiile frecvente, a căror prescurtare corespunde într-adevăr unei necesităţi.

In textele exerciţiilor au fost tipărite cu litere cursive abrevierile — inclusiv cele de logică şi ocazionale — la prima lor apariţie în exerciţiul respectiv. Ele vor fi căutate Sn lista următoare sau, eventual, în listele anterioare, din cuprinsul lecţiilor teoretice.

în încheiere, o precizare: următoarele 20 de exerciţii (exclusiv oratorice), concretizate prin forme variate ale artei cuvântului rostit (discursuri parlamentare şi academice, conferinţe publice, pledoarii, cursuri universitare etc.), aparţin unui număr egal de vorbitori, personalităţi de seamă ale culturii şi vieţii publice româneşti. Am socotit util să notăm, cu titlu informativ, numele acestora şi data rostirii cuvântărilor respective. Menţionam că, dat fiind faptul că exerciţiile sunt alcătuite dintr-un număr fix de cuvinte, am operat mici modificări in text, cu totul nesemnificative, care n-au influenţat cu nimic, nici ca fond, nici stilistic, textele originale.

Lista de abrevieri este precedată de două scheme: prefixe şi sufixe.

m i ) I o a n e / v o r b e a s p u s j v i a t a j !

— v o r b f t l e *t o f S h a k e s F e a r c G o e r h c Kant.

N u n a l X^J l e - o i c o m b i n a t a ' t f e l .

C . I B R Ă I I F A N U

ctf m o d e s t 4 v r e a u o o ş t i e .

v i c t o r FcTrmu

144

P R E F I X ENNE4?nepus, r&lacemT gTRANS// /transpus,

franzttKCONTRA\CBPfrapw, contra loromSSUPRA.oWo\osuprapus, asi/pta/crc■CeRCIRCLi(M)C icircumpus, onca 20mREX. EXTRAerferexpus, efemermFKCON, CONSTRNt\Ocompus, construia^*SUFIXUL ST. GRUPUL STRSTR

iSTR STtf5TRlimutăperpemf/cufars fmecf/at, Suprimată)ş

5!fbst, nostru strofa. catast/rta

10 — SIcoultcUIogrMIe, ci*. IX—XII145

I

S U F I X E

LR

Nm

ic

IM

mic

TT

mf

c

LOR

MENT,

mofof, minte0 / Y mwienr &ârf

O' L mcftiţ pas/r

5

1

Nmarearcuit

GF

mic

3

mic

DD

B

fA)NTÂ

ST

(TDTUDINE

B1L

1_fv(_ $pttfo&MeJon§&t?

if/ne\

I L /moâi/.postWffle

(ij tu) -aţa joijtruiop 'anţq ţa

îstrio, !»

ţrtnoilpn artaanoja f ţvpi ap

armoncaa SţSojoaa %->î3oioaa

rjţnoAe-irmnp : vjn.iuTiirp

ajBţîAHav ap nnrwmop

jttKlT4d9p JOlltjmop

joiluwop ţi jojaiuciiiirmcip'jo[dUTmrop

jo|rn

-tu op şi joţarroicop : jonumop

tfjjnto n ip

aiBţTOASap ap

aiţiţjapţsno;» sţţţaa -o*p tu :yuins flN^sosp 113

*nirţs ţrjvoţ n.-> : ţmiţ» tu pamnn

•">:• Alţsajoo ^.u'jiuoo

1

7

7

1

i

\

>

1

5?

Jf

x»tta£gji) njijsuoa

seaţapnf nţ]i«no»

ţnmnnoa ţni|:sw»

aiind [as '. ţiura \oo

*'■ ITip ■"III 'Ap ^SjBOSţlDKut (paţznndsv') snnduţi ca

SÎIj!.T»p

ţrerpnojţ «aura

ţa U l!3roono (nreJmaAV ţijrad

juţsoon vidnet

loaţjHi: "ţrnjpjtJţiSB

ajmonoaa ţtt»Sc

cpijanaâ ajwunp'E

jjji.iaiqv

bine (bine) îriTţA

munci

independenţa ; Independenţi naţionala

insulte de toate

in aşteptarea răspunsului

(dT.)

in caz contrar

In consecinţa

In continuare {scris tas)

In primul rând

la ora actualii

mijloc dc locomoţie Hiasg-

mc di a materie prima

mănăstire

mi;din înconjurător

mijloc de transport mult

mai bun (bine)

municipiul Bucureşti nivel

de trai ordine dc drept

ordine publică

«gnu: organiza

organizaţie (-iile)

\

kfa i

t

1» o

S

?9

\3r \ r \

l)r>;:TJni*a»rin N'nţiuqi'or Unite [OX1T;

partid politic

pentru aceasta* pentru că

{.ferisr sm) persoana fizici

persoana juridica poporul

nostru

poporul r<im,\u

prea mult; prea pnţin

r ■ T LI LI •" 1 :!!.•'. I .

proees-verbal proiect de

lejţe proprietate privaţi

răxboi immdial regie

autonoma

social-economic

societate cu rispundert limi-taţi (SRL)

societate pe acţiuni (SA)

societate comercială (SC)

stare dc lucruri

stat de drept

ţara noastră

Vă mulţumim {-esc)

vi rusjSm. a no confirma pri-mirea

vicepreşedinte; vlceprlrnix

148

t L O t

Os

O-

/CV

IU

Exerciţiul (39

(30 de cuvinte pe minut)

Măria Ta! După o sută cincizeci şi patru (de) ani (1) de umilire şi degradare naţională, Moldova a intrat in vechiul (2) său drept. ■ irepuil de a-şi alege domnul. Prin înălţarea (3) Ta pe tronul lui Ştefan cei Mare s-a reînâlţat (4) însăşi naţionalitatea romană. Ale-gându-te capul său, neamul nostru a (5) voit să răsplătească sângele moşilor tăi vărsat pentru libertăţi publice (6). Alcgându-tc am voit să arătăm lumii aceea ce toată (7) ţara doreşte: la legi noi om nou. Fii dar omul (8) păcii, fă ca legea să înlocuiască arbitrariul, fă ca legea (0) să fie tare, iar tu. Măria Ta, ca domn fii (10) bun şi blând, fii bun mai ales pentru cei pentru (11) care mai toţi domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi (12).

-MIHA1L KOGAlNICRANU (1817—1891. istoric, scriitor şi om politic): Dl^uts ta alegerea lui AJ. i. Cu za cu domn al Moldovei, 5 ianuarie

1859. ) V V

ExercifuiI 70

• (30 de cuvinte pe minut) »"> y

Pentru ce suntem împărţiţi în două câmpuri? Pentru ce ne (1) numim noi şi voi? Ori nu avem toţi aceeaşi patrie? (2) Ori nu suntem toţi fii aceleiaşi mume? De ce să (3) nu zicem noi, roTnânîi? Nu simţim toţi aceleaşi sentimente pentru (4) mama noastră comună? Care este cauza diviziunii noastre? Care este (o) mărul de discordie dintre noi? Acest măr de discordie este (6) domnia. Cine va fi domnul? Ca să ne unim asupra (7) aceluiaşi candidat este posibil? Cred că nu, fiin(d)că fiecare îşi (8) are credinţa sa. Dar a ne uni asupra unui principiu (Q) e posibil. Acest principiu este al unirii. A ne uni (10) asupra principiului unirii este a ne uni şi asupra persoanei (11) ce-1 reprezintă. Acesta este Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei (12).

VASiLE BOERESCU (1830—1883, jurist ţi om politic): Discurs In Adunarea Electivă, 34

ianuarie 1859;

170

Exerciţiu t m

.1 * *

Exerciţiul 03

Exerciţiul 71


Este pentru întâia oară, dragi băieţi, că vorbele mele tulbură (1) pacea văzduhului. M-am ferit de microfon până acum. Din (2) clipa insă în care mi s-a cerut să întreţin (3) pe elevii de liceu câteva minute asupra ideii de unire (4), din care s-a născut ţora noastTă, rezistenţa mea n(5)-a mai găsit nici o justificare. Ideea de anirc, năzuinţa (6) neamului romanesc dc pretutindeni de a se strânge într-o (7) singură închegare de stat a trăit în toate vremurile la (8) noi. Popor de ciobani şi de plugari, ne-am încleştat (9) de petecul nostru de pământ. La cel dintâi moment prielnic (10) al istoriei, am scos capul din anonimatul medieval şi prin (11) fondarea celor două principate am aşezat temeiurile noastre de existenţă (12).

OCTAVIAN GOG A (1881—1938, poet, ziarist ţi om politic): Ideea Unirii. Conferinţă Ia radio, 24 innuarle 1931.

Exerciţiul 72


Să-mi fie îngăduit, ca un omagiu pe care mă (1) simt dator a-1 aduce Academiei, ce m-a chemat (2) în sânul ei, să dezvolt raţiunile ce mă fac să (3) privesc alegerea mea ca o mare cinste şi motivarea înaltei (4) idei ce o am de fiinţa şi menirea acestei instituţii (5). O asemenea cercetare este Unct'(enită) şi din alt punct de vedere (6). Toate instituţiile care au un lung trecut sunt expuse (7) din când în cdnd la un îndoit pericol: a nu (8) Ii bine înţelese dc opinia publică, şi ceea ce este (9) poate mai îngrijorător, a pierde sentimentul eficace de ce trebuie (10) să facă, pentru a se adapta la rosturi şi la (11) scopuri noi, izvorâte din situaţii pol(itice), sociale şi morale noi (12)

DIMITRIE GUŞTI (1380—1955, sociolog si filozof): Fiinţa ?. menire* Academiilor. Discurs de recepţie la Academia Româna, 10 Umie 1923.

Exerriiiul 71 tAi r i k 'u.l 72

~ C r o' l*"^ J o-

i^t o* p-ch s/i/ |

152

00 C ' mO

> /

o C O ^ *>

" 1 7 4

Exerciţiul 73


In viaţa popoarelor, pentru a reîua metafora unui orator, este (1) ca in viaţa copacilor. Rădăcinile se afundă in adâncul pământului, (2) la fel ram obârşiile vieţii popoarelor se afundă in adâncul (3) cimitirelor unde odihnesc strămoşii. Din ele purced generaţiile de astăzi (4) Cei ce odihnesc acolo ne-au lăsat moştenire pământul şi (5) datinele lor, ca să le transmitem urmaşilor noştri. Dacă copacul (6) se hrăneşte prin rădăcinile ce trag seva din pământ şi(7) o mână prin vinele trunchiului, spre frunzişul care se scaldâ(8) in razele de soare, pentru a prinde din ele lumină (9) şi vigoare, nu poţi in plină lună a lui Cuptor, (10) să desprinzi frunzele din copac sub cuvânt că in felul (11) acesta grăbeşti mugurii care vor să vină in primăvara viitoare (12).

ISTRATE MICESCU (1631—1351, jurist, om politic): Discurs parlamentar. 22

martie 1940

Exerciţiul 71


Sunt peste 20 (de) ani de când !-am văzut, (1) pentru ultima oară, pe Ti tu Maiorescu, vreme suficienţii ca să (2) se lase negură asupra depărtărilor şi să nu mai simţi (3) contactul cu cineva călătorit dintre cei vii, dar in duda (4) celor două decenii intercalate, niciodată nu ra-am simţit mai (.">) aproape ca astăzi de el, de sufletul lui armonios, înzestrat (ti) cu o putere spontană de a deosebi adevărul de eroare, (7) frumosul de contrafacere, virtutea de simuia-ţiunc. El poseda darul minunat (8) de a vedea lucrurile clar, de a le reflecta exact (9) şi de a le aşeza fără greş in ordinea valorii (10) lor efective. Spiritul său era o admirabila balanţă de precizie (lî>. Aprecierea lui. infailibilă, valora mal mult ca a oricărui altul (12).

IOH PETROVICt . (Iît8^______1^7-, filozof, scriitor ţi om politic): -Cuvântare

la comemorarea Junime:. Ia>i, 3 mai 1936.

Fjifrciţiul 74

l _ig ^ kS> O

J/ 0 8- o S ^ f

i7'

" 1 7 6

Exerciţiul 75

(40 de cuvinte pc minut)

Vestiţi şi viteji oşteni şi voi boieri cu toţii, te (1) strânşi sunteţi aici. De vreme ee datu-ne-a Dumnezeu (2) prilej să ne mântuim, să scăpăm de ocara turcilor, să (3) nu pierdem vremea. Pentru că bogăţiile şi alte lucruri mari (4) şi mici se pierd şi iarăşi se capătă — dar o (5) dată ce a trecut vremea, ea înapoi nu se mai (6) întoarce şi prăpădeşte şi ce brumă de neatârnare mai avem (7), E de a noastră datorie, deci. să luptăm pentru neatârnarea (8) noastră şi deloc sâ n-avem teamă de sultan. Uilaţi(9)-vă in isrorie, ce lupte dădeau cei vechi pentru neatârnare (10). Iar noi cam ce viaţă petrecem, de vreme ce nu (11) suntem stăpâni pe lucrurile, pe nevestele şi pe copiii noştri (12)?

UN DISCURS AL I,UI SUHAI VITEAZUL. Din „Poema" lui G. Pa-lamide. cronicar grec. Traducere de O. 'Pafrali.

Exerciţiul 76

(40 dc cuvinte pe minut)

Domnule preşedinte, domnilor colegi. Trebuie să mai adaug, acum. că (1) rolul inteligenţei, ca factor al progresului, mai poate îi privii (2) şi dintr-un alt punct de vedere, tare nu e (3) mai puţin important. Poate chiar dimpotrivă, intrucât e chemat sâ (4) asigure, in mod direct, succesul imediat al acţiunilor omeneşti. In (5) adevăr, rolul inteligenţei, acela, anume, de a determina progresul moral (6). se exercită in mod indirect, prin termeni intermodiarL, şi duce (7), ea atare, la rezultate generale ce nu se realizează decât (8) treptat, tn desfăşurarea vieţei colective a societăţilor omeneşti organizate. Al (9) doilea rol a] inteligenţei insă se exercită în mod direct (10), in activitatea fiecărui om şi, asigurându-i succesul, duce la (11) rezultate indiv(iduale), imediate. El merită, ca atare, o atenţie deosebită (12).

P. P. NEGUI.KSCU (1872—1951. filozof ţi om politic): Confiietul generaţiilor ţi

factorii proerestdui. Discurs do recepţie la Academia Română. 25 mai 1341.

Escrri|iu] T5 Evcrriiijt m

178

J> X o Hi o h / * ^ ) - X

h / 7 c . / * » i f U>,

x . o / < * V c k/j/ k & . C 7 /Wv - j y li

^ / *■* / c i . ^ 2" v»

180

Exerciţiul 77

(40 de cuvinte pe piinuţl

Ei bine, pentru mine, daca m-aş întreba ce este (1) mai bine de făcut, aş zice: cel dintâi lucru de (2) consultat, e instinctul neamului. Această pol(irică) instinctiva nu este o (3) ameţeală, nu este o greşeala; nu, domnilor, ca este bazată (4) pe un fapt primordial, toi atât de primordial ca fi (5) dreptul la viaţă. Kiecare popor arc dreptul să-şi trăiască (ri) viaţa lui. Scopul final a fost acelaşi; unitatea naţională, nu (7) numai culturala, dar şi politică, întregirea noastră a tuturor in (8) graniţele în care ne-a pus Traian, călare peste Car-paţi (9). Acuma, domnilor, venit-a ceasul? A venit ceasul înainte de (10) a ne închipui noi. Sâ fîm fericiţi că a venit (II) şi să ne ridicăm la înălţimea ceasului care a venit (12).

