STEMA ROMANIEI

Insemnele nationale : Stema, sigiliul si stindardul Romaniei- Simbolurile unitatii,integritatii si suveranitatii nationale.

In istoria civilizatiei umane simbolurile au ocupat un loc deosebit,cu atat mai mult cele national statale.Fiecare popor/natiune se individualizeaza prin insemnele sale nationale prin care acesta se distinge in concernul celorlalte natiuni. Acestea sunt: Stema ,sigiliul,stindardul si imnul.Insemnele nationale constituie obiectul de cercetare a unor discipline stiintifice prcum : heraldic,sigilografia,

vexilologia,muzicologia.Pentru o intelegere cat mai corecta a insemnelor nationale vom aduce cateva clarificari ai termenilor folositi in descrierea si analiza acestora.Heraldica este o stiinta auxiliara a istoriei ce studiaza aspectele teoretice ale blazonului, dar se preocupa si de aplicarea in practica , de realizarea stemelor,devenind inaceasta situatie, arta heraldica.Heraldica are drept obiect stbilirea principiilor teoretice, cercetarea, interpretarea si evolutia stemelor,unui stat , oras, familie.1.corporatie etc. Numele disciplinei provine din termenul latin medieval: heraldus in franceza heraut= crainic. Heralzii in epoca medievala duceau mesajele de razboi dar faceau si oficiul de prezentare a luptatorilor in turniruri si de introducerea acestora in arena. In sunetele de trambita sau de corn , heralzii care trebuiau sa fie buni cunoscatori ai simbolurilor heraldice, prezentau si blazoanele nobililor pe care ii introduceau pe campul de lupta in turnir. Blazonul era un semn conventional specific unui stat oras, familie persoana etc.Temenul de blazon , avandu-si asadar originea in aceste manifestari a provenit din cuvantul german blasen = a trambita, a suna din corn, a celebra. In heraldica romaneasca , termenii: blazon, stema, armoarii,herb, au aceasi inteles.Arta heraldica i-si are inceputurile in secolul XI in Germania, la concursuririle care s-au desfasurat la Gottingen in anul 934 unde se pare ca s-au purtat de catre cavaleri bucati de stofa potrivite in maniera de alcatuire ulterioara a stemelor.Perioada de inflorire a ei a fost a fost secolele XIII –XV. Dupa secolyul al XVI – lea importanta artei heraldice a scazut pentru ca sa revina in importanta in secolele XIX – XX cand s-au constituit statele nationale sic and simbolurile heraldice, sigilografice si vexilologice au fost utilizate in realizarea idealurilor nationale: unitate, suveranitate, independent etc. 2

Stema este semn conventional distinctiv, characteristic si simbol al unei tarii, oras,institutie etc; ea constituie,,ansamblul semnelor distinctive si simbolice ce alcatuiesc blazonul unei personae, instituie s-au stat exprimand atributele sale”In orice perioada istorica, o stema trebuie sa cuprinda, in principal urmatoarele elemente: scut, elemente exterioare ale scutului, figenii heraldice si smalturi heraldice.In heraldic stema este analizata si descrisa ca fiind purtata de posesorul ei pe piept , respective este descrisa din spate. In consecinta, latura privita din fata la

1 Dictionar al stiintelor special ale istoriei,Bucuresti,Edit.st.si encicloped.1982,p130.Ibidem; Marcel Sturdza-Saucesti Heraldica. Tratat ethnic, Bucuresti, Edit. Stiintifica, 1974,p.112 Marcel Sturdza – Saucesti, op cit.,p.12.

stinga (ecvestra) este socotita , de fapt, la dreapta,iar cea privita din fata la dreapta este la stanga. Scutul provine din (cuvantul grecesc Skutos= piele)este elemental principal al unei steme; el este in acelasi timp si capul pe care se aseaza celelalte elemente de heraldic: figurile si mobilele3. Heraldica are la baza si culorile sau smalturile,termen care i-si are originea in vopsirea stemelor pe mobile, arme, vase. Acestea se redau fie prin culoarea propriu-zisa fie prin semen conventionale (sau neconventionale) Fenomenul de smaltuire defineste totalitatea materialelor folosite la alcatuirea compunerii unei steme, respective,metale, culori, blanuri.Arta heraldica foloseste 3 malturi desemnate prin: 1. doua metale(aurul care este galben si argintul care este alb) 2.6 culori propriu-zise: rosu,verde, albastru,sau azur,negru, purpuriu sau violet, portocaliu. 3. Doua blanuri: a) Hermina numita si cacom (alb cu pete negre) si contra-hermina.b)sangeapul (singipie) sau voir si contrasangepul (albastru cu alb)4

. Aceste smalturi se figurau pe steme prin intermediul culorilor sau a semnelor conventionale: Astfel pentru aur culorile galben sau puncte; argintul se reda prin culoarea alba; rosu prn linii vertical subtiri; azur prin linii orizontale subtiri;negru pri linii incrucisate (verticale sau orizontale)etc.Ornamentele exterioare ale scutului sunt :coif,coroana,,cimier,mantou,suporti,tenanti,deviza,sustinatori, insigne si strigate. Coiful este cel mai vechi ornament al scutului avadu-si originea in castile antice si apoi in acoperamantul cavalerilor in armura.Prin urmare reprezinta cea mai nobila piesa din stema unui nobil. Coiful timbreaza sau ocroteste scutul, dar prin el se indica si rangul personal. Exista coif de suverani, de principi, daci, marchizi,conti,baroni,bastarzi. La randul sau, coiful era impodobit cu un manunchi de pene sau din alte material. Coiful constituie suportul cimierului (crestet) si se supune regulilor heraldice. Astfel ca,rangul nobiliar va determina forma, metalul, numarul grilei si pozitia sa pe scut (fata, profil, dreapta sau stinga) In functie de aceste elemente poate fi: coif de imparat, rege,duce, conte,viconte, baron, etc. Regula heraldica impune prezentarea castii asupra scutului, in cazul unui suveran; in cazul nobililor, ea era asezata in profil dreapta,iar in profil stanga castile

3 Dictionar al stiintelor speciale ale istoriei p.222.4 Marcel Sturdza-Saucesti, op cit.,p.23 si urmat;Aurelian Sacerdoteanu Curs de stiinte auxiliare ale istoriei; p.180-181,Dictionarul de Stiinte auxiliare ale istoriei; p.219-220.

bastarzilor. Pozitiile acestea au fost fixate in secolul XV si au fost determinate de pozitia suveranului care sta in mijloc si ceilalti il privesc din stanga si din dreapta. Coroana constituie un alt ornament al scutului.Ea este specifica fiecarei tari, fiecarui rang si fiecarei perioade istorice. Coroanele se deosebesc intre ele dupa metalul din care sun confectionate, dupa podoabele care se afla pe ele si dupa fleuroane.Cimierul (crestet) asezat deasupra coifului constituie un element heraldic important. Este elemental cel mai inalt dintr-o stema. Originea sa o gasim tot in epoca antica,in pamatuful de pene sau din par de cal ce se afla pe coifurile grecesti sau romane.Cimierul se compune de cele mai multe ori din: pene, coarne de animale, elemente himerice, figure natural, capete de om, gulere, blanuri etc. Cimierul a evoluat de la un semn distinctiv si obligatoriu pentru membrii unei familii catre un semn personal. Dupa secolul al XIV- lea ,care constituie perioada sa de maxima dezvoltare, importanta folosirii cimierului a scazut, devenind doar un ornament.Lambrechinele sunt fasii de stofa fixate sus, in spatele coifului, atarnand de o parte si de alta.Originea lor se afla, probabil, in gluga purtata de cavaleri, fie in fasiile de panza legate de coif, fluturand in vant si aducand astfel racoare. Pe stema, lambrecinele sunt reprezentate din frunze de palamida. Pe blazon, fondul lambrecinelor trebuie sa fie de aceasi culoare cu campul scutului, iar campurile lordin smaltul pieselor care se afla in campul scutului.Suportii si tenantii sunt animale naturale sau fantastice, fiinte omenesti, ingeri,parti ale corpului omenesc, sau parti din corpul animalelor fantastice, sirene, grifoni, centauri. Acestea se asezau in partile laterale ale scutului cu scopul de al sustine.Figurile de forma umana sunt tenanti(tinatori), Animalele naturale sau himerice sun suporti.Acestia sunt reprezentati, in general,in picioare sau in fata (afrontati).Stemele clericilor si ale femeilor nu au suporti tenanti. Pentru vaduva, scutul era inconjurat cu un snur de matase neagra si alba impletit si din loc in loc inodat. Sustinatorii includ plante (arbori, flori) si au rolul de sustine scutul.Steagurile, fanioanele, carjele, tunurile,sunt semen simbolice intrebuintate la ornarea si sustinera scutului.Deviza heraldica este, de obicei, o cugetare referitoare al un sentiment, un obiectiv anume etc.,exprimata cat mai lapidary cu putinta . Ea poate fi filosofica, umoristica sau sinistra. De obicei se aseaza sub scut.

Toate elementele heraldice dintr-o stema sunt protejate de mantou (sau cortina). Acesta poate fi de purpura,poate fi de catifea sau matase albastra sau poate fi din postav. In functie de rang, de grad , ea poate fi captusita cu hermina, brodata cu aur sau aurita in intregime.Insitiune-impartire realizata in campul scutului prin trasarea unor diagonal astfel incat in varful acestuia sa se creeze un nou cartier.Rampant-termen ce desmneaza pozitia leilor si a altor animale heraldice, ridicate pe labele inferioare.Afrontat-plasarea fata in fata , adoua personaje, animale, obiecte5 .Sigilografia sau sfragistica este stiinta auxiliara a istoriei care se ocupa cu studierea sigiliilorsub toate aspectele. Numele provine de la termenul grecesc sfragis si de la cel grecesc sigillum,icare inseamnă, sigiliu, pecete, sau ștampila din zilele noastre. In practica curenta,sigiliu desmneaza amprenta (impresiunea,imprenta) ramase pe un suport in urma aplicarii matricei sigilare(a tiparului).Matricea sigilara sau tiparul reprezinta obiectul gravat, confectionat dintr-un material rezistent si care serveste la realizarea amprentei sigilare.In mod curent se folosesste termenul de sigiliu, atat pentru desmnarea matricei cat si a amprentei sigilare. Sigilografia studiaza si cerceteaza atat matricele sigilarecat si impresiunile sigilare din toate punctele de vedere: istoric, artistic, politic, tehnic etc. Tot aceasta stiinta se ocupa si de modalitatile de aplicare ale sigiliului,de depistarea falsurilor sigilare precum si de conservarea lor. De-a lungul timpului si pana in zilele noastre , sigiliul/ștampila/ pecetea s-a folosit sa ca dovada de autenticitate si inegritate a unui act, ca semn al demintatii,(al rangului sau functiei politico – sociale)celui care efectueaza sigilarea,ca semn de validare a actelor, de intarire a continutului lor.In perioada medievala sigiliuln il putea reprezenta pe posesor daca acesta nu putea fi prezent si la incredintat unui reprezentant al sau.In limba slavona peceati inseamna sigiliu, pecete6. Stamp in engleza inseamna : ștampila, amprenta,pecete, urma,timbru.Sigiliul cuprinde doua parti:emblema cu reprezentarea simbolica si legenda (textul gravat pe el)

5 Dictionar al stiintelor auxiliare p.73-74;90;92;100;152;161;221; Maria Dogaru, Stema Romaniei; p.23-316 Vezi si Dictonarul al stiintelor speciale ale istoriei, p.218. Maria Dogaru, Colectia de sigilii a Directiei Generale a Arhivelor Statului, in” Revista Arhivelor”,1969,nr..2.p.155

Dupa imaginea aflata in campul sigiliului (suprfata dintre imaginile lui pe care se graveaza emblema-legenda acestuia) s-au stabilit mai multe tipuri de sigilii.a)tipul hagiografic, cnd amprenta si matricea sigilara are in reprezentare un sfant (patronul unei localitati sau institutii religioase.E ste cazul stemei si sigiliului Patriarhiei Romane si orasului Bucuresti.b)tipul iconografic, avand in emblema un personaj(pot fi si mai multe) insotit de atributele pe care le detine.c)tipul de maiestate,cand este reprezentat suveranul tarii, sezand pe tron, cu mantie, coroana si cu insemnele puterii.d)tipul monumental (topografic), cand are in camp diferite monumente sau constructii: poduri, cetati, edificii publice.e)tipul heraldic, cand in emblema se afla o stema, un scut cu mobilele respective, sau uneori numai simbolurile specifice, care sunt asezate direct in campul sigiliului.f)tipul arbitrar sau fantezist, cand are in camp scene, em bleme, rebusuri, obiecte diferite.Din secolul al XIX lea cand a inceput constituirea statelor nationale moderne, acestea au avut si utilizeaza si in prezent, numai acest tip.7

Cele trei culori prezente in insemnele noastre nationale: stema, sigiliul, stindard si in anumite perioade si in imn sunt: rosu, galben si albastru.Rosu reprezinta simbolul maririi, bravurii indraznelii, dragostei si generozitatii. Este dovada de mare distinctie si se purta numai in steme princiare si cu acordul suveranului.mai simbolizeaza si sacrificiul, jertfa, sangele varsat in lupte, puterea de viata si energie stramoseasca precum si independenta, autoritate deosebita,Galben/ aur si simbolizeaza marire, maretie, forta, putere, bogatie, si curatenie sufleteasca . Aurul/ galbenul este folosit in steme statale si semnifica suveranitatea. Mai semnifica si holdele aurii de grau.Albastru (azur) reprezinta aerul si cerul si este considera cel mai nobil elment dupa foc; este simbolul blandetii,frumusetii, puritatii si al bunei credinte, a loialitatii. Aminteste si de legea crestineasca.Heraldica, sigilografia si vexilologia cunoaste in perioada contemporana forme de manifestare noi care le imbina si le sintetizeaza pe cele mostenite din vremurile anterioare.

7 Dictionar al stiintelor speciale ale istoriei, p.214

Stema, alaturi de sigiliu, stindard si imn simbolizeaza reprezentarea totala, dorinta de unitate, de progres, reprezinta insemne nationale de importanta deosebita aidentitatii unei natiuni.In prezent, folosirea stemelor, stindardelor, si sigiliilor a imnurilor s-a intensificat.Fiecare stat este reprezentat si in prezent prin stema, sigiliu,drapel si imn, inswemne nationale specifice fiecarei natiuni dar care reprezinta si drumul lor de-a lungul istoriei, aspiratiile lor nationale statale etc.Tratatele, acordurile si conventiile internationale orice act oficial se autentifica in continuare printr-un sigiliu.Sigiliile institutiilor unui stat, ale oraselor, regiunilor, asociatiilor etc reprezinta in continuare insemnele oficiale statale prin simboluri. Nu trebuie scapata din vedere prezenta simbolurilor nationale: stema sau stindardul /drapelul la granitele dintre state, pe placa de inmatriculare a automobilelor;prezenta stemei fiecarei institutii pe actele emise de acesta etc. Competitiile sportive prezinta concurentii in acordurile imnului si inaltarea drapelului national si exemplele ar putea continua.Heraldica, sigilografia, vexilologia constituie si in prezent ,,fenomene umane permanente „Insemnele nationale, simbolurile nationale au avut au si vor avea in continuare un rol deosebit de important in mentinerea sentimentelor nationale, in ridicarea moralului, in mentinerea coeziunii nationale ,justificanduse astfel folosirea tot mai intensa a simbolurilor nationale peste tot in lume.8

Toate insemnele nationale, simbolurile identitare ale tuturor statelor se regasesc in prezent si in memoria electronica a calculatoarelor. Ele pot fi puse la dispozitia cercetatorilor, celor interesati de aceste aspecte, beneficiarilor si utilizatorilor acestor surse informationale prin sistemele informationale actuale. Putem afirma, fara teama de a exagera ca nu exista stat independent sau orice regim politic ar avea ale caror insemne identitare sa nu fie prezente in memoria electronica.9

8 Maria Dogaru, Din Heraldica Romaniei Album, Bucuresti,1994, p.209 Monitorul Oficial, nr. 92 din 24 iulie 1921; Dan Cernovodeanu, op. cit.,p.414.

Maria Dogaru, Din Heraldica Romaniei p.95.

Stema oficială tradiţională recunoscută de autoritatea de stat a Ţării Româneşti a fost acvila valahica.Primele reprezentări ale stemei sunt pe un sigiliu al lui Mircea cel Bătrân aplicat pe tratatul de alianţă cu Vladislav,regele Poloniei,din 139010.Aceasta se prezintă astfel: un scut pe care se afla o pasăre heraldică (acvila) în dreapta,cu aripile strânse şi însoţită la stânga de o cruce;în colţul stâng al scutului se afla o stea cu şase raze şi o lună.

Această reprezentare s-a păstrat pe sigiliul lui Mircea cel Bătrân din 1390.Ulterior acvila va ţine crucea în cioc,hampa crucii se înfigea în spatele acvilei.

Din secolul al XVI-lea acvila a apărut cu aripile deschise şi crucea în cioc însoţită de un soare şi o lună.Reprezentarea a devenit acvila valahica.În patrimoniul heraldic al Ţării Româneşti există mult mai multe reprezentări ale stemelor folosite de-a lungul secolelor.Am socotit că acestea ar constitui un surplus de amănunte care nu ar servi scopului nostru,acela de a prezenta cât mai succint cu putinţă principalele momente din istoria stemei României.11

Stema tradiţională a Moldovei s-a păstrat şi ea în sigiliile voievodale din a doua jumătate a secolului al XIV-lea.Era reprezentată astfel:văzut din faţă,într-un scut,un cap de bour cu o stea cu cinci raze între coarne care sunt recurbate prima oară spre exterior apoi întoarse spre interior şi având în dreapta şi la stânga o lună.Ulterior apare un trandafir cu cinci petale aflate în jurul unui cerc.Acest tip de stema s-a menţinut în secolele XIV-XVI.12

Transilvania a beneficiat de o stemă proprie abia în 1765 când împărăteasa şi marea principesa a Transilvaniei, Maria Tereza ,a ridicat-o la rang de “Mare Principat” la 2 iunie 1765..Prin diploma acordată,stema Transilvaniei avea o cromatică tricoloră (roşu,galben/aur şi albastaru/azur) şi următoarea înfăţişare:”Un scut tăiat de o bandă roşie,având deasupra câmp albastru (vânat,albastru deschis),în centru cu un vultur negru ieşind în dreapta soarelui auriu şi în stânga luna argintie.În câmpul inferior de culoare galbenă,şapte turnuri roşii dispuse patru sus şi trei dedesubt.13Până la acea dată Transilvania era reprezentată de stema familiei care o guverna,voievozi şi principi.

O dată cu Unirea din 1859,una din primele probleme care s-a pus şi care se dădea a fi rezolvată cât mai grabnic a fost stabilirea stemei.A fost o adevărată luptă în punerea aceste steme,dusă în mai multe etape.Heraldistul Dan Cernovodeanu a fixat patru momente: ianuarie 1859-februarie 1861,februarie 1861-martie 1863,martie 1863-aprile 1846,aprilie 1864-februrie 1866.Însemnele stabilite în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) au constituit “intial simbolul Unirii celor două ţări şi apoi dorinţa de unificare completă a lor,marcând 10 Prima stema color a Tarii Romanesti dateaza din 1616 cand scutul este azur (albastru) si acvila neagra-Dan Cernovodeanu,.Stiinta si arta heraldic in Romania,p.4311 Pentru informatii suplimentare vezi lucrarile mentionate ale Mariei Dogaru si Dan Cernovodeanu12 Nici in cazul Moldovei nu am intrat in amanunte referitoare la alte tipuri de stema prezente in documente.Dan Cernovodeanu,Stiinta artei heraldice13 Maria Dogaru,Aspiratia poporului roman spre unitate si independenta oglindita in simbol.Album heraldic,Edit.Stiintifica, p.51Tansend Johre Nachbarschaft Deutsche in Sud-Osteneuroga,Bonn 1981,p.16-17

(…)aspiraţiile de independenţă naţională care au constitui de veacuri cea mai înaltă năzuinţă a poporului român”14.Proiectul de Stema a României realizat cu sprijinul heraldiştilor francezi în octombrie 1863 cuprindea:”Scut sfertuit,încărcat în cartierele unu şi patru,pe albastru cu acvila cruciata,în doi şi trei pe roşu cu capul cu stea între coarne;peste tot scut tripartit în brâuri,roşu,galben,albastru (stema familiei Cuza).Scutul timbrat de o coroană închisă este sprijinit de doi delfini afrontaţi şi două insigne legionare romane,pe o eşarfă s-a scris deviza TOŢI ÎN UNU.Totul era plasat într-o coroană închisă,dar tot cu ciucuri şi franjuri şi căptuşit cu hermină”.15

După venirea în ţară a lui Carol I de Hohenzollern şi după încoronarea sa,s-a instituit o nouă stema prin Legea prinvind cinstirea noii steme a României din aprilie 1867.Însemnele heraldice ale statului aveau următorul aspect:”Scut sfertuit,(primul în câmp de azur şi al patrulea în câmp de aur) cu o acvilă cruciata,conturată,cu aripile coborâte,culori naturale însoţită în conturul superior senestru de un soare cu raze de aur;în al doilea şi al treilea (în câmp de roşu) un cap de bou văzut din faţă,culoare naturală,cu o stea de argint între coarne,însoţit în conturul superior dextru de o semilună întoarsă acelaşi metal,scutul central cu armele familiei Hohenzollern sfertuit,argint şi negru.Timbrat de o coroană regală,scutul are drept tenanţi,la dextra o femeie dacă ce ţine cu dextra un arpi (pumnal dac) în pal şi senestra un leopard leonat;tenanţii stau pe arabescuri de aur de care este agăţată o eşarfă azur cu deviza înscrisă în aur Nihil Sine Deo (aparţinând familiei domnitorului,însă devenită deviza ţării).Totul este adăpostit sub un mantou de purpură căptuşit cu hermină,tivit cu franjuri de aur şi timbrat tot de o coroană regală”.16

Cum însemnele heraldice din 1867 nu au întrunit acceptul unanim,problema s-a reluat şi prin noua Lege din 6/18 martie 1872,stema de stat a României s-a modificat :”Scut sfertuit în primul cartier,pe azur,o acvilă de aur cruciata şi încoronată din acelaşi metal,purtând în gheara dextra spada şi în cea senestra sceptrul,din acelaşi metal,flancată în conturul superior,dextru de un soare tot de aur;în cartierul doi,pe roşu apare un cap de bour de aur cu o stea cu 6 raze între coarne,din acelaşi metal flancat în cartierul superior senestru de o lună mai nou din acelaşi metal;în cartierul trei (simbolizând Oltenia) pe roşu,aflăm un leu de aur încoronat ,ieşind dintr-o coroană antică,din acelaşi metal şi flancat la dextra de o stea,tot de aur;în cartierul patru,pe azur doi delfini afrontaţi de aur (simbolul teritoriilor maritime moldovene);în sfârşit,ecusonul central conţinând sfertuitul argint şi negru al casei domnitoare.Scutul,timbrat de o coroană regală,este susţinut de doi lei cu coada trecută printre picioare şi afrontaţi.Deviza,mantoul şi coroana sunt identice cu cele din stema din 1867.”17

După războiul de independenţă 1877-1878,s-au adus unele modificări:Delfinii simbolizau Dobrogea care revenise României;cozile leilor au fost aşezate pe spatele acestora;Coroana de

14 Dan Cernovodeanu,op.cit.,p.374-395.Maria Dogaru,Din heraldica.p.59-6115 Cernoodeanu,Dan.op.cit.p.40416 Ibidem, ,p.40417Ibidem.,p.406

Oţel18 a României a fost plasată în vârful mantoului,timbra mantoul;sub eşarfa cu deviză a fost plasat Ordinul Steaua României,instituit în mai 187719 de Carol I,preluând proiectul lui Al.I.Cuza care nu a mai apucat să-l instituie.

Dupa 1 decembrie 1918, dupa realizarea Romaniei Mari,a Statului National Unitar, se impunea modificarea stemei . Noua stema a Romaniei Mari strabilite in cadrul Comisiei consultative heraldice a fost aprobat de regale Ferdinand prin Inaltul Decret Regal numarul 3572 din 23 iulie 1921 s-au fixat armele Romaniei.Noua stema a Romaniei Mari, avea urmatorul aspect:,, Scut albastru incarcat cu acvila cruciata de aur,incoronata, cu ciocul si ghearele rosii, tinand in gheare un sceptru si o sabie. Pe pieptul acvilei scut sfertuit cu insitiune avand in cartierul prim, pe albastru acvila cruciata de aur insotita de un soare si o semiluna de acelasi metal(Tara Romaneasca);in cartierul 2, pe rosu, un cao de bour negru cu stea de aur intre coarne si flancat de o roza si de o semiluna de aceeasi cromatica(Moldova); in cartierul 3, pe rosu, un leu de aur rampant, trecand pe un pod de acelasi metal peste valuri natural(Oltenia si Banatul); in cartierul 4, scut taiat de un brau ingust rosu cuprinzand in parte superioara pe azur, o acvila iesinda flancata de un soare si o semiluna iar in campul inferior, pe aur, sapte turnuri dispuse 4;3. In insitiune, pe azur,doi delfini afrontati de aur (regiunea maritime a tarii); Peste tot armele case de Hohenzollern,scut scartelat cuprinzand in 1 sin 3, argint iar in 2 si 4 negru. Scutul timbrat de coroana de otel a Romaniei (…..) are ca sprijinitori doi lei afrontati (amintind unirea infaptuita de Mihai Viteazul)Totul este plasat sub un pavilion de purpura, captusit cu hermina, prins intr-o coroana inchisa, dotat cu ciucuri si franjuri de aur. In parte inferioara- colanul ordinului Carol I si deviza NIHIL SINE DEO (NIMIC FARA DUMNEZEU)20

Se stabilea ca stema va fi folosită în trei variante:varianta mare cu toate elementele componente, descrise mai sus, medie, fara pavilian și mică numai cele trei scuturi negre pure cel mare, tribat de Coroana de Oțel a României. Steaua în varianta mică urma sa fie aplicată pe „sigilii și peceți oficiale”.

De asemenea legea specifică că steaua în varianta mare va fi folosită în actele oficiale ale statului emise de Rege și în notele oficiale interne(...)mijlocii pentru uzul atmatei și al de stat. Urmau sa se stabilească stemele județelor, orașelor și diverselor autorități și institu sau religioase ale țării.21

18 Ibidem,p.40819 Coroana de otel a Romaniei a fost facuta din otelul primului tun capturat de la turci de armata romana in Batalia de la Plevna (28 noimebrie 1877)20 Monitorul official, nr. 92 din 24 iulie 1921 Dan Cernovodeanu, op. cit.,p.414.

Maria Dogaru, Din Heraldica Romaniei p.95.

21 Dan Cernovedeanu, op-cit., p. 415.

Stema aceasta a României fixată prin Legea din 23 iulie 1921 a rămas în uz până la abdicarea regelui Mihai I, în 30 decembrie 1947 și proclamarea Republici Populare Române.

Stema Romîniei adăugate prin Legea din 23 iulie 192122 a rămas în vigoare , fără alte amendamente pană la 30 decembrie 1947, respectiv până în momentul abdicarii regelui Mihai și când a fost proclamată Republica Populară Română.

În primele zile din ianuarie 194823 s-a alcătuit o nouă stemă de stat, eliminându-se complet, absolut toate elementele heraldice naționale. Am fost singura țară devenită cunoscută căreia nu i s-a acceptat nici un însemn heraldic de tradiție. Noua stemă a fost realizată sub presiunea și cu simbolurile impuse de la Moscova. Peste tot trebuia să se adopte simboluri care figurau și în stemele republicilor din URSS: cununi de spice, steaua comunistă, bogații ale solului și subsolului ș.a.

Prima stemă a României dupa 30 decembrie 1947, în vigoare în perioada:

1.8 ianuarie- 28 martie 1948 a fost instituită prin Decretul nr. 3 din 8 ianuarie cu privire la atribuțiile Prezidului R.P.R24. Aceasta era reprezentată de o cunună de spice de grâu legată cu o pamblică tricoloră pe care scrise inițialele:R.P.R. În interior se află un tractor arând pe un câmp, la marginea căruia se înălțau trei furnele. Deasupra reprezentărilor se înalță un soare cu razele desfăcute.

2.Pe 28 martie 1948 s-a adăugat o nouă stemă, conform art. 103 din Constituție R.P.R care arată astfel: 25“Emblema de stat a Republicii Populare Romîne reprezintă munții acoperiți de păduri, deasupra cărora răsare soarele, la stânga se află o sondă, iar emblem este cuprinsă într-o cunună de spice de grâu înfășurată la bază de o panblică tricoloră. ”

Prin urmare, a doua stemă se prezintă cu aceeași cunună de spice legată cu o panglică tricolor cu inscripție R.P.R, cu accelași soare cu razele rasfirate. Aspectul modificatt26 a constatat în: plasarea în centru a unei pajiști verzi, a unui pâlc de brazi, a unei sonde și în spate un lanț de munți. Aceasta stemă a fost în vigoare între 28 martie 1948- 24 septembrie 1952.

3.În 1952 Constituția din 24 septembrie art. 10227 modifică din nou stema, adăugându-I în partea de sus, între capetele cununii de spice, pe razele de soare, a unei stele roșii, cu cinci colțuri, simbolul communist mondial “care avea o țintă finală cucerirea și supunerea celor cinci continente”, la care fac aluzie cele cinci raze ale stelei28. Această stemă a fost valabilă între 24 septembrie 1952- 21 august 1965.22 Mun. Oficial, nr. 92 din 29 iulie. 1921.23Dan Cernovedeanu, op.cit, p.429-430, idem, Știința, arte heraldică in Romania,, București, 1977, Ed. Enciclopedică. P .163 24 Monitorul Oficial, CXVI, nr. 7 din 9 ianuarie 1948, p.154. Dan Cernovedeanu, op.cit, p.429 ți planșa C.25 Monitorul Oficial, nr.1 din 30 martie 1948, Dan Cernovedeanu , op-cit, p.429 și planșa C.26

27 Monitorul Odicial, nr.1 din 27 septembrie 1952, Dan Cernovodeanu, op-cit , p-430 și planșa C.28 Dan Cernovedeanu , op-cit, p-430 și planșa C.

4. În 1965 prin Constituție R.P.R din 21 august s-a proclamat Republica Socialistă Romînă din cînd în când la modificare, firesc prin titlul VIII , art. 109, în semnele naționale29. Astfel, cununa de spice legată cu panglica tricolora a rămas dar pe panglica s-a scris : Republica Socialistă Română , steaua cu cinci colțuri, soarele cu razele desfățurate au rămas de asemenea, dar cîmpul maroniu a fost transformat în albastru și râurile țării, a căror rîurile țării, a căror în crescuse prin extinderea rețelei bideo-energetică.

Stema aceasta a fost în uz între 21 august 1965- 22 decembrie 1989, cu mici modificării cromatice în 1968. În timpul evenimentelor din 22 decembrie 1989, stema României, plasată pe steagul tricolor, a fost decupată de pe banda galbenă, fiind socotit a fi un simbol al comunismului, un însemn impus românilor de către rusi.

Simbolul statului roman a fost preluat, până la votarea unor noi legi, de steagul tricolor, la început cu stema decupată apoi cu banda galbenă reîntregită dar fără stemă.

În 1992, prin legea 102 din 21 septembrie30 privind stema țării și sigiliul statului, s-a stabilit o nouă stemă, actuala stemă a României și sigiliul statului roman, revenindu-se la elementele tradiționale heraldice dar eliminindu-se însemnele monarhice. Elaborarea noi steme, a durat doi ani, după cum se poate observa, polemici intense între istorici, heraldiști și oamenii politici.31

Prin Legea 102, stema României …reprezinta .. “statul roman național, suveran și independent, unitar și indivizibil”. Stema se aplica pe sigiliul statului, al autorităților publice, acte oficiale, pe moneda națională, pe imprimatele și plăcile indicatoare ale edificiilor acestora. Se menționează deasemenea că “sigilul statului este însemnul suveranității naționale și garantează autenticitatea actelor, statului.”

Conform Legii:”Stema actuala a României înfățisează un scut albastru încărcat cu acvilla cruciata de aur ținând pe piept un scut cu simbolurile provinciilor istorice românești(Țara Românească, Moldova, Transilvania, Banatul și Oltenia) ca și doi delfini amintind regiunea maritimă a țării. Acvila ține în gheare însemnele suveranității: un septru și o sabie.

, Acvila fiind simbolul latinității.”32

29 Ibidem, p. 431, Buletinul Oficial, nr.1 din 21 august 1965.30 Monitorul Oficial, an IV, p. I, nr. 236 din 24 septembrie 1992.31 Dan Cernovodeanu , op-cit, p.431 și urmat, Maria Dogaru, Din Heraldica României, p. 165.32 Maria Dogaru, Din heraldica României , p. 165.

LEGE NUMAR:102 DIN 21/09/92 privind stema tarii si sigilul statului

EMITENT:PARLAMENT

APARUT IN Monitorul Oficial Nr.236 DIN 24/09/92

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAP. 1

Stema Romaniei

ART. 1

Stema Romaniei simbolizeaza statul roman national, suuveran si independent, unitar si indivizibil si se compune din doua scuturi suprapuse: scutul mare si scutul mic.

Scutul mare, pe albastru, are o acvila de aur pe caul spre dreapta, cu ciocul si ghearele rosii, cu aripile deschise, tinind in cioc o cruce ortodoxa din aur, in gheara dreapta o sabie, iar in gheara stinga un buzdugan.

Pe pieptul acvilei se gaseste scutul mic sfertuit cu insitiune:

a) in primul cartier este stema Tarii Romanesti: pe albastru, o acvila de aur cu ciocul si ghearele rosii, tinind in cioc o cruce ortodoxa de aur, insotita de un soare de aur la dreapta si de o luna noua de aur la stanga.

b) in cartierul doi este stema Moldovei: pe rosu, un cap de bou negru, insotit de o stea de aur intre coarne, cu cinci raze, de o raza cu cinci foi la dreapta si de o luna conturnata la stanga, ambele de argint.

c) in cartierul trei este stema Banatului si Olteniei: pe rosu, peste valuri natural, un pod de aur cu doua deschideri boltite, din care iese un leu de aur tinind un palos in laba dreapta din fata.

d) in cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramuresul si Crisana: un scut taiat de un briu rosu ingust, in partea superioara, pe albastru, o acvila neagra cu ciocul de aur , iesind din briul despartitor, insotita de un soare de aur la dreapta, de o luna de argint conturata la stanga, in partea inferioara, pe aur, sapte turnuri rosii, crenellate, dispuse pe doua rinduri, patru si trei.

e) In insitiune sunt reprezentate tinuturile Marii Negre: pe albastru, doi delfini de aur afrontati, cu cozile ridicate.

Art .2

Stema Romaniei poate fi confectionata din orice material, poate fi reprodusa in culori, in alb-negru ori prin imprimare pe diferite material. Reprezentarea in alb-negru a stemei se face prin semnele conventionale folosite in heraldic pentru desemnarea cromaticii: aur = puncte la egala distant intre ele, argint = spatiu liber, rosu = linii vertical, albastru = linii orizontale, negru = linii vertical suprapuse pe linii orizontale. Daca tehnica grafica nu permite reprezentarea conventional, se poate utilize redarea prin conturare. In cazul reprezentarii conventionale in alb-negru sau al redarii prin conturare, liniile care marcheaza contururile acvilei si ale scutului exterior vor avea de doua ori latimea celorlalte linii din interiorul stemei.

ART.3

Stema Romaniei, in culori, va fi asezata in sediile tuturor autoritatilor publice, institutiilor de invatamant, misiunilor doplomatice, oficiilor consulare, reprezentantelor comerciale ale Romaniei in strainatate, precum si in saloanele navelor sub pavilion romanesc.

ART.4

Stema Romaniei va fi reprodusa pe sigiliile autoritatilor publice, pe acte oficiale, pe imprimatele si placile indicatoare ale edificiilor acestora, pe moneda nationala si pe alte semen monetare emise de Romania, pe insemnele si pe unele accesorii ale informelor militare, in conditiile stabilite de Guvernul Romaniei.

ART. 5

Modelul original al stemei tarii este prevazut in anexa nr. 1, care face parte integranta din prezenta lege.

CAP. 2

Sigilul statului.

ART. 6

Sigiliul statului este insemnul suveranitatii nationale si garanteaza autenticitatea actelor statului.

ART. 7

Pe sigiliul statului este reprezentata stema tarii, cu Romania, in exerga, in partea inferioara.

ART. 8

Sigiliul statului se pastreaza la Ministerul Afacerilor Externe si se alica, potrivit dispozitiilor ministrului afacerilor externe, pe actele international incheiate de Romania.

ART. 9

Modelul original al sigiliului statului este prevazut in anexa nr. 2, care face parte integranta din prezenta lege.

CAP.3

Dispozitii finale.

ART. 10

Autoritatile publice isi pot elabora insemne heraldice si sigilii proprii, in conditiile legii.

Stemele judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor se aproba de Guvern, la propunerea consiliilor judetene sau, dupa caz, a consiliilor locale, cu avizul Comisiei Nationale de Heraldica si Genealogie.

ART .11

Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi sunt si ramin abrogate:

Decretul nr.972/1968 privind insemnele Republicii Sociale Romania, publicat in Buletinul Oficial nr.141 din 5 noiembrie 1968.

Decretul nr. 510/1953 privind folosirea sigiilor cu stema Republicii Populare Romane, publicat in Buletinul Oficial nr. 55 din 23 decembrie 1953, precum si orice alte dispozitii contrare.

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 10 septembrie 1992, cu respectarea prevederilor art.74 alin.(1) si art.76 alin.(1) din Constitutia Romaniei.

PRESEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BIRLADEANU.

Aceasta lege a fost adoptata de camera deputatilor in sedinta din (1) din Constitutia Romaniei.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

MARTIAN DAN.

BIBLIOGRAFIE

BERCIU, DRĂGHICESCU, ADINA, Introducerea în istorie și științele auxiliare ale istoriei, București, Tipogr. Univer. “Dimitrie Cantemir..”1992, p. 95-107.

BOIANGIU, ANETA, Curs special de heraldic. Probleme controversate ale heraldicii românești, București, Tipogr. Univ., 1981

CERNOVODEANU, DAN, Bibliografia heraldicii românești, Bicurești, 1977.

CERNOVODEANU, DAN, Știința și arta heraldică în România, București, Edit. Științifică și Enciclopedică, 1977.

Dicționar al științelor special ale istoriei, București, Edit. Științifică și Enciclopedică, 1982.

DOGARU, MARIA, Reconstituirea Daciei în simbol heraldic, în R.I, t. 33, 1980, nr. 4, p. 743-758.

DOGARU, MARIA, Aspirația poporului roman spre unitate și independență oglindită în symbol. Album heraldic, București, Edit. Ștințifică și Enciclopedică , 1981.

DOGARU, MARIA, Un armorial românesc din 1813. Spița de neam a familiei Balș dotată ci steme, București, DGAS, 1981.

GEVAERT, EMIL, L`heraldique, son esprit, son langage et ses applications, Paris, 1923

GUNNAR, C. SCHEFFER, U., Les couleurs heraldique, leur rehabilitation et leur determination, Esbly, France, 1971.

L` histoire et ses methodes, sous la direction de Charles Samaron, Bruges, 1965, p. 740-767.

HUMBERT, FRANCK, La symbolique animale en heraldique, Toulouse, 1980. Hussmann, Heinrich, Uber, Deutsche Wappenkurst, Berlin, 1973.

ILGEN, TH., Sphragistik. Heraldik, Leipzig, 1912.

LAUDA,J., Flaggen und Wappen der Welt von A-Z,Berlin, 1972.

MORINI, UGO, Araldica, Firenze, 1929.

NEUBECKER, OTTFRIED, Le grand livre de l` heraldique. L`histoire, l`art et la science du blazon, Paris, 1977.

SACEDORȚEANU, AURELIAN., Curs de Științe auxiliare, p . 171-192.

SEYLER, G. A. ., Geschichte der Heraldik, Neustadt(Aisch), 1970.

SMITH, WHITNEY, Les drapeaux a travers les rges et dans le monde entire, Fayard, Paris, 1976.

ȘTEFĂNESCU, MIHAIL, MĂNESCU, JEAN, Enluminures heraldiques des XVI-e-XVIII-e sickles dans la collection de l`Academie Roumaine, în R.R.H. , serie Beaux Arts, t. XVII, 1980,. P. 13-45.

STURDZA, D. N., Dictionnaire heraldique, Paris, 1983.

STURDZA, SĂUCEȘTI,MARCEL, ., Heraldica. Tratat ethnic.București, Edit.Științifică, 1974.

BERCIU- DRĂGHICESCU, ADINA., Științele auxiliare ale istoriei, partea I, Tipogr, Univ. București , 1988, p. 98-111.

BERCIU- DRĂGHICESCU, ADINA, Introducere în istorie și științele auxiliare ale istoriei, Tipogr. Univ. “Dimitrie Cantemir..”1992, p. 83-94.

CHASSANT, ALPH., DELIBARRE., P. J. .Dicționaire de sigilographie contenant toutes les notions propres a facilier l`etude et l`interpretation des sceaux du Moyen Age, Paris, 1960.

DOGARU, MARIA., Colecția de sigilii a Direcții Generale a Arhivelor Statului București, În: R.A., 1962, nr. 2 , p . 155-171.

DOGARU, MARIA, Sigiliile, mărturii ale trecutului istoric. Album sigilografic, București, Edit. Științifică și Enciclopedică, 1976.

DOGARU, MARIA, Colecțiile de matrice sigilare ale Arhivelor Statului București, DGAS, 1984.

DOGARU, MARIA, BERCIU- DRĂGHICESCU, ADINA. Două tipare sigilare ale familiei Mavrocordat din colecția Bibliotecii de Istorie-Filosofie, București. În: “Caietul semestrului special de științe auxiliare ale istoriei. Opuscula numismatică…., “I 1989, p. 204-215.

DOGARU, MARIA, BERCIU- DRĂGHICESCU, ADINA, Sigilografie românească, Bibliografie. În “Caietul seminarului special de științe auxiliare ale istoriei, Opuscula bibliografică, genealogica, numismatica”….II, 1990.p. 93-113.

Dicționar al științelor speciale ale istoriei, Edit. Științifică li Enciclop., București., 1982, p. 213-218.

EDROIU, NICOLAE, Introducere in istoria și științelor auxiliare ale istoriei, Cluj- Napoca, Tipografia Universității,. Babeș - Bolyai….,1977,p. 129-139.

EDROIU, NICOLAE, Introducere în științele auxiliare ale istoriei, Cluj- Napoca, 1992.

L Histoire et ses methodes, sous la direction de Charles Samaran, Bruges, 1961, p. 393-444.

JAKO, SIGISMUND, Sigilografia cu referire la Transilvania(până la sfârșitul sec. al XV-lea) în vol. Documente privind istoria României, Introducere, Vol. II. E.A. București, 1956, p. 561-619.

LAURENT, V., Documents de sigilographie byzantine. La collection C.Orghidan, Paris, 1952.

MOISIL, C., Două științe surori:numismatica și sigilografia, extras din B.S.N.R., an XVII, 1922, 12. p.

ROMAN JOSEPH., Manuel de sigilographie francaise, Paris, 1912.

SACERDOȚEANU AURELIAN., Curs de științe auxiliare, p. 146-170.

Țabrea, Ilie. Constantin Moisil, pionier al numismaticii românești, București, Edit. Științifică și Enciclopedică, 1970.

VARTOSU, EMIL, Din sigilografia Moldovei și a Țării Rpmânești, în vol, Documente privind istoria României, Introducere, vol.II, București, E.A., 1956, p. 334-537.

LEGE NUMAR: 102 DIN 21/09/92 privind stema tarii si sigiliul statului

EMITENT: PARLAMENT

APARUT IN Monitorul Oficial Nr. 236 DIN 24/09/92

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAP. 1

Stema Romaniei

ART. 1

Stema Romaniei simbolizeaza statul roman national, suveran si independent, unitar si indivizibil si se compune din doua scuturi suprapuse: scutul mare si scutul mic.

Scutul mare, pe albastru, are o acvila de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul si ghearele rosii, cu aripile deschise, tinind in cioc o cruce ortodoxa din aur, in gheara dreapta o sabie, iar in gheara stinga un buzdugan.

Pe pieptul acvilei se gaseste scutul mic sfertuit cu insitiune:

a) in primul cartier este stema Tarii Romanesti:

pe albastru, o acvila de aur cu ciocul si ghearele rosii, tinind in cioc o cruce ortodoxa de aur, insotita de un soare de aur la dreapta si de o luna noua de aur la stinga;

b) in cartierul doi este stema Moldovei: pe rosu, un cap de bour negru, insotit de o stea de aur intre coarne, cu cinci raze, de o roza cu cinci foi la dreapta si de o luna conturnata la stinga, ambele de argint;

c) in cartierul trei este stema Banatului si Olteniei: pe rosu, peste valuri naturale, un pod de aur cu doua deschideri boltite, din care iese un leu de aur tinind un palos in laba dreapta din fata;

d) in cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramuresul si Crisana:

un scut taiat de un briu rosu ingust; in partea superioara, pe albastru, o acvila neagra cu ciocul de aur, iesind din briul despartitor, insotita de un soare de aur la dreapta, de o luna de argint conturata la stinga; in partea inferioara, pe aur, sapte turnuri rosii, crenelate, dispuse pe doua rinduri, patru si trei;

e) in insitiune sint reprezentate tinuturile Marii Negre: pe albastru, doi delfini de aur afrontati, cu cozile ridicate.

DESCRIEREA STEMEI MUNICIPIULUI BUCUREŞTIŞI SEMNIFICAŢIA ELEMENTELOR HERALDICE COMPONENTE

   În prezentarea noii steme a municipiului Bucureşti s-a pornit de la stema stabilită in 1921 de către Comisia consultativă de heraldică, al cărei preşedinte a fost cunoscutul istoric Dimitrie Onciu. Elementele heraldice însemnate (Sf.Dumitru, Acvila cruciată, Coroana murală, Acvila aflată deasupra Coroanei murale, Deviza: Patria şi Dreptul meu) sunt elemente care îşi au o deplină justificare şi care vorbesc în coduri plastice de istoria aşezării şi rolul ei în devenirea istorică.

1. Descrierea stemei municipiului Bucureşti:

   Într-un scut roşu este înfăţişat Sfântul Dumitru aureolat şi în poziţie pedestră, purtând vestimentaţia specifică legiunilor române şi atributele unui sfânt militar: suliţa şi crucea. Scutul este plasat pe pieptul unei acvile de aur, care poartă o cruce în cioc şi o coroană deschisă desupra capului. Ciocul şi ghearele acvilei au culoare roşie, purtând ăn ghiară dreapta o sabie de argint cu mâner de aur, iar în cea stângă un sceptru în aceeaşi cromatică. În partea inferioară a scutului este prezentată o eşarfă tricoloră pe care stă scrisă deviza: "PATRIA ŞI DREPTUL MEU". Întreaga reprezentare este plasată într-un scut albastru; deasupra se află o coroana murală de argint, formată din 7 turnuri crenelate. Deasupra coroanei murale se gaseşte o acvila cruciată, în zbor deschis.

2. Semnificaţia elementelor heraldice componente:

- Sfîntul Dumitru, patronul oraşului Bucureşti. - Acvila cruciată este însemnul cel mai important al statului roman. Acvila îşi are sorgintea şi simbolistica română şi face referire la originea latină a poporului nostru şi la continuitatea sa. Crucea purtată în cioc atestă că răspândirea creştinismului în Dacia s-a făcut şi prin intermediul coloniştilor români, fenomen produs în mod natural şi nu printr-un act de autoritatea al puterii centrale. - Coroana deschisă, purtată de acvilă, este coroana lui Mircea cel Bătrân nume ilustru legat de istoria Bucureştilor şi în vremea căruia oraşul a devenit Capitala de tranziţie a Ţării Româneşti. - Sabia din ghiara dreaptă a acvilei evocă necontenita lupta de apărare, iar Sceptrul din partea stângă simbolizează suveranitatea naţiunii române. - Deviza : PATRIA ŞI DREPTUL MEU, înscrisă pe eşarfa tricoloră, este utilizată din a doua jumătate a secolului trecut ca semn al legăturii fireşti dintre libertatea individuală şi statutul politic al ţării. - Panglica tricoloră subliniază rolul pe care l-a avut tricolorul în cadrul evenimentelor din luna Decembrie 1989 şi statutul acestui centru urban în cadrul dezvoltării spiritualităţii româneşti. - Coroana murală, semn al centrelor urbane, simbolizează locul pe care oraşul îl ocupa în ierarhia administrativă a ţării. Cele 7 creneluri semnfică statutul de municipiu al Bucureştilor; - Acvila cruciată în zbor deschis, plasată deasupra întregii compoziţii, arată că oraşul a fost încă din epoca feudală "Cetate de scaun".