Stefan Metes - Manastiri romanesti din Transilvania.pdf

7/23/2019 Stefan Metes - Manastiri romanesti din Transilvania.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/stefan-metes-manastiri-romanesti-din-transilvaniapdf 1/174

5629

SERIA DIDACTICA

$TEFAN METE$

DIN

TRANSILVANIA $I UNGARIA

MANASTIRILEROMANE$TI

SIBIU, 1936



Preluld.

In paginile accstei cdr'lulii am irtcet'cat si po-

uestesc trecutul uechilor mdndstiri. romAnegti dirt

provincia care pAnd ieri a fost supt stdpinirea un'gureascd. Au fost multe gi modeste, resfitate in

toate pd$ile, ele au corcspuns unot mari gi adAnci

rteuoi sufletegti ale poporului nosttu- Ldcagufiie

aceste sfinte gi cdlugdrii lor au adus nepre{ttite

servicii neamului in desf1€urarea uremurilor, au

apdrat cu indhriire legea strdmogeascil, au intdritunitatea sufleteascd peste granilele uremelnice, au

dat poporului invdldtura ingdduitd de impreiurdrileuitrege gi de dugmanii mu$i, au copiat gi au dus

cdrlile bisericegti gi poporale din {inuturile libere

tn cele robite, contribuind esen{ial la formarea limbiiliterare gi la unitatea culturald a tuturor Rominilor.Din mdndstirile gi schiturile ardelene sdrace gi per'

secutate n'au apdrut cdlugdri cu renume de mafiinvdlali gi reformatori ai legii, ca in Apus- Nu, cdci

aici la noi nu erau prielnice stdrile pentru a1a ceva.

Mdndstirile gi cilugdrii din pdr{ile ardelene erau

conuingi cd nu pot serui mai pldcut lui Dumnezeu,

decilt sidind zi cu zi in sufletele insetate ale cre'dinciogilor rom1ni ?nudfdturile binefdcdtoare ce se

desprindeau din sfintele cdr{i bisericeEti. Prin re'udrsarea laryd a preceptelor evanghelice inima 9isuflelul Rom1nilor s'au fdcut mai bune, mai tole-

rante, mai miloase gi gata de a'1i aiuta gi pe cel

l+IPARUL TIPOGRATIEI ARTTIDIECEZANE _ SIBIU.

lll



=:::--:: -- rryFl\ 4 --

care'i fdcuse tdu' Cdtugdrii. rcmilni n'au predicat

uri Si rlugntfunie conni altot' confesirrrri 9i dacd

itt veacttl aI XVtll'lio o" contlus narea tdsvrdtire

religioasi a popotului' Iuintl parte actiud Ia ed'

171s7ivttl ittstificat;;;tt; ciutat iri faptul' ci niciodati

i;;:;i:iii :i:"';,'^n[o: ,:,^:^,':,::;:?:ij",',';o'i"?li,]f ;fiind ctedtncrc1tt

tot fetul de miiioace' In urma acestei '$euoht{ii"

mdndstirile au fost distruse €i cdtugdrii alunga[i

rlin Ardeat- eu'ii*it; chteua-in Banat' acaparate

cle Shcbi,fete folii ieloscbit peniru bisetica 5i neamul

nostru-

Deta clesfiin{area lor ltAni.azi multe transfot"

,ndri'r-'u* fdcut in uia(a poporului tomhn' acum com'

nlet eliberat piiitiiiitn" Baza morald'teligioasda

'i;i;;;";iii'iiii'omdneeti,' .::u'tuserios ame-

rrin[atd de aitiirtete' curinte uenite din Apus 9i

Rdsdtit : ateism','"iitt"aigioase' comunism' etc'

Toate utmdtesc un singut scop.disttugerea actualei

organizalii surtie'l;ii' i pon*iluf romdn' Statul in

fala acestni p'i*Jiiii- ie moar,te' ctede cd li'a fdcut

tteplin datofia, iiti u resoluit in natte mdcat uva

economicd ti'u|lii'i' aang- cetitenilor sdi pAine

material|

"u-'ii-liute

zitete' [jisedca' dominati

de statut materi)iisi' u a'pu'te de a putea datoati

indrumare,,;;i;ii:ii""i::: ',::r:o,f ;:',?"lilofiiEi, chemati sd Ie intdteasca -"::::":':"-tiili')

creetinL, sd Ie itiiie ' d1 ::spre un uiitor mar

bun $i sd le uitrii, 'udtagostea io poatd practtca

efectiu prin 7li'"irtut ii iuprn caritatiue. Biserica'

institufiun''iiiina' dispune de incomensutabile

lv

forle spirituale ptimite de sus' 9i e timpul suptenl

ca sd inceapd *^';';i;- apostotat pentru tenagterea

rttot'all-teligioasi, fhrd cle care nearnul rrcstru rttr

ntai poate auea in'"itii ia'$ le lumii un uiitor

sigur- Bisetica in'l"it'ta'lup'td foarte gtea' * deo'

notriud 5i aeiettsivi"si ot"ii'd --tebuiesd clterne

'ii"o"*nJri'-'iug- ^inistitnegi c-dlugdrii d'i

':ln:fixhndu'te p,n'ut' ii' tii" oita.gii nentru Hristos'

Euident cd. in'oi'i'Jtui)--iour6 -cle

azi' modeye'''t'::

t ugdr u t u e c h iu"""

i'i-p i ;4^:^ :.:,f

a td in d at or i r i t ot-

sale cerute' In rcecut dra mai ttSor' eo*n::- '::l:;odrul trdia Ei ^;ii;;^

int/o societate ronthne asca'

o,lil';; ; i

";" ;;;i ;

-

il' p a n i t a ct e i ct e i a t e t i g i o a s d

cregtind-ortodoxd'

Biserica ' e datoare' penttu prestigiul gi tostul

ei, sd inuie tagi)'-iot'ta'naUconform necesitd{ilor

timpului de a"'--Celugdri cu.credin{d tare gi siguri'

cu culturd'q'-tLit

iiir"16 in cele mai insemnate

tlomenii otiintrircl' {'- iiusa cura,th nhnd la sfin{enie'

mi s i o n ar i p ti ni' iZ' iZ'1- ' {r n p t g p i u n e s u n t a b s o t u t

indispensabiti' ;;'iit'iitiu sti'gi' mai poatd pdstra

cele cucerite oi sd ii-c:eteasca' c-ele piedute' Fdrd

citugdri cul{i Ei-iniiiiiiti pt:t:' Htistos frontul

morat'teligio' g'i' u'afiat c.u greu poate fi'inf9nt1t'

cdci cterut ae'ii"ii muttele 9i fetutitele lui ocu'

pa{iuni nu se'ioate dedicaex:clusiu misiunii sale

apostolice cum ar ttebui gi i se cere'

Mdndstbiie de azi ftebue. sd addposteascd in

uia{d obgteascd - nu cu aueti perconale - nuinai

cdlugdri adani'ntig;osi-

Ei invdiali' stdp6,ni{i :' ':;';;riAde fiei,-asiuaitoii de supetiotii tor' gata sa

V

t'REl'f,'['\.'-.4-.-



I,R/1:T'ATA

mearge gi sd inuingd oriunde sunt trimiSi in sluiba

tui Hristos gi a neamului.

ln md.nistiri sa sc infiin{eza $coli speciala

Ttcrtlt'tt cilugiri 5i cilul1it'ile, apoi Scoli de ntisionari

pentru cornbatereasectelct', tipografii pentru cirlilc

bisericegti, morale gi culturale, ateliere de picturd,

de icoane gi de argintdrie bisericeascd- In atmosfera

dc aci poate gi seminariile teologice 5i Scolile de

c\ntdrefi bisericel,ti, ar cdpdta o desuoltare mai

potriuitd rnenirii lar.Mdniislirile de ntaice si addposteasci $coli

pentru pregdtirea surorilot' de catitate, gi ateliere

pentnt ficntui stofelor, ornamentelor 6i oddidiilor

bisericegti. Cu utt cuudnt cdlugdtii gi maicele si se

ocupe maipresus

de toatede spiritualizarea

rimo'

ralizarea societalii in sensul inudldturilot pT6pagate

de biserica nalionald. . Pentrtt acest scop sd se mai

infiin{eze licee de bdieli gi fete unde educalia 9i

instruclia sd se facd exclusiu de cdlugiri gi cdlu'

gdrile cu pregdtire cerutd de legile {drii pentcu pro'

fesari, dar supuse direct conducdtorilot bisericii.

lnalt Prea Sf. Mitropotit Nicotae din Sibiu se

ostenegte sd invie in Ardeal uiala monahald, pe cate

dugmanii nogtri au distrus'oinainte

cupeste 150

de ani. Mare lucru urea sd facd pdr- Mitropolit,

biserica gi poporul rcmin dtept credincios nu'i pot

fi indeaiuns de recunoscdtori pentru strddaniile sale

menite sd aducd un nou suflu de supetioard uia{d

morald-religioasd, ffud de care societatea contem'

porand alunecd. in haos Si anarhie- Studiul acesta

VI

l'l{l:l'Af A

mi-a fost cerut de Inalt Prea Sfin{ia S?, gi m agi

bucura, daci din el s'ar desprinde indemnuri gi

inuii{dturi gi pentru a$ii, spre a aiuta efectiu reali-zarca cfrt mai repcde a planurilor bine gindfte, gi ittaccsr doneniu monaltal, ale gefului bisericii ortodoxrt

dirt'l't

ansiluattia.

Ittfotmalia istot'ici pettru curtno aceasta a foststrhnsd de ani de zile din toate pdrlile. Abia acuma putut fi inchegatd intr'un studiu, care cuprindedaud pdr{i. Stutliul introductiu dd o expunerc ge-

nerald asupra rZspindirii Si nuntdrul mdnistirilot'ardelene, apoi ctitorii gi auerile mdndstirilor, partea

cdlugirilor in pdslrarea gi intdrirea eedinlei orto-doxe indicdndu-se numele celor mai de seamd, re-t

49Jau$i-auinudtat carte $i s'au addpostit in uremea de urgje,

contributia ntnrteitilor cdlugdri ne.Abu*litet'atura,a$a bisericeascd, u gcoala poporului gi tipd-rirea cdrlilor bisericegli Si in fine uiala internd a

ntindstirilor. Partea a doua cuprinde un fel de

,,conspect" al mdndstirilot, aranjat pe {inuturi gi

iudefe, bazat pe gtirile tiptuite gi ici colea utilizatgi ceua inedit. La urmd am cezut util sd reproducimpofianta sentin{d, bogati in argumente iuridicegi istorice, a tablei regegti din Budapesta, in 1916,

prin care se da c1gtig de cauzd mitropoliei noastredin Sibiu in procesul cu biserica sdrbeascd pentrumdndstirile din Banat. Degi dreptatea noastrdin aceastd chestiune a fost recunoscutd oficial dedugmanii Unguri, noi totugi n'am tras nici unfolos.

vlr



rice in general'

Clui, 7 Maiu 1936'$rffaN IIIETE$.

:-- < ,.. .==y =tlJl-=:- -.-*-' '

Muttd informalie inedith, privitoarc ta mdnd'

stfrtii ,iiAnesti din Transiluania gi celelalte linututi'

;r',;;;^";".arhiiete din Budapesta Ei Viena' apoi la

noibibliotecacentralfirlinBlaj,arhiuelediferiteloriud.ete si orage, cele parohiale din sate 9i unele

'i[ifrr'pir:tiiutup at'e nobititor unguri. cercetitri'iililnu'trebuiescfdcute in aceste depozite de docu-

mente pentttt a lumina 9i intregi cunoagter-ea ace-

stor mdnhstit'i' O paile' din acest matetial inedit-aii

i"ia sper sd'l pot int.rebuinla la edilia a 2'a a

u'irriri caiSi, datc6'se mai poate spera a7a cetl1 in"riiiiu-ie' azi i'a ae pugin fauorabitd qtiin{ei isto'

INTRODUCERE.

t. RASPANDIREA $I NUMARUL MANASTI-

RITOR ORTODOXE.

Poporul ronian in general a avut pdni in epoca

,contempo"uta t"t *are"respect 9i iubire pentru mi'

nistiri +i cdlugerii adipostifi in ele' I-arnilia care

:avea vre'un *"-f* in ar:estea sfirrte ldcaquri era

fericiti, gtiind"e

; cineva din cei mai apropiafi'

care si roag6 ri oi noapte pentru €?, spre a fi

:feriti d" o".o"o.ir-i 9i duSmani, 9i ocrotiti de atot-

;;*;;"- i"i o"-""""o'-stapaoiti

de dragostea in-

'v6fiturilo,a.'**""ieEti

nronoviduite de biserici 9i

.sluiitorii"i,

notaoii itt "u"t"t veacurilor au inSlfat

.o sumed"rriu aJi?"asti"i 9i schituri pe tot cuprinsul

pimdntului"omanesc

ce'a- fost pini ieri sub sti-

il;tt* d. doq-aoie permanenti a Ungurilor'.

O parte din noii navalitori asiatici a fost cu'

.ceriti de legea ottoao*a' ASa ducele Ungurilor

6yula, stipin n"tt" "i"le finuturi dinspre Ardeal'

.s'a botezut, p"fu Ssf' la Constantinopol' Un alt prin'

,cipe, acesta n"'L Caoat' Achtum s'a botezat la Vidin

la inceputot .'"t"ottti ai Xt'tea' 9i aadus

^cilugiri,, greci"ortoao*lii i-u aleS]. i1 ministirea infiinf ati

.de el: St loan B'otu"ato*f din lVlorisena [azi Cianad

;; M*;;uI de ios[ nlndnd infruntea ei un esumen'

Episcopul"utoU"

6f' Ge"u'd mut6 cilugdrii greci de

.aici la mdnastirl" ]iin Oroszldnos [iua' Tororitall'

aducdnd in ro.,'i*foi"abgari

latini' Deci in acele

vltl



$rsFAN MErE$

vremuri foarte vechi Ungurii nu indrisneau sd per''

secute biserica ortodoxi, ba uneori o 9i ajutau.'

Aceasti epoci de quasi toleranfi siliti sau voit6'

a finut p6ni aproape de veacul al XIV'lea'Se amintesc din acest timp urrndtoarele mini'

stiri ortodoxe in Banat: Horom[-Iladial, Cubin, Or'gova, Sdngeorgiu,t ,,de Isou", apoi alteie: Rahonla,,

Mdnistur, Galad, Hodo;, dintre care unele apar ceva

mai tdrziu documentar.' Cat erau de numeroase

mindstirile ortorJoxe in Ungaria in elroca de care'

vorbim, ne dovedegte 9i fapt'rl, cd papa Inocenliu'

al III-lea, in 1204, deleagi pe episcopul sdu din'

Oradia mare si le viziteze gi si cerceteze, daci nu'

s'ar putea face pentru ele o singuri episcopie supusS'

bineinfeles scaunului din Roma-'

In veacul at XIV'lea incepe indeosebi El?r€?'ofensivd a ungurilor catolici contra bisericii orto-

doxe a Romdnilor. Multe din mindstirile .grece9ti",'

edificate tn primele veacuri dupi anul o mie, iniep

si dispari in urma persecufiilor-zilnice ale catoli''

cilor, cari intrebuinfau spre acest scop toate mijloa'

cele statului politic. In locul lor se ivesc manistiri'

de legea intolerantd a Romei.

Acestea se zidesc nu numai in tArguri cu populatie

catolica,ci indrisnesc s5. patrundd 9i in satele curat.

rominegti sau incunjurate numai de Romdni, avind'de scop vizibil cucerirea noastri religioasE' A$a'

gSsim din aceste mdnistiri de proselitism catolic una.

RASpanurRca gt NUUARUL MANASTIRILOR

in masa compacti romdneasci din lara Oltului in satulCdrfa la inceputul veacului al XilI-lea. Dupi vre.o150 de ani de vinzoleald zidarnici regele Matiag e

silit s'o desfiinfeze, indicf,nd in cuvinte tari motivul:

,,Ne-a displdcut mult marea pirEsire a mdnistirii

insagi, in care a ajuns din pricina moravurilordestribilate gi a viefii josnice gi indiferente a abafilorei gi a celorce locuiesc in ea, at6t in chiliile gi edi-ficiile, cdt 9i pe mogiile gi posesiunile ei, precum giin lucrurile ce aparfin cultului divin".' Acelagi re-zultat nul l-a dat gi ministirea latind sf. ldarizr dinRemefi, amintiti in ?3 Aprilie 1465, asemenea

in masa compactd atunci a elementului romdnescdin Maramures.' Numeroase ministiri de rit latincoplegesc Banatul in veacul al XII-X[[-lea, cari

dispar dupi o scurti gi grea viafd de 1-2 secole,*

lovile de indiritnica persisten{5 in legea ortodoxia Romdnilor, cari gi aici erau elementul majoritargi cu rol hotirdtor in acele vremuri.

Mdnistirile ortodoxe au fost rispAndite pe totcuprinsul pimdntului romdnesc de sub fosta st5-p6nire ungureasci. Mai numeroase erau in judefele

mirginage cu Principatele romAne gi in cele cariputeau si aibi raporturi mai dese cu frafii liberi-Nrlqai in iudetele din Secuime nu aflim nici o

ministire romdneasc5, iar in judetele dinspre Un-gafrA-prbpriu zis"i*itiht numai ici colea cdte una,

r Reisenberger, Die Kerzer A6lei. Sibiu, 1891, p. 2?, 9i Baumgartner,

A Kerci apdlsdg a kdzepkorbaa" Budapesta. 1915.2 Mibalyi, Diplome maramurcsene, Sighet, 190Q p. {65-9.3 Karacsonyi, Ismerctlen ddlmagyarorszigi monostorok in Tiir-

tinelmi 6s rdgeszeti 6rtesit6, XXI. Timigoara, 1905, 9i luhasz, Die Stifteper Tschanader di1cese im Mittelalter, Miioster 1927.

' 1 Borovszki, TemesuAt megye tdrtdnete, I' p' 2'15.

z SzenlklSray. A szerb monostorcgyhdzak etc' p'65'3 luhasz c., Die stifte dq Tschanadet Di1zeze im lrliltelaltet-

Miinsler. 1927, p. 28 Ei urm., 62 gi urm., 174 qi urm'' 88 9i urm- 165 9i urm'''

202-27t.

x It*.



RASPANDIREA $I NUMARUL MANASTII'}gR.:....-

-....-...

:1-:-:#

SIEFAN METE$

r Ministirea Bulzu era in citunul cu acest nume din satul Piffin'

cu existenfi efemeri in fafa atacurilor a;a de ne-

;d#;"'ut" biseticii catolice 9i calvine' Evident

ci numdrul acesior sfinte lScaquri e cu mult mai

mare,dec6tcelpecarealnreugitsd.ldSm-noiaici. Multe au dispirut fdri urne' 9i cercetirile

il;; ;rin trhit'" sau diferite sate vordescoperi

atAtea din cele necunoscute'

Cele circa 168 ministiri 9i schituri cercetate de

,,oi il"rt"Ji"L diffi;t se repartizeazd pe iudete in

felul urmdtor: iud' Alba de ios 14 ministiri" Bragov

\, Colocna 15, il;tdpNia"i. 7' Fdgdras 35' Hu-

nedoara 7, Mu'elt"tau fa' Sibiu A'liotno-c*ll*

[: Some qlll{,\ Tirnava mare L' Tdrnava mici 2'

Turda-Arieq 4 9i Zu'uta .1; apoi in iudetele dela

granila unor"ula' nitto" L' Maramureg 14 Snlai1

qi Satu mare i-t"-bu"at: Arad 1' Carag'severin 6'

Timis B 9i Toro"t"" I1.afa3 de acestea am mai

gdsit amintire 'uoao"udi istorici despre ministi'

rile din satele ;;;;i ios: In Banat: Minigtur' anoi

Gdvoqdia [H"JJ i"g"i1'-Bocqa 'montani 9i Sacul

d;-A;"s' d;;i"f;"tio"TYelea spune :"Este

tradiliune si ;;;;; o-ministir-e langi Remetea

doniniul Uu,oouitii Ambrozi"' Mai sunt inci rudere

[rnm5gitet a"

-ia"atiitivechi 9i la lermurii Mure'

seni rlefAnogi,?Slrl;Sicirtate exisra 9i in veacul al XVII, cinil prime'te

orivilesii aera p'iocip"rTil;;;fft' i;'z+ toti" 1744 era aniti 9i 3e cere

."e

i ae restitue nti"iilniift'""it19'-"t' D:agomir' Istoria destobirii rcli'

rlioase a Romilnilor' t] Sili"' 194' p' 36 uo' 29 la anere'

''szentklarav. a'ttf iiliioizmegvei ptebdniilktdrtinete'Timiloara'

1908, P- 559' 583' rdlB - .

t lstofia bisericeasci' Sibiu' 1855' p' 192'

xtI

gului f5[ig cu satul Chilmac l6ngi Lipova" ' apoi 9i

in Banat la Clisura de ios in lurul ciror rim5gi{e

;il1;I*; c;;;$, satot rominesc Plavicevita licaverna lui Veterani [: Vodifa?J"''

Dintr'un fragment al raportului vicarului unit

din Blai Ignatie barabant, fdcut citrd guvernul ar-

d.elean in 28 Febr. L782, mai spicuim m6n6stirile din

acestea sate: Zaio**i [iua' Bragov' poate ,si fie

F"+tu"ul, Cib [iud. Hunedoara' poate cea vecind din

B;i;;i,'i".ut ti"i'-rvr""e+J' {eqrlleeti ei Girbou [iud'

Soi"o"-Oobical, Blara [iud' Snlaj]''

Mitropolitul $aguna aminteqte o mindstire 9i in

satui Pertani din lara Fdgdragului'3

Astfel numirul mindstirilor ortodoxe cunoscute

se ridici la peste 180 9i sunt rispdndite pe tot

pdmantul rominesc-Efileliian 9i pdrtile din spreL;;;;i;, it ooui" linuturi sunt foartb dese' ca in iud'

--];ndocsment din 1? Iunie l426pl se aminleqte. "...ir::l,::

,orrao".r"e in Eanat tata a i se da nunete; -lgitur vobis lirmiter'pria€cr-

piendo nandamug ut p-o*;ooes Mihaelis, filii lohannis reambuletis iuxta

veteraseorumvecinitatesetafinibusterrarumclauslrischismaticiolac.ftalr.s clare distiogueritis. cf. Grof szl^ray csalad okleu^ltdta.II, Budapesla'

1889, P.250. r- - ---r:^: r-o-oitvin2AthivaStaluluidiuBudapesta'CancelariaaulicilransilvSneani

anul l?82: cr. naspuiiul nrcopiti'i din Sibiu in ptocesul-cu SArbii' p'

69. - Ministirea din Caitt" era in piilurea numitil-eunlqi t-::r",U}t t"t

ruinele gi oornintele

"ilt;atit;t '

cea din li-egrilegti p6 locul numit azi -La

ministire': cea din *;." pe dealul 'Migura- spre--satul Cuzdioara;cele trei itio Cliuegtili-i" iaao""t ootiti tilugirul din-uordul-satului'

2. in sud'vest a" nna"*t .fieoe"ti""" dil dealdlodului'[i se vid ruinele

azi] gi 3. Cageie spre ratoiStAtht' la Ciceu'Poieni a fost o ministire

pe dealul .Virful f*rnoJ*i'if, spre sud'vest-de sat' ruinele se mai vid'

asemenea atost uua;;,*;',-; locul-cimiterului

de azi numit 'l'a Mi-

nislire.,. ef. tter-auo t"oio".'aonognfia istoficd a prolopopiatului ot'

todox rcmiln Del, Clui, lllZi' P' 4-S-:--

"(stotiaOisericiiortodoxe'II'Sibiu'1860'p'tt?-ll8'

I

I

II

i

II

:



ii

5I'j{1y:Er

Maramureg, Someg 9i Figirag [aici intr'un sat erau

+i 2-3 pi 5, ca la $inca vechef, iar in altele mai

rare, ca in Bihor, Arad' etc-

il. CTITORIT $I AV|RILE MANASTIRILOR

Din cele rnai indepirtate vremuri putem distinge

ministirile dupS intemeietorii lor, cari erau oameni

bogafi, cu putere gi inalta situafie sociali, sau per'

Ctitorul ministirii Vadului: Ctitorul mdndstitii SEmbdta de sus:

Petru Rareg. Constanlin Brincoveanu.

soane mai modeste, dar avAnd acelagi indemn dum'

nezeiesc de a face bine 9i aiuta pe altii. Cei diutiificeau mindstiri de piatrS, trainice, cari au avut un

rol mai de seami in viafa bisericeasci a neamului,

cei din urmi inilfatr mdnistiri ori numai schiturimici de lemn, cu c8fiva cilugEri, cari n'au prea

lEsat urme scrise despre munca lor, dar in ticere

xru

--qggrrsl4yEglll ry1ryry19l==,

.-

'slujeau nevoile aga de mari sufletegti ale bietulul

i.popor oropsit, care alerga la ei cu ardoare'

Ctitorul mdnistitii din AIba'lulia: Mihai Vlletzul,

Astfet avem ministirite inilfate din largr dlnEiicie a Domnilor din Principatele romAne: Vodlfr dc

Vladislav Vodi, Prislopul de Mircea cel BitrAn, Vrdul,de Petru Rareg, poate gi cea din Feleac de vrQ'un

xv



crtroRl $l AVERILE MAI{ASTIRILOR

$TEFAN METE$

Domn moldovean din sec' aI XV'lea' apoi Toplila"'

de Doamna Saita pribeagS' Simbita de sus de Con-

stantin nraocoveanu gi Albu-I.tliu de Mihai viteazul.

lJrmeaz| ctitoriile voevozilor 9i boierilor ardeleni

.*i in vechime qi'au putut rnenfine sluiba inaltX in

stat: trn Mu'am.,,"g. Peri cle-Sas.Voda'

.apoicele.

ale fiilor acestuia Balifa 9i Drag, gi ale copiilol

acestor din urmi: Cuhea' Birsana' Biserica albd 9i

din att iudet MinSgtur-Copalnic' Familiei Huniede--

ili";t; at"ibuie Piosca; iar cea din Lupga' iupA-'

""iuiVladislav, cari zidil q-i 9:u dg Ri.l4a" per"'

soani cu rosturi p" lt 1400-1420 in Munlii apuseni'

m6ni ardeleni, cari scapaseri de desnafionalizare::

Oruenigul d;'ca*pi" de Andteiu Cilbaze' Strimbu'

de frlip Pahomie Georgiu' apoi in tara Figiragului:Lisa de familia Paler' etc' Boieri din fara Ro"

mineasci in-cl au clidit in satele ardelene unde

erau proprietari' Despre vornicul Preda Brdnco-'

veamr" care avea satul figirigan Simbita de sus' '

ne spune diaconul Paul ae elep- in August 1657::

,,Vornicul Preda e acum in Ungaria' c? si cli--

deasci o minSstire, c5ci craiul [Gh. RakoczyJ, il

iube$e foJu muli $i'l numeqte 1"t6"'-. ":udin'

V;i.t R"""uu fost ina$ati de un boier din familia'

Cantacuzinilor'.NegustJi -greci' din Clui ne'au

-datvlgdestele

schituri'menestiri din Someqfaliu ;i-Clui'Melq?T"-t

t

iar feranii: Vasile Rai pe cea din Zagra' Pehic6'

Pintea cea din Rdpa de jos 9i a$ii, ai ciror trutrl€:

ui se dau 9i la cea din Chicherul de ios'

--' t.'s"' t,ffi"?i, :

\frf f,2::';:3a.1f.,"ti.1?;, p.,,eB.' 2 Ceatorii'

xvI

Din striduinfa $i averea unor cilugSri 9i preoli

avem urmitoarele: Singeorgiul bistrilean de popa

Constantin; Stobor de popa 9i zuglavul Urs Broina'

Vaidei de cilugirul I;u; D. Birbu, Racovi{a de

cdlugirul Oprea Doican 9i Moiseiul rnaramuresan

de protopopul Mihail Coman- Vlidica Sava' ajutat

de caliva boieri pribegi din Jara-Romdneascd' ne'adat cea dela Lancrdm- CeIe doui mdnistiri unite

din Blai sunt opera vlddicilor: Inocentiu Klein cea

numiti Sf. Treime 9i dela Petru Pavel Aaron in-

semnim Brrnavestire-

Nu cunoaptem intemeietorii celor mai multe m5'

nistiri din Banal sdrbii, bazali pe tradifie 9i docu-

mente din vremuri mai noui, fiurite cu anumite

interese vidite, au incercat sd strecoare in toate

pirtilepirerea,

citoate mindstirile bindtene sunt

lpu"u despotilor sau altor fruntagi sirbi' incepdnd

.i, lruu"ot aiXIL refugiafi in Banal Ori vechimea

celor mai multe mdnistiri se reduce la secolele

)ilI-Xv-lea cind in Banat nu existau Sirbi' cdci

ei numai la finea veacului al XV'lea au inceput sipitrundi in pi4ile bindtene, intr'un numir foarte

disparent, care a crescrrt pe urmi prin alte invazii''

indlosebi prin cea dela finea sec' al XV[-lea cu'

patriarhul Arsenie Cernoevici in frunte I a 1690]'

Epoca de infiintare a mdnistirilor cade chiarin vremea, cind singur elementul rominesc era

dominant in Banat, bine organizat, cu fruntagi di''

stingi, bogafi, el indeplinea afunci un mare rol de

salva"e a ilnga"iei, de pericolul cuceririi furcegti,..

p" .u"u t'a zabovit aproape doud secole in ce pri-

leqte teritoriul Banatului- Romdnii pierzdndu'gi tot

XVID



$TEFAN METES

mai mult importanfa*gi

sdricind in desele lupte,

locd lor a inceput si fie luat de Sirbii privilegiafi,

cari repari unele ministiri distruse de Turci, orile mai intregesc cu ceva clSdiri secundare, ori lediruiesc oCoare, odijdii, icoane gi c5rfi bisericegtislavone, indicAnd pe ele numele sfrrbesc al dona-

torilor. Indernnafi de acestea danii gi reparafii con-

statate documentar, Sdrbii in veacul al XVI[-lea-s'au crezut in drept si afirme tot mai pulernic, ciminf,stirile nurneroase din Banat au fost intemeiate

numai de ei pi deci numai lor li se cuvin.

In favorul lor a venit g faptul, ci la 1700 in

Ar&al vl5dica Atanasie, cu cifiva zeci de preofigi cedinciogi au trecut la legea Romei, lisdnd pe

Romdnii ardeleni ortodoxi firi episcop timp de 60

ani gi pradi tuturor persecu{iilor firi margini. Inaced timp mitropolitul sdrbesc Ai-a intins jurisdic-

tiunea sa gi asupra credinciogilor ortodoxi din Ar-deal iar in Banat puterea Sirbilor a coplegit bise-

rica romdneasci de acolo gi cu ea natural a pus sti-pAnire pe toate mdndstirile, degi-nu erau lipsite denumerogi cilugiri romini venifi 9i din Ardeal gi

Tara Romdneascd, avdnd conducitori egumeni gi

arhimandrifi romini, dintre cari unii au ajuns gi,episopi irn veacul al XV[I-lea gi KX-lea.

Averile mdnistirilor, imobile gi mobile, atirnau-de dirnicia gi bogifia intemeietorilor, dar gi de-a.credinciogilor. Ctitoriile domnegti au fost dela in-.cegt inzestrate cu mogii intinse, cari au favorizat,prlsperarea ministirilon Aga au avut mai multesate: Vodifa, apoi Prislopul care de sigur a priqit

.xvltr

cflToRtr $r AVER:LE MANAsrrRrLoR

mogii in [ara Romdneascd deta Mircea cel Bitrdn,pe care pierzAnduJe pe urm5, au fost inlocuite cu cele3-4 date de Domnifa Zamtira pela L564; Vadul cuciteva sate dela Petru Rarep; Alba-Iulia va fi fostmiluitl cu cdteva sate de Mihai Viteazul gi cu cei

6000 denari,pe

care in tot veacul al XVII-lea iiridicau Mitropolifii dela Domnii fdrii Romdnegti;din prisosul celor cdteva sate figdrigene ale lui'Const Brincoveanu se va fi impdrtigit gi ctitoriasa diu Simbita de sus. Ministirea Peri a avut

. cdteva mii de jugire pSdure gi aritor dela Sas Vodi.qi fiii sii, iar cea din Moiseiu dela protopopul Mihail.gi alfi boieri maramuregeni-

Cele mainumeroase,,ministiri" erau numai nigte,schituri sdrace, in care s'au retras L sau 2-3 {erani

bdtrdni evlaviogi gi cunoscitori de ceva cartg cariau dus cu ei toati averea lor migcitoare: boi, vaci,oi, capre gi stupi, cari le dedau hrana materiali detoate zilele, completatd gi de darurile credincio$ilor,.cari alergau la acegti .sihastri" pentru ugurarea giiertarea picatelor impovirdtoare de suflete. Maiprimeau in dar sau aveau ei cite un petec doui depimdnt din care scoteau prin sudoarea fefei pdineagi mimiliga absolut indispensabile traiului zilnic..Deci avere foarte pufini la acestea licaguri, mai

mult nost 9i rugiciune.In vremea cind in Ardeal din ordinul genera-

.Iului.Fuccow [17611 ti el impiratului Iosif [din 17821

.se .ardeau gi. distrugeau aproape toate ministirile,rominegii, luindu.li-se gi putinele averi ce le mairdmiseser5, - in Banat viafa ministireasci se re-face cu numerogi cilugiri, mogtenind gi primind

XIx



$TETAN METE$ cTlroRII $l AVERILE MANASTIRILORt#=--.*-:::-

Toati aceasti avere imensi a rimas in pro-

prietatea bisericii sdrbegti 9i dupi despirfirea noa-

,tre d" ea in 1864, afarS de cea a ministirii Hodog'

Bodrog, care a trecut episcopiei romAne;ti din Arad'

Abia in 1907 mitropolia din sibiu a inceput un ilroces

conlra bisericii sirbegti pentru averile ministiregti

folosite exclusiv de ea peste 40 de ani' Procesul afost cdgtigat num'ai in Martie 1916, dupi multi fri-mdntare gi zibavi, cici Sflrbii au cheltuit sume

enorme pentru a determina iudecata in favorul lor-t

RomAnii cereau jumitat'e parte din aceasti avere

care fusese comuni inainte de 1864 9i care se cifra

in suma de 1.21i239 cor. aur 62 fil. impSrfiti astfel

dupi ministiri: Bezdin 601"955 cor' B0 fil', Sdngeorgiu

399.851 cor.56 fil., MesicizTlzfi cor' 26 fil', Voilovifa

331.540 con 60 fil., Ztatila 89-422 cor' B0 fil', Baziaq

,31.?35 cor. 60 fil' Degi procesul a fost cdqtigat prinsentinfa datd de Tabla regeasci din Budapesta, Mi-

tropolia noastri na inlrat in posesiunea acestor

averi, nici dela mdndstirile rimase in Rominia'

Cele doui ministiri unite din Blai erau bine in'.zestrate: sf. Treime primea anual 3m fl. din veni'

furile domeniului Blai, iar Bunavestirea o parte din

.cele ale domeniului Cut

ru. PARTEA CATUEARTLOR iN PASTNAREA$I h{TARIREA CREDINTEI ORTODOXE.

Tofi striinii cari au incercat convertirea Romd-

-nilor la legea lor, fie catolica, fie calvini, s'au lovit

t Yezi despre aceste cheltuieli ziatul Telegraful Romin, Sibiu'

'1910, nr. ?0.2Dintispunsulmilropolieisfubegliinprocesulministirilor.

o xxl

bogate mogii, cari le'au asigurat desvoltarea pAndr

in zilele noastre- Aga mandstirea Bezdinului a ajuns.

in p;oprietatea unor rnogii de circa 3500 iugdre, cea

o Sang"orgiului ceva peste 3000 iugire' 9i iar cele-

lalte cu averi rnai reduse, dar totugi incomparabil

mai bogate ca cele ortodoxe din Transilvania'

Aga de exemplu ministirea Cusici cu 3 cdlu-'gdri sdrbi, intre 25-55 ani, avea inl77t urmitoarele

proprietd{i: Pdmdnt arabil' pldurice- In total in lun-

gi-" ds '1, ori de mers, iar in lifime '1, de or5"

Pe acest pimAnt triiesc 20 familii de ioba'gi mdnS-

stiregf gi ei au cimp arabil de circa 10 zile 9i

fanai de c. 10 coase- Pentru acest pimdnt iobagii

dau diimi gi po4ie impdratului, iar pentru mindstire

lucreazi o zi pe siptdmdnd; din cauza aceasta nu'

plitesc un bir fix; areo vie de 40 de sape' apoi

2000 de pruni gi o moari de ap5, care umbli numai

in timp ploios. Averg mobili: 4 miii de grdu' 40'

miji de porumb, 30 acovi de vin 9i B acovi vi*

nars de prune: apoi vitele: 6 vaci, 6 boi pentru

lucru, 20 oi, 40 capre; veniturile acestui an sunt:

din 10 acovi de rachiu de drojdii de vin [i 11 fl'l110 florini; 10 acovi luici de prune [a 6 fl'l 60 fl'"

50 acovi de vin [a 3 fll 150 fl-

Daniile din atest an suut: protopopul Cusiciului"

la parastasul de 40 zile dela moartea tatilui siu'diruegte ministirii 12 florinfi. Banii de mai sus

s'au cleltuit pentru nevoile mindstirii, care narenici o datorie la nimeni.'

r Protopopul Slobodan Costici' $ematismul epltrhigi sfubegli ditt-

Timigoara pe' nza, (in airbeqtel, Timigbara, 195' p.-7' l{.r St. Costici, Abnova prauoslavnoy srpskoi manastita Kusic.ia u'

numuniit, Timigoara, 1930, p. tZ lConuilicalia diui l. Miloia. ciruia ii';;iit;dt'c aici'9i perlru itfe inforiraliuni dalel.

xxI



""I

a" n",n';;,;'". ':::::::T :'";; o,"ao*u-

de care nici o perseculie nu-i putea indepirta,

rnasa poporului rinrdndnd nemigcat5, chiar gi cdnd

rnrii individual indr:Ssneau s[-gi piriseasci legea.

Legea oriodoxi in cursul veacurilor se conto-

pise cu intreaga fiinln a Rominului, care era gatasi aducd orice sacrificiu pentru pistrarea ei. Treideclarafii din trei veacuri deosebite ficute de 2

striini gi 1 romdn, sunt deajuns pentru a dovedi

aceasti dragoste de lege romdneasci, care se poate

confirma gi prin alte multe mdrturii. Cilugirul mi-

sionar catolic l\Iihail Szdkely, care dupi ce-gi pier-

duse vremea cu propagandd printre Rominii dinjudeful Hunedoara gi Banat, zice tn 10 Febr. L456,

intr'altele: ,,RomAnii mai bucuros sar in focdecdt

si se boteze de biserica latini".' Episcopul calvin

$tefan Geleji scrie in Sept 1640 principelui Gheorghe

Rakoczy l-iu cuvintele: ..,.Religia si 9io schimbe

din temelie deodati nu se afli nici unul [e vorba

de vlidicil 9i nici nu s'ar invoi la aceasta, ci pa-

triarhul l-ar excomunica, nu s'ar putea sfinfi de vld-'

dici gi apoi Romhnii nici nu l-ar primi, gi egind

futre ei astfel, cine gtie ce ar peti.-"' Un iobag cu-

prinde astfel cugetarea gi simlirea pdturei tirdnegti

din Ardeal in veacul al XVIII'lea, c6nd era siluitpentru credinfi: .Acest cojoq pe care-l am pe mine,

e acum al meu. Dar daci ar vrea criiasa [MariaTerezial sd mi-l ia, i-l dau Cu aceste slabe mdinigi picioare gi cu trupul me:I am lucrat zi gi noapte

r Xenopol in Revista pentru arheologie, iilologie 9i rsforri VII..

Eucuregti, p. 387 gi urm.

' Uj magyar muzeum, I, Pesta, 1859, p. 2l{-15.

xxI

CALUGARIT LUPTA PENTRU CREDINTA ORTODOXA

ca si pldtesc porfia. Ele sunt ale criiesei gi de ar

vrea si mi le ia, n'am ce face- Dar nu am decdt

un suflet pe care eu il pdstrez pentru Dumnezeu

din cer gi nici o putere omeneasci ntr-l poate lndoi"''

Credinciogii ortodoxi din Vinf ui de ios declari ctr-

rajos, gata si infrunte orice pericol 9i risbunare cuprilejul luirii bisericii lor dela preotul unit: ,,Se supun

crdiesei in toate lucrurile lumegti 9i sunt gata de

a-gi pecetlui gi cu sdnge credinla lol dar cum su'

fletul aparline lui Dumnezeu, care l'a zidit 9i l'a

riscumpdrat cu prefiosul sAnge al fiului siu, ei nu-l

jerffesc nici unui om pimdntean 9i nu'$i pirdsesc

legea veche de dragul nimSnui, nu pot sd se despir-

{easci de preofii lor, pentru a primi allii, unili, ci

maibine vor muri, ca si-gi clovedeasci astfel sti-

ruinla neclintiti in vechea lor credinld precum 9i

fidelitatea fatd de stip6nitorul fdrii 9i fafd de Dum-

nezeu".2

Iubirea fati de credinfa ortodoxd au sidit-o in su'

fletul poporului biserica cu slujitorii ei preofi 9icilugdri, gi de aici e qi strdnsa 9i intima legdturi

intre turmi gi pistori.

Cdlugdrii au exercitat o influen{d extraordinari

asupra poporului romdn ardelean, indemndndu'l la

lupti aprigi penhu apirarea legii strimogeqti stri-viti prin toate mijloacele posibile de mulfii ei dug'

mani indeosebi in veacul al XVIIIJea.Amintim cdfiva cari au avut un rol important

in luptele religioase.

'Mete1, Limudri noud ptiuitoare la rcuolufn lui fforia, Sibiu,

lv$, p. a.2 Dragomir. Istoria desrobirii religioase a Romdnilot din Atdeal

XXIII

in sec. al XVIIL I, Sibiu, 19e0. p. 161-2.



r Vezi gcrisoarea patriarhului Arsenie lvanovici $acabent iliu

febr. f,l4|la $aguna, tsiiria biseticii ortodoxe' ll' pag' 1T' t'-:^z Pe lars ta Bod;;:; i"e' iisurion Sarar' Caransebeg' 1895'

xxIV

:_jL'gqRT jgggIlgJA-'-9ryIr9RTtoi'fost arestat impreune cu cei trei negustori $i

-du-

.pu$i in inchisoarea din acest orag sesesc' unde i

Clitorul mdnfustirii Sf' Treime din' Blai: episcopul Inochentiu-K-11.i1' -

se ia lui Visarion un interogatoriu' in 27 April' fiind

prezenl Si episcopul unit Inochenliu Ktein' Din ris-

ru- xxv

$TEFAN METES

1. Cdlugdrut Visarion Satai' - Cilugir sirb'

rirpit fArA irulti invifiturS, de-v-re'o 30 ani' umblase'1

*ofia lunre: la lerusalim, Atos, Viena' etc'' Eeguqq pe

iolruttiothul sir:bescclin Carlovi ' care-i ddduse o scri-

,our" pentru rniiostenie' apoi prin dileriiele minX-

stiri d,in croafia 9i Banat [la Hodog]. Q*- tt-q{ut,cu oarecare girefenie 9i iq _"g9eg1illtS-gppciqle' :*-;*teem;-ei ritiliblogtei inasAo; populare' 9i din cili-

toriile lui printre diferitele popoare din Orient' 9i

fdri sd cunoascb limba romdneascS' deodatd apare

in rniilocul Rominilor ardeleni insofit de trei ne-

gustori ,,greci", cari ii serveau de tllmaciu pe unde

it"afatuu. In Ll Martie LTM ca mare alaiu intri

inDobra, unde n"io irrt""pret vorbegte nufrn poporului

venit din toatepdrtite s5 vadi

9isi audi pe acest

,sfAnt'. Sp,ro", ci simte o adinci durere pentru

cei cari s'a., o,,it, cSci vor pieri in osdnda de veci,

,n if"t" fdcute de nepopii uniti n au nici o valoare

;il gt botezul copiilor'' N'a-voit

si intre in biserica

lnita din Dobra, spunand ci'l opregte Maica ?ot'nului, care-i sti necontenit in aiutor 9i zilnic i se

arati. rr .

Dela Dobra, ,,sfantullt teloge" merge--la Deva'

apoi la siligte

"ti@va

zile' In tot

drumul acesta, multimea f9"-"""te de aparit'u 9icuvintele lui, ii iegea inainfe, sirutindu-i mina gi

6"rrr''cic

ittg"i"*Ui6nd in iafa lui, il considera 'caun inger

co-bordt din cer* pentru mflnfuirea ei'

Din Siligte a-plecat spre Sibiu' dar in drum a

t2



_rrtj.tuErrscAlucAnrr luprA I'ENTRU CREDINTA OpTODOXA

I Scorei, gi Porcegti. t Migcdri violente se incepuri

in loate pidile contra preofilor unifi, in Siligte, la

Rusalii L744, nu fu primit 9i ascultat nici episcopul

Klein. Un val puternic intorcea poporul la iubirea

vechei legi romdnegti, pe care unii () pdrisiseriademenifi de false gi irealizabile pron'risiuni. Aceastd

situafie ne-o infdligeazi revoltafi toli factorii cu

rispundere, bisericegti gi politici, din Ardeal. Iati cu

ce cuvinte triste deschide episcopul unit Klein si'nodul sirr din 6 Iulie 7744: ,,Dar lSsdnd la o parte

acestea, si vii vorbesc despre intdmplarea cea noud.

Nu mi indoiesc, ci tofi gtiu, ce tulburare a pricinuit

in popclrul nostru, un cilugir, care a invifat incontra unifilor. ta indemnul lui, in unele locuri, po-

porul nu merge nici la biserici, nu se servegte de

preofii unifi, modii pi-i ingroapi fird prohod gi firide mdngiierile duhovnicegti, copii gi-i boteazi prin

femei bitrine 9i se intdmpld gi alte claune spiritualede felul acesta'.2

Preotul calvin gi istoricul din veacul al XVIIlJea,Petru Bod, zice privitor la migcarea pornitn de Vi-sarion:t ,Ori unde pitrundea faima c5lugdrului,imbricati, ca de obiceiu, in multe povegti, Romdniise lSpidau de unire. IncunjurSnd bisericile gi pepreofii unilr, ei refuzau de a-gi boteza copiii gi de

a-gi ingropa morlii prin mijlocirea preofilor. Ba sepldngeau gi se tdnguiau cdtri tofi, cd in curs deatdfia ari, cupringi de rdul unifiloa au inilfat ru.

t Bogdan Duic5. o. c., p.23-4.1 Bogdan Duici. Procesul episcopului I. N-Clain, Caransebeg, 1696,

p 51 pi urm.z Bod, Brftuis Valachorunt Transyluaniam incoientium hisrorir.

Lb. ? cap,4.

punsurile date se vede ci era un om firi invita:

i,rra deosebit6, ingiri ceva din trecutul siu gters''

Pe unili nu-i ataci, doar atAta spune ci legea lor'

"o ufrut"re dela cretlinfa ortodoxi, avdnd ei cloud

religiunl, gi catolici 9i ortodox5, fird si se fini de

.rnul uI i'a indemnat si primeasci una din ele'Din Sibiu Visarion, - care a avut dupi Petru'

Bod gi o discufie cu episcopul Klein, - a fost 11imis'

sub escorti la Viena, unde dispare firi s5 mai'

gii* a".rt despre el, decit ce spune contemporanul'

c"onica" prect din $cheiul Bragovului, care scrie:

-$i mergdnd acest vlidici [Clain] la acest pustnic''

multe intrebiri au avut pentru unalie, dovedindu-l'

ci sunt amdgituri, 9i auzind vlidica mult s'au miral"

cunoscand adevarul. $i vizand impotrivnicii 9i so-

cotind ca se nu se faci vre-o tulburare intre oameni.,

l-auscosnoapteacutain6dinSibiucusolda|iim.pdrite;ti gi l-au dus'la fara Bavarii, la o' cetate''urr,r*"'Copfgtatu

[:KuffsteinJ, 9i acolo l'au pus la

inchisoare, la o mindstire papistigasci 9i acolo s'aui

sivirgit. Fericit va fi la Impirifia ceriului*''

Petrecerea lui Visarion intre Romini, degi a

fost scurte, - vre'o 2luni - a lSsat urme neaglep-

tate, a rescolit conptiinta lor ortodoxi aga de mull

batjocorite. s'a trezit in ei dorul de reactiunecontra.

asupritorilor fdri inim5-

Intre aderentii imediati ai lui Visarion ri se

citeazi vre'o 20 de preoti din satele din iurul Si'

biului gi cilugdrii din schiturile Arpagul' de ios'"

t forga, Insemndti de cronici ale cleticilor din $cheii--Bragouuluii

ln Bulelinil Comisiei Istodce a Romilniei, XtI' Bucureqti'' 1933' p' l8'

xxvllIlr. xxvlt



i 1hago6rr, o. cq I, ln 34-5 no. 2? ane:re'

CALUGARII LUPTA PENTRU CREDINTA

numai ci a dat na$tere schismei' ci a creiat pre-

totioau"i greSeli 9i secte blestemate' aproape pi-

gdne. Sunt intre"i Si au aceia cari se laudi cu pro-

tec{iunea Rusiei"-'Aceleagi constatiri tragice pentru unifi le gisinr

gi intr'un raport, din L0 lulie 1-745, al rominului re-

legat catolic Petru Dobra, in care 'spune, ci unireai ,I nu"" cu desdv6rgire distrusd dincoace de Mureg

gi Tirnava-mici- Poporul romdnesc a alungat pre-

tutindeni pe preolii uuiti 9i acurn se serveqte de

preoti ,schismatici", cari nu numai cd func{ioneazd'

o"pedepsifi in parohii, dar 9i batiocoresc' in tot chipul'

"eligiacatolic6. S a fdcut, ce-i drept, incercarea de'a

ce lplica fafi de ei mijloace mai bl6nde' Deoarece

aufostincredinlatespreexecutareprotestanfilor,in loc si fie tocmit, au stricat mai mult, astfel inc6t

acum abia a mai rimas a palidi speranti de a

putea impdca poporul acesta cerbicos' In aceeaF

vreme insi preolii unili sunt alungafi, despoiafi 9i

prigonifi, iar in biserici nu pot si intre nici ca nigte

ii--nfi mireni. Exceptiune face numai scaunul Si-

Ui"tui, unde abia prin arestarea citorva corifei s'au

putut pdstra preolii unifi in parohiile lor' 'Darpo'

porul nu mai cerceteazi nicSiri bisericile 9i oamenii

nu mai mor, ci pier ca vitele, 9i se ingroapi fdri

lumioi gi firi cruceo-'Cu toate misurile drastice luate de guvernul

ardelean, curentul nu se putea zdgdzui 9i micaora

in intensitatea qi dimensiunile lui, 9i aceasta nepu-

tinfi a oficialitilii aduse aspre mustriri guvernului

oRTonoxA

giciuni 9i au slvfirqit mil6 inzidar' Impinqi de un

iui i"f"."t, s'au apucat in unele locuri' mai ales in

irri.i"f Hunedoarei, s5'9i curefe bisericile' apoi alun-.gi-n;

pe preo{ii unili sipatr vatra 9i scoteau pe-

irarrtri ori aducincl api multi spdlau padimentul

bisericilor gi incd 9ialte lucruri de aceste sivAr-

;;;;, ;- cari le dicta furia oarbi a superstifiei lor

degerte'.,Guvernulardeleannelinigtitdecelecesepetre.

ceau sub ochii sii, in 6 Mai L7+4'de o porunci orga-

nelor administrative, care cuprinde, pe l6ng6 datoria

Romanilor de a cerceta bisericile unifilor sub grea

pua"upta, 9i r6ndurile urmitoare: 'Un striin cu nu-

mele Visarion, amSgitor, pribeag, pripagit acum in

1*. u""usta, a sedus intru atita valahimea proasti'

dupi cum se spune' ci unele,sate intregi nu mai

"" u.tsi frecventeze bisericile 9i s55i recunoasci

p"eotii. Guvernul se -miri, cum pot Rominii s5-se

fut" atit de mult la cuvintul unui atdt de ticilos

gi mizerabil vAnturi tari"lClerul unit, virzdnd' proportiile crescAnde

-ale

curentului antiunionisL a adresat un memoriu reginei'

in care cere misuri aspre contra agitatorilor' Acest

nemoriu e insotit de o caldi recomandafie a sta-

;i;*t"lic ardllean' din 6 Decemvtie'L744 in care

gj"i- aprecieri ca aceasta: 'starea clerului unit

i=uao* acel fals 9i inqeldtor cilugir tn mare pri'

;ai; astfel, ca aiat p"io opu"" sa peric'loas', cdt

gi-J""e"" fu arestat prin a emisarilor sii' afurisita

i""etat""e ".niJ"fi"arnspdndite pe furig tn sinul

pop;rutui rominesc nestatoruiq simplu 9i prost nu I lbid., P. 148.z 16i4,, t@.

xxvluXXIX



I. MANASTIRILE ROMANESTIDIN TRANSILVANIA. '

Al JUDETUL ALBA-DE-JOS.

1. Abrud. - Pela 1ZS0 ortodoxii au intemeiat omici ministire pe locul pociovaligte, pe valea Cer-ni{a. Adipostea un cilugir pe vremea episcopuluiDionisie Novacovici,. dupdce scipase de porunca,de distrugere a generalului Bucow.,

2. Alba-lulia [Bnlgradf. - Inainte cu vre-o douidecenii de a cuceri Ardealul Mihai Viteazul se age-

zase in acest orag un mitropolit romin. Sifuafia luiaici era foarte modestS- Mihai Vodi cauti si-i ridice'autoritate, clidindu-i o bisericf, gi ministire, inci in1596, vrednice pentru reqedinfa unui vlddici ortromdn Cilugirii adugi aici au ficut mari serviciiDomnului rom6n intru stipdnirea acestei provincii:rominegti, cum spun gi cronicarii unguri din acel timp..

Petru Movild, mitropolitul Chievului, pe bazamartorilor contimporani Hrizea Vistiernicul gi Dra-

,gomir Pitarul gi a letopisefului romdnesc pierdut ne:spune ci Mihai Vodi ,a inceput a zidi biserica [iarnu in cetate, ca nu cumva cu schimbarea o"u-ilo".sd o risipeascS, ci la marginea oragului, l6ngi zidul

r lorga- Studii gi documente, XII, p. 2{6.: Piic$anu ln revista Cultura cregtini, glaj, 1919, p. lS2.a Meteg. Istoria bisedcii rom|ne,ti din Transilvaara, I. Sibiu. 19X5,

ed. II. p.1?5-6.

-1-



ceteri i"*,-"i:?:,:'*:if iJJ$*; i: i.,l':I';, :J

ff':iiil: :#::X;i ffi1"* :::fi'

" '.11,H,li"

rorur lui o,r*n"J";: ;i " us??.":acc'Io lre cel"iintiritr

episcop u" uu*"?'"ioln''ua't'utsmerit' bineticd-

toriu sisfdntui'"'ita ei miindstll",;,;,-":i'i" 1i."n

veac Ei mai bine a fost nu numai licagtrt cie inchi-

nare, ci 9i de"Jut"ti "t

mitropotitilor 9i cblugdrilor

localnici, ci 9i al celorce veneau din Principate cu

diferite insarcinnri poritice -saubisericeqti in capi

tala oficiala "i'i""f"f"i dii secolul al XVtrI'lea'

In 1675 s;;T;;i:1,?.X*^'-:::;"nH:;

MANAsrtR| LE rlqY4YlJ1,o--ry .]- A* s I Lv A N I A

|---t:-F': "'

CumoartealuiAtanasie{i"t7t3dispale9irrrSnistireu ortoaol-a Jr" Ara'Iulia pe care o inillase

Mihai Viteazul' iu*"it Clain in istoria sa slrune:

In 16/b >ava rJrquvv'---iB protopopul Ioan

t daf*adIa ministire"' In 1688*?::t'"T?;,t;;

aio vinlot u,-q'. ?, ;'.y::-:?,t't:"#t,H"fftilI

.\ Belgradu\i' I . ^.^ ^l:+ itrl. 1

tt t$"d r"#il"aui' ru nurnirea de Mi--

I re'qq '\'incioeleApafi ii cere -sd

f'acd-'""J,","J"J:.,#/"'fiffi$#"ir"iri"-rulia"''

cronic.*r n"*i I" .'n:lTl :-f:i-Ht*S,iix r"-lllli:*'ffi:''?-4"'rl'nuttt

ort' ai Braeovului

#:'#Hili*'$:il:x"i? H'[ii:: ;H

fostscogt a* tati'tn*'

-Cind

au fost citrd

dat-au D"t";;-;;; t'antt.cat au risipit coperigele.

dela toate tffil$ 'aoatti"ei'iari cu sunetul sur-

lelor u' "rt"iiltilur-ii ur tobuG"' au arbtat cuvdntul

lui David"''"-'l-*,n"i,":i:od?:hii#'ii;J, ];iff.'",'*"',f t;l;,'ji,?,1'"il;ll

ff ?,tj:':l,i,jJ ffiU"r'rsixj.' p. ro.

.

2 cipariu. Acte gi tragmente' e' 6' t+5, b7'

B tstoila r**r;;';:;;;;;'i'uiouu*'' Braeov' 18ee' p' 27'

i

i

I

l

fig. t. Mdndstirca din Alba'lulia-lflaiert'

o?_ r



,Dupi moartea episcopului s'au apucat imp5-

ratul Carol de zidirea cetifii Belgradului 9i au rdnduit

ca sh se dea 13f)0 fl- episcopiei si-qi mute re;e-

clinfa, carea pica tocnlai l;c unde lrebuiau s[ vind

s[an{urile ceti{ii. f]anii iice;tia prin $tefan Istv:r-

novici din [ara RonrAneascS, carele rjre acea vretlleera epilropul Tipografiei episcopegti, s'au ficut rnere-

pere gi nu se aleser5 cu alta firi numai cu be-

seareca cea slabd, mici 9i intunecoasi din Maerii

Belgraclului, carea mai departe s'au lungit 9i infrum'

se{at rlin alutorul unor credincioqi",' dintre cg"Bucur Spinare, ,,dintr'al siu au zugrivit-o"'' Tot

Clain zice: ,,ASa mlnistiri erau obicinuite la be-

seareca risiritului gi inci 9i in Ardeal in B6lgrad

au fost a S. Treime; acolo se adunau 9i soboarele

precum am vdzut unde am griit de Sava II [Bran-covicil; ci gi in vremea episcopului Atanasie au

fost mindstire, se vede din iscdlirea unirei la a'

1700.'Mai tdrziu, dupd L76L, episcopul unit Aaron din

Blai se hotiri ca la Bilgrad sd construiasci o noui

ministire in Maiert unde, spune S- Clain, a 9i 'ridicatuna cu un turn frumos* pentru 12 cilugiri'' In 30

Oct. 17&t: ,bdg6" aici cilugdr pe sicuiul Ieronim

Kalnokiu Pentru clidirea aceasta ceruse aiutorul luiBucow [in April t7621, ca ortodoxii din Mag, Doqtat

{gnI METU$

l Cipariu. Acte €i ftagmente, Blai, 1855, p' S-90' fi p' 137-8'z Mai pe larg tot de Sanuil Clail ln $incai. Cronica Rominilor'

III. Bucuregti, 18S6. ed II, p.3?9-S0.s Cipariu, o. c., p. lU-?.. Gparirq o, cu p. l(Xl; Bunea, P. P- Arcn 1i D. Novacovici, p.315

gi n.2.5 Cipariu. o, cn p. ll5.

MANASTIIiILE ROVANE$TI DIN TRANSILVA: i {..#.r*

gi Singitin si fie silifi s5-i dea lemnele necesarc

iin pidurile lor, apoi dela regina Maria Terezh

fierul indislrensabilJ April, 1763, care 9i dispuna

sir i se dca 0t) nriji rle fier clela minele clin Hune'

doara.'

Pentru sus{inerea acestei mdndstiri 9i a Scolildin ea, atdt Aaron cdt gi Rednic, au ficut toate sfor'

fdrile ca si cumbere mogia c]in Oarda [lAng5 Al a-iulial cu 6ffi0 floreni, dar fdri nici un rezultat.r Nici

tnogiil" mindstirilor distruse de Bucow dela RAmefi

gi Geoagiul de sus, n'au putut ajunge in stip6nirea

episcopului Aaron, pentru a susfine cu ele minl-

"iirrudin Bilgrad, cdci au fost ocupate de episcopul

latin clin Alba'Iulia.' Nici intervenlia [din April 17631

a episcopuluiRednic n'a dus la bun sfArgit in ce

privegte averile celor doui ministiri pentru intre-

tinerea celei din Bdlgrad. Astfel n'au putut finea in

ea decit 2-3 cilugiri, cari aveau griia sufleteasci

a clgdincioqilor din parohie 9i a gcolii - care se stabi-

lise in mdnistire in 1772,- care avea 3 carnere una

pe4lru gcoald, alta pentru invdfitor $i a treia pentru

servitor.

.Egumenul ministirii, la 1767, era Gherasim'

Pentru sus{inerea acestor cilug6ri impiratul losif a

asignat in 12 Decemwie 1782, suma de 600 fl' dinarenda anuali ce trebuia episcopul din BIai si pli'teasci din folosirea mogiilor ministirii Sf. Treimi 9i

seminarului Bunei-Vestiri din Btai-l Episcopul Bob

1 Bunea, o. c.. P. 314 n, t-3." 2 tbid.. P. 3f-r6.

" Ibid., P' 3{0-1.I tbid., p. 318-9 n. 1-3.

-4- -5-



I

:I

I

IIIti

trimite din Blaj, in 1784' doi cdlugiri: tollifiu Vi-

;;f-;; Spiridon Farkae la mindstirea din Bilsrad''

Min5stirea e foknitl azi ca locuinli pentru

r."**i unit clin i\'iaierii Albei-Itrlii' in elriclina ei c

ingoup"t irrinrtrl elriscoir unit Atanasie'

3. Atinti1' - Egumenul rninlstirii cle aici era

tsahomie, pe care Jpiscopul unit P' P' Aaron' in 4

;;-*-riSz,

il transfereaz'La ministirea din Ruqii

;;;;.' In 1765, 1772 qi 774 avea numai un cilugar'

li t"t"""ifan de 84 stdniini lungime 9i 62 lifime' La

1772 avea egumen pe Sofronie' care se plinge con-

rittot"f"i din Btai,"e

out"nii baronului Gheorghe

Kemeny iau dii-# din mogia mindstirii consistorul

scrie inchestia aceasta' in 31 August' lui Kem6ny''

4- Blai-- Episcopii unifi' indati ce li s'au con-

solidat mai vizibil sifuafia, au inceput o ac$une

pentru infiintarea unei m-inistiri in care si creascd

Ial"gt"i in spiritul catolicismului- celui mai autentic

au iisciptini 9i solidaritatea religioas5' Pril pro'

;;fij" acestlr noui ostagi credeau si converteasci"-,iti-""

Rominilor, cari se manifestaserd aga de

da;i in iubirea fafi de "g"? strimoqeasci-gi a;a

de dugmani contra noii legi inspiratd dela Viena 9iRoma papali- Ince la 1722 episcopul loanPa{aki din

iaga"uf s'a gindit la intemeierea unei mindstiri cu

"aritn*ii""Ujt"ni, pentru careEi sbnns-e o parte din

materialul rr"r"ru". ooii construcfiuni, dar neavind

asigurate mijloacele necesare pentru terminarea ei'

materialul l-a *ilizut ru"ainciil'e

curlii.vlidice$ti din

SAnrbbta d.e jos.'U'*up"t sdu'Inochen{iu Micu.Clain'

rnai stiruitor' 9i rnai pre{uit t{e popor pentru ac{iunea

sa cu nota nrai prono"1uia nafionalS' mutindu'gi rege-

li";; dela Figdra9 ta Blai' a qus bazl' aici runei

mbnristiri .,t f,ro*it St' t"eimi 9i catedralei' pe cari'n a avut norocul s'i le sfinleasci el' deqi se ini(aseri

'unoo"o" numai prin silinfele sale'

a) Mdndstirea Sf' Treime' -Bazal pe bula pa-

ipali din 1?21"pJt"op"f

Clain se gribi si ceari

.dela Impiratul t""of'la L731' voie' si ridice o mi-

.nistire de rit s;;"; pentru cilugirii bazilit3ll c.ari

.se formeze 'un i"i a"-""pitul de tanonici' aiutdndu-l

;; ;;i;;oirit.ruiu ri dumnezgelu atit laSeseditnls'

.cit gi in dieceza, iu cultul dumnezeescsi'se poati

il;" cuviin[5 mai mare' Cilugirii si fini cor in

biserici, si laude-fo"t""u pe Dumnezeu' Si faci

misiuni.prin ."i" mai depirtate finuturi ale diecezei'

;;d" ;ftcopul nu poate merge personal sd cirmu-

'iascd dieceza in timp de vacanF +i do apere de

,schismaticipi eretici, sa-54a gtoqiA si invefe poporul

;;;;6hi,-;i; cn11if i91",lor sn aduci in sinul

.bisericii ,nooo.""'tu aio ailu"itele finuturil [Saytutconstati lipsa unei ministiri 9i regedinfe in Flgirag'

;i;t*;in 1i-No"mvrie 732' intt'altele' ca o parte.dinvenituriledomeniilorepiscopegtistrinseintimpulcand scaunul

"oittoputca fost vacant dupi moartea

Iui Pataki, ua"le ""-ade 4?9g fl' 29 cr' si treaci

r.1A N.iSTIRILT nouAx rgTI DIN TRANSILj/ANIA--

; Itt;". Symbolae ad illustnndum historiam ecclesiae otientalis'

f,I. Qeniponte, 1885. P' 533 no' l'I Bunea, -epitroi,t iiicintiu M Ktein' Blai' i902' p' 13 -14'

-o-l-

$TEFAN MEIE$

-6-

I Rafiu io AnuaruI lcolitor din Btai pe IglI-12' P'LV'r goiu". p- p. Aron 9f D. IVouacouiglne..j{5'

"iiwr'qi- Cuttura *igtini,19lJ' p' $a-153'

I



$TEFAN METE$ MA\AsnnrlE RoMANEgrl DtN TRANstt-vAlirA

in caseria Statului din Viena, pdni cdnd va cregte la,

suma necesari edificirii unei ministiri gi regedinfe.