TAKE IONESCU (1858—1022. avocat, om politic): Instinctul n.-iţ.ionaL Discurs

pnrlamen'nr, 15—37 decembrie 1916.

Exerciţiul 78


Cum, domnilor? Un popor intreg admiră pe Caragiale. Bunul lui (!) nume trece peste hotarele neamului românesc. Şi pe acest om (2) să-1 acuzi, sprijinit de falsuri, că operele lui sunt (3) jafuri literare? Dar asta înseamnă a izbi in iTedinţa şi, (4) in fala români lor! Şi ce s^ar fi întâmplat dacă (5) impostorul n-ar ji iast prins? Ce s-ar fi (6) întâmplat daca nu ani fi adunat noi această irrulţime de probe (7)? O mândrie a ţării ar fi fost veştejită, nu numai (8) CaTagiale înfierat! Şi ce idee şi-ar fi făcut străinii (9) d<jsc.-e noi? Că suntem un popor care ne sărbătorim pungaşii, (10) că gloriile noastre se întemeiază pe jaf, că geniul nostru (11) e o ruşine, că nu avem nici conştiinţă, nici demnitate (J2). \V

\ DEl^VUANCEA <18ă6—101H, scriitor, avocatul om pâiitic):Procesul Caragi'aîe-Caîon. pledcKirie. 11 ihartie *Î902!1'

182

[TverrKillI 77

L i -i/ V .

£-f , C (.-A-- cs° r ° l C o « ist? /- /

^ / 4 t i / v l l t C f / ) î

Exerciţiul 79


Poporul, domnilor, se împarte in clase, clasele se împart in (1) indivizi. Interesele indivizilor nu se împaci Intre ele. şi interesele (2) claselor de multe ori se duşmănesc; însă mai presus de (3) aceste interese trebuie sâ se ridice solidaritatea naţională. Acest sentiment (4) asigură menţinerea şi afirmarea unui popor. El se sprijină pe (5) următoarele temelii neclintite; întâi, pe vorbirea l(im)bii naţionale de toţi (6) aceia care fac parte din acel popor, în al doilea (7) rând sentimentul de solidaritate naţională se sprijină pe conştiinţa aceleiaşi. (8) tradiţii istorice. In al treilea rând, el se razimă pe (9) cultivarea aceleiaşi literaturi, pe iubirea pentru aceeaşi poezie, pe cântarea (10) aceluiaşi cântec, pe urmărirea, ca valoare şi frumuseţe, a vieţii (11) actuale, şi vieţii trecute, a aspiraţiilor de viitor ale poporului (12).

NÎCOLAE ÎORGA < I 8 7 I — 1940, istoric, scriitor şi om politic): Discurs:

Lupta pentru limba românească, 1906.

Exerciţiul 80


Voi vorbi despre satul românesc din amintire trăită şi făcând(1) oarecum parte din fenomen. Copilări;) petrecută la sat mi se(2) pare singura mare copilărie. Cine nu priveşte in urm3 sa (3) pesti> o asemenea copilărie, mi se pare aproape un condamnat (4) al vieţii (cer scuze citadinilor de faţă, pentru această afirmaţie!) (ă). Copilăria şi satul se întregesc reciproc alcătuind un întreg inseparabil, (ti). S-ar putea vorbi despre o simbioză Intre copilărie şi (7) sat, o simbioză, datorită căreia fiecare din părţi se alege (8) cu un câştig. Căci, pe cât de adevărat e că (9) mediul cel mai potrivit şi cel mai fecund al copilăriei (10) e satul, pe atât de adevărat e că şi satul (II) la rândul lui îşi găseşte suprema înflorire în sufletul copilului (12).

LUCIAN BL A G A (189ă—I9G1, poet si filozof): KJoraul satului romuri -sc

Discurs de recepţie 3;t Academia Români. 5 iunie 1937.

184

I M-r.-i:-' I 79 E \crci|iiiT

so

~ *V | £ / / ? , <; * .h .v**rf«

f, i t 1 /y L ^ ^ ^ , "ţ.

186

Exerci(iul 81


ia:Trecerea din această viaţă, chiar a celor mai buni dintre (1) m-

so\ e o întâmplare cu totul obişnuită şi neînsemnată în (2) mij- -letocul lumii nemărginite. Şi totuşi ceva din noi nu dispare (3), nu erspoate muri; nimicnicia omenească e fără îndoială legea supremă ne-(4) a vieţii noastre singuratice, dar în viaţa neamului omenesc în- în-treg (f>) sunt şi lucruri nemuritoare. Ce sunt ele, şi cum sunt, (6) de ve-pot avea atâta putere şi măreţie? Căci ştim bine (7) că tot ce e aea

numai de folos in cercul a (8) doi-trei, intr-o societate, in mijlociii asăunui popor, într(9)-un timp, trece. Pentru ce s-au bucurat şi au ine(10) suferit, pentru ce au luptat şi s-au zbuciumat nenumărate (11) tc-

suflcte, adesea n u mai pot înţelege cele ce le urmează (12).

VASILK PÂRVAN (1882—1927. istoric şi arheolofi): Discuri de recepţie la

Academia Româna, 23 mai 1914.

Kxcriţîul 82

(56 de cuvinte pe mirtutj

Ce este o doctrină pol(itică)? Elementele constitutive ale unei iriî.doctrine (1) politice sunt două: o concepţie asupra situaţiei soci(alc) îce-sau şi (2) asupra situaţiei sociale, şi un ideal social, Am putea im- :urspărţi (3) part(i)dele politice în: 1) partide oportuniste, caro &unt tre-orieutete numai (4) după putere, pentru conducătorii lor, şi după | deavantajiile puterii, pentru (ă) aderenţi; 2) partide p(ro)g(r)amatiee, ; (7)care sunt călăuzite de anumite ţeluri (6) concrete în legătură cu t căsituaţia socială dată; 3) partide de (7) idei generale, care sunt în- ceeadrumate de o concepţie asupra lumii (8) şi 4) partide de clasă, care arileîşi stabilesc directiva politică (9) după interesele unei clase sociale d, cişt după rolul ei istoric (10) in evoluţia socială. Observăm, înaintede toate, că partidele programatice (11) nu pot fi perfect separatede partidele de idei generale (12). Dls-

Y I R G I L M A D G E A K U (1887—1940. economist ţ i om politic): Conferinţă Dublleă.

Institutul Social Român. 21 itmuane 1923.

163

11 — Sţ*jiutUciUo<jrillc. eh. IX—Xn

lbl

■ E^reiţîui St"

Exerciţiul Rî

C \& *f ^ \ )

C X \ j . z-a■ S . ' / / ^ - '

Exerciţiul 83

(50 dc cuvinte pe m i n u t )

Mai lot cv v-am vorbit până astăzi sc poate (1) reduce la formula: „lucrează şi stăruie- (Pasteur); tot ce vâ (2) voi spune azi se concentrează in sfatul: toate planurile de (3) activitate viitoare leagâ-le de un scop înalt, de un (4) ideal, singura cale pe care au mers oamenii mari şi (5) pe care s-nu realizat toate faptele mari ale omenirii (6). Căci îndemnurile de a vă reeduca, de a vă forma (7) singuri o personalitate indep(endc)ntâ şi tare atât din punct dc (G) vedere fizic, cât şi din punct de vedere sufletesc, in (9) mintea mea sunt legate de această necesitate pe care o (10) cred imperioasă pentru vremea noastră: formarea unei generaţii sănătoase, pline (11) de iniţiativă şi de o înălţime morală superioară generaţiei precedente (12).

OtORGE VAI.SAN* (1B!»5— IMS. ReogrAf): Curs universitar. 1931.

Exerciţiul 84


Domnilor deputaţi, sunt la sfârşitul vieţii, după regulile naturii. i,i (1) această vârstă, nimeni nu se poate îndoi de sinceritatea aceluia (2) care vorbeşte. Am plecat cu părinţii voştri şi am parcurs (3) cn ei şi apoi cu voi o cale pe care (4) altor naţiuni le-a trebuit trei sute (de) ani ca ( o ) s-o parcurgă, cu enorme vărsări de sânge şi cu (6) mari sacrificii, şi noi am ajuns (a)ici aşa de iute (7) şi ca mult mai puţine sacrificii. Şi dc ce aceasta (8)? Pentru că ne-am iubit. Prin iubire, prin unire am (!)) putut realiza tot ceea ce avem. Dacă ne-am combălut (10) uneori, lupta a fost în lucrurile mici. Când a fost (11) vorba de naţiune, n-a mai fost diviziune, ci unitate (12).

CONSTANTIN A . ROSETTI (18IG-1885, om iwhbc ţi publicist): Discurs

parlamentar. 15 martie 1581.

I [3

Exerciţiul 53

/ / * f ~ } ) s^ S ,

/

O > o Y

0- u I* L/A- .

7

6 /■ }<* ■

3

Ir- C *

Exerciţiul 53

6,

Exerciţiul 85


Unii vor rice; secretul artei dumitale: o necesitate a vraje; (1) prin ouvânt! Domnilor, acei care ar putea să creadă aşa (2) ceva nu ştiu ce aport de sensibilitate deosebită aducem fiecare (3) din noi In dosul acestei (h)ame uniforme, care ne îmbracă (4) gândirea şi care se cheamă cuvântul. El nu ştiu că (5) dacă cuvintele au o vrajă atât de mare e că (b") poartă în ele bucăţi din sufletul pe care oratorul şi(7)-l rupe şi il împrăştie ca să ajungă, fie măcar (8) numai pentru o clipă, la deliciu! suprem, care se cheamă (9) comuniunea desăvârşită cu ceilalţi. Şi totuşi cauza acestui optimism nu (10) poate să rămână decât aceea pe care mi-o servesc (11) zilnic criticii mei: iluzia optică, provocată de firea mea idealistă (12).

KICOLAE 1ITDTESCU (1082-1911. diplomat, jurist şl om politic): Discurs pai - i i . i -T ---.--ii 10 iunie 1921. .

Exerciţiul K(l

(60 dr cuvinte ;;c m i n u t )

Domnitoarelor şi domnilor studenţi, < ursul de pedagogie sociala, pe care (1) fl deschidem astăzi, nu are tradiţie nici la universităţile noastre (2), nici la universităţile .ipusene. Este deci un studiu nou şi (3), după obiceiul universitar, ar trebui să-i determinăm obiectul şi (4) metoda. Aşa am procedat în alţi ani când am mai (5) tratat acest curs. După planul vechi, cursul nostru urmărea fenomenul (6) educativ in raportare la diverse timpuri şi la diverse stări (7) culturale şi sociale. Tot arest material de studiu era prezentat (8) in scopul de a câştiga o perspe(c)tivâ mai limpede asupra (9) tipului social, pe cari* trebuie să-1 formăm in epoca (10) noastră. Am socotit însă că metoda nu este cea mai (11) indicată şi că trebuie sâ renunţăm deocamdată la acest material <12).

L C. PETRBSCU (1892—1967, pedasoff. profesor universitar): Cur* d* pcâagocta sociala. Unî$emitatea din iiururt-jti, 1934.

Exerciţiul SJ

< i J^. ^

, * or jî / w

Exerciţiul SJ

* ^ g jf, /1

o ^ b S/ J c*/

/ < 4 °c -

Estrtfţiul S7

1(60 de cuvinte pe minut)

şters, pentru noi insa e izvorul românismului pur şi etern. (2) La noi, singura realitate permanenta, inalterabilă, a fost ţăranul. Atât (3) de mult ca, de fapt, ţăranul român nici nu e (4) ţăran ca l a alte popoare. Cuvântul însuşi e de origine (5) urbană, cel puţin ir. semnificaţia actuală. Ţăranul nu-şî zice (6) niciodată ţăran. Doar în vremurile mai noi şi sub influenţe (7) politice a pătruns şi la ţară cuvântul, spre a indica (8) pe omul de la sat. in contras: cu cel de (9) la oraş:,Ţăranii însă numesc pe lăra:ii. simplu, oameni. De (10) fapt, ţăranul n-are nume- pentru că nu e nici (11) clasă, niri breaslă, nici fun(c)ţie, ei poporul insuşi — omul român (12).

IJVIU REBREAJNU < 1885—1844* scriitor); Laudă ţăranului român. Ois-

I. Exerciţiul 88

(60 de cuvinte pc minut)

Nu vă miraţi, domnilor, că vedeţi numărul elevilor mei atâi (I) de restrâns. Sunt abia trei luni de când am început (2) a da lecţîuni dc stenografie şi astăzi, precum aţi văzut (3) înşivă, dumnealor sunt in stare a exersa profesiunea de stenograf (4). Cum s-a putut dobândi acest rezultat, cum au putut (a) face dumnealor progrese atât de repezi, atât de niarţ şi (6) neaşteptate? Cu stăruinţă, domnii mei De aceea, daca elevii mei (7) (este o îngâmfare din parte-mi i Ir da această (8) numire, căci după puţine leoţiuni toţi mă intrecuseră pe mine) (9), tie aceea, zic, dacă dumnealor au putut ajunge in acest (10) timp stenografi, meritul este numai al dumnealor înşişi, care au (11) stăruit, nu s-au descurajat şi au învins toate dif-ciil-lâţile (12).

ENRIC WINTERHALDER (1808—1883, poet ţi publieic. par-Jcipint la revoluţia

din 1848 din Ţara Românească): Formarea primilor stano-grafi romiinj.

Discurs la încheierea cursului. Z0 aprilie

iu?

FM1 rril i u l $7

:l '.\jg. -J ' * <** tj&

%m/ % X V7& H ^ f r

S C f l

7 /

\ y j ^ /< i ' < /£ )

■ n i • - ' -

AX &

Exerciţiu] ti

CHEIA EXERCIŢULOR

Exerciţiul 1

O

Fac_ tot. — Face tot — A făcut tot ce a putut. — Mă duc la_ V facultate. — Sc duce la Dej, — O să va provoc şi o să vă pro-/ voace pe toţi la întrecere. — Este un bun al tuturor. — Care era

părerea lor? — Nu are nici un ban. — Mi s-a părut că vine cineva., n — Cu cine s-a rhai întâlnit? — Dc ce se ţine după tine? — Ce a

păţit? — E plin de duh. — Ce text i s-a dictat? Ce se deduce din întrebarea lor? — A cerut o pereche de ghete. — Pentru cine?— îl vede pe el şi le vede pe ele. — Totul s-a îmbinat perfect.— Gata!

Exerciţiul 2

A făcut o înmulţire şi o împărţire. — Era fărâ de moarte. — A venit în acelaşi timp cu el. — A călătorit pe acelaşi vapor. — E mai mare sau mai mic. — Valentin e mai mic decât toţi şi Flo-rica mai mare decât toate. — Mă prefac că plec. — Dc ce te prefaci că pleci? — Ar fi bine ca totul să înceapă când trebuie. — Era viclean ca o vulpe. — Te înţeleg dacă mă înţelegi. — S-a împiedicat şi era sâ cadâ. — Pentru ce l-a jignit? — E ca un brad.— Ce fericire pe el! — De ce să intre fără bilet? — Te rog să taci din gură! — De ce nu a mai candidat? — E ceva foarte vechi.— Bate toba

Exerciţiul 5

Timpul face, timpul desface. — Vasîle este corespondent la o gazetă din Focşani. — Din câte persoane este format comitetul din comună? — Nu te descuraja! — Cc deosebire este între ele? — A cumpărat tot ce a £ăsit. — Cât l-a costat? — A gustat din toate.— Pantelimon s-a lăsat de fumat. — Este cinstit şi dezinteresat.— Cu cine a dansat? — Face in fiecare dimineaţă gimnastica. — S-a trezit dis-de-dimineaţâ. — Cine îl va întâmpina? — Despre ce a disrutat? — Învăţul are şi dezvăţ. — Cu cât l-a împrumutat?— Lazăr şi Camil se plimbă cu trăsura. — Terminat!

A realizat lucrarea in termenul fixat. — Care este timpul optim pentru recoltat? — A făcut o paralelă între nou si vechi. — Face greşeli una după alta. — Cât mai este până în centru? — De ce mijloace s-a folosit? •— Se pune întrebarea cine va răspunde de tot ce s-a întâmplat? — A dispărut ca o cometă. — O să vă fac duminică « vizită. — A lipsit fără nici o justificare. — S-a născut la Braşov. — Temperatura a crescut. — Cine o sa pună punctul pe i? — A primit tot ce a cerut. — Mi s-a comunicat că totul s-a desfăşurat normal. — N-are nici o limită. — A dormit buştean. — Cât a câştigat? — Ce a descoperit Cristofor Cdlumb?

Exerciţiul 9

. . f TrjMnramJJÎtCum este? — Este mic. — Ce case mici! — Ce zici să facem?

— Cât este ceasul? — La Sighişoara s-a deschis un nou magazin.— Arc o mulţime de mărfuri, — A mers pe sârmă. — Ce o să zică lumea? — Ce formă arc? — Să vezi şi sâ nu crezi! — Nu trebuie să-1 las să mai sufere. — A spus ceva fără sens. ■— Sunt şi suntem sănătoşi. — Ern bolnav, dar s-a însănătoşit. — A stat sub un pom. — N-am pe nimeni la mine. — Ce vechime şi ce cuprins are manuscrisul? — Are un costum splendid. —• Ştefan s-a mutat la Suceava. — Să fim în pas cu moda.

Exerciţiul 10

Pe de o parte are el dreptate, pe dc altă parte noi. — Ce se vede de o parte şi de alta? —■ Ce punct de vedere are? — Problema trebuie cercetata din mai multe puncte de vedere. — Şerban este un savant stimat din toate punctele de vedere. — Din acest punct de vedere, totul merge ca pc roate. — Ce are în vedere? —• L-am prins cu mâţa în sac. — Minte de stinge. — Nu pune gaz pe foc! — Ce interes arc? —'• Totul este interesant. — Era bine dispus. — Ce temă tratează romanul dv.? — Când începe secerişul? — Ce căldură sufocantă! — Venus, Marte şi Saturn sunt planete. — Vom munci zi de zi pentru realizarea sarcinii propuse. — Să fim stăpâni pe noi înşine şi să judecăm mai ales calm.

170

202

Exerciţiu] ti

Exerciţiul 13

Ce a zis. şitwjsuU; —,, Când a sosit Suzana şi când p să soseascăceilalţi? -— Era d o p seamă cu el. — Cum te simţi şi cum vă sim-ţiţi? — A semănat cu maşina. — A întrecut măsura. — Tonul facemuzica. — Ce. timp frumos! 7- A simulat o durere dc măsele. —V-am trimis- tot ce v-am, promis. — Ce deosebire este între „de-senat- şi „desemnat"? ,— A făcut un rezumat prea sumar. — S-aluptat cu sine însuşi, şi m-am luptat cu mine însumi. — Gîgi arebani la C.E.C. — A caţjţ o nuvelă de Gogol. — A cumpărat un ceascu cuc. " ', .

Exerciţiul 14

Atunci când începem ceva trebuie să ţinem seama de mijloacele de care dispunem. ^— Vă rog să-mi permiteţi, să-mi daţi voie, sâ-mi îngăduiţi să plec. —: O sâ încasăm o însemnată sumă de bani. — Trebuie;să mergem mai departe. — O formă similară are prescurtarea i,şî aşa mai departe". — Trecerea este interzisă. — Nu insista şy nu insistaţi 1. — Este simplu| de tot. — Să dansăm! — A sosit un mesaj de la Timişoara.. — , A făcut o mişcare greşită. — Drumul în Cosmos este deschis, — Nu primesc şi nu primim pe nimeni. — Genoveva a plecat la Geneva. — Nu intra in joc dacă nu joci!

Exerciţiul 1"

N-a venit şi nu o să vină. — Ni se dă şi ni s-a dat tot ce ano cerut. — Anton face parte dîntr-o echipă dc popice. — Trage In-tr-una din pipă. — Cu ce te ocupi tu? — Elena s-a dus la o nuntă la Arad. — Am acceptat tot ce aţi propus. — Este un om in etate.— De ce era atât de agitat şi iritat? — Toamna se numără bobocii.— Ce avantaj oferă metoda dv:? — Nu vă aplecaţi în afara! — In ce unitate este ucenic'Enache? — L-a predat ori 1-a pierdut? — Când se va edita noua ta operă?

Exerciţiul 18

Tot ceea ce a adus este al lui. — Se produce din ce în ce mai ieftin, din ce în ce mai mult şi din ce în ce mai bine. — Se face din ce în ce maî mare. — Zilele sunt din ce în ce mni mici. — Doi ochi văd mai bine decât unul. — Prin evaporare, apa se preface în abur. — Avocatul a evocat un episod foarte amuzant. — Atacul n-a mai putut fi evitat. — Am poposit pe câmp. — Accidentul a avut loc în Occident — De ce nu te astâinperi? — Tot ce este aief s-a clădit într-un an. — Era cât un bob dc piper. — De cc nu achiţi suma datorată? — Am achitat-o acum o oră. — La ce etaj stă? — Dan îl ajută pc Dinu. — După efort, odihnă!

Exerciţiul 21

Ei au o ie, — Eu am oi. — I-am dat şi ii dau tot ce mi-a cerut şi tot ce mi-ai cerut. — Ce se mai aude? — Nu nc-o lua în nume ţie râu. — Ce opinie au? — Voia să vină la voi, la vie. — N-ai ce-i face. — Iar ai uitat cheia la birou. — N^au zis nici miau! — Nu se cădea sâ-i spui ce j-aj spus — Ce băiat bun! — Avea o Inimă de aur. — Era ca pâinea caldă. — Ce ai căutat la piaţă? — Steban este un flăcău voinic. — Din tot ce le-om spus n-au înţeles o boabă. — Ce comedie!

Exerciţiul 22

Avea mai puţin decât părea, dar mai mult decât spunea. — Mai mult decât atât astăzi mai mult ca oricând şi mai înainte de orice trebuie sâ fim uniţi. — De aici înainte, mai mult sau mai puţin, totul va reveni la normal. — A fi sau a nu fii — Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou. — Mi-a venit şi mie apa la moară. —' A ierta este uşor, a uita este greu, — Iată că nc-o sosit ce ne-ai trimis. — O sâ mai auzi de noi! — Câte bordeie, atâtea obiceie. — Era iute ca ardeiul. — Din ce cauză n-ai plătit chiria? — Mai bine un câine viu decât un leu mort. — Adio!

172

Exerciţiul 25

Este de necrezut cat este de mereaut. — Este de neînţeles. — Au sosit pc negândite şi au plecat pe neaşteptate. — Nimeni nu este absolut necesar. — Ne aduce tot ce ne trebuie. — Nu era neapărat nevoie sâ se facă transbordarea. — Transatlanticul a făcut un transport transoceanic. — S-a transferat la o întreprindere din Transi(l)vania. — „Translucid" este mai puţin decât „transparent1*.— Dc ce este contra mea şi mă contrazice neîncetat? — Controlorul a făcut o contrapropunere. — Contraatacul s-a condramandat printr-un contraordin. — Cine este contracandidat? — Suprataxa s-a, suprimat — Ce suprafaţă a semănat? — Cc timp superb! — Rste necinstit să se ceară suprapreţ, — S-au năpustit asupra mea.

Exerciţiul 26

Vă rog să primiţi cele mai sincere urări. — Cine lucrează cel mai mult şi cel mai bine? — Dar cel mai puţin? — De cele mai multe ori trebuie să se ţină seama şi de cele mai mici amănunte. — Ninge în cea mai mare parte a ţării. — Vom aplica cele mai înaintate metode. — Omul la mânie cade în nebunie. — Face haz de necaz. — Ne pare rău că nu ne înţelegem. — Este neatent şi neordonat, — Satele s-au transformat într-un ritm nemaiîntâlnit — lj-a înscris supranumerar, adică peste numărul fixat. — Ce s-a transmis? — S-a făcut un nou transplant — A dat o altă lucrare de control. — Cântă la contrabas. — Autobuzul era supraaglomerat.— Era supranumit supraom.

Exerciţiul 29

Circulă tot timpul. — Circulara se va transmite tuturor. — Vă rog sâ circulaţi. — A făcut un zbor circumlunar. — Are circa 50 (de) ani. — Exportul cu celelalte ţări se extinde din ce în ce mai mult. — Asistentul ne-a explicat excelent. — Se exprimă clar. — Am dat un nou extemporal. — Era intern, dar acum este extern.— Are un exterior plăcut. — A făcut un extras extrem de concis.— Sunt convins că totul se va desfăşura conform planului. — Sâ construim mai bine şi mai mult — Nimeni nu se compară cu el.— Constantin este electrician la un combinat. — A dat examen pentru permis de conducere, — Peste cât timp se va întruni consiliul profesoral?

205

Exerciţiul 30

Dacă vei continua tot aşa va fi bine. — Vom avea dc toate. — Ce o fi fost cu ea? — Puţin câte puţin sc face totul. — Ce a constatat coasiUul de administraţie? Când se va convoca consiliul de conducere? — A citit foarte mult, dar a reţinut foarte puţin. — îmi este peste putinţă sâ trec peste părerea lor. — In sistemul Stahl, diftongii se notează prin accente circumflexe. — Cum se extrage rădăcina pătrată? — Lucrarea a apărut extraplan. — S-au făcut mai multe expertize şi contraexpertîze. — Ce conţinut a avut expozeul dv? — Trebuie sâ luăm în considerare toate aspectele. — Am cumpărat bilet pentru o călătorie în circuit. — Electromotorul s-a defectat. — Care este titlul lucrării?

Exerciţiul 33

Este cu gust şi costa foarte puţin. — Ce a fost, a fost. — Nu voi uita acest gest, — Este modest şi onest. — Are fire de artist. — La ora aceea, strada era pustie. —- Cine m-a strigat? — Ce poveste stranie! — Calul fără căpăstru te duce în prăpastie. — Ce este al nostru este şi al vostru. — Am păstrat, păstrăm şi vom păstra tot ce avem în păstrare. — Costea este solist în orchestra din Bistriţa — Silvestru este strungar într-o mare întreprindere industrială. — Recolta trebuie strânsă înainte de începerea ploilor. — Tutunul distruge sănătatea oamenilor. —■ Intrarea persoanelor străine este strict Interzisă.

Exerciţiul 34

„De pildă1* şi „de exemplu", „de data aceasta" şi „de astă dată* exprimă aceleaşi idei. — De altfel, ori de câte ori ne-a cerut concursul i l-am dat. — O dată cu începerea cursurilor ne vom ocupa de noul număr al revistei şi, o dată cu aceasta, şi de difuzarea ei în rândul elevilor. — Pe ce post se transmite muzică de estradă? — Stratulat a fost medic oculist la Strehaia. — A venit la vie cu struguri In batistă. —• De ce te-ai înstrăinat de noi? — Să ne distrăm! — Când se pune apostrof? —■ Totul pentru bunăstarea poporului! — Distribuirea manualelor se face după listă. - Este just ca această metodă să fie extinsă. — Care este substratul acestor întâmplări?

174

Exerciţiul 37

Pentru ce motiv şi în ce moment a plecat în misiune? — Ce distincţie fad între „fundaţie" şi „fundament"?, între „rugăciune" şi „rugăminte"? — Expoziţia conţine numeroase documente. — In comisie s-a discutat cu pasiune o chestiune de regulamertt. — Avem toată consideraţia pentru acţiunea dv. — La ce concluzie aţi ajuns?— Care este contribuţia ta la această invenţie? — Are pentru această profesiune o mare vocaţie. — De când este în tratament şi ce medicamente î s-au recomandat? — Tace ca mormântul. — Era totalmente inofensiv. — Cât pământ are şi ce a cultivat? — Emisiunea a fost distractivă şi, In acelaşi timp, instructivă.

Exerciţiul 38

Toate acestea îmi sunt cu totul indiferente. — Cu toate acestea, cu toate că n-am timp. voi răspunde totuşi afirmativ invitaţiei dv., cu atât mai mult cu cât aveam această intenţie. — Sunt cu atât mai bucuros. — Va fi cu atât mai bine pentru toţi. — Am nevoie, cu atât mai mult, de informaţii şi explicaţii. — Decizia lor este CU atât mai puţin justificata. — De ce este necesară o nouă transfuzie?— Nu există regulă fără excepţie. — Unde este condica de sugestii? — Am de făcut o reclamaţie. — S-au descoperit noi zăcăminte.— l-a expirat abonamentul. ■— A făcut provizii de alimente. — Era combativ, dar agresiv. — Nominativul şi dativul sunt cazuri, indicativul şi imperativul — moduri.

Exerciţiul 41

Optimismul şi pesimismul sunt noţiuni contrare. — Atletismul, alpinismul, ciclismul şi turismul se dezvoltă din ce în ce mai mult.— Propunerea a fost acceptată cu entuziasm de toţi cei prezenţi.— Experienţa este mama ştiinţei. — Prin noile mijloace de locomoţie distanţele au fest desfiinţate. — Am fost anunţat că plec de urgenţă la Constanţa. — A spus că se duce la şedinţă; — s-a dus la cinematograf. — Ce sunteţi dv.: .tipograf sau dactilograf? — Sunt stenograf. — Ce diferenţă este, din punct de vedere stenografie, între cuvintele „elefant" şi „elefanţi"? — Să fim deci atenţi la întrebuinţarea sufixului — Ii place geografia.

173

Exerciţiu) 42

A lucrat nu numai mult, dar şi bine. — Are nu mai mult de 30 şi nu mai puţin de 25 (de) ani, dar nu e mai puţin adevărat că aprenţele Insulă, — A realizat mult mai mult decât i s-a cerat dar mult mai puţin decât a dorit, — A terminat mult mai repede decât ceilalţi, — Este o personalitate multilaterală. — Sofismul e&ie an silogism greşit din punct de vedere al conţinutului. — Ne-1 ţinut o conferinţă despre clasicism şi romantism. — întrebuinţate concomitent, cuvintele „tendinţă" şi „năzuinţă", „străduinţă" şi „silinţă" constituie pleonasme. — Am fost In munţi. — Era ca în basme. — Fonograful a fost inventat de Edison. — Fotograful a cumpărat un nou aparat fotografic.

Exerciţiul 45

De unde eşti şî cum te numeşti? — Sunt din Olâneştj şi am venit la Călimâneşti. — La Ploieşti are loc un concurs „Cine ştie câştigă". — Linişte! — Citeşte ruseşte şi sârbeşte. — Nu e pentru cine se pregăteşte, ci e pentru cine se nimereşte. — Ce latitudine şi ce altitudine are oraşul Târgovişte? — Trebuie să-ţi mulţumim pentru promptitudinea şi solicitudinea cu care ne serveşti. — Ce privelişti admirabile întâlneşti pretutindeni! — Atitudinea lui este ireproşabilă. — A făcut o expunere remarcabilă asupra situaţiei interne şi externe. — Producţia s-a îmbunătăţit vizibil nu numai cantitativ, dar şi calitativ. — Era in plenitudinea forţelor fizice şi intelectuale. — Câinele care latră nu muşcă.

Exerciţiul 46

în această privinţă totul a decurs normal. — In afară de aceasta, eforturile noastre s-au îndreptat In direcţia aceasta, —• Problema prezintă, pe lângă aceasta, şi alt aspect, — Asupra acestei probleme s-au purtat tratative interminabile. — Asupra acestei chestiuni trebuie să ne oprim mai mult. — La un moment dat, totul ni s-a părut realizabil, dar în momentul de faţă nu mai avem o asemenea certitudine. — Mă găseşti ori de câte ori doreşti. — Frica păzeşte pepenii, — Ce hotel confortabil şi ce personal amabil! — Totul este explicabi.l şi controlabil. — Ce longitudine şi ce latitudine are municipiul Bucureşti? ■— Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti. — In timp ce in Moldova domnea Vasile Lupu, Ir. Muntenia domnea Matei Basarab, — Lucrarea este importantă atât

176

din punct de vedere teoretic, cât şi din punct de vedere practic. — .Am încercat fel de fel de soluţii. — Cu o floare nu se face primăvara.

Exerciţiul 49

Colectivul colecţionează material documentar pentru un dicţionar. — Ce documentaţie are şi prin ce mijloace s-a documentat? — Cum a colecţionat documentele? — Cine a făcut colecţionarea documentelor şl cine se va ocupa de păstrarea colecţiilor? — Acest fun(e)ţionar a funcţionat şi funcţionează într-o instituţie administrativă. — Cum motivezi absenţa? — Am motivare. — Am avut toate motivele. ■— Gestionarul a predat gestiunea. ■— Festivalul este o manifestaţie artistică ocazională — Este impresionant modul in care unii oameni işi exteriorizează sentimentele. Combativitatea lui este impresionabilă. — Ne-a impresionat pe toţi. — Supraali-mentaţja consistă într-o alimentare excesivă.

Exerciţiul 50

In ce priveşte condiţiile de locuit, ele sunt excepţionale. — Sunt condiţii care privesc pe toţi deopotrivă. — Cu privire la cele menţionate mai înainte trebuie sâ fac, cu acest prilej, câteva observaţii. — Am acţionat potrivit instrucţiunilor primite cu ocazia inspecţiilor dv. — De aceea, cu ajutorul tuturor, vom urmări, cu consecvenţă, realizarea obiectivelor propuse. — Cuvintele: raţionaL ra-ţionare, raţionează, raţionăm, raţiunilor, raţionat, raţionând, raţionalizare, raţionalist, raţionabil, raţionament; ornamentare, ornamentează, ornamentăm, ornamental (-ele), ornamentelor, ornamentat, ornamentând, ornamentaţie; activare, activăm, activează, activitate, activând, activizare, activele, activabil sunt derivaţii ale cuvintelor raţiune, ornament şi (a)ctiv.

Exerciţiul 53

Nu pot sâ răspund la ceea ce m-aj întrebat. — Lupt pentru tot ce este drept. — Tot păţitul e priceput. — Când a început şedinţa? — Totul depinde de toţi. — De ce te-ai îndepărtat de noi? — Mâ fac că fug. — Ce figura a făcut! — A spus ceva foarte vag. — Pe

12 — S'.KZoaacV'.agtsl'.a. cli. IX—XO

177

ce data va intra in vigoare noul regulament? — Ceorge este bolnav de pojar. — Din punct de vedere juridic, deputatul are dreptate. — înţelegerea între ei este deplină. — Vagonul trebuie verificat. — Veronica este vrednică ca o furnică. — A vrut să facă ceva deosebit, dar n-a izbutit. — A jurat că va spune adevărul. — Vorba lungă, sărăcia omului

Exerciţiul 54

Vă rog să-mi permiteţi sâ spun câteva cuvinte. — Cu alte cuvinte, tot ce s-a spus poate fi considerat, cu drept cuvânt, veridic — După cum se ştie şi după cum aţi constatat şi dv., totul s-a întâmplat pe neaşteptate. — Trebuie de la început şi odată pentru totdeauna să vă spun că aceasta nu se poate. — înţeleptul vede departe. — Era un papâ-lapte, — Era parcă turbat. — A făgăduit că se va îndrepta şi s-a îndreptat. — La noapte va fi de veghe. — Şedea că pe jeratic. — A navigat de jur împrejur. — Am convingerea că u vom putea îndupleca. — Tună şi fulgeră. — Esofagul este un segment al tubului digestiv. — S-a învârtit pe loc ca un vârtej.

Exerciţiul 57

Sunt scutit de stat. — Munca nu trebuie făcută mecanic. — Citesc o schiţă comică. — N-am nimic de ascuns. — Să se interzică bomba atomică! — S-a scufundat în apă ca o broască. — Popescu şi lo-nescu privesc la microscop. — Mă feresc să nu răcesc. — Totul se face cu un anumit scop. — Ceramica românească are un farmec deosebit. — Cloşca care nu stă in cuib nu scoate pui. — Când se va redeschide şcoala? — Mă pregătesc pentru examen. — Ce mecanism complicat! — Să discutăm academic! — Dinamo a jucat dinamic. — Se preocupă de punerea în practică a proiectului.

Exerciţiul 58

Se va discuta, bineînţeles, din nou aceeaşi chestiune. — V-am pus la dispoziţie şi vă vom" pune la dispoziţie tot ceea ce ne-aţi cerut. — Vă aducem la cunoştinţă că v-am expediat materialele solicitate. — Vă facem cunoscut că vom putea face faţă tuturor cererilor. — în aceeaşi ordine de idei, aş vrea să mă opresc un moment

17&

210

asupra ordinii de zi. — îndeplinesc totdeauna ceea ce făgăduiesc. — Machedon este macaragiu la un combinat chimic. -- Se exprimă succint, adică, pe scurt. — Discul era in discoteca. — în ce circumscripţie lucrează Macarie? — Citesc romanul „Scrinul negru". — Stă in hamac toată ziua. — Este buimac de atâta somn. — Am scris o scrisoare. — Ce a fost a trecut.

Exerciţiul 61

Fii om de caracter! — Timpul e curgător. — Ce cugetare pso-fundă! — Cred că era dator. — Avea mulţi creditori. — Potre este redactor la o editură. — Ce distanţă este de la Craiova la Caracal?— Cum se spune: chitară sau ghitară? — Ambele forme sunt corecte. — E tobă de carte. — Omul muncitor e ca un pom roditor.— Natura trebuie ocrotită. — Grigorescu a fost un mare pictor. — Victor a suferit un accident grav. — Voi lupta contra tuturor greutăţilor. — Când este gata graficul? — Cu răbdare treci marea. — Minte sănătoasă in corp sănătos.

Exerciţiul 62

Toate acestea au fost strâns legate intre ele. — în legătură cu el. nu vă pot spune nimic. — Au fost in legături strânse de prietenie. — In legătură cu aceasta, a publicat o nouă lucrare. — Cum a reacţionat opinia publicâî — Având în vedere cele de mai sus, vă atragem atenţia asupra necesităţii de a lua măsuri pentru evitarea unor asemenea situaţii. — A ţinut o frumoasă cuvântare, cu privire la ocrotirea pădurilor. — In curând voi împlini 19 ani. — Peneş Curcanul a luptat la Grîviţa. — Vă transmitem cele mai cordiale felicitări. — Corina a fost soră de caritate. — Caracuda şi crapul sunt peşti de apă dulce. — Cine are drepturi are şi datorii.— Câinii latră, caravana trece.

Exerciţiul G5

10 X10 = 100. — 100 X 100 — 10 000, — 100 X 1 000 = 100.000.— I 000 X 1 000 = 1 000 000. — 1 000 000 X 100 -= 100 ooo oon. -1 000 000 X 1 000 = 1 000 000 000. — Am fost clasificat de trei ori al treilea. — Te-am rugat de o mie de ori sâ nu mă mai contrazici.— Voi munci înzecit. — 5«/o — 50%o- — E un om şi jumătate. —

în primul rând ascultă, in al doilea rând vorbeşte! — Am citit sate si sute de cârti. — Cine are milioane este milionar. — M-um născut la 9 noiembrie 1913. — Circulă cu 100 km pe oră. — Am cumpărat 1 200 kg şi am plătit 4 000 Ici. — Sunt +7°.

Exerciţiul 6S

Ca urmare a convorbirii noastre din 23 aprilie, vă solieifăm, prin prezenta, să ne trimiteţi dc urgenţă mărfurile comandate. — Va trebui, prin urmare, să fim mai atenţi. — Prin aceasta socotim că ne-am achitat de toate obligaţiile. — Toate acestea sunt pur şi simplu de neînţeles. — Propriu-zis. ce s-a întâmplat? — Vă trimitem totodată o factură in valoare de 7 500 lei. — Atâta timp cât sunt sănătoşi şi pot să muncească, oamenii trebuie să fie fericiţi. — Omul învaţă din experienţa proprie, omul învaţă din expenVnţ i oamenilor din jurul său, omul învaţă din experienţa generaţiilor trecute.

212

c »

¥>A j/ te <■(

Ii'\<?rd|itil li

t> p # c^n> f p

I QJ

/

/v.o

"O

218

u 1 >

/

î * ' I V

184

: A. r . ' n n ! 31

, -.1/ ■

& -5

> t

220

Extrdţhil

i7* ^ )) c o' X

Oo » y 5 \ V ţ

A.

7 I |

#1 ^-5^w>^

Exercit iqt 59 ! \ ţ r r: 11 n 1 £ 3

* ) s ^

c ' t/p

O1 1 t) * I O1 -p / v /

t î? 1 ^ j

19 pijljjijvj

PENTRU NOTAREA LUCRĂRILOR STENOGRAFICE

[VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR TEORETJCE)

1. Se considera greşeală orice nerespertare a alfabetului şi a regulilor dc legare a seninelor stenografice. Se considera 1/2 greşeală:

— neaplicarea regulilor abreviative (sufixe, prefixe, grupuri de consoane etc);

— scrierea greşită a vocalelor şi a diftongilor;— omiterea de litere sau cuvinte;— scrierea qreşită a cuvintelor monosilabice cu poziţii fixe ( ş i , toţi,

i n , un etc).

- scrierea dc litere in plus (articolul singular masculin, diftongul EA obţinut prin articularea substantivelor feminine etc); —• omiterea vocalelor şi a diftongilor;

— neaplîcarea regulii de scriere a grupului RMN' (RMTT);— neaplicarea abrevierilor convenţionale de uz frecvent şi a

grupurilor PT şi D P în cuvintele frecvente, în care aplicarea apăsării ca sistem abreviaţiv este de uz curent (pot, drept, independent etc);

— omiterea regulii suprimării lui H iniţial sau a înlocuirii diftongului AU cu vocala O, precum şi a altor diftongi, reprezentaţi printi'-o simplă vocală, în cuvintele de uz curent.4. Unui cuvânt i se poate aplica maximum o greşeală. Greşeli admise: maximum 6%. Notarea se face în raport ca numărul do greşeli la suta de cuvinte, după cum urinează:

Nota 10: maximum l»/o greşeli. Nota 9: maximum 2o/„ greşeli. Nota 8: maximum 3»/o greşeli. Nota 7: maximmm 4"/.> greşeli. Nota G: maximum 5OA greşeli. Nota 5: maximum fc>«/0 greşeli. Ncsatîsfăcător: peste 6»/o greşeli.

IDO

i ti i

061

zn if i

iT.lŞţf IT.\ «IIsnZ I I(Î01901Ml«fiSG^668s8ÎS08

■ JJIpiiScuCus jo[ijţjanţ «aicioH «HU.KI manrţf

.................... »p

- - - ^vi3t»ţl ii ncnoiznao (j9}Aagţ^V 'aF«JÎD T-I ITA V 1.......................h ia) ax ^ (HO) H M ->lţ.mdiuo i'-LIAX ? *&>9ţ

............................. îiiţin>nuraoj|<j ţindnjii) ţjţsţiiv 'e-j^x B

«îl3''!

'JIU I* HXlUilXlX 'X$ T-IUX •............... iVmo (* y.Lxv 'resi »t«}jn§ -c-ux « uţfcwi................ AIX 1* XX3K jrxiux ^l^PS u-ix- - - • HOl I^SjnS "HXS l<>diutf : XS P^TJ^S V"X o -cjfc>*l ni^Ô>X03!AVTIXXa-X3:'lţn3H10ai«i^JJ «-XI "vn.uis !* VHXXOJ 'sxvxx 'ax îpy '*-UIA * «ÎVVI

• •...............................................Hûoţjid -B-iL\ « KitKKi-......................................................»t»I'»°A -B-IA............ajqţBţ *iw»iri 'KS 'SS ■■'[iwltuo -C-A

..........................• • HÎJ 1* !TEriT'1! Jţ !* S T-AI• • • ■ (iXTţîl) XJTK imlmy HBn"™ jţ }i s T-IJI ţjaiArtjqV

•joţaunios HiisSafx "»idnns sţttiAii^ -w-n tr■ ■ • •.....................................n»*FrnY

BTt»T

ţaş'Joţ ap i j -tj.vajqv

09 LS

SF

9fr St

DI

gjiUiaRIBH^H Jj4|d«4 ep rH*M«3; -JJlj.jajJ iJrjonl V[

- • - ■ ijţTOpuodsoi» ap oiijţwni -c• ' • • ■ • » .......'r^pq^x *S

■ ■ • vutSnd Ttj întni^aj «aioipoouj "E . . . . . . . - , » • • jojiţatajil caraţoajo^ 'Z

luppcn Eaii.-ajidiJTOt 'l

■ ■ omLjujOo||),inp ie|p>Lun| uJţMi^l Lfl

1>lin||0|P tt»4Bnul|j*jJJ<l nJinJd

*0

.............................l*»trnBi? "-•mn-'X "ff

sijos op vnrtcui BJ Ţupidico T?ţip:tvi 'S ■ • • • ajccr;i)f3djd Iţinjady ' f

-.........................* Boţţăircj -JJstins ap ţisttiiitn Ko«uo[ţ3Tinj •[

.....................*(njJn*B |nil|ii>\ \'

Ac c î I mtinuo l este propriclalea Ministerului învăţământului1

1 Se completează numai pentru exemplarele distribuite gratuit.

Inspectoratul şcolar al judeţului/municipiului

Şcoala/

Liceul

Manualul

nr.

Anul Numele- elevului care o primii

manualul

Anul

în

tare

s-o

folosit

Starea manualului

la ori mirelo re

Profesorii trebuie sd controleze daca numele elevului este cc

O Elevii cărora lo este destinat manualul nu trebuie să facă nici ut de nolah'i pe pagini. Rugăm ca manualele să fio păstrate cât mai îng

# Starea manualului (la primire st la returnare) se va înscrie

fo!e 'onneniî: nouă, bună, îngrijită, nescrtisfâcătoare, proastă.

scri

stenografie

Documents

Transcript of stenografie