In Ianuarie 1733 se ficu un proiect de 44.433 fl- 36 cr-

necesari pentru zidirea unei nrinistiri 1i le:;edinlein Fdgdrar;- Acesl plan a fost l:riri-qit, c;:rc r'e;e-

dinfa si muti la Blai [Maiu 17371 9i aici tre]:uiati

acum inilfate cele doui-clidiri

atAt de necesare9i importante. Spre acest scop episcopul Clain con-

voace clerul pe 26 Ianuarie L73& la un sinod in

BIaj, unde clerul, ca reprezentanlii natiunii, se oblig5

sd dea in 5 ani .suma de 25.000 fl. pe l6ng5 cgn-

difiile urmitoare: '1. Episcopul si nu poatd cheltui nimica diu suma

colectati dela cler, pene cdnd nu vor sosi literilefundafionale ale Impiratului despre dotafiunea epis-

copului gi intemeierea m6nistirii gi pAni cAnd epis-

copul nu va fi aritat gi clerului aceste litere, pentruca

tofi si aibi garantia,_ ci mdnistirea 9i episcopia se

va ageza in loc stabil,'gi nu va trebui si se mute

din un loc in altul. Z In fiecare an si se cheltu-

iasci mai intdiu'suma,

ce-o di carnera aulicE pentru

clidirea mindstirii gi numai dupi aceia partea oferiti '

de cler. 3. i.

^. t^ v . n

grecesc Ai 9tr'Ansa sa- U-se *{I q9e gi "qln-a -Eggt=

liAq1-dg*ritul ongnbl*Trei sau patru ainte iatugari

si formeze capitlul episcopului, q[-g$ieglc6 docu--

folosi de ele. 4- Averea rninistirii si rimini neatinsd,dupi moartea episcopului gi nimeni si nu poatlintra in acel locag spre a configca ce are, precunlse intdrrpli cu :rvcrea episcopului mort. 5. Miini-stirea si se bucure de toate tlriviiegiile lil:ertifii gi

scutirile, cari le au nrindstirile latine din monarhie.

.In Viena se incheie, in 30 Martie 1738, con-tractul de edificare a ministirii, regedinfii gi bi-sericii catedrale din BIaj cu arhitectul curfii impe-riale Ioan Martinelli pentru suma de 61.000 fl. Im-piratufCeilbf ili 21 August 1738 ddruiepte domeniulBlaj, cu venit anual de 6@0 Lei, episcopiei gi md-

ri5stirii BIaj, Din acest domerffi-fdceau parte sateleintregi: Blajul, Minirade, Spitac, Cergiul mare,Tiur, Veza gi Ciufudul din judetul Alba 9i pirfi dinsatele: Sdncel, Petrisat, Iclod, Pinade,

$onagi

Spini din jud. TArnavei. Venitul se imparte in 2 pdrfi: "

3ffn Lei pentru episcopuh gi 300O Lei pentru mi-nistire. Pidurile Ie folosesc impreund pi se daulemne pentru susfinerea morilor cilugiregti din.Blai qi Petrisat gi celei episcopeqti din Mindrade.Din'cei 3m0 fI. min5stirea trebuie si susfini 1Lieromonahi baziliani de rit grecesc, 20'alqr.nni fqtevilromdni greco-catolici in seminarul mindsiirii gi 3"

alumni ieromonahi in Colegiul Propagandei Fide

din Roma, pentru cari mdnistirea mai plitia Si spq-sele lor de cilitorie Ia Roma.

Si nu se primeasci in ministire vagabonzi--

cilugiri venifi din,Principatelb romAne,. cari stribatfara ca se'si"ice ;;il;, ci numai bnrbafi unig qi

cu viafi curati, distingi prin erudifiune gi cunogtinla

de limbi, si invete elevi din gcolile Blaiului astfel,

4qentele relelirze"la drentqile clerului g; .4.qfiunii. 9ia_6C}"ii"

"etduu -GuAa cler-u]si, iu'*btttut ta

nu $e mai incredinfeze aceste documente la strdini,,gi clerul si aibi amara decepfiune de a nu se putea

fd, '- t.

/'^i*ltfu<?

' Moldovan. Acte sinodale, //, Blai, t8?6, p. 93; $incai, Cronica

Rominilor la anul l7$l.

-E- -9-



I

$TEFA\ METFS

ca de aici si iese oameni -invifafigi cuvioqi pentru

a protlaga cu succes gi bun rezultat unirea'

Din venil'-irile rnlnistirii sX se cheltuiasci nuurai

susiinere:r cel,tr 3 ieronlonahi la Roma, iirr restul

cie 2028 fl. sI se intrebuin{eze incieosebi pentru

eCit'icarearninistirii. In afari de aceste chelluieli

nirneni sd nu se atingi de celelalte venituri in

timpui vacanfei sediului episcopesc.'

Incasarea celor 25000 fl. promigi de cler mergea

incet gi greu, ceeace supira mult pe cei din Viena,

cari nici ei nu se {ineau de promisiunile fdcute- La

sinodul din 25 Maiu 1739, finut in Blai, clerul intre

altele cere se se giseascl mijlocul de a impiedeca

pe domnii de pimint gi alfii si mai opreasce.son-

irirr"tioiil" clerului gi poporului in favorill ''.rn5-

"utnili.opul clain deoparte si apira fafn de

Viena necontenit binuitoare 9i de alta ficea toate

sfodirile si mireasci fondul pentru clidirea cdt

mai repede a ministirii. Astfel-in 21 August 1741

'trimite protopopilor sEi acest circular: ,'In rinduladministraliei galbenilor, spre zidirea sf. ministiri.aruncafi, cum adeci iumitate si se dea la s[ Mi'"haiu, iar iumitate [a Anul nou, bine gti Frifia Ta,

cd s'au agezaL Drept aceea in tot chipul si fii sdr-

.guitoriu, pe rinduitul terminus a Sf- Mihaiului de-pe aceea inci pe iumitate acei galbeni a'i strflnie

pi a-i administrilui im,preuni cu restanfiile anilor

trecu{i, unde vor fi rimas, in mina Prea C- Vicarig

t l{itles. o. c., II, p. 533-r(} aici se di diploma latineaeci din 2t

-August lZlS: ln rouioegte la $ilcai, Cronica Rominilor, aaul t?38.

2 Moldovan, Acte sinodalq lI' p. 8l-86.

r\ANASTIRIT E nOUANeg'ft i);N tOO1511vA\IA

gi perceptor, iari cealalti iumitate la Anul nou

cietrlin sd se dea in mdna aceluiapi perceptor, ca

din parte:r noastrl nici o pricini de impedecare,

in'ir'Lr zidirea ;rcelei sfinte gi durnnezeegti case, sd

nu se dea". t

Presat intr'una din Viena episcopul, silit recurge

la mijloace asl)re spre a incasa banii ministiriidela cler, nurnind de ,,vizitatori circiluitori" pe pro'

topopii: Gheorghe din Juc Ai Nicolae din Balomir

,,1)entru galbinii adunali spre zjdirea sf- Ministiri",asistafi gi cle foria brachiali la nevoie. In finuturileBnagovului, Fdgiragului 9i Orbai secuesc incredin-

1e azistrAnge r e a b anilor administratorul ui domenii to r

iiscale Apafiane: Iosif Nagv- Clerul 9i poporul'sirac gi siricit numai in burs de mai multr ani a

putut achita toati suma de25000 tei, astfel

9izi-

dinea ministirii a trebuit si se prelungeascd din

lipsi de bani, ifsgpgnq*lq ryfgSLfg vara174 St te"- ''minindu-se abia itt lttlie 1147, firi ca nefericitul

-pi""op do mai poati vedea, cdci in 1745 a tr9-

buit se olece la Roma, unde a fost refinut pini la

rinea vierii;:f#::.ff :Tt#";" ridicar iocuoiu"a*'

din trei pirfi biserica catedralS" avind o frunroasi

priveligte. Invdlatul Samuil Clain, care qi'a ficut

r. vezi pe larg despre striduinfele qi gEutilile avute de epi*opul

Claic pentru iitemeierea oragului Blai, a miuistirii. a catedralei. etc, carlea

lui Bnnea, Episcopul I' Ktein, p. 13-26.

: Claio scrie din erilul siu dia Roma, in 2? Noem' 1756, c5ffi epis-

copul Aaroc, ci ar vrea. intors acasi. si fie ingropat in nridistirea pe

cere a iefiialat.o el. cf. Picliganu, corcspondenla din exil a ePiscopalui

"Inochentie ttlicu Klein 1746'-1768, ed. Acad. Roming Bucuregti, g+ p.

116-7 ao. 76.o

-ll -10-



$TETAN METE$ I{ANAST|R|LE ROMANE$TI DrN TRANSTLVANTA

cilugdria in mdnistirea de aliturea ne spune inistoria sa cele de mai jos:'

,,Intr'aceea rnai sus atinsa ministire ciela SlajOllgpclu-se ?n anul 1747 pela l?usalii. se aSe...::1r.*:.

in ea rnai inaintc pomenifii trei cllugdri [Silve.siluCaliani gi Grigorie Maior venifi dela ltoma, cilu-girul Gerontie Cotorea, niscut in satul Totoiu lzrngijBilgrad, invdfase teologia la Sdmbita-mareJ, carila inceput mAncau carne, gi imbricau peste reve-rende mintie adeci dulamd cu jder gi in cap chi-chie, iard potcapiu gi camilavc5 nu purtau. I-a LTSAau venit Alexandru Rednic, celce ficuse cunogtinficu Aaron in Viena. Rednic se ficuse cilugir IaMuncaciu gi cipitd nume Atanasie, Acesta ajutatde Aaron au fdcut ca cdlugirii numai cu bucate

albe si triiasci gi si poarte rase $i potcariiu'FicamilavcdDestinafiunea mdnistirii era, dupdcum la cererea

episcopului Clain rAnduise impiratul Carol al Vl"leagi papa Inocentie al XI p(ttrl ,si geazi in ea epib-copul cu cilugirii, cari si.i fie de ajutor cu sfatu-rile intru ocdrmuirea diecezei, pEni ce se va putearidica capiful; $i a ciror datorinfi si mai fie. ainv5fa gi pe prunci, ca se poati forma din ei preotihardci*.

' Cipariu. Acte gi fragmente, p 101-2,a In olnistire s'a mai agezat in l7 Z, qi arhimandritul Leonte

Moschonas. de origiae grec din insula Naroq aderent al episcopuiuiclain. n-nit adminislrator al prolopopiatdui rernut gi propagandist peniruunire- Moare in Noem.-Dec. 17fi, lisard uioistirii mai multe cirli gre.cegli gi avere de circa 635 Rfl. cf. Bune4 p- p. Aron gi D liouacorici,p: ZTI gi n. 2. Acest arhimandrit uuit purta inci ic t?39, c6nd era Ia Fii-girag, proces eu Doamna cantacuzino. proprierara uoor sate figxrigene.cL Arhiua corpului xll al fostei araare austro-u'gare clepozirat€ lar{stra din Sibiu. Nr. 8711739.

In afari de cilugirii de mai sus Samuil Clainne mai vorbegte de trei cari au triit in ministireaSf- Treimi: ,"S'au cilugirit cutare preot dela Sdncelce-i zicearr popa lancu, iar lnuerea lui se fictrsecilugir:i{i. Acest lancu intre cilugiri se numise Isaia

tt17621. Fiind lancu

odinioari la Chiev, foarte binese procopsise in limba slavoneasci, c6t au tdlmicitpre limba romdneascS, vedeniile sfdntului Grigorie.Tocma aga gi neamegul din Silagiu din satul Miniu,Alexandru Darabant ,pre vremile acelea deimpreundcu muerea sa s'au invoit la cilugdrie. Al acestorfecior a fost ieromonahul Isaia Darabant carelesub episcopul Atanasie Rednic se ficuse cdlugdr laBlaj, apoi dupi Moisi Dragog la Oradia mare episcop*.-...In vremile lui Aaron era in ministirea Sf. Treime

Vasile Neagoe ft 17621, feciorul protopopului ManiuNeagoe din Brogteni. Acesta cdnd au fost de doi anior-b isegi orb invifase de gtia de rost tot Ceaslovul,Psaltirea, Testamentul nou, Acatisturile a lui Isus, alPrecestii, Octoihul Duminecilor; gi Stia gi Testa.mentul vechiu, micar ci acesta de rost nu-l gtia;ficea predicafii de se minunau tofi de el. Pre acestaintru rm rdnd episcopul Aaron I'au pus dascil $coaleiromane$ti [probabil a fost lnhe Constantin Dimitrie-vici

9iPetru Demeneki]. Era acesta alt

Didim, macar.ci nu era Alexandrinean'-'Acegti cilugiri au fost numifi profesori gi con-

,ducitorii gcoalelor infiinfate in tZV de episcopulAaron. Erau trei gcoli- Cea dintdi se numea obiteasce"adeci primari cu 79 elevi, a doua a limbilor gi

I Ciparin, Acte gi fragmente, p. fOZ-8, 112.

-1312-

MANASTIRTLE nouAxegrr DIN TFANSILvANIA



$TEFAN METES

gtiinfelor cu 74 elevi, avdnd profesor pe cilugirulGrigorie Maior [din aceasta gcoali a luat fiinfi gim-

naziul sauliceul de azi din Blail; atreia a religiunii.

adecd a acelor ce se pregiteau pentru preofie, av6nd-

25 elevi gi profesori pe Silvestru Caliani 9i Atanasie

Rednic. Din totalul elevilor numai Z) aveau locuinli

gi mAncare in ministirea Sf. Treime.'Slujbele cilugirilor erau tmpirtite intre ei Ia

1754 in modul urmdtor: Arhimandriful teonte Mos-' chonas era eclesiarc, adeci ingriia buna rinduiala

in biserica ministirii, Silvestru Caliani era arhivarul

diecezei gi prefectul sau vitavul gcolilor; Grigorie

Maior intdiu bibliotecarul ministirii, mai tArziu v5-

tavul gcolilor, iar Gerontie Cotorea era ,,ispravniculbapezariei" adecd economul ministirii 9i al gcolilor-

El impreuni cu Atanasie Rednic trebuiau sd faci

exortatiuni pentru elevii gcolari in Dumineci 9i altesirbitori.

Amestecul prea mare in chestiunile ministiriia pricinuit multe nemuftumiri episcopului Aaron-

' Tot Samuil Clain ne mai spunel

. .Agezdndu-se episcopul Aamn in scaun au

I t , "'i adunat sobor mare [13 Noemvrie 1754[ Inbu acel' sobor au pus vicar general pe Geronlie Cotorea,

gi consistoriali pre Grigorie Maior, Silvestru Calianigi pe Atanasie Rednic; -pre cei 12 asesori ai con-

sistorului iau intirit, notariu au pus pre protopgpulAvram din Daia, inspector saborului mare'au numitpe Timandi Fircag din Juc gi tutrrror au iertat vi-nile ce'au gregit

"aodtttt'npotriva lui

lVezi despreaeeste qcoligi elevii lor studiile: Gpariu,o.c.p.2tl - 224';

Brinzeu, gcolile din Blaj, Sibiu, 1898,gi3unea, P. P. AronSi D, Nova-

nvici,4.n8-&J' il56-59. - .*.

Gerontie fiindcd era vicariu gi Atanasie ocdr-

muitor gi duhovnicul episcopului, erau indeslulali

'{#ffii'#,:"it$rotii'"l

Fig. z. Iildnlstirea Sf: Tftimi gi catedrala din Blai..

5 :*



$TETAN METES

.cu starea lor, dar nu era Maior 9i Caliani. Pentru

.aceia intre ddngii doi gi intre episcopul se niscuriimpirecherl Cegti doi se duseri la Viena si puni-jalbi, pe unde aceastd porunci au urmat: ca cfllu-gnrii si-pi aleagi preposit gi s5 nu fie mai mare

vicariul episcopului preste mdnistire, cilugirii, iarnu episcopul, si-gi administreze veniturile ministi-regtr, aga cum e scris in diploma impiriteasci [din.'21 August 17381; gi episcopul si dea seam6, cAt auadministrat din veniturile mdnHstirii.*'

De fapt certe au fost intre episcopul Aaron,gi cilugirii Caliani gi Maior, cari fuseseri conhacandidafii celui dintdi' la episcopiq dar n'au fostst'mifr nici unul din ei pentrucd osunt de un tem-

Berament viu gi turbulent gi prea zelogi ln propa-

:Sanda unirii*. Episcopul a administrat cfrfiva ani-averea ministirii contra literilor fundafionale, ceeace-a produs protestul,lgi Maior gi Caliani. Episcopul inurmi, la 1767 predi administrarea cilugirilor; dar:nici cu aceasti solufie cei doi n'au fost muftumi1i caci.-vicarul- Cotorea nuera cilugir cu ,profesirmea pre-scrisi', ci omul vlidicului gi totul mergea dupi voia.lui Maior gi Caliani si decid si puni capet acestor-neregrilL mergind la ImpXriteasa Maria Terezia la

t'Cipqico. e. p. 106-?.-ln afard de eei nuraltl et Feifoetpri-oifl la qrrg ctlugiireec diu mlnlrtirea Sf. Treini srnftof;l' tn i?S6:

Fnrcirc dotcir larlo; 1?57: Menas€ Meletie NeaSoe,,ftlt$li tjltts: Ale.nrcirc Filotcir larlo; 1?57: Menas€ Meletie Neagoe ftlttUi tjts8: Ale,-endrE Aldiiiu Mur{gan 9i loan lacob Aron: ramiroeihtsEiUtodi (fost'calvin tn{lltef: 1761: Lebafiu Metz g loaa trocenlin_'dif{*,afrrr Macre;)tl62z Nisolne Renetei gi Artode Macarie pepp [t l?t{i${tehte de

17@: Ioaii Silragi [bimia apoi in parohig ca ji Sineon ftii OanUaug.'cf. Rafiq Din trecutul ordutui bazititan i Anuarut iasri&Fihr de tnud-ldmtnt gr. cat. din Btai pe anut rgu-r2, Blaj, 19lf p. xIV. Doi auperlrit ordul: Bogi in 1?52 gi Endr6di tn flp. Ibid.

MANASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA

'Viena.La plecarea lorin Febr. 1757 9i dupiaceea ae

produc tulburiri intre ,studenfii' din Blai,9i cdlugerii.exclud din mtrndstire pe cei doi plecafi'gi nbsupuqi.

Sosind la Viena; 'cererea lor .a fost ascultat5;'da

ordonat :o anchet[ 5ecret6, 3a mEstrat' cei ' doi

cdlugiri gi episcopul pentru neinfelegerile dinhe eigi si se:conformeze diplonei de intemeierd C' he''nistirii. Satisficuft' cei doi c{lugiri ie lntorc'din'Viena la Blaj, unde Cotbrea trebui si facfi ;Fro-f,esiune monasticd', gi apoi toti cilugirii albg, in 1758'

de prepoziti pe Grigorie Maior pe 3 ani;:'dttpd'bIpe Silvestru Caliani totrpe 3:Ani.t : ; ' i ;r::

Impiriteasa, in 3 fVtaiu 1759, disprne ba'sd se

,faci, un' raport despre administnarea averilor rdirhd'

stirii Sf. Tretme siib cdrnuire'a' episcopului ACroq,

vicarului Cotorea gi prepositului Maior, alegihdu'seun provisor care se poarte: de aici inaintb" socoteli

desp"e averea ministirii- Chlugtrii aleg de'pro&visor

pe,Nicdlae Ludogi pe anii) Utrs.r'Prin runilalt

.decret iinpiritesc, din 9 Maiu.1763, se reipleaz*gicelelalte raporturi economice ''lntre douieniiil driis'

cbpesc Ai: averea mdntrstirii, €erend spOriredUverii

-i cd se se'doati

fhba mai mulfi ctlugdri in1u1:in5:

stire gi seminarigti - Ei exrersinaFa preotildrlorto'

doxi,'venig:'itinTirile

ronflne.t' : :' ;; 'l'i: '':"

Vraiba 9i ura tutre qilqgiri 9i'episcbptil:'lcirpersisti,gi suU adtil vtidici Rednic, rcum ner'ibtori'

segte pelarg Saquf,l Claiil'+f *tntru acestaqi"an l*?6AL- .t pl'iltri tiseiircii ipiianeotri:'Buils rrits.' p. rto';i ,+-.ttlS pi.'uhn.,,Nitleq;SPmDohe,'9.i216- " ' ":'i lr''.

', t,Dsqtrd loate frlniiltlqilg lntrg cilugtuii rlin -t1i 1"- "S*qq, iPE,vezi pe larg Eqnea. P. R Aton.+i D. Novacour?l' p. 280;95t'-- .Icrlirrtl-aiii'in"imiiirie, p, tttl ttg.-

- :' t''r r"'j': i r'

--]- - .=:-fi|-

HouAringrr Dl lIA.I=llLvlIl



uAuAsrtntr-E'.-:1,-----ffi

#--''

toamna impiriteasa Maria Terezia au numit episcop

;; A;";sie. Grigorie Maior, fiind ta Sibiu 9i auzind

i"""rtuu

numirii intru episcop a lui Atanasie, se

socotea cum ar putea impinge episcopia dela Ata-

iu"i". Iari Atanasie, indati, dupi ce au luat numirea

"pi".opiui, au adunat la capitulpe

toticilugdrii din

iianerjti"ua Sf. Treime 9i pre protopopul dela Daia

e*r"u* carele era 9i notarul soborului mare' Ata-

nasie in acea adunare nau lisat pre protopopul

a"tu gfui Ioan Sicidate si intre in adunare' pentruci

n'au fosi capitulariu- In acea adunare numai impn-'

""au""is'au fecut. Atanasie au poruncit notariului

"a-i ""tt"ascila cler de episcop numit, ci notariul

i"t"f"ga"du-se dupi sobor cu Gherontie, cu Maior'

l" C"Uu"i, cu Sic6date 9i cu Maniu din Tiuriu au

scris lui Atanasie: ci nu-l va vesti' Pentru aceainsugi Atanasie s'au vestit'

Apoi Atanasie in locul siu ldsind pe Silvestru

Catiani gi pre Gerontie Cotorea, unul se aibi'grija

J" .uo"lfe cele de cisitorie, altul de altele' se

giti si meargi la Viena." In locul siu au ficut

iielect gi mai mare preste ministire 9i se-minariul

iui Aaron pe Samuil Clain.-. De aici [dela Cut]-mer-

ga"d la Bilgrrad in 30 Od l?ff au bigat cdlusir

i"e sacuiul IeronimKalnoki. De acolo Atanasie s'au.

dus la Viena--.In 1 Ian- 1765 pirintii din minislirea Sf' Treime'

au inceput a servi lihrghie in biserica cea mare

din ministire [terminati 9i sfinfiti ofllti in acest

ant firi gtirea gi binecuvintarea numitului episcop

Aianasie care era la Viena, micar ci timpla inci

oo"".

zugriviti [pictura a fost ficuti de un pictor

STEFA"I METE$

nul^ur, gi un sArb} Dupd 1t"?in paresimi perrtru

:ilib"i" Lisericegti'sau-intAmplat impirecberi intre

"afitni"fca Ge,ootie, Silvestru 9i Grigorie q:l*

sluibe, de impreune cu S5cddate' au voit si se finii

in biserica .ana"ti"ii, iar Filoteiu cu cdlugiraqii

".*r.ir

lui Atanasie, cari gedeau in- curtea episco-

;;;;;;: au .'*i si- sluieasci inbiserica cea din

IJJt""'"niscopului' De aci incepuii a se liia- in

"o"f"Grigorie 9i Filoteiu' Filoteiu se desvinovitea'

cumci hotir6rei, ta ""se tini unele sluibe in be'

sereca din curte, iu "de-ioti cilugirii incheiatd'

deoarece el 9i

-piJnteleSilvestru nu s'au invoit

;;;;-;;;""- cxia cand era si se duci Filoteiu in

chilie, zice c6 i.o ,i" Grigorie: De astizi inainte

;;; bate Dumnezeu' Filoteiu au rispuns: ia sauxa

;d"t;;a o"-ti

"i"

aceasta in cap' - 9i au inceput

;-;;i'.;;u au'p"" icaana Precetii carea au pl6ns;gr

"rL- Filoteiu- ci Grigorie al zis: Nu'mi trebue

alutorul Precestil cd eu sunt tericit intru aceasta

il;;: ;. ca"e Filot"io toate le-au scris lui Ata'

nasie la Vieaa'Acestea foarte tare au apisat pe Grigorie ina-

intea imparatesel lmpiriteasa la cererea lui Ata-

nasie uo oraoioit: ca Grigorie capul tulburirii si

se trimitl fu fvf-tuti"'"a

fi" sub buni o.726' 9i ni'

mene si nu ;;;"a purta coresponden{"-

9"

el;

e;;";ti; ii sil"*tt "a "udesparti de olalta ei si

fie sub usc,**l-Ii -1i mult nideide si nu aibi

deamaia"rg" t"iot" laceva; iar notariul Arrram

;isr;ed;i; A fi" srrpt inchisoare' p6ni cind ina'

intea"pir.opitii

* io" fngddui ci vor fi supugi

gi ascrdtdtori-

_18-- lge-

t*



$TEFAN METE$

Spre poruncile acestea intru acelagi an in pa-

resimi Generalul dela Sibiu [Hadikl au chemat pre

Grigorie Maior la Sibiu gi l-au pus in arest la Ie'suifi,'oprind pe toti afari de lesuifi, de a se intAlni

cu el; Dupe aceea peste pufine zile au chemat la

Sibiu 'gi pre Gerontie, Silvestru Caliani, notariulAvratn, Sdcidate, protopopul Dimitrie dela Chegeiu,protop. Maniu dela Tiuriu, gi pre protop. Sarrruil

deia Sebig; $i'care cum au venit la Sibiu, pe'totisupt pazl. i-au pus in osebite locuri; fostau "che-mati"..: lli al{i protopopi prietini ai lui Atanasie].

Iar pe Grig; Maior, dupice au plinit trei lunl'gijumitate in Sibiu, din porunca impdriteascd in hinteu

cu' 'hotnogiu cd-tlnesc Ai cu pazd, citineasci l-au

trimis la Muncaciu"ln ministire, unde in toati viafa

si fie in'pociintE; +i'in toati'feara'Ardealului s'auvestit: ca nimene 'neci o coiespondenfd srib greapedeapsi sf nu cuteze a purta cu el. Notnriul gi S5-

cddate in o'sbbite locuri au fost sub pazi cdtineiscdopriti; pAnE lavenirea la Sibiu a:episcopului Atana3ie.;.

Intrdnd in Blaj in TI Augudt [episcopul Rednic,

intors dela Vienal egird inaintea;lrti cu litie. Deci

ajtingflnd" ln "casele episcope$ti, s'au rugat de' ier-

tare''Gdfbntie gi'silvestru. In 29 au tinut episcopul

sfat'cu

aseclelb; Bl'sale gi au a$ezat ca pe GErontie

sdJ trimitd la Sbdmb4 gi pe Silvestru Caliani laMEtiindi lca'acolo' cu o cale s'au agezat,. ca gi cH'-

lugirii'del'a sf, Tieime'numai cu legumi gi cu ulelrr

si:'fiiiasci.'Dupi aceea 's'au agezat ca pf,rintii'dtilmf,ni3tire s[-gi aleagi preposit. ln 14 Septemwiestarr:'sfinfit besereca cea mare din ministire*.'.."'"

Dupi Caliani, ,in min6stirea sf. Treime se'alease

YAI{IIIRIIE,IoMlIE_$rJDIN,rRAllllyart]{ _. _

preposit Filoteiu, cu acea condifie, cd de va fineapostul cu legumi gi cu uleiu si rimdie in dregl''torie in trei ani intregi; iar de nu, 9i inainte si 8.9

lipseascd de preposituri.

Dupi aceea Gerontie se trdmise in,mdndstirc

ta Strdmba, unde si fie sub ascultarea unui egumen

mojic. Ci Gerontie dupd cdtdva ,r"""*" ; ay yqyatde acea ocard, gi fu trdmis la Gherla,, hotdrindu',i-se

pe tot anul din venitul .ministirei sf. Treime plata,

de 200 fl. Gerontie la Gherla au dobdndit loc pentruI

lpgqereca +fpJntiu preot, iar delg.jppiratul-Z0O0I

f ,ge.4t5,u zi-direa beserecei:... I---Sit"eit""Caliani a scipat de surghiun, clci

,,rugdndu-se tot clerul, i'au ingdduit episcopul si rtr'

*aie i" Blai, dar urgisit ca 9i portariu au fost:

rAnduit".'' ,,Pre Samuil Ctain [dela mdndstitea Bunei-Ve'

stiril inainte de cel trimise Atanasie la Viena, llbdgd intrd cdlugirii mdrristirei sf. Treime"'''- ',,Dupi trei ani, adecd Ia anul 1768 in locul lul

Filoteiu s'au ficut preposit Arlibrosie Sadi; catele

afl6ndu-se:clitit de minte,' s'au pus supleant Iacov

Ahron; vicariul episcopesc, pdni cdnd s'au umplut

timpul prepoSiturei'apoi iarigi in preposituri au

urmat Filoteiu; pc care l'au ficut episcopul 9i vi'

cariu,'ci voia el pre cilugdri pre r6nd si'i faclgi vicari'.'

''-'Ici-perlo. o.'..'n. p-r... .'., ... ' . ' :

'2 ibid., i.12-I il'"i"L ci Ambrosie lnlr'o noapte a aruncil loate icoanele cllu'

gdrilor ;r;;hrt" ;ffiIderupt n{n6sthe, afain d1a tui toeatat.Devel.

'u'0" ; rlufr.,"n ,23. Sub Redric a.au cilugirit numai 13 gi arunre : tr176{: Grigorie.Gherasim Pop. Nicolre-Nichifor Aron 9i Petru'Partenie Arol :

-21 -

Ia

-20-



rvr A NAsrrRtLE ROMANE$r ?gllll:l y{1.--

Grigorie Maior, cilugir ddrz 9i neastAmpirat'

a iriit in retafii incordate cu cei doi vlidici Aaron

gi n"ar,i., care'i luaseri vlidicia la care candidase

de doui ori, intrunind voturi mai multe ca ei' In Oct'

1772 e ales episcop

'decare lucru zice S'

Clain - foarte s'au bucurat toati Rominimea din

Ardeal*, dar nu 9i cdlugirii din Blai' pe care-i

,,sloboade a mdnca bucate albe", in 19 Martie 1773

prin o scrisoare trimisi din Viena, dar cu cari intri

in grt,, confilict, fiind acuzat de multe nereguli la

g"J*rr, gi Impiriteasa, dela care ii vin aspre $i

Imilitoare mustriri [in 8 Dec' 17811' cum vom vedea

rnai departe'

b) tvldnistitea Bunei'Vestiri' Desele contlicte

cu cilugirii recalcitranfi dela ministirea Sf' Treime'fundafie impdriteascS, pricinuitoare de multe mizerii

qi nepiiceri, - au indemnat pe episcopul A,ar9n..sn

infiinfeze un seminar pentru pregitire-aexclusivi a

preolitor gi o mindstire, cari si fie direct sub in-

drumarea gi supunerea sa episcopeaTe' Locul

pentru acestea l'a fixat in curtea reqedinfei sale'

dela poartd pini la biserica din aceea9 curtea', pe

i",ouiut unde fusese vechiul castel unguresc.' Edi-

ficiul afost gata in 1?60, cAnd seminariul diecezan

a fost deschis. ,,Acesta - zice S' Clain - era ri-

$TETAN METEF

ir 1?65: Iraia'lgaatie Darabau viilorepircopla Oradea; in 1766: loan -Ioaaifiu Vigoli. $tefao e"p ii Ct"gotit --Cnu"te"

P6terlaki : in 1?68: Matei'

Macarie Sdtdr: in rzos,-S'piJioi qi Beneilict Farkar: ln l7t0: Epifaniu

Birtoh cf. Raliu t.ia Anuari s*tii' din BIai pe tglI-1z'Blai' 1912' p' XV'

' Slaats Archiu, Viena, Nr' 2?6t din 1781'

' z Yezi deccrierea edificiului la Bunea' P' P' Aron gi D' Nouaco'

aici, P 87 -8.

clicat gi inchinat in cinstea

o"run. Peste acesta a fostNiscdtoarei de Dum'

prefect Pirintele Ata'

,

+a

G

ac

tg,q)

qr

na

Gq)t

'GErG

€

.nasie [RednicJ.,acesteia Samuil

Aici fu crescut

Clain de Sad'0

-'t3-

-22-

gi autorul Istoriei

MA NAsr I R I LE RoMANE$T I D' N rR}}:-qllY A: : ==



','Episcopul Aaron in seminariul siu la inceput'

pe cheltuiufu'* ii* a t2.prunci' cari mai in urm6'

ia"a r. 24 se sPoriri'"''.Aaron t" *ut s5 faci o ministire osebiti de

a sf. Treime, i'i" uu si-bage

cilugiri noi' cari

totdeauna aopi regula cilugdrilorde legea gre'

ceasci uror,i-,a iosteasci 9i u 91t9t3datorinld

si fie a purta griie peste seminariul lui carele al-

mintrea "" "utti"seminariul diecezan' Pre sama'

acestor doud instituturi, precum 9i pre-sama

mi'

ndstirii d"fu Balg;J' t'nd" aqigderea in Maieri ri-'

il;;" orru .o t'i turn frumos' au dat zestre tipo-'

grafia' 9i saiul Cut din comitatul Belgradului' carea

cumpdrase iliu-B"thle" Gabor cu 30'000 fl'' din

cari 8000 n.Jliu cler s'au adunat iar 24'000 fl' au'

pus episcopul dela sine""''. ol-a u--n€f,. in 14 Oct' episcopul Aaron au'

primit din""-i"uti"t,,

gnisconesc cinci tineri pre

cari iau bagat cilugiri in-ministirea Bunei Ve-

stiri: pru roll'p*"i aela Deva' pre Axentie Sadir

din Sad, pre loan Pop' pre Maniu Clain 9i pe Con-

stantin Ctrincesi; cel dintaiu s'au numit in cilugirie

Iosafat, at doilea Ambrosie' al treilea Ioachim' al'

pJrot* Samuil, al cincilea Onesim''

La 17631i;;' i se fdcu cdlugdr la Bunavestire'to*l- il;ittt" sact'iu din Bodogaia 9i Anghe}

, tfiru. o. c., p. 105. - Preotii aveau si dea cite 1 galben pentru

ridicarea acestor poli. fDld" p' 109'",

zl Tigogratia o mutale iiici dia clidirea dnlstirii Sf' Treime' cf'

Bunea. o. c., P' 298.

3Exaclilateaacestordatesuntconfirmategiintregite^eualteEtirii

deipre averile .;latirtli ir seminarului Ia Bunea' o* c' p' 300-302'

{ Cipariu, o. cu P. ll0-111.

Cdrdgi din comitatul Bilgradului; cel dint6iu in c6--

lugirie se numr +;ili;,;l doilea Augustin' Preste

ministirea gi semina"ii Bo""ivestire tot in aeest'

;;'i?"d ii ig Noemvrie episcopul fdcuse mai mare"

pe.Atanasie, oJtutu t" o"utu

in locul lui Ge'

rontie il puse 9r vicariu' In acest an in locul luir'

Meletie Neagoe '"-iat" -consistorial

Filoteiu Laslo"

dela Odorheiu ;I";t" di1 linastirea Sf' Treimi'"

""t"f" Roma auzise Teologra"

Despre "iutu--ai" 'u*i"u"si mindstire ne'

vorbegte inveliii 9i neobositul cilusir S' Clain"'

care a triit 9i'f rn'uotii in- ele' pitrunzdndu'se de

"t;"t-""liuiii religioase de aici:

,; ,,Inttru ut"'*"ii ""-aoiani am fost' ci scrisese

Vlidicul Clain dela Roma' cumcd brrcuros ar avea'

deaca .rr" t'nu'*ffi;t"tti- r1i' li anume' au'

fra-'

te-meu cel mai mare, au eu' s'a''fuce cdlugdr' Deci'

Yladicul eu'oo,"iiiiugana aceasta' m'au loat in'

seminariu, 9i no io*ui maoca'"' ci 9i haine imi

ficea gi toatilio'"'ti p1':u1'-Ca muu chemat la''

sine pirintele et"t*f" [Rednicl si nre'au' spusrcun]'

Vlidicul Clain au scris pentrit' rnine Vlidicului

Aaron 9i pururea mi indemna Ia viala ciluglreascd'

Iar Vlddicul Aaron me'au zis sd gii" ta eu sunf,:

litr rti 9i si mi Port bine'"''

$i continii ;;;;

--

""'Cinciprunci dintre carrr"

nici unul "o'iiioi'u16' an1. - l" unul eram unul

diptru u."pu"lioi':o "ttuotiefiindu+re in Blaiiu' ner

ipySla .uooootli"tii "aftga*o:ti'mergeam Ia 'viile

vlsdiceeti 'o:;";-;i:o;;;i"uoni ta Vlidici aveam'

n Oradia' lV ln'lorga' Istori'a

,I ,:fii{: ' , IiJ"

"'

*iii'l}i'i'il' ;'"u;'' r goi'-ol' taz -z'

-E-

$TEFAN Mryry

t

t

lr

II

-24-

I A-



STEFAN METES

Eu insurni nu gtiiam pentru ce ne invafi pe noi

acealea. odati ne-a zis cd vlddicul voiegte si ne

faci cilugiri, numai sd voim 9i noi' Nici unul

dintre noi n'au cutezat impotrivi a rispunde' In-

tr'aceaia Vlidicul Aaron ficusd randuiali despre

hrana noastri, ca si mdncimbucate albe, cum

9inoi cnedeam. Iar Atanasie ne'au ficut instanfie

citri Vlidica Aaron' cu carea ne rugam si ne

primeascd la cdlugirie, ci noi ne fdgiduim cd vom

1in.r canonul viefii cilugiregti intreg, nu de iumi-iate cum fac unii [cei dela mindstirea Sf. Treimel'

Vl5dicul Aaron infelegAndu'se cu Atanasie, dd re-

.zolufie ci ne laudi cugetul nostru gi ne primeagte'

Deci intr'acelagi an 7@, in 14 zile a lunei lui Oc-

tornvrie, Luni, in ziua de Sf' Paraschiva, ne'au

ficut cdtugiri. Pe mine carele aveam numeleManiu, iar, fiindci nici vin, nici vinars, nici beare'

nici o beuturi afari de api nu beam, ci nici cum

nu pot suferi, nici nu'mi place orice beuturi 'be-

$vd, afari de api, me'au pus numele Samoil, fiindci

biaot,rl Samoil inci n au beut bbuturi betiv5"' 'Intiia dati s'au dat acestor 5 cilugiragi numai

,,bucate de post cu oleiu". A doua zi, Madi, agteptam

noi si ne dea bucate albe, '9i vedem ci ne dau

iaride post cu uleiu. Atrnnci am cunoscut ci nu

nevordamaimultbucatealbe..Venindpostulcriciunului, - Luni, Miercuri 9i vineri, cina lipsi.

Vine criciunul, nici dupi criciun nu ne dau intt'a-

ceaste zile cini. Vin Paresimile, atunci Ia gcoali

umblan0, sluiba besearecii 9i metaniile toate 9i cele

dela canonul cei mare, dela pavecernifi, trebuia si le

_jAN Asr r nr r-E nouAullll DJ_{:l. gItLt/iI

facem in toati ziua; Ia prAnz nu aveam alti firinurnai mazilte uu iu'ol" sau linte fearti'. dar cu

;;i ;" uleiu direasi, 9i doari poame' beuturi era

;;;;i apa". Uleiul Ei cina erau rezervate pentru

SAmbita gi Dumineca''

Traiulacesta era prea aspru pentru nigle ci'

lugdragi tineri li oianaoz| incdt unul legini 9i muri

Ir?j-.at""u

,iie, ittot se imbolndvi' al treilea cdzu

la recrea[ie ,,a"'"iuU:

al patrulea muri in t7M'

,,Eu incd - ,or'ro" Clain -mai tot bolnav am fost'

;ti;i la gcoate nu era si md mai dea' tem6ndu'si

ci voiu rnuri, pentru adeasele bolniviri"'

Nu mai putin riguros era cu cilugirii 9i epis'

corlul Atanasie'Redn"ic, care'i muta dintr'o min6-

stire in alta, supunindu'i la o nemiloasi viafi as-

ceticd. Dupi Noemvrie-Decemvrie 17G5 Atanasieintr'o adunare din castel a9ez6 ,,cinci dregatorii mai

",""iadeci de hartofilax 9i de vicariu sau econom

anumi pre fgouti"-narabant

[care se cllugdrise

nurnai in Septemvrie 17651 in ministirea Brmeive-

stiri dela Blai de sachelariu peste toate mindstirile

din Ardeal afaia de mdnistirea Buneivesti"-Ul,t"'

dela Bilgrad n" flot"iu Laslo' care e prepg{t in

mbnistire" ,t. itui.e; de eclesiarh pe Samuil $ain

caree pr"fuct,'i Jna"ti"ei Buneivestiri dela Blai;

si pre doi cnGe;ili; ministirea sf' Treime dela

btui, de impreuni cu cei mai de sus' i'au pus con'

sistoriali"pit.Jiulti-_9i

i-au diruit cu titulatura de

Brea cinstifi'-'

t

I

I

j,q

i.l

J

5

iI

Ir 16i4. p. l6i.2 Cipariu, o. c.. p. 120.

-n- lbid., p. 16l.

;6:-



MANASTIRTLE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA$TEFAN METES

Episcopul Aaron cu mare griji pentru ctitoria.sa a cdutat se asigure gi si intdreasci materiali-cegte seminarul gi mindstirea Buneivestiri, pentru aputea prospera moral-religios gi cultural.. Astfel i-adat pe ldngi venitele domeniului Cut gi tipografiabine aranjati gi 3000 fl. dafi ca imprumut de rizboiuMariei Tereziei gi o gridind frumoasd din comunavecini Sdncel,t apoi sarea necesard acestor insti-tufiuni bisericegti, pe care o cAgtigase dela Tesau-rial cum reugise si asigure 60 miji sare pentruministirea sf. Treime.' Degi a fdcut multe sforfdriAaron, totugi numai urmagul 9i credinciosul siuRednic a putut sd facd sd declare domeniul Cut ca

,,'fundafiune perpetui cu evicfiunea legali fafd defiscul regesc*, care poate ar'fi ridicat inci pre--

tdnlii de stipdnire asupra domeniului.' E interesant,c'i'inaihte de a se face aceastd aprobare cu do-ft'eniul qi cea a teslamentului episcopului Aaron,grt'ir€fnul ardelean cere' informafiuni dela prepositulmindstirii sf. Treime: Silvestru Caliani. Din rds-

Fgnpul acestuia, cu data de 2 Iandarie 1765, se vedec'e' bhnosferE incircati domnia intre cele 2 m5n6-.stir{'eu cilugdri romdni in acelag ora$ cultural. Ca-

liarii'' tiral| nemulfumirea cilugirilor .din ministirea,sa pbntru infiinfarea celei cu hramul Bunavestire,.

face mai multe insinuiri riuticioasi pentru a di-

.; ' t Bunea, o. c., p. S9.' 2 lbid., p. 307 9i n. l.

. Ibid., p. ilI7-312. - Maria Terezia aproMnd, lo d)Iuniel?65, te-glamentul lui Aaron precizeazil ci in semilariul Buneivesliri si ee pri.meagei n.mai tineri din pirinfi nobili sau liberi, 1i averile Celor douiministiri si nu ge amestece, ci sii se administreze deosebit. lbid., p..

211 9i n. l.

struge manistirea lui Aaron gi celelalte institutiuni

ale sale, rimdnind numai cele grupate in iurul m5-

nistirii sf. Treime. Certele dintre cilugiri au atlus

in curAnd, sub episcopul Maior, desfiinfarea ctito'

riilor lui Aaron, trecdnd ,,cdlugiragiii lui, ln L777,

in mdnistirea sf. Treime, contopindu'se, in 1781 9i

seminariul dela Bunavestire cu cel dela sf- Treime,,care apoi 9i'a lungit'existenfa pdni in zilele nbdstre'

Chestiuni de drepturi' incdlcate 9i avgri Drost

administrate, apoi'triitii iignite gi lScomii nesatis'

fdEuifi;lprodus acel'conflict urdt, cu urmeri nea'

il"oi"t", intre episcopul Grigorie Maior 9i cdlu'

garii din BIaj, care a contribuit la distrugerea viefii,monahale din mf,nisti'rile acestui centru rom6n€,sc.' foarte iust ''observ6 Pqtru Maior relativ Ia

aceaste ceartat ,,nt" le intocmise toate'Milo3tivaImpiritie; totu$i'nu'Sitrturi a impedeca si'nu se

stiirreasci acbf cumplit foc iritre Vlidica Grig6rie

ffi;i]Jii"tJJt cdtugirii ministirii ntaiului,-iAfe

"poiFi pe vlidica Grigorie Ma o1 il mQngE i

'pu

."atositi ii face nemicd-: Tot riirl de acolol'.'-spu4'

;;ilI;;i ii.[i;t't"ua, dahd zisul vlidicd Grifiorie

Malor nigte' i p6mint' de cel domnesc, sap .,alodial'*"t *"iti, 'ia"si-l' agoniseasci' pe sqPl"l-iir; 't ,1-

Iugnrii dupd datina firii resfirarel [porurical')-ifoe'r6leasca._ vruri si eL ziciuial5'dgla progti'iltii ro'durile locului aceluia VHdibglui ii's?tlila nas' tum.si iea, zise,ciluf5rii ziciuiali din locurile mele

cele vlidicegti g. a Gilugirii nu'gi lisa$ dre9flt3.t

.riaai"u Grigorie Mai95, acum hiltrAn, utttal d6,'lltii

asupra calugarilor, i9i uite cit au tripidat insugi

co solul seu silvestru [calianiJ in zilele vlddieului

-28- -29 -

MANASTIRILE ROMANE'TI DIN TRANSIL-V-II] A



STEFAN METE;

Petru Pavel Aaron, Spre apirarea cnedinfelor nrir'

ndstirei Blajului. calugdrii dederi pldnsoare Ia ju-

decetoriile iele din afard, spre care avea drept

intt'o treabi ca acdasta. Se fi r6spuns vlidica

numai la plAnsoarea aceasta a cilugdrilor 9i cilu-

girii si nu fi pisit asupra vlid'cului la altele, care

io r" finea de scrisoarea cea dintdiu, sau de ve-niturile manistirei, lucrul era de suferit 9i cilu-

gdrii ar fi cigtigat cauza. Ci i1 amdndoud pdrtile

au fost fdri cumpit cd 9i vlidica a pArdt pe c6-

lugiri de toate cAte gtia 9i alte nisir6mbe inci

fiiu cilugirilor, cilugirii cdte gtiau 9i mici 9i nnari

de vlidicS, le desvilira, 9i cu atita mai vdrlos se

inpulpa, ci neprietinii vlddicului se arati a pdrtini

c6tugirilor: cari intru adevir se bucura, 9i o parte

gi alta si o vadi stricati*-'Acuzele grave plecau 9i de oparte 9i de aita'

gi ele au adus diminuare 9i desaprobarea dregito-

ilor ina[i ai statului a6t episcopului cdt 9i c6trtr-

girilor ciudogi gi neastAmPiraflIaticuceinvinuesccilugiriidelamindstirea

Sf. Treimi pe episcopul Grigorie Maior:

1. Episcopul a perseculal Fe cdliva cilugiridin ordul Sf. Vasile*Tffiiti de inaintaqii sii mai

ales pe Antoniu Aaron, care a fost scos din orel

cu toate c6, a depus iurimantul 9i astizi e scriitorla provizoratul din Zlagna.

Z Episcopul a lgg -E1i-1 9]u preotii siraci

, P" l"r.s cauzele cilugirilor qi desviloviliile episcopllui, apoi

pirerile in aceisti cercetare ale epiacopului catolic Kolonici pi guverra'

iorrilui Brsckenthalcusentinla pt"aioaltl impiriteasci din I Dec' 1781 in

Staats Atchiz din Viena ilos. Nr. ?fril'[ii/B|; sentinla cu dala de 12 De-

""r"rl"l?81 9i in Maior. Istofia biseficii Rominilat, p' 219-223'

sfinfili gi i'a intrebuinfat pentru scopuri personale'

i"t, tai"girii, indeoseLi fostul vicar general Laslo,

;fir ci episcopul intre anii 1773J5 a luat dela

# p""oti .at" + galbeni dela*unul7nq1tru. catedrali'

i" iZZS_Zg dela Z4 preoti c1t" 4'galbeni dela unu',

iut ing-g dela 69 preoti cdle 2 galbed dela fie-

"*u, iar secretarul general a incasat delafiecare

din acegti Preoti cdte 1 florin'

3. Episcopul a vAndut pe bani bisericilor s6-

race diferite odoare 9i odeidii' pe care inainte le

oJ."u" gratuit: Odaidii pentru sluibe"" 1 l" -cap-

iJa p .]*ipule" cu-2 fl"-pglirul cu 1 fl' Numepte

preoti pu'n i,,,ioiii in "efi65;ffi-delapro-

topopi tu*e mai--lti ca dela preofi' cdle 4Z 2 Ei

15 zloti, qi numeste oameni cari nu gtiu nici scrie'

4 Episcopot i-piudeci pe cilugiri si-gi aleagi

liber p"epo"itul lor 9i prin procedura lui nico'recti a numit p"-nu"Utanul siu Darabant' In 1??6

;;;.iti dela vot 5 clerici' a cerut si i se pro'

puni spre confirmare de prepozit 3 persoane' a

' intirit p" O"raU"nt, degi primise numai 3 vofuri

din cele 8 reduse ilegal'

5. Episcopul lea rispuns necuviincios cilugd'-

ril,or, cind au cerut invoirea lui penhu alegerea

unui preporit; t coit'ocat un sinod dela care bazitilii

iul"it exclugi, apropus ca."geperalem causanfin

auditorem' ps'Daiabant, cu toate ci nu-i destul de

r""ai"t in drepiul canonic' 9i nu vrea si recunoasci

vne'rm caPitlu'

6. Dupn L*pi"a"ea terminului de 3 ani de sluibi

ai lui Darabait, episcopul a impiedecat in repetite

rAnduri"t"gui"u

noun la care s'a procedat in IZn'

-srj-30-

uAnAsrtntuu nouA'iE5TI DIN TRANSILVANIA



STEFAN METES

.gi n'a voit si confirme alegerea lui Filoteiu, decAt

..dupi multe stiruinfe din partea cdlugirilor-, 7. Eniscooul a intervenit dupi alegerea din

1779, si se aresteze public Ai si se perchizifioneze

.doi cdlugiri: Iosafat Devai gi Gherman Peterlaki,

fost egumen al mindstirii din Alba'Iulia.

Vtddica Grigorie Maior rispunde la cele 7 aeu-

zafii in felul urmitor: '":'

1. OdaH susfine ciiurimdntullui Antoniu Aaronnu-i,valabil, fiindci n'are vdrsta cerutd de lege,

altidatd cd-i irrcorigibil; apoi aduce un concluz al ca-

pitlului din 1774 in chestia ,,profesiunii" lui Aaron-, l. Banii incasafi dela preofi au avut'un caracter

de aiutoare caritative gi astfel au fost intrebuinfafi.'3. Pentru odoare 9i oddjdii bisericegti a incasi{t

sume mici,:pe care le-a trecut de'a'ntregul casei bi-sericegti; a numit preoti mai pufin instruiti num&i

in locuri cu dotafiune mai redusi; banii 'luafi dela

protopopi i-a dat bisericii, nu i'a refinut dentrti sine;

na numit nici un preot firi si gtie scrie- ,"'. . '4. Cei 3 clerici exclugi deki votare'locuiesc in

seminar gi n'au legiturd cu ,ministirea sf- Treinol:

cdlugdrii Benedict gi Spiridon, sunt frafi de s6nge,

gi''n$ trebue si fie in aceeag mindstire-: E''foarte.putin obignuit sd se cheme la alegere clerici din de'

pirtiri aga de mari. ca Nisdudul ,A, confirmit pe-cel ,ales;cu,maioritatea voturilor. -: " '' "... $. N'a fost necuviincios cu cildgirli; sinoflul'a

fost convocat pentru verificarea socotelilorseurlina'rului dupi dimisia fostului' prefect:''cilugnrii ati fost'{ndepErtafi din sino{r fiindci intenfionau s5 drxclirdi

clerul osecular* [de minl dela participarea qi tidmi'

nistrarea seminarului; are drept de a numi pe cel

mai apt; bazilifii nu pot fi considerafi ca demnitari

canonici, ci, conform literilor fundafionale, ei asistinumai episcopului in locul canonicilor 9i canitlului.

6. Cilugirii cu prilejul alegerii lui Filoteiu au

conspirat contra episcopului gi s'au obligal prin for'

mula de jurimAnt anexati, si p6streze avantaiele9i libertilile in contra agresiunilor din orice parte

ar veni; au convocat in secret, firi gtirea lul" pe

tofi cilugirii din Alba'Iulia qi din alte ministiri 9i.de aceea ddnsul a fost nevoit, dati fiind alegerea

neobignuiti" si nu'l confirme pe noul ales, mai ales

ci acesta participase la liga numitd 9i fusese de:

clarat deia inainte incapabil in oficiu din cauza re'.calcitranfei sale; monahii n'au cerut lainceput con-

firmarea, ci numai recunoagterea prepositului-

7. Iosafat Devai a administrat ca fost prefect alseminarului, banii acestuia in mod neregulat, 3 Di'rdsit pe urmd din voia lui misiunea Halmagy gi s'd

dus la Alba-Iulia la cilugirul Peterlaki, gi acolo au

ficut extorsiuni in popor gi au dat prilei la nepliceri,

incit poporul a cerut inliturarea lor. In timpul alegerii

unui preposit au fost prezenfi in Blai comisarii pentru

'cercetarea seminarului, gi episcopul a poruncit celor2

cilugiri si rimdni in localitate pentru a da limu'

ririle necesare. Ei insd au pirisit in secret Blaiulgi episcopul a fost silit si'i aduci arestafi 9i i'a

suspendat din functiunea sacerdotali pe at6ta timB

pini ce s'a dat sentinfa iuridici asupra faptelor

lor. Acest interdict a fost suspendat pentru Pe'

.terlaki, care a fost considerat mai putin vinovat'

Acuzatiile de mai sus au fost mai mult de

-33-3

;P,s

MANASTIRILE RoMANE$TI DtN TRANSILVANIA



#_ =$TEFAN METE$

ordin spiritual'disciplinar' Si vedem ceie cle ordin

;;;;;;'i., relativ ta administrarea averilor mdn6-.

"["iiai" partea episcopului' cari au sulrirat 9i rnai

lli-patui pe cdlugirii obignuifi si triiasci bine

gi mai liber.

Aceste pldngeri privesc sau pe insugi epis-"copul Maior sau pe fostut prepozit Darabant:

1. Prepozitul Darabant dis.pune de veniturile.

ministirii 9i trebile economice dupi voia }ui 9i nu'

F"";;;-i de literile fundafionale' El aranjeazi

iotot i-preuni cu decimatorul sau adrninistratorul

""*i.tapitlul l-a intrunit o singuri clati,imediat

a"pa preluarea prepoziturei'-ddnd

cdteva limuriri

,i""prl activitate. A urcat datoriile mSndstirii la

gt4 fl.2. Episcopul nna voit si repare o moara tn

Bla , care apartrne.mdnistirii-qi care a fost stri-

;;6 de o inunaatie a T6rnavei 9i astfel a pigubit

ministirea cu 200 cdble de bucate'

3. Episcopul a interzis mdn6stirii tdierea lenl-'

nelordinpiduriledomeniului;nudimuncitoriine..."t""i lucre"ilot economice 9i administrative'

4 Episcopul reftrzi si dea ministirii a zecea

partedin

cucuruzul avut din pim6nturile date su-'

pugilor, cum prescrie rescriptul suprem din 9 Maiu'

1763.

5. Episcopul vrea si scoati din Blai tipografia'

g."""u".aHsateorduluiprintestarnentulluiAaron.6. Sinodul din 1778 a diruit' firi invoirea ei-

lugirilor, episcopului suma de 2000 fl" care a con-'

,titoit o datorie a lui fafi de seminar 9i urai inainte'

a ridicat dela prefectul seminariului ,,obliga{iile"

sale gi nu le'a mai restituit.

Rispunsul din partea celor doi acuzafi e ur-

mitorul i

1. Darabant sustine ci a condus cu qlirea tu'

turor ,,religiogilor" 9i indeosebi cu a celor 2 consi-

lieri, gi a dat socoteala in m6nile episcopului, Pa'sivele mindstirii sunt numai 400 fl'

2 Episcopul a fost contra reparirii noorii' din

cauzi ci la inceput a avut numai 3 roli' iar ci'f"ga"ii i-au fdcut 5 9i prin aceasta i'au inillat digul

raului pentru scoaterea apei, 9i rdul deyenind strdrnt

a inunddt de mai multe ori'

3. Episcopul n'a oprit niciodatd mtrncitorii

pentru lucrul fixat in literile fundationale, n'are nici

o obligatiune in aceasti chestie,cilugdrii n'au nici

un drepi asupra satului Ciqud' Nu le'ar fi intenzis

ducerea lemnelor, dar ficdtu abuz' ducdnd c6te-

odati gi 80 care Pe siPtdm6ni'4 b micn parte din aceasti diimi de cucuruz

a folosit'o pentru clidirea bisericii din Veza 9i a

turnului bisericii din Blai, pentrucd sunt rezolufii

supreme cari ponmcesc ca plusul din veniturile

*iiartirii sd fie intrebuinlat ,pentru binele reli-

giunii".

5. Episcopul sustine ci ip9g"."fi",,u, existatdeia din timpuri mai vechi 9i a fost totdeauna in

posesiuoea episcopului +i a clerului secular' de

..u"uantecesoriis5inusepoates6fiedintit.ounei institulitmi striine, sub pretextul unei repara-

lruni, care nu s'a ficut de loc sau intro nnisrrri

foarte nelnsemnati.

-34--35-

$TEFAN METE$ MAiJASTIRILE nouAnegrl DIN TRANSILVANIA



6. Durrd plingerea cilugirilor episcopul imediat

a restituit tot capitalul ddruit de sinod'- ' P"o.esul acesta a desvilit in fafa striinilor o

mulfime de lucruri neplicute, nereguli, intrigi, ris-

bunlri gi uri iscate intre cilugiri 9i episcop, ef a

adus moartea monahismului din Blaj, care se infiri-

pase bine gi cu mari perspective pentru prospe-

"ur"ubisericii unite, lovind in acelag timp $i in pre-

sligiul episcoPilor unili-

Multd lume s'a amestecat in acest proces pentru

a cerceta, a critica gi a da solufii 9i sentinfS' Astfel

vedem Cancelaria imperiali, episcopii Kolonici 9i

Bathy6ny, guvernatorul Bruckenthal, apoi Comisia

economici gi Camera de socoteli' Tofi gi-au spus

cuvintul, unii mai impiciuitori, iar alfii gata de pe-

depse, cari lovesc addnc ai rdnesc'

Comisia economici a fdcut o intinsd 9i ami'nunfiti cercetare a averilor ministirii pe 13 ani in

urmi $i a propus o mulfime de mdsuri aspre in ce

privegie administrarea ulterioard a acestor averi'

n" cari nu le mai ingirim aici,' cici ele au cdzut

inainte de a se pune in practici, ddndu-se averea

ministirii in arendd pe 15 ani episcopului' Acesta

trebuia s5 dea anual pentru intrefinerea ministiriigi seminarului 6000 ft 9i 600 cible de griu pentru

iineot elevilor siraci, mdciuate lamorile episcopegti'

Sentinfa impir6teasci a fost lungi, dar asprigi nemiloaie, necrulind nici pe cilugiri 9i nici pe

episcop.' Spicuim din ea cele de mai ios:

Episcopul se pedepsegte cu 100 galbeni pentrupurtarea sa necuviincioasi, pe cari s5.i pliteascd lacasa orfanilor din Sibiu. Episcopul si fie mai calm,mai moderat, si conduci cilugdrii supugi mai multprin iubire, decdt prin severitate gi sd se poarte inaga fel ca sd nu dea prilej la pldngeri molivate,

Relativ la luarea scrisorilor cdlugirilor, li indCosebia memoriului trimis de Iosafat Devai guvernului, dinpartea episcopului, se zice: ,,se interzice irhediatacest abus al puterii oficiale. Gisesc foarte ciudatci oamenii oficiilor postale au dat episcopului scri-

sori, fiindcd o scrisoare expediati trebue conside-

rati ca sfdnTE gi o expedierea siguri se face pe

r5spunderea lor proprie". Se va inceta trimiterea celor3 studenli la Roma, iar suma cheliuiti cu ei se va

intrebuinfa pentru nevoile seminarului lindnd aici

mai mulli elevi.Tot prin episcopul Bathy6ny se comunici gi ci-

lugdrilor supirarea instanfelor prea inalte pentru

indiritnicia gi acfiunea lor fatd de episcop, careeste superiorul lor direct, ciruia sd-i pistreze totrespettul cuvenit conform regulelor ordului lor, incaz contrar vor fi pedepsiti gi mai aspru. Sd nu se

ridice peste situafia lor prin titulaturi necuviincioase,gi sd se indrepte spre ocupafia lor adevdratd, aju-

tdnd pe episcop in chestiunile religioase gi instruind

tineretul $colar.Marea lovituri fu pentru acegti cdlugiri ai or-

dului Sf. Vasile mai ales faptul, ci numirul l.or a

fost redus la 11 gi averile lor au fost arendate epis-copului, lu6ndu-le din mdni marea bogitie mate-riali, care-i ficea mai independenfi gi recalcitranlifali de geful lor.

2a

1 Vezi qi Maior, Istoria biseficii Romilnilor, n' 220 9 urn-

2 Bune4 o,C,lP 311 zice: Misurile iopiratului Iosif al ll.lea .au

sipatgroapa.ministiriiSf.TreimegiceleidelaBuna.Vestire.iarcelcdoui seminarii e'au contopit lnhunul [1?811".

-36-

MA.T'A STIRILE NOVA'XU$TI DIN TRANSILVANIA

$TEFAN METES



Unul dintre istoricii unifi spune ci '[n urma

conflictuluf ucu'tt'iu-upittopt't Maior a fost silit si

abdice de "pi"opi"t"'Desigur ci 9i acest con'

flict a contribuitii de*itia din episcopie aluiMaior

in 12 August 178t, dut a rnai fost 9i alte fapte mai

hothritoare, pe ;;"G semnaleazi istoricul Bunea''

Dupi demiJe Maior s'a retras la ministireadin Maierii Albei lulii, unde a mai triit aproape? l'

ani, murina in .,,emea [lanuarie. 1785|, cdnd }l "u.cindtatea lui u'*--"i"ttuti cei- trei revolufionari

Horia, Clopca +i Oiiu"' cerora-li se pregitea chiar

atunci sentinfa tt"dtii pe roati' Ce g6nduri 9i sim-

il;J;; tlJantai mintea ei sufletul episco'

nrlui rtnuior 'in acele momente' cine'ar putea spune'

cdci doar 9i uf lutut" o viafi intreagfl persecutat

gi neindreptSfit i" "iif dintr'ailui 9i indeosebi de

,trairril dugmani ai neamului siu'.,r**

ln locul episcopului dimisionat fu ales' intdia

dati dela .,oi'"]-o" breot mirean: Ioan Bob' in Oc-

tornvrie 782,i;t"ttta preotului Stuf"tt Salcivai din

Viena ,,."rul" 'iin""' - zice Petru Maior - fu

pricina cea de"aoituoi"

de au cipitat loan Bob

vlidicia". Cuoaia"ii au fost inci doi cdlugiri invi-

i.til-ini"*t" nutuf"ot 9iIao| Aaron' cari au in'

i*rriiL"i nott" voturi ca Bob' Cu toate acestea

a fost numit i""oitt"n

acesta din urmS' datoriti

gi faptului ca lu iii"n"' domnia un curent antimo-

-;G.-a Aler' Istoria bisericii to.minegti '-4 ',tu Roma'. Blai'

188{. p. lb,r47.*tift" "t' qii"e-f i.""U episcopul Bob 'nu mai puteau

nioici sn episcop, *t-tatote to- Gtigot" Maior" cl Anuarul cilat pe

Pe tgII-|2, P' L' - . - ar-eR

- '-2 $ematismul iubilat din I9N'p'31-fi'

-38-

nahal, al cirui inifiator 9i susfinitor era insuqi t*Lu'

;;;"iiosif. Numirea lui Bob a produs o profunde lah-nire intre cilugirii din Blai, cari-gi vedeau viitorul pe-

riclitat. Bob n avea o deosebiti simpatie pentru9-ulu-

,giri. degi fusese un an novice' in 1765, in ministirea

s{. Treimi, pe care a pirisit'o, neputdnd suporta viafa

prea riguroasi- Petru Maior observi: '"'Cumi'

iur"u Jetorlalli candidati 9i a tuturor acelora din,cler, cari pini aici nici intru o sami nu'l bigase

n. i. Bob, fu numit de impdratul Iosif al ll-lea Ioan

.bob nu*it episcopul Figirapului' Spre care noro-

cire, d,uph.o* uru in zilele aceale stirile impreiur

.in Viena singu, aceea l'au ajutat pe Bob' ci ceia-

iutli u-a'doi-au fost cilugiri, iari el popi de mir'

drept gi el neinsurat"'t-^-'-iJir.opulBob e sigur ci E-a- to"Lll cirturar

.de seanri, dar un bungospodar da' Criticile prea

,rotu aduse lui de scriitorii cilugiri ai Blaiului cu-

otila gi unele exageriri' N'a fost nici aga de riu

,+i {giJrJelegitor cum susfin" acegtia' dar 4'l"q\ fost

,nici prea bun 9i cuJact deosebit' -cum sustin- api'

ritorii lui. Du9maiil calugirilor e determinati mai

.;1.; d" doud fapte precise: 1' Bob n'a fost cilugir'

,ci preot de mii Fi ; 2' Averile mdnistirii au trecut

.in arendi episctpului 9i astfel cilugirii nu mai

:puteau dispune plste eie dupi bunul lor plac' ca

mai inainte. Episcopul era sgArcit la cheltueli 9i,econom iruo in-ua-inistrarea bunurilor calugiregti-

Prin decretul din 12 Decemvrie 1781' s'a fixat

,crota anualS pentru fiecare cilugir 200 fl" cu.con-

.difia cd ,,lipddindu'se de orice speranli de aiutor

1 Cipariu, o. c, p. 136.

-39*

$TEFAN METE$ MANASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA



tofi srmt obligafi de a suporta gi presta in comun'toate cheltuielile pentru susfinerea lor gi a servi-torilor lor, gi pentru conservarea edificiului". Cu

toate acestea, degi cdlugdrii n'au incetat sd-l pdrascd

Ia guvern, dar fird rezultat pentru a.i lua adrnini-slrarea averilor, episcopul a trecut peste riutatea

9i necuviinfa lor, gi dela 1808 inainte a mai adauspentru fiecare cilugir, la cele 200'fl, din decret,incd 100 fl. anual ajutor. Acegti 300 fl. li s'au pldtitregulat, fdri nici o refinere, chiar +i dupi deval-varea hdrtiilor bancnote, pierderile fiind suportatede insugi episcopul din ale lui. Cdlugdrii n'au su-.

ferit lipsuri nici in vremea foametei cumplite $i a

scumpetei din 1815-19, primind dela episcop bu-

cate, Vin, lemnele necesare, fdrd sd cumpere toate

acestea cu prefurile mari de atunci.Traiul bun al cilug5rilor n'a fost cdtugi depufin gtirbit, cu toate irldngerile numeroase ale prg-.pozitului Benedict Fogaragi, care mult timp, intre1804-1830, a condus ministirea.- Aveau pe ldngicei 300 fl. anual gi interesele dupi 1000 fl. dincassa statului, apoi legume in abundenfd, 100 fer-dele porumb, 15 vaci cu lapte finute in pigunatuldomeniului, chiar gi .in vremea foametei triiau.foarte bine mincau 4 plese la prdnz gi 3 la cind.

Deqi numdrul lor se rCdris,iSe, totugi n au in-cetat u li -"n{ri, _i4lxigalti qi .p-gglori contra epis'copului, proiestdnd, in 1807, gi bontra infiinfirii ca--

pitlului.'Averea mdndstirii sub chivernisirea episcopului,

1 Pe larg la Ratiu in Anuarul etc. din I9l1-12, p. L-LV.

-40-

Bob a crescut simfitor. In 1804 a dep,us in cassa

statului 2000 fl., iar in 1817 alte 10.000 fl., a9a c5,

mdnistirea in 1818 avea bani gata suma de 15.982

fl. cum n'avusese niciodatE. E adevdrat cd in acesttimp scizuse gi numdrul cdlugirilor, dar nu numaidin vina episcopului, ci indeosebi a bitrdnului pre-

pozit'Benedict Fogaragi, care-i trata. rdu pe frafi,el triind aproape iir afari de ord, lisdnd si disparidisciplina intre cdlugirii, cari hoinireau in dreaptagiri'stdnga prin orag, neingrijindu-se nimeni de eiin ce privegte educafia lor religioasd, morali gi

ctrltural6.' In vremea lui Bob mindstirea Sf. Treimi add-postea, in 1784 - inafari de Nicefor Aaron [t 17821,

Baziliu Keresztegi [t 1783J, Iacob Aaron trece in

alti diecezi; Ioanifiu Vigoli gi Spiridon Farkas alias

Fogarasi sunt trimigi la mdndstirea din Alba-Iulia

- urmitorii 11 cdlugdri cu 200 fl. dotafie anualidin arenda fixati: Filoteiu Laslo [t 1810J, Iosafat

Devai [t 1792] Ioachim fop [t 1803[ Samuil Clain,

Augustin Ladai [f 180U, Partenie Iacob tt 1790J,

Ieronim Kdlnoki [t 17921, Ignatie Darabant [aiungein 1788 episcop la Oradea-mareJ, Stefan pop [f 18011,

Gherman Peterlaki tt 1BlU gi Benedict Farkas alias

Fogaragi timp prea indelungat prepozit tt 18301. Astfel

sub pistoria lui Bob s'au stins aproape to$ cdlu'girii mai vechi gi cu invdfiturd. Dupi infiinfareacapitlului l$(}7| pdni in 1818 s'au ficut novifi laministire 19 persoane, cari rdnd pe rdnd au plecat

inc6t in 1814 au mai rdmas 2 cilug5ri: George-

Grigorie Demeter alias Cutean mort in 1816 gi

Baziliu-Bonifaciu Erdelyi; in 1821 mai inhd in

_{t-

MANASTIRILE ROMANE$rt DIN rRAlf iILVA]lll

$TEFAN METF$



cilugirie Baziiiu Beniamin Todor' iar in 1826 trei

tineridevaloareloanChirila,TimoteiuCipariu$il"rriJrn Papfalvi, cari in acelaq an pirise":

Te-nistirea. La moartea lui Bob erau numai 2 cilugiri

iri-*anatti."u Sf' Treimi: Todor' Erdetvi 9i novi'

cele:loan-Inocenfiu Ladoqi''

Istoricul Bunea afirm6: "Sub Bob aiunse ma-

ndstirea sf. Treime din Btai la punctul cel mai inalt

i" irrftorire, avind tocmai atunci in sanul ei pe eru-

iitli i"*uif chin, Gheorghe $incai 9i Petru M3i9r'

.uI or"i mari liteiati Romani dela sfdrqitul secolului

ui tA-tu"."' Cuvintele acestea sunt desigur o exage-

rare, cici tofi trei''inca 'inainte de a se fi;instalat

it"u'ri scaunul episcopesq au cerut permisiunea de

a pirdsi viafa .ifugai."sci' Prepozitul [egumenull

ministirii teroJm ii6lnoki' prin avizul siu :din19

Iunie Lil8F., propune ca si li se permiti pirisirea

.alugari"i,i-Lui

$incai 9i Maior li se permite' 9i

imediat pirisesc -attattitua' in care stdtuseri foarte

putin. Singur Clain a fost refinut'

Intre episcopul Bgb--tegat pria mult de.. cele

p4qante$r' $ "Et-mitalugari'cari luptaseri din

i$i"tu"i contra alegerii lui Bob' nu se puteau

::fixa raporturi de buia intelegere 9i de chibzuiti

gi folositoare munce impreunS'tnvifitura lor' ii

iiai". *"tt deasupra vlidicului, caracterul gi .sni-

tit rf lor de libertate ii face antagonigti 9i chiar

.d,rg-"oii lui Bob, pe care nu'l crutau de nici

Ratiu ia Anuarul ciiat' P' LV-LIX'z Sematismul iubitat din 1900, p' 1o'

3 Papiu'ltaria, {'i^tu,-iprrite'i ueite tui Gh $incai' Bucureqti'

-fSc9, p. 89 no. VI.

o ofensi gi criticd, chiar cAnd nu le merita' Acti-

lri*utuu ,,giiin1iti"a;-i.

doi s'a desvoltat cu totul

inafari de Blaj 9ia" protectia lui Bob' iar Clain silit

sd rimdne in menasii"eu di" Blal pini la 1804'

clegi munca lui intelectuald s'a tipdrit sub acest

uoir.otr, totupi n'a fost crufat de multe umiliri 9i ne-

plSceri istovitoare.'Monahisrnul din Blaj, lovit morthl sub pistoria

"nffi.iptf"iE;b,nu s'a mai putut reface' VAntul de

fiiragi. 9i cle independenfd ce sufla din toate pir-

{iie nu era deloc priincios pentru invierea viefii cilu-

gdregti in minisiir"u Sf. Treimi' Toate incercirile

facute ulterior n au dus la rezultatul dorit'

Cifiva cari au mai intrat in ordul cilugiresc

in secoiul al XIX-lea sunt urmitorii, dintre cari insi

nici unul nu s'a distins prin ceva deosebit: In lflilZ

fioL;;utiin Joviani [mort f in 18501; in1834

illihail Ambrosiu Elekes [t 18531; in l&Ju-u€me-

triu Teslovan, in fA+f Toma leronim Albani lt1883l

;t-1s46 losif Hossu, care impreuni cu Teslovan

lu io.t concediati, neav6nd nici o chemare pentru

crilugirie.-io 1865 se prinegte preotul bdtr6n Ioan Vlat'care

moare in acelag"o,

iut in 1866 prectul profesor

Ioan Teofil Ra1iu, care a trdit in ministire pflni

la 1879.'llltimulcilugiralmsnistiriisf.TreimidinBlai,8".t"" l'a cunosiut 9i autorul acestor rinduri qi care

a murit inainte cu cifiva ani [f 19321' a fost bunul

r Piclifanu, un uechiu proces lrlerar [Retafiile lui Bob cu s' clain'

c:,. gincaiii'P. Ir{aiorl io an' Ac' Rom', seclia ist' xvl [t9351'

2 Ratiu in Anuarul lc:olilor din Blai pe lgtI-12' p' 59--60'

-{3eI:

I-42-

STEFAN METE$ MANASTIRILE nouAnEgrt DIN TRANSILvANIA



gi btdndul Elie Damian Domga,' care dela 1878 r5-'

ticia singur prin chiliile ministirii transformate 9idrumurile Blajului, pe unde odinioari se frdmdnta-

seri atdfia cilugiri invifati, pentru binele lor, a

bisericii unite li .de atdteaori gi pentru neamul lor.

Rdnd pe rdnd, cum am vizut, s'au impufinat

cilugirii pdni ce s'au stdns cu totul. Averea mi-nistirii gi-a schimbat destinafia, formdndu'se ,,fondulde instrucfie al basilifilor", din care s'au susfinutpdnd in 1918 aploape toate gcolile romdne unite din

oragul Blaj.

5. Bulzu. - Satul acesta era in Munfii apuseni,

in protopopiatul Cdmpenilor; azi nu'l mai gdsim,

poate e un citun dintr'un sat mai mare din pdrtiie

muntoase. Aici s'a adipostit in cursul anilor 1761-

67, infocatul cilugir luptitor pentru ortodoxie Teo'dosie, care fusese mai inainte la mindstirea Plosca.

Participase la migcarea religioasi a lui Sofronie 9isilit s'a refugiat intr'o ministire din fara Romineascd,de unde se intoarce gata de prbpagandi pentru

legea strdmogascd. Preotul Nicolae din Abrud scrie

[c. 176U episcopului-ortodox Dionisie Novacovici, ciTeodosie cdlugirul a venit din |ara Rom6neascigi protopopul din Alba.Iulia Simion Stoica l-a pus

.slujitorin satul Bulzu'.' Persecutat gi ascuns iero-

monahul Teodosie scrie [in 1 Iulie 17661 .bunuluipirinte" protopop Simion din locul ,unde gti ci miaflu*. $ti bine citi nevoie am pitimit, fusei prins

t Vezi ce scrie cu acesl prilej 9i Lupeanu in ziarul Unirea, Blai,,'1932 no. 20: despre biblioteca citugirilor din Blaj. Ibid., no. 46.

2 lorga, o. c. XIII, p. 238-9 no. 13.

la Sibiu; mi scoseseri din Sibiu cu Nemfii' pinimi scoasi din fari afar6. Dard incig cu cAti nevoie

am triit in Jara Romdneasci, pdnice am trecut

muntele iarigi dincoace, cdti frici gi nevoie am pi-timit, numai avAnd noroc, cd fiind gi fratele Efrem,cilugdrul care gi el a fost prins impreuni cu mine,

gtiind sama muntelui gi avdnd cunoBtinfd cu dum-niata... am osirduit si dim fap cu dumniata*.r

Fig. l, lvldndstirea ueche din Cioan.

Episcopul D. Novacovici intreabi, in 6 Iunie 767, pe

popa Ion Morariu din Cdmpeni: 'La Bulzu, la mini'

stire, popa Teodosie spionul cu a cui gtire a gezutacolo gi cu a cui slobozenie s'au dus de acolo"-z

6. Cioara. - Ministirea de aici era pe valea

Archigului in sus, la 2 ore departe de comund pe

I lbid, lV, p. 96-7 no' 92'2 lbid., XIII, P. 261 no. 143.

-4i-44-

MANASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSILYANIA



un deal [pliigorJ, de unde se deschide o frumoasi

priveligte spre Mureg, avfind in celelalte pdrti pd-

huri seculare gi poieni. Se numea mxnistirea Afteia

din pliigorul Cioara- Azi locului unde a fost sf' lScag

i se zice ,,la mdnistire". N'avem nici o gtire despre

infiintarea ei, nu cunoagtem nici ctitorul 9i nici anul

cdnd a fost cliditi. Probabil dateazd' din veacul XVn'De aici a plecat prin 1759-60 inclrisneful ci-

lugir Sofronie, care a revolufionat tot Ardealul

pentru apirarea gi drepturile legii rorn6negti orto-

doxe ficdnd si tremure un timp conducdtorii uni'

lilor din Blai qi chiar 9i Ungurii, in fafa manifestd-

rilor atat de puternice ale elementului rom6n b69tina9.'

Cdteva insemndri de pe cdr[ile vechi, cari au

fost ale minastirii cu hramul Nagterea llascitoarei

de Dumnezeu, - azi complet refdcutd din lemnulvechiu pistrat, - ne aiut6 si spunem ce\ta despre

trecutul ei.'

P e"

I n dr ept arca tegii " din Tdrgovigte, 1G52 gdsinr:

,,Aceasti sf6ntd 9i dumnezeiasc* Pravil6 e a sf'

Liserici greco-orientale din Cioar?, - remase dela

ministirea din Plaiu Cioara, care se au stricat pe tr'a

anul 1788' prin zavistia unifilor de pe acel timpu

- aceea ministire decind s'au infiinfat nu avem

documente, firi cei bitrflni spun ci moqii gi stri'mosr lor li.au povestit ci a fost foarte bogati .9i

au-fiost

inchinati la ministire din Ta"a RomAneasce

r Bunea, P. P. Aron gi D. Novacovici p, l?l-ZZZt Dragomir' Des'

rcbinarcligioasdaRomilnilordinArdeal'II,Sibiu1930'p.182-200.e Pir. Oancea 7n Telegraful Romin, Sibiu, 1905, Nr' 6-7'3 Inb.un documeat diu arhivele diu viena se vorbegte. in 23 lurie

1?86, deepre demolarea miuistirii din Cioara.

dela Cozia" [notifa aceasta, se afirmi' cd a fost scrish

au ooou Nicotae Benta intre anii 184i -521'

Pe alti pagin6: ,,Aceasti sf' Pravili a rdmas

dela sf. menesiire Cioara"' acum este a bisericii

Cioara. 1816 Februarie 20' Pop George"'

Fis. 5. Mdndstitea din Cioara (comptet refdcuti)'

.Aceast6 sf- Pravili este a Ciorenilorfiind pamh

George Popovici strimoqul popii Ivan' mogul 'popa

Stan,-tatil meu popa Ion, de 300 ani tot popi at*

fost la Cioara anul 1825"

-47 '-

-rt6-



sJlfANnyErle

CAteva limuriri pentru a inJelege aceasti ge-

nealogie sunt n*""'u""' Popa Ioan Ivan a preotit

;;;i680'-L720, iar fiul siu Stan a pistorit' ca

ot"",, ;il L720:-ffi, cdlugirindu'se sub numele de

il;;"i" [c. 1750-17741, aiungind peurmi arhimandrit

l. *a"attirea domneasci Argegul FiuI lui Stane

;; Ioan [c. 1750-1799J, care are fiu pe popa

Fig. 6. Icoanele impfudtegti dela Cioara de monahul Chiril'

Gheorghe [1?99-1839] purtdnd numele de familie

Popovici, cumcunoa$en ca i s9 zicea 9i l-ui Sofronie''

.Testattentul nou' din BilgJad are insemnarea:

-e""utta si 9i dumn-Czeiasci Evanghelie am cum'

;;;i;;u Steian eromonah din darul lui Dumnezeu'

.cu a mea cheltuiali osteneali"' Scrisam eu eromonah

,I'f''ma|iilegifotograliilesuntdatedeharniculpreotConstantin'Olncea, care in

"o""oipalto"iei gale- de peste 30 ani' e ctilorul mulior

lntlilute qi monumente- lir"ri."+ti, culturaie- economice din comuna CioarA

;l o vrcduic ile toati recuaoptinta'

MANASTIRILE ROMANEiTI DIN TRANSILVANIA

: .:: :=|:=1|::|::=|=.:===.:=.=1..:-=:#

#

2.

:stefan 1755"- Acest cilugir spune pe un Penticostar

ait fZ+S tRamnic), "ai-tcluqnerlt el

'pirintele-Stefan

ieromonatr $ edmen al sfintei ministiri Afteia si

fie de pomenire [o"*"u"a notade popa George din

1817-18, 1836 d;; preful bucatelor 9i vinuluil'

Un iupin, poate negustor' diruieqte un Octoih

.din 1750, namnici,,se' mlnas$ri cu hramul PrecCstei

in pliitorul Cioar ei t770 Martie 5*'

Tot eromonahul $tefan a cumpirat un Apostol

[din la9i, 17561 ,,ca ta fie de-sluibi intru aceasta

sf. ministire anume Afteia"' 1761"' 'Acumeste a

fit"ti.ii Ciora 1819 paroh George Pop*'

Un alt cilugir scrie pe Evanghelia [din Bucu'

regti, L7701"e ;;i; dela parintele Antonie din Tibru

i.-Jl"nat"l'delaianetil tl^fllz qi au irichinat'o sf'lianirtiri a Pliigorului 1770 Fl Ioanichie m' p' ero'

.monah"-

In biserica comunei Cioara se afli la iconostas

,2 icoane luate dela ministire: Isus Hristos Si l[?-ri3

o..q"l"i ag@ela Pl5i+o'.- o-,;

-^Mindstireaaavutdouiclopote;unula-aluns

,in biserica din Richita, pe cel mare' rimas in Cioara'

se gisegtu iot""iptt"t 'fatot acest clopot de smeritul

"""t"""In $tefan titor 9i egumen sf' ministiridin

Pl5igorul Ciorei anul 1763''

Despre relafiile cu [ara Romflneasci ne 3pin'

tegte aceasti ooie d" pe cartea ?l"yeF}ra"'"'care

.este a popii Stu" din Ciora' fbciorul riposatului

nt"ot t.ruo, din Jara Romdneasc[ cumpirati cu zlofi

14- uleat 1750 dec' 5 Constantin dascil''

Dinacesteinsemniridesprindemnumeleegu.

$TETAN METE$ _ MANASTTRTLE RoMANEgIgglSlg_lIl :



g Geoagiut de sus, In acest sat a fosl o

episcopie intre anii 15fl-c. 1567 cu 3 episcopi

cunosculi: Cristofor, Sava 9i Gheorghe'' Bisenica

era in partea din sus a satului de azj, la stAnga

vdii, pe coastd intre grddini gi ceva pidurC in iun'

Ldngd biseric5, mult transformati, erau chiliile c5-

menulur 9i a cdtorva cilugiri' dintre care unul e tsi'

,og"u*rul cu cele doui icoane'

7- Ciunga. - ln raportul dinl774 se spune' ca

ministirea are: 2 cilugiri' a,ritor de 6 gilete 9i 2

ri**",-tataf de10 care de fdn' o vie $i o pidure''

e;r*;"ttt din 1763 indici intravilanut de 1?0 st6niinl

il;;;; ei 96 litime; cdlugirii erau unifi' Conscripfia

i;l"R;J"ic din iz6s inca o aminteete' In lzsareesumen p" r"oiJ",'"a""i"Fn"t"i1t Laslo u'*,?'1

lf^i,,,";; pe Teodosie, cdruia Filoteiu Laslo din Blai I 6v L'

ii de autorizalie si cergeasci milostenie. Din : / l:;]"lt '

;;;";;; a lui Ignatie Darabant' din 12 Febr' 1783'l

.alta n"naSamoiiiLadav din Bigiu cunoaqtem' ci Ia

".""riadati toi Teodosie era egumenul mindstirii''

B. Daia rcmdnd- - Cea mai veche amintirea"rp* *eoerti"ea de aici o glsim in ziarul contelui

C"""tl Haller, care ne spune, ci "in6 Maiu 1$6 *

o-Jotit in ministirea cilugdrilor rom6ni de l6ngi-D;i;,

impreuni cu principele Gheorghe Rako-cv L";

i"-iu""uti"

LTLL sldia ca egiumen loasaf' care

u*ru. doifrati preoti: unul Petru in Bacdul Moldovei''

""f"i"ftUrsache intt'un sat de l6ngi Bucuregtii fbrii

ii".ar"gti. El vinde un Mineiu cu 26 florini popii

r\li.oru" din Vigtea de os.' In 1765 sta aici un preob

A";"ghte. In iT74 ,ur;a 2 cilugiri 9i avele: aritora" S JA"te 9i fdnaf de 2 care de f6n' Ministirea

".an"i"de rasbun"""u lui Bucow' fiind uniti''

"""*:t;g#"ri'""'i3xe,lT'*""'f'uu;::;:Bili'i6:3 i"":%"",ui:'"fi

Ianuarie).z Szabo K., Erddtvi t6il6nelmi adatok' IV' Clui' 186?' p' 33'

3 lorga, -studii f'documente; XIll. p. 168-9 No' 580'

I Cultura cregtlnd, l9l9, P. 157'

-50-

I

I

I

.i

Fig. ?. Biserica mdndslirii din Oeoagiul de sus'

lUgirilor.-ale.."ciror'ruine se mai -vid' ca gi locul

hEgtiului, care da hrana de post cuvioqilor parin$'Episcopii au dispirut, dar cilugirii s'au menfirut

inci doui veacuri aici din mila 9i qiutorul credin'

ciogilor romini, $i desigur 9i din acel al boierului

Ioan togofitul din Pitegti care s'a aciuat cu familia

r Melel, Isloia bisericii rcmAnegti, I, ed. II' p.73-77'

-51 -4^

$TEFAN METE$ MANASTTRTLE RoMANE$TI DtN TRANSTLVANTA



sa in satul vecin Cetea, unde au trdit peste cinci-zeci de ani.l

Informafiunea noastri relativ la aceasti m6-

nistire gi cilugirii ei e foarte redusi. In veacul

al XVlil-lea au trecut la unifi, aga ni se spune, darin revolufiunea lui Sofronie, s'au intors iarigi lalegea slrdmogilor. La intervenfia episcopului unitAaron cdlugirii au fost alungafi din mSndstire, gi

din ordinul gen. Bucow, in 23 August L762, mdni-stirea a fost arsi, fdri sd se mai poat6 injgheba

vreodati viafi cilugdreasci in ea. Biserica a fostrefdcutd, fiind azi proprietatea unifiloa cari sunt

in numir de vre-o 20-30 suflete.

Averea mobili a min5stirii a fost dusd la BIajprin cilugirul Sofronie dela Mdgina,'iar cea imobil5,pentru care s'a frimintat mult episcopul Aaron, dar

fdri nici un rezultat mu{umitor, a fost impirfiti defiranii iobagi din comuni gi indeosebi de cei doinobili proprietari unguri L. Toth gi Halmagyi, carierau si se impuqte unul pe altul pentru ea.'

10. Mdgina. - Se di data infiinfirii mindstiriidin acel sat 1$|f"' La t745 colegiul reformafilorunguri din Aiud ocupi moara mindstirii. Inainte de1759 se agezase aici un cilugdr sArb Sofronie Pav-lovici; pe vremea revolufiei lui Sofronie din Cioara

a fost silit si se refugieze din m5nistire fiind rmitIn 1762 se intoarce gi ajutd pe episcopul Aaron de

1 Metef, Satul atdelean Cetea gi logofdtul loan Norocea din Pilegti,Cluj. 1933. p. 4-42.

2 Bunea, P. P. Attn gi D. Novacouici, p.339-i11.a $ematismul iubilar al mitrcpoliei Blaiului din 1900, p.124-,

a duce la Blaj averea mobili a ministirilor dinGeoagiul de sus gi R6mef pe cari Bucow Ie ar-sese. In Octomvrie 1764 Sofronie Pavlovici eratot la mindstirea din Mdgina.'In timpul addpostiriiaici a lui Sofronie credinciosul-Nicolae Oniga dd-ruiegte ministirii o icoani., In LTTZ avea numai uncdlugdr; intravilan

deL?O

stdnjini .lungime 9i 100lifime, hrdtor de 10 gdlete qi Z ferdete, tanui de 8care de fdn gi o pidure. Ministirea a avut pdndla 187L cilugiri; ei au invdfaf, la gcoala mindstiriipini la 184tt carte bisericeasci'gi tipic pe tineriicari voiau sd fie cdntdrefi la diferite biserici, gi inacest timp se bucurau de scutire de serviciul militar.'Multe din pdmdnturile ministirii au fost ocupate desdteni in a doua jumdtate a veacului XIX-lea. In1902 mai rdmisese biserica, o cdscioard a mind-

stirii gi o mare grldind cu pomi fructiferi..

11. Petrilaca rcmdni. - Singura amintire despremdndstirea de aici e in raportul lui Gr. Maior din1774, cdnd avea un cilugir.u

12. Rilme{i. - Ministirea aceasta e una dintrecele mai vechi din Transilvania. Agezati pe mar-ginea unei vdi 9i incunjuratd de munli inalfi 9i stAn.cogi, a fost cliditd in secolul al XV-lea Inscripfia

L Cultura crettind, 1919. p, 160.2 lorga, Studii gi documenle XIII, p. l3l, Nr. $0. - Epircopul At.

Rednic in 29 August 1765 trimite la miaistirea din Migita, cr pedeapal,pe cilugirul Silvestru Caliani dela min6stirea Sf. Treiue din BIaj, cf,Cipariu, Acte gi fragmente. Blaj, 1851, p. ll9.

3 $ematismul citat, 9. 124.. Bunea, P. P. Aron gi D. Novacouici, p.3i8.5 Cullura cregtind, 1919, p. 162.

-52- -53_

"1

IMANAsTTRTLE RoMA1E$IL PlIgJlIll --

un'raport al- proto'



O informafie tirzie' anume

,popului lghian d;lSe6' noteazi c6' Mihai Viteazul

'a zidit biserica -aia"titfi cu tot- ce'i in jur de ea''

In 9 luni" fid;;;ipele-Gavril

Bethlen da'

'ruiegtecatugariloi-;i" S""u +t Toma Moisin' pentru

rviafa lor curati-u-io'uvurilor bune 9i a erudifiei

dela intrare ne spune: ,,Dintii a fost zugriviti ?9-u::te

ffiffi; ,ir"iu iui lriatiae Crai vileat 6895 t1S-;4;j- A depins intiiu de vlddicia' care era cu ciliva

fig. 8. Inscriplia dela inttarea mdnistirii Rhmeli'

chilometri mai los pe aceea$- vale din Geoauiu]-fe

"ur,.poi de cea din Alba'Iulia' cum spune 9l epls-

copul unit Aarot,-il 3b'-Sepie-*ie LIffi' socotind

r"l*ta dependentn de sute de ani''

t i; , studii 9i documente' XlIt' p' 158 tir' 542'

r Bunea' P' P' Aton 5i D' Nouacouici' p' 3$) n' 1*2

Fig. 9. Inscriplia dela qoscomtstet'u'

lor ministirea Rdrneli cu o livadi numitd Hopat'

l*" pini azi e in propriet4u" bisericii''

Un bun cregtin'sitiott Brad' diruiegtemdn['

'stirii in Martie 1678 gase boi''

i i,"t". Seb. ir Calendatul eparhiei ort' tom' a Ctuiutui pe 1936'

'Clui, 1935, P. 35'

2DobreicuN.,Fragmentepriuitoatelaistoriabisericiitominesti'

Eudapesta. 1S5, P. 17-f8r 1orga, o. c., P. 158 Nr.543,

dela p{oscomidierul mdndstirii Rim4L

-5{--55-

MErE$MANASTIRILT no\aAusgTl DIN TRANSILV1NIA



$TEFAlf

-:::-::- cere la titurghie 9i plata s6'i fie de 2 de fiorini

gi au mai cerut l:d;t"ot"' 9i Ie didu preotul o'

scroafi ingrigatil" i'a" cu trei pureei 9i daci. s ar

ridica cineva din familia sa ca si strice" ' sd fie

sub blistdmul '-it""itii 9i afurisit de 318 sf' Pe'

rinti..,".'Din B Sept- 1785 avem altd d'anie' scrisd de

egumenul mdnistirii eromonahul Calinic prin care

"i;;"" Todori din RAmef dau rdtu [:finaf]^ meu

ii" V.f" a lzli [:Uzii] din ios de Albeqti la sf' mi'

ndstire de pomana si fie a m6nistirei in veci' iar

cine s'ar ispiti a-i instrdina dela sf' biserici din

neamul'meu si fie afurisit"' "Mdrturiicredincioase

sunt B oameni de omenie 9i siteni" intre care e qi

VIad Petru ,,titorul mdnistirii' de mai sus''

Mai cunoagtem 9i alfi bineficdtori ai mdndstirii'ca acei ."arrri.i .u'i'au theltuit in 4 ani 70 de zlofi'

,"o-to*uf din pdmAnt pdni in.vdrvu numai din pu-

il;i;;; *artiii"esc 20 sateni intr'un act firi dat6

i;;;. l8-le'te"i'; f'-" *"Ycddi' P" T Mineiu

cetim: ,,1?56. ,{..tt Mineiu l'au cumpdrat Danu Ioan

din Pono" .o Z+-ae numirituri tiind el moratiu la

moara manesti-Ji; i';" dat de pomand aceasti sf'

biserici ir, ,reJ- a lui pomenire si fi-".gi a pirinJilor

tui 9i a tot neamul lui' Scris'ameu Silvestru monah

in luna lui M;tti" 9 zile 9i egumen ministirei

Rimetilor au fost popa Chirili din Geoagiu Fe acea

vreme",' iu, pu .uit* Matgiritare' tipiriti in Bu-

Veacul al XVI[-lea' cu frimAntirile 9i perse-'

cutiile lui religioase' au atins aspru 9i Re bielii ci'

lugiri de aici, ficdnd si se vorbeascd mai mult

despre ei 9i Uis""ica lor' Aqa inscriptia dela plosco-

midier din altar co-

dutu Ioti" t74l spune ci :'1 l

trr.i"ri"itarul sui vladicia episcopului Fdgdragului

Inochentie a" Sua" cu toata cheltuiala dela" ' Pala-

ohia din Ponor, Ioan... din Remef, fiind e.gumen

:ffi;iloi"3oironi",

9i ocirmuitor .a-cestuialtar

Bolog Nicolae f''a: 'i'n'u"ic;;-i"f din Fdsdrae"f*-u'4r-t-

i;;"i;opul locului [d1n GeomalJ L74r'

in afari de acest zugrav se mai amintesc in

pomelnicul ,odu"ilot 6 atlri cari au impodobit toati

biserica co piciti'at-i"tto"Matei' $andru' Mln"Ru'-i

nite Tomu-' et"ittu s'a ficut-in mai multerdnduri''

cdci sunt .'r"**i-i s*atoti de picturi din ve-acul

aI XV pin6 in-ut

itX't"u' ultima dati in 1809 de

un zugrav de mdna a doua' cum ni-I prezinti chipu',

"if" "Js'au Pistrat in bisericd' 2

Simion a"ttai"f scrie in sf' ministire- la 20

Decemvri" U4l,; prezenta a lor ? martori nota i''

urmitorul testament" prin care "VladPetru cu sofia

sa Macini.u gi-"" iiol ta" Iuon' s'au rugat de egu-

menulmenastirii de acolo popa Chirild Ei dascil

]r"..*, * ;t';G"sci un sdrindar pentru ei ei

;;tt"'netiotii roi' Dar ei neavind parale dau un

finat in vale i" i"nqe de doi [2] pari' d9. fin si'l

dau pentro toia"*na ministirii ca' ei si-i rimdie''

iis'io ioleles cu preotul ca el sd deie tot ce se

--lErr"s a y., cuvjntdti ocazionate, sibiu, 1933,.p S6:-: v-e^z^idespre

acegti zugravi """"I-t"','O)iii'to'iu artei rctigioase' I' Cluj' 1929' tabla-

r Bologe, o. c. p. 83, 9i Iorga o' c" XIII' p* 158' Nc 3'

r Bologa. o. c, p. 93-94., taia.. p, $).e y6i4,. p. 91.

. i;;,;.r, xur, p. 158 no' 545; Bolosa' o' c"p'87'

:5t-

STEFAN METE'IVIANASTIRILE ROMANE$TI DIN TRI]{SIVANIA

doui sate' noi acolo



\.,':' ' Stancu' ^---xr

. Cilugiriifineau gcoala aici in care invifau coprt

I ' "urtu-i'li;;;'';i;nta"ilubisericestiu sau dupi

.cum spu+ l,qi""lri i" a August Y: "NoiRdmetii

t Bologa, o. c., P- fl6-7'z Bologa, o. c., p. 86: lorga o. c'' ]llll'--. St""J", Calendarul citat din 1936' p' 3)'

I lbid., p. 35-7.3 lorga, Sate 5i preoti din Atdeal' Bucurepti' 1992' 9' 274 n'

qi Ponorii, de cindu's aceste

[ta mdnistirel ne-am pomenit,a avea 9coal6 9i acolo

avem si acum ;e ie -gco"la 9i dascil 9i prunci

de invafi 9i daci ni se ia aceea noi rdm6nem fdri

invnfituri ca dobitoacele'i

Fig' Io' Mindstirca dela Rimefi'

In urma marei migcdri religioase a lui Sofronie

din Cioara"ur"

teco ta"iUt"'e

tot Ardealul de drago-

stea fal6 de legea """tt" ortodoxi'generalul Bucow'

hotiri, indemnat li'lu "piscopulAaron' si distrugi

si ministirea RAmefului, -cq -?ce s..e laJ*t' ee f-i]fe

innlil*n" "r"unui Gtoitr gisim insemnarea:

:3;;- ".,silrr"rir" monachu cdnd au stricat

---;;;.a. o. c., p. {3'

curegti la L746, e notat: L'162' Aceasti carte Mir-

adritu a lui Ztatau'it" l'u- diruit de pomenire pentru

l" ;;";;i tu't'

ministire ce se chiami dela Rdmet

care este hramu-t'luqt"""u Precistei' Eu smeritul

intre eromonahi Antone de loc din Tibru' fiind de

fatiacegti oameni anume eromonah Calinic' popa

;l'ftil;nuh, Sit""stru dascil Dumitru"' Blistimil;;; cine't vainstriina' LT62Ianuarie 3 zile''

Cirtile bisericeqti erau aduse din Jara Romi-

neasci cu care-iiGlin"uu

c-ele mai vii relafii' degi

;;;t"e,"a"i

.atGrii aprigi du-gmani ai unirii ficeau

intinsi n"onununii tonit*oui legi' Antimisul'bise-

ricii era dufu Mit"opolitul Teodosie din zilele lui

Constantin Basarab Brdncoveanu voievodul Jnrii

Rominegti.' Tot aici li se sfintise' la 1760' preotul cari

i"-"utti": Eremie Popovici' mort in1818''

Cuib de veche ortodoxie atit ministirea cit 9i

ciiugirii aio"u

u" fosi tttali la ochi de episcopul

P. Aaron, care intdiu a incercat si strecoare aici

, ciluqiri uniti, utuogand p9 cei de credinta strimo-

i iffi" lroiooahul Antonie dela ministirea

Rimet, .ur" ,J t*"nia'a in Bridegti' und-e- 1inde'

., in 26 lanuarieii66:;. Liturghier creqtinului Toma

'f

rf,)

),

:59-

-58-

necredinciogii mindstirea dela Rdmef gi cea dela


ingiduit din partea P. In. Impirat a se repe'



Geoagiu la anul L762 in August 20 intt'o zi.Sdm-bete. Spre peirea lor".' Ministirea a fost restauratigi iar5gi dirdmatd cum ne spune acelag cdlugdr prin

o noti de pe alti carte bisericeascd: ,,Aceasta aici

am insemnat acest lucru cu jale adevirat cdnd au

stricat ministirile cea dela Geoagiu gi cea dela RA-

mefi, la intdia stricare a fost numirul anilor 1762,iar la a doua stricare vdleatul L785, luna Deceqv_1i-g

in 23 zile intr'o zi Marfi. ScrisEil eu Silvestru mo-

nahul".' Era in anul cdnd au fost executa{i Horia gi

Clogca, gi astfel ura nemiloasi a stdpdnirii, gata d6

risbunare, domina in intreg Ardealul; trebuia sd cadipradi a doua oari gi ministirea ai cirei credin-

ciogi din Rdmef gi jur participaseri efectiv la revg-lufia lui Horia.

Dupi dirimarea din 1762 averea migcdtoare a

m6nhstirii a fost dusi la BIaj, iar cea imobil5, pi-"mdnturile, fAnafele, etc. au fost ocupate de episcopul

catolic din Alba-Iulia, gi toate intervenfiile episcopilorunifi Aaron gi Rednic de a li se da lor, au fos zi-darni0e, degi generalul Bucow diduse o.diii, iil-'leIunie 1762, ca averile si fie puse la dispozifia epis-

copului Aaron.'Dupi a doua distrugere din 1-785 credinciogii cer

voie dela Curtea din Viena si-gi refaci mdnd-

stirea gi biserica. Guvernul ardelean, in 2 Marlie 1792,

Tl$iprin protopopul Ighian din Zlagna sdtenilor:

1 Bologa, o c., p.87; Iorga. o c., XIII, p. 158-9 no. 547 [dd z'ua

de 23 Auguatl.z Bologa, o. c,, p. 87.

' Buuea, P. P. Aaron gi D. Nouacouici, p. 340-1 ; 9i Stanca, Caltn--

darul cilat, p.47.

,S'alilui biseiica dar numai ca biserici de mir, iar din

chiliile cilugiregti sd faci gcoald".'

Cu moartea preotului Eremie Popovici in 1818

se deschide o noui epocd de fr6mintdri pentru

biefii siteni, cirora episcopul Bob dela Blai vreacu orice pref si le ia biserica .ministirii, intre-

buinfAnd toate niijloacele pentru ajungerea scopului.Aga ne spun preofii: Moise gi Mihail gi epihopulSimion Jurj din Rdmeti, in 5 August 1821, intr'odeclaratie dati protopopului Ighian:

,,$i si arafi in relafie ci scriu oamenii unific5 nu ne-au fost dati noud [biserical, precum au

aritat gi in {drcdlat Nichita Simion gi Teiug Const.

$i [unifiil duc oameni de pe alte sate inaintea ne-

megilor [anchetatoril gi spun cd-s dela noi, pe numele

oamenilor nogtri. $i tot cuminciuna umbli. Dar

dela R6mef numai doi oameni sunt uniti Filip [Morarlgi Gavrild [Albu], pe care voiau siJ facd preot unit

9i dela Geoagiu 4 case*.'Lupta aceasta s'a terminat dupi aproape 10 ani,

cu invingerea episcopului Vasile Moga, care fuavizat, in 20 Iulie 1827, cd biserica mdndstirii dinRdpa-Rdmefului rdmdne in stip6nire ortodoxilor.'In mAnile lor e pdni astdzi, ca biserici parohialifiri cdlugiri.'

Averea ministirii in 1760 o formau: 5 locuriaritoare, 4 fdnate, doui vii din care s'au pistrat

r Stanca, o. c., p. 38. 2 lbid., 9. 43.s lbid. p.46: pe lafg despre aceste lupte lntre ortodori gi unill

Ibid, p. S-{6.{ Despre preolii slujitori la aceasti ministire iu gec. XIX-lea, vczl

protopopul Dincili, In sluiba neamului prin Evanghelre, Sibiq 1928.

II

a:;

-60- -61 -

$TEFAN METE$ uAnAsrmtt"E RoMANE$TI DIN TRANSILVANIA

toate odoarele



pind astdzi cAteva vife firi ca strugurii sii se mai

poatn coace in urma climatului schimbat 9l mai

mai rece, apoi o casd 9i mai multe mori. o Dislru-

gAndu-se ministirea in t762 episcopul catolic din

Alba-Iulia acapareazi, cum am v6zut, cea mai mane

parte din averea mobili, rimindndu-i mindstirii fd-

naful din Ponor: Hopaful gi altele diruite pe urrndde bunii gi darnicii credinciogi, siraci dar ctr fricdgi dragoste de Dumnezeu.'

L3. Sttaia. - Sitenii aratd pAni azi Iocul trnde

a fost ministirea gi locurile numite in hotar: La

c6lugdrul gi Valea cilugdrului- Pe la 1760 }ipsitd cle

cilufiri, via ce-o avusese, 9i care prodrlcea 40-5'0

ferii de vin, a fost ocupatd de funcfionarui Zonger

dela episcopia latini din Bilgrad.'

Bl JUDETUL' BISTRITA-NASAUD,

1. Feldru [distr. Rodnal. - Mdndstirea de aici

a fost vizitati, in 29 April 1763,'de episcopul F- F-

Aaron, iar in 16 Decemvrie L767 de episcopul unit

At Rednic. Se pare ci ullimul cilugdr a fost Samuil,

cane a murit in 1?66. La porunca vicecolonelului

Erzemberg sitenii s'au adunat la sfat in 24 lanuarie

1768 gi au hotirit, ca biserica, - fiind agezati inpidure, aproape d'e ,gura RAmetei", intre Feldru qi

t Goban, Statistica Rom\nilor din 1762. Clui, M41, p' 15: 9i Starca,

o. c. p. eI.2 Vezi studiul pir. Stauca, o.c. p.35-'t8 scris qi pe baza unor

aete lnedite. - Pomelnicut cilugirilor, zugravilor qi dilerililor clitori ai

mtatstitii e reprodue de Bologaln o. c, p.85-86.t Cultura crcstind, 1919, p. 168.

-@-

Ilva-mici - si fie adusi ilo comuni, cu

li od5idiils spre a fi utilizatd mai bine 9i cu folos

de popor, cici unde era se adiposteau in ea mulfi

fugari: holi gi oameni rii. Averea mindstirii si fie

scoasi la ticitafie, iarint€resele banilor primiti prin

Iicitafie si fie utilizati pentru nevoile bisericii-' Din

conspectul din LTIZ se vede, ci hotiririle aceslea

nu s'au realizat deoarece se noteazi: Cilugiri n'are,

intravilanul e de 48 stiniini lat 9i lung, ardtorul de

4 gilete gi fdnaf de 6 care.'

Z. Rebra mare [distr- RodnaJ. - Mdnistirea era

agezati in ,,Lunca vinului", e amintiti 9i in con-

scriptia din 17&3 a episcopului Klein.' La \762 n'avea

cilugiri, avea insd intravilan de 30 stdnjini lunginre

gi lifime, aritor de 12 gilete gi 2 ferdele gi f6na

de 16 care de fdn.' In 21 April 1763 e vizitaldde

episcopul P. P. Aaron gi are cilugdri unifi. trn lT74

n'are nici un cilugir.'

3. Rebra micd [distr- Rodna]. - Episcopul At-

Rednic inseamni in protocolul vizitafiunii sale ca-

nonice, la data de 17 Decemvrie t797, cd aici este

o ministire, in care locuia un preot de mir' care

avea'4 boi gi o vacd.u

4 SAngeonul romin - In valea Porcoaia dinacest sat era o min{stire, despre care viitorul episcop

' Cullura negtind, 1919, P. 158.

2 Bunea, P. P. Arcn gi D. Novacoul'ci' p. 350.

i Bunea, Episcopul In. Klein, p. 3)B nota rr.I Bunea, Episcopul P. P, Aton gi D. Novacouici, P. 349.n Cultura creglind,1919. P. t6{-s Cullura ctegtmd, 1919' P. lffi. ,.

--st -

$TEFAN METE$

Gr. Maior noteazi pe o carte bisericeascd

MANASTIRILE ROMANE$TI DlN TRANSILVANIA

de aici



unit din bi-serica din Maieri [jud. Bistrifa-Nisdudl urmitoarele:

,,Cunoscut lucru este cum aceasti carte prinstridania gi cu cheltuiala €fi:ffiffiI intre preotipopa odatd Constandin din SAngeorz, iar acum iero-monah Climent o au cumpdrat gi lisat zestre veci-

nici a acestei sfinte mindstiri, care mdn5stire agiq-derea de acestag ieromonah au fost din intreg in-ceputd gi de ale luigi sirguitoare mdni isprivitd,agadari nime dintre ffibt$-i de Dumnezeu pravos-lavnicii - gi mdcar cine carele se teme de pedeapsa ,-/lui nu va putea instreiqp..d.e. aici aceasta d-zeiasci llh'lu-

zestre. Deci fiind noi ftff $i pe aceste pediJfafi 2.,.'-.,^tfost cercafi gi rugafi si semndm aceste in mini-'l'qtr:stirea Pocrov a SAngeorzului zile 10 adeci ziua bfz. i.marelui mucenic Ignatie [Decemvrie] 1760 mic ai 6*rtnetrebnic intre frafi Gavril Grigorie Maieru staref n^fsfintei Troife dela Blaj".' Popa Constantin in 1733, era F.-llpreot in Sdngeorz,' deci dupi aceastd dati a fdcut :8>

mdndstirea gi s'a cdlugirit Numirea de Porcov s'adat desigur dupi a schitului cu acest nume dinmunfii Neamfului din Moldova, pe care.l zidise epis-copul Pahomie de Roman, care era de nagtere dinsatul bistrifean Gledin.'

Peste cAfiva ani in ministire, la 10 Decemvrie

LZ8T, episcopul unit dela Blaj At Rednic na maigisit nici un cilugir.'

I Revista {ata de sug I, Satu^""",

192t, No. t, p. t0-ll.2 Togan, Slatistica Rominilot din Transilvania ln IzJs lr revisla

Itansiluania, Sibiq 1898, No. 9-10. p. 173,e Meteq. Isloria bisericii rominegti din Transilvania, l, Sibiu. 1935,

cd. II, p, {98.I Cultura creitind,1919, p. 165.

5. Shntioana- ta 1765 ministirea"avea o pidure mici Si 7 stupl In 1781 se aminte$te

-pidurea ministirii'.l

6. Telciu.-La cererea cnezilor din valea Rodnei

,gi cilugdrilor preofi: Mateiu, $andor 9i Petru cooj-

siliul oragului Bistrifa, in 29 Septemvrie 1523' de

.acestor un loc pentru clidirea unei menistiri intre

.satele Telciu gi Hirdiu, de partea stdngi a dru-

.mului aproape de apa Birchegului pe un deal.' In

.acest loc fusese o menestire mai veche- Privilegiul

acesta de a clidi, il intdregte oragul gi pentru epis'

.copul Ilarion apezat in aceaste ministire' Pentru

susfinerea cilugirilor Bistrifa mai ddruiegte, tot in

14 Febr. 1533, o pidure cu toate veniturile ei, apoi o

moari pe rdul Bircheg gi libertatea de a pescui in

rdu precum gi loc de pdqunat pentru vitele ministirii''N'avem nici o informafie despre existenfa ulte'

rioari a acestei ministiri, cdnd s'a reclddit gi cum

gi pdnd cind au viefuit cdlugdrii in ea.

7. Zagra. - Siteantl Vasile Rai din Zagra

scrie, in- 723, citri Conventul catolic din Cluj:

-Am clidit inainte cu 5 ani o ministire pe locul

.satului, unde pdni acuma am triit in pace 3 oameni

laici gi 1 cilugdr. Cei 3 laici din 3 stupi fin' mdnS'

,stirea cu ceard, dar domnii sagi din Bistrifa le ceracuma dijmi din ea". InZagra mai sunt 2 biserici

serveau c6te 2 preotr, insi conscriptorii i'au

la cAte unul. Roagi si intervini ca sd nu

I Cultura cregtind' 1919, P. 166-

2lorga, Hurmuzaki, XV' p. ?11-Z uo. {9i.3 lbid,, XV, P 366, no, 685.

la cariredus

-64- -65-

STEFAN METE'

mai fie molestat cilugdrul pentru dijmi,. deci

MA\ASTIRILE ROMA:T'E$TT DIN TRANSILVAI{IA

guvern, in 1703, insugi episcopul P. P. Aaron In



mi-ndstirea a fost cldditi in 1718.

Conspectul din 17tr| vorbegte de o minislire.unitd in pdrisire, avea: aritor de 15 gilete gi f6naf deB care de f6nt Azi o amintesc numai locurile::Cdmpul, Dosul 9i Piriul ministirii.i

cl JUDETUL BRA$OV.1. PeStera [6ngd Bran]. - In urbariul satului,

$ercdifa din 1758 cetim, ci iobagul Barb Barbatei.din acest sat a fugit de 34 de ani din sat gi e cd-lugir lAngi Bran.' Ministire lAngi Bran nu este,alta decdt schitul din Pegtera cu hramul Sf. Ioan.Botezitorul. Acestui schit Alexandru Ipsilanti Domnul.

Terii Rom6negti, in 2Iulie 1797, ii innoiegte o danie.de 100 taleri anual, pe care o fdcuse in prima sa,

domnie in [ara Romdneascd, in S Noemvrie lZB0..Cdlugirii schitului mergeau in fiecare an Ia Bu-curegti gi ln ziua hramului ridicau acegti bani clin.visteria Domnului romin.s

Dl JUDETUL COJOCNA.

l. Bdifa. - Dupi un conspect de prin 1263,.triiau in mindstirea de aici gi cdlugdri ortodoxi giunifi. Intravilanul era de 45 stdnjini lungime gi 3[,ldtime. Avere: aritor 2 gilete

9if6naf

de Z carede fdn. Toati aceasti avere modestd a fost .luati,

cu putere de baronul Korda, contra cdruia se pl6nge.---*IT""i.ta

Arhiua somegand,I. Nisiud, 192{, p. 3.2- Qulluta cregtind, tSt9, p. 17b.8 Di-g.an_N.,

-Dgttiprivit6irc_la istoria comunei Zagra in Arhiua

some1and, Nisiud, 1928.-no. 9 p. 69-a A-rhivele Statului din Ciuj.5 Ureche, Istoria RomilniloV, VtI, Bucuregti, p. 323.

la1?65 gdsim la mindstire un preot Onea 9i doui c5-

lugdrife.'

Z Berind. - Ministirea scipatd de ddrimareaporuncitd de Bucow, -sta

goali, in mAnile unifilor'

Avere: aritor de 3 gifete 9i fdnat de 6 care de fdn,

pe care baronul Samuil Inczedi a ocupat'o. In contraacestuia se pldng guvernului, in 1763, preotii uniti

din Berind' In 2 lanuarie L76f lnczedi rdspunde in-

dignat la acuzele preofilor:'Quod

attinet violentiam

per. me factam occupationem teritorii monasterii

, Cultuta ctegtind,19t9, P. 153.

- e"/:

Fig. II. Biserica mdndstirii Bdila. /.; )-t t,',

-66-FC

Berendiensis, non ut

$TEFAN METES

verum esset

uAnAsrrnrrE RoMANEgrt DtN TRANSTLVANTA

paz6,



a parte mea ibidemsed nihil quidquam

Possidere omnibus notum sit".r

6. Feleac. - In acest sat de a drumuluide negot, ce trecea prin el, au residat ln veacul alXV-XV[-lea trei episcopi cunoscuti: Marcu, Daniilgi Petru. In vremea lor deia era aici o minis'lirein care s'a scris la 1481 un frumos Lilurghierslavon, care ni s'a pisiill-pffnd azi.' Peste 200 ani

la.1681

Iulie 24 se amintegte'din nou, cdnd se afu-risegte ,,cine va' cliti dela svAnta ministire [unApostol slavonl, au cilugdr, sau pope sau diac sau

Fig tz Bisefica aeche din Feleac.

fiecine".' ,,In svSnta mdnistire Feleacului" a izvodit,

in Septemvrie 1718 iemmonahul Eustratie Rus unApostol gi Evanghelie.' Tot acestei ministiri d6-ruiegte o Cazanie cilugirifa Magdalina pela 1738.'

3' Buteni- - Mindstirea din veacul al XVIIIJeaera situatd departe de sat in locul Frasinet, Si ".o*e amintegte pidure din ,Dosur ministiriij. ia'pdslrat din ea un clopot gi o carte bisericeascd.,

_-_ -_ .-Ctui. Mdndstur La finea veacului al

XVIIJea doi negustori macedo.romf,ni din Cl{:Pavel din Macedonia 9i ginerele sau Git""gt"ristofor Literatul zidesc o mdndstire in satur iinpreajma oragului Cluj. Mitropolitul Teofil, dio ,o_

borul finut la 12 Iunie 16g6 in Alba.Iulia, Ja a"uptufde patronat asupra acestei ministiri ceror doi ne-gustori'ctitori gi,urmagilor lor.' Nu gtim daci nu edin ministirea Minigturului,

ori din utt" "c"t ca-lugir, care in tTgG aconvins pe mai rr"Ui;;;"iif o"negustorul ,,grec... Ianachi din Cluj, ia m hoiaiuloragului, numit .Biik*, s"ar gdsi mari

"o-o"i"s;;;;..t'|,- 'l'--5..Cuteiug. - In acest

"uidio apropiereaiilo"_

dinului era o ministire inci din ,".oiot iii{/m;;u,cilu.girii ei invdfau copiii carte. In protocolul vizita-tiunii canonice a episcopului Grigorie Muioi seindicE averea: o gridini cu pomi gi un aritor numit

-Dumbrava minxstirii*. In m5nistire sta un'dascil o loT"tu 4sen roma, ggj1".il; _i;91t$rgtlgt'

I Cultura cregtind, 1919, p. lS3.**

: ' ". ;-2 Comuiicate de pir. pioiopop'ort. Muntean din Huedin.. ,...

' ''

' 3 Cultura cregtind, lglg, p. 156

,{.Iaka\ Kolozsu1r t\rtinete, lII, p. ?ZB_232.5 Cultura cregtind, 1919. p. iSS_Z n r.

L Almanahul Gtaficei rcmine pe t929. Craiova, p. 51-2. cf. Mete;,Isloria hisericii tomAnesti din Ttansilvanra, I Sibiu. ed. ll, 1935 9. t72 n'. l,

2 lorga. Sfadii Si documente, XIll, p. t00 no. 29?.c lbid., p. 129 no. tl{).1 lbid., p. 100 no. 93.

-68- -s)-

$TEFAN METE$

Distrugerea ordonati de Bucow n'a atins-o. pe


Andreiu c6lbaze.. ta L772 avea doi cilugiri, in-

lungime lifime, aritor de



vremea episcopului Gr. Maior era ortodoxi gi avea:aritor de doui gdlete gi un finaf de doui care de fin..

7. Milagul mare. - In hotarul acestei comunea fost o ministire, dela care se mai pistra in 1g00.maie; icoane fiult€- pi un clopot" cu data l?illl.' In

April 1759 9i in 1765 avea un dascil Stefan, carescria o Psaltire.' Avere: aritor 3 gilete gi o pidure..

8. Monor? fiud. Cojocnal - Se numia mini-stirea "ObArgia'. Scdpati de minia lui Bucow, invreftea episcopului G. Maior era tot in proprietateaortodoxilor.'

9. Modaca. - In fruntea ministirii de aici era,la 1731, egumenul Victor. In acest an mai mulfi

boieri ii diruiesc un Triod tipirit in 1Z2S.u La LTTZSi LT74 n'avea cilugiri; intravilanul era de 40. stdn-jini lung 9i 35 st6njini lat; aritor de o gileat6, 9ifAnaf de 3 care.' fn protocolgl vizitafiunilor cano-nice al episcopului Maior se spune, ci o parte dinpometul mindstirii a fost cuprins de iobagii con-telui'Ghborghe Banfi.'

L0. Ormenigul de cimpie. - Biserica ministiriidin acest sat e din 1573, ficuti din lemn de boierul

I Cultura cregtind,1919, p. 158.2

$ematismu .iuQil4t ai mitropoliei Btaiutui p. 3?{-S.

fgrg, ptlorga, Sfudri gi documente. XIII, p t62. no.-,i55: Cultura cregtind,

-r Eunea, P. P. Aron gi D. Nouacourcr, p. 3Sl.. Cultura crestinii. 1919. o. 16l-r Revista Reiagul, Cluj. igtO, i. fOS.? Buaea. p. p.-Aron si D. Noitcouici o.J4g.. Cultura negtind, tsiq p. t:i. - --

_io_

,travitao de 4O stAniini 9iir"i gel"t" 9i doui ferdele, fAnaf de doul care de

rfAn i Egumenul era Varlaam, ciruia in 1772 i se

,Ji ar"ot si adune milostenie pentru l5rgirea bise'

ricii minastirii, care era mici pentru numerogii vi'

-iiatorigicredinciogi. In LTTI ate un.singur cilugir''

11. Siln'lvldrt):inut de c6mpie' - In L?ffi mi-

rnistirea avea un cilugir- ln L772 era tot un ci-

lugir gi avea intravilan de 15 stdniini lungime 9i

Gh",'aritor de trei gdlete, finaf de doui care 9i

,o'pidure ;' lo L774 tot numai un cilugir adipostea'

.darmaiaveagiovie.uHramulministiriieraSf.Arhangheli, clEdirea exista 9i in 1902' firi cilugiri;

...r"ruu putini se intrebuinta in folosul liceului ro-

imAnesc .din .Blai-'

t2. Stluagul de cdmpie' - Dupi conscriptia lui

Rednic funcfiona la ministirea de aici cdlugirul

,piuot Lazar 9i invifitorul Banu' Avea 20 stupi'

iaduru" tnsi i'a tost devastati de ortodoxi' In

tiii qiLTIL. navea cilugiri; intravilanul era de

aO stdniini ldfine 9i lungime, aritor de I gilete'

,tao"t ae fg"u""

9i o pidure' Averea aceasta ri-

*"re se .folosea pentru nevoile gimnaziului din

Ettaiqi in 1902."

---' $t^"tismu| iubitiat al milr' Blaiu.lu.i' p' 2lt-12'z buaea, P. P. Aton gi D' Nouacovici' p' 348'

'3 Cultuca crc5tin1,1919' P' 162'

'' Bunea. P, P. Aren 7i D. Novacovici' p' 348'

'6 Cultura ctegtinl, 1919. P. 166'

6 Bcnel, o. c., P. 3{8,

'? Bure4 P. P- Aton gi D' Nouacouicr' p' H8'

-7ltFL4

$IETAN MErE$

13. Somegfaldu [ldngi Clujl. $aguna spune,.

MANAsTIRII^E nouAnrgrt DtN TRANSILvANIA

am cugetat din minte, ce mi'au dat Dumnezeu s6'



-dupd mirturisirile bitrdnului feran Petru Monu, ci.in hotarul acestui sat a fost o mindstire de lemn,.

care pe urmi a fost adusi in sat gi din lemnele ei,

s'au fdcut stranele bisericii de acum. Avea un ci'lugir Costin, pe care feranul Monu il servise in

copildrie.' Probabil cliditi de vre-unul dintre negu-'

storii ogreci" din Cluj, cari aveau obiceiul de a merge'

la biserica de aici gi acolo-gi ingropa morlii in cimi-terul comunei.'

14. Stobor. - In satul acesta inci a fost o mi-ndstire in veacul al XVIII-lea ridicati de un bun

cregtin de aici, dar stdpdnirea nemiloasi i-a stricat'o,.

cum se vede din iElania lui duioasi gi in'lgxesadn'

adresat5, in 1787, Impdratului losif:

.Prea inallatului gi de Dumnezeu LuminafuIuiigi Bunului, Credinciosului Impirat Iosif Sinitate'Bun6, Viap indelungat5, intdrire gi Bucurii gi ce'

citri Vrijmagi Biruinfi.Aceasti ingtantia, Pre Inirllate Doamne Impi-

rate, la alti faia nu cearcd sd se inchine, firi,numai la Inilfimea ce de Dumnezeu incununati a

Imperafii Tale, carele egti cel de Dumnezeu ade-'

virat ales impirat gi lauda gi slava cea luminatiL

gi sprijinitor al cregtinitifii...Acesta m'ag plAnge gi mag jelui lnaintea Im-pirEfiei tale: Iati Doamne Impirate,^ eu Broin*Urs din varmeghia Clujului din satul acesta Stoborul.

r fagura, Ist. bisericii ortodoxe, Sibiu. 18€0. p..tt6-7..I Met6$ Rominii din Clui, Cluj. lS|5,, p.. XXll.

-72-

tIrI

bit.

T

fac o -eoetfit" 9i cu aiutorul lui Dumnezeu o-am

tott gi ficu[ d; care lucru mi 9i bucuram' .ce

Domne Impirate, aceqtii sfinte Mindstiri aqa i's'au

intdmplal ci au venit o porunci dela cinstita Tabl6

. ioast"e a Clulului, ce-i porunca inillafului Impirat

,t;creescului Gobernium, cum qici o ministire

ia oo r6miie supt stip6nirea impdrdfii tale 9i aga

"" """itgi la -io", cum p6ni la opt zile si o ri-

sipesc Ai si o stric. Dari eu ce si fac' numai am

lnceput-a pldnge gi aga s'au plinit a opta zi 9i a

venil solgabiriu Caceti Jiga 9i comisardqu Diulai

9i cu"ttt

nemigi, glucdn4 oameni li sate.si.lg

it"i"u"" Mdnistir 9i eu m'am rugat si nu o strrcer

"ffiteImpdritii Tale si mi rog de

grafe gi de nu voiu avea atuncia si se strice' pre"

."- "ei porunci, ci eu voiu fi ascultdtorporuncii

Impirifii Tate. Ce aceqtia se aprinseri de mdni6

9i [inl datd md legari Um{neslire o stricari'

ce md tog p;u ioir@l$fl face

miti de mine de acest lucru ci sunt de pagubi de

SO0 ae floreni, ci locul mi l'au luat Domnul meu

Ridaid Mihai gi l'au ficut lab Mirii Sale' Iari eu

am rdmas sdrac Ai acesta lucru eu Donrne Impirate

tot din pidure l'am ficut cu mare muncd 9i trud6""

care s'a biciulit [prefuitl aceste 500 florinfi ce

Domnul meu nici oo .t"u si'mi lase loc, nici si'mipliteasci munca.

Ce Domne impirate, m{ rog Ia prea milostiv

gi inaltul 9i blAndut 9i de Dumnezeu inlelent 9i lu-

minaful Impirat, si'gi faci mili de mine, ori siporunceascd gi si mi slobozeasci si o mai zidesc'"

IFE

;-73-

MANAsTIRIIT RoMAN@$rErAN METES

.ori si-mi dea Domnul mie locul, si mE hrinesc in Dl JUDHIUL TAGARA$'



"cesta lume.Dela Broina Urs plecati inchiniciune citri

impiritia ta cu genunchele pAni la pimint 9i si:fie Dumnezeu cu impirdtia ta.

Broina Urs din varmeghia Cluiului ce din sus,

,din saful acesta Stoborul"Guvernul ardelean din Sibiu, prin secretarul Ion

Herfrann, ingtiinfeazS, in n Septemvrie 1787, pe

Broina Urs ci cererea lui nu i s'a satisficut fiind.contrard ordinelor preainalte.'

Ctitorul ministirii din Stobor a fost 9i zugrav,

cdci .cu mdna 4e terini a lui Urs Bmin* 17[40-901'

ig-4lffg1p@ia Terezia cu chel-

tri"l" tet;nilo satul Fildul

Ae-josrTtse

Crecd tot el este ,preotul din Stobor",

,care a pictat biserica dio @1.'

15. $optefiu. -- Conform conscriptiei luiRednic,din 1765 ministirea n'avea cilugiri ci numai un

,preot cu numele Mitrea, care'i folosia un aritor de

patru gilete gi fdnaf de doui care- Pidurea, care

valora 600 f[, a fost ocupati de domnii de pimint,

$i 30 de stupi 9i o casi le'au luat sitenii ortodoxi'

Tn LT72 era tot fdri cilugiri; avea intravilan de

-70 stdniini lungime 9i de $ lifime, aritor de 3gilete, fAnaf de 2 care gi o pidure- Aceasti avere se

,intrebuinta in 1ff)Z pentru nevoile liceului din Blai. '

L. Atpagul de ios' - Cea mai veche amintire

,d"spre--ioitUtea

ae aici cu hramul 'Adormireaprecestei*, o n*tt in plAngerea boierilor din

"."tit"t' ficutn h ancheta din 17re' in care se

;;;;;:iJ'"q"t "c"'t"

o citugirif6'.-care -cu ::tul

.ei stau in minisiiiea din pidure' a'fiertin--c{teva

L-F-"*'#l'W*g:?i-#:ff:"$':YJil1i"iiul;i.?;,iiili.a "'oi

o"puti"cioqi rerlltul e orb

k"r;rd"i ;.hri i"""u

d" or, oittirt Qbgqry'nd

lt*"lii U-'i+ii a'pedepsit'o cu 12 -florini"'' Peste

.doi ani preotul I";, ffil p"pii Ruao din Arpa;ul de ios'

.da ,pe seama-"ii"i"i-

taoatti"i dela Arpa'? pini

cdnd va sta bit;;;;-';' cartea bisericeasci "Euho'

loqiu, [tipnrit"t"t'ti * acga$i carte se pomeneqte

;"";Hi;;; ffi;u-''-niouuuit numele complet al.diruitorului-' f"t- p"pt lon T"i cumpiri pentru

aceasti *aoa"iill,-iri-1733, 9i un Triod-' sfintul

locag era ridiJ-pt moqiu contelui Adam Teleki 9i

,avea dupi "tfr*intl"-[r"flls: un' preot luon' 4

;dit;T "ar"natil'Avere:,Z boi' 2 cai' 9 vaci'

12 iunci, z""pil,

fistupi' aritor de 4 gilete pentru

,semin6tu"e d;;;;;ti, a-" 3 gilete seminaturd de

primivara,

"poi

au Z tu'ude-porumb 9i un finat de

,6 care ae fani i;; d"scalul ministiriivinde' in

-' M;r. Situalia economici a Romilnilor din tara Filgitaqului' I'

'Clui. 1935, p' 28{ , ^----..-acono tt (: Studii si docu'' 2 lo'gar Insctiplii ardelene gi maramutdgene" ll (: Studii gi

menle, XtI[. P' ti4 ao",$X'

. ;i::1" i:8r", ;*?,,7rtru P' Aron si Dionisie Nouacouici' Bt'ri'

it9o2, p. sB._ 7y _

r Revista Rdvagul, I, Cluj, 19(8, p. 28 auplencntI Meteg, Note despre zugravii bisedcitot tomtne, Clui, f$l?' p' Z).

. Popa Atanasie, Biserici vechi de lemn, Clui, l9?. p. 20.

r Bureq P, P. Arcn gi D. Novacourci' p- 3{8.

F

fi'

t'FII

i

I-74-

$TEFAN METE$

6 Noemvrie t742, un Chiriacodromiu cu 18 florini

MANAsTTRTLE RoMA,NE$TI DIN TRANSTLVANIA

.de o gdleati 9i fAnaf de 1 car de fdn, intravilanul50 lifime. In 1761mini'

1

I



popii Stroie din Drigug.r La 1756 are un ieromonah

Isaia.' Cdlugdrii acestei mdnistiri, in 1746, duc o'

lupti lndflrjiti contra unifilor, apirdnd legea strimo-geasce.E Generalul Bucow, in 1761, a ars-o; pe urmi,s'au ficut dinnou doui chilii, pe care apoile-au ocupat

tot cdlugirii ortodoxi, firi si mai gtim ceva despre

rostul lor aici.'Ministirea era la vre-o 5 km. de sat spre

munte in dumbrava de stejari numiti ,,Podeiul*.0'

2. Arpagul de sus. - Amfiloche ieromonahulschitului Arpagul de sus inseamni pe un Mineiu,la 9 Ianuafie 1749, ci I'a cumpdrat popa Aldea cu.

20 zloli dela Ion Suma din C6rfa siseasci.' Schitulavea in fruntea lui pe preotul Ananie gi 3 cdlugEri,,

iar avere numai 2 vaci, 1 junc Ai 4 stupi.' Familia

Teleki, fiind schitul pe mogia ei, ii rdpegte clopotul

9i fdnaful cum ne spune episcopul A. Rednic intr'unact din 1 Februarie 1769.*

3. Beduoiul-marc. - La 7748 era aici o mini-'stire, avdnd pe bitrdnul preot Ghierasie, S cdlugirigi 8 cilugdrife. Un cilugir avea 100 de ani, iaraltul lil gi o cdlugirifd bdtrdni era cergitoare;:

averea se reducea la: 1 cal, 3 vaci gi 10 stupi,t aritor,l"r's",

o. c. p.92 no. 253.2 Iorga, o. c, p. {3 no. 5 .r Bunea, episioput loan Inochenliu Klein, Blai, tm, p. zOC.

' Cultura Crcgtind, Blaj, 19lQ p. 15?.

,5 Grama Gh. 7s Telegraful Romdn, Sibiu. 1915 no. 28 [din il) Iunie]..6 lorga, o c., p.82 no.206.7 Bunea, Episcopii P. P. Aron gi D. Nouacour'ci, p. 333.

) 8 Cultura crc1tind, VII[. Blaj, t919. p. 152.e Bunea, Episcopii P. P. Arcn gi D. Novacovici, p. B?.

de 150 stdniini lungime 9i.stirea e distrusi din ordinul gen. Bucow, iar averea

rimasd e luati de Iosif Boier, fiindci se cHdisq pe

mogia lui.r , ,

4 Beduoiul'mic- - Episcopul qnit At' Rednic

ne vorbegte in conscripfia sa din 1765 de o mdni-.stire ce ar fi existat in acest sat in acel an, avdnd

.o livadi de 4 care de f6n.?

5. Bteaza. - La L748 sunt doui ministiri pe

locul fiscal, numite se pare dupi intemeietorul lor:

,una a Vdtavului in Breaza de ios, cealalti a lui

Mdnigor in Breaza de sus' Cea dintAiu avea un

,p""oi bitrdn Dionisie gi 4 cdlugdri,-din care doi sgn't-

cersitoriAdouaaddpostea-q sebs5ritlqarbd de-

m-;ril-Avere: o vace gi loc ardtor de cdte o ge-

.Gffi-semindtura de toamni 9i primdvari'' La

1758 se constati tot doui mf,nistiri: Una pe locul

.Stirmina cu 1 cilugdr: Stanciu Muntean, a doua

'pe locul Funditure cu un cdlugdr numit Matiaq 9i

doui cilugirite.' Pe lingi mdndstirea Stirmina lo'

'cuiesc doi zileri ai vitavului Bucur Toma: Neagoi

.gi Radu Muntean" cari nu fac nici o sluibi fiscului'u

6. Bucium. - In mindstirea acestui sat a scrisin 1737 ,Vietile sfintilor" ieromonahul Ambrosie'.

l

l

I Cultura crcgtinl, Btaj' 1919, P. 152,

2 Bunea, Epiicopii P. P. Aton gi D, Novacoulcr' p' S0'3 Bunea, Episcopii P. P. Aron gi D' Nouacouici, p' 332'

t-s eriiuite Statului, Cluj, conocriptia urb' Breaza din 1758'

o Radu I., in An, Ac, Rom., secf. ist', I' [t9231' p' 26i1 no' 12'

I

I

-76- -17 -

MANASTIRII,.E ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA

$TEFAN METEg

ci la mdndstirea zidita pe iobigegti fuge in 1?50 9i se ageazi in satul Cuciu''



Iar in 748, ni se spune

ra*arrtol baronului Alvinczi servia preotul'cilugir

iJi;- T&pea de origine din Mdrgineni' care fusese

iu l""o"utim - de unde i se zicea 9i Hagiu T-$iclidise aici in sat o biserici inainte de t747'' Me'

ia"ti""u itr l74B avea 6 cilugdri 9i o cilugirifl

bitrin5, avere: 5 vaci, 13 stupi, 1 cal 9i fdnat de 1

."" a" fdn.' Pe iobagul lacob Linolfu cu fiul sdu

Bu.o", fugifi in t74Z de greutilile iobdg-egti. din

Herseni,iigisimlalTsSinmindstireadinBucium"care a fost arsd, in 1761, din ordinul generaiului

Bucow.'

7. Comana de ios' - Aici a fost un schit mic ai

,erac, - avind numai un finaf de 3 care de [An'

- ;; carela 1761 l'a ars generalul Bucow'u

B. Comana de.sus. - Ministirea s'a clddit pe

pimdntul boierului din acest sat Ion Maniu; avea"

iu fZ+g, gase cilugiri, - unul cergitor 9-i altul-nebun

- o calugiriti batrana. Averb: 3 cai' 2 stupi' fdnaf

de i"u""-

de fdn. Preotul ministirii era Dionisie.o

I-aLTilTseaminteqtemonahiiaBonifatia'mueriede60 de ani dupi cinul cilugirii sale''

g.Cuciulata._IobagulloanComgaaliasChig

Mihail cu un fiu din Galafi, in urma multor as'upriri

i"t",io*ind, in 175t1, pe lAngi ministirea de aici'''

10. Deianl'. - Ministirea era pe locul fiscal-gi'

avea la 17<f,8 un cilugir, un prCot Ioan 9i 2 cblu'

girife; avere 1 cal-' Din ordinul generaluluiBucow'"

in 1?61, a fost arsi.'

11. Drdgug. - Conscripfia urbariali din 1726

ou"n*" "i

ibU"gii fugifi: Aldea Zdrnovan din Po'

j"td gi Iuon Neagu din Ucea d-e sus sunt la mini-

stirea din Drag;l'-f" o E'uoghelie

din 1682' ce se \

afla in biserica o*. aio Drigug, se gdsegte ace-asti

iir"-or"e: ,Aceasti Evanghelie s'au prins de furat

i"""t

in FoleHea 9i au venit dupd ii de o'u prinsu

* uo adevdrat pu iu, 9i o 1T dat iar59i si o duci

la monasti"ea c"".teuche dela Dtigu$' Aceasta au

fostinainteu noffivrie zile L4"

F*topop Rad Coian. Jurdtori au fost: cdlugdrul

Mihaii, Botar AndreiaS din Drigug, Aldea Toean'

Radu Husea, Ion lui Moisi din SAmbita de sus"''

Io Du."-.trie 1738 9i August t742 se amintegte

*n1 n"fuif fiIuseal dela ministirea din Drigug'u

irf"fti ani a siat aici ,logofitul IVIatei Voileanu gra-

maticul", de nagtere din Voila dupi tradifia pistrati

io 1amilie. [n 1'?36 era in ministirea Bistrila din

On r.ae unde tr"3gadir.r Dr{gq5''in ea'r'e "qqn'.

--- riUirlle Statului dia'Cluj, urb' Galali din t?c8'

t Bunea, o. c.. p,sl}' Cultura rrettin[,lglg [VIU]' p' 157'

I Arhivele Statului ain ituj'- urb. satelor Poiorta 9i Ucea de sul'

din 1i26.5 Iorgq Insctiplii atdelene, lI, p. 92 no. 254

' Ibid, P.2(F oo' ?3&_ 7g*-

r lorga, Sfudfi 9i documenle, XII, p'?0 oo' 159-60'

2 Bunea. O. C,, p, $12.

, einiiitt staiutui dia cluj, urb Herseni din 1758'

1 Cultura cteltind, 191Q P. $a'5 Cultura cteiline, $19, P. 156'

6 Bulea, o. c. p, 3ilt.7 lorgq Studii gi documente, XIII. p' 2a5 no' 92"

_78_

-f

I

II

I

$TEFAN METE$

ipune predici, istorioare morale, tilmicegte tunele'

Meteg: Ministirile



,l\-1. \

I

perti din Psalmii lui David, scrie Viefile sfinfilor,.se pare dupi cartea mitropolitului Dosofteiu dinMoldova Viefile sfinfilor, ne care Mateiu notbazi:

: ,,A scris ca si se gtie c5 multd viafi mi.am chel-tuit eu la ministirea Drigugului; in copildrie.pomenit aici gi umblAnd prin multe locuri, au

mamvenit

vremea fiind de 22 anl anul 1740-43 am gezut iaraici, unde e gi in Martie 1747,' dupice zugrdvisein 1746 biserica de lemn din Pata fiud. ClujJ 9i Po-gdceaua [jud. Somegl in 1743, cici logofitul Mateiuera gi zugrav.'

Dela Drigug gramaticul Mateiu trece in satulHundorf,' unde sti pdni la 1761 gi scrie, ,,IstoriaTroadei". In t76L e in $oimugul romdnesc fiud.TArnava micdl, unde scrie povestea preainteleptuluiArchirie cu nepotul siu Anadan. Intre manuscrisele-sale, cu o caligrafie admirabili, se mai gisescmulte invifEturi folositoare, ca: ,,Pilde filosofegti".din grecegte, etc. Unele din scrierile acestui neo-bosit gi istef gramatic au fosf publicate cu limuriri,de strinepotul siu direct de vrednicul asesor con-sistorial din Sibiu, rdposat inainte cu c6fiva. ani:MateiVoileanu in brogura: Codicele Mateiu Voiteanu.Scrieri din prima jumitate a veacului trecut. Sibiu,

-1891, p. t44f2 anexe

Dup6 plecarea lui Mateiu o conscripfie oficialiI lbid , p. 93 no.$8-9; 9i Pugcariu, Documente pentru istorie gi

limbd, II, Sibiu, 1897, p. 356-7, 9i Voileanu, Codicete ilateiu Voiteanu.p. t9.z cf. Meteg, Note despre zugrauii bisedcitot tomhne, Sibiu, 1932

p. 11 nota t $ gemalismut jubilar al mitrcpotiei Btaiutui, l9{Jl., p. 472.3 Aici a scris in Marlie 175? Viefile Sfinfilor pe Iunie cf. Iorga

Inscriplii ardelene, Il, p. 1la no. 349.

-80-

Mdndstirea Simbdla de sus, rcstauratd de I. p. S. MittopolttNicolae : Clopotnila mdndstitii (in conshuclie).

MANASTIRILE ROIIANE$TI DIN TRANSILVANIA

din 1?48 ne prezinte doui ministiri in Drigug:



:::--i" '_: ___

-_j.: 1-_---

Una in partea de sus a satului, F€ pim6nt boie'

.resc, c.u 9 celugeri 9i averc: 2 cai,4 vaci,4 iunci,

t0 stupl aritor de o gileati gi o ferdeli simini'turi de toamni gi de o gdleati gi 2 ferdele de pri'

.mivar6. Cealaltd in partea de ios a comunei pe

pimintul boierului Tdmag Codrea 9i al fisculuicu preotul monah'Varlaam gi .-cElugAR $i 8 cdlugn'

Jile, iar avere: 6 stupi 9i fAnaf de 2 care de f6n''

b-afte consgipfie de pela 1750 ne indicd tfgl-Ae'.

@:1. Ministirea cea mare 9i bn-

'trdn5, 2. ,a lui Calota' 9i 3- ,,a Comgi Codrea'''.Una

din'ele a supraviefuit persecufia de dirimare

a lui Bucow, cici un c6lugir scrie pe o carte bi'

.sericeasci Strastnic: 'Si se gtie de cdnd am gezut

la ministirea Driguqului, anul 1763''

t2. Lisa. Mdndstirea era pe locul numit

.,,Poiana Palerului", adecd pe pimAntul familiei boie-

regti Paler. Avea, in 1748, numai 2 cilugdri, unul

biir6n pe care-l ingriiau copiii lui, celalalt cergitor.'

In 1758 gisim ace$ti cilugbri: Ioan Paler boier,

Bucur Cafavei gi Iuon Moga iobagi 9i o cdlugerite''

Generalul Bucow i - 761 arde 4ginistireS, a cdrei

ultim cXlugir se pare a fost Mihail, pe care'l amin-

tegte gi conscriptia din L765, aepiscopului unit

r Bunea. o. c. p. 333.

' Cultuta creitind, Blaj. 1919, p' 157'

Iorga' o- c-. II P. 92 no' 256.

{ Bunea, o. c., p,332,6 Arhiuele statului din Clul, urb. Lisa din 1?58, unde se mai spune

ci pe lingi ministirea din Lisa mai sunt: Ioan. Paraschiv 9i Ion Muntegn'

,"ri1i iii""rti parte gi stau in 3 locuinfe 9i nu contribuiesc cu nimic fiscului.

-Et - 6

METFS _--::

Rednic,' iar in Iurrrrui 1?69 il aflim preot in comunaLisa.2 Credinciogii din aceasti comund. peste zece

naA HAstrnruE RoMANE$TI DIN TRANSTLVANIA-..-_ _::::==+:::'-:]::

girii sf' licag u f?::t_oarte gi ieromonahul gtefan,cate noteazd



--=-_jTEFAS

ani, in 26 Aprilie 1779, cer voie prin episcopul Gr..Maior, si poati restaura mdndstirea, ca sd aibdunde merge in posturi spre a face rugdciuni ciepocdinfS. Generalul Preiss insi refuzd aprobareaacestei cereri, care le-ar fi adus at6ta mAngiiere.'

13. Mdrgineni. - S'a infiinfat pe locul familieiboieregti Pandrea gi avea in 1?SB, un cilugdr ortodoxpopa Iuon Urs, iobag fiscal, insi oprit dela serviciilepreofegti gi 2 monahi.. Hagi ieromonah Isaia Tempiadin Mdrgineni diruiegte, in 1 Maiu L747,un Apostolcumpdrat dela Vlddica dela Mitropolia din Bucuregti,bisericii sf. Troife din Bucium, pe care o zidise el.'Avea numai o livadi de 4 care de fdn dupd con-scriptia din 1765 a episcopului Rednic.u Din ordinul

lui Bucow a fost arsi.z

L4. Netot. - Conform conscripfiei din l74B lamdnis{irea de aici servea in acest an popa Nicolae;.avea numai un loc de 2 gdlete semindturdde toamnd.oIn

1.761 a fost arsi din ordinul generalului Bucow.,

15. Ohaba. Mindstirea acestui sat a fost?Ig4 rn-l761_din porunca lui Bucow.'' Dintre cdlu-

ICullura cregtind, lg 9. p, 159,I l9rga, o. c., Il, p. l}i, No, 39?.

3. Cultura cre1tind, rgl9, p. l:9 si nota S.I Athiuele statului din Cluj, urb. Mirgineni din 17S*. lorga, o. c, lI, p. ?0 no.'i59-60.

_-"----' -'6 ltunea, o, c., p- 350.t^

Qultura cregtind, f919, p. 160.s llune4 o. c., p. 3i]2.s^Cltltura cregtind, 19t9, p. 16t.to Cultura tejtind, t9l9: b. 162.

-82- -83- €*.

in 1262 dania unui ,,Apostol* biserieiidin Ohaba de Stanca Oproae.'

16. Oprea.Cdrtigoara. Conscripfia din l?4gne vorbegte scurt despre mdndstireu-.o 2 cdlugdri,un preot Simion gi averea redusd .la o vac6.,

t7. Porumbacul de jos.- Ministirea ziditi p*

locul fiscal avea in t74g un preot Ilie, trci gil*U"i$_s_cilugir4d, iar avere : Z boi, 1 ,";t;i e?ioi.,ta 1765 se amintegte egumenur acestui-ta.uo'",,numele'Rafail..

18. Porumbacul de sus. _ Conscripfia urbarialddin 1758[fl ne spune cd in pidurea satului numiliPurcirifa este

o mdnistire.u

A fost arsd ai. "Ji""rui Bucow, dar o cdlugirifd a continuat si rdmdndin-ea E dupe ardere, te.anau,si o colibi penfruaddpost. u

19- sambdta de ios. - La tr4gm6nistirea avea3 cdlugdri, un p""ot.founichie gi avere, f- no",'Zcai,Z vaci, 2 junci, 30_ capre gi 4 stupi." I;1*; ,in stdpdnirea ortodoxilor.'

| lorea, o. c., It, p.tI, p,t{0 no. {63.z Bunea, o. c., p.333.a Bunea. o. c.. p, 33{.a Cultura cregtind, 19t9, p. 162_3.s Arhiuele Slalutui din Ciuj, urb. satului.6 Cultura ctegtind, lglg p. t63.? Bunea, o, c., p. 333.8 Cultura crcgtind, t919, p. t6{.

$TEFAN METES

N. Simbdta de sus- - Aici a fost cea maigi mai frumoasi ministire din fara Ol-


popii Ionagc din S6mbita de sus gi l'am cumpiratdirept 9 zloli gi 3 dutce 9i zlotu ficea 9 dutce; $i



importantdtului. Inscriplia dela Bloscomedie, pusi ce'i drept

mai tdrziu, ne spune: ,Aceastd ministire s'a zidit

cu toati cheltuiala M.iriei Sale Constantin Brdnco-

veanu, fost voevod a toati Ungro'Vlahia, a Sfinfiei

SaIe pirintelui egumen al ministirii 9i a Domnialor

ctitori: Manolache, Rafail, etc." 1 E fdcuti inainte deL7O1., cdci pe un Triod [tipnrit la Buziu, 17011 se

noteazi: ,,Acest Triod ni s'a dat de pomeani de

Miria Sa Vodi Ion Constantin B. Brdncoveanu

voevod ministirei dela satul Mdriei Sale dela Sim-

bita de sus vleat 7M 1L7ffi-170U". Pe scoar[ele

acestui Triod sunt scrise numele mai multor dieci'

cari au invitat carte la preotul Mitrofan-'- Ion, de

origine din satul Poiorta, pare a fi fost egumenul

ministiriiin vremea lui Constantin Vodi.' Con'

scriptia din 1748 inseamni c{ ministirea s'a cldditpe locul Voevodului Brflncoveanu gi sub protecfiunea

sa. Are 5 cdlugiri li 5 cilugirife. Egumenul, insti-

tuit cu aprobarea domnului de pim6nt, adeci de

unul din urmagii lui Brincoveanu Vodi, era in acel

an Visarion,' despre care avem gi alte gtiri. El este

una gi aceeag persoani cu popa Vasilie, cum insugi

ne spune inbo notifi scrisi pe un Evhologiu [tipdritde ieromonahul Saval: ,Si se gtie ci acest sfAntu

Molitvelnic l-am cumpirat eu popa Vasilie, ficiorr Pugcariu, Documente gentfi'liitia, I, p. 395-6; Bunea, o. c.'

p 336.2 Cultura cregtind,,l9l9. P' 164.

3 lorga, o. c.. II. P. 184, no. 6i9'

{ Bunea, o. c , p. iB5-6.

am scris Aprilie 17leat 1730. Acest Molitvenic fiindal mieu, adici al egumenului Visarion, cumpirat pe

banii miei; precum mai inainte scrie, l.am vdndut [lalpopa Samoili din Lisa: s'au tocmit cu florinf 10, sidea bani de Pagti; 9i am scris egumen... cu mdna

mea si nu aibe de nime nice o nevoie; 1761 Fe-vruar 21'.1 Perintele Visarion era egrnnen aici, inciinainte de 1748; merge apoi,in 1754-5, la lerusalimcum noteazd insuqi pe un Octoih: ,Acest sfdntu

Octoih l-am cumpirat eu Visarion pe florinf 1a gi

l-am dat sfintei mdndstiri, L75t Maiu N zile, iarmergerea mea la Sfdntul Mormdnt, au fost la anu

1734 Iulie 29 zile. S'au intdmplatu in zi Vineri, cu

3 zile inainte postului Adormirii Precesti. Eu Visa-rion intdiul egumen, anul al patrulea al egumeniei

mele'.' Cu data de 18 Februarie 1761 ,ieromonahulpopa Andreiu dela mdnistirea Sdmbetei de sus,

dela schitu" inseamni ci a cumpirat .aceastiCazanie* [tipnritn la 1748] dela popa Simtion dinJina cu 18 florini vonagi.' Acest cilugdr Visarionscrisese, in 1746, sub numele popa Vasilie, brogurade polemici religioasi ,Intrebirigi rispunsuri pentru

legea a tieia, ce s'au izvodit gi s'au numit adeciuniia in fara Ardealului", ds care am vorbit.

Intimpul

lui Visarion,mdndstirea

a fostun

focar al ortodoxiei neinfrdntq pentru care a trebuitsi sufere gi egumenul, cilugirii gi pe urmi tnsugi

r lorga,, o. c.. lI, p. 183 no. 624.z lorga. o. c.. ll. p. 185 no. 6 7, qi p. 8{ no. 628.a lbid, p. 1?3, no. 410.

l

-85 -8{-

$IEFAN METES

locagul. In 1?51-2 Viiarion e pirit la consistoriulunit din Blaj, ci a fost hirotonit in

MANASTTRTLE nouA,trugrr DIN TRANSTLVANTA

iplecat intimidafi, indoifi gi desigur nu firi scrupule.Rimine deci [stabilitl, ci acestea doui localitifi mai



fara-RomAneasc5,se amestecd in afacerile preofiloa face sirindare,boteazi, spovedegte, inmorminteazi, etc. Impreund

cu el mai sunt acuza{i inci 15 preofi din Simbdtade sus, cari fac agitafie contra Unirei.

Acuzatorul e insugi protopopul unit Constantin

Ioanovici din Fdgirag.' Nu pregeti a veni in acestepiirfi de acute friminte religioase insugi vicarulepiscopiei unite din Blaj P. P. Aaron, pentru c6gti-

garea de noi aderenfi religiogi, chemdnd la sine pe

Fagdrigeni, apoi pe preotii gi cilugirii din Simbitade sus spre a-i convinge despre adevirurile noiicredinfe religioase ale Romei. Acegtia insi ,,spre cea

mai mare pagubi'a sfintei religiuni unite - rapor-leazLvicarul Aaron, in L9 April L749,secfiei catolice

a guvernului' - cuteazi a impirtdgi sfintele taine gisacrameniele futuror de a valma. $i acestora [dinSdmbita de susl, ca gi Fdg6rigenilor le-am doveditadev5rul, c5ruia n'au avut ce opune, decdt uzul, mai

bine zis abuzul de pAni atunci'gi obiqcfia gregit5,

ci odinioari avea Mitropolitul din Bucuregti iuris'dicfie in aceastd diecezi [in acest punct i.am convins

de contrarull. Imi cerur5, conform canoanelor, recu'noagterea dreptului de a funcfiona. Le-am promis

ci le voiu acorda, dup5ce vor mirturisi adevdrurile

sfintei uniri, pe care li le-am ficut cunoscute. .Darei ca unii ce sunt supu$i principelui Brdncoveanu,fdri prealabila lui ingtiinfare, ne mai avdnd ce-mi

replica au declarat, ci aceasta n'o pot face gi au

L Cultuta cregtind, t tl9, p 165.2 Dragomir, lstoria desrobirii rcligioase, I. Sibiu, 1920, p. ?8 - S0

no. 53.

-8{t-

.sus specificate fiind piatrd de poticnire, scandal gi:supr€rn pericol pentru sacra religie unitd nu numai,in districtul Figirag, ci, prin faima lor Si ln locurimai indepdrtate, inalta secfie catolici trebuie si in-,grijeascd cu religiositate gi de remedii externe'.

Aceste misu.ri le propune relativ la Figirigeni,,apoi in ce privegte pe cei din Simbita de sus pro-pune, ca preofii si fie opriti dela orice funcfiuni, gi:se angajeaze ci va executa oprirea aceasta, dacisecfia catolici ii va da asistenfa necesarb, iar mi-,renii sd fie silifi la observarea ,,sfintelor canoane'.

Mindstirea scipi de urgia lui Bucow in 1762,

'desigur datoritd intervenfiei familiei BrAncoveanu.In satul Sdmbdta de jos

- risiriteani s'a cliditpe

la L763 o biserici de lemn, la care a servit gi.egumenul mindstirii Visarion Voileanul, ddruindu-i'o cruciulifn de mind din 1760 adusi dela Ierusalim,lucratd artistic din lemn de chiparos gi ferecati in.argint. Tot Visarion a clidit in 17W biserica depiatrd gi cirdmidi din sat, mai diruindu.i 2 sfegnicemari de lemn artistic lucrate din fafa altarului gi o.iconifi a Maicii f)omnului ferecati cu 13 pietrimari gi incorogatd cu 12 finte de argint. Se spune;'ci ,aceaste biserici de sat a zugrivit.o egumenul

ministirii lonagcu Pani Mihaiu popi Ia ministire,'care dupd repararea [?l ministirii din 1767, tot el.a zugrivit gi mindstirea. Egumenul Visarion Voi-J.eanul a combitut'unirea. El a scris gi o carte, care

1 Acestea sunt date dupi spusele preotului locului Vincenfiu Popfin ziarul Olteanul, Figirag. 1913 no. 17.

-87 -

$TEFAN METETMANASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSIIVANIA

s,avandutcu300galbini.BitrdnulMoiseAndreiag'viatibus viis totidemque faemellis infami totum in'

promanat schismatis viruso' iar in'



-

;ffiE*"fict-ad-tnam teiian

- fpee"$1g1p e rve rsi s suis co mm glti s c ont a-$igatilrnr ti 9lugt3.o:erum P

*touit"t" -I9gla

I Cultura creStind, l9l$ P. 165'

d"uatua"=-C"t continui vladica ,,nedirimarea ei 9i resta--

urarea ministirii-".hi"-uti"" din $inea scandali-

seazi inheaga tara Olfului'''Maior urmirea cu tot preful dirimarea mdn6--

stirii din Sdmbita de sus, pe ai cirei cilugdri nu'i

;;6. supune 9i converti' In lgAprilie lz8Pel scrie'

Io.uoa"-entuiui general dinSibiu cuvintele:

"Daci'f;;rt*fie dela-schitul Silvagul de sus in districtul

Hategului, nu mai exist6, pe cdt gtiu' niciiri altrmdeva'

;;;tt sau cilugiri de acest fel [adeci cu.-viafa

contemplativit sub iurisdictiunea mea' Dar mi intorc:

la mindstirea neunitd de rit grec' dela S6mbita de-

sus, cel mai mare luptator contra intregei uniri 9i'

reamintesccupleciciuneE4;elentieiVoastrecelece.vi leam scris adesea cdanb dHrig'rareadinlemelie-

a acelui lScag pidur-effu ma indoiesc cd Ex

v6?trffffie'aiuta il-imblinirea acestei cereri, daca,acum o spriiinegte 9i dorinfa prea inalti"'

Comandamentul- general din Sibiu rdspunde in-

dati episcopului [20 AprilieJ: 'La onorata scrisoare

a Er Voastre din 1g c. r. rispund respectuos c&.

;-il-A;;"ie [Ananie a fost- cnluunr in 17491?191-

|e$ de o poveste a cilugdrului Bucur 8785-18001

"#;;rtti" te f" minisiire a fost cea dint'i gcoali

ii a,rpa"uinarea

€i, dascdlul Nicolae Pilfia cu B'

;i"F ; invdfat copii in casa proprie' Pe o Pravili

""Jtt" am vhzut 9i iscdlitura proprie a lui ConstantinBrincoveanu-Voevod"'--- ipiscopul unit Atanasie Rednic inseamnd' la'

rzag, i" prltocolul siu de vizitatie canonici despre'

caiogarii- nanastirii c6 sunt ,rii schismatici". ^ o'

scrisoare a u.uiuiup episcop' din 5 Martie tnZ'"

;;;;""ernul Ardealului' ne di unele informafii

p"etioure 9i anume ci printul Brdncoveanu din'-u.ui

U-n, irimitea prin cdlugeri' - veniti din fara'

no-a"""tciIa ministirea din Sdmbita de sus

-;Jte cidi bisericeqti, pe care apoi le imprigtiau;1;i Ardealul. pe ia 1269 se a'ezase in ministirea'

..*tt" un cilugir dela lerusalim' care a sfinlit'

Ui"""i"" ortodox-i din Voivodenii mici' impreunil

co protopopul ortodox din Sautbeta de sus'' Deci

;;t r"i"o la 1769 9i sediul unui protopop ortodox-

ipi".ooul Grigorie IVIaior, unit fanatic' condamni

in aspre cuvinte indiritnicia cdlugirilor dela

Sanbntadesus,caricuniciunpretnuvoiausS.

"" a""p"rti de iug"u strimogeascS' 9ilucrau' dup6'

p"ti"tal ca Romao:ii ta no piriseasci' 9i cei trecufi'

si se intoarci la vechea credinfa a pdriulilor' De

aici ura episcopului Maior, care scrie' fo 26 Aprilie

iig, generalului Preiss, ci 'ex eo monasterio tri-

Transilvaniam26 Iulie acest an, scrie tot aceluiag, ci daei nu las6'

si se restaureze ministirea dela Lisar atunci 9i

"uu-din Sambxta de sus ,,@ 9-t

receptaculum vagabondorum i4ngstorq -g.uge:

' Cultura ctegtind, 1919. P' 165'

. soi.", p. i. eron gi D- Nouacotlci, p' 336'

--- $TEFATJFTE$--desfiinfarea mdnistirii neunite dela Sdmbita de suse in afari de sfera Prefecturii Armelor gi chestiuneaprivegte exclusiv guvernul'. Iar in 14 Maiu comanda

MANAsrrRtLe nouArEgrl DrN TRANSILvANTA

odinioari o mindstire. Ruinele ei se vid incd. Inacea mdnistire locuiau inainte vreme cilugiri. Cere'deci autorizalia si reclideasci cu mijloacele de cari



scrie lui Maior: ,,La aceasta adaug ci nu am omissi informez guvernul regesc despre mdndstireaneuniti dela SAmbita de sus, care inbaza adreseidin 19 April constitue un pericol pentru unire... Defapt in aceea$ zi raportul comandei merge la guvern

in sensul dorinfei lui Maior.'Aceste stdruinfe indiritnice qi dugminoase ale

episcopului unit inci au contribqit la ddrimare, inI,iog1llyllglz$, ;;enesti;i Sarntratu din inalt ordin,fird si se fini seami de intervenfia la guvern, dinL0 Septemvrie LZBS, a boierilor ctitori gi proprietariNicolae gi Efrem Elrincoveanu.' .>

tn felul acesta s'a distrur .ro *o,iest centru de-culturi romdneasca @ iail#uloriidin jurul ministirii.

au fost strimutafi in satgi

ci-lugirii au trecut de sigur munfii in fara Romd-neascd, unde credinfa strdmogilor nu era persecutatigi socotitd de picat gi crimi pentru mdntuire.

in 1817 s'a incercat o restaurare a ministirii,€um se vede dintr'un document descoperit in aniidin urmi in arhivele din Viena [Staats-Rath Arhiv1817 no. 84071: ,

,,Propunerea cancelariei aulice ardelene din 21'Oct 1817, cu privire la petitiunea maiestatici a cdlu-

girifei de religia ortodoxd Maria Borgog din Figirag,in care spune, ci pe domeniul principelui Brdnco-veanu in Sdmbita de sus din judeful Fdgdrag, a existat

r D. Stiniloae in Telegraful Romiln, Sibiu, i9 15, Nr. 9, [24 Febr.J.2 lorga, Sale gi preoli din Ardeal, Bucurepti, 1902, p. ?69 n._4.

b

I.4

a N,F

t.(a4

lllAJ

ID)GRrl

\JqJ

cuqrI

,tEls

rSU

a.

at

6c

,dispune ddnsa acea ministire gi

locuiasci in ea impreuni cu alteRelativ la aceasta raportdm,

solufiune din 12 Decemvrie 1782

biserica ei gi str

zece ciluglrife.ci prea inalta re-a dispus desfiin-

- 90- -91 -

$TEFAN METE$

farea in cuprinsul intregei monarhii a tuturor acelor'

ordine de cilugiri 9i cilugirite, cari duc numaii

T"TAI.{ASTIRI t.E ROUA'tU iTI DI N TRANSILVAN IA

vizut-o in aceasti stare de plAns, inainte de 1889,

gi ne-o descrie astfel:de sus p6ni la poalele muntelui



viafd contemplativd, firi a contribui cu ceva plau-

zibil Ia binele aproapelui 9i a societdfii civile- In

marele principat al Transilvaniei, unde nu erau alte

ordine de acest fel, resolufia a lovit numai cdlu-

gdrii gi ministirile unifilor 9i ortodoxilor, mai ales

pe ale acestor din urmd. Prin acea resolufiune afost desfiinfate toate coloniile monahale 9i mdnisti-rile, primele tdri exceptie, ultimele cu exceptia celor

care s'au gisit apte spre a fi utilizate pentru alte

trebuinfe mai rafionale. Sa luat totodati misura,,

ca nici in viitor sd nu fie primite gi tolerate in fardcoloniziri monahale, schituri gi ministiri de acest'

fel, ba nici chiar cilugiri gi ieromonahi singulari'

Astfel stdnd lucrurile gi cum petitionara 9i co'

legele sale prin felul lor de trai pur speculativ nu

ar aduce nici un folos esenfial societdfii civile 9i de-

aproapelui, ba mai mult, gi-ar susfine viafa pe chel'

tuiala poporului gi fird aceasta sdrdcit cu totul 9i

dedat la exaltarea religioasi aI Romdnilor 9i astfel

i-ar slei gi mai mult puterile, cancelaria propune'

respingerea cererii*.Propunerea cancelariei e aprobati de tofi con-

silierii gi de Impdratul in 15 Noemvrie LBIT-

Maria Borgog face o noui cerere pentru recld-'

direa ministirii de cilugirife in Sdmbita de'sus'.dar Impiratul in 12 Ianuarie 1818 respinge cererea.

gi aproabi dicisia cancelbriei de mai sus.'

Ministirea a stat ruinati peste 140 de ani- Fostul,

vicar mitropolitan qi arhiereu llarion Puqcariu a"

'Lupga gt., in Reur'sta Teologicd, XXl, Sibiq 1931, p. 132-31.

-92-

,,Dela Simbdtamai tine calea o iumitate de ori. Inainte de agi relua

Fig. 14 Mdndstirea din SAmbEta de sus (ln ruind)

rduleful cu apa cristalini, rimas bun dela munfii

cei frumogi... locul se lirgegte lntre doui dealuri'imbricate cu pddure frumoasS- Aici este m6nistirea

dela Sdmbdta de sus, acoperiti 9i din partea

'de citri cimpul din lunca Oltului de o alti pidure

I Documente penttu istorie ;i timbl' I, p' 39{-5; se di qi chipul

miuistirii in ruini P. 384-5.

- 93 --rla

$TaFAN METE$

in geg; astfel incdt ea este oarecum ascunsd Ei scu-titd de toate pdrfile. Biserica mdndstirii precum seprezintd, este

servi pentru a ascunde odoarele bisericegti in timpulprddirilor.

MAliAsrtRtLE norr,tAnEgTt DIN TRANSILVANTA



conservati mai intreagd gi numai Iaintrare 9i la altariu este boltitura de sus sparti,iard partea de mijloc, din care se ridicd in formdde cupold turnul bisericii, este mai bine conservatd.Biserica a purtat hramul ,,Sfintei Ndscdtoare cle

Dumnezeu", are 4 despirfiminte: pridvorul, tinda,locul de mijloc Ai altariul. Pridvorul gi tinda suntde tot mici. Partea din mijloc Ai cupola poartd. semneinvederate despre un stil ingrijit arhitectonic. In altarse vede bine locul de ploscomedie, unde sunt numelectitorilor de pomenit.' Iniduntru gi inafari este zugri.-viti frumos de sus pdni jos. In altar sunt arhangheliizugrivifi in mirime naturali in colori vii, desemn re-gulat gi cu aureole in aur strilucitor at6t de gros, incdtse poate rade de pe pirete. Biserica intreagi nu este

un edificiu mare, doar proporfionat gi de mult gusf.Lungimea bisericii este de 18 metri, inilfimea cu-polei din fundament gi p6nd sus- asemenea; ldfimeae de 6 metri. Bdtdtoriu la ochi este ur, .uo"i .u*de 20 cm. lSrgime, ce este ziduit in jur imprejurpe dinliuntrul zidului la o indlfime aproximativd de3) cm. dela pimdnt. Acest canal [cavitateJ este lnformi de piramidd regulatd, gi se poate observanumai din anumite locuri, de unde au cdzut cdrE-midele ce.l asfupau.

Locul acesta ascuns a putut1 Pomelnicul ctitorilor dera ploscomedie: Nicorae, Maria, Manorachie,

Conslantin Vodi, Maria. Stanca, Conslandiu, Constandin, Aaa, $tefan I.Radu. $irban, Maria, Visarion, ierei Isaiia, pracsiia, Bogoslova, Rafaili.Iacov, Ionagu, Rsfail, Gheorghe, Nastasiia, Mihai, Ioan V., Teodor V.,Hrisanftia, Balaga V., Bogoslov, Ioil, $tefan, Mariica, Zoila. Cf. Iorga"Scnsori gi inscriptii ardelene, II. p. 183-{, no. t 26.

-91 - -9i-

Exteriorul bisericii acoperit la anumite rocuricu iarbd gi arbori mici, face o impresiune tristi. Injurul bisericii se cunosc inci gi astizi gropile, undeau fost asezate chiliile cilugdriior gi unele morminte,..

Fig, Is. Irldndstirca dir SAmbdta de sus (rcstauratd).

Ioan Turcu, protonotarul judefului F6girag, careasemenea a vdzut de aproape mindstirea,

in Iulie1888, ne spune:...n,Indati dupi prima intrare sevede scris deasupra ugei ce urmeazi, numdrulanului 1767, ce se vede a fi anul, in care s,a finitzugrivirea acestei bisericufe, deoarece gi in parteadinainte a piretelui dela ploscomedii se vede scrisd

;.;;;;*;:;;;;;;;udleatul 1767'' Urmeazi deci

MANA STIRIrc NOVANE$TI DIN TRANSILVANTA

:fdcindu-gi un licag nou.' $coala pentru copii, o conl

,ducea, in 1765, invifitorul David Motoc.' La 1785



.Pand Mihaiu, zugtau

"ci mindstirea a fost zugriviti numai in 1766-7 de

.numifii zugravi, pe care ii gdsim in acest timp zu-

:grivind prin Jara Romineascd 9i la Avrig'Ministirea din Sdmbita de sus a fost complect

gi frumos restaurati cu cifiva ani inaintede insugi

.inalt P. Sf. Mitropolit Nicolae Bilan cu banii co'

lectali dela credinciogii milostivi gi iubitori ai bise-

ricii strimogeqti.

2 . Scorei. - Mircea cel BdtrAn, Domnul TdriiRomdnegti gi al ,ducatului Figirag", ddruiegte, in

.27 Decemvrie 1391, satul Scorei boierilor sii: egu-

menului Stanciu gi fratelui siu Cdlin.' Deci in acest

an era o ministire in Scorei, - poate infiintatd de

un Domn romdn, - sub conducerea lui Stanciu'Nu mai avem. gtiri despre ea pdni in veacul

al XVIII-lea, c6nd se amintegte, la L748, miudstirea

ziditi pe locul satului gi avea: un preot Halmagiu, B

.cilugiri 9i o cilugirifi, apoi avere: 5 boi, 5 cai, 4

vaci, 15 capre 9i 15 stupi. Pe pimdntul fiscal aici

mai era tm cilugir ataqat la ministire cu avere

.de 4 boi, 2 cai,8 vaci, 4 iunci, 40 oi, 12 porci $i

15 stupi. r A fost arsi din ordinul generalului

Bucow, dar cilugirul Halmagiu a rimas tot acolo

I Turcq Excutsiuni pe munlii lerei Bfusei gi ai Fdgdragului'Bra'

gov. l8tlQ p, iA. - Vezi reproducerea unei picturi de pe perefii vechiei

ministiri din Sinbita de eus ln cartea mea, Din istoda ailei religioase

qomAne, I, Clui, 1929, P. 121 9i fig. 4t.

z Pu$cariu, Fragmente istotice deswe boiefii din lara Fdgdta'

,pu/ur, Sibiu, 1907, p. 38-{1 no. XlV.3 Bunea, P, P- Aran €i D Nouacouici, p. 333-4.

:s€ vorb€gte de intenfiunea de a clddi la rScorei o

,ministire.'-r:- :

22. $ercdita. - Ministirea de aici avea lVt748:

un preol Iosif, 3 cilugiri' o cdlugerile cerqito3re'

Avere: 1 bou, 4.cai, 3 vaci gi-fAnat de 3 91e .defdn,' In,1758 era numai un cilugfu b6trdn libe,rtin:

popa Bucur Muntean.u lon lui Stan Muntean $eru'i"gi", in L744, acestei, ministiri o Evanghelie'u

2t $inca ueche- - Conscriptia oficiaH din 1748

ne indicd in acest sat a9a de intins spre munte 2

,m6nSstiri: una in partea de jos a satului pe p5.

:m6ntul boieresc al cilugirului bitrin $i neputincios

,popaManiu' ca4cilugiri gi 2 cdlugdrife'iar averea:

f cal o vaci cu lapte, 9 stupi, ardtor de 2 gilete.,r..trot 9i finat de 2 care de fAn; c-ealaltd m'dni'

:stire in partea de sus a comunei [numitd apoi'

dupa 1761, $inca noudl, pe un loc fiscal pe care'l

totlt"u iobagul li hagiul popa Avram' care fusese

lalerusalimgieracilugirqipreotalministirii'cu

{glqTi gi o cilugiriti; avere avea numai 1 cal 9i

r Turcu, Excutsiuni efc., P. 110'

2 Bunea, 9. 6., p. 365.

a Cultuta ctegtind,1919' P' t6i{ Bunea, o. c., p.38.5 Arhiuele Statiiui, din cluj conscripfia satului $erciifa.

6 lorga, Studii oi documente, XIll,- p' 1?2' no' 591'

, Acest Maniu - o.", a" boier. s,a qumit Man strimbul 9i a preotit

in $inca'veche 2? de"J, "p"f

s'a cilugirit la Rinnic' intorcdndu'se acaei

in 24 Aprilie rZZg, ae uJdl trece la una din rninistirile satului giu' in

."."-t.ai"9t" pini la atlincl bitrAnele' cf' Pugcariu' Fragmente istotice

ir"prc oiierii din lata Fdgdtagului' p' 151'

lII

I

I

I

1-96 -97

$TEFAN MEIE$

I stupl' Episcopul P. P. Aaron spune la 1255, ciraceste doui miniistiri sunt ocupate de ortodoxi., O'conscripfie urbariaH din 1758 ne mai dd multe ld-

MANASTIRTLE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA

pesteri in peatri cu cdlugiri, unde s'a slujit sfdnta

liturghie gi o biserici in ptrriul ministirii, numitde



muriri privitoare la aceste ldcaguri, fiind acum trei::1. Pe locul Plopoasa cu cilugirul Manea Dobrotd9i 4 cilugirife. - Z Pe locul Gura Fdtdciunii cu2 cilugdri: popa Constantin, fost preot in Toderifa,

gi altul mai tindr, fost in Bragov, gi cu 3 cilugdrife..- 3 Pe locul Trestioara cu 2 cdlugiri ortodoxi:.preofii Avrarir [iobag din $inca] gi Iosif [acesta venit.de vre-o 5 ani din fara RomdneasciJ.. Dupi altirconscriplie avem aici 5 ministiri, numite dupd loculunde erau adipostite: 1. La Trestioara.Z. In Str6mba..3. In ualea Ldrgufa. 4. Pe Crelul gi 5. Loc nenumit.Mindstirea gi chiliile cilugdrilor de ,,pe Creful.,'erau fdcute in stdncd.' Ce s'au intdmplat cu acesteministiri, dintre cari una a fost refdcuti pela l77g,o'

ne spun preotii din $inca noud: Gheorghe Flucug,gi Nistor Popa, la 16 Decemvrie 1859, intr'o scri-soare cdtre episcopul Andreiu $aguna din Sibiu:.

.$inca veche avea doui feliuri de oameni: uniiboieri scutiti" unii ca supu$i; fiecare parte cu bise-rica gi cu moara lor deschilinifi, adecd boierii aveau.a lor bisericd gi moari, asemenea gi supugii aveau;gi in hotarul comunei sus zise la Crelu s'a aflat o,

tBunea. P. P. Aron gi D. Noaacouict, p.331.-3A.2 lbid., p, 33{ nota t.

s Arhivele Statului din Cluj. conscriplia urbariali a satului ginca.din 1758. - Iobagul Gheorghe ginrlroae din Beclean, in 1?SB, e cE uu fiwal siu la o mdndstirc pe pe ualea $incai. Ibid,, arb. Becleaa din l?58,

I Cultura ctegtinii, t919, p. 167.6 lbid., p. 167 nota 9 Vezi descrierea uneia dintre aceste mindstirfi

in Revista istoricd, 1921, p. 205-5.

-93--99 -

Sftilmba, unde iari se slujia sfdnta liturghiecetre cilugdri. Biserica aceasta era de zid 9i avea

mo$ia sa cu poame multe 9i bune pentru hrana

cdlugdrilor. Mai era gi o alti ministire in Ttestioara,

cu bisericd asemenea de zid, cu mosie mare 9i gri'

dini de poame. -Atqt qqllal-vJd9-,ti-aal-sn-zidfrumos cu flori. Chiar gi in locul bisericii noastre,

p--ana--a nule fi intemeiat comuna $inca noud, a fost

o bisericufd de lemn cu pomet gi cu moari pentru

cdlugiri. La aceste schituri a fost venind tinerime

din tot Ardealul la invititurd, unde a fost invif6nd

dela cdlugdri. Dard la oare citi vreme venind o

preainalti comisiune impiriteasci spre a cdl5ni

satele care .s'au militerat de griniferi, generalul

Schischkovics gi guvernatorul Michail Brucundal

strAmtoria pe bietii strdmogii noqtri cu militdria 9i

unalia. Generalul Schischkovics silea spre citiniicdnd zicea, cd de nu vor a primi arme, pune termin

gi i vor scoate din ale lor iosaguri, iar guvernatorul

M. Brucundal a fost indiritnicind dela primirea

armelor pe ascuns pe generalul, 9i strimogii noqtri

s'au adunat cu cilugdrii laolalti spre infelegere,

hotdrAnd sd ia arme, iar unatia nici intr'un fel sinu primeasce; gi infelegdnd generalul aceasta numai

decit a poruncit 9i au venit c6tane gi au trimis lanumitele schituri de le'au ars 9i le'au stricat cu tot

9i inrllea Iunie ll?S.t s'au-a.rs

schiturile 9i oamenii

au i;Sif din casele lor gi's'au dus in- Tara Romi'neasglf i,t &A,'; e2^'

"t^r--t-L),n'

,1)

1 Pugcariq Documente penlru limbd si istorlie, t, p' 392-3'

$TEFAN METES

24- Recea [:Telechi 9i Vaida ReceaJ- - Aici

erau doud ministiri una in Recea de ios 9i ,cea-

MANASTIRILE ROMANEFTI DIN. TRANSILVANIA

Z0'caFre, 7 stupi, loc ardtor de:3 gilete semin6turd

de toamn6, 2 gilete de prim5varn 9i 2 care de cu'



lalti in Recea de sus. La L748 se spune ci una,'e

pe pimintul principesei Cantacuzino cu 3 cilugirigi o cilugirifi, a doua pe locul satului gi i se zicea

-a Luchi" [probabil a popii Luca, care funcfionase

ca preot aicil gi avea de preot pe bitrdnul Ono'

frei cu 11 c5lugdri 9i 2 cilugirife, dintre care unae cergitoare.' Amdndoui au fost arsi din porunca

generalului Bucow. ' :.,

'':25. Venelia de sus. - In mdnistirea de aici a

fost monah Mafteiu, care a scris in 1730 un ,,Sbornfc"penfuu preotul Vasile din Bogata.' Din ordinul lui

Bucow, licagul a fost distrus in t762:n av6nd in

1759-1761 ca ultim cilugir pe loanichie, care a

fost unul dintre cei maiintimi colaboratori ai lui

Sofronie in marea revolufie religioasi din 1659-61'

n intalnim E@ de unde scrie

popii Bucur din Vate [13 Iulie 17591 Si apoi la, si-

nodul din Alba'Iulia [Febr. 176q' pretutindeni activ

gi neinfricat.u

26. Vigtea de ios.- Mdnistirea era pe locul dela

muitti al'unui boier gi avea' la 748,un preoi 6etran,

3 cdlugiri gi unut numit Laluf Bogoslovul, apoi avere:

I Bunea, o. c., p. #2. : .

2 Cultwa crcltind, 1919, p. 169. - ln Vaida'Recea, la 1765, era in

vifitor loragcu Luca cf. Bunea. o. c,, p. 365.

a Revista lon Neculce, Vl, laqi' 1926-7, fasc.6, p. 250-55 [ae re-

produc nai multe pagini din. zbornicul lui Mafteiul.I Cultura cregtind, l9l9, P. 170.

s Dragomir, Desrobircarcligioasd etc.,ll, p. 186-7, No, 125, p.222 - 3

no. 148-l{9: Buuea, Episcopul I- Klein, Blaj, 190?, p. ?'5lL? 7l'

-r00-

iat

curuz-'t Mdndstirea, afirmativ, a fost distrusi in

timpul ,revolufiei religioase' a cilug6rului Sofronie

din Cioara, care a sfebetut 9i- fara Figeiagului'"

27. Vigtea de suts.

-

Conform conscriptiei' din

t748, mdnistirea' de aici avea un preP[ bitrdnFahonu, ? ciluqiri si 5 cilugdrite, iar av€fe:-l cal'

3 vaci, lfstupi 9i fa"at Ae-ZTare de f6n'' A fost

Srl1gg4ir.-qen. Bucow. In conscripfia; episcopului

te$te fdnaful 4e 7 care de

fin al mdnistirii din Vigtea de sus' 1

: EI JUDETUL HUNEDOARA.

L.

Hunedoara-In acest origel important'

care avea o bisericd foarte veche 9i adaooslise in

"";irfal XV-lea un vlddici, conscriptia lui Rednic

din 1765 aminteqte de o ,,mdnistire cassat6"'q

Plosca [in satul Teliucul de sus[ O adresi

aordinariafuluiepiscopieiunitecitriTesauriatulregesc ne spune in 18D, pe baza unei cercetdri

ain fZff gi a altor documente azi pierdute' ci mi-

nistirea Plosca e mai veche ca cetatea Htmedoara

si c6 ar fi fost inzestraticu rqogii- de familia Hu'

liuai. BiseiiCa cilugarilor a fost agezati in pi-r Buuea, P. P. Aron gi D. Novacoulcl p' 333'

z Cultura 63egtind,l9lQ P. 170.

3 Bunea. o. c., p. 3tr3.

I Cultuta ctegtind,1919' P' 170'

t'Bunea. P. P. Arcn 9i D. Novacourcr' p' 35J'

r $ematismul episcopiei Lugoiului, 1903' p' a5?'

-101 -

$TEFAN METES

dure pe vale, sub hotarul comunei Ghelar, piatraaltarului se gisegte intt'o gridind numiti -mini-stirea Alicului', un credincios care a ridicat o

UATASTInIIE nouAI.TE$TI DIN TRANsILvANIA

lbine cunoscut gi neobosit Vasile Sturdza din Mot.dova, gi a scris un Octoih rominesc.l



cruce pe locul bisericii. Numele plosca I'ar fiprimit dela familia Teliuc, numiti ploscanul, care adiruit o poiani mai mare pentru cilugirii acesteiministiri. t

Pe un Triod slavon din sec. al XV-XVI-lea,care acum e la biserica uniti din Hunedoara, enotat: ,,Alu besearecii Hunedoarei, impreunfi cu alemindstirii de la Plosca cia de gios, sintu .cirfi: 3Evanghelii sirbegti, 3 Ohtae, Z Trioduri, 1 penti-costariu, 2 Sibornice, o Leturghie, 3 Molitvenice,un Margarit rumdnesc bitrdn, 3 cirfi grecegti le-amudat in sarna pdrintelui ermonah Simon $i a pirin-telui ermonah Varnava, eu le'mu dat protopopulGheorghi of Hunedoari, an 170g Fevruari 16 zile..,

- gi ,Acest Triod.este al mindstirii din plosca,ca si se gtie, ermonah Simon of monastir care.sezice Neamful din fara Moldovei, si se gtie".'

Pe la 17fl) avea doi cdlugiri unifi: ieromo-nahul Tesdosie gi monahul Paisie, cari au trecutla ortodoxi, gi devenind Teodosie unul dintre cei maiaprigt trropagandi$ti contra Unirii a fost arestat;t.recut in Tara RomAneasci, se intoarce in mini.stirea Bulzu gi.gi continua cu ddrzenie misiunea or-

todoxS.'In 1695 se adipostise aici dascilul gi zggravul

I lbid., p. 453.

2 lorga, Studit gi doc, XlIl, p. lZt no. 323-6, p. l{S no. .t9t.3 Buuea, P. P.'Aron gi D. Nouacovici, p. W.

lo 1762 ministirea a fost distrusi f6ri s6 sermai poati reface, iar averea, odoarele gi odijdiile.au fost date ,episcopului Aaron;care a depozitdt o,parte din ele impreuni cu icoanele la biserica uniti'din Hunedoara.'

Ministirea avusese o avere bunigoari: 12 lo-'curi de casi, pe cari oamenii au clidit case, pH-:tind o taxd, gi o pidure, care valora inainte de1913 cdteva mii de ooroane.'

Prislop. - Ministirea e agezati in mijloculunor dealuri pline de piduri din hotarul satului,nemegesc Silivaqul ,de sus, de.care e la o depirtare,de o ord. A intemeiat-o Nicodim, pe laj{Xl-desigurcu banii lui

Mircea cel Bitrdn, donfnil1arii Ro-:mdnegti sau ai unui bogat gi darnic ,nemeg" romAn,din pdrtile Hafegului unde gtim ci erau mulfi, puter-rnici" gi .buni ziditori de numeroase biserici in vre-;murile vechi.i Mult timB Prislopul va fi atdrnat deuna din cele doui ctitorii muntene ale egumenului Ni-,codim: Tismana gi Vodifa inzestrate cu bogate daruri,de Domnii rom6ni. Iqgituri au fost intre aceste md-mistiri timp indelungat, trecAnd cilugtrrii dela una

1 Metes. ReQliile bis. romineptidin Ardeat cu Pr.lncipatele romine,Sibiu, 1$D, p. 22.

2 Bunea, o .cq p 320 gi Radu 1., a. c, 100-1.t Radu 1., o. ct pr. 101.

I Metep, Din islotia ailei rcligioase romAne, I. Cluj, 192g. p. fZO 9irurm. - Vezi despre arhitectura cu influinld sirbeasci gi dcspre pictura delaPrislop. Vttigianu, Bisericile din,iud. Hunedoar4 Clui, 1$I), 9i ButetinuttComisiunii mon .istorbe, de Balq. XXly iltg3|, p. 9?-t00.

_t0?_-lqt-

STEFAN METEF

la alta Poate insuqi Nicodim si fi stat un timp la'

Prislop, cdci la finea Evangheliei slavone, frumos'

scrisS, rimasi dela el, se noteazi: ,,Aceasti sf' Evan'

uAsAsrtntl.u ROI\'tAt{s9TI DIN TRANSILVANIA. .

---:

'Mogiile acestea le'a pdstrat ministirea p6n6'

pe la 1749, cAnd afl6m 9i numele satelor in care'au

fost: Silivagul de sus, Boifa, Vilioara' Tuqtea'



ghelie a scris'o popa Nicodim in fara Ungureasci'

in @13 [1404-51"-r Ministirea Prislopului n'a avut

acel rol in desvoltarea culturii bisericegti a'Romd''

nilor din Transilvania, pe care l'a avut Tismana,'

Bistrifa, Neamfu, etc. sau alte mdnistiri din Princi'patele romAne, fiind mai siraci 9i lipsiti de spriiinul'

statornic al unor Domni ortodoxi buni 9i darnici. In.

imprejuriri vitrege de sub stipAnire strdini 9i du$'

mani gi-a avut gi ea insemnStatea in istoria bisericii,

rom6negti ardelene, indeosebi dupice Domnifa Zam''

fira, fiica lui Moise Vodd, a restaurat'o din nou 9i'

a inzestrat-o cu mogii intinse cum ne spune 9i au'

torul cilugir al ,Plangerii sf. ministiri a silvagului*'

lPrislonl, scrisi duPi L762:'

Noud lrumoasl de PhtrdPrea toatte inlrumusefatl'Cu zid inconiurald,M'au i.nzestrat cu mo;ii,Cu sate si cu viiSi cu odtiare m'au imPodobittintru tot desdvdrgit.

TEvanghelia ee plstreaii pini azi in Muze-ul lfllonal de,.antichi-

riri din Eo-c"-t iti.-tlicriOin tusesi gi la curtea regelui Sitiismund din Puda,'caie ia aaruit b cidelniti de aur cu turnuri io forria cetetii re_gale.. A-m1n'

i;; ;;.;i;-"olott "li.i"de diac Peul din Alep, Cd ldt-o rli te Pat r i at h.u tu t i

Macaie de Antiochia ln Tdrile RomAne, 1653-58i ed' t'm-Lrotao' trucu'

liliil'is06 ;'i'tir,-idi.

'Cdiielnitae reprodusi io Buletinul Comisiunii mo'

ninienteloi istoiice, lll. Bucuregti, t9@ p. 1-5.I Plirgerea a fuet publicati tntiiu in ziarul Byeiumul,-B1sy"",$ti,.

1863 p 1r-it: rs, lg-ai. apoi in Bisedca ortado$ roryinit lV, tda'

;;;rti fmai.i 8. p.-rgo ii-ur"-.; rCwraiut Romln, sibiq 1693 ao.24;i';.- i'Fi"i"- oiriitiiai-c"ooieuii." ieCa no. is'ei uri ; +i Radu'

i stiiia-uiciititutui

sr-' cat. al H afegului' p.. 35 I

-367t Anul e greSit ciici o inscriptie des-coperili ne spune: .Aceastist. .aoastli" fuii",Ii"tr]_ioao nogiitot s'ad- zidit. din tenelie-.pl {e^-. .'Oira.na Zantira, la anul f56{'. c[. Rdvagul,,Ch+. 19t0 no' 9-1u p' 3lL-

- 10{

Lunca..Cernei gi Farcadin,l toate acestea sate surt

rit""t" io i.trol Prislopului. Cat de inult a tinut Zam'

fira,la m6n6stirea sa din Prislop, pe care a inno'

dobit-o gi cu oaou"" +i odiidii scudpe' se vede 9i

din impre3o"u"eaca

"uca buni ortodoxi' a lisat

si fie inmorminiati la Martie 1580 in aceaste me-

nistire fiind numai de 81' ani - unde 96n6.astizi

se vede morm6ntul ei de piatr6''cu vulturul mun-

tean in stema fatiino-dneqti' 9i cu inscriplia'latini

gi slavonE.'

Afostaici,inurmadanieigigrijeiDomniteiZamlira o erouia-d" gdtgrflliqerige=a'qci .$

o-Ji"ti

il;;t deTEluitXr{fihviosi"in a doua iumitate a

veacului ul xvi'iia-' Aceasia o dovedegte faptul ci

dupi moartea mitropolitului Gbenadie din Februarie1585, sinodul n"""ttGi alege de mitropolit in Bilgrad

p" ug"*unul leh Prislop loan' fiindci era un "om

erudit, cumpitat, modest cu via[6 religioasi 9i curati

:.Fi; laudi a coidus cativa"oi

*eoetfirea"'' Sfinlit

--' ** 1., Istoria uicariatului gr' catolic at llafegu'lui'Lugoj' 191'r'

p. 368 -e no. 4 z"Ji;"i;;;;;i;'9 t" agofl pe principele Ardealului

stefen BStborr' """"i'i'iJ "turiutracestei totl' io 20 Septemvrie l57i'

doui sate; Streiu sang;;;;-v;i"t Singeorgiului' ct' l'lurmuzaki' tt'

Part. 5. P. ?6i1.

2 Radu. o. c. p 95-6'

-Chipul Zsnfir;i zugrivil pe perete s'a

pistrat h Prislop ni"a it t""col "t XtX't"q cintl a diapirut' cf' nolele

pir. Diianu to carciliit-iiiut"i Creetin pe 1s34' ntE{11a Ricead'

a Ni s'a pnatrai de''aici o evanghclie tl-""t-"l din l5l4-ori 16V'

frumos scrisS, cu f-iiJ 9i-d"semoo"i-lncolori' cl Foaia penttu minle'

inimd 6i litenturd, dt"U"; 1&53 no' {6' 1i Radu' o' ct 9' 92'

rButrea,Vechiteepiscopiiromhnesti'Blai'1902'p'60n'?

-'105 --

O Doamnd mare 9i vestittrZamlba cea Pururea Pomenitd,Fata lui Moisi Vodd din

?XUDin neamul marilor Basarabe$ti,La anul cincisute doudzeciPeste

[mie3

Ml-a pus a doua oard temelle,

,11 Tdroovigte, pistoregte gi sub domnia lui MihaiViteazul in Ardeal Tot dela prislop a plecai ieofil-om invifat cu viafi cucernici gi moravu"i cu"ate-,

$TEFAN METE$ ruANAstrnrle nouAvs$Tt DrN TRANS|LVANIA

n I'r

t.i:



.care dupice u f r o vre-e predicator al fi"e"icii:9-:i$fi drl- Bilsf?d, a ffis

"t}-CIciaici ti=i"v ad, tiind numit in Z Februarie 1615 de principele

oGavril Bethlen.r

In titulatura Mitropolitilor din Alba_Iulia figu-1e..azd

intre finuturile peste care pistoriau Si ;ei-,at-Silvagului", ceeace ar fi o dovadi cE in Silvag, adecnin Prislop, a residat cdndva [in secolul

"fXVi.fuuir"

'episcop, cici altfel n'ar fi putut ajunge in titulaiure.Poate ci preotul loan din pesteana, trimis in Iunie15?3la Tdrgovigte spre a fi sfinfit episcop, si fi fostprimul episcop cu regedinfa in mEnistirea prislo-pului.' Istoricul Bunea

"usfio""ci ministirea pris.

Iopului a fost re_gedinfa ."1o" 4 episcopi, iftimie,cristofor, Ghenadie gi

-

Iban intre anii 1szl-1sgg.,Despre situafia ministirii ne mai di informafii

gi o scrisoare a Frincipelui calvin Bethld"r"ecomandi ]arufu Rusiei pe irei cilugiri alf"

Prislop qu hramul Sf. Treimi: ieromonahul Teodosie,ierodiaconul Ghedeon gi monahul Mardaii;. M;;*"ldunn milostenie, dar recomandafia lui Bethl"i-o,,le-a folosit ta nimic cici fiind r"gri""r.a-";.-piTut-oceti nimeni Norocul lor, degi foarte redus,-a fost

ci au avut la ei, gi doud scrisori slavone, uou,J"Uegurnenul dela Prislop: Antonie, din 2-3 August 1@g,i Dobrcrcn, Fragmente priuitoare la istoria bisericii romLnegti,.Eudaperta, t905, p lg- .

z Meteg. Istoria bisedcii rcmlnegti, l, p,7I_79, .

'3 Buoea, Vechite epi*opii, p. 52 gi urn.

-106- -1(r7-

I,"

e.oa^

LA.itqr\tttqrL

6rG

rtE

rt

bari

iI

I

STEFAN METE9

citre patriarhul Rusiei, gi cealalti dela mitropolitulGhenadie din Bdlgrad, din l Septemwie acel an, citreTarul Rusiei. [n amdndoui scrisorile se roagi pentru


:$i atunci un tindr oarecare din $i chilia stintului se numegte,

[sat Iard dupt oarecare intimplare

.Numele lui loan stAntului Ni- Cu a lui Dumnezeu inainte apd-

[codem a urmat [rare



milostenie, ardtind .ci noi in toate zilele ne aflimin lipsuri gi strdmtori gi in multe nicazuri", deaceia au trimis pe numilii cilugiri, si ceard mili,.ci datoria de o mie de galbeni, ce o are ministirea

la nigte domni unguri de 30 de ani s'o pldteascd giapoi si-gi restaureze mdnistirea dirdpinati. In 23

Noemvrie 1629 biefii cilugdri erau in Putivlia, darbinuifi de oarecare ,,viclenie", sunt silifi sd stea.

dici p6ni in 10 Ianuarie 1630, 9i fdrd si vadi fala

farului gi a patriarhului rusesc, au trebuit sd se.

intoarci acasd cu pufini mili sgirciti dati fieciruiadupd gradul cilugiriei, T, 5, 4, adecd 16 ruble, cu.

cari desigur nu vor fi scdpat acasi de ,multele,ndcazmi*.'

Peste o suti de. ani n'avem nici o gtire despre.m6ndstirea Prislopului, decdt ce ne di autorul ci-lugir al ,Pl6ngerii" ministirii Silvagului, intr'o,

ivpoezie simplS, naivi, dar nu hpsiti de adevirulfaptelor petrecute. s

Prislopul inchinat mdnistirii Tismana a stat:inci

"multd vreme in putere, cu tot Ardealul inbuni credinfi intiritd de nici un ceas cliliti".

Vorbegte apoi as$el de un sihastru loan din,

Silivagul de sus, pe care-l cunoagte bine gi traditiapoporali din acest sat:'

r Dragomir, Relaliile bisericii cu Rusia in secolul aI XVII.lea in,An. Ac Born., sect ist" XXXIV [l9l2l, p, 1075-6, 1l{l-45.-

2 Reprodusii gi Ia Radu, o. c. p 35{, 356 - 7 :

s Tradilia poporali pi la Radu, o c , D 79-Bl.

-108- - l(Xl -.

Din lume gi rudenii cu totul'au Rudele sttrntului cele din sat

De aici ra mine au venit[eeit

$"Ti:i:fi;l"J:l'Hil"l,'xff:ilntr'u o st6nci chilie gi-au idcut La oareiare ministire le-au pus

In carea sluiind, lui Durpnezeu Insd la neaniul lui pururea ge

la pldcut [Pomeneqte.gi pe el dupd sttrrgit Fiindcd gi o pirticicd din moa-

iurorr.o la prosldvit, [gtele lui se gdsegte'

,Pe$tera 9i acum se glsegte

Dupi. unirea din 1700 ministirea Prislopului a

rdmas oriodoxi cu cilugirii ei, dar in curAnd s'a

.deslantuit in contra lor o nemiloasi perseculie, 9i tre- .

buind sn rupe orice relafii cu 'maica"Tismana,

,s'au refugiat care unde au putut, indeosebi in faraRomdneascS. Cilugdrul se plAnge despre aceste

vicisitudini astfel:

,,Atunci 9i nraica mea Tismana

[s'au scirbit

$i cu totul Pe mine m'au Pdrdsit

$i p{rinfii cilugdri ne'au urAt

Toti dela mine au lugit.

Am rf,mas Pustie gi stracd'NeavAnd titori, nici maicd

Atunci Pismagii s'au sculat

$i de toate Pa{ile m'au Piidat,

'Cei de primPreiur calvini$i cu unitii Romdni,

Unii au luat satele 9i moqiile

Alfii grldinile 9i viile'

:$i din odoare ce-au avut

Au luat cine au Putut

$i m'am.ldcut dup[ prorocie

Ca o colibi pdrisitd intr'o viePustie gi ofelitiDe toli cu totul pirisit[;Pentruc{ na{ia era intemeiatd

In Ardeal ascunsi gi aritat6.Veneala mine de multeori pdrin{i

Multi din alte pbrfi,

Pentruca sd se odihneascd

$i pe mine dupt cuviintd sf, miIgriieascd.InsI slugile lui Christos a odihni

n'au putut,

Cf, unia gi uniatii neincetat i'au

[gonit".

$TEFAN METE$

Luptele indiriite intre RomAnii ortodoxi gi cei

uniti sprijinifi de forla brutali a guvernului au con-

uAltAstmrLE RoMANE$Tr DIN TRAN;ILvANrA

Blaj, lrimite in Iunie 1749 doi cilugiri, cari intdiu,au mbrturisit unirea credinfei', ca se ia in stip6-.nire mintrstirea Prislop: ieromonahul Varlaam, care



hibuit gi la distrugerea ministirii Prislop. La ce

dati a fost aceasta, cilugdrul cu ,,PlAngerea' nu

frxeazd cronologia precisd, dar spune ci s'au gisit3 cregtini, cari au reficut tot ce s'au distrus:

,,Trei oameni cu rf,vni s'au allat, Chiliile s'au inoit

Nu striini gi dintr'alti parte Care s'au lost mai surpat,

Ci dinlr'aceastd patrie, neavind $i au pus nrulti nevoinp

[nici o raulate Pentru mine cu credinfd

Toate ale lor au pirisit,

$i la mine au venit.

Vasilie Toplifeanur

$i loan cu Pavel Strligteanu.

Acegtia de sdrdcia mea nu s'au

Iscdrbit,Ci ca pe liece maici m'au iubit

$i indatd s'au apucat de chilii[si le insiasci

Ca intr'dnsele si se odihneascd;

Pe mine de gunoiu m'au curatit-

$i alte chilii inci au mai ridicat,

VrAnd cAt mor putea s& mi ino-'

Iiasc6.

$i cu mine si locuiasci.Din alari peste tot m'au acoperit

Din liuntru prea lrumos m'au

[zugravit-Deci alfi cilugdragi s'au mai

[adunat-

$i intru toate acestora au urmat"-

In urma migcirii religioase in sens ortodox a

cilugirului sArb Visarion, din 1744, la Prislop s'a

agezat un episcop al legii vechi. Impiriteasa, in

decretul siu din 18 Iunie 1747, ii zice ,pseudoepis-copul dela Silva$", $i cere arestarea gi pedepsirea

lui gi a altora.' Cine a fost acest episcop gi de undea venit aici nam putut afla. Mdnistirea insi a fostcurifiti de vechii ei stipdni ortodoxi alungati gi inlocul lor arhimandritul mdnistirii Sf. Treimi din

r Vasile Toolileanu e viilorul egumen Varlaam; iar loan e das-

cilul dela l?59, vezi Radu, o c o.872 Bunea, Episcopul L Klein, p.2.7.

- t10-111-

[arhinandritul '

se cilugirise in tara turceasci gi Nichita,' Var-laam indati ce s'a agezat din nouaici, acum ca unit,a ciutat si recdgtige mogiile ca sd poati apoi re-staura ministirea pieritd. Spre acest. scop, in anul

1740-50, scrie rominului catolic ,fiscalis director..'dela Zlagna, lui Petru Dobra urmdtoarele:,Face gtire Miriei sale ,pentru siraca mdnd-.

stirea Prislopului ce- iaste la . Silvagul de sus, invidicul Hafegului. Care mai inainte cu mari gi de*-stule bunitdfi gi frumusefi era intdriti gi infrumu-sefati de cari bunitdfi gi podoabe mai de demultin trecutele vremi de toate ceale sau desbrdcat sf.mindstire de cei mai jos ii voi insemna atdta cdtmai de tot si pustiia$te neav6nd cu ce o grijii gi a

o direage fiindci toate veniturile gi mogiile mind-stirii le tin aceia. Pentru care lucru cu mare umi-hnfn md jdluiesc Mdriei Tale sA te milostivegtiMiria Ta a indrepta acest lucru gi a poruncii celorce

fin mogiile 9i odoarele sfintei ministiri ca si le deaindiript'. Ingiri apoi odijdiile gi odoarele luate:2 sfite de lastri rogii cu flori de aur, 1 omofor debargon iari in fafa stiharilor sipate cu flori de aur:1 potir, 1 disc, gi o linguri de argint pohte cu aur;

o piupenie gi 1 testahent; apoi vin ,mogiile impre-jurul mdnistirii adeci fAnalele ministirii acestea le.fin Rominii in puterea lor*.

' $ematismul diecezei unite din Lugoi 1900, p. e?tnu.i Filoteiu),

z Radu o. c, p, i68-9 no.2

,Acum de curdnd, decdnd am venit eu la acea

ministire neau luat cu putere nigte holde ale mi-Nopcea Pal

$TEFAN METFS

Meteq: Mintslirile

t



nistirii la ieruga Prislopului iupdnuldin Silvagul de sus.

$i au avut sf. ministfte 24 florinfi dafi lin ca-

miti lui Prip Lasc de riposatul protopop' Dumnealui

nudd nici capetele nici camita'

-A fost a 'mini-

."tit.iBoifa 9i Vilioara intreagi, acestea le fin'ilda-;$t iin Ciula in puteare. -

La Tugcea o'' Iivade

de'25 cari de fdn o fine iupinul Balia Tdmig

inputeregipealtlociariacologi.afdcut.acelagineamigi $uri pe el. $i o mai avut dela o moari

u A"f Ciulai Pal venit d'e S6mbdti seara pAnE

Luni dimineafa 9i acum aceasta inci nui' -:" La

Lunca Cernii a avut un rdt de fin it fine iupin Vig

Abraham in putere, precum se infelege 9i la Far-

,cadin ar mai avea ministirea vii 9i mogii 9i le linneamegii de acolo"'

Se pare ci din toate avufiile inqirate mai sus

foartepufineaufostrestituiteministirii,ciciepis.copulAaron,in4IunielTs6,d6ocartedereco-mandatie cilugirilor, ca si strAngd milS pe searna

_-aoa"ii"ii prislop, care ,fiind de multe lipsiti +i

scizuti atflt cdt pentru neputinta $i lipsele a b'in-

temeia gi cu podoabe.-- a o infrumsefa n'au.p-utere

de nu o vor aiuta iubitorii de mild pravoslavnicii cre-

.gtini". Pe aceqtia ii indeamni si diruiascil'.' cdcib.r*o"r"u le va da insutit aici pe pimdnt 9i in

,impiritia cerului".'-CuvAntul episcopului a avut un risunet '.qare-

"€are in inimile credincioqilor, cum se vsdi)' 'din Radu o. c.. p. 369 no 3.

712-. --

tN

tr)(

oIN

rs

<Rl

{G

q,ou

pU

Loa.o\(a

a4

qr

N)(a<((r)

($p

q)(

,(

$

'-AJ

a"

MANASTIRILE RoMANE$TI DIN TRANSILVANIA

,o inscrip[ie: ,,Iar acum cu ajutorul celui din Troifd

'slivit Dumnezeu sgzugrevit tpate precu.cu cheltuiala gi bunivoinfa acestor numifi: Varlaam



',{

ieromonah Toplifa, ucenicul mieu Mihail qi S1... fe-'cioarei popei Balint gi Teodosie... fiind in ministire.9i Metodie monah 9i Nichita monah in zilele... impi-riteasa Maria Terezii; arhipistoriu.lirii miria sa

'domnul Petru Pavel Aron de Bistra la anul7267 delaHristos 1759 Martie 13 zile, fiind zugravi popa Si-meo :.. fps or-.. pE)... Pjlsti @*.'

-

Cdlugdrii uniti aici n'au fost bine primifi, 9i li se;fdceau tot felul de mizerii gi neajunsuri. Aga sunt silifi'si se pl6ng5, in 23 Septemvrie 1759, episcopuluiAaron cd in 3 Septemvrie v. ,jupinul nemes GolaLascu din Silivagul de sus sculf,nd mai mulfi din

'sat lAngi ddnsul gi solgibirul ungur Zsiga, zicdncl.cd are porunca fibiriului din Hafeg Pui Iczsa, au

'venit cu ,,ajicu[ie" la mdnistire, gi sub pretext cdprin curtea ministirii a fost cdndva drum, gardurile

'ministirii le-au rupt gi ,,ograda ministirii cu bucate,ce ?u fost in ea le-au slobozit, care acum cu boa-,tele gi cu mdnile le apdrim de marhale satului.neavdnd puterea de ale ni le ingridi", noi dupiobiceiu cu crucea gi cu evanghelia am iegit inainteatlor. Cer episcopului si intervini la forurile mai inalte,si-i ddscileascd, cdci ,,noi inci nam fi a mai rdmdnea.aici cd necum

sind

cuprindipimAntul mdnistirii

,care o mai rdmas, dari pe noi inci ne ar bate,sudilmile gi ocirile cdte le auzim prin jupdnul Gola.Lascu scornite ne am astupat urechile gi nu le putem:sFUn€, noi sdracii cilugiri suntem la p6ri neputin-

r Revista Rivaful, Cluj, l9t0 no 9-10, p. 3lZ

-113-

STEFAN METE;

ciogi, singur Mdria Ta ca un cap 9i stdpdn al-nostrut

ui-prrt"u u ne 9i oltdlmilui 9i pdminturile la cine'

MANAsrtRu,E nouAnnSTt DIN TRANSILVANIA

pentru voi gi plinesc lipsa ndcazurilor lui Hristos

in trupul meu?" Cilugirii str6mtorafi ar fi zis

si fiu cu tot neamul meu, si fiu cu tara,



se cuvine... a ni le da''Episcopul in 23 Septernvrie 1759 cere directo"

rului cauzeior fiscale Ioan Tolnai, si cerceteze aceste

tupte gi si facd dreptate cilugdrilor' Acesta in 25'

Septemvrie 9i ordoni cercetarea, firi sigtim' daci

,raiart"itii c'ilugdri au fost satisfdcufi in cererile'

Hafegului, care a imbrifigat noua lege' a pdrdsit'o"

incit nriri bietii cilugiri dela P'isloo' izolati -sd

iii""" *t"ui ouneCe 'alulii cuprinse 9i pe ei' t-u"-

GGilATilou credinfa, care fusese inainte Fi' a,

lor sau nu-',,Revolufiunea" religioasi a cilugdrului Sofronie'

dela Cioara a fost pentru uniti un mare dezastru''

Ceiademeni|iseintorceaucusutelegimiilelacre.aiotu rtrarooiilot, iar cei cari,tnglPe-lil*T"J9g9q:

Ro m e i tre muf gg, c a6ffi ti a[-c e' i a lt e a pTa-in Tu a a e

;irffii poporul din iurul Hunedoarei 9i

i;r- t a pirinfitor lor. Invitatul. qi felslid@qgdela Blai Gtigoge Maior prin o scrisoare' din 5 Fe-

;;;;.1" i;oeAa."ryazi cdlu-girilor dela Prislop'

ii etot.ilp"in egumenul lor Varlaam, cu cuvintele'

urmitoarepentrua.iintdrigia.ifacestatorniciin-Iegea mdntuitoareo a Romei:2-

,Au nu ne'am niscut ca sd pitimimpAni in'

sfariit, de dorim cu apostolul apostolilor si ne in-

cunundm? Acela nu zice: Eu unul nu mai pot rdbda''

patronu mr ram perdut pentru voi, norodul ne bate

lu pietrii, ci zice: Acum mi bucur intru patimile mele

I Radu, o c, p 371-73 no.72 lbid., p. 373-5 uo 8.

-1t5-

,poftescsi md dau pe legea satului, cd tofi si dau*- Maiorle replici: ,,Cine ne va desp5iti pe noi de drago-

stea lui Hristos... ocirifi fiind, si grrdim de bineiizgonili fiind si rdbdim, hulifi si mdngiiem, gi mai

incolo: tuafi pildd de patima rea gi de ribdareaindelungatd, iati fericim pe ceice au ribdat; rdb-

darea lui Iov afi auzit. Martorii numai ceice au rimasin iazer pdni in sfdrgit s'au incununat Aga e fraliimei La sfdrgit si cdntd slava. Acela e tot omul-

Nu-i destul dari a zice: am rdbdat destul pdniacum, poate gi bdtdi pe alocurea, acum ce si rabd?

O frate au nu noui ni se citegte cdnd ne facem,

ce ne facem:. ci vei auzi suddlmi,ociri, imputiciuni,

goniri, multe sc6rbe, multe vorbe, si te ingreuneze...eari tu cdnd vei pitimi acestea toate, te bucuri,zice Domnul... Siracd credintd daci e$ti numai pdni

cand sunt prescuri ... Cum vdd eu fratii mei, voipoftiti si vd vindefi mogtenirea fiascd pentru pufind

linte, si schimbafi cele vecinice cu cele vremelnice,

si vi intinati.. . numele, si vi facefi din fii fiastrii.De vefi mirge stdnd in gindul ce vi vedefi a figdndit poate din prisosirea inimei voastre, au din

alti indemnare sureapi credefi-mie, frafilor, ba cre-

defi sfintelor scripturi, riu vd simfifi. Unirea estedela Dumnezeu, ci Troila uniti este, intru care

ne-am botezat; neunirea dela Luceafirul este, cipentru aceea a cdzul din ceriu, gi numai pe el nu-

mesc sfintele cdrfi neunit, pi pe ai sii. UJglb [dacnpoftiti sd gtifil este dela Cioara, ci ei, vai de ei, au

$TEFAN ME-TE$

scornit-o, intr'alor cdrfi se gisegte, iar intr'ale voa-stre nu, fiegio spre seami-i cd noui ne este destula mirturisi cea dintdi gi a glisui: priznuirea lumeascicea lntru unirea credinfii a celor din veac bine au

yAyAglnrm nonaAnrgrr Dtx TRANSILVANTAIII:.

. -Icoanelegi unele cirfi au luat drumul Blajuluigi abia prin 1?ZS ieromonahul Nichit" Jnoou l^rt

din Silivagul de sus, intorgi la unire, indriznesc sd



pldcut lui Dumnezeu".Nici acestea cuvinte ale lui Maior, nici sfaturile

episcopului Aaron gi ale nobilului romdn catolicPetru Nopcea n'au putut impiedeca pdrnirea cilu-

girilor de a reveni la biserica strimogeascd, ceeacese datoregte gi propagandei fdcute de cilugdrulInocenfiu Bogi, care fusese unit in mdnistirea Sf.Treime din Blaj in 1761, gi lucrase cu Grigorie Maiorca misionar pentru unire. In 1Z62 Bogi pdrEsegteunirea gi la inceputul acestui an impreund cu ,,Miska",protopopul ortodox din Deva, @ry@i-delg-&islop : Varlaam, Nic_hita, Efrem, popaLazar din silivaful de sus, pe ienomonahii Teodosiegi Carpie

[=PaisieJ

dela ministireaplosca.'

Epis-copul s'a supirat foc pentru aceasta ,,apostasie..; giceru, in 12 Aprilie t7GZ, dela baronul Dietrich,membru in comisiunea aulici transilvineanE, siprindi pe Varlaam gi lnocenfiu gi si-i duci la Blajsi pe ceilalfi cilugdri si-i alunge din mindstirilePrislop gi Plosca. Generalul Bucow, pregedintelecomisiunii, fu cu mult mai aspru in rezolvarea che-stiunii gi Borg_nci oficialilor comitatului, inSlunie [email protected] ;amdndo"L+g+{q

""ttt-re;-ioimobile st fie dutd episcopuloi Aaron,ca si deschidi o gcoald in Hafeg. @?e-tosleptt'Lt;

---

Ufl *'^' '""*

a, p. p. Aron gi D. Nouacouici,p.3?.-Zgi Radu, o.c. p. E5.I ? Bunea, o. c., p. 322-1.

le ceari dela episcopul Maior in acegti termini: ,,Nune. indoim.cdfi vei aduce aminte Ei Ta, precum incdteva rinduri te-ai fost milostivit a ne-figadui st.icoani Maica precista gi in rocul icoanei sf]Nicorae

si se faci alta [de nu "" .ru-udo." de unde i"rtu1gi si vor da la s5raca ministire a Silivagului de susde unde oarecAnd s'au instrdinatpentru-care iardgigi a.cum ne rugim si te milostivegti cu noi a giimplini- cartea Mineiul care sau mutat dera aceastimdndstire prin pdrintele Gheronte [Cotoreaf gi ,.afl5 aicia [in BlajJ in mdndstirea Troifa

"aii ,.

sloboadd, fiindci mare lipsi avem de ddnsul inbisericd". Cere gi cele duse dela plosca. _ p"oto.popului Hunedoarei si-i porunceascd,

ca din ,,30vedre vinars ce au ficut in trecutul an din prunelemdnistirii sau preful vinderii lui iardgi fare scaJlresdracii mdndstirii ce acum sd intemiiazd, sd impli-neascd netrecut.

Episcopul cu data de 31 Decemvrie 7ll, puneresolufia aceasta pe cererea cdlugirilor:

.Doao icoane adeci a Maicii preaciste gi a sf.Nicolae sE vor gata din porunca noastri gi irimitela acea mdndstire cdt mai curind. Minei'acum ingrabi

sd Ii se dea indiript" Relativ la ceteluse din Plosca zice: ,Cet; se gdsesc Ia bisericaHinedorii si rimAie acolo in loc pdni si va vedeamai deaproape dintre ddnsele; iar6 c6te se vorgisi la Lingina acele toate sd se ducd ra mdnistireaSilivagului gi de n'ar vrea din buni voie si le lasi

-116--n7-

{

t*iI

MA}.ASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA$TEFAN METEIt

atunci cinst. curatori dela Sitivag, ceie brdnci sau bra'

chium dela cinst. Tisturi dinafari in numele nostru civor cipita de buni same. Cinst. Protopop si se fie

ficuti cu oamenii dela Silivag adeci

,O Fecioari prea lludallTu egti Maicd adevdrati'Ca tii in slintele tate brafe

IFiiul din StAnta Troifd.

Pre acesta Maici l-ai ndscut

$i fecioard curatl ai rtmdnut

Egti de Dumnezeu ndscdloare

$i lumii folositoare.r



de togmealasd dea jumdtate din tot gi din toate ce au luat dela

ministirea Plogtii".

In 28 lulie 1776 ,,fibiriul" Alexe Noptsa de

ordin solgibiriului si scoatd dela cei din Lindinalucrurile luate dela ministirea Prislopului.'

Icoana Maicii Domnului, pe care o reproducem

aici, a salvat dela moarte, se zice, pe insuqi epis-

copul Aaron, in 13 Februarie 1759, in satul hafegan

Galafi, cAnd un ungur calvin Mara a voit si'I impuqte''

Citugdrii ministirii Prislop intireau cu iurim6nt ciau vizut icoana ldcrimdnd, cum a licrimat $ in Btai

la moartea lui P. P. Aaron din 1764.'

Aceasti icoand a Maicii Domnului cu pruncul

Isus pe braful stAng 'e zugriviti pe o tabli de lemn

in culori vii. In colfurile deasupra se vid 2 ingeri,

unul cu crucea, celalalt cu 2 ripizi in mdni. Pe mar-

ginea deasupra a ramei se poate ceti: ,,Aceste sfinte

icoane gi tffmpla de sus pAnX ios precum se vede

s'au zugrdvit cu toati osdrdia gi osteneala ieromo-

nahului Varlaam Toptita impreuni cu Ioan dascilul

sin [:gio1] ierei Balint Idita Micldup Cregtina 9i fiind

zugrav Ioan of vel Ocna [:din Ocnele mari din

Jara RomAneascSl, 9i Mihai ucenic 7260 [17521 S:Ministire Prislop*. Iar supt icoani sunt:

1 Radu, o. c., p. 375 - 6 no. 10.

2 Bunea, P. P. Aron qi D. Nouacouici, p.15{-55.3 S. Clain la Cipariu, Acte gi fragmente, p. lll

Fig, 17. Icoana lilaicii Domnului dela Prislop'

Dupi dirimarea minislirilor 9i potolirea siliti:a spiritelor cilugirii Varlaam gi Nichita se tntorc a

-n8-

,r Radu. a c.. 86-8?, 383.

-119r

$TEFAN METES

IUANAST.IRILE RoMANESTI DIN TRANSILVANIAdouaord la unire, gi cEI dintdiu e numit preot intr,o,parohie uniti din- Hdlmagiur Zarandului, j"r-ui"iou"-tdndu.se riu, a fost-adus se pare intdiu ln mind_.stirea din BIaj in Februarie 1263, iar in

-l-ocui

rui"'.,rimis preotul Petru din Cdmpeni.'

pela mila cregtinilor prin sate ca si ne cdgtigeceva grdu, cucuruz, mazere gi de altele"ut".L

,"or indura blagoslovifii cregtini".. prin IZZS epis-.copul Maior trimisese aici la p"islop-pe -.Jf""ge"rf



In conscripfia lui Rednic din 1Z65 nu gisim,notat nici un cdlugdr Ia prislop, dar io corrsiJctut,lui Filoteiu Laslo din t77z suni amintifi doi., Acegtidoi erau Varlaam gi Nichita,

pe cari prepozilul Filo--teiu, fi trimisese, inci inainte -de z+ A"g-osi-iig, lumdndstirea Prislop, ca si deschidi ui".i- o- q"ouf a,pentru edificarea poporului gi educafi" qi i"rir;fi"tinerimii-' Tot acest vicar general Filoteiu trimite,,cu data de Z ALt" c. tTI\, ieromonahului NichitastarefuI mfindstirii prislop, pe un oarecare Dionisie,,care gi'a cdpital darul- oreofiei gi ,,sil mai invefila slujba sfintei. liturghii gi'i" acele de lipsi ca,si'gi poati plini chemarea".. Acest Dionisie ?.

re.ya1 incd mulfi ani Ia prislop, gi era trimis pentru,milostenie prin fari, cum se'vede din ,carte de.recomandafie* pentru ieromonahul f.fi.niii. Jio f,fanuarie tZT1, adresatd tutur* .pravoslavnicilorcrestini din varmeghia Hinedorii si di;;[ul;*i:."..Vi facem ln gtire pentru acest cilugirag, al nostruanume Donisie monah, carele se afld locuitoriu aici,Ia mdnistirea Silvagulu.i_ a".or,"ode

se priznue$te-hramul Sf. Ioan bogoito.r, ;;;, cE lam, trimis.

Iosafat Devai din minirti";; iunarrestire din BIaj,ca si converteascd poporul din jur Ia .o,ru iuf" giavu oarecare succese., In 9 Iuni e .17g7 episc"opulortodox Gedeon Nichitici apare in satulSifiJaguf aesus, indemndnd poporul

"1,,credincios si cearduna din cele doud biserici.'

MEnistirea insi cu tot sprijinul oficialitdfii unite.din Blaj mergea spre peire. cilug5rii mor sau opdrd-sesc ai alfii nu mai vreau si vini in"u.

De-allfel.l".9-JppsE-*de-d-e€dstq*Ei- dispref fatd de

P?[tsm, inaugurati de insugi impiriiulTosif alu-Iea, un mare..dggm-qg _gl -m6qq.s ,li o" 9i cilugi-ritor. Ac-dfft:t pE"aiit i- inaniitirii o it"J"tt"

rugarea curatorilorbisericii din silivagul de sus:Alexandru Gola, Moise gi p"ir" Dragota 9i tosit

Stoica, din 1295, citri administratorul vicarial TironDragos, cdruia ii cer si te **tE-;;';;i. _u-ndstire:'

. _,E gtiut inaintea On. Vicariu ci de mult netrudim sd ni se trimiti .rn p"uot la ministi"e--u_urgitat aceasta at6t predecesorurui d-tare,

"aigi a"ru

on. Dta, dar toati osteneala noastrd a fost zadar-nicd' $i astfel a trebuit si privim cu inima intristatd 8unea, p, p.

Aron gi D. Novacovici, p,3?9 gi nl.Z,,. lbid., p 3?f.e Radu, o. c., p.375_lo. 9. _ Ieromonahul Vartaa.ugi,Nichite cuna.iri in 177 I un Apostol. Ibid, p.91.I lbid, p. 3?t no 6.

Lugoj, 1903, p. {Z{ 9i Raliu, Anuarul etc.s $ematismul istoric al diecezei Lugoiului, 19J3, p. {74.I Radu, o. c, p 3/?-E no. l? [tn linba noaghiari].

I lbid., o. 3I7 no lt2 gematismul iubilar din

pe I9II-12, p. XXr.

- 120-

-l2r-

$TEFAN METE$

.cum zi de zi mdnistirea se pustiegte. Din cauza

aceasta am numit un curator dintre noi, care si nigrijeasci de sf. l5cag, pdni cdnd se va numi de

uAxAsrrnrr-e nouAnegrr DtN TRANSILvANIA

a$a de grea gi nesigurS. Inainteazf, episcopuluiBob din Blaj cererea curatorilor din Silivagul de

sus, insofindu.o, in 27 Febr. 1795, de urmitoarelet



undeva un preot. Suntem desperafi cd la desele.noastre cereri n'am primit nici o consolafie suntem

silifi acum si vi ingtiinfdm, ci pini la Pagtileapropiate mai ingrijim de ministire, dar daci

pdni atunci nu primim preot la ea, vom lisa-opustie 9i astfel neunifi igi vor ajunge scopul [pentruci numai aceea agteapti s'o pirisim noi gi ei ime-

diat o ocupil gi noi pentru aceasta Ru vom fi rispun.zdtori nici inaintea lui Dumnezeu, nici a oamenilor,

cici ne-am ficut aici incontestabil datorinfa. Indri-snim si spunem ci on- Vicariu, cum conduce vica-riatul din Hafeg, l-ar putea conduce gi dela mini-.stire [adeci si se mute aici ,cici in vechime epi-

scopii iqi conduceau de aici oficiul episcopesc"l,daci aceasta nu place,. si intervini la episcopul si-le

dea un preot; rugarea noastri des repetati a fostdati ugor uitiri; rugim pe on. Vicariu s'o pri-

measci aceasta ca cea din urmi, ca 3i avem ceva folosdupi ea; s'o trimiti episcopului ca pe Pagti si ne

dea rm preot la acea mdnistire, sau daci vi con-

vine D-Voastr5, puteti sd vi agezafi acolo, cici.oficiul vicariatului se poate conduce din mdnistire,ca dela Hateg. AFteapti bucurie in urma acestei

.cereri*.Adm. vicarial Dragog - fost gi preot militar -.a incercat sohrlionarea cererii de mai sus in dife-

rite rinduri, dar firi rezultat, cici n'avea preofipotriviti gi acceptabili, de alti parte el bucuros nu,s'ar fi aqezat la ministire, dati fiind pi situafia lui

ldmuriri:,,In rdnduri f{cui ingtiinfare pentru ministirea

Silvagului gi trimifind eu dupi cererea cinst. chitoriacolo gi un preot ca de s'ar putea primi si se pri-

:measci, pirintegte mi sau rispuns ci acel preotnu si poate primi din cunoscutele ardtate pricini

ce de altul sd ne c69tigim, spre a cdria porunci'implinire noi in tct locul ne'am silit a cipita altul,

da in pirtile acestea nu se afld decdt bigamul popa

Zaharie.dela Gridiqte care cere o cerere mare, ca

avAnd gi preoteasa sa cea acum de a doua si se

sloboadi la funcfii, daci va merge la mdndstire 9i.aSa va merge acolo intr'alt chip nu... aici nui ni-dejde de a cipita altul de cumva Teodosie dela

Piosca nu sar trimite... Ca eu si md duc acolo 9isi-mi fac funcfia cum se zic de acolo, aceasta cir-cumstanfiile in care ne aflim cu greu ingiduie, ba

nice nestatornicia rnea intru aceastd administratie'vicirigasci nu mi face a niddidui indelungati aici

rdmdnere de unde cu atdtea strimutiri gi din loc

.in loc mutiri foarte mare striciciune mi sar pri-

cinui pentru care intru acestea fircumstanfii a lu-

crurilor ce ne afldm poate fi cd doari gi alti tn-

tAmplare miar urma. Drept aceasta daci imi vefiporunci gi la aceasta mifi sili bucuros mi aflu spre

ascultare dacd cu aceastd administratie in loc mifi

ingidui a fi statornic deapururea... primeidiilor ne-

.norocite intru acel loc piduref viafa mea nu mioi

' Radu o. c,.p.378-9 no 13.O

--t?8- 122. -

$TEFAN METE$

jertfi cd aici in orag in zilele trecute inci mi.o spart.ferestrile gi nu o... dari acolo". Deci omul se su-pune, insi cu riscul viefii merge la mindstire.

Ce preot s'a agezat la mdnistire in urma inter-

uAwAstrnruE ncluAxEgu DtN TRANSTLVANIA

Alte obiecte: Haine de Fot, care sunt ale mele,le las fratelui meu; 1 cEldare de vinars, 2 cdldiri'de pirluit l firez, 1 secure; 2 tigii pentru pldcinte,una mai mare alti mai mici, 1 cufit, 3 sfredele gi



venfiei lui Dragog nu putem preciza, dar in 1810,era aici un cilugir Macarie, care fiind bolnav lasdsi se faci un inventar, in 24 Iunie, in prezenfaasesorului comitatului Hunedoara Vasile Gola gi a

preotului Nicolae din Farcadinul de jos, despre lu-.crurile existente afunci la Prislop:,

Vite: o vaci, 100 fl. preful unui cal, care suntla Francisc Nopsa; 19 fl. la Alex. Gola rest pentnro vaci $i 20 fl. Ia Macra Vasilie din Silivagul de.sus pretul unei vifele.

Cdrli: Din 20 fl. preful unei Evanghelii vdndutes'au cumpirat pe sama bisericii o bucati bund deceari gi timAie de 6 fl., din restul s'au pldtit megterii

cari au ficut grajdiul. Sunt: La dgscilul 2 Minee,1 Molitvelnic, 1 Octoih, la diacul- Niculae din Vil-cele 1 Acatist, la popa din Vilioara 1 Testament;apoi 1 Evanghelie, lTriod, l Penticostar, l Stratnic,,L Octoih, l Prolog, 1 Ciaslov, 1 Catavasier, 1 Psal-tire, 1 titurghie; in limba slavoni sunt 24 cirfi, pe.

care le-a dus Deak Balint din Silivagul de sus, dinordinul curatorilor, c6nd le.au adus nu mi le.au dat'in seami; in limba latini nu gtiu cdte.cdrfi aufost,cici acelea le-a luat Alex. Gola.

Odoare gi oddidii.' 1 .zvesde" argintati gi cupietri, 2 cruci mici de argint, 1 copie de argint, 1pocrgvef de mitasi de culoare rogie, 1 niframd de,matasa rogre.

I Radu, o.c, p. 379-360 no. 1{.

-124-

1 firez mic; 3 vase pentru vinars sunt la dascilul.Precum se vede din acest inventar era mare

sdricie la mdnistirea Prislop, iar c{rtile bisericegtivechi slavone gi latine puteau fi luate de laici, cicibietul cilugir Macarie, era ultimul, ce mai putea

infelege ceva din ele.

Macarie a murit dupi citeva zile, gi ca mdnd-.stirea si nu rimini pustie, la propunerea vicaruluiCiril Topa, episcopul din Blaj, prin ordinul din 18

August 1810, a numit pe preotul Nicolae din Farca-dinul de jos cu conditia sd fini gcoali la ministire,.ceeace a gi fdcut pini in 1836, aceasta ne-o dove-,degte: gi o cercetare din Sept 1813, cdnd se asculti

.gi tinerii dela mindstire, spre a dovedi furtul unui:gilbg-qar-Marrin dela sf. licag,' apoi inventarul din1829 in care se spune: ,,inlduntru altariului se afli.un clopofel rizimat gi acdfat de fruntariu cu carepoate se da simn la copii cdnd ii cheami la gcoali".'Alti dovadi avem circularul vicarului ConstantinPapfalvi din Hafeg, care spune, in 1836, cd la mi-nistirea Prislop, era un dascil care invi{a tinerii,c6ntirile bisericegti adecd tipicul gi cine ar vreasi le invefe si meargi acolol ,,CEre cu atdta mai

'de lipsi este, fiindci intru acest vicariat pe cumvid foarte pufini se afli cari slujba dieciei pe cumse cuvine in vig si o_p__oati duce".3 Acest dascil a

| $ematismul istodc al diecezei Lugoi . 1903, p. 475.2 Radu. o. c., p. 381.1 lbid. p. t'9.

-125-

STEFAN METE'

fost Moise Aron, despre care e notat pe un Apostol,

cd in 1837 inv5fa la mindstire. Popa Nicolae in

1836 s'a dus iar la parohia sa din Farcadinul de

MANASnRILT nouAxegrl DrN TRANSTLVA\tA

cruce de lemn argintatd; o cidelnild de arami fru-'moasi nou5, racli de aramd in care se fin Sf. Sa-

cramenfe pe prestol; 2 sfeagnice de lemn, unul depleu pe fruntar, 5 cndehife de pleu, 2 sfeagnice de



jos, dar in anul viitor se intoarce iar la mindstire,cdnd gi moare foarte bitrdn in vArstd de 90 ani.'

Popa Nicolae in cursul pistoriei sale aici, a

cheltuit, dela L9 Maiu 1B1B pini in Maiu 1829,

pentru reparafia mdnistirii suma de 143 Rfl. qi ncr. ,,de impreuni cu pe alte trebuincioasd lucrurice si tdn de casi, a ciror inoire o cunoscur5 acei

mai sus numifii curatori a fi devdrate".zDin porunca vicarului Iovian Nobili se face un

nou inventar al mdndstirii, in 19 Maiu 1829, in pre-

zenla popii Nicolae gi a curatorilor: Macra loja,.

Dragota Samuil gi Nopcea Moise.Inventarul fiind mai complet, ca cel din 1810,

extragern din elnirfile

noui qi interesante:'

Oddidii: 6 pdrechi stihariomuri cu sfitele sale;5 patrafire mai slabe gi 1 de mdtasi rogie cu po-

somant in mijloc crucit, pe margine impodobit tivit,5 rucovife, o pireche de mitasi cu flori argintitealbe, alta de bargon rosu; 3 aere dintre cari unulcu flori argintuite {isut, a Z-lea de mdtasi rogie, a

$lea ordinar de carton; 4 brdne, unul de mitasd;2 procoveafd pe potir, unorarium de mitasi galbenicu bogofie beletuit.

Odoate: Potir cu discosul de cositor, copieagigderea, lingurd... de argint cu inscriptia 1751; 1

icoani a Maicii Precestei agezat5, l6ngi care gi o

t lbid. p 89-90.z lbid., 9.'J82,3 Radu, o. c, p.380 - 2 no. 15.

fier gi 2 de lemn in care suht cdte o ficlie. - O laddveche gi 2 in care se fin contracturile sf. mdnistiri.

Cdrfi.'Cele din 1810, aduse din fara Romdneascd,

Moldova gi Blaj, 2 divanumuri unul tipdrit altul scris,Ilie Mineat alti carte, cdrfi romdnegti 20 darabe..

Peste tot se mai afli 21 cdrfi sdrbegti dintre cario Evanghelie I ii cu bargon rogu in loc de pielelegatd, pe margini cu pentidi de aramd in loc dearami la cdlcdie imbumbatS, afari de acestea 2

cirfi grecegti 9i 2 Psaltiri ry_c_olle$ti [16511.

Legdtoria de cdrli: Nemesturi de compactorietiocul gi rdzboiul cu trii giroafe de fier impreunate,4 fi.rme de aramd doui peceti agigderea, roatd de

arami in formd ficut6, roati cu care se reteazd

cirfile pe margine, 2 pile, Z pdrechi de foarfeci,"cleagte de prins copciile la cirfi.

Auerea imobtld: 1 livadi ingrdditd cu gard caree infrumsefati cu nuci, meri, pgri gi pruni avdndin sdnul ei gi pim6nt aritor de 4 mierld de toamni,

9i fdn 4 care; lAngd pddurea mdndstirei 1 loc de-fdn de 1 car care se zice Poiana Ghiurchi, intr'altloc Ia gura viii Miltegului cu din poiana prislopului,

iari de 1 car de fdn impreunat cu de supt dosulMiltegului, precum gi din Milteg agigderea de un car.

Altd auere mobitd: t vaci cu vifel, 1 cal. -1 vase pentru prune, vin gi vinars; cdlddri de vinars

t lbid, p. 92. Evanghelia aceasta e din 1517 ori 1617 in manusoig.

O

-727--126-

$TEFAN METES

.9i pdrluit; tigae mare de plicintit, masi mare, scaunlung cu spate ldngd pat, Z ldvifi, Z cuiere, 1 parset.Intr'un turn deosebit sunt z cropote ' gi toacd i" tu".

Cilugirii, cum am vdzut, au dispdrut aelaierrg-stire, preofii de_ mir fac slujbd aici. Dupi oopuNicolae e popa R1su, apoi popa

@rDrN TRANSTLVANTA

trii,fid:;;fl "i;",ilx.11'',x"i'u:rT"::li:lu":::T;mindstire in ruine.

"q;;i fi; descris-o cu amd-nunte impreuni cu tradifia piplrului..



losif Tugtu"* irrt"e1840-1842- pdn6 Ia 1Bz3 a administ"ut'raierii""upreotul din silivagul de sus. vicarul ain

-Hafeg

stefan Moldovan a vizitat de doui o"i -loarii"uuPrislop in 10 Decemvrie 1g52 gi 28.S"pt".nrrriJASS,gi ne'a descris-o aminunfit, ficand gi inventa*i."ro"gdsite acolo, care e mai redus ca. cel din anii 1810ei L829.'

Mi'istirea prislopurui, care in veacur al XIXs'a cufundat tot mai mult in sdrdcie gi intunerec fiindpdrisiti de oficialitatea superioari inreresati, - afost complet restaurat5 prin episcopii vasile Hossu giDemetriu Radu inainte de risboiu .o .afi"u

-uoi.

Astfel astizi aceastH ministire bine inzestratigicu cilugirii unifi prospereazi conform indatoiirilor

Ior monahale gi conducerii episcopului unit dia Lugojsub obldduirea ciruia se gisegte.r

4. Rdchitoua. - Aici pe locul din hotarul sa-tului in munfi, numit Negoi, a existat o -aierti""inci in secolul al XVIIJea. Tradifia spune,

"at -

milia nobili rmgureasci din comuniCsermeuyivoind'si rdpeasci pimdnturile mindstirii, a fost-"rltu-i-

r Un clopot rnaree dela Viena 129; cel mic e din IZZZ. ct, Ibid., p. 9?.

2 vezi despre cere constatate de vicarur Moldovan $ematismur dinLugoj, lgOa p. {?9-Bl ; Radu, o. c,t p.90_9J.3 Vezi pentru toate acestea striiuinfe cartea Radu, o c, p. g3_gg,

..382-38s.

_128_

rrg. tA. Ildndstirea din gibi5et.

$i1'11;

X':,"ffi,Eli:nt":i:;:" #1,,?: J:tirii se amintesc in l763j-u?fo"t vizufe si de-TT:I lssz de,,i""i,i' d;r*-i\d;rill,ioou,.,"

on,r, o Xi:r*Istoria uicariatutui steco-catoric ar Hafegurui, Lusoj,

2 Cultura cregtind,l9l9, p. 162 gi n. l. i

5. Rdu de Mori-Suseni. _[n veacul al XV_VIJeaa fost aici o mdndstire,;;';"e*iiiru"i.a au ocupat_o

-129*

$TEFAN METE$

1913 de vicarul unit lacob Radu in cartea sa, Istoria'

vicafiatului gr. catolic al Halegului, paginile 305-'308 9i 296 n. 1.

MANASTIRILE ROMANESTI DIN TRANSILVANIA

a episcopului, diruiegte, prin testamentul din 5 Febr.1?95, toatd averea mdnistirii sasului G. Wagner,juratul oragului Ordgtie, cu condifia sd'l tind p6ni lafinea viefii, sd-l ingroape apoi, si faci pomani gi



6. $ibigel. - In acest sat a fost pdni pe la

1870 o modestd mdnistire de cilugiri al cdrei chip'

interesant il reproducem, fdri si putem da alte.

informafiuni despre ea in cursul vremurilor.'

7- Viidei. - In 15 August 1769 comuna Vaidei,.

la stiruinfa cdlugdrului Ioan Dumitru Barbu, dd locul

numit"Cornul

Bursanului" cu condifia precizatd, ca

pe el si se zideascd ,,o casi de mdnistire, o ca-"

peli, in care sd se faci rugiciuni pentru binelepublic Ai si se tini instrucfiune cu pruncii sitenilor".Numitul cilugir si obligi si cedeze pentru totdeauna,

ministirii mogia sa proprie, care e veeini cu locul

diruit de comun6. Cilugdrul a gi zidit pe acest loc o'

cdsufi gi o capeld, in gridini a sddit pomi gi vie.

In urma ordinului regal gi guvernial din 3 Ia-

nuarie gi 19 August 1782 mnn63tirea a fost ddri-mati gi cilugirul aplicat in altd parte. Dar cum'

cilugdrul acesta era firi invdtituri, abia-qi scria

numele, n'a putut fi folosit niciiri in biserici, gi con-

form decretului aulic din 30 Septemvrie 1782, i s'a.

ldsat pane h finea viefii sale, tot venitul mindstirii.

Sinodul protopopesc in 1784, fiindci acest cdlugirera certiref a fost degradat la statul laic, lisdndu'igi mai departe uzufructul averii ministiregti.

Cilugirul la bdtrinefe, fird gtirea poporului sau'

r lorga. Neamul romAnesc din Ardeal gi Ungaria, I, Bucureqti'.

1906. p. 2t9-60.

siricust5, 9i Sd lini in buni stare crucea din mij-locul satului.

Vicarul Dragosy din Hafeg, fiind in 17W in

trecere spre Cugir, a vdzut casa gi biserica mdni-stirii ruinate. A cerut, ca gi episcopul, scoaterea sa-

sului din stdpdnirea locului ministirii. Procesul a

durat ani de zile, cdci Wagner fdcea neconlenitapel, rezultatul favorabil nu gtim cdnd s'a dat.r

FI JUDETUL MURE$.TURDA.

t. Chiherul de jos. - Un zapis scris in 1.4 De-cemwie 1737 de popa Mihaili din SAngeorz cu mar-

torii: popa Mihai din Seldrinf 9i popa Pantilie clinSidriagul-mare ne spune: ,,Aceasta insd si se gtieci locul sfintei mdnistiri l-au dat feciorii lui GavriliHurdugaci gi ai lui Petru Rus. Iar pdrintele ero-monah Partenie intdiag datd s'au apucat de sf6ntamdnistire gi au indemnat gi pe alfi cregtini si-iaiutg impreuni cu nepotu-so Gligorag dascilul", etc.Inqird gi alfi ctitori cari au dat pdmdntul, ca sd asi-gure traiul cilugirilor din mdndstire: Feciorii luiGavrild Hurdugaci gi RusEgti dau cdte un loc la

hotar; popa Ilie un aritor de o zi in valealeordzi;Binddriu gi Toader un uric cu un miru de pe Hir-min6; Ddnili Hurdugaci un aritor de o zi; Anisiaun f6nat de 2 care de fAn in Leordat; Rob One un

t$ematismul isloric al diecezei Lugojului, Lugoj, 19J3, p. 399-d00

l3t *-9..

-130-

$TEFAN METE$

.{aritor de o zi; Arion Necula un fdnaf de 2 care

de fdn in ritul Crainicului; Criciun lui Miroia unritician in Ricicaia gi Gheorghe din Telecu un locde 2 care de fdn in Gura Vadului.'

MANASTIRILE RoMANE$TI DIN TRANsILVANIA

a lui $aguna urnetoarele:' ,Mindstirea ln hotarulsatului Deda a fost in depirtare ca de '/. orl dehsat l6ngi rAuI Bistra gi au avut cilugiri Bulll,fiind infrumsefatd cu biserica de peatri foq$e marcr



2. Chiherul de sus. - Se amintesc pe la 1753

cdteva cilugirife unite in mdnistirea de aici. La

1765 conscripfia lui Rednic ne spune, ci baronul PaulBornemissa a ocupat din averea mdnistirii unfAnaf de 4 care de fdn gi ardtor de 3 gdlete,' altiparte a fost cuprinsi de siteni.Ia 774 viefuia inea un cilugdr. Tradifia spune, ci ultimul cilugir arfi fost un Gligorag.' Azi o gridind cu pomi se in-

tinde peste locul unde fusese ministirea,' a cireibisericd de lemn existi gi azi in Nadisa romdn5,

ca unit6.'

3. Deda. - Urgia lui Bucow n'a distrus-o. EracunoscutS sub numele ,,ministirea pe Bistra". Invremea episcopului Gr. Maior un dascil ortodoxalungd pe singurul cilugir unit ceJ addpostea, gi

ia in stipdnire ministirea cu averea sa: aritor de4 gilete 9i fAnaf de 10 care de fdn.u

Dupi informafiile date de preotul din DedaIoan Popescu gisim notate iu ,,Istoria bisericeasci*

1 lorg4Studii

gidocumente, XltI,

p.

2il-2n.2 Bunea P. P. Aron gi D. Novacoulci, p. 350.? Cultura Cregtind, 1919. p. 155.t $ematismul jubilar al metropoliei unite din Blai, 1900, p. 485. La

1780 August se cumpira cu banii mrinistirii un Octoih. /6rd.5 Antal in Beuista Teologicd, 1926, p. 97, unde se di 1i traililia

despre persecufiia cilugirilor ortoiloxi.6 Conspectul ministirilor din 1763 cf. Cultura cregtind,191$ p. 157.

_132 _

a cdrei rriine se cunosc incd gi acum in lungime dc16 stdngini gi ln lEfime de Z stdngini. Se cunoagtcgi acum locul, altarul gi celelalte despirftrminte alc

bisericii. Mai incolo se cunosc foarte bine gi astlzlnigte petrii agezate in rAnd pe un loc apitos la valccdtrd sat, care slujeau de trepte la vremea ploioaglIa cdlugiri, venind dela mdnistire cdtri sat. Aceaataministire s'a casat inainte cu 120 ani prin posesorldupice mai inainte se duduiri cdlugirii; locul glgridina ministirii, carea era plind de pomi foartefrumogi, gi dintre care stau gi astizi o mare parte,au devenit la posesori. Din ministirea aceasta malmulte icoane se afld aduse Ia biserica din sat, lnlre

I 4k'"care este gi icoana hramului mdndstirii, adecd"l*'*

Niscitoarei de Dumnezeu, din anul 1@0 gi o crucezugriviti la anul L689 cu inscriplia ci s'au zugrtrvitpe zilele prinfului Apafi Mihai..

In condica parohiei Deda .preotul Leon po.pescu a notat: ,Ministirea a fost ziditd de peatrdgi cirimidi ce se vede din fundamentul ce existdastdzi. Mdndstirea se vede ci a fost ruinati dinpartea popoarelor barbare, iar domni de pdmdnt

iau luat gridina, care a fost de aproape 10 jugdrede mare gi au vAndut-o locuitorilor din comuni carigi-au ficut case pe aGel loc*.

Cdlugirii in locul mdnistirii distruse au clidit obiserici de lemn, care a existat p6nd pe la 1g00,

1$aguna, Istoria bisericei orlodoxe, lI, Sibiu, 1g60, p. 115_116.

133-

STEFAN METE$

cAnd se pare muriseri toti cilug5rii. La ministire / -.1a fost un clopot vechiu, care se dateazd din)St /fSY9gi are greutate de circa 20-30 kg"-' / l-/ 7

MANASTIRIE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA

'din 16 Iunie t774, un cehgdr 9i avere, g-t6n4 de*

7. Rilciul de cdmpie. - Duni conscripfi4, luiRednic din 1765 sluiia la r+inistire,; preotul Gabor,



4. Dumbraud-Lighet. - Mdnistirea din acestI

sat se numea dupi locul unde era 'la Socet"- Sci'pati de risbunarea lui Bucow, sitenii cu popa ort'

Mihailn o iau cu foda dinproprietatea

unifilor la,

1761.' Se amintegte gi in conscripfia lui Rednic

din 1765.' Era miie, un schit numai, aqezati in valea

Cuejdului.'

5. ITodac. - Din acest sat din valea Gurghiului

cunoagtem pe invifatul popa Petru la 1711-u Min6'

stirea numiti .Tyro" aveg-uF fdnal {e 12 carq.-ds

[iq-[i-e_gtgdini_cu.-p*a 0i. In 1765, conform con- {{

d-t - -.vscripfiei lui-Ref,r{ic, adipostea un cdlugir David; {

tot unul era gi in 1774-' ln August 1780 ca egu'men al ministirii cunoagtem pe unul Vlasie.' Aveala L772: intravilan de 65 stdniini lungime 9i 5 l5'

fime 9i finaf de 1? care de fAn."

nA .d

.cantorul Gavril Pop gi clopotarul Filip Cadar- La

€ererea sitenilor Gheorghe $iqcat inslulie 1793, face

.unele propuneri citri eniscopul Bdb relativ la ve-

.niturile mdnistirii.' A avut gi ceva avprer cici piniastizi o parte dinhotarul satului se numeste 'pidureamindstirii".'

B. $6pa de ios. - Mdnistirea de aici a fost'ziditi de Petrici Pintea 9i familia lui pe locul

numit .Brani$te'. Rdzbunarea generalului Bucow n'a

atins-o.'

9. Rugii-Mun{i.

-

Mdndstirea ortodoxi de'aici,

,aSezati ,,l6ngd Sebeg", a scipat de urgia genera-,lului Bucow.o

10. Soloudstru. Mdndstirea era cunoscuti

,ilupi numele locului 'unde se 'zidise: ,La capul

Dealului" pe valea Gurghiului. La L774 avea un

cilugir gi avere: aritor de 1 gdleatd,. fdnaf de 4,care de fdn gi o micd pidure.Intravilan de 25 stdn-

jini lungime gi 15 lifime.'

L

Cultura cre7tind 1919' P. 159.2 Cultura ctegtind, t9r9. P 16l.t $emalisnut iubilar at. mittopoliei Blaiului, p' 472-3'I Cultura cregtind t9l9' P 16'r.

i Cultura cregtind,19t9, P. 1646 Cultwa cregtind, t919, p 167; Bunea, P. P. Arc:n 5i D. Novaco'

vici, p 347 [cu data de r772J"

6. Ibdnegti.Rednic din 1765 se

ln conscripfia episcopului ALpomenegte mindstirea de aici

5';4*$

t*[t" ,

,.<)-tt"" tu**nt

"t^c'iid

aFr'v?&

iJF',care avea, conform raportului episcopului Gr' Maior

1 Antal in Reuisia2

Cultura cregtind,? Ibid. p lS9.. Antal D. in Revista Teologicd' XVI. Sibiu, t925, P. 96 se dd tra'

Teotogici" 1926 P. 95-6.1919, p. 158.

dilia in legiturd cu ruinarea schitului.5 Pufcariu, Documente penttu istode gi limbd'l, Sibiu' p' 30--40'

6 Cultura crcltini, 1919. 158-9.7 $ematismut iubitar al mitropotiei Blaiului, p' {85'

s Bunea, P. P. Aron gi D. Novacouici, 9.3{1.

-134-_ 13i. _

$TEFAN METES

d

i11,, Toplifa. Ministirea agezatd in pirdut,Doamnei, de fapt a fost cliditi, dupd tradifie, de.o Doamni romdnE, pare a fi Safta, doamna lui.$tefan Gheorghe Domnul Moldovei, care a trecut pe.

MANASTIRILE RoMANE$TI DIN TRANSILvANIA

B. 7ffi' cllr"r #'dldin.i pani dupi 1800

a fost ln acest sat un scbit in biserica ciruia con-tele.Teleki - arendagul de odinioard a pddurilorstatului totdeauna asculta o lifurghie inainte de



aici' ln anul 1658.' Bisericufa e de lemn de brad,.cu ugorii gi tdlpile de paltin, avdnd o inscripfie dincar€ s'a descifrat anul 1710. Sub iconostasul frumos.zugrdvit e aceasti inscripfie cu cirilice.

,Aceasti,sf. biserici s'a acoperit gi catapite azma s'au zugrivitprin cheltuiala gi osteneala mai micului intre frafi,gi smerit Nicodim pintru iertarea pdcatelor sale -755 Iunie 45 zile 9i fiind zugravu Andrei Tot Sun-folu". Deci in acest an erau aici cilugdri. In tindafemeilor se pdstreazd, o icoand a Maicii Domnului:cu inscripfie slavond din 1677., Se numea gi mini-stirea lui Damian Lupu. Pe la 1263 avea un cilugir.ortodox Luca Mereut.' Conscripfia din 1ZGS ne spune

ci mdndstirea avea un fdnaf de 8 care.{ Biserica,mdndstirii azi e in siepanirea bisericii unite din:Toplifa.u

Li.'t;12. Urigul de sus. - Tradifia spune ci in acest-

sat a existat un schit mai de multu

t Meteg. Domni din principatele tomine pribegi in Transiluania1n ueacul al XVII-lea, Cluj, t9Ja, p.25*26.

2 Antal in Revista Teologicd. 1926, p. 93-{ 9i Meteg, Istoria bise_ricii rominegti din Transilvania, I, Sibiu, ed. II. 1935. p. 43il*4 n. 1.

3

Cultura cregtind, 1919, p. t69.' Bunea. P. P. Aron gi D. Novacouici, p.3b0; alti glire din aceltimp di ariilor 6o gilete 9i fanaf de l8 care de fiin , cr. cultura cregtind,.1919, p. 169.

5 Antal. l. c., p. 93-{ unde se reproduce qi trailifia.6 Anlal, Schituri gi mdndstiri in protopopiatul Reghinului in fts-

visla Teologicd, XVI. Sibiu, 1916, p. 92.

-a pleca la vdnHtoare.r

; GI .JUDETUI SIBIU;

''1: Lancrdni. Alexandru, Domnul ferii Ro-mdnegti, scrie din Bucuregti in 16 Maiu 1572 cdtriprincipele Ardealului Stefan Brithory urmitoarele:

,,...Mdndstirea gi vlddicia din Lancrdm fiindziditi dupi mdrturia boierilor no$tri cu voia craiuluiriposat [Sigismund Zapolya, mort in Martie 15711

de cihi Ioan Mederet, Radu Stolnicul, Sava Vli.dicul, jupdneasa StinilS, Clucereasa StanCa gi Mi-heile Vistierul cu banii gi pentru sufletele lor, pe

c6nd erau pribegifi pe acolo, rugdm ca gi MiriaTa'si Ie menfine{i in r6nduiala lor de pdni acum.Dumnezeu se Ve find pe Miria Ta cu bun noroc".'

Acegti boieri evlaviogi gi darnici au pribegitin Ardeal de groaza lui Mircea'Vodi Ciobanul in1558-9. Vlidica Sava a fost episcop la Geoagiulde sus iritre anii 1&59 -62. Deci mdndstriea se va,fi clSdit inainte de 1562 cdnd Sava e silit si plecedela episcopie pentru creciinfa sa ortodoxi.' Lip-sindu-ne

oricegtire

ulterioari nu putem precizap6ni cdnd a triit aceastd mdnistire gi ce cilugirit Anlal ln Revista Teologicd, 1926, p. 97-98.2 Veress, Documente relaliue la istoda Transilvaniei, ltloldouei Si

fdrii Rominetli I, Bucuresti, 1929, p. 315-6 no. 381.a Meteg, Islotia biseicii etc., l, p. 75-26.

-136- 137 _

STEFAN METES MANASTIRTI.E ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA

"sluji pe dAnsul si fie dator a pomeni acest nume

mai sus numil 13 Februarie 1769*.1 Despre acest

cilugir conspectul ministirilor din 17fi1 noteaz6, ci,e de ,credinfd dubioasi', iar episcopul Rednic inprotocolul vizitafiunii sale canonice, di\n februarie

au fost in ea. Ctitorul cel mai de seami al mdni'

stirii vtidica Sava avusese in Lancrim case, curte,

gridin6, pe care principele Zapolya le confisci 9i le

diruiepte in 4 Noemvrie 1570 episcopului romAno-

calvin Pavel Tordasy, care peste 4 ani le vinde



17ffi, ci e unit. Ia tn4 se amintegte tot numai un

cilugir in acest schit'

4. Sdcddate. - Mindstirea avea in1774: un

,cilugir, aritor de 5 gilete gi 2 mierfe gi o vie. Eraagezati in ,Valea mici".' Intiun act din ZI Maiu1786 se vorbegte de demolarea mdnistirii din acest

sat' care a fost in ,,Pidurea Parului*.'

5. Sdligte. - Mdndstirea situati pe ,,Valea Si-bielului*, a scdpat de distrugerea lui Bucow,u darin 12 Maiu 1786 se amintegte ddrimarea ei, ca gi

materialul ei in 22 Decemvrie.'

6. Sdsdug. - Episcopul P. P. Aaron in scrisoarea

sa din 11 Iulie 1762 cdfte generalul Bucow amin-

tegte de viduva popii din Avrig Susana, acum

,monialis professa in asceteriolo ad Szasz-Hauszsito degens", care intervenise la episcopul pentru

fiul ei Porfirie. In 1765 avea un cilugir Isaia gi

avere: aritor de 5 gdlete.'Popa Stan din Gldmboaca

' Iorga,. Sludii gi doc. Xlll, p. 93 no. 250.2 Cultura cregtind, t919, p. 163'3

Cultura cregtind,1919. P' l8t.I Arhiuele de stat din Viena.5 Tetegrafut Romin, Sibiu. 1910 no. 127. S'au pistrat ilela cilugiri

citeva icoane din 1761.6 Cultura cregtind,1919, P. 164.

7 Arhiuele de stat din Viena. --8 Cullura cte1tind,1919, P- 166.

- 139 r-

Sagilor din Sebeg cu 40 florini''

Z Porcegti- - In satul unde Mateiu Vodi Ba-

sarah al farii Romdneqti ridicase, in 1653, o bise-rici, gisim gi o ministire situati ,,Pe Valea Ca-

selor in Curechiuri*.' Cilugirii de aici fdceau mare

agitafie contra unirii, de aceia vedem ci episcopul

",rt"uounit Mihail Olsavszky din Muncaciu, dupi

ce f5cuse o vizitafiune prin Transilvania in fierbere,

cere intre alte misurl in 26 Febr., 1747" ,,Cilugirii

din mdnistirea Porcegti s6 fie scoqi din fari*''

3. Racoui{a.

-Schitul

de aici a fost ficut de ci-

lugirul Oprea Doican pe mo$ia proprie- EpiscopulP. P. Aaron scrie lui Bucow in Septemvrie 1761, ciacest cilugir la inceput a fost unit, trecdnd apoi la

ortodoxie, pentru a reveni din nou la unire, ca sitreaci pe urmd tot la legea strdmogilor sii orto'

doxi.' Pe un Antologhiu din 1766, in biserica din

Didriful figirigan, cetim: Aceasti carte anume Mi'neiu l-am cumpirat dela Molitva Sa pirintele Daniil

ieromonahul dela schitul Racovifa, cu Z) fl- qtg.

zicdnd ci au ertat 3 fL din cheltuiali, ca cine var Veress, o. c., I, c.82- 3 no. 3{1, 9i Meteg o c.' p. 8tl.

2 Cultura cre,tind, l9l$ P. [email protected] Bunea. Episcopul I. Klein, Blaj' 1900. p 195.

a Cultura cregtind. 19t9. P' 163

-13E -

$TEFAN METF$

la 28 lunie 1782 scrie aceste rdnduri pe un Penti-

costar [tipirit la Rdmnic, L7671: 'Aceasti sfAnti

carte... s'au lisat dela mindstirea Sasauiului la

biserica din SEsiujiu, al bisericii si fie in veacul

MANASTIRILE R9MANE$ I TRANSILVAN'A

:gerea lui Bucow, -siienii i'au luat avutul impbil'Degi in 12 Maiu 1786 se vorbeqte de materialul 9i

.ddrimarea ei in 2, Dec-,' totuqi a mai supraviefuit,

cici zugratrul -Vasrle.Murtean din Snligte zugrivegte

,i',rl.,l'o.aau/c1.1<. 14 tt 1

rJ o'/., i'



veacului cu afurisanie de sfinfii pirinfi".' Din comuna

Sisiug s'a ridicat cunoscuta familie de zugravi: Ion'

Alexandru, Nicolae, Gheorghe 9i Vasile Grecu, care'

peste 70 de ani [c.1780-18501 au impodobit cu megte-gugul lor multe biserici din fara Oltului gi linutulSibiului"'

7. Sdscion'. - Dupd spusele istoricului ungur'

Petru Bod in ministirea de aici triiau cAfiva preofi

gi cilugiri ortodoxi, cari stribiteau satele din jurficAnd sluibe credinciogilcr gi agitdnd contra unirii-Episcopul Rednic se pldnge contra lor guvernului'

care trimite pentru pedepsirea acestora, la inceputul

lui April l fr-ae ju{ele suprem al iudetului AIbacu cAteva sute de oameni. Acegtia au atacat satul,au distrus ministirea, ciuzind mari pagube locui-torilor, dintre cari au arestat*.t__8_-.p_ersoane, pe

care apoi le-au depus in lffiG. i"dEirt"i din Aiud."

8. Sibiel. - Ministirea de aici a fost totdeauna

ortodoxi, in ea scrie eromonahul Varlaam Mol-dovanu un Triodion in 17L6.' Scdpati de distru-

r Literat Valer, Brserici dinlara

Ollului gi ,,de pe Ardeal' zug.rd-

uite de o familie de pictori io Anuarul Comisiunii Monumentelot Islo-n?e, secfia Transilvania. vol. IV, Clui, $45. p. {8.

2 lbid., p. tl9-5t1.8 Brevis Valachorum Transyluaniam incolenlium historia lib.

2 cap. 4, in Cuitura crcgtind, 1919, p. 166 n. 7. Barif. /slorra Transilua-niei, I, p. t€9 [dn gregit data 1757j.

I Biauu-Nicolaiasa, Catalogul manuscriptelor rominegti, III. Bu-curegti, 1931, p. 0 no. 759

-1{o -

in i79t5-un prapor pentru ministirea Sibielului''

Hl JUDETUL SOLNOC-DOBACA-

1. Brebeni. Scipati de urgia generalului

Ilucow, ministirea, conform conscriptiei episcopului

Atanasie Rednic din 1765, avea un cdlugir'preot $i

.avere: aritor de 4 gilete 9i fdnat de 4 care de f6n'

Episcopul Gr. Maior o aminteqte gi la 1776 in pro'

tocolul vizitafiunilor sale canonice-n

2. Cageiut de ios. - Conform raportului epi'

scopului Grigorie Maior, din 16 Iunie L774, citri

guv€rnul ardelean, ministirea de aici avea laaceastd dati un cilugir unit 9i avere: 1 final de 2

'care de fAn. Cum se vede scepase de distrugerea

lui Bucow.'

3. Chiced. - E amintitd aici o ministire orto'.doxd in 1784, cdnd guvernul cere informafiuni re'

lative la ea dela autoritdtile iudefene- In 1785 e dati

cu forfa unifilor. Cilugirii de aici cer voie guver'

nului in 1791, si zideasci o biserici pe care o 9i

clidesc avdnd hramul arh- Gavril 9i Mihail.'t Cultura cregtind, l9l9, P. 166.

2 Arhivele de stat din Viena-s Ghibu in Tetegraful Romin, Sibiu, 1905, no. 115 9i urm.

I Cultura cregtind,1919, p. 154.

5 Cgllura cregtind' t9l , P, 1$1 qi n' lt'o faa,er. Szolnok Doboka utm. monografi1ia, IV, p' 2{8-9'

-141-

$TEFAN METE$

4. Chiuegfi. - In aceasti comuni erau 3 rni-nistiri: una ortodoxi gi 2 unite. Cea ortodoxX erape locul Bogusegti gi avea: intravilan de 40 stdnjinilungime gi lifime, ardtor de o gileatd. Cea uniti epe Valea Chegeiului gi avea: aritor de I gdlete gi

UAIASUNILE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA

avea: o vie, o mici pidure 9i 6 stupi. Toate ace-'

stea in acel timp le folosia preotul satului. I

/s ./,. rr- ,r , i

9. Leschia. -Pe hotarul comunei gi qzi se .14,.'

urmele unei ministiri romdnegti dispdruie.



1 mierfS, fdnaf de 12 care, o micd pidure gi o grd-dini cu pomi. Din ordinul lui Bucow 2 mdn5stiriau fost arse, dar averile la toate trei au fost luate

de sdteni. Cea rimasd, se amintegte gi la 1285.''t

5. Ciocman. - Mdnistirea de aici era agezatiin partea sudvestici din hotarul satului. Locul giastizi se numegte ,Mdnistire" gi se aratd gi acumstdnca in care era ficuti pivnifa mdnistirii.,

6. Copalnic. Dupi conscripfia episcopuluiRednic din 1765 min6stirea avea un intern, carevalora 200 florini. Proprietate a unililor in TT4 nu

addpostea nici un cilugir.'

7. Dolheni. Mdndstirea de aici, dupd con-spectul din 1763, a scipat de distrugerea gen.Bucow. Era un mic schit cu un cilugir la L774 qiavere: aritor de o gileati gi fdnaf de L car def6,n..

B. Feleacul sesesc. - Conscripfia din LZ6S alui Rednic amintegte ministirea din acest sat, care

t KAd6r, Szolnok-Dobokaarm.monographi1ja. V, p 41E, qiCufturacregtind, I91e, p. 155. Un Triod diruit in 1?51 ministirii din Chiuegti. cf.Iorga, SludlT gi doc., XIII. p. 135 no. 4rt5.

2 Ilildflr, Szolnok-Doboka urm. monographi1ia, ll, fi. 467.s Cultura creglind,1919, p. 156.

. Raportul episcopului Gr. Maior. cf.. Cullura cregtind,lglg, p. i57.

aratd "'?c

Biserica veche de lemn a mindstirii, a fost adusd ':.".'',

in sat gi in ea s'a sluiit pdni la clidirea celei noui i,',,,r.idepiairi.' ' to''"'

10. Mdgherur. - Tradifia amintegte cd in ho-

tarul acestui sat ar fi existat in vechime o mini-stire de cilugiri romdni.'

tl. Mdndgtur [Monostor-Kapolnokl. '- Satul a

fost proprietatea fiilor lui Balc Ai Drag din Mara-

mureg, al ciror pdrinte Sas Vodi ficuse mind-stirea din Peri. Satul in 1405 se numea Copalnicul

de jos [Also-Kanolnok], iar in 1424 Mdndgtur-Co-palnic (Monostor-Kapolnokl, cea ce inseamni ca

intre acestea doui date s'a ridicat in acest sat ro-

md.escio'.pinistire de unul dintre nepoti sau fiiictitorilor-mdnistirii Peri. n

t2- Mica [Mikoh6zal. - Exista o mice ministirenumiti ,,Slamina", care era pustie in vremea epis-

copului unit Grigorie Maior.

I Cullura cregtini, l9l$ P. 168.z ttidar, Szolnok-Doboka virmegye monographidia, IV' p.34i.3 Kdd6r. Szolnok-Doboka vdrmegye monographi1ia. VI, p. 28'

I K6d6r, Szolnok-Doboka ur. monographidia, IV, Dej, 1910, p

221 qi Cultura cregtind. f919, p. 160.5 Cultuta crestind, 1919, P. 160.

Ii

I

t

_142_-

l4B --

$TEFAN METE$

L3. Mintiul Gherlei.' - Uanistirea de aici,nu.miti .Nogletin*, avea in 1774 un cdlugir gi avere:un fdnaf de 3 care de fdn.'

t4. Mintiul rombn Mdnistirea din acest sat,

uAnAsrrnrrE RoMANE$TI DtN TRINSTLVANTA

.a fost ddruiti ministirii de nobilul roman Ioan'Cupga din Nicula. Voievodul Moldovei din aceltimp voia sd cumpere aceaste icoani vestiti cu o

mie de taleri.' Pentru dovedirea, ci icoana a fost'vizut6- licrim6nd se face o cercetare ascultind oa-



-care a fost arsd de generalul Bucow, e amintiti gi deepiscopul Atanasie Rednic, la 1765, in conscripfiasa des citatS.'

Fig. B. Biserica veche gi noud dela thdndstirea Nicula, ytla 44oo -

15. Nicula. - Mdndstirea de aici a fost infiin-tatd la 1695,' dupi alfii in 1552.' Are o biserici delemn, in care se pistra cu mare veneratie ve-stita icoani a Maicii Domnului, care a ldcrimat intre15 Febr. gi 12 Martie 1699. Icoana este opera din

-1e8fa

zugravului preotLuca din lclodul mare gi

I Cultura cregtind, l9l$ p. 161.2 Cultura crertind,1919. p. 161.? Sematismul episcopiei unite a Gheilei din 1914.a K6ddr, Szolnok-Doboka vrm, monografiAja, V, Dej. 1901, p. lB0;

Bunea. P. P. Aron gi D. Nouacouici, p. 3rl9 de data infiintirii 1659, -

-741-

meni ca popa locului Mihai, cipitani strdini gi cre-.dinciogi, cari dovedesc minunea. Pe urmi icoana afost ripiti de baronul Sigismund Kornis gi dusi in.castelul siu din Benediug, iar de aici cu procesinapoi la Nicula, gi apoi dusd din ordinul primatuluiKolonics la biserica catolici din Cluj, Idngi Uni-versitate, fiind cedatE de prezent Romdnilor unifi'din acest oraS. " La Nicula se pistreazi numai ocopie a icoanei. La 7767 papa Clemente al X[I-lea,di indulgenfe plenare celor cari viziteazd mf,nd-

'stirea in sirbitorile Nagterii, Bunei-vestiri gi Ador-mirii M. Domnului.'

In t772 avea numai un cilugir. Locul mdni-:stirii era de 108 stdnjini de lung gi 102 de lat;aritor de 3 gilete fdnaf de 3 care. t

Ministirea, dependenti de episcopia uniti a,'Gherlei, e un loc de peregrinagiu al credinciogilor,unde se aduni o mulfime de credinciogi, in deo--sebi la sdrbitorile din 15 August gi 8 Septemvrie.

L6. Poptelec. - Ministirea pela 1763 avea un

l

Veresq Bibliografia romAno-maghrarl, I, Bucuregti. 1931. p. 194*5,2 M6,nzal, Originea gi istotia icoanei P. V. lrlaria deta Nicula, Clu .'1923 9i Ghibq Calolrcismul unguresc in Transiluania, Clai, L924, o. lW'- Aceasti icoani e reprodusi in cartea mea, Istoda'bise6ii,Tp. l:rZ.

8 Cultura cregine, 19t9, p. 162.I Buuea, o. c., p. 349. - Protopopul Daniil diruiegte minlstirii, in

, 768, un Apostol. cf. Iorga. Sludii 9f doc. Xlll, p. 138. no. 451.

-L15-

$TEFAN METE$

arator de 2 gilete gi un fdnaf de 2 care de f6n'

In lT14 nu mai avea nici un cilugir.'

17. Simigna. - Ministirea era agezati in locul

numit ,,Valea mindstirii"'' Scdpati de distrugerea

uAt*Asttnr, E FoMANE$TI DIN TRA}*.ILVANIA

nilor revoltati stitea iudele din SAn'Petrra $tefan

$erban, care 9i ocupe pdm6nturile ministirii, ar6n-

du-le gi sem6n6nduJe pe sama domnului siu- Ni'chifor se pldnse episcopului Aaron, care intervine

Ja gen. Bucow in 11 Oct. 1761. BLcow di ordin in



lui Bucow, a viefuit qi dupi 1763, fird a avea insicdlugdri.'

78. Strhmba [in Fizeg} Nichifor, egumenulacestei ministiri, spune intr'o scrisoare din L76I

citri episcopul Aaron, ci mdndstirea aceasta are

o vechime de aproape 300 de ani dupd o inscriptie

ce se afli pe piretele ei. Astfel intemeierea ei arfi prin anii 14?0-80.' Invdfatul episcop Pahomie'

de Roman - de nagtere din satul bistrifean Gledin

cu prileiul nivilirii Tatarilor in Moldova, in

t7 6-t7, se refugiazd in Ardeal la mdnistirea

Strimba-Fizegului, de unde apoi trece in Polonia'u'In 1755 cilugdrul Nicolae de aici, merge la Blai',

unde mdrturisegte c-redinfa catolic5-u In vremea re-

volufiei religioase a lui Sofronie-ministirea Strdmba'

a fost curiliti de cilugirii unifi, pe care sitenii

ortodoxi din satul SAn'Petru - vecin cu Fizequl

-ii alungi impreuni cu egumenul Nichifor care

sta in fruntea lor in anii 1761{3. In capul site-

I Cultuta crertind, l9l9' P' 162'

' Cultuta cregtind,1919. P. 167'a 6Jrdfur, Szolnok'Doboka vm. monographiLia, VI, Dej' 19fi)' p' 85'

I Tradilia spune ci o femeie viduvi cu piciorul strim\ a clidit in

1725 capela mlnistirii. de unde qi nunele"StrAmba''

Cf' K5d6r, Szolnok-

Doboka vm, monographiiia, III' p' {90.

s Melchisedec,Cronica Romanului' I' Bucuregti, 187{' p' 3U-n'351'6 Cultuta creltind,1919' P. 168'

-146 - -117- 10'.

21 Oct., ca Nichifor si fie pus in stdpdnirea mdni-stirii 9i averii ei, prin primjudele.comitatului Do-

bdca, Gavrild Maxai, care in Noemvrie 1761 egi la

Fizeg gi reagezd pe Nichifor in ministire, silind pe

$t. $erban, intors la unire, sd cedeze o parte dinaverea luati egumenului. In vremea aceasta, la in'demnul protopopului ortodox Trifon, femeile din

Sdn-Petru ndvdlesc asupra oficialilor cari aduse-

serd pe Nichifor din nou la mindstire gi cer inde-pirtarea lui imediatdr Cu toate impotrivirile popo-

rului cilugirul a rimas. Guvernul diduse ordin sifie arse toate mdnistirile rominegti. Nichifor fu

avizat ci in Sdmbdta Pagtilor 1762 sd pirdseasciministirea, cdci va fi ddrimatd. Interventia episco'pului Aaron la baronul Dietrich, din 13 Aprilie 1762,

scape ministirea de distrugere.'Conform conscripfiei episcopului Rednic din

1765 in mdnistirea aceasta erau 2 cilugiri: Ghe-

orghe, Ioan 9i egumenul Nichifor; cantor loan, clo-potar Toma Somegan. Mdndstirea avea 4 case,

ardtor de 42 gilete, fdnaf de 16 care de fdn gi 2

piduri.' Deci o avere destul de mare, gi din care

rimdsese Ia 1902, vre-o 1@ iugire. In August 1765

episcopul Rednic trimite in mindslirea Strdmba pe

dArzul cilugdr Gerontie Cotorea, care-i f{cuse multit Bunea, P. P. Aron 5i D. Nouacouici, p. 31?-14, 460 - 63.2 Cultura cregtind, 19t9, p, 168.

opozitie in BIaj. A stat aici cdfiva ani, trecdnd apoiIa Gherla.'

PAni la 1848 au fost in ministire cdlugdri gi ogcoal5, in care invifau cdte 15-20 tineri larte gicdntdri bisericegti, pentru a fi cantori sau preofipela diferitele biserici.,

$IEFAN METES tuAuAsrrntlr nouArrrgTr DrN TRANSILVANTA

mai sigur din ordinul generalului Bucow. Pe urmdcea ,din $ant" a fost refdcut5, agezdndu-se in ea uncilugir unit in lTI4 insd nu mai avea nici unul.'

2L Vad. - Aici era sediul unei episcopii infiin-



Averea frumoasi a mdnistirii s'a impirfit; oparte o folosegte preotul unit din Fizeg, iar cealalti

pentru nevoile gimnaziului din Blai. Din veniturileei s'a zidit, in 1892 biserica uniti din Apahida.In fiecare an, Ia z.iua sf. Maria, se fac nelegri-

nagiuri la ministirea Strdmba, adundndu-se multpopor pentru rugiciuni, spovedanie gi cuminecdtur5.t

19. Strdmbu. [Horgospatakl. Aici inci seamintegte o veche mdnistire cu biserici, av6ndhramul sf. cruci, au fost ficute prin ddrnicia nobi-Iului Filip Pahomie Georgiu din

-S6.am6Ia 1t6S..

20. Tresnea.- In acest sat erau 2 mdndstiri

una numitd ,,din_Mdgura* 9i cealaltd din "$"if".na din ele la lT72 n'avea cilugdri, du" urreu ,rointravilan de 60 stdniinr.lungime 9i 42 stdnjini lifime,aritor de 1 gileati gi Z ferdele, fauaf de Z care defan.u se spune ci amindoui ministirile au fost di-struse pe vremea revolufiei lui sofronie din cioara,

1 Cipariu. Acte gi ftagmente, p. I 19_121.

2 Bunea, o. c, p.3*1, li Cullura creglind, lglg p. 16S.3 Bunea, o. c,, p.344.r Kad6r, Szolnok-Doboka um, monografiiljalV, p. 42;

episcopiei unite din Gherta pe anul I9I+, Gherla, p.'fS,

SS.

. 5 Bunea, o. c., p. 319.

-1{8_

$ematismut

fatd de un Domn al Moldovei in timpul stipdnirii mol-dovene a cetSfii Ciceului, de care depindea gi Vadul.

S'a atribuit ctitoria lui $tefan cel Mare, dar se pareci a fost Petru Rareg, cici un document din l5S3ne spune cd mdnistirea de aici

a fost cliditi deacest Domn, care i-a diruit pentru susfinere gi sa_tele : Vad, Bogata romAneasci gi ungureasci impreuni

t Cultura cregtind,1919, p. 169.

-119-

Fig. zo. Biserica mdndslirii dela Vad.

$TETANMETFS

cu o moare in Cifciu,rmai primind gi alte sate delaalfi Domni.'

In aceastd minislire au residat vre.o 10 epis-copi pe care-i cunoagtem, pistrAndu-ni-se gi o icoani

Singur biserica cu hramul Maicii Domnului'

in care au sluiit vechi vlSdici 9i cilugiri, ni s'a pistrat'

trecuti prin unele restaurdri, fiind azi proprietatea

amifilor.l



Fig.2I. Icoana Sf. Nicolae dela mdndstirea Vadutui (ts7t).

dela unul Anastasie din 1531.' Chiliile cdlugirilor aufost distruse in secolul al XV[-lea, iar cdlugirii

fi viefuit atunci in ea au plecat in Moldovaalte ldcaguri.

t Arhiuele Slatului ungar, Budapesta. Transylvanica fasc. 9, no.69.cf. Kddir, Szolnok-Doboka virmegye monografidl'a, V. p. SS0.

z Meteg, lrlogiile Domnilor gi boieritot din ffuile romine gi Ardeal,Arad, 1925. p. 28.

3 Meteg, Istoria bisericii romAcegti din Transiluania, I, Sibiu, ed.II. p. 505-6.

II JUDETUL TARNAVA-MARE.

t. Boholf.-.Conspectul

din.1763 ne spune scurt

ciare ,,cilugdri uniti". In 714 e numai un cilugdr,

€u un intravilan foarte mic al mindstirii-'z

LI JUDETUL TARNAVA.MICA.

t. Ldscud. - In conspectul din 1763 se amin-

tegte ministirea din acel sat.3

2. ShnceL - Din actele unui proces se vede,

,ci in 1769 in aceasti ministire de ldngi Blai sta

un celugdr.preot Inocenfiu-' Episcopul P- P- Aaron

scrie baronului Dietrich, in 19 Martie 1762, ci aici,e numai o mici capele ldngi pddure, ziditi de un si-

hastru in care abia incipeau 10-12 oameni's

MI JUDETUL TURDA.ARIE$."l'. Berchi$. - Feriti de distrugerea lui Bucow

'datoriti unor impreiuriri necunoscute, mindstirea,.conform conspectului din 1763, era in mdnile orto-

.doxilor, cu un intravilan de 40 stfinjini lung 9i 40

ce vorsau in

I tbid.,I. p. 68-73. 87-90 gi passim-

2 Cultura cregtini.19t9' P. 154.

3 Cultura cregtini, l9l9' P. 159.

a Cultura creglirtd, 1919. P. 165.

5 Bunea, P. P. Aron 5i D. Novacouicr, p' 351.

-tso- - 151-

vechi; biserica ei de lemn se dateazi din :12L.,Cilugirul mdnistirii Procopiu trece Ia ortodoxi pevremea revolufiei lui Sofronie [c lZ59-611. Epis-copul Aaron scrie, in tZ Iulie t76Z generaluluiBucow, si nu ddr{me min5stir€a, ci si alunge din

uAnAsnnnr nouAnesTt DtN TRANSTLVANTA

ffi,idure de 60 stAnjini lungime gi 24 lefime, pe ca"",in urmi le-au luat sdtenii..



Z Coc. - La lTZ4 mEnistirea, cu un intentdeosebit de mig avea un cilugdr unit.,

- ?.- Lupta. - Mdndstirea de aici, ps valea Ari,e-gului ldngi drumul de fard, e una din cele mai

ea pe Procopiu. Bucow de ordin ca mindstireasi se restituie unifilor. Ortodoxii. furiogi pentruaceasta ii luari toate odoarele, iar proprietarii

la.comi i-au rdpit cealalti avere, pe care Ia inter-venfia lui Aaron, au restituit-o. In 1Z&5 gi tZ6Zavea doi cilugdri: egumenul Pahomie gi i"ro-o-nahul Silvestru. In l7T2 avea numai un cdluglr,intravilanul de 25 stdnjini lungime gi Z0 litime,aritor de 4 gdlete, fdnaf de 1l care qi o pddure.'In 1774 avea numai un cilug6r..

Din vechi timpuri la mdndslire era o $coald, carepregdtea tinerii pentru a fi pteofi sau cantori. Cei

cari cercetau gcoala, in secolul al XVltr-lea, erauscutifi de serviciul militar. Averea mindstirii se in-trebuinfa in 1902 pentru nevoile parohiei.,

* Petridul de sus. - Ministirea era agezatd pedealul de lAngi Cheia Turzii. Avea in 1233 .ro .a.lugir Inocenfiu, iar in 1ZG5 egumen pe Macarie giclopotar pe Nicolae Bucug, in LTIZ Ei lTI4 cdte uncilugdr.' lntravilan de 76 stdnjini lungime 9i 40 st.

t gentatismul jubilar al milr- Blajului, p. Slg. Episcopul Aeroninlr'o scrisoare cdhi Bucow o numegte .perantiguun rnonaeteiuro", ia zOct. l?62. cf. Buuea, p. p. Arcn gi D. Nouacouici, g. 347-

2 Bunea, o c., p. 372.3 Cultura creStind, 19t9, p, 159-60.|

$ematismul citat, p. 5t9.5 Cultura cregtind, 19t9, p. 162-- 3.

. 22. Bisetica m1nistirii din Coc.

#t,

L Cullura cregtind, l9l9, p. 153.2 Cullura cregtini,19t9, p. 156.

-152--1S-

MANASTIRILE ROVANE$TT DIN TRANSILVANIA

lSfime, aritor de o gileatd gi 2 ferdele, fdnaf de 6

care gi o pidure.' In revolufia din 1B4B ministireaa fost distrusS. La ea servise dela inceputul sec.

al XIX pAni ia 1B4B preofii: David 9i Grigorie

Medan.'

uA,nAsrtnllE RoMA,NE$TI DIN TRANSILvANIA

depindea ministirea Vaca - 9i protopcpul Ghiura

din llia cu zidarul Ioan din Zla'gna-

Sunt interesante condifiile fixate in contract: ,,Nu'

mifii ierornonah gi protopgn 9{ fie datori a avea griii.de piitra, de var gi de fieigfince ti de lemn ca si'i fie



N] JUDETUL ZARAND.A/U' L/v'tan-

t. Vaca.- In acest sat din Munfii apuseni, de ldngd

Brad, a existat o veche ministire, care cu timpuls'a diripinat incAt cilugirii nu se mai puteau adi-posti in ea. Situafia aceasta jalnici o constatd gi epis-

copul unit P. P. Aaron, venit in aceste {inuturi pentru

proselitism,cu cuvintele scrise inZlagna la 19 Febr.

1759:,,Fiindcd gi noi ingine cu prilejul acestei canoni-

cegti vizitafii cercetind nai sus numita mdndstire o

am gdsit aga de grozdvitd gineingrijiticAt fdrilacriminimica am putut de acolo avea de bucurie care lucru

de jale vrednic aritdndu-l preofilor gi fiilor nogtrisufletegti poporenilor din Vaca gi Ribifa gi indem-

ndndu-i in Domnul spre intemeierea acelui bine d'e

obgte gi cu o inimi gi cu o voie cu totii s'au figi-duit ci or sta intrajutor cu lucritori gi cu ce orputea. Pentru aceea gi Noi acestea mai sus scrise

toate le intirim poruncind cu deadinsul celor mai

sus nevoifi ca si stea cu deadinsul gi firi le-

nevie de acel lucru pAni la sivdrgire".Cuvintele de mai sus sunt puse pe cilcdiul con-

tractului pentru zidirea mdnistirii Vaca, incheiat incasa popii Petru din Zlagna in 19 Februarie 1759de egumenul m5nistirii Prislop Varlaam - de care

r Bunea. o. c,, p, 346-7.2 $ematismul jubilar al mitr. Blajului, p. 538-9.

It{ _

de ajrms la acea treabd. Aga 9i de lucritori progti cariiar tribui lAngi zidari deajuns gi firi'de scidere. Iarnumitul megter Ioh si aiv6 grii6 gi datorie cumcd

intr'aceasti primivari cit de curAnd vremea sluiindsi se apuce de numitul lucru, adeci de zidireamindstirei a o zidi din temei adeci biserica cu altarulgi cu turnul, gi ldngi dAnsa 4 chilii dedesupt sau

mai bine 2 mari de trapezare gi de ;cola. Deasupra

Ior 4 chilii cu pdretii dinliuntru sau despirfiturilede lemn cu toati cinstea gi evlavia ca sd fie gi de

alfii bine liudate cu acoperigul de gindili 9i de figlecdte se afli aicia". Pentru lucrul acesta mepterul

Ion va primi 300 florini vonag bani gata gi pdni orlucra pe siptdmdni o cupi de vinars, iar peste tot

5 vedre de vin, iar pentru mdncare si mdnce cu cdlu-

girii ce vor mdnca gi ei gi de toate pirtile aga si.se sArguiasci cum intr'aceasti vari toati zidirea

si se pue subt acoperemint". Aceasta,,le'au intirit'cu darea mdnilor inaintea noastri". Fiind qi epis-

copul prezent se mai noteazi: ,,Iar care parte arscidea in datoria sa fiind amindoui p6rtile aceiagi

pistoregti sufletegti supuse iudecitii arhieregti 9i

.canonului sd supun". Protopopul 9i egumenul ,sunt.datori rdnd pe rdnd si fie de fa 5 pe ldngi lucri-tori", conform poruncii vlidiceqti.'

r Bunea. P. P. Arcn qi D. Novacouici, p,323. 9i Radu I., Istoria

t:icariatului gr. cat. din lTafeg, p. 369-70 [aici se reproduce contractul

pentru zidirea ministirii Vacal.

--* l

-l))

-

$TEFANMETE$

Ministirea terminatd, cu prileiul revolufiei lui

Sofronie, a aiuns in mdnile ortodoxilor gi numai dupimulte $i stiruitoare intervenfii ale episcopului Aaron

a ajuns din nou la unifi- Conform conscriptiei epis-

copului Rednic din 1765 ministirea era in posesiunea

cilugiri, ci preotul din satul

II. MANASTIRII,E DIN TINUTU.RILE DE GRANITA APUSEANA.



unifilor, dar n'aveaVaca slujea in ea. Averea era: o grddini mare, o

vie gi aritor de 2 gilete, iar un alt aritor de o'

gileati zilogit In conspectul trimis guvernului deFiloteiu Laslo, in \772, se constati ci mindstirea

n'are cilugiri, dar era situati pe un loc de 10 stdniini

lung gi 6 stdqiini l6fime, 9i are aceastd avere: o vie

un ardtor de 2 gilete gi fdnat de 2 care de fin.'

6e

I Bunea. o. c., p. i28 gi n. 3. - Vezi gi documentele din arhiva mi-

tropoliei din BIaj auintite numai in Cultuta ctegtind, 19i9, p. 169 n. {.

BI JUDETUL BIHOR

t. Dida [Ghiddl.

-In cercetarea din Sept' 1767

,contra preotului Petre din S6ntiu, se vorbe9te 9i.de o m5nistire dintiun sal bihorean, cdnd, se pune

.aceasti intrebare: ,,Si fie dus luminile dela bise'

rica din SAntdu la ministirea de Dida?"'

cl JUDETUL MARAMURE$.

1. Bilrsana- - Ministirea se amintegte cu valea

ei gi Dealul Popii in 20lulie 1390, cliditS pe locul strim-

tura, probabil de fiii lui Sas Vodi: megterul Drag 9i

voievodul Balc cari erau atunci proprietarii satului.'Administratorul acestei ministiri 9i al averilor

ei Anastasiu Andreicovici are, in 1739' proces cu

Mihai $tefanca gi Georgiu Roman, pentrucd aceqtia

in zilele egumenului Barnaba au luat dela m6ni-

stire: 4 boi de iug, 6 vaci cu vitei, 6 iuninci de 3

ani, 1 cal de ingeual o martini, 25 oi, 8 noatini, 20

miei, 1 car, 1 plug, 1 lant, o secure' o cildare, 30

.stupi cu miere cu ceari, etc.'

Cea mai mare parte din averea ministiriia

.fost luati de erariu in veacul XVltr-lea'

r torga' Scrisori gt iiscriptii, II' p' 165, no' 149'

z trrtilalyi. Diplome maramurene, $ighet, 1911, p. 104-8 no. 61.

e Bud Tit, Date istotice despte protopopiatete, patohiile 9i mind'

stirile romine din Maramareg, Gherla, 19t1' p' 101-2'

-t56- - 75'1 -

$TEFA)- METE$

In m6nistirea din acest sat a residat episcopulortodox din Maramure$: Gavril la 1739.' Pe unLiturghier [tipirit in Iagi 175S-9J din biserica cuhramul Sf. Nicolae din Bdrsana cetim: ,,Aceasticarte, anume Liturghie, o amu cumpiratu pirin-tele popa Ionag Bilfanu, din B6rsana, parohugul

_yulqryLE iryIr N J x _::l_ _c R A N rTA A PU q4 NA

ministire au fost ingropati episcopi 9i vicari ai Ma-

ramuresului. Cel mai vechiu cilugdr cunoscut aici

e Vasiliu la 1651. Altul e Baziliu, care dupi in-

semnirile sale rusepti din 1742, [se aflau la un

credincios din-saf in 191q, a Venit la min6stire inpe



satului, cu cilugirii sf. mdnistiri a Bffrsanei, ddn-duJe lor alti Liturghie rusascd mare in 1Z86

Iulie 25".'Mdnistirea era in altd parte, pe hotarul Bdr-sanei, iar la biserica sf. Nicolae din sat servia pd-rintele lonag, care-gi aducea personal cdrfi biseri-cegti de ortodoxie curati din Bucuregti, cdci pepagina unui S/ra stnic gdsim aceste rAnduri :

,,Popa Stoica Iacoviciu, tipograful din Bucu-regti, ostenitoriu scrisoarei numelui omului celui ceau cumpdratu carte aciasta, iaste cucernicul intrepreoti: preot popa lonag, parohugul satului B6rsanii,.din neamul bdrsdnescu in 17 Martie anii 278,,:,

Biserica de lemn a mdnistirii a fost dusd insat la 1806.1

2. Biserica albd. - Satul in 1323 era in pose-siunea fiilor lui Sas-Vodi. Poate ei sau careva dinurmagii lor si fi fost ctitorii mdnislirii ce ne apareaici documentar numai mai tdrziu, pe malul ridicatal Tisei. Cdlugirii au infiinfat parohia in 1492. La

t Mibalyi, Diplome matamuregene, p. 108 nota 11.a Birlea, Insemndri din bisericite Maramuregene,

p.26 no. 106.? lbid, p. ?5 no. 99, alte insemndri despre biserica

sal in ibid.. p.2-71 no. 89-t09.{ Ibid., o. c., p. 8.

Bucuregfi, '1909,

sf. . Nicolae din,

-158- - 159

fim gi a gisit acolo 4 boi gi 3 vaci, urme a

avut o pagubi mare, cici i-au pierit 4 boi 9i 14 vaci

in valoare de 195 florini. Se lautii apoi ce in 1742

a avut iardgi 6 boi in pref de 120 florini, 9i 2 vacipretuite cu 30 fl., gi junci de 30 fl., iar seminituride 20 mier{e de grdu. Cilugirul mai spune, cd a

cumpdrat cirfi bisericegti gi a pus in ordine icoa-

nele din biserici, care s'au surpat cizdnd cu icoane

cu tot in Tisa.'

In aceasti ministire cu hramul ,,Inilfarea Dom-

nului" era un potir cu inscriptia ,diruit de VoddBrdncoveanu". '

3. Budegti. - Tradifia spune, ci odinioard a

fost aici o ministire. In hotarul satului gi azi se

numegte locul pe care a fost ,,la ministire". In sat

era gi sediul unui protopop Petru, care in 24 Maiu1593, subscrie o scrisoare'romdneascd, cu litere la-

tine, despre impdrfirea unei mogii din satele Rogoz

gi Budegti.'

4- Cdlinegti.

-

Despre existenfa unei menistiri

in acest sat amintegte, in 1663 numele unui loc din

r Bud. Tit.. Date istotice despre protopopiatele, parohiile 9i md'

ndstitile romhne din Maramureg, Gherla, 1911' p. 26, 1Ot., Ibid., D.3.3 Bud. T., Date istorice etc , p, 34.

hotarul comunei:",Vdrful mdnistirii", ldngi ho-tarul satului vecin Cornegti..

5. Cuhea. _ Intr'un act de hotirnicie, din 27Iulie 1411, se vorbegte gi de tenesfirea Cuh€a,, _afirmativ satul de"egedinfa

utiuiO"agog Vodi_ziditd,dupd spusele poporului,in g",

MANASI'IR|LE DtNTTNUTURTLE

DE GRANITAAPUSEANA

nahii: Antonie, Tofan, Vasian li Iosif, apoi ieromo-nahul Ieroteiu gi monachia Todosia.'

In Iulie t777 zugravul Alexd face o icoanipentru aceastd mdnistire gi care se mai pistra gi inanul 1911.'



dinlus a" C"ri", gidespre,care pe urmd nu mai gisim nici o infor-mafie documentari.

6. Dragomiregtit\. _ In biserica acestui sat esteun potir pe care I.a diruit in 1216 t;;""i fa"i,omdn_egti $tefan Currtac.r"ino ,,sfintei ministiridela Maramuieg,_unde se o"aro"ugte hramul Inil-{area Domnului Hristos,

"p"upo*enirea Domnieimele*.' Nu gtim daci menastirii din Dragomiregti

a fost dat potirur, ori alteia,"a.inru-ur bisericii dinacest sat este Adormirea preasfintei preciste.

Dealtfel multele gtiri ce Ie arrel despre biserica dinDragomiregti, nu amintesc nimic despre vre.o mind-stire aici.a

Z.-O u gOti.- Infiinfatd mEndstirea de aici inveacul at XVIr.r9a, cu hramur Sf. A;i;;gil; ;iih"ir,adipostea in 13 Maiu 1695 pseJscopullosif Stoica.,Dn cilugirii cari au viefuitji

"i"rtlocag cunoagtemcdtiva din pomelnicul pdstrat: preotul Macavei, mo-

t Bud T., Date istorice, p. 3b. 10?.2 Mihalyi, Diptome.maramurdgene, Sighet, 19(X), p. l?S_Zgnc. 9 1.

lorga. studii si doc., xltr, p.'si;".'iiz pi Birlea, Insemndri dinisuicile Maramurdgulua Bucuregti ,r0r,-r. l'*, no. 598. Reproduse ln Birlea, o. c, p. si_tot no. 324_356. _ potirulpoate a fost diruit miriglirii ai,""iof

aio"-p.opi".

e Rozaulia, de careminte_gle, firi dovadd, vicarul S"d,".

;;;;. Iorga, Studii si documente,'Xii,;.iiiti MLalyi, o. c._160_

Fig 23. Biserica mdndstirii din Giulegti.

Pe un Antriloghion [tipirit la Rdmnic 173{ esteurmdtoarea insemnare:,Mineiul acesta up*1itta.toriu bisericei grecegti filiale dela mdnistirea Giu-

Iegtiloa numita baserica l-au cipitatu in scaimbupentru un Mineiu rutenescu dela parochia Napcorin comitatul Szabolcs, care orecdndu de RomAni era

t Birlea, o.C, g.t30 no. {67-9, gi Bud, o. c., p, 101.2 Birlea, o. c., p. 130 no. {65, qi Bud, o c., p. l0l.

-161- 1t

$TEFAN METE$

locuitS, cari insd s'aupreolulu locului Petrugi protopopu'.'

rutenisat anul 1860, fiendu,Salca, asessoru consistorialur

MANASTIRILE DIN TII\UTURILE DE GRANITA APUSEANA

B. Ieud. - Pe un Apostol ltipirit la Buziu,17431 din biserica din Dragomiregti e aceaste notite

fird an: ,,Scris-am, mult amdritu in Domnul, popa

Grigorie din Bdrsana se vd rugafi domnului pentru

mine, gi am dat, cdtrd aceste 3, gi alta, un Triod...la mdndstirea Ieudului, nime si nu aivi putere a



Fig. 24. Pictura deta mdndstirea Giule1ti. :t I

r Biirlea, p. 129 no. 462. - Se amintegte pela 16{2 o min{stire ioMaranureg firi a i se da numele. Ibid., p. 58 no. Xn. _ Vorbirduo.pela l?{S-fl) de nigte cirfi diruite bisericii din Sip6nfa se adaugi,.i""a,

_162_

o lua de acolo*.'

Pe un Penticostar [tipirit la Rdmnic, 17431

cetim: ,,Ani 1753, amu cump5ratu eupopa

SamoiliTurcugu cu sotia mea Palaghie Juga... aciasta Pen-

tecostarion l-amu dat la mdnistirea Eudului, unde

si priznue.;te hramul a trei sfinfi, Vasile cel Mare,

Grigorie bogoslovul gi Ioan Zatoustu, -- nime si nu

indrizneasci a'lu instreina de acolo pdni va sta

mdnistire in locu, suptu blistdmu, neiertat".'

In Ieud sunt doud biserici: una cea bdtr6nd din

deal, gi una mai noui din ges.' Nu putem preciza

dacd mindstirea a fost ldngi biserica cea bitrdnd

sau intr'alt loc in hotarul satului leud. Ruinele eise vedeau, in 1911, la locul numit ,,la mindstire"-n

9. Moiseiu. - Ministirea a fost fdcuti pe un

platou inalt, incuniurat de brazi seculari, de nigte

de s'o intimpla sd faci ministire la Sipinfa, si lie acolo ponani penlru

picalele noastre" cirlile numite cf lbid., p. 169 no' 619, 621' p. 173 no 2r,

d. 1?5. no. 631.

r Birlea, o. c., p. 93 no.326.

2BArlea. o. c., D.98 no.

343.

I Deapre aceste doui bigerici"vezi

gtirile publicate de pe cirfile'

etc. bisericegti in Birlea, o. c, P' 120 -21 no. {25' 455-

{ Bud, o. c., p. l0l. - Principele Crislofor Bathory, in 1579, ridicila rangul de nobil pe preolul Georgiu Fuczago din leud, pentru studiile

sale asidue gi diligenfa sa. Ibid., p. 18.

I l*.-163r

Actul ctitoresc din 12 Noemvrie 612 zice: ,,Noisiracii cdt gi avufii din Moiseiu nesilifi a" **"nici din voia noastrd liberd, am dat, am staio"it gi,am fondat sf. mdndstire, o" a zidit-o

gi darnici; s'amitoc mdnistirii

localnici cu fricJ lui Dumnezeusfinfit, in 16?2, fiind inchinati d;Putna din Moldova.

naAuAsrrnrLE DtN TINUTURTLE pe cRanrrA ApUsEArrA

Moiseni, cu pohta boiarilor din Maramureg, de-aufost la svinfenia unii ministiri ce s'au fdcut inhotarul Moiseiului. Deci, de li se va cumvatAmpla zdbava, sd dea vre-o vreamia, si li si in-chizd calea prin munfi, de omit sau de ghiafd, am



"."u in hotarulnosrru al Moiseiurui protopopul Mihaiu in poru"iuo"ugi averea sa strimogeascd ["u"u mindstire s,a sfinfitgi inchinat la sf. Maria rno""; gi anume...[se fixeazihotarele mogieiJ.... mogia gi tiot""ol acesta sau in_cunjurul acesta l-au stitorii toli nobirii din Moiseiudela mic p6ni la mare ." pjiuritu, up"ie J.o m-nurile din acele, cu un cuvdnt cu tot folosul lor...nimeni si nu o conturbe... am donat inaintea d-nuluiPdtrag Dunca d-in giea Mihaiu Balea di"i;;, V"-silie Ostag din Dragomiregti, iupu Boer din Sdcel,George Szaplonczfv

_din ini; de mijloc asesorijurafi, 9i Popa Lupu din Moiselu,Nichita Nistor dinSiligte, Ionag Vlad,

"uUp"ettii-9i inainte. o"L"nf""ieragului de sus pe care'i adus aicea induratul Dzeugi au fost de fat5 la sfinfirea mindstirii", ...*iugiicari vor conturba u."urii donaliune sd dea 2000fl. Averea si di pe veci -aoarti.ii. Scrisoarea dedonafie e subscrisd de f+"ofifi din Moiseiu.,La sfinfirea mdnistirii au parlicipat Mitropo_litul Sava Brancovici. gi aefeguti din Moldova,cici iatd ce scrie av" egumenul dela putna

"1t"1 oragul sdsesc Bistrifa i" + fVo.mv;-l#2,

,,Doi cdlugiri am rrimis in M;;;;;i, "*'"1u,t Bo4 o. c., 9l-grlI Birlea, o. c., p t3l no. i?2.

Fig. 2s. lyldndstirea din lrtoiseiu.

socotit gi noi de nevoie si vie inapoi prin Ardeal...Cere ,,carte' pentru scutirea lor de vamd. t

Intilnim dupi sfinfire ca egumen: popa TimofteiBragovanul dela Berezunfu, arhiepiscop gi mitro-polit al Belgradului chir Ioasaf [15 Noemvrie 1682J.,

Alte donafie dela aceeag familie milostivdComan urmeazi in LZLT:

I lorga-Hurmuzaki, XV, p. t382 no. 2533 fnu 168<1.2 Birlea, Insemndri din bisericite Maramuregulur, Bucuregti, Ig0g,

p.132 no 476.

-164_-16.5-

.Afldndu-se adunare de frafi la sfdnta mini_stire... Coman Toader gi cu nepofii sii Coman Lupul,Coman Mitei .avAnd sugig mare pentru ceale sufle-tegtea pentru sufletul sdu gi pt. sufletul unui fiu ceau avutu, ce i s'au tdmplat moarte de tAlari, neavdndcu ce putea plini canon ce i s'au dat duhodnici,

$TEFAN METE$ :nistirea Moiseiu unde e ctitor preotul lonag' fiut lui

,FoFd Mihai" [1779-801.'La gcoala ministirii se invita carte biseri-

,ceasci gi cAntdri cu ucenici venifi din diferite pidi'Aga gdsim notafi pe ce4i pe diacul lunta din Ieud

111697l gi diacul. Ioan 117371, c6nd au gezut la mi'



oluind 4 firtae de pimdnt, carele singur cu palmelesale l'au ficut din pidure vearde

-intr'acesta formi

oluescu eu Coman Toader acest iosag svintei mi_nistiri s5-i fii nacu (sid, pdni unde va finea MaicaPreacisti licaqul sfinfiei sale nime si nu smintascinici din frafi, nici de nepofi, ce si fie giuruinfa noastriin loc". Se fixeazi vecinii ["oslasi*l: spre risiritHojda Nechita, in partea din jos Coman Lupul. 1Z1ZNoemvrie 22. ,,Scrisa la svdnta ministire Moisei*,Popa Lupul Titescu din Seligte.'

Ctitorul protopop Nicolae Coman s'a cilugirit,

ajungdnd in 17L7,-arhimandritul ministirii, iar in7732 i-a urmat fiul siu Hiorest in aceasti inaltidemnitate.'

Cdlugirii moldoveni veneau des aici aducdndcnrfi gi alte daruri: ieromonahul Gheorghe delaministirea Neamfului in April l73l7; monah Tanase,si se gtie cAnd am gazut la ministirea Moisei ju-mdtate de an" in zilele Domnului Nicolae Mavro-cordat $i Mitropolitul Nichifor al Moldovei, apucAn_du-mi iarna aici

in fara maramureg.. [Martie-l745l;Andrei arhimandrit in Moldovifa ,am venit la mi-

l Iorga, Studii gi documente, XII, p.2l{-5 no. VI,2 Bud, o. c , p. 99.

nistire.Daniile de cirfi se fac de credincioqii: Familia

Tomoiagi di un Penticostar ministirii Moiseiu .cuhramul Bunei Vestiri gi Intrare in biserici 9i Ador-

mirea Sf. Nisc. de Dumnezeu" [in Oct' L7B7l; mi-nistirea Putna dd o Psaltire [1751 Oct'l; unul un

Triod [18091, altul un Triod slavon [cu notifa ficuti,de diacul Grigorie din Ardeall.' Intre ctitori se

amintesc mul{i: Sava Brancovici 116801 3 preofi,

apoi numerogi ferani, cari dau ca zdlog sau pe veci

lazuri de fdnaf de diferite mirimi.'Relativ la ministirea Moiseiu avem scrisoarea

.egumenului Calistrat dela Putna adresati in 1759

"etruepiscopii, vicarii, protopopii, preofii 9i boierii

din Maramureg in care se spune: ,,Numita mini'stire dela Moiseiu de vechi ctitori, care dintru in-

ceput au zidit-o gi din toati rivna inimii lor au dat

.gi scrisoare la mdna egumenului 9i soborului, ce era

intru aceea vreme, si fie in veci a sfintei mini-stiri Putna; pe care au 9i stipAnilo pAni "' [urmeazi5 rinduri despre persecutia mindstirii pe care edi-

torii nu le'au reproduslu inzadar, fiindci dela oI Biirlea. p. 132 no- 478' p. l3l no. 483-9'2 lbid. o. 132 no. 1t7-9.

" tOid, p. 133 no. {81, 48{, '187t tOia, i. 13{-6 no. 49tr ii.i'i.i.ir, Tstoii aisroUirii rcligioase a Rominilor din Ardeal,

lI. Sibiu, 1930, P' 2tti.

-1e6- -roza

$TEFAN METE'MANASTIRILE DIN TINUTURILE DE GRANITA APUSEANA

turi sub stipdnirea ei, da gi in schituri cum gi acest

schit dela Moiseiu gi datori suntem a cerceta cumpentru altele aga gi pentru aceasta

- aci fiind cu

gtire qi blagoslovenie*. Mitropolitul Moldovei Iacobgi soborul mdnistirii ,,la schit au ales pe Teofan

egumen: adeci socotitor gi purtdtor de grijd la acel

sami de vremi tncoace din intdmplarea vremilorcare se afli agisd?i"? j"Unintanr, fiinaca;r;;_e"a_stiri gi schituri in Moldo;; fut;ate printr,alte fdri,



schit din Moiseiu". Poftegte pe tofi dregitorii bise-

ricegti gi laici ca' ,,I)e acest frate egumen gi alfi

cdlugdragi ce s'ar afla din porunca noastrd acolo,si nu se supere de nime intru nimica; ce si aibibund pace, linigte, odihni si slujeasci at6t in cele

de afari trebuinfe, cdt gi Ia cele din lontru ale

sfintei lifurghii, urmind buna r6nduiali a bisericiiRdsiritului sd nu fie de nimeni intru nimic smintit,

afari de dogmele Risiritului". $i pasagiul ce ur-

meazd pune in fafa persecutorilor unguri toleranla

religioasi romdneasci din Moldova: ,,Pentruci 9i

aici in fara noastri a Moldovei sunt ministiri 9i

biserici gi au pace degi fin toat6 rdnduiala 9i dog'mele Apusului, de nimeni intru nimica schimbate

sau strdmutate atdt de sfinfi arhierei cdt gi tot cinul

bisericesc, inci le dau tofi mare cinste gi laudi dupicuviintd gi dela ficitori de mili boieri 9i negufitorisunt cdutafi gi miluifi, cdrora cdfi le dau milE 9iinduririle lor".'

In lipsa cilugirilor serviau la mdnSstire preofii

din parohia Moiseiu. In anul 1843 gdsim aici pe ci-lugirul rus Iosafat Zsetkey, care a stat mai mulfiani in ministire impreund cu Lauren{iu Kario, dupd

I lorga, Sludii gi doc.. XIII, p.ZfI r'o. Xt:.Si Cziple, Documentepriuitoare la episcopia din Maramurcg in An Ac. Rom., sec[. ist., XXXV|lt,[9161, p. 375-6 no. ll?.

Fig. zo lconostasul mdndslitii lrtoiseiu.

I

aga gi pe aici sunt inchinateedutate de mai marii lor, deiuasa gi sfdnta mindstire putna

in Moldova, gi suntcari se gi folosesc,are mdndsliri. schi-

- 168

-169-

STEFAN METES

ace$tia urmeaze cilugirii Atanasie Gherman giAndreiu Gdborfy, apoi citiva preofi unili.i ---

. -10. leri. [azi in Cehoslovacial. _ Mindstirea de

aici, cu hramul Sf. Arhanghel Mihail, u f*t"iaitanainte de L&91

- se amintegte in ZFebr. $6 _de Sas Vodd fiul lui Dragog Vodd.

vAxAsrrRrr,E DIN TINUTURILEDE

CnAltlAarUSnexA

sd-i indemne, si-i invefe cele de folos 9i m6n'

tuitoare, si judece 9i si cerceteze procesele ecle'

siastice venite din partea preolilor, 9i cele cari

au nevoie de indreptare si le indrepteze gi dupilege gi dupd canoane. Are voie a consacra sfintele

gi dumnezeiegtile biserici, ce se vor face din nou in



C"i J"ini ui f"iSas Vodi: Voevofuf Batitl[Balcl 9i megteruiD;"sinchind aceasti ministirq patriartriei

din constan-tinopol, mergAnd in persoani amdndoi trafii lJ ou-triarhul Anlonie in 1391 care face din egumenui sta-vropighiei Pahomie, un exarh al siu dluna ao"irrtucelor doi ctitori romdni.,

Mdnistirea, ca stavropighie, atdrna direct depatriarh, firi nici o legdturi cu vre-o episcopie, iaregumenul exarh patriarhar avea toate drepturile unuiepiscop, afari de sfinfirea preofilor pe tare o sd-vdrgiau ,,arhiereii

-locali,,numifi expres in actul pa-

triarhal. Deci la 13g1 era in Maramures un arhiereuc-oordonat ca ajutor, egumenului din peri. Jurisdic-fiunea exarhului pahomie cu drepturi quasi episco-pale se intinde_a peste finuturile: Arva, fi""ug,Ugocea, Silaj, Ciceu, Ungura$ 9i Bistrifa. O."i-ai"-ceza exarhului Pahomie cuprindea un teritoriu relativfoarte intins.

feromonahul exarh pahomie primegte dela pa_triarhul Antonie drepturile urmdtoaru,

-seorr"i.r"

n=o"rul$i preofii ce se afliin

numitelefinuturi,r Bud, o. c.p.90-101, unde se di rituafia ptnt la 191t.

i*#it*il'',::ffi n:gHi""ffi filgfhl'*;:r#iff il;

-170- - fll--

acele finuturi, in stravopighii patriarhale...; daci moare

acest egumen, fralii Balifa qi Drag au voie, ca 9i

cu voia cilugirilor din ministire, si aleagi un altegumen gi si'l a9eze in locul lui cu aceleaqi drep-

turi". Tot aici se mai spune' ci ,,9i bisericile sfin'

fite de arhiereii locali si se bucure de scutirea 9i.ocrotired Patriarhiei*-

Sas Vodi 9i fiii lui au inzestrat ctitoria lor din

Peri cu mogii intinse, pe cari pe urmi puternicii

:zilelor le configci cum vom vedea.

Ministirea avea un ieromonah Simeon, pe care

patriarhia din Constantinopol hotireqte, inAugust

t39t, si fi mutat in Rusia mici, la Halici, in locul

vacant de arhiereu, dAndu-i drepturi de exarh peste

acel finut gi daci va muri, fralii Balifa 9i Drag,

'si aleagi pe altul, ca dichiu al bisericii din acele

pirfi*.'Drepturile de exarh ale lui Pahomie le pistrari

citva timp Si urmaqii lui, dintre cari cunoagtem pe

Simion Siligeanul, pe la 1456-58,' 9i pe llarie din

t49/t In timpul acesta se ivesc neinfelegeri intre

cilugirii dela Peri 9i Vlddicii locali ortqdoxi, cariripesc tot mai mult drepturile de exarh ale egume-

nilor dela ministirea Peri-

r lorga-Hurmuzaki. XlV, p. 15-16 no. XXXI gi nota 5'

a Mihalyi, o. c..p.717-8,no.'222, p.393-5 no. 230. p' tt06-? no' 238.

STEFAN METEJMA\ASTIRILE DIN TI}'UTURILE DE GRANITA. APUSEANA

ficut, sub influenfa curentului husit, lraducerea inromdnegte a cirfilor bisericegti pela 1500-1520, cade ex. Psaltirea, numiti $cheiand, gi de sigur gicelelalte cirfi: Apostolul, Euanghelia, extrase dinSfdnta Scripturi.'

La Peri a residat, in 1592, episcopul Serghie

Aga intdlnim in.Martie L47g pe Ioanichie Mi-::X1*'"i,"':,:"11'1,1e.,Belu"uai'i'""l"sccudrepturi supra bis ericii din Maram ;;, ;:;;"i'a"-i JJ,"*#iuteni dela Muncaciu: Lucala l4BS gi Ioan L t4g4-1498., Acesta dio .r"_a-uJ" ,n proces cu egu-enul Ilarie dela pu"i iouirrt"u regelui Ungarieiladislav, pentr.u ir"irai.H"iul ierarhicd Fi pentru



.dela Muncaciu, care fusese egumen la ministireaTismana din fara Romdneasci gi la a cirui ajun-

gere in scaunul episcopesc a contribuit de sigur giMihai Viteazul.' Un alt episcop, care-gi avuseseregedinfa aici cu vre-o patru decenii in urm5, e Ilariedela Muncaciu; acesta in urma ordinului comitelui Gh.Bathory; din 19 Febr. 1556, ia in stdpdnire avereamigcitoare gi nemiqcdtoare a mdnistirii Sf. Mihail,dela Peri, unde se agezd ca pistor sufletesc al cre-,dinciogilor din comitatul Maramureg.'

Calvinii in veacul al XVII-lea pdtrund tot maimult gi sigur gi in Maramures, gi cum erau de o

intoleranfi barbarS, au ciutat si loveascd gi in mi-nistirea Peri pe care au distrus.o, iar frumoasaavere: o moari cu 2 pietripe rAul Tisa, o cdrciumd,182 jugdre de pimdnt ardtor gi de cosit, apoi 3523jugire de pddure, principele Mihail Apafi o configci

r Dl lorga, Isloria litenturii rcligioase pAnd la /684 Bucuregti, 1904,

p. 15-41 ; pi vol. I. ed. II, Vileni, 1925. p. 100-124 fixeazidati traduce.rilor in rominegte inainte de 1450; iar filologii cu noi dovezi precizeazidati de 1500-,520. cf. Candrea, Psaltirca gcheiand, Bucuregti, 1916, p.XCIV: qi Pugcariu Sertil gi Drigan N.in Dacoromania, lII, Cluj, 1928. p.'471

aota 1 Ei p. 9m-29.z Hodinka, o. c..9.261-3 Hoilinka, A munkdcsi qtu. kal.pi)spiiksdg okminytdta,.l, Ungv6r,

1911, p. 15-16 no. 9. - O conscripfie dicali diu 155J, luseamni ci epi-€copul ortodox dia Maramureg are in Peri proprietale 4 po(i [t poartd:e.l0 oameni sau 4 familii iobigegtil. cf. Lrikinich 1., Erd'ty teriiteti udtto-

,zdsai, Budapesta, 1918. p. 152.

dijmele incassate a.ru plrioiiti. n""iu c6$tigi pro-esul fafd de episcopull"*;"enu indrdzni sd serezinte

in Buda,.la judecatl,-lnuintua regelui VIa-islav. Acesta ai"punu irr-'i+ Uuiu 1494, ca egu_enul llarie ei-urmasii lui sd fi; ; ;tr# i"d O"piscopul de Munc".il ;i .;supunere gi ascultareafd de .arhiepiscopul d;;-i";"silvania....

Cine siie acest ,,arhiepiscon"-- rr; iuturn preciza, cdci'avem nici o"tta

gtii{ au.J""'un mitropolit rom6nin Transilvania in L4g4. F;;i" regele Vladislav sea fi gdndit la9nr_scop"f ari" Vad din Transilvania,unde $tefan cel

-

M"ie"fi"_"Uv intemeiase chiartunci acolo o episcopt" ;i';;;are Vladislav aveaelafii de bund vecindtate.

In acest timp mindstirea dela peri era un Ia-.orios atelier d; *;;;'ir[r"'oratd a cdlugiritornvdfafi gi harnici. Ei""-uo-J"i *r. mai vechi monu-ente de Iimba. rorndneascd peshatd p6n5 astdzi

-tou :*etd rit e istori ci-ioJ ui # r'ol o gil or. Aici s,aI lfiagazinul isto .

_: _.n:";o; ;';:';:"::;xrw,l,j;n":.,:url ,8{6, p. ,66_6e.

f r utm.

-Despre falsifi"""""

"iJii1'::_y_:Yr',tr.?te,

sudapesta, t9le p. ZJg

::::,'*r;:,;;;';,"1;,::;:ii{:,;r:';;::Ii'f:i{i*?r1ir-1.';r'.,documenle, XrIl, Bucure"ri 1'nn,i']"':: j:- ,: umute€ene, I, (Studiio*,iit.-1e,yi,;;,ffi ;:l*;1,[,il jilj:i;";^{;:if ::;,:{f tgi,,'i

emwie,Hli'tt'oc" p'oro-i''.lisiut'o'L*-r

no. B60 [din 2e .\o-

_172_

-1?3-

principele Rdkoczy, dar a cedat averea in urma rds-cumpdrdrii in bani din partea credinciogilor, cum sevede din protocolul congregafiei comitatului unde sezice: ,,fntreaga obgte a cinstifilor preofi de legeagreceascd se roagi sirbitoregte, ca rrobilul comitatsi binevoiascd a scrie Mdriei Sale Domnului [R6_

MANASTIRILE DIN TINUTURILE DE GRANITA APUSEANA

mindstirii Peri in mdnile statului, sE o cdgtige pentru

ministirea lui, intervenind chiar gi la regele, care

dispune, in 26 August 1760, judelului si faci cer-

cetdrile necesare. Aceasta s'a fdcut in24 Noemvrie176L prin pretorele Gheorghe Iura gi asesorul jude-

tean Ladislau Rednic, ca delegali ai judelului Ma-

ramureg. S'au ascultat 22 de martori sub iurdmdnt,



koczy], si inapoieze satul gi ministirea peri, iacisunt bucurogi si pldteascd preful in bani gata,,.z

Mdndstirea a fost restauratd, fdrd a mai primimogiile, cdci ni se spune, ci la finea veacului al XVII-leaun tipograf cu numele Svoipold Fiol, refugiat dincracovia, a tipdrit in mdndstirea peri cdrtile ur.md-toare: Evanghelia rom6neasc6 gi Molitvenic la 1696,iar in limba slavoni un Bucvar, un penticostar giun Triod, fdri a indica anul tipiririi. Tot aici s'amai tipirit un antimis la 1693 in text slavon_.

Averea de mai sus Apaffi o ddruiegte, in 24Iulie 1668, cipitanului cetdfii Hus

Stefan Frater, inschimbul sumei de 1000 rei. Trece apoi Ia stat res-cumpdrdndu-se, in 18 Martie 17ffi, de un mogtenitoral familiei Frater, cu numele Francisc Buday.

Macarie Suhajda, egumenul ministirii sf. Nicolaedin Muncaciu, a incercat indatd ce a ajuns averea

1 Bud T., Date istorice asupta protopopiatelor, parohiilor, mdnd-stirilor romAne din Maramureg, Gherla, l9ll, p gti.

z Cziplg Documente pduitoare la episcopia din Maramwdg, in An..Ac. Rom. secf. ist.. 1916, p.29j no.2t, [din t3 Febr. 1816l.

3 Evnenie Sabov, Ctistomatia [ln linba ruteanil, Ungvdr, fS93, p.

185. cf. revista Rduagul, cluj. 1909. p. l4{. - pretorul loan Frednic de-clari la ancheta din l?61-2 cl -in Giulegti - satul origirei sale - sealli o carte in limba ruseascS, care se nuEeste penticostai gi a fost tipd-riti ln ripografiaacelei ministiri [a perilor]". cl p6cliqanu,'Inchinare'tuiN. lorga, Cluj, 1931, p. 335.

-174-

iar in 14 lanuarie'1762 alfi trei martori.Intrebirile puse erau acestea: L. Dacd gtiu ci

o colind de lingi satul Peri se numegte gi acum

Ministirea cdlugdrilor basilitani? 2. Dacd gtiu ciruinele de piatrd ale mdnistirii gi bisericii se vidinci gi ci acolo se afli un stdlp de piatrd cu in-

scripfia: Aceasti biserici a fost ziditd in onoarea

Sf. Arhanghel Mihail? 3. Dacd gtiu cum au fost

alungafi cilugirii Si pe timpul cirui principe? 4-

Dacd gtiu cd satul Peri intreg, apoi pirfi din alte

sate au fost proprietatea mindstirii ? 5. Daci gtiu

unde se gisesc acum hdrtiile mdndstirii ?Rdspunsurile sunt diferite, uneori neclare, fiind

vorbi de lucruri vechi, oamenii vorbesc mai mult

din auzite.

Tofi martorii spun, ci dealul de l6ngi Peri se

numegte ,Mdnistirea" gi ruinele ei se vid incd, cagi ale bisericii, gi ci satul a fost al cdlug5rilor. Re-

lativ la pustiirea ministirii gi alungarea cilugdrilor:Stefan Rednic, de 37 ani, spune ci a fost in 1606,

cdnd au fost risboaie gi lupte interne in fard; Ioan

Dunca ,asesor jurat", Petru Birtoc bdtrAnul gi tinerulsunt de pirere ci au fost alungati de calvinii din

Cdmpulung, cu;ile;u avut certe incontinuu pentru

satul Peri, pe care-l reclamau pentru ei. Cei mai mulfi

-175 -

STEFAN METE'

atribuie pustiirea lor luptelor interne. Iobagul Fran-

cisc Szil6gyi din Peri, de 75 ani, - al cdrui strd-

bunic Gherasim invifase la ministire, gi a ajunspreot in sat dupi distrugere, - spune ci mini-stirea a fost demolatd ,,in revolufie" de soldafi, cariau aprins-o 9i au pridat-o, iar pe cilugiri i-au

alungat. Averile au fost luate de contele Redai,

Meteq: Ministirile



dela care au trecut la Gheorghe Kapi, apoi la prin-

cipele Apafi, dela el la St. Frater gi in fine la stat.

Partea cea mai mare din martori declari, cisatul Peri intreg a fost ai ministirii, precum gipirti din alte sate vecine.

Despre h6rtiile vechi ale ministirii: $t. Rednic

spune, cd o parte din ele se aflau Ia fostul protopop

in Giulegti Ladislau Rednic, dela care le-a luat vicarulBacinszky. Andrei Rednic protopop in Giulegti -fiul lui Ladislau - intregegte cele de sus cu spu-

sele, cd Bacinszky a luat documentele cu forfa gi

le-a dat episcopului din Muncaciu, gi propune sifie ascultat loan, - fiul episcopului maramureganDosofteiu pe care l-a cunoscut - care ar putea

furnisa mai multe gtiri la ldmurirea chestiei cer-cetate. t

Nu putem gti rezultatul cercetdrii din 1761-2a dus la restituirea averilor mdnistirii Peri epi-,scopi€i din Muncaciu sau nu.

Profesorul Nandrig din Cerniu{i, care a vizitatinainte cu cdtiva ani satul Peri, azi complet rutenizat

1 PAcligatu in Inchinare lui N, Iorga, p.3339-{ dopi studiile dir,

,,Schematismus uenerabilis cteri graeci ritus cathoticotum dioecezis 4tlun-

kacsiensis" din anul /s7s, Si revieta Magyar Srbn, Eszteigon, 1883. p.519 - 20.

-176-

Pelerinai la Mdndstirea SAmbdta cle sus: I' P. S' Itlitropolit Nicolae

sdvfugind sf. Proscomidie'

Pelednai la tl;dndsthea Silmbdta de sus: I' P' S' Mitropolit Nicolae

sdvitgind sf. Liturghie'

MA,NASTIRILE DIN TINUTUR|LE DE GRANITA APUSEANA

ne spune, ci pe locul unde a fost ministirea Sf-

Mihail azi e o cruce gi cifiva pomi. r

11. Petroua. A existat pe locul Bistra de

aici o mindstire, cici in protocolul congregafiunii

comitatului Maramureg din 2 Iunie 1&13 cetim: 'In'treaga familie de Petrovai a diruit pentru locuinfa



tsf$=: i ir+l

i- i' .-'

L2

cilugirilor pe veci cdmpul de ldngd riul Bistrii cu

toate apartinenfile, cupiduri, lazuri, ape, drepturi

de piscut etc., aga cd daci cineva din membrii fa-

miliei Petrovai ar voi a nimici dotafiunea aceasta

si pliteascd 100 de galbeni.

Donatiunea aceasta s'a publicat prin vice'comi-

tele $tefan Budai gi s'a hotirit si se trimitd spre

aprobare principelui Gheorghe R6koczy I'iu''

Se afirmd, ci in 1715 a locuit in mindstirea

de aici insugi episcopul romin Serafim din Ma'

ramureg.'

L2. Rona. - Relativ la aceastd ministire, care

a fost in Rona de ios, cetim in protocolul congre-

gafiei comitatului Maramure9 linuti in Sighet la 28

Maiu 1652:

,,Preotul loan, care locuiegte in mXnistirea din

Rohna, protesteazi cu privire la portiunea de p5'

mdnt din Bedeu, dati mindstirii de riposatul Ioan

Petrovay, gi anume o parte a zdlogit'o, cealalti a

ddruit-o dinbuna vrere a lui;

lpreotulJvrea ca acel

t Revista Graiul Romhnesq II, Bucurepti, 1928, p' 20-26 di 9i

fotografia locului.

2 Bud. T., Date istorice efc,, P. 103-

3 lorga, Studii Si documente, Xtl' p. LIII'

-l7l-

$TEFANMETE$

pimdnt sd rdmdni in'posesiunea mdnistirii gi con-

trazice sd-gi dea cineva banii pentru pimAnt"-'

13. Sdcel. - Se amintegte 9i in acest sat o

ministire, a cirei bisericd de lemn a fost dusd,'

intre anii 1746-t754 sub preotul Andreiu Bacinskv,

Sighet, gi a servit mult timp cle bisericd,

uArrAsrrRrr-E DrN T|NUTURILE oe cnAurlA. APUSEANA

dt'l 34 comune gi au desbitut chestiuni religioase.

Numitul protopop Gavril a cetit o scrisoare dela

cilugirul Sofronie gi secretarul sdu in care se

spunea, ci regina Maria Terezia le-a dat voie si-gialeag6 intre preotii unifi gi ortodoxi.'



in oragulpentru Romdnii strdmtorati din acest centru de

judet coplegit de striini.'

L4. Vigeut de sus. - Comuna e agezatd intre

doud rduri, de aceea ii se zice 9i ,,Intre rduri"- In

hotarul ei a fost o mindstire pe locul numit ,,valea

Scradei", pe a cirei biserici de lemn apoi in 1762'

au adus-o in sat Pdni azi locul unde a fost bise-

rica se numegte ,,la mdndstire". t

DI JUDETUL SAI,AJ.l. Sdntdu. - In corespondenla episcopului Dio-

nisie Novacovici gisim o cercetare, din 17-18 Sep-

temvrie L761, poruncitd de protopopul Gavril din

Cig [jua. Sehjl cu privire Ia preotul Petre din

Sdntiu, in care se spune gi despre ,pirintele popa

Constantin cel unit dela sfdnta ministire a Sdn-

tiului".'Aici se finuse in toamna anului 1760 o mare

adunare ortodoxi la care au participat 300 delegati

r Cziple A., Documenle piuitoate Ia episcopia dm Maramureg in'

An. Ac. Rom, secf. ist, XXXVIII [tgi6l, p. 301 no. 24.

a Bud. T., Date istofice etc., p 58,71.3 Bud. T., Date istorice etc., p.80-81.{ lorga, .Scrlsori gi inscriplii ardelene, II, p. 265' no. 149.

EI JU?ETUL SATU MARE.

1. Bicsad. - Ministirea, agezatipe un deal'

cu priveligte frumoase spre sud-vest de comuni, a

intemeiat-o la finea veacului al XVII - se di anul

1689,- care nu pare a fi exact 2- un fost cdlugdr

g"

ortodox Isaia din ministirea Sf. Pavel din

Atos gi care implinise insdrcindri importante prin

Rusia. Prins de Austriaci la Bragov 9i dus arestat

la Viena, a fost convertit la legea Romei, numit apoipreot in Careiu gi in Dobrifin.' Fafi de episcopul

unit Iosif de Camillis din Muncaciu ia obligatiunea de

a cdgtiga pentru unire pe RomAnii din ,,linutul Ordziigi comitatul Bihorului, pdni la Dealul mare". In Ia-

nuarie 1694 e vicar peste Rominii din acelea pirfi,cu sediul in ministirea sa din Bicsad in lara Oa-

gului, avdnd hramul Sf. Apostoli Petru gi Pavel, pe

care a terminat-o cu ajutorul poporului gi al preotimii

in 1700. De aici merge cu mare alaiu pe sate, in-

solit de 14 oameni, exploatdnd preotimea care se

pldnge contra lui in t701, in frunte cu protopopul

Panteleon din Baia mare.l

' V""t pe larg Dragomir. Istoda desrobirii religioase, It. Sibiu,

1980, p. 215 n. 1, 911-Sn.z SzimarAnl., Szalhmfu vdrmegye t6il6nete.9i Borovszky 5., Szalh-

mir uArmegye l6rl6nete, Budapesla, [189.i1. p.,aOa Meleg, Istoria biseficii, I, p. 32O-22.{ Iorga. S/udri 9i documente, XII, p. XL-L.

-1?8- -179-

$TEFAN METE9

In 15 Maiu t70L Isaia e omordt, afirmativ de

un ostaq al lui R6koczy numit: Mihai Suhav din

satul Cicarliu, pe care cdlugirul I'ar fi mustrat

pentru viata lui imoral5, triind in concubinai cu

sotia fratelui sdu.

Istoricul judefului Satu mare Antoniu Szirmay

spune in monografia sa, ci Isaia a lisat insemniri

MANASTIRII.E DIN TINTITURILE DE CNETryA APU;EANA

2. Cula. - A fost aici o veche mdnistire care

se amintegte la inceputul veacului al XVIIJea- Cd'

pitanul cetifii Safu mare, Andrei Doczy numegte, in

18 Septemvrie 1618, ,,vizitator* peste Romdnii din

comitatul Satu mare, la cererea lor, pe cilugdruldin mdnistirea Cufa: Eutichiu, sfinfit de episcopul

Larion din Muncaciu.t



despre poporul romdn gi rutean gi despre ostenelile

luipentru

cdgtigareaacestora la unirea cu Roma-

Vor fi foarte interesante gi ar merita si fie publicate-

Dupi moartea lui Isaia mindstirea a stat vre'o50 ani pustie. Abia la 1759 episcopul unit Manuil

Olsavschi din Muncaciu trimite cilugiri aici din

ordul Sf. Vasile, cari rdnd pe rAnd au urmdtorii

egumeni: Ghenadie Bolha, Ioan Turoti, Gavril Ba-

cinschi in 2 rAnduri, apoi Beniamin Feier, Arseniu

Ortutai, Victor Vasv6ry, Iacob Volcoschi, Basiliu

Feier, Iustin Ciceri, Ieroteiu Sarcadi, Beniamin

Lenkay, etc.' Acegtia sunt ruteni in partea lor ceamai mare, dacd nu toti, ca gi cilugirii de sub con'

ducerea lor. Romdnii numai in-timpul din urmi au

putut pitrunde din nou aici, ludnd ei frdnele admi'

nistririi ministirii, intdiu sub episcopul din Gherla,

iar acum sub cel unit din Baia mare, reugind sd

adune mai mulfi cdlugdri, cari se ocupd 9i cu tipd'ritul cdrfilor bisericegti, morale'religioase, avdnd 9io tipografie.

In fiecare an, in ziua hramului, se aduni mult

popor din jur la aceasti mdnistire, care pistreazie avgi o icoand fdcitoare de minuni a Maicii Domnului.'

-is"i.r"y, o. c.2 Desprs vremea cilugdrilor romini la Bicsad vezi Calendarul bu-

nului cregtin, tipdrit la ministirea Bicsad, pe 1932-56.

- 180-

3. Ilabra. - Amintiredespre aceasti mdndstire

face episcopul Serghie, care scrie din Muncaciu, in24 Noemvrie v. [3 Dec. n.l 1604, cipitanului, care

asedia cetatea Hust, Toma Kendy, intre altele 9i

urmdtoarele rdnduri:,$tiu ci D-Voastrd vi amintifi de cdnd eu lo'

cuiam lAngi mogia D-Voastri in ministirea Tismana

unde am fost conducitorul cdlugirilor. lncd in acel

timp mi-afi aritat bunivointa D'Voastr5. Plecdnd de

acolo in voia lui Dumnezeu, principii mi'au dat

episcopia din Muncaciu, mdnistirile Peri de ldngiCdmpulung in Maramur€g, Habra de l6ngi Baiamare, finutul Chioarului, gi acum sunt din voia lorepiscopul cilugirilor gi preotilor qq5-i, romdni, rutenigi sdrbi din acele pdrfi".2

1 Hodirka, A munkicsi ptispdksdg okminytfua, I, Ungv6r, l9ll,p.52-3. no.45.

z Hodinka, A munkdcii gdr. kel. piispdksdg okmdnytdra l,p. S-{1,no. 38.

d

:

t

1

I

-ldlr

ilI. MANASTIRILE DIN BANAT.

A] JUDETUL ARAD.

1.

MANASTIRI.E DIN BANAT

Sava, cu sediul in Iniu 9i Lipova intre Lffi-lffi7'O ancheti din 26 Febr., 1629, finutd in Iniu, con'

stati, dupl ascultarea alor ? martori nobili 9i ostagi,

ci intre alte sate vlidica Sava a avut 9i Hodogul,

picite-f,a diruit mindstiiii eu acest nume' 9i ciera des cercetat de cdlugdrii ministiriil

In '1651 apare Sofronie 'mitropolitulcetdfii

Lipova-Giula', cu sediul in mindstirea Hodog, care



Hodog-Bodrog.- Vechea ministire e la o

depdrtare de vre-o 12 klm. de Arad, intre satele

T.dddrlac Ai Fenlac, pe vatra Muregului, malul stAng,dar inainte de inundafia din 1848, fusese pe maluldrept. Astfel ea e socotiti in judeful Arad, degisatul Bodrogul nou, cu care are relafii firegti, e injud. Timig. SArbii c numeau ministirea Hodog iarla RomAni figureazi sub numele oficial Hodog-Bodrog, de$i poporul de jos ii zice numai mini-.fu9u Bodrog, dupi numele celor doui situlefe:Bodrogul vechiu gi nou intre care e situatd.

Date precisedespre anul infiinfdrii gi ctitorulei n'avem. Unii istorici o consideri din veacul al

)ilI-XIII-lea,' iar Sdrbii spurl dupi tradifie, ci afost fdcut5, in J498,_ de sirbul Dimitrie jakgici.,f- sigur insi cd la inceput veacul al XV_lea aexistat dovadi ci in zidurile ministirii e fixatiaceasti inscripfie: ,,ltodo€ Egumen Michaet :,523".3

Satul Hodog a fost proprietatea episcopului

avea hramul Intririi prea sfintei Ndscitoare de

.Dumnezeu. In 29 Octomvrie 1651 era in localitateaPutivlia Rusiei impreund cu cilugirul Axentie,

diaconul Mihail, cu fratele sdu Toma Ivanov 9i ser'

witorul Micolaica. In 24 Noemvrie intri in Moscova,

iar in 26 Decemvrie mitropolitul Sofronie ii primit'in audientd de farul Alexie Mihailovici 9i cere mi'

lostenie ,ci.nu avem afari de tine Domn drept pe

nimenea cui si ne rugim, cici viafa noastri e in

mijlocul Turcilor", ministirea [dela Hodog] gi bise'

rica s'au invechit cu toate zidirile ministireqti 9i

-bisericegti gi cu coperigul bisericii". Cere pi banipentru oddidii gi cirfi bisericegti. farul in 23 Febr.,'1652, di lui Sofronie: Pentru odnidii 35 ruble, apoi

cirfile: Evanghelia pentru pristol, imbricati in ca'

tifea neagrS, in pret de 5 ruble gi 4 grivenici,

Evanghelia cu tdlc pentru toate zilele 3 ruble; Apo'stolul 90 de altini, Psaltirea 3 ruble, L2 Minee tG

ruble, Jitiile Preacuviosului Serghie din Rodonej o

rubli gi 10 altini; Efrem Sirul 3 ruble. Cu acestea

daruri gi de sigur gi cu altele, Sofronie se intoarce

1 Dragomir in Anuarul institutului de islorie nalionald llt. Cluj'

1916, p 55?-60. - Emblema familiei Braucovici se vede in zidul dela

stAnga intrlrii in ministirea Hodoq-Bodrog. Ibid', p 5:1.

I Kardcsonyi 1., Ismereilen d1lmagyatorszdgi kolostorok, Timipoara,1905, p. 77 *83

[inTdrtdnelmi 6s rcg1szeti

Eilesitl, t_ll) surfine, ci inacettea veacuri minietirea a fost catoliei. Dragomir crede ci de atunciera ortodoxi. ct. Transiluanla, Sibiu, 19t2, p. 26_2g.

2 Szentkliray, A szerb monostoregyhizak, p ZS gi uota S.3 lbid, p. 26.

182 - 1S3 -

$TEFAN METE$

la mindstirea Hodogului, unde nu gtim cdt a mairezidat gi ce a mai ficut.'

Mindstirea a fost atacati de curufii lui Fr. R6-

koczy, gi egumenul a cerut, in 1,./00, protecfia gene-

ralului austriac Leopold Schlich gi ceva mai tdrziu,

in 1716, cea a prinfului Eugen de Savoia.'Un conspect din 1725 ne vorbegte de coloni-

monahii: Damian gi Pafnutie Popovici, Metodie Bog-

danovici, diaconi: Teodosie Ivanovici gi PorfirieNincovici; apoi Cristofor Petrovici, Petroniu Mihailo-vici, Vincenfiu Georgevici, Vincenfiu Blagoevici, Ghe-

rasim Jivcovici gi Atanasie Stefanov.l



ziri de Sdrbi gi Romffni in satele din jurul mind-stirii, dintre cari cei dintdi s'au retras spre sudul

Banatului, rimdndnd aproape numai singur Romdnii,.

locuitorii acestor sate.' A suferit mult sub domnia

impdratului Carol al Vl-lea gi a Mariei Tereziei. In172L i se ia v3ma dela trecitoarea Muregului dinapropierea Fe{[pcului, apoi hotarul din Zidarlac, pe

care-l finea in arendi cu 50 fl. anual, se di cipita-nului sArb Rozsai, ca 9i cele doud ,,predium": Bo-drog gi Sziilliis, din pdmdntul cdrora mdndstireaavusese un oarecare venit. Mdnistirea despoiatd

de averea ei imobild. a ajuns la mare strdmtoare-Comandantul cetdfii Arad ii ocupi volnic toate pi-mdnturile ministirii in 1745 pe seama cetifii. Toatestiruinfele egumenului au rimas z.idarnice 5 ani dezile. Abia in 10 Dec. 1750 Maria Terezia dispunesd se restituie mogiile luate mdnistirii, dupi ce seficuseri atdtea cercetiri in acest timp.'

Mindstirea avea in 1771 numai tZ cdlugiri:Maxim $tefanovici locfiitor de egumen, apoi iero-

'

D*go mir, Relaliile bisericii romilnegli cu Rusia in sec. al XVIII-leain An. Ac. Rom,, secl. lst, l9l?. p. 1079-80, 1169-70 no. XIX.

z lzenlkliiray, o.. c.. p. 27-8.3 lbid. p. 28 oi n t.I Baroti, Adaltdr Ddlmagyarorszdg XVIU sz. tijrtdnet4hez, Il, no,.

559. 579, $q 574,583 4.9i Szentkl{ray, o.c., p.29-10 n.2; Despredo-tarea ministirii Hodog in l?89 vezi gi Staatstath Arhiu, Yiena, no. V77_

Fig. 27 Mdndstirea llodo|-Bodrog.

Un cf,lugdr invifat din fara Romdneasci: Naum

RAEliceanu, de origine din Jina Sibiului, s'a refu'giat in 1788 in Ardeal, 9i din Sibiu igi ia un paga-

port. pentru o ministire din Banal A zibovit inaceste pirti 7 ani de zile ocupdndu'se cu discilia.AgaJ gisim in 10 Noemvrie 1788 la ministirea

t Zeremski, Srpski mdndsliri u Banatu, Car'ovif, 1907 citat dupiSzeulkkiray. o. c., p. 30-31

-t8t- - 185 -g

Hodog-Bodrog, unde de sigur va fi stat mai mult,merg6nd gi in alte pe4i. In Zg Febr. lTgI e in Li-pova, iar in 31 Maiu IZg4 in satul Cunfa [din jud.Carag-SeverinJ. '

In 1804 avea arhimandrit pe Teodosie Ioanovici,

-diacon in L77L,

- care in acest an face o ,,vi-zitafie" in protopopiatele Luncei gi pegtegului depe Crigul-repede.,

Arad [din 18121. Are studii frumoase, vorbegte SIimbi: romdnegte, sArbegte, unguregtg latinegie ginemfegte, om priceput in treburile obgtegti gi morat,cunoagte bine toate lucrurile din up"rt i" Arad incare a crescut.t Nereugind Moise la scarmul epis_copesc din Arad, bitrdn, bolnav gi supdrat se re_trage dela ministire, iar locul lui e ocupat de noul

I

{,1

l

MANASTIRILE DIN BANAT



Mitropolitul_sArb $tefan Stratimirovici numegte

in L9 Noem. 1830, administrator al eparhiei Aradpe arhimandritul Moise Manuilovici dela mindstireaHodog-Bodrog, fratele episcopului Maxim din Vaige1.,In lunie-Iulie 1B1Z fusese promovat la graduf dearhimandrit din egumen, gi episcopul pavel Ava_cumovici din Arad zice despre el: Moise ser-vise ca diacon la episcopul pavel, gi fdcuse studiistrilucite de drept la Academia regali din oradiagi teologia la Carlovi S'a cilugirit in 1g04 la Ho-dog-Bodrog, $i a purtat ldngd

"pi".optoati cores_

pondenfa romdneasci gi sdrbeascd; e frate cuprotopopul pregedinte consistoridl dela Oradea, omfoarte de caracter [MaximJ, amdndoi ,valahi.,, d".atcari nu are pe nimeni, care si gtie mai bine ro-mdnegte".'

Mitropolitul Stratimirovici intre cei gapte can-didafi Ia episcopia de Arad propune in locui intAiu pearhimandritul romdn Moise dela Hodog-Bodrog, cares'a distins ca egumen gi pregedinte al consistoru-iui din

_ I Metep, Retafiire^bisericii romilneSti ort. din Adeat cu principa-lele rcmAne, Sibiu. t9?8, p. ?0-l

z Ciuhandu, Episcopii S. Vulcan Si Gh. Ral, p ifil.8 lbid., p. 68, 387 no. Z.I lbid., p. 73 n. l. -

€gumen Simion Popovici, fost vicar inainte la mi-nistirea Bezdinului.

Acesta g5segte mdnistirea dird-pinati gi i se di voie s'o repare, dar cu cheltuelicAt mai reduse. Bun gospodar, puse in ordine sf.licag. Vorbea 5 limbi gi a tost numit in 1836 asesorcortsistorial; inainte de moarte sd retrisese in pe-cica, ducdnd cu el unele obiecte de ale mindstirii.Moare in 8 Maiu L83Z gi e ingropat la mindstire.In scurla lui pistor:e aici se iviseri certe intrecilugiri, care s'au mai potolit dupi moartea lui.

In L4 Ianuarie 1B3B egumen.arhimandrit la mi-

nistire e numit fostul protopop din $iria gi profesor'Grigorie Chirilovici, care se dovedi slab gospodargi ortodo:q fiind silit in 1839 sn treacd la mdnastireaSdngeorgiu,' venind in locul lui la Hodog arhiman-dritul Stefan Cragoevici in 1839, care a iuat cu in-ventar toati averea ministirii [in 18/30 NoemvrieJ.rn fiecare an trebuiau ficute socoteli despre admini-strarea averii. Aceste socoteri foarte adeseori intar-1 au

gi se ficeau gregit Aga se trimiseri in vremea luiMoise Mihailovici, in 1833, doi protopopi Gheorghe

1 Ciuhandu, o. c., p. ?Z-3. ,t6,..

2 lbid., p. 19, no, S,2;q, Z3S. - Vezi plAngerea clerului gi poporuluiaradan din r8xl. contra protopopului din $i"i.-Ghuo.gre cri"iioiici, tnStaatsrath Arhiu, Vi.na nt. iO:, 9i Ciuhandu, o. c, p. SSl no. 126.

-t86- r87 -

STEFAN METF$

Petrovici din Arad, profesorul protopop Gavril Giu-lani clin Beliu, preotul Nichifor Ragcovici din Aradgi un cancelist, ca si faci ordine in socotelile md-ndstirii. Acegtia mai revenind constati gi dupd aceastidat5, cd sunt defectuoase gi pe anii urmdtori pAndprin 1840, cdci o parte din ele le dusese fostulegumen Grigorie Chirilovici trecut la Sdngeorgiu.

TT,TAnASTInILE DI N BANAT

staref pe arhimandritul Augustin Hamzea [t 19161,

atunci directorul seminarului teologic-pedagogic din

Arad. Sub cdrmuirea acestuia spiritul romanesc a

inceput si stipdneasci toati viafa gi sf. sluibi din

ministire. A restaurat clddirile gi a gospoddrit bine

sf. licag. Cel din urmd staref dupi risboiu, arhiman-

dritul Policarp Morugca, acum epissop in America



Egumenul Cragoevici ceru voie si cumpere o moirecu 4000 fl.,

-ceeace i se aprobe,

-din venitul

ci-reia apoi sd restaureze mdndstirea.rIn 16 Maiu 1835 cilugirul Sebastian Tabaco-

vici fu diaconit, iar in 1837 ficut ieromonah; in 1838fu trimis la Hodog cu aprobarea episcopului s6rbesc,cdlugirul romdn Teoclit Raicovici dela mindstireaOpovo din Sirmiu.'

In gematismul general al bisericii gr. ort. peanii 1846-2 [tipnrit Ia Budal aflnm urmitorii cilu-giri la Hodog-Bodrog: Administrator-protosincel:

Laurenfiu Gersici gi ieromonahi: Sebastian Tabaco-vici econom: Iulian Nedelcovici vicat DamaschinPopovici eclesiarh, Eremia Nicolici, Ioanifiu Marco-vici gi Ghenadie Popescu ierodiacon gi profesor ininstitutul clerical din Arad..

Ultitnul staref s6rb a fost arhimandritul CornelJivcovici, intre 1S53-1882 trecut la mdndstireaMegici. Mindstirea cu mo$ii frumoase deoparte gide alta a Muregului, in 1887, a ajuns in stipAnirearomAneasci a episcopiei din Arad, care a numit

L lbid- p. 28G-288.z lbid. p. 288. - Au fost inchigi la ministirea Hodog-Bodrog

preolul Stefan Berceanu din Llgoj [in rS]Sl gi diaconul Avram Miti"i 1to13371, fiind binuli ci trecuseri la uniti ct. Ibid, p.3.4, ?,4r.

z $ematismul citat p. t?.

-188- -189s

Fig 28. Disc dela mdndstirea llodog-Bodrog (1523).

[din 19351, a incercat si dea o noui viati de inte'

lectualitate bisericeasci-ortodoxd acestei ministiri,€are cu toate averile ei se anchilozase in timpul

dinainte de risboiu.'Fostul staret Morugca spune: ,,Pictura este

t Vezi alte qtiri despre ministirea HodoyBodrog in sentinfa daiide tabla regeasci din Budapesta in 29 Martie 1916 dAnd ciptig de cauzi

Sirbilor, publicati in Telegraful tomAn, Sibiu, 1916' Nr. 8l-&5'a' 87, E9.

Disc dela mdnistirea llodog-Bodrog (1523).

;Gare a fdcut din interiorul bisericii o carte in chipurigi icoane, scene biblice, gi infdfigdri de sfinti,- intablouri multe, strdns agezate l6ngd olaltd, fara cadregi perspectivS, despdrfite doar printr'o fdgie ae Z_Scm*.' Regretabil cd o mare parte din aceasti picturda fost viruitd.

1800; 2 cruci tpg4$distic lucrate gi vechi [din sec-

15-171, una mai mare pe aitar cu icoane din viafalui Isus, sipate in lemn de cedru gi incadrate in emailverde, vAnit qi rogu impodobite cu pietrii qcumpe lafel e gi cea mai mic6, aduse desigur din Ath/s ori dinaltd parte a Orientului.r

Cdrfi: Evanghelie ruseasci din 1701, impodo-



Mindstirea cum am v6zut incursul veacurilor

a stat in legd_turi cu fara RomAneascd, Rusia,Sudul balcanic Ai cu Atosul. Dinacestea centre deculfuri ortodoxicilugirii au adus odoare, oddjdiigi cirfi bisericegti, din care *.rltucu vremea s'au distrus, dar cd-teva totugi s'au pdstrat aici, Agasunt cele notate mai jos:.

Odoarc.. Un disc de argintpentru anaford din 1523, p"

"u".

I Morugca, Iyldndstirea Bodrog, Arad. 1922, p. 5.2 lbid., p. b-2.

sunt gravafi in relief 24 chipuride

_apostoli gi sfinfi nerinfi in

mijloc cu sf. Gheorghe ciiare,cdlcdnd peste un balaur; un litierig A. Crucea dela mdnd-servq's l'sDts srl Ualaur; Un fluer

stirea rrodos-Bodros de argint cu picior avdnd sfegnic

aio r#' q:/y *" ?:::: iTt#l#Iil i""ilTjargint aurit din 1?B? lucrat fin, sus cu chipurite celor3sf. Pdrinfi: Vasile, Grigorie gi

loan, iarjo's

I i.-*"-i,relief : Intrarea tn biserici, Intampinarea Domnului giRdstignirea Domnului; 2 sfegnicl mari pe pristol din

bite cu icoanele'evangheligtilor gi ale Invierii, lu-

crate in argint; Evanghelie simpld din L742 lipd-ritd in fara Romineascd la Mitropolie de tipografulpopa Stoica Stoicovici. Alte cirfi mai vechi nu sunt,

decdt din veacul al XIX-lea.'

Bl JUDETUL CARA$-SEVERIN.

t. Baziag. - O m5ndstire qicd in hotarul satuluiSocolovaf, cu hramul Indlfirii Domnului. Fiind age-

zald la granifa dundreani a fost supusi la toateincursiunile gi luptele ce s'au dat pe aici, suferindmult in urma lor. Adeseori a fost addpostul bandi-

filor, cum se constatd la L724 qi 1738, cdnd a ars,

restaurdndu-se iarigi prin aiutorul cregtinilor maibogafi. In 1771 avea numai acest cilugir BeniaminNicolaievici. Maria Terezia a desfiinfat-o prin or-din, dar la inceputul secolului al XIX se injgheabidin nou prin cilugirul ce rimisese in ea de pazdgi pentru slujbele religioase, la cari au mai venit gi

r$tefanescu, Monuments d'ail chrDtien en Roumanre. Brurellea,

lSlt, p. 583-6, 592-3 [e ageazd in veacul al XVll-lea]; lorga ln Reuisla

istoticd, XXl, Vtleni. 193i, p. 186 -7 zice: .Desigur e din sec. al XV-lea".2 Morugca, o. c. p, 5-7.

't

-Ig| - -191 -

$TEFAN METE$

alfii din diferitele pirfi, gi au inceput cu milosteniacredinciogilor si invie vechea gi modesta viafi mind-stireasci de pe acest mal stAng al Dunirii.,

cdlugirilor se aflau pe partea stdngd a ierugei,

.care se numea mai inainte apa monahilor' In sus

de bisericd pdnd in zilele noastre se vede moara

,episcopeascS-

Preotul Popescu amintegte de biseric-a Sf' Ghe'

.orghe la 1738, cdnd oraqul Caransebeq a fost spart

.de Turci. Un alt preot romdn Daia.Miscoviciu nu'

megte, in 1752, aceaste bisericd ,,sfinta mdnistire

UANASTTNTLE DIN BANAT



;{. ,2. Caransebe$. - Pe locul unde e azi catedralaa fost o ministire cu hramul Sf. Gheorghe. Chiliile

, S"u"tkl{ray, A szer b monosl oregy hdza k I iirt. em l6kei Dd lmagyar-orszdgon, Budapesta, 1903, p. 5l-53, - Era filiala ministirii Zlatila.

_192_

cea de peatri din Caransebeg"' Pe o carte biseri-

ceascd se gesesc aceste rdnduri: 'Acest sobornic.este a sfintei ministiri a caransebegului 9i c6nd

am scris fostau cursul anului t749 9i am scris eu

robulluiDumnezeuRV.*.InlTSgepiscopulIoan.Georgeviciageazdopiatrdcomemorativiinpristolul

bisericii cu hramul Sf. Gheorghe din Caransebeg-'

Alte informafiuni relativ la situafia ulterioard a

.acestei ministiri ne lipsesc'

3. Cicloua. - LingdCiclova munteand, vecini

cu Oravifa, spre risirit, pe dealul piduros numit

_latuga"o.. a fost o ministire care dup6 tradifiune

.ii tpitute protopopului Petru $utu a fost veche'

'NigteicoaneaflategialteSemneadeveritoare

-,i"" Tincu Velea - au degteptat in fratii uogtri

Cicloveni sAmful evlaviei de a cerceta dupi acea

ministirea, 9i nisuin|a Ii s'a incoronat cu doritul re.

"rii"tcdci in 1859 sipdnd ei in pimAnt' au dat de

o caverni [pegteri] in forma unei bolte subpdmAn'

teneficutiinpeabe,caredupitoatesemneleserrede a fi un lucru de mdni omenepti 9i a fi fost o

r Revista foaia Diecezaui, XVIII, Caransebeq 1903' no' 37 p' 2-4'

qi Ghidiu'Bil an, Istotia oragului Caransebeg' Caransebep' 1906'

\tq(")

I5br

ar(Vt

aG r

6NN

AlVr

-19J*

Iocuintd unui erimit [nustnicl ori cilugir, care Io-cuinfi in cursul mai multor veacuri sb astupat gis'a acoperit cu pdmdnt Aflatusau aci afa"a deicoane gi alte Iucruri ce se fin in bisericd gi prin.neobositul zel gi pietate a Romdnilor dimp""iuJ

"i-irea aflatd gi desgropatd s,a pus in starea de o,capeli formald-

-prin sipare la acest edificiu sf6nt

s'a deschis in pietroasele

$TEFAN METE$ MANASTIRILE DIN BANAT

peste anul intreg gi pentru impdrtdgirea cu sf. Tainein postul Pagtilor; iar felul imbricimintelor cu carea fost infSligat protopopul Gavril in vechea picturi



rudere ldaramatuJf-"luvechi mindstiri o fdntini

[izvorl,car.e p6nd

uici e"ainchisX gi care de dupi srrbli"ituteu, Iimpezimea gi,bunitatea apei ce sbucnegte acum prin mai murtefdntdne in jurul acelui lo"' s'a ficut faimoasd in totprejurul gi mai departe.

Aga mi'nistirea ciclovei a reinviat Ea a cipdtatincuviinfarea ordinariafului de a fi recuno""uG ..loc de inchiniciune pentru oamenii evlaviogi s'ainvestit cu cele trebuincioase inliuntru, dari giinafari cu o jumitate de holdi din care s,a ficut o

gridini, e speranfd cE va mai cdpdta incd delacesaro-regeasci societate a drumului ferecat unacantitate cuviincioasi de pimdnt Cregfinii cre_dinciogi de toate_ nafionalitifile 9i confesiulite parra9i din Serbia, aleargi la acest loc sfAnt ;;;lr_chiniciune gi spre a se spila cu acea apd, care.se crede a fi vindecitoare*..

..4 lugoi: - Biserica mici din afari de zidurilecetifii Lugojului, a fost dupi tradifie o -ane.iii.,ceeace confirmi gi faptur ,ci pdni in ziua de astdzipoporul din jur vine aici pentru slujbe fi"""icugti

;$"i'_:"_i^qa{*, ir#?;,f gi' ,;"4;?:r,it?13,":iijr,r1t:__

r 1-incu-Velea, Islotia bisericeascdp. 188-192.

- Vezi desnre eearta rtin I'il:Htffi".' t fiti iliriEffi,fri.y,ll ?,Tl#,Tl'i,;';X.r',il $;

a bisericii, ne face si credem ci el era monah,cici altcum n'ar fi purtat camilafcd gi metanii* -zice un cercetitor care a descris aceasti ministire-

- t95 - 13'

lena.

II

I

Fig.3I. .lVldndstirea, din Lugoi.

no. 388?.

-19{_

$TEFAN METES

Clddirea a fost veche, fdri si putem fixa anulintemeierii. A fost insi restaurati in 1Z2G de IoanRatz de Mehadia prefectul districtului Lugoj, Ca-ransebeg gi Lipova, cum ne arati inscripfia pd-strati pe frontispiciul turnului, singurul ce-a a mairdmas din toati clidirea, care a ars in lB4Z, diri-mAndu-se in 1879. Dimitrie Teodori, fost preot inLugoj gi profesor in Vdrgef, ne spune urmitoarele

mari de lemn. Intreaga biserici gi altarul tot este

zugrivit cu diferite praznice gi fefe de sfinfi. In

despdrfdmAntul femeilor 2 icoane mari pe lemn 9ialte 5 icoane: 2 ale hramului gi 3 cu diferite Praz-

nice imp.irdtegti". Avea toate cirfile bisericegti in

rom6negte gi 2 slavone; 1 sfegnic cu 4 lumini 9i 3

clopote. Preofi cari au sluiit la vechiul ldcag sunt

Moise Pegtigel [c. 1582] 9i Ioan Fogaragi [c. 1650]

MANASTInTLE DIN BANAT



in brogura sa despre bisericile din Lugoj [tipirili

in 18661: ,,Aceastd biserici care e ziditi in stilulgotico-bizantin gi care in toati forma se asemueaz6,cu bisericufa ruinatei ministiri din $emlacul maregi $emlacul mic Ai cu cea din stiinca dealului delaVdridia igi trage originea ei dupi natura picturiicei mai din jos adeci aceia mai dint6i, doari incidin veacul al XIV-lea, prin urmare ar sta cam de400-500 de ani. In zugrivirea cea dintdi se afliportretul protopopului de atuncia Gavril, in vesmintesemiepiscopegti imbrdcat adecd: dolamd rogie, man-

taui neagrd cu ciptugali vduiti, apoi camilafci,metaniile gi baf cdrn, care gi astizi se vede. AceastisfAntd casi a avut mult de a suferi, deoarece detrei ori fu renovati'.

Biserica avea un antimis din 19 Iulie l7ZG, dat,de episcopul sArb Maxim Popovici [NestoroviciJ al.diecezei Caransebeg gi VArge[ la restaurarea gisfinfirea ei din acest an. Un inventar din 2 Iunie lTgzamintegte de antimisul episcopului Ioan Georgevici

din L5 April 1758. ,,Templa [iconostasulJ era ziditpAni sus, unde era zugriviti ristignirea, mai jos€rau zugrivifi 12 proroci, 12 apostoli, 12 prazniceimpiritegti gi 4 evangheligti, 4 icoane prestolnice

dominali de influenfa calvini; apoi Andrei 9i Petru

Pestigan [f 17921la biserica cu hramul Sf- Nicolaegi Alexi Popovici [t 17951, Atanasie Popovici 9i

Marian duhovnicul. Biserica a ars, in 9 Iulie . L8l.z'

iar in 1879 a fost dirimatd 9i partea ce mai rdmd-

sese in ruine din bitrdna ministire''

5. Ogradena ueche- -Ministirea de aici' zisi

gi dela ,-Mricunea", afirmativ ar fi foarte veche' In

ironografia ,,scrisi firi de ochelari in limba ger-

mandin 1829, cdnd era de79 ani" de protopopul Me-

hadiei Nicolae Stoica de Hafeg, gisim cdteva rdn'

duri despre trecutul minastirii de pe malul Dunarii:

,Cilugirii mdnistirii din valea Mricunia gi'au

pirisit ministirea [dupd 14531 impreuni cu bunu-

rile ei gi s'au refugiat in Oravifa, ca se zideascd

acolo mdnistire gi si exploateze mine' "'Aceastane di dovadd ci mdndstirea Mricunia existi incila sfdrgitul veacului al 14'lea pl, degi din limp in

timp a fost flirimati, totu9 in 1788 era locuiti' Dela

pegtera Veterani in iosul Dunirii e comuna Dubovafloiul gorunului]. In valea pirdului Mricunia [in-

r vezi aminuntele despre aceasti .ministire' date de P. olde in

Analele Banatului, IV, Timigoara. l93t no. 2-4 fasc. 9 p' 125-31'

-196- - t97--

ETE$ MA,NASTIRILE DIN BANAT

'Ctitorul s'a ingriiit ca egumenul si fie ales liber

,numai d€ cilugiri de aicl, firi nici un amestec

extern, de aceia gi zice Vodi ,am hotirit, ca dupimoartea iui Nicodim nimeni dinhe domni si nu fie

.liber a pune in locul lui staret, nici vre'un arhiereu

,sE faci asta gi nici alful oarecare, dar cum va zice

Nicodim gi cum va stabili el, aga si se fin5". Nicodim.de aici trece la Tismana, ldsind in locul siu de

tunecatf se afli ruinele unei ministiri sdrbegti[ortodoxil din care biserica gi turnur e bine ziditagi boltiti cu peatri.

Inci inainte cu 30 de ani, ra 1800, tencuiarafmalterul inliuntru era binigor conservatd, se aflagi masa altarului, acum totul e ruinat gi numai zi-dirile stau, gi se servesc de grajd pentru

""o"".ceasti ministire a fost in izg-B iu uoiop-iu"".-1,,



€gumen, in 1394, pe Vladislav, ciruia ii urmeaz5,

pela L421, Agaton, apoi, la L441 Gherasim-'Mogiile mdndstirii Vodifa au fost intirite 9i de

Voievozii romdni urmitori. Cneazul sirb Lazar ii.donase, inci inainte de 1391, zece sate din fara sdr'

beascd. Impiratul Sigismund in l4l&-?F., 9i Ioan

Hunyadi in 1444, asemenea confirmi drepturile cd-

lugirilor dela Vodita ,cici ne-au sluiit cu dreptate

.gi credint5" gi astfel ii scutegte de orice vami pe

pimdnturile regale gi ale nobililor unguri 9i si nu

:fie supdrafide nimeni pentru legea lor.' Aceasta

inseamni ci ei umblau prin Banat 9i Ardeal, fird,si fie stdnjenifi.

Fiind min{stirea pe granifi, l6ngi Mehadia, a

:fost socotitd nu odati, ca fdcAnd parte 9i din Banatul

unguresc, cum se vede 9i din privilegiile de mai

.sus acordate de Sigismund gi Ioan Hunyadi-

In 1662 Vodi{a e in stipinirea Sqlp-ilor' cari se

strecuraseri in Banatul de atunci sub Turci, 9i se

.amintesc in acest an aici cdlugirii: arhimandritul

Nicodim, arhidiaconul Arsenie 9i diaconul Martirie'Acegtia in 14 Octomvrie 1662 sunt in Moscova

r $lefulescu, Mdndstirea Tismata, Bucuregti, 1S03, p. 47-19.2 lbid., p. 175 - 189.

Turcilor pirisiti, de dugmani ddrimati gi

",uai restaurat.Aceasta e totul ce-mi este cunoscut ziceprotopopul Stoica, care vdzuse cu ochii o parte dincele povestite

- despre aceasti zidire intlresantd.In lucririle de istorie nu obvine numele. Imprimaturde sigil [pecetull, ce mi s'a trimis poarti anul 1235.*.

-6-. lodifa. - In satul de granifd: Vdrciorova, pemalul drept al rdului Vodifa, sub un deal inali infafa munfilor sdrbegti, a clddit Vladislav

Vodi alJerii Romdnegti, pela 13ZO mindstirea numitd Vo-difa, dupa indemnul cilugdrului Nicodim. no-ootctitor ii diruiegte pe ldngi cdrfi 9i scumpe odnjdiigi odoarele necesare slujbelor bisericegti, gi mogiiintinse cu sate populate, cari toate trebuiau si deadijmn_ sf. licag. In ziua hramului Sf. Antonie, egu-menul primea din visteria domneasci o mie perplri[banil pentru ospdtul-pomani de acea zi, apoi la.si-raci si se mai impart6: 800 Ferperi, 12 burdrduri

de brlue, \2 caguri, o maji de ceari pentru lumi-ndri, 12 perechi de haine gi incilfiminie gi paturi.r Drigilina. Istofia Banatului Seuerin I I: cf. Catendarul Roma-nului pe 1931, Caransebeg, 1930, p 65-66.

_198_

I

:

I,-

-r99-

$TEFAN METE$

impreund cu .mitropolitul.. Teodosie din Vdrgef_pentru a cere milostenie dela farul Rusiei. Aicispun, cd mdndstirea lor Vodifa, cu hramul AdormireiPreacuratei Niscitoare de Dumnezeu, a fost pre-dati gi pustiite de Turci in ultimele risboaie cuUngaria, fiind chiar in drumul pe unde au trecutogtirile turcegti. Paga Turcilor a pus un tribut greuasupra min6stirii, pe care numai zdlogind odoarele


inceput la 1539 cu ostenelele arhimandritului Ioasaf

Milutinovici 9i aiutorul tuturor cdlugirilor 9i-cregti'

nilor. Sub mins economul gi ieromonahul Ioasaf

Bogoevici'.' Sub stdpinirea Turcilor mdnistirea 9i

biserica a ars. Turcii scogi definitiv din Banat, cdlu-

girilor li se di voie si lucreze pdm6ntul pustiu din

hotarul satului Zdddtlac, ddnd din produclia lui diime

stipdnirii austriace din Timigoara' care in 1728 de



mindstirii la Jidovi au putut sd-l pldteasci 9i acum

n au cu ce-gi riscumpdra odoarele. tarul Ie ddruiegte350 ruble, gi se intorc spre casi. In LG6Z arhiman-dritul Nicodim e din nou la Moscva, unde primegtemilostenie numai 50 ruble pentru mdnistirea Vodifa..

In finea veacului al XVII mindstirea, pirdsitd.de cilugdri, s'a ruinat complet.,

cl JUDETUL TrMrg.

7. Bezdin [in satul romdnesc MunarJ.

-

pe locul

acestei ministiri sdrbegti a fost in veacul al XIII altanumitd ,,de Isou*, distrusi de Titari in lZ4Z. SArbiisusfin gregit, cd cea de azi a fost cldditi de frafii Stefangi Marc Iacgici la 1539, cu hramul Maicii Domnului giinzestrati de ei cu mogii intinse, fiind inci atunci, dupitradifie, un locimportant de pelerinajiu pentru credin-ciogii ortodoxi. Pe o Psaltire slavoni tipiriti la Ve-nefia, tn 15m, de Vucovici Bojidar se gisegte urmi-toare insemnare :,,Edificarea ministirii Bezdinului s'a

Fig. 32. Mdndstirea Bezdin'

lemne pentru arderea carimizilor necesare reclddirii

manistirii. La t740 la intervenfia guvernatorului din

Banat, baronului Engelshofen se restitue mandstirii

din Munar - numiti de aici inainte simplu a Bez'

dinutui - moqiile ce i se configcasera in revolufia

sirbeascd, din 1735, a lui Pero. Egumenul merituos'

pentru consolidarea 9i prosperarea acestui lica9,

r Revista sirbeasci Glas Isline, VIt, 1890, p' 123; qi in publicalia

Acadtmiei sirbegti din Belgrad, 'Stan srpski zapisi i natpisi' III' 52'

Eelgrad, 915 cf. Szentkliray, o.. c., P 32 9i n. 3'

- 2ol --

I Dragomir,Relaliite bisericii romilnegti cu Rusia in sec. al XVil- lea

${,l,fiif; i-xi;;:itt"'ilT"1['."[,i?;{ j,k-yti;} :;l',iizi,;,d_eci cu, jurisdiclie gi.peste Banit urh; ;;;;-RomAni pi ceva SArbi. cf.torga, lstotia bisericii rominegti, I, Viteni, r92g, ed ll,'p. s76 n.

-^i Vgrj__9_r-"ghiceanu B*ut. Com. lfion. istorice, V, Bucuregti, 1912, p--97-109, 9i XXII It'29], p. t.t9-l56-

-200_

$TEFAN METES MANASTIRILE DIN BANAT

In ITIL ministirea avea urmitorii 16 cilug6ri:Di'onisie Jivoinovici, Timoteiu Mirilovicr, [oanichieIoanovici, [saia Ranisavlgvlg Nicolae Dimitrievici,Ghenadie Luchici, Gherasim "Adamovici [viitorul epi-scop a[ Romdnilor]lin Edeairin176fl-i296;, DanielBogdanovici, Teofilact llievici, Nectarie Petrovici,Vichentie Novalici, Dionisie Stefanqvici, SofronieManoilovici P_op_qqlqi, Macarie Ranisavlevici

'TeodosieVeselinovici, timp de B ani a sliruit ne-

contenit pentru confirmarea impirdteasci a stdpd-nirii mogiilor ministirii, ceeace i-a gi succes, priminddiploma de confirmare a lor, in Z Februarie 124g,dela Maria Terezia.' Sub impEratul Iosif al II suntconfigcate din nou pentru stat ceddndu.se iardgimindstirii in 1782 cu preful de g009 fl. 45 cr. laintervenfia patriarhului Arsenie din Carlovif.



lacgv_gi

Ambrozie Stefanovici.lIn t784 addpostea 10 cdlugiri dintre cari 3'erau Romdni ardeleni, 1 din jud. Timig, 3 din To-rontal, 1 din Bacica 9i 1 din Barania.'

Aici a fost ingropat episcopul s6rb Serghie Ca-.ciansky, fost 9i arhimandrit al Bezdinului tt 1B5Bl.

In Maiu 1796 arhimandritul din Bezdin Maxim.Seculici era in Sibiu, fusese se pare la inmorm6n-tarea episcopului Gh. Adamovici.'

La 1817 se amintesc: vicarul mdnistirii Iosif

Gavrilovici gi ieromonahul Ghenadie Paulovici.'Nestor loanovici din Fdgirag, inainte de aajunge episcop la Arad, fusese arhimandrit la mi-nistirea Bezdinului in 1829.

Mitropolitul $tefan Stratimirovici recomandi, in28 Iunie 1ffia din mijlocul acestor cilugiri valorogidela Bezdin pe: vicarul Simion Popovici [vorbea 5limbi, studiase filosofie, caracter sobrul pentru epi-scopia de Arad $i pe arhimandritul Iustin Ioanovicipentru episcopia de Buda. u Aici a ficut cdlugdrie

Tz-",.^skill..srpskimanastitiuBanatu,carlo9it,l907.2 Dio rispunsul Mitropoliei din Sibiu dat in procdiul cu Sirbii in]9_OZ,- C. {;. - Vezi descrier-ea minigtirii Bszdin 9i i cilugirilor din l??5{13 si Z+ Augustl io Arhivele din Viena.

3 Mat_eiu. Vacanlele lrlitropoliei orlodoxe din Adeat in ueacul alXVIII-lea, Cluj, 19j/, p. 41.

r Szentkl{ry, A szerb monostoregyhdzak, p.39.5 Ciuhandu, Episcopii S. Vutcan ii On. nat, Arad. 1935. p. 72-73.

-201-

,-.P'\0,' I

r't"'\F'

Ltd''

Incd in 1740 cilugirii dela mindstireaVinciadin Serbia se refugiari la Bezdin, aducdnd cu ei tot

felul de obiecte bisericegti: odoare de aur gi argint,c5rfi gi icoane ficitoare de minuni, a Maicii Dom-nului pe care patriarhul Arsenie le-a ripit-o, fiind silitin urma unui proces si restitue icoana cilugirilordela Bezdin.

viitorul impdrat Iosif al II cerceteazi ministireaBezdinului in 21 April 1268 9i noteazd in ziarul sdude cilitorie: 2

Das Kloster des Calugeren an den Weeg nachArad ist angenehm situirt. Der probst Dionfiius istein gescheidter aber schlauer Mann und mit demMetropoliten, welchen er einer parthaylichkeit be-schuldigt, auch mit dem Temeswarer Bischoff tibelzufrieden. Bey ihm ist der parthenius eingspert, soeinmahl durchgegangen, aber wieder gefangenworden ist Dessen Verbrechen bestehet io po*to$odqTiaF'-

Venitul minis{irii in 1770 se urca la suma fru-moasi de 2758 fL 30 cr., din care 382 fl. 51 eraustrAngi din milostenia credinciogilor.

I Szenkldray, A szerb monxtorok etc., p.34-37.z Szeatkl6ray, Szaz iv Ditmagyarorszej t6rtdnet6b6t, p. &j. 413. j

-1*t

a

.1

-202 -

$TEFAN METE$

gi protopopul din $iria gi profesorul Gheorghe Gri-

gore Chirilovici.'In 1835 era arhimandrit la Bezdin Platon Ata-

nafcovici, care ca delegat al episcopului-administrator'

de Virgef, predi averea diecezei Arad noului ales

episcorr Gherasim Rat.'In 1846-7 erau urmitorii cdlugiri: Samuil

Maschirevici arhimandrit, Iosif Gavrilovu egumen


3. Mesici. - Mdndstirea cu hramul sf' Ioan au

restaurat-o la finea veacului al XVJea de: despotul

Ioan Brancovici 9i in deosebi fratele siu vli-

dica Maxim, care a pistorit ca mitropolit 9i in

Jara-Romdneasci pe la 1507- A clidit'o in L225

"g,r."nolArsenie Bogdan dela mdndstirea Hi'

landar din Atos agezat in Banat'' 'A fost uneori

9i ,egedinla episcopiior sArbi din Vdrqef' Intre arrii



gi ieromonahii: Gavril Perisici, Maxim Slavui vicar,.

Varlaam Maximovici, Isidor Spadici, Nicodim Mio-covici, Irineu Began, Stefan Gubarevaf, Arsenie

Petrovici, ierodiaconii: Victor Vitonurovici, Nestor'

Covatsevici gi Stefan Mihalovici protodiacon.'

La impirfirea bisericeascd din 1B&l intre Romdni

gi Sdrbi, mdnistirea Bezdinului rimdne acestor din

urmd sub jurisdicfiunea episcopiei din Timigoara-

Z Cusici. - Vecini cu ministirea Zlafita, avea

hramul Fecioara Maria. ln 7N mdndstirea 9i bi-serica au fost restaurate de Nicolici Vulin ,,ober-

cnezul" din Cusici. Adeseori s'au adipostit in satul

Cusici hofi de drumul mare, care atdcau 9i iefuiaudiferifi cildtori prin acele finuturi.

h 777t avea numai acegti 3 cilugiri: Paisie'

Andreievici, Teodosie Marcovici gi Petroniu lva-novici.'

Prin inalt ordin mindstirea a fost desfiinfatiin LTIT gi averea confiscati de stat. 5

r Ciuhandu, o. c., p. 195.

2 lbid., p. ?65-663 $ematismul din Buda, lM7, 9. 121.

{ Zeremski, o. c.s Szenlkldray, o. c.. p. b7-58.

-201-

1552-54 mdnistirea cu tot avutul ei [acte, odoare]. a

fost arsd de Turci, cari in acest timp au pus st6-

oa"i*petotBanatul.DindaniilelocuitorilordinIui li ut" altor credinciogi cdlugdrii au clidit din

nou ministirea 9i biserica ei in aqa fel cd-a putut

r"rui, in 1694, ca regedinfi at episcopului din Vdr$ef''

k, lrr"u 1716 Turcii din iurul Vdrgefului furios_i au ni'

vilit asupra mdnistirii, pe care au ars'o din nou'

iar o parte din qilugdri a decapi-tat'o' putdnd sd se

"L".o*p"redin 6"iosout" numai trei' cari au trecut

in *anlrfirea Crusedol dinSirmiul Croafiei- Dupi

.tlrrngur"u Turcilor din Banat cei trei cdlugdri s'au

intorls din Sirmiu, impreuni cu ieromonahul Moise

it"t*o"ici dela Crugedol. Acesta era un cilugir

entuziast, neobosit 9i bun predicator' care a str5'

lairt tot sudul Banaiului sdrbesc, adunind milostenii

importante, incit in 1720 era .gata si se apuce de

"u.ledi""umdnistirii 9i bisericii din Mesici' la care

a dat gi erariul, ptio interventia guvern-atorului

nn.t"n, Iemnele 9i-"ete*i"il"

necesare'' In 1743

"ai"gi*f Moise merge in Rusia' de unde se in-

0 ',''

r szentkl{ray, o. c., p. 46 n' 4.

2 Zeremski, o. c.

3 lbid. 9i Baroti, Adattdr etc.

-An5*

toarce cu daruri foarte bogate [i5gaoe, cirfi, odoare"qgliidiil, incAt putu sf, termine cli?i"ea, dan;;-i qi-po_doabele interne necesare. Insagi farevna ElisabetaPetrovna, pe ldngd milostenia trimisd, mai dd un actde danie prin care asigurd mdndstirii Mesici pe fie-care an 300 de ruble din vistieria statului rusesc.Episcopul Ioan Georgevici din VArgef, i" iZgS,

"fa-egte_ locuinfele largi pentru cilugiri. r

$TEFAN METES lL\\ASTIRILE DIN BANA'I

mobil au fost agezafi in mindstirea Mesici, care

pe urmi, in 21 Iunie 1816, a suferit mari pagube

din cauza unei furtuni extraordinare deslinfuiteasupra satului.

Dim numele unor egumeni ai mdnistirii: Moise

Stefanovici [dela tT?P,l Silvestru Radivoievici [dela1755J, Isaia Dimitrevici [178-nli Ioan Fdldvflrv

11777-ffi cu 7 cdlug.iril, Moise Vasilievici [1788-961;



Satul Mesici in 1738 aparfinea ministirii, peurmd a trecut la stat, trebuind si gi-l rescumperemdndstirea in 77Bz cu toate pimdnturile pentru sumade 6?91 fl. 10 cr. bani gata.,

In 1768 avea I cilugiri:2 din satele Cacova gi Co*morigte fiud- carag'severinl; din acest sat e unul de 20,ani Atanasie Popovici sfinfit in fara Romaneasca,,altul tot de aici din satul Bania, 1 macedonean, 1 dinPauligul timigan, etc. In 1zB4 sunt 6 din satele rom6.legti bindfene, ardelene gi fara RomAneasce: fliu'Curtea,

Birda, Siligte,parieni

etc..Ivindu-se in 1ZBB risboiu intre Turci gi Iosifal ll-lea, ca aliat al Ru$ilor, ininistirea a irebuitevacuati gi cdlugErii s'au agezat in alte Fdrfi. Lasfdrgitul risboiului intorcdndo-"" u,, gdsit ministireaintro sifuafie deplorabili, jefuitn de toate ruo""il"9i mai prefioase. In 1298 prin ajutorul

"pir"op,riuiacabent Iovanovici Moise ministirea u fori""-aratd, ficAndu.se gi un turn nou lAngi biserica.

_Desfiinfindu-se in 1777 ministiriL aio genruc

gi Sflngeorgi4 cdlugdrii din ele cu tot avutul lorI Szeulhldran A szerb monostoregyhdza:k, p. 4g.r Mi[eker, Geschichte der kiin. fiiirt"at W'erschetz.a Din riispunsul Mitr, din Sibiu, p. 3G, 50.

-l

-ltI

I

-206-

Vicenfiu Lustina [1796-18071; Sinesie Radivoevici

tl807-291, Arsenie Ioanovici Sacabent [1829-521"Metode Milancovici protosincel, ca administrator

[1852-53J; Antoniu Naco arhimandrit [1853-601' pe

urmi episcop la Timigoara 9i Metodiu Milancovici

[dela 1860 incoace].'- In tB46-7 avea cilugirii de mai ios: arhi-

mandrit Arsenie Ioanovici, vicar Gedeon Jivanovici,

ieromonahii Cristofor Stancovici 9i Ambrosie Ian-

covici gi diaconii: Gherasim Scriitor gi Gedeon Mla-

denovici.'4. Sdngeoryiu. -Mdndstirea

e pe partea dreapti

a rAului Berzava, iar comuna la o depirtare oarecare

de sf. licag pe partea stdngd a aceluiag rdu din cir-

cumscripfia timigana Detta. Cu prileiul dirimiriiunei clidiri apartinitoare acestui sf. licag, s'a gdsit

de Sdrbi in 1763- o piatri cu inscripfie, care neG

spune, ci ctiiorul mindstirii a fost despotul s6rbesc

I La Mesici a stat ,ln arigti' diaconul Stefau Berceanu 4 zile din

ordinul episcopului. cf. Ciuhandu. Episcopii S. Vulcan 9i Gh. Ral, Atad'1S5. p. 313-t{.

z Pe larg la Szentkliray, o. c.- p. 46-51. unde se di 9i bibliografia

gi istoria satului,3 $ematismul din Buda, P' 191'

_NI-

$TEFAN METE$

Ioan Brancovici, care primise intinse mogii dela re-

geleMatiaggi.aclddit.oinl4BT..Aceastanucores.iood" adevirului istoric, ministirea fiind cldditi de

ultol, fdri s6'i putem preciza numele'

In biblioteca ministirii se pdstrezd in manuscris

o carte de rugdciuni, un Molitvenic in limba slavond,

care cuprinde diferite rugiciuni adresate Maicii

Do*n.,tui.Peopaginiaacesteicirfisepoateceti:s'au

Meteg: Mindstirile



,Acest" rugdciuni cdtri sf' Maica Domnului

"cris in anut 7t3L t16231 cu osteneala 9i buni'\roiotu egumenului Leontin, a eclesiarhului silvestru

gi-a'celorlal{icdtugiriinmindstireaSingeorgiucuhru*,rl martirului Sf- Gheorghe"'' Tot pe aceea$

pagind o insemnare mai tArzie spune: "Sdgtie tofi

oe'uc"rt Molitvenic e proprietatea egumenului Iosif

,dela ministirea Sdngeorgiu, anul 1651"'

Alte informafiuni ne lipsesc despre mindstire

in epoca dominafiei. turcepti peste Banat' In 1745

"ufuga"ii de aici

-aupus

stdpdnirepe o pidure de

lAngi sat, ceeace a indemnat pe dregdtorul tezau-

riat"ului din ciacova si protesteze. In 20 Iunie 1753

r*i patAi cilugirii, ci nu voesc si dea diima de

micinat dela moara lor, 9i dregitorul le inchide

moara.. MSnastirea, prin patriarhul din Carlovit, cere

deta impdratul Iosif s5'i restitue averile pe care

le-a avut din cele mai vechi timpuri. Imparatul ii

""J"utasatul Sdngeorgiu, avere erarialS' cu pretul

de3986fl.35cr',fdris5'lfisupuslicitatiei'nf6zentkt6ray, A szerb monostoregyhdzak' p' 41'

: 3:::-tt:Tr:;,,'i, o u,^ ^

nu ar o r s z 6 g x v t I I s z. t d rtd net Eh e z.

r Szentklaray, sri, 6, b,hagyarorsz^g uiab t6tt6net6b6l,p.4l3

- ln l?81 ministirea e jeluiti de- nigte hoti' cf' Staatsrath Archiu'

Vieua, no. 11t5.

-208-

Pelerinai Ia Milndstirea Silmbdta de sus: Popotut crcdincios

asistAnd Ia sf' Liturghie'

Mdndstitea Silmbdta de sus: I' P' S' tllittopolit Nicolae

botezAnd Pe credinciogi'Pelednai la

3

:]I

Odoare li oddjdii vechi nu se gisesc in md-nistire. cdteva icoane, din 1zrrg, 1795, etc- ficute cucheltuiala unor credinciogi saibi, impodobesc bi-serica.' In 1777 primegte 324 jugire de pimAnt dela'erariu pentru mindstirea secularizatd a- partogului.

__^.Lg.uinfa egumenului de S camere e fdcufa in 764, de episcopul de atunci din Timigoara VidacIoanovici vicenfiu'cu 4000 fr., iar celelati"

-"nnii

pentru




cdlugiri, in 1266, prin dania mai multor cre_

.gtini, a cdror nume se ingiri pe tablele fixate in,perefii chiliilor.,

Dim mai jos lista egumenilor gi a cilugdrilor{ela Singeorgiu, intre anii 1618-1g91, caJi unii'dintre ei au ajuns episcopi in biserica ortodoxi ro-mAneascd, iar alfii au candidat la acest post inalt,

I in general, .gu avut raporturi dese bisericegti cuRomdnii binifeni gi ardeleni.

Egumeni: Leontin 1G13-1632; Iosif 1633_53;Neofit 1654-85; gtefan

1686-9g;panteu

1@g_7724; Pahomi e 725-J9; pavel tZ4O-45; partenieStrafimirovici 7746-L7SA; Arsen Ilici 1ZS1_S4;.Spiridon arhimandrit LZS4-GJ; Simion Matievici1763-Z5; Sava Danilovici l77S_79; gbellesrq. Ada-€lgv"lci gr[lma4drit . 1729-83 ; Necfar Eedlarovici7784-87; Simion Zakici l7g7-Bg; petru Ranisla-vevici 1790-92; Augustin petrovici 17g3_1g02;Pavel Chenghelaf 1803-34; Samuil Masirevici ar-himandrit 1834-39; Grigorie Chirilovici 188948;

$tefan Mihailovici 1849-ZS; Gherman Ivanovici1876-82 9i Calonim Georgevici 1883-91..l Szenlkldray, A szerb monostoregyhdzak, p. q3_44.2 Zeremski o. cs Szeatkldray, o. c., p. {5-116.

l

I

I

I

i,..--.::;,.,.,o#

- 2(Xt : r{

$TEFAN METE$

Dintre cilugiri cunoagtem la ITII: Teodosie giIoanichie Maximovici, Leontin Rachici, Teofan Bog-danovici, Ilie Vuicici, Dionisie Popovici, Gheorghe

Crestici, Ioan Jivanovici gi Chiril Jivkovici; in 1793::

Daniel Dimitrievici vicar, Metodiu Vidacovici, IosifScubici, Porfirie Petrovici, Ioanifiu Milcovici, IoanifiuNedelcovici gi Teodosie Canici; in 1799 cu doi mai

:___--_vry4gg L 'i 4ry_Pavel Chenghelatz, care studiase teologia, filosofiagi dreptul la Petrograd gi Halle, gtia 6 limbi, con-dusese ca vicar eparhia Timigoarei gi a scris oistorie universalS, tradusi in romAnegte gi tipiritila Buda in 1824, de preotul Ioan Teodorovici dinPesta.'

Iati ce cuvinte elogioase scrie.Dimitrie fichin-deal, in 2 Iunie 180a despre acest Chenghelaf egu-menul dela Singeorgiu, in prefafa dela traducerea.ro-



Fig. s3. Mdndstirea Singeorgiu.

putrni ca in 1793, plus ierodiaconul Ioasaf Radici; in1835: Theon Buturanovici, Partenie loanovici, DavidArsenievici, Didim Popovici gi Ambrosie Ivanovici.s

Dintre acegti cilugiri dela Sdngeorgiu a'fostepiscopul Ardealului Gherasim Adamovici, care a pe-

storit biserica Romdnilor intre anii 17&)-96. Un altulcare voia s6-i ocupe locul a fost invifatul arhimandrit

1 Szenthl{ray, o, c., p. 45.

-210-

mineascd a cdrfii lui Dositeiu Obradovici, Sfa/urilea inlelegedi cei sdndtoase [tipdriti in Buda 1802]:,,Dumnezeu bine a voit a trimite noud, mai vdrtosinci preotimei noastre, luminare cea trebuincioasigi izbivire de nebunii 9i de credinfe degarte prinPreacinstitul inalt invifat Pavel Chenghelaf, arhi-maudritul mdnistirii Sdngeorgiu gi doctor de sfdntateologie in rezidenfia episcopeasci a Timigoarei-Acesta din destul vrednic de laudi bdrbat din dum-nezeiasci gridind au cules florile, acele pe careprorocii gi apostolii, gi cei mai sldvifi ai tuturornoroadelor invdfEtori cu infelepciunea Ior le-au sedit,iari noui spre bund mirosire a faptelor bune gispre luminarea minfii printrd noi sd sddegte gi nile impirtigegte".'

Fostul protopop din $iria Gheorghe-GrigorieChirilovici, cdlugirit cu gAndul de a fi episcop laArad, arhimandrit la Hodog-Bodrog cu gospoddrieslab6, bdnuit de legdturi cu unifii gi indeosebi cu

' Ciuhandu Gh, Episcopii Samuil Vulcan gi Gherasim Ral, Arad,1935, p 195.

z Bianu.Hodop, Bibliografia romAneascd ueche lt, Bucuregti, lglOp. 437.

- 2ll. - 14'

$TEFAN METE$

episcopul unit dela Orade Samuil Vulcan, in 1839, e

trecut la mindstirea Singeorgiu, de unde ,in vecinu s'a mai intors" spune tradifia poporului.'

Adeseori gi-au exprimat Rominii dorinfa de a

stdpini efectiv gi aceastd ministire luatd de Sdrbi.IntAiadati au cerut-o in scris ne ldngd alte doui in20 Septemvrie [3 OctomvrieJ 1838, preofii romdnidin eparhia Timigoarei, dela mitropolitul sffrb Stefan

ca si unde-gi

:.__v_Ary5* 3'Tillgacum t1S65l Vichentie Neagoe l'a dat spre cetire

vicarului mindstirii dela Mesici [in vecinitate] Ge-

rasim Scrietoriu, de unde apoi murind acesta in

pripi nu la mai cipitat. In acel document sta, cimindstirea aceasta e mai veche de 600 pl ani, ciavea un teren destul de intins, ci i-au fost soate de

aceeagi anime [vechimel mf,nistirile dela Viradia,Butinu, Partogu $r c. 1,, cari toate fiind romdnegti 9i

{ij



Stancovici, aibd cregte cdlugdri ro-

m6ni in vederea ocupirii scaunelor episcope$ti.'In 1846-7 adipostea cdlugirii acegtia: Grigorie

Chirilovici arhimandrit gi ieromonahii: Theon Boga-savlevici, Panten loanovici, David Arsenievici vicar,Arseniu Prodanovici, Ambrosiu Ioanovici gi IzrailZorlenfan.' Dorinfa de mai sus a$a de legitimi n'a

fost satisficuti nici dupd 1916, cdnd s'a cdgtigat prinproces mdnistirea aceasta dela Sdrbi, care tot lorle.arimas din slibiciunea conducitorilor Rominiei mari.'

5. Sredigtea micd [6ng5 VArgef, azi in Jugo-slavia|. - Tradifia ne spune ci aici in acest satromdnesc a fost o mindstire veche cu hramul Arh.Mihail gi Gavriil, la care poporul din jur ,,ba gi dinIocuri mai indepirtate mai vdrtos in cazuri de boalegrele mergea la biserica satului cu evlavie, spreinchinare gi rugdciune. Despre aceastd ministireeste rnr document interesant, care preotul locului de

t Lupag, lz pelitori ai episcopiei transiluane vacante dela 1796 - 18t0,Bragov. 19lO p. 25-n.

a Ciuhandu, o. c, 9.360-65.s $ematismul citat din Buda, p. 121.r Vezi la urmi procesul ministirilor diu Binat.

devenind in mdni vitrege s'au adus in starea de a

trage de moarte, pdnd ce prin o propunere a sino-

<iului s6rbesc din an. 1774 de impiratul Iosif al ll'leaincuviinfati, s'au redus gi aga li s'a stins 9i cea mai

din urmd scdnteie de viatd".'In L77L avea 2 cilugiri: Isaia Dimitrievici loc-

fiitor de egumen [a venit in 1747 din mdnistirea

Vracevnifa din Se.rbial 9i Mihail Vuianovici [venitin 1766 din mindstirea Dracia din Serbial. Temporal

se addpostise aici egumenul Nicodim al mdndstirii

Troifa din Herfegovina gi diaconul siu Alexiu Savici'Regina Maria Terezia, in 777, desfiinteazi 9i aceasti

mindstire.',Dupi reducerea mdnistirilor Semlac ai Sre-

digtea micd pimdntele acestora le'a luat camera

regeasce gi pentru ele s'a ordinat si tragi mini-stirea Mesici in tot anul cdte 400 mete de grAu 9i

200 de pipugoiu din grdnarul cameral. Antistele

ministirii Mesici era pflni la reducerea ministirilorigumen, iari de aici inainte s'a ordinat si fie ar'

himandrit'.'

r Cf. Tincu-Vele4 Istoila bisericeascd etc,, p. 178 - 9.

z Szenthl{rat o. c., p. 56 ,

3 Tincu.Velea. o. c., p 187.

tI

2t?, - - 2r3

1.1

1

.t iMANASTIRILE DIN BANAT

$TEFAN METE$

Tincu-Velea reproduce gi o alti parte din spu-sele bitrdnilor fruntagi binifeni despre gcoala mi-nistirii din Sredigte:

,$coalele de ne lAngi mindstiri erau publicegi mai erau inci gi gcoale private casnice pre laprotopopi, preofi gi alfi cirturari pentru a invifareligiunea, celirea, scrierea gi socoata. Ataregcoali casnicd a finut gi oarecare Vasilie DiaconuLoga in satul numit astdzi de S6rbi Sredigtea-mare

mare pl executastirea romdneasci

serviciul dumnezeiesc in min6-din Sredi$tea mici romane$te"'l

6. $emlacul'mic. Inafari de acest sat' pe

{5rmul pdriului Lunca, izolatd 9i pdrisitd sti o-t6-

oetti"" veche, numiti a $emliugului sau 'MinistireaSirica", care a avut mai de mult un rost de seam5'

pe care incercdm. si'l l5murim pe baza gtirilor des'

coperite gi puse in lumini de dl I. Miloia, directorul



[:micdJ, ldngd Vdrgef, unde eI in an. 123G, ca diaconvenind din Romdnia din ministirea Tismana s'auagezat cu 50 familii romAnegti gi a fundat aici ocomuni romAneasc5, care pdnd la venirea Sdrbitornu se afli cum va fi fost numitd. Acest vitav alcomunei era gi cdrturar bun, apoi pi zugrav foartedibaciu gi de dupi mdestria aceasta 9i metodut di-dactic igi ficuse bun renume in tot Banatul. Et apropus in gcoali ne ldngi mai multe gtiinfe gi mi-iestria zugrafiei. Din gcoala lui au egit iari buni

cirturari gi zugrafi feciorul siu G.igig, un g1nsetauJRaicu gi oarecare Petrufiu, iomAn din Timi-goara. Tofi patru acegti zugrafi in urmarea manda-tului episcopesc au avut a insemna numele sfinfilorgi alte inscripfiuni prin bisericile romAnegti numaislauonegte. Fapta aceasta p6nd aici [a Romdni ne-indatinati l?l a dat ocaziunea de a cugeta uniioameni, cumci cei dintdi zugrafi cauti sd fi fostrugi, Ei ci bisericile rom6negti cu atari inscripfiuni

ar fi ridicate cu banii dela Rugi ori dela Sdrbi..Diaconul toga pdni la zidirea bisericii in Sredigtea

1 Aceasta o susline $i cunoscutul invilat frances G. Miltet ln carteasa L'ancien a setbe, Paris, 1919.

nuzeului bindfean dinTimigoara'

Biserica ministirii u-dg*=gfg1lr din veacul al

XV-XVI'lea, are 15 mJtrngime, B m' ldfime 9i

5 inilfime; prin cucerirea Banatului de Turci licagul

s a cufundat in siricie 9i pdrisire' ruindndu'se'

Dupd alungarea Turcilor la inceputul veacului al

XV[l-lea biserica s'a restaurat, cum spune inscripfia:

-.. ,S'a inoit 9i s'a zugrivii sfintul locaq ce se

o.trnu*" $emliug sub impdrdlia lui Carol al lV'lea

sub preasfinfitul igumen Simion ctitor Giuricico

iuru*"ici gi fii sii Nicola 9i Jivan cu ai sii 1730"'Darniculgibogatulctitorvoiacabisericarestau.iatn de ei se lie 9i un monument de artd' Spre

acest scop ang aieazd pe cei mai de seami zugravi

,de atunci: Andrliu, 9i fiul sdu tot Andreiu' apoi

Iovan gi Chiriac, cari in 1730 termini zugrivirea

intregei biserici in stil bizantin' Dl I' Miloia' care a

.u".utut pictura 9i trecutul mdnistirii $emliug'-zice

despre arta sa: 'Considerdndexpresiunea inalti a

comoareide

artiingrimaditi in aceasti biserica,

dovedindu-se aici activitatea unei gcoale de picturi,Ivldndstirea Sdrac6, ttebuiegte consideratd ca punct

1 Tincu.Velea, o. c, p 20t-204

-2r5-I-2t4_

$TEFAN METF$

de plecare pentru studierea desuoltdrii artei bdnd-

fene dupd alungarea Turcilor, gcoali firi de care,,nu vom putea explica nici pe Nedelcu, nici pe Vla-sici din Surduc, nici pe alfi megteri cari lasi ope-rele lor in a doua jumitate a secolului XVil-lea*-

Episcopul Maxim Nestorovici, in 2, Fehr.1738,diruegte acestei ministiri 12 fl. In 1753 episcopulloan Georgevici copiaz5, prin zugravul Nicolae


Iati situafia din 1771 descrisd in modul urmdtor.

,Ministirea $emliug cu hramul ,,Prezentareain biserici a Maicii Domnului' este ziditi din mate-

rial bun cu temelia de piatri avdnd bolti de cdrd'mid6. Ctitorii gi ceice au purtat grija ministirii au

fost despofii sdrbi. Ministirea a avut matricold gi

alte scrisori aga ca gi celelalte mindstiri, insd toateau ars sau s'au pierdut Aici nu se gdsegte nimic.



Negcov, icoana clitorilor,,sfinfilor despoti sdrbegti.. :Gheorghe Brancovici gi sofia sa Anghelina din mi-ndstirea $emliug cu hramul Adormirea PreasfinteiNiscdtoare de Dumnezeu, D€ care apoi a agezat o.

in mdnistirea Crugedol.In veacul al XV[I-lea a fost o epoci de cumpliti

suprimare a mdnistirilor ortodoxe din partea stdpd-.nirii catolice austriace, care evident a lovit $i pecele din Banat, dar nu aga de nemilos ca pe celeromdnegti din Ardeal. Stipdnirea pela 1768 sub.

pretextul "grijii pirintegti", ca fiind prea multemdnistiri ele sufir gi deci se decide reducereagi contopirea lor pentru a putea trii mai bine gimai linigtit S'a dat un ordin in care se preciseazi,ci numai acelea vor putea viefui mai departe, carivor dovedi ci au venit anual 4m0 fl. [sumi foarte.mare pe acele timpuril, iar cele cari au mai pufinse vor contopi 2-3 in una singuri. Curtea im-piriteascd spre acest scop cere un tablou al futurorministirilor, indicAndu-se

starea lor materialigi.

numirul cilugirilor. Aceasta se face in lTTl gi apoiin 1775, dAndu-ne informafiuni foarte aminunfite gi.

importante relativ la situafia tuturor mindstirilor dinBanat in acel timp.

Fig, 34. tvlindstirea din $emlacul mic'

Se gdsesc in mindstire moagtele urmitoare:1. o bucSlici din capul mucenicului Artemon. 2. bu'

cSfica din mucenicul Areta. 3. o bucificd din de'

getul Miriei Magdalena.Gardul ministirii este de cirdmidi, iar inld-

untru lui se gdsegte la sud: -1. O chilie in care sunt

r Inventarul din l7l1 ereprodusde Gruici Radoslav in Bogoslovski

glasnik, V, vol. 9. p. 9C-101.

-2t7 -216-

$TEFAN METES

,doud camere, avind o cameri din lemn, iar din jos

de aceasta o pivnifd cu zid de piatrS, iar podul de

scdnduri. - 2. O chilie in formi de guc, cu ziduri

de cirimidi gi pod de scdnduri; are doui camere.

- 3. La laturea nordici a ministirii este trapeziria,bucitdria, cdmari din zid de piatri qi pod de scdn-

ITIAUASTInIIE DIN BANAT

Afari de zid un grajd 9i un gopron sub un aco-perig, din lemn; o f6ntdnS.

Proprietatea acestei ministiri se compune dinpimdnt arabil, fdnafe, crdnguri, podgorie gi prunig,pe o distanf[ de trei sferturi de ceas gi tot atdt.de lati. Pe acest teritor este satul Pdrneavorat:[:$emlacul micl cu 15 case, avind acest sat pdmdnt,

arabil pentru 32 de zile gi fAnafe pentru 32 coase,iar teritorul de lemne de foc Ai p5gune pentru 70



Fig. s5. Pictura gi ctitorii mdndstirii din $emtacul ^ir' (l'iu"a)

dur5, toate acestea sub un acoperig. -4- Cimard

pentru fiini, pentru varzd, gi o alti cdmard miciziditi din cir5mide. - 5. Crami de vin 9i o crami

de fuicd, din lemn, sub un acoperig. - 6- FdritAniziditi din piatr5.-

7. Un hambar de griu, o guripentru griu, o guri pentru ovdz 9i un hambar

pentru porumb, toate acestea in liuntru zidului- -

de zile. Pentru acest teritoriu locuitorii din Pdr-neavoraf plitesc dare 9i decimd Maiestdfii Sale,iar o zi la sdptimdni lucreazd pentru mdnistire.Cilugdrilor din mindstire nu le plStesc dare, ci cei

ce locuiesc pe teritoriul ministirii au L5 zile de

pimdnt arabil,35 zile sau coase de livadi gi 15 zile

de pddurice, de cdmpia in jurul mindstirii.Mdnistirea are imobile: 1. Trei podgorii pe te-

ritorul ministirii, mari de circa 30 sape. - 2- O

podgorie la Sredigte de circa 5 sape. 3. Pruni

'800 pe teritorul mindstirii. - 4. O moard de apipe teritorul ministirii care lucreazi cdnd ploui-

Avere mobil5 are: 60 mefi de griu de pe te-

ritorul siu, 60 mefi de porumb, 70 acoave de vini[1 acov:S2 litril gi 5 acoave de rachiu de droldie-

In vite: 8 boi de iug, 25 vite tinere de cimp,10 cai de herghelie, 3 cai de tr5suri 9i 30 de stupi.

In acest an mindstirea a avut un venit de 24 fl-

adunat din danii.

Mindstirea aceasta este datoare lui Nicolaeluchici obercnez din districtul Vdrgefului din co-

muna Ferendia, pentru lucrarea viei 9i pentru f6-'nafe, suma de L00 florini-

2r8 -219 *

$TEFAN METE$MANASTIRILE DIN BANAT

In aceasti mdnistire au fost cel mult B cdlugiri,acum sunt trei.

Ingir aici cilugdrii ce se gdsesc acum in aceasti.mindstire:

1. Ghenadie Marcovici, administratorul, de ori-gine romdn, ndscut in Banat, districtul VArgefului,comuna Gitaia, de 35 ani, fost preot in satul amintit2 ani, cdlugirindu-se, de 13 ani este in aceastd mi-ndstire.

o1, Iou Popouicr, egumen niscut la Bridiceaniin Valahia; etate 68 ani. Dela 1770 p6n6 la tT73 afost paroh gi protopop in Sicaci districtul gi eparhiaVdrgefului;laLTI3 s'a cilugirit; la tT14 a fost ridicatla rangul de n5mesnic [administratorl, iar la 17?5 deegumen. - N'are. nici o culturd, qqpbegte gi scriesdrbegte gi romAnegte. E linigtit gi bun.

2. Mihail Vuianouici, namesnic, niscut in Go-



2. Ioanichie Maximovici de origine sdrb niscutin Turcia, satul Trgnovifa in Serbia, are 44 ani, s'acdlug6rit la mdnistirea Vracevgnifa gi a fost acolo.20 de ani. De acolo a venit Ia mdnistirea Grani-ciaraf rimdndnd 10 ani. Aici in chezaria a venit in13 Decemvrie 7770, depundnd jurimdntul inainteaDomnului Arhiepiscop $i Mitropolit.

3. Nichifor Novacovici ieromonah de origine.serb niscut lAngi Mureg, dieceza Aradului, oragulPecica gi de acolo a venit in Banat in districiul

Virgefului, satul Fatin [:Vetini azi in Jugoslavial-S'a sfinfit preot la V6rgef, a fost preot gi paroh insatul sus amintit 35 de ani. s'a cilugdrit in aceastim6nistire in 17fl5...

Al doilea raport trimis la Viena e din 3 Oct_LT75, cdnd la ministirea $emliug cei trei c5lugiride mai sus nu erau: Ghenadie a fost transferal in17 Febr. lTl4,la mdndstirea Zlatifa, Ioanichie la M*sici in B Febr. 1n4, iar Nichifor a murit in 1g,August

Lnt.In Octomvrie |ZZS mdndstirea addpostea urmi_torii 6 cilugdri:,

r Ruvarac D. in Srpsfra Sloa 1902, p. 166_?.

-220-

.stinita in Serbia. Etate 56 ani. Dela 1752 pdnd la1759 a fost paroh in Raibifa in Serbia. In 17G3 ,s'a

'cdlug6rit, la t775 a fost ficut namesnic. Culturin'are de loc, v_o_4_begte gi scrie sdrbegte. E linigtitgi bun.

3. Ieromonah Dionisie Petrouici, duhovnic pentru

Romdni, niscut in Velaria in Valahia. Dela 7744pAni La 1773 paroh in Foradig eparhia Virgefului,s'a cilugirit in 1773. Culturi n'are, vorbegte gi scrierominegte. Linigtit gi bun.

4. Ieromonah Rafail Stancouici econom, ridscutla Alimor iq Ardeal. Etate 34 ani. Qela,1Z1 pdnila 773 paroh in Snualbai eparhia V6rgefului, s'a

idlugirit in 1773. N'are nici o culturi. Vorbegte gi:scrie sdrbegte gi romdnegte. tinigtit gi bun.

5. Iercmonah Atanasie Ciurouici, ieclesiar, ni-:scut in Comorigte, eparhia Vdrgefului. Etate 58 ani.

Dela 174.3 pini la 7774 a fost paroh in Comorigte..S'a cilugirit in Ln4" Culturi n'are. Scrie gi vor-

beqte rominegte. Linigtit gi bun.6. Ieromonah Ananie loanourci, ingrijitorul grd-

dinei pi al stupilor. Niscut in Cdrpa in Valahia.Etate 68 ani. Dela 1740 pAn6, la 1774 paroh in V5-

- nL-

$TEFAN MEIES

ridia, dupi aceia la Bocga in eparhia Vdrgelului-S'a cdlugirit in 1774. Culturd n'are. Vorbegte giscrie romdnegte.

7. Monah Pahomie Mihailouici, dascEl, niscutin Ciacova. Etate 2l ani. S'a cilugirit in 1?74. $tiegramaticul, vorbegte gi scrie s6rbegte gi rom6negte.Liniqtit gi bun'.

Deci erau aici 7 cdlugiri dintre cari 6 romdni cuegumen cu tot gi o gcoali mdnistireascd pe care

MANASTIRII.E DIN BANAT

$emlacul mic,' pdrisiti gi siracd- Totugi a mai pi-strat 4 icoane.'

7. Vdrddia. - Sat mare romdnesc aproape de

Sredigtea micd."P-e

culmea Varadiei de cdtrS-

nord-ost sti o capel6, care a fost oarecdndva md'

ndslire'. foarte veche, dar la nici un caz din vremea

incregtinirii Romdnilor, cum spune tradifiunea pe-

stratd in scris din veacul al XIV pdnd la ocuparea

pe miilocul sec- al XVI'lea'



o conduce dascilul Pahomie gramaticul. Unii suntdin Ardeal gi Oltenia, venifi cu numeroase familiiagezate in Banat Avem unul din satul oltean Bri-diceani, de unde-gi are originea familia Brediceanu"care a jucat un rol de seami in Banat pe urmi.

La L6 Iunie 1778 mdnistirea a fost desfiinfatdgi contopiti cu cea din Mesici, ldngd VArgef, la care.au fost duse toate obiectele de cult, odoare, odijdii,.icoane. Biserica gi construcfiile din jur au fost pre-

date comunei vecine Butin, spre a servi de bisericdpamhialS, transform6ud 2 chilii qrai mari in gcoali,.iar 2 mai mici in locuinli pentru preotul comunei.'

Averea imobild a trecut la erariu care in lTBzo vinde pe un pref foarte mic unui funcfionar ca-tolic al judetului Timig: Ioan Ostoici, care sitenilordin Butin le.a luat biserica gi chiliile, ddrimAnd pecele din urmi gi ficdnd un mausoleu in cea dint6iu,,unde gi-a lngropat familia sa. ProtesfuI egumenirluidela Mesici Vicentiu Lusina n'a dat nici un rezultat

la introducere, din 4 Octomvrie 1S03, a familieiOstoici in stdp6nirea fostei averi a ministirii din

r Zeremski Il., in Srps&i manastiri u

-24-

Banatului de Turci laMinistirea azdcut sub ruinele sale dupi aceea

20.0 ani rrAni la eliberarea Banatului de Turci' Epi-

scopul de.atunci spiridon stibitza, auzind acesta dela

preoli gi oameni bitrdni a ordinat desgroparea md-

nesfirii, ce atunci pentru nescai impedecdminte nu

s'a putut face". Aceasta'i tradifiunea auzTld' de pro'

topopul Petru $utu, iar cele urmdtoare sunt cele

intdmplate in viata lui pdnd la moartea lui: ,,Des'

groparea zisei mindstiri s'a reinceput, insd pentru

resmirita cu Turcii in a. 1738 nu s'a putut indeplinipdni la 1754... spre a mai lirgi locul unde stau

muierile gi celelalte sdpdnd oameni 9i scobind sub

stinca de piatrd au aflat mai multe monete de

argint cu inscripfiuni ale Imperafilor Adrian F171,

Deciu [a. 25Sl gi Claudiu 1268]- Mdndstirea gitindu'se

in an. 773, o a sfintit cu hramul Adormirii Ndscd-

toarei de Dumnezeu el insugi, atunci ca protopop"

r Szentkl6ray, A szetb monostoregyhdzak Ddlmagyarorszdgon' p'

6r-63,

i Cu utilizarea izvoarelor sirbegti, trecutul ministirii. pictura 9i arhi-

tectura ei, cu multe,iluslralii a fost studiatipelarg deMiloia, in Analele

Banalutui,IV.Timigoara, lg3l no. 2-4 fasc. g, p. 95 -114; vezi 9i Tincu-

Velea, o. c., p. 1ff1-4.Banatu, Carlovif, 1907, p 82.

- 223 --

$TEFAN METE$

asistdnd preofii locali: Iancu $utu Gruici, Marcu

Iorgovici Brancovanu gi Ioan Miucico Constantino-

vici, gi ci dupi sfin{irea ministirii la inceputul

an. 1800, a venit aici un cdlugir trimis de episcopul

Iosif $acabent, carele a triit mai mult din indurareacregtinilor, dupice din toate avutele mai inaintemogii mdndstirea aceasta numai 45 jugire de pi-mdnt a recdpitat". Acestea le spune protopdpul

Petru $utu.

Meteg: Ministirile

LoGto

(\t

a.

q,R'

o()e



Dupd moartea cilugirului minhstirea a rimaspirdsiti insi capela a fost reparati in 1836-39.Satul Vdradia a ajuns in stdpdnirea unui sArb Baici,

care prin ,,ingeldciune" a tras gi mdnistirea in partea

sa. Pldngerile poporului la episcop gi minister au

rimas firi nici un rezultat. Preotul N. Tincu Veleane mai spune, la 1865, relativ la aceasti ministire:,,In sirbdtori distinse evlaviosul popor cu preofimea

in frunte se adund intru acest sfdnt gi lui pre[ios

loc pentru implinirea cultului religios".'

B. Zlatila [.in districtul Horomului ori dupi tim-puri al lladiei"l. - Protopopul Petru $utu din se-

colul al XVIII-lea spune dupi tradifiune, cd aceasth

mindstire cu hramul Sf. Sava fiind dirimat5, dupiluarea Banatului dela Turci, prin ajutorul protopo-pului Miclau dela Rdcdgdia gi altor Romdni evlaviogiiari s'au restaurat si s'a adus intr'insa un cEluqirdin fara Romdneasc5" .care a triit gi a servit acolo

pdnd la anul 1738, prin resmirifa de atunci iari s'aruinat ministirea, dari iar s'a reparat gi s'a inze-

' Din Tincu-Velea N., Istoriora bisericeascd politico-nafionale a Ro.minilot, Sibiu, 1865, p. 179-183.

-224-

oa.ot

v)

a;

q,\JtG

$L

$t4sL

v;

Vt

ar\rB

)(a<Gir)

&.

u,

'crN

€G(,Lq)t4

MANASTTRILE DIN BANAT

:strat cu 4 sesiuni de pimdnt gi alte".t. Tn t77t avea

'dri cilugiri Mihail Miculovici gi Andrei Stoianovici.'In 1846-7 gisim urmdtorii cilugiri: Nichifor

Mandjulov egumen, Samuil Adamovici vicar 9iieromonahii: Platon Raiacici, Ioanichiu Ispirovici 9iAugustin Negrei.'

Dl JUDETUL TORONTAL.

. Pafiog Ministire veche din sec. al XIV-



-.XVI cu hramul Sf. Arh. Mihail 9i Gavril.Despre existenfa ei ne vorbeqte o notifi de pe

,o Euanghelie slavoni tipiriti la 1562 9i pdstrati in

mdnistirea Sdngeorgiu: ,,Aceasta carte, sfdnti 9i.dumnezeiasci Evanghelie a diruito ieromonahul

Laurenfiu Cernogoraf ministirii Partog inchinate Sf.

Arhangheli Mihail gi Gavril".' Acest Laurentiu e

,diacul care a trecut la Bragov 9i Alba'Iulia, unde

tipiregte in slavonegte, intre anii 1577-80, cdrfile:

Psaltirea, Octoihul gi Evanghelia.' Pe un manuscris

.de carte bisericeascd slavond din 1529 se poate

.ceti: .Cartea aceasta e proprietatea Mitropolitului

Iosif de Timigoara 1655". Altd notiti mai tdrzie pe

.aceeag carte: ,Care din bundvoie a pirisit vlddiciaqi da

-mutatin ministirea Partog, unde a triit c6tiva

ani gi apoi s'a intors la odihna vecinicd, unde

r fi"*Velea, o. 6., p. 18? n. 108, +i p 190.

a Szentk{lray, A szerb manostotegyhdzak tdrtdneti emldkei Ddl'

:tnagyarorszdgon, ed. Academiei maghiare, Bulapesta. 1908' p. 53. Mini-.stirea Zlatila era in iud' Timig, circumscriplia Biserica albi. inlre satele

-tsaziag gi Uipalank.t $ematismul din Buda, p. lCl.{ Szeutkl{ray, A szerb monostoregyhdzak etc, p. 59.

5 lorga, Octoihul diaconului Lofinl in An' Ac. Rom., secf. ist., XI,

't19301. qi Meteg, Istoria bisericii romAneqti, I, p. 135' n. 1, 1€6 n. 1

438 9i n. 1.

-225+r5

$TEFAN METE$

MANASTIRIIJ DIN BANAT

dorm sfinfii".' Mormdirtul mitr. Iosifbisericii, pe care e o icoani zugrivitXpictorul $tefan Bogoslovici.,

grne din Transilvania gi fara RomAneasci; gtiaunupai rominegte.

e in naosulin 17BZ de

Pe un Mineiu slavon manuscris din 1S2g senoteazi: ,,Cartea aceasta e proprietatea manestiriiHopovo. s'a dat in 163g in mdnire oroioooo"r,li'Et-timiu spre folosinfa bisericii din elfs*i-ilrLou,conducdtorului ieromonah Gavril. epii ,;u i.u.it r.ministirea Partog in 16ss in vremea conducdtoruluiieromonah Neofit.



',1V0(-

Daci acolo ar ameninfa.o vre-un.pericol, atunci si se dea inapoi mdndstirii Hoporro-.Pe alt Mineiu mss. din 1623cetim: ,Cartea ui""rt"e proprietatea minSstirii Hopovo. Am dat o *ara-stirli Fartog, daci acolo o ameninfi ceva

-pu"i.of

"e ,f: din nou proprietatea mdnistirii Hopo"l;i;H upovo e in Croatra qi avea de ctitori pe Vasile,

_Lynugi fiul sdu Stefan, Istrate Dabija,

"tc.'-Oo*oiuiMoldovei, iar egumenul acestei ministiri Gavril e.viitorul episcop. guyd Miakici, care a fost sfinfit

in M_oldova, pi pistoria gi peste homAnii din Croalia.-In 1TI7 erau in mdnistire ,acegti 6 cilugdri:egumenul Pahomie Gruici, apoi Vicenti" Siunciufo_vici, foan Milicievici Vasiie foporri.i Fr"""or"Ranislavlevici gi Avram Belici.

-rn-rzzr ;;;i;,a fost desfiinfatd.o Conform conscripfiei din 1ZScea mai mare parte din cdlugirii de-"i.i

" au-o.i-1 Szentkliray, o. c, p. Sg. _ Se se iodrepte conform celor de mai;us cele afirmate in carteamea,lsb;ia-r;;crr, I. ed. II, p.261.

p.gio"t a"#1?in revisla

aitiriri irtiii*i romind, Bucuregri, 1e.i0,a Szentkldray, o. c., p. 59*60.{ Meteg, Istoria bis.-tomdnegti, I, p. Zfi_Z.s Szentkliiran o. c, p. 61.

Tincu-Velea intregegte cele de,Una lungd ieremiada scrisd

noui a ministirii, care o avemcilugirii respectivi in 2 Noemvrie

mai sus:in biserica ceadecopiatd, unde1778 se pldng

Fig. 36. Iyldndstirea din pailog.

- 2)_6 __227-

STEFAN METE$

ci trebue si piriseasci vechea lor locuinfd gi si se

striloceze: antistele lor [-conducitorull Petru Po'povici inderept in parohia sa din Soceni in proto-

popiatul Caransebegului, iar ei - ceilalfi cdlugiri -parte in ministirea Sdngeorgiu, parte in Voilovita".',Dela reducerea mdndstirii Partop incoace pentru

bunurile acesteia trage mindstirea Mesici in tot anul

cAte 400 mefe de grdu dela dregdtoria camerali din

Denta".'

t,,ll+ni a*&tu

+

IiI6

I

L&ENOA'

MtlR}POLIE s' nAttAS ftnE

E PISCOPIE SI I-IANAS TRE

EP$CAPE

t"lANAS T|RE sou SC'/ //l'



2. Voilouifa [circumscripfia Panciova, azi in Ju-goslaviaJ. - Satul ei Starciova e agezat pe fdrmulstdng al Dundrii, la sudest de Panciova, deci la ris'cruce de trei firi cu administrafie deosebitd in sec.

al XVIIIJea. In vremea stipdnirii Turcilor mdnS-

stirea a fost distrusi; se amintegte egumenul ei

Sava din 1667 pe pagina unui Mineiu slavon.'In secolut al XVIII a fost reficutd cdci o gdsim

pe hdrtile militare din anii 1766 9i t779. CilugXrii nu

respectau ordinile stricte ale administrafiei austriace,ci se ocupau gi cu contrabande. ^A,ga se configci, in

Noemvrie L740, dela un cilugir dela Voilovita mai

multe vase de vin pe care le ducea firi permisiune.

In Martie 174ii prin forfi militari ministirea e in'chis5. Cu toate acestea poporul o cerceta indeosebila sirbdtori mari. In ziua de Pagti 1743 a fost prinsiin ministirea Voilovifa banda de hofi sirbi ai ha-

rambagei Andrea.n

1 Tincu-Vele4 o. c., p. 185.

z lbid, p 187.s stoianovici, Stati srpski zapisi i natpisi, ed. Acad. din Belgrad,

I. p.206.I Bar6ti. AdattLr etc., 11,513, 387. 369.

+/19/..1.6 - Crdrnto3t 1uf,gp

TURDA:

t-'-:"" 7;6cq,:lar )

AL,-'-',T[RNAVA MtcA'

'Jr'r a $t ' O

*:.' i 5'b2la S|BIU

.....JUDSIBIU

i

-228-

nrncciuc i\i

JUD T,REI SC/UNFi

I

ltl'-L

6

I

M ROPOLIE sI I',IANASTRE

E PI,SCOPIE sI T,IANASTRE

TPISCOPIE

I'IANAS|RE sou SCI//I

/5TEFAN },IETE5 ,'

,;,;.*-JUDSALAJ

ntr..- \t, -

aORADFA

.rTy*,".. ) *\ffi^;eqwr,-\ --rt

s**'m', o' &u ivn'-':

at'srnrln



,'>'{"4 \'-i^------::-:" r sroo"-'-----. 'kiltYo'*' (.-"' .h;d4.^-,.-\ -'ai' .n*'''..

I \ ,---;='*ff'i \ 'kid

{:,'5 JUD. CL|J.,i"/

JUD. BIHOR

JUD ARAD

ao;;t" i

(t-.-.-

+try/.-i.6 ,k (t&di- 111p6a--"1 ('

-\ ,,, &'.ti* ruioe _^.__ '\

\- W^E;r,, i:.', h---'''s,i.i'\.i'$ci'; L.---i\.-) t.i .Hrg', . r:*+" 'i ,,,--fo* s*[t

tW.-, ase,td i l,:niz-d*' s,e]'u(... ,,;; "'..,JUT. slBlu.) l*rb'a i,.i..... JUD HINEDI, '

....i

ti'/

- RIN (l

@';#iffit. . .,: ''

,JUD. TURDA: THtu;{--.i'--'-- ---'-if*l:''q;:)ffi "iJ:"n

2.i"'\. .*-t 6,e;aast ( .r,-- -IARNAVA

i \"*,r,-',, JlD ALBil--j,ffi ,-.-

't*r"t"tffii,

.a IJUU. I

CENAD ,;:}I

/ r---.]:At

r .leil,

:AUNE (

.\- l

t

tE ltJUD. rmt$-.

rtnlloARA

-TORONTAL

a +rf-lr**.i,F

i

( BY??r-l:r

ba*

JUD

{lw

ry.i j$FS'rJi:tlijti,r'.

' - --.ti::

lARt.i"

,'iYq"us.^ r atu4i:it't-ctx?..:4'ri,qnns t,;,fl"- '.,

w4.Y#.",8.41 .1.:

\. I +,i.

t-r

I.

Ihnd,'

t

rt"u',,,st

i,. r'.':;

MANAST]RILE DIN BAI{AT

In t77L avea 6 cilugiri: Spiridon $tefanoviciarhimandrit, apoi Iosif popovici, Gherman Istvanov,Simon Petrovici, Teodor Marianovici gi IoanifiuPopovici;' in 1846-7 sunt numai 4 cilugdri

:in

aceastd mdndstire cu hramul sf. Arhangheli: Teo-dosie cerneanschi egumen gi ieromonahii Moise Ian-covici, Corneliu Mihailovici vicar, Gedeon Rasolicieclesiarh.z '



ab

r Zeremski. o. c. cf. Szentkk{ray, A szerb63-55.

2 $ematismut citat din Buda, p. 1Jl.

-m - -

monostoregyhdzak elc

PROCESUL PENIRU MANASI'IRTLE DI{ BANAT=..--=-.-.

PROCESUL PENI'RU I'IAiVNSTIRILEDIN BANAT.

_ SENTINTA TABLEI REGESTI DIN BUDAPESTA. _

'Dupdreinfiinlarea mitroporiei greco-orrodoxe romdne din

Transilvania gi Ungaria, Acela, care prln infelepciunea gi energiasa i-a dat filnld nou6, marele Arhiepiscop gi Mitrop Andreiu

spunea palriarhul, - nu le compele decdt suma de 45.000{loreni.

-Corpul represenlaliv romen gl-a redus aluncl prelen_

slunea la 400.000 florenr. sdrbrt ins6'n'au vort s6 dee mar muttdec6t au promts la inceput. In sfergit,-ia anul 1g?5, dup6 mulle,noul lralalive, Romdnti au prlmil dln fondurlle comune sumade 250.000 floreni, cu care s,au declaraf mulfumlfi 9l pe depltn.escontenloli.

Din mEn6slirile aflEloare pe terllorlul .Ungarlel gagana gicorpul represenraflv greco-oriental romf,n a cerut dera strbtpatru, anume: mEnEstirile dln Hodog-Bodrog, Bezdln, Sdngeorgtusi Mesici, dar Sdrbii nu au vott



olilbaron de $aguna, a inceput imediat lrararivele cu sirbiipentru impdrfirea fondurllor comune gi a mEn6stirilor. Dela Viena,unde mersese, pentruca in frunrea unei deputafiuni numeroase9i alese, s6 mullumeascd Malesl6fii Sale, Monarhului, penlrugrafia preainaltE, manifestatd fal6 de credinclogii bisericii orlo_doxe romdne din Transilvania gi Ungaria, prin reinfiinlarea mi-{ropoliei lor, goguno a plecat deadreplul la Carlovef. Aci ilaglepta episcopul Procopiu loacicoaici al Aradului, cu maimulfi membri de nafionalrtare romdnE oi congresului nafionarsirbesc, fruntagi din diecezele Arad gi Caransebeg, cu cariimpreunE a formal apoi aga numllul ,cotp represenlotio greco-

oriental tomdn', chemat s6 srabileasci modalildlire realizdrttunel impEcdri cu Sdrbii, in privinla impdrftril fondurilor co_mune gi a mdn6slirilor. Numeroase gedinfe a linut acesl corprepresenlativ in cursul lunilor Februarie gi Marlie 1g65, in car-lovef, loale sub prezidenlia Arhiepiscopului 9i MilropolituluiAndreiu baron de $aguna. s'a rucrat muri 9i cu iemeiu in acestegedinfe, dar f6r6 rezulrar, pentrucd sdrbii nu s'au ar6rat aple-cali s6 lege i_nyqiEli.cu Rqm6ni;.

Pe temeiul socorelilor aflEtoare la parriarhia sirbeascddin carlovef, Romdnii au srobilil, c6 din fondurile comune lorli s'ar compele jumdtate de milion floreni, dar parriarhul s6r-

besc, comunicdndu-i:se prin $oguna aeeasrE cerere a Romdnrlor,li-a oferit, in inlelegere cu ceilalfi episcopr gi cu membri dele-gafiulii congresuale sdrbegri, numai o sutd mii froreni, din deo-sebild bunEvotnld fal6 de Rom6nl, cdrora dup6 dreptale, __

si deo nlci una, din mofivul,cE m'n'slirile au fost inflinfate loale de Sdrbl, ae"t ete u'url,"sdrbilor. M6n6srirea Hodog-gs6rog, afiendu-"" p. terttorii dte-.cezel Aradului, a r6mas ins6 sub Jurlsdlcflunea ae Arept uepiscopiel ar6done, deci proprietale romdneascE. (palrlarhul"din Garlovef ceruse la anul 1g54, ca m6n6sllrea u""u"tu

"fn"

{recutE sub jurisdicflunea episcopiei dtn TimigoEra, ca man6_stire sdrbeascE, dar guvernul i-a respins cererea ca neinte-meiat6)' Moi r&rzru goguna 9r'a redus prerensiunile gi cu prr-vire la mdn6sfirl, mulfumindrr.se cu doud, Hoaog.BoJtguf,care sd aporfini diecezei Aradului gi Sdngeorgiui, care's6aparlind diecezei caransebegului, iar celelalte sE rimdnd ca

pdnd aci' mEndsliri comune, aparrin6nd Bezdrnul 9i Voilovrfa.diecezet sdrbegli a Timisoril, iir Mesici, Zlalila gt Boztasul-dte_cezei sdrbegtl a Vdrgefului. Sdrbii au rEmas inri

"onr""venfi:'au dal nimica din mEndsriri, ba au recramar dera Romdnt 9tm6.n6slirea Hodog-Bodro9, pe euydnl, cE gi aceea a fost inilin_{atd de un sdrb, deci a fosl sArbeosci dintru incepuf.

Toale demersurile fEcule sub urmagii lul $ogano, penlrua se ajunge Ia infelegere cu sdrbii in cheslla *a]nerttrilor, uuryEmas lipsile de rezullal, gi n'a fost incununalE cu succes nlclrepresenlafiunea episcopalului noslru inainla16 Coroanel, penlrucaca, din putere preainarrd, s6 rezorveze dup6 dreptatl

"nestrulnislirilor, penlrucE Coroana a declinat dela slne amesleculin aceaslE cheslie delicalE, care numai pe cale iudecdtoreascf,poale fi rezolvatE. A indrumat deci mitroporia noasrrE orrodoxEromdn6 pe calea procesualE. Astfel am aJuns in proces cu

2a)--231-

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BAtiAT PROCESUL PENTRU MANAST]RILE DIN BANAT

Sdrbtl, penlru m6n6slirile, cari au o avere de mai multe mllloane'de coroane.

Procesul s'a inceput inainle cu cdliva ani la tribunalulregesc din Budapesla, ca judec6torie delegatd din parlea Co--roanei penlru a-pla'narea dlvergenlelor dinlre milropolia romdndgi cea sdrb6, dar aci am perdul procesul. Tribunalul a respins-

acllunea milropoliei nooslre, condamn&ndu-o la purlarea chel-luelilor de proces, slabilile in sume foarte insemnale. Advocalul,mltropollei noaslre a inatnlal insi apel la labla reg=easc6 din.

Budapesla gl aceasta a dat cdglig de ffiff'-ffiiiopoliei orlo*dore rom&ne gi a decretat tmpdrlireo aoerilor mdnllslire€ti,

9i Milropolil gr.-ort.-romdn in Sibiu, Ioan I. Popp, episcopgr.-orl.-romdn in Arad 9i Nicoloe Popea, episcop gr.-orl.-

rom6n in Caransebeg, ca aclionalori' represenlall prln advocalul

Dr. Emil Babeg, in conlra Palrlarhulul greco-orlenlal sdrbesc

Lucian Bogdanooici, representat prln advocalul Dr. EmltVasllieoicl, ,i in conlra delegaliunii congresului nalional al

bisericii gr. orienlale sdrbegli, represenlatd prln advocal De-melriu Mugiczky, (l-ll), cum gi in conlra episcopului gr.-orl.sdrbesc din Timigoara, Dr. Oeorge Letici, ca presidenl alconsistorlului diecezei gr.-orl. sdrbegll din Timigoara, representolprin advocalul Dr. Stefan Maleseoici, mai tdrziu prin Dr.



cane Eu fosl in ftecul aueri comune ole tuturor credinciogilorgreco.orlentoli, I6rd deosebire de nafionalitale, deci ale Romd-nilor, ca 9i ale Sdrbilor.

Cumc6 labla regeascd din Budapesta a pulul sd aducd oaslfel de senlinld favorabili milropoliei noaslre, esle a se atribuiin parle acelor buni fii ai blsericii noaslre, cari au pus la dis-'pozilta apir6rii intereselor milropoliei orlodoxe romdne loatedatele istorice, referlloare la viafa cregtineascd din vremile'vedri ale poporului romdn din palrie, nSscut gi crescut in legea,

orlodoxE, apoi la comunitatea bisericeascd a poporului romdnde aici cu alte neamuri de aceeag lege din palria comun6, dalele

referlloare la infiinfarea mEndslirilor $i la chemorea gi menirea.lor, 9i alle dale aulentice, cari au fosl folosite cu pricepere gi'

cu bun rezullat in proees gi au ficut iudec6toriei cu putinli s6

s6: pund la pronunfarea senlinlei pe punclul de vedere pe cars's'a pus.

Senllnla lablel regegli din Budapesla, frumos 9i lemelnic'mo[val6, adus6 sub num6rul ll.l39lt914 in procesul mitropo-liel noaslre contra mitropollei sdrbegti din Carlovel penlru im-pirfrea mdndslirilor, e urm5loarea:

In numele Maiestlllii Sale Regelui I

Tabla regeasc6 dln Budapesla, ludnd in esaminare irrgedinfele publice din 17, 18, 19 9i.21 Februarie, apoi din 24

9i 2? Marlie 19 6, procesul lnlentat de represenlanlii blsericligreco-orlodoxe romdne din Ungaria z loan Mefianu, ArhiepiscoL>

Milon Mandici, (lll), in conlra episcopului gr.-orl. sdrbesc dinVdrgef, Oaoilil Smeianooici, ca president al consislorului die-cezei gr.-ort. sdrbegti a Vdrgelului, represental prin advocalulDr. Constantin Hadzsy, (lV.), in conlra arhlmandrilulul /sacDoseu, egumenul mdn6stirii greco-orientale din Bezdln, repre-senlal inl6i prin advocalul Dr. Stefon Maleseoici, apoi prinadrocatul Dr. Milan Mandicl, (V), in contra ieromonahuluiStefan Nicolici, superiorul mEndslirii Sdn-Georglu (Vl), inconlra protosincelului Vladtmir Dimitrieuicf, superlorul mdnd-

stirii gr.-orlenlale din Mesici, represenlal prin advoealul Dr.Conslantin Hodzsy (Vll), in conlra arhimandrilului Gaaritl

Ananieo, egumenul mdn6slirii gr.-orienlale din Voilovifa, (Vlll),in conlra leromonohulul Sauo Vlahooici, representantul m6nd-slirii gr.-orienlale din Zlatila (lX), 9t in conlra egumenului /osfPopooici dela mdn6stirea gn-orientali din Baziag (X), in conlraluluror aceslor zeee aclionafi penlru imp6rlirea mdn6slirilorgr.-orientale din Ungaria 9i a averilor mdndsliregti, respeclive,penlru stabilirea p6rlii ce compete din ele milropoliei gr.-orl.rom6ne, penlru eslradarea ei gi penlru celelalle accesorli, gi

anume, in urma apelului inarntal din parlea aclionalorllor in

6 lulie 1914, sub num6rul 49.768 9i de acfionalii de sub lll,V g VI in 8 lulie 1914, sub numdrul 50.428, in contra sen-

linlei tribunalului regesc din Budapesla, core ca judecdtoriedelegalE a incheiat acesl proces ordinar prin senlinfa adusdin 20 Aprilie 1914, sub numErul 15.799, - ascull&nd vorbirilerepresenlanfilor pirlilor din liltgiu a adus urm6toarea

- 2:32 - -ZffJ-.

: llgcTur pENTRU \,rANASrrRrLE DtN BANAT--.--

{

-:-J::::-+

Sentinld:Tabla regeascd modificE senlinfa forului prim, 9i cu scoa_lerea din vigoare a dtsposrfiuntor rJer*oare ra chelruerrre deproces si la compelenfele advocafilor, decreleaz6,--"urn"f

mitropolia sr, ortodoxt romdnd din'insario ;;;;;rr"ioeritmdndstirilor greco-.orientole: Aezdli, Sdn_Oeorgiu, Mestci,voilooila, zlafita gr Baziag, ca iniiiiutiuni bisericegti comuneale bisertcii gr,.ort. sdrbegi Si cr,-ii. romdne din lfngaria,pretensiune de drept cu prioiri la jurtsdicliori i"-ffit 9ia dispunerea asupta auerli, specifiloftl tn normele organi_sdrii bisericegri cu prioire ra aoerea mrndstiriror tngirote, deunde

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT

Si pErlile conlrarel" {:.t un_coz nu pol ft ingreunale cu sumaaceasta, din care Dr. Milan Mandicl tap6l6 g0O0

""-"n-"1Or.Demetrru Musiczkv 9i Dr. consranfin Hadzsv c6re 5004-;;;"^".

Motioare :

I. Aclionalii ridicE in prima linie excepfie in conlra.acllunii, dln moliv, c6 mltropolia gr. ort. romani ain-Ungarlanu are indreptifirea

-de-aacltona. DupE aclionaltl ul.J'irf,i_'eplscopul 9i Mitropolitur gr. ort. rom6n are drept represeniativin procesele hrerarhice brsericegt, Jar drrecfta proeesurut e



urmeezd, cd aclionalii sunt dotori "d i;i;;""Jj "oceasta jurisdicliune.e

dre-nt gi dispunerea asapfa aoerii sefle tmptlrlitd tntre,mitropotia gr.-or;, sdrbeascd din llngaria

5i ceo {r:ort, romdnd din Unjaria.In urmare, labla regeascE indrumd judecdtoria de primainstanl', ca dup6 ridicarea acesrei senrinfe ra purere de

-Jrept

sd decidd, dupd incheierea eyenruaret frocedurr urrerioare, de-venitd necesar', in cheslia imp'rfirii lurisdicfiunii J"-ar"pt gia dispunerei asupra averii amintite, cu'considerare ra proeesurpurlal de aceleagr p6rft penrru m6nEsrirea greco-orienrar6 Hodog-Bodrog, sub numErul Z9,5S9ll9Oa, 9i resotvat prin labla re-geascd in ziua de.ast6zi, prin seniin;a adusd sub numErul7t'140119t4, iar in decrsiune s6 ."

"riinaagi asupra chertuerilorde prooes, rin'nd cont de onorarur 9i d""roguii""ii"

liuiirir"in j000 coroane pe seams advocaturui or. ririi g"L"s ilrr"pelafiune si in 2000 coroane penlru advocalul Dr. MilanMandici, fal6 de imOulernicltorii lor, estinzdndu-se gi asuprachesliei purt'rri cherruertror de aperaliune 9i srabilind gi com-petenfele pe cari re por prerinde advocalti p'rfrror r*pii"iJur"dela mandalarli lor.Totodati labla regetscE stabtlegle pe seama advoeafilorDr..Milan Mandicl, Dr. Demetrfu Uorl"rny g Dr. ConslantinHadzsy, pentru participare tu

""fun"r* procesulul, respeclivepenlru vorbtrrle rosr'e dup6 espunere, ca onorar 9i cherrureri,suma de 18,000 coroane' ins6- numai faf6 de mandararri ror,

_234_

chemard s6 0 dee deregafia congresurur greco-orrenral rom6n,ddndu-si aceasra invorrea si ra-incepereu lint"ntarea) oro""-sului. $i fiindc6 aefionalorii nu au iovedit, c6 congresul gr.'orl' romdn, ori deregafia congresuarE, ar fi hor6r6t vreodarEinlenlarea procesului penrru *enartirti" din litigru, si u"u"t

"n vigoare gi acuma dee,lzlunea delegafiunll"o,igr"r"uf",-'prl"are se reclami dela milropolia gr. ort. sdrbea.-"E nurut rnd-ndstirea Hodog-Bodrog 9i cea aeta Sangeorgiu: cu privire lacelelalte mdn6sliri,

.in lipsd ae tegiifmatte l-egal6, *ifr.p"fi"acfion6loare nu poale reclama. Oui nu poole reclama, cu prl-vire Ia loale mdndslirile, nlcl penlru aceea, penlrucE invoealaalEluratd sub

C). la acfiune, jrin analogle, esle a se aplica glla m6ndsliri.

DupE invoeala-aceasta, legalE pentru desfacerea comu-nil6fii, se cere in prima linie ,airestelul formal.. u"a"

-*e_n[slirea e compusE din element" o*og"n"r ourlai de o naflo-nalitate, unde deci confrarern'area din m6n6srrre e de o srn-'gur' nafionor*are, - nu exisr' amesrec. gt ftndc' carugrr'tuturor mdn6slirilor din lillgiu, f6r6 excepflune sunt de nallo-nalllale sirbeascd,

- prtnctpiul impErflrtl e esclus. Dar chlardaci ar exista amestec formal, tu pio""auru aerpeiiril ;i uimp'rfirti averii se-c_ere

decraralta ie-desp'rfire u un"l"'orrallela dinlre nafionalilEfi. Deci9i ia m6n6sffii se ""i",

-"u

onudinlre narional'Erire confraternrtllii se ias6 din ,oene.tr* pinraci comunE gi sd-gi cear6 partea de avere, care ii compele.Fiindcd acrionatorii nici nu afirmE, c6 majortatea confrarer-

_235_

PROCESUL PENTRU MANASTIRTLE DIN BANAT

nitdlil ar fl decrelat desp6rlirea, 9i astfel nu esisld persoand,in numele cdreia aclionalorii ar pulea reclama: e afard deorice indoial6, ei aclionalorii, cari reclami in numele mitro-poliel rom6ne, nu au legilimalie formal6 penlru aclionare.

Nici una din excepliile acestea nu are temeiu. Mitropollagr. orientalE romdnd din Ungaria in inlelesul g-lui 145 dinslalulul organic biserlcesc, aldlurat sub 5, la aclul final de sub.

numdrul XXVII, esle o: ,tntrunire o mai mullor eparhii, prinIegllturll cononicd, pentru suslinerea unitdlii instltultunilor gilnlereselor generale bisericegti', gl astfel, ca cdpelenie a bi-sericll, precunr 9i ca representanld generald a luluror credln-

I

II

I

I

I

l,

I

i

PROCESUL PENTRU MA,NA,STIRILE DIN BANAT

din Croalia, cdci reclamd {rei mdndsliri dln Ungarla cu con-,siderore la faptul, cE aclionalii mai au mulle m6n6slirl in'Croalia. Dar in procesul care s'a aftat in curgere sub numdrul

79.77711905, Curia reg. ung. a esclus prln deciziunea de sub.numdrul 502211906lragerea in proces a mdndsllrllor din Croafia.

Escepfia aceasta, care alingdnd cercul de competenf6 al

Judec6toriei delegale, avea sd fie linulE in vedere din oficiu in

inlreg decursul procesului, inc6 e neintemeipld, penlrucd dac6parlea din proces, care yrea s6-gi valoreze dreptul, cere dreptul'sau lucrul reclamal in intregime penlru sine prin sentinfE, chiargi penlru Eceea, penlruc6 parlea conlrard se afl6 deja in pro-

sau



clogllor gl lnsliluliunilor de pe terilorul ei, in fiecare cheslie,care lnlereseoz6 biserica, deci 9i cu privire la mdn6stirile dinlillgiu, e indreplEfitd si reclame, f6rd impulernlcire speciali.Dar 9l de allcum e dovedlt prin procesul verbal oficios al6-lural sub 2. la actul final de sub numdrul XXVII, cE congresulnalional bisericesc, in gedinla din 20 Octomvrie 1905, a datimpulernicire delegafiunii congresuale, ca sd inceapd procesulpentru m6n6sliri.

Nu are temeiu nici a doua eseepfie, penlruc6 invoealaalEturali la acliune sub C..s'a legal cu privire la desp6rfirea.comunelor bisericegti; ea deci nici prin analogie nu poate fiaplicati asupra m6n6slirllor, cari

auorganlsalie bisericeascE,

deosebilE in mod esenfial de a comunelor bisericesli. Dar side altcum invoeala de sub C. face pendenlE desp6rfirea dela,

volnla credinciogllor numai in cazul, cdnd desp6rfirea se faceprin infelegere, fdrd proces,

- decrel&ndu-se gi in proceselecomunelor bisericegti, pe baza praxei slabile, ci invoeala desub C. nu alinge acel drepl al mllropoliei, de a pulea prelindeincorporarea pe cale procesualE, pe baza dreplulul propriu,cu lotul lndependenl de voinfa credinciogtlor.

lndrepldllrea pEgirei milropoliei acfionaloare eslst6 decl

$l in cazul, dac6 invoeala. de sub C. pe baza analoglei arpulea fi aplicati 9i cu prlvlre la m6ndslirl.

tL Aclionafli alaci in a doua llnie cercul de compelenf6al iudecdloriei delegale, desvolldnd, cumed dupd sensul corectal acliunli, acllonaloril fac obiecl de acfiune 9i dln m6n6sllrile

I

i

I

I

prietalea unui drepl sau lucru analog cu dreptul lucrul re-clamal, - declarafla aceasla nu inseamnE, cd acest alt drepf

sou lucru inc6 s'a f6cut obiect de acfiune, ci este E se- con-

sidera esclusiv numai ca o molivare a cererii din acflune. M6-nistirile din Croafia nu formeaz6 daci obiecte ale acestui proces,

dupd cum declar6 9i acfionatorii categoric pe paginile 72-73.din rdspunsul lor.

Ill. Cu priiire la apdrarea aclionalilor, fdcut6 in linia a

lreta, trebue si premitem, cE pecdnd in acfiune cer aclionatoriidecretarea, cd mllropolia greco-orienlal6 romdnd are preten-

siune de drept asupra overilor m6n6sllrilor din liligiu, prin ur-

mare e indreptdfitd a pretinde, ca mindslirile, cu averile lor,,sd fie impdrlile intre cele doud biserici, in r6sDuns desvollE,

cumc[ in procesul de fald despre dreplul de proprielale pesle

tot nu este vorba, ci numai despre aceea, cd unde au sd apor-

lin6 m6ndstirile bisericegle, e vorba despre jurisdicliunea de.drept gi despre dreplul de dispunere, ce compele arhiereilor.Dupd desvoltarea din rdspuns a acfionalorllor averile mdnd--stiregli formeaz6 proprietatea mdnistirilor inse$i; in privinfaproprieldlii asupra acestora acfionatorii deci nu pot pdgi cu ac-

fiune, cl pot sd inainteze numal rugimlntea, Ia care it indrep-dSlesc slalulele organice bisericegli. Bazali pe aceasti decla-

'rafiune a acfionalorilor, aefionalii iar69i se provoacd la lipsa'de cerc de competenld pe seama judec6toriet delegate. Dupiaclionali adecd judecdtorla delegat6 poate aduce senllnf6 numai

in cheslii de drept asupra averii gi nu-i aparline gi chestia ju-

-?f'7 -

I236-

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT':-_' - ---'::::::::--.

risdicliunii de drept asupra mdnEsririlor, respecrive a dreprurur.de dlspunere escluslv bisericesc, ce compele milropoliel.

Dup6ce in infelesul declarafiel fdcule de acfionolorl incursul de mal tdrzru al procesutur, acliunea nu e inaintari penrrustablllrea proprlel6fit asupra averli, cl penlru slobillrea,

"a,ne-

ndslirlle bisericegle unde au sd aparfinE, acfionalorii au aban-donal din cererea din acliune parlea aceeE, care singur6 arputea si aparfin6 cerculur de comperenlE a judec6toriJi dete-gatg:

- dupd acfionafl, - decl in ltps6 de cerc de compe_lenfd acflonalorii necondifional au s6 fie resplngi.

Tabla regeascd imp6rl69e9te punctul de vedere al acfio-

nalilor, cE judecEtorla delegal6 poare sd aduc6 sentinfd numai

PROCESUL PENTRU MANASTIRIT^E DIN BA\AT

nici o conslderare la dreplul asupra averii, ar impledeca (de-clarafille) judecareo procesulul, in intregul

"rrcul procesului

dln oflclu lrebuia sE fie finulE in vedere impreJurarea c6 Jude-cdlor clvll nu poale aduce senlinfd in ctrestte de organ'izarecuqgt blsqrlceascd. ,l'ar impledeca apltcarea.regulel de proce_dur6 faplul, cE in proce*ut'pr"*"rg-itor, o"r- f"-""rg"r;'."Ury96ry1 t9.I77lIgOS, in urma

"r""p1i"iimpedecEloare de proces,

ridical' din partea acfionafilor, judec'loriile in g"n"ril ,,uoocupal cu cheslla ac€asla, penlrucE in procesul premergElor

1 s91vlt ca baz6 pentru decidere cuprinsul acfiunii de aiolo.DacE deci aclionalorii au ales cu adevEral

procesulacesta pretenstune obtect,



cu privire la aslfel de prelensluni, cari se refer la dreplulasupra averii. Paragraful 8 din art. de lege IX dela 1g6g lrecein compelenla ludecEloriei delegale ,prerensiunire de oricenotard', ndscute din despdrrrrea celor dou6 mirropolii, iar sub,prelenslune' e de infeles in general prerensiunea referiloarela dreptul asupra averii. Dar cumcE sib ,prelensiune" 9i Ie-glslaliunea a infeles numar asrfel de prerensiune, arar6 cuprinsulvorblrllor rosllle cu ocaziunea desbaterll in dleli asupra proiec-tului de lege 9t publlcale.in lerl aulenlic in ziarul dieiei dinanul 1E68, lot atdtea declaroftunt, cari motiveazd volul unanim. ,

al membrilor legrslafiunri, deci exprimd voinfalegiuilorilor, dupicare aldl mlnistrul de culre 9i inslrucliune public6, care a pre-

zenlal alunci prorectul de lege, c6l 9r celalalli membri ai le-gislafiunii, carl au vorbll, - inlre ei gi Francisc Deiik, _ audesignal fondurile nalionare, fundalrunile, m6n6sririle, arre bunurtblsericegti, biserlcile, gcoarere, deci esclusiv chestii de naiur6.de drepl asupra ayerll, - ca de aeelea, asupra cdrora are sddecid6 Judec6torra. (vezr gedinfa din 8 Mai 1g6g paginile2t0-22q.

lnlrucdl a9a dari decrarafiile fdcure in rdspunsul acli6na-lorllor or pulea fr asrfel explrcare, c6 cu acfiunea s'a avur descop numal deciderea prrn senflnfE, cd m6n6srtrile

cainsrilu-

fiuni blserlcegll, unde au s6 aparfln6 cu privire la dreptur de.dispunere care compete eparhlei, respeclive milropoliei, in celesufletegli, deei din punct de vedere al dreprului bisericesc, f6r6,

_238_

penlruo altd ca indreptdliie; ;; ;'jrd"",a judecdlorului civil esle a se esamina da nou, in ,noa' ina"_pendent.

Dar.nu e inlemeial punclul de vedere al acfionalilor, c6.esplicarea acfionalorilor fdculd cu privtre la obiecrul';i;'""_

fiune, ar despoia prerensiunea din icfiune de parrea referiroarela dreptul asupra averii.

E afar6 de orice indoeald, c6 mEnEslirile, ca subiecleindreptEfile se agoniseascE averi, au personarilare speciara ju-ridic6, 9i averile mEnEsriregri formeszd proprterarea netnsrrdi-nabtl. a mindslirilor, precum se accentueu"i u""urt

"ui.gori"i i.n rescriplul preainal, dar in i0 Augusr 1g6g in chestia re-gulErii afacerrlor bisericegri, gcolare gifundafionui""i"

,rrr"-poliet greco'orienrare sarbeeii (g-ur 1). rn sens *J ;";r;r"*deci orice prerensiune referiloareia ur"r"u mEnistiriror privegreesclusiv mdndsfirite, ca personaritdfi juridrce, in r"nr,ir ,iut*telor organice, aldl ale biserlcii greco-orienlale rom6ne, c6l giale celet s&rbegti. Dar. m'n'stirile nu pot dispune lil;;;'"Jpr"averilor din proprierarea ror, cr in iaporturile rerer*oare ledreplul asupra averri sunr at.rndroare de supertortiai"u-lo"bisericeasc6.

Inc6 in indrumarea preainallE dot6 in i6 August l??9 sub

tillul: 'Grofios rescript ldmurrtor crlhd nafiunea rirrct - sedispune in punctul 42, cumcE despre venltele mEn6sllrll este ase compune rafiociniu corecl, predal la finea unoluii"rp""ri_vului eplscop diecezan, eare cu ajurorur consrsrorurui il censu-

?II

-239-


reaze cu cea mare slricleld gi cu raport despre censurare edator sd-l inainteze mitrouoliel.

Dupd $-ul 67 al stalutului organic al bisericii greco-

orienlale romdne, aldlurat sub 5) la aclul final de sub numirul

de jurnal XXVll, mindslirea, ca alare, e subordonatd autorildlii

diecezane, iar dup6 $ 78, eeonomul care ingrijegte de afacerile

economice, poarti evidenld despre slarea averii cdlugdregli gt

dd socoteali documenlatd in fiecare an sinodului monahal, iarsinodul o inainleazE, in inlelesul $-lui 79, consistorului diecezan.

Consistorul diecezan e, dupd $-ul 110, organul permanent al

intregei dieceze gi in cheslii fundalionale, iar senalul sdu epi-

lropesc adminlstreazE, dupd $-ul 142, punct 1, ayerea diecezei,


.ci 9i de drept materlal, prin urmare cererea din acliune nurnumEi cd nu e lipsitd de referintele la dreptul malerlal, dar le

.cuprinde calegoric in sine.

Nu are importanfd, ci acesle referlnfe de drept malerial

.ru sunt de natura dreptului prival, ci dup6 cele ce vor fi des-

,voltate mai pe larg la pertraclarea de mai la vale, cu deo-

'sebire a prescripliunii gi a chesliei de posedare, de insemn6-

rtatea dreptului public, penlrucd legea insagi dela 1868, articolul

,lX, e lege de natura dreplului public, deci de sub cercul de

,compelinlE stabilit acolo pentru judecdtori, pol fi scoase cu

.atdt mai pulin chestiile de insemndlale de drept public, intrucdt

.se refer la drepturi maleriale, c6t sub noliunea npreten-

{I



inainleazE socolelile, dupi punclul 4, sinodului eparhial, larocesla, conform $-lui 96, supraveghiazd averea eparhiei, mogiile,

fundaliunlle (m6n6slirile), 9i in infelesul punctului 15 censureazh

ralloclnllle senalului epllropesc ol consislorului.

ln fine, in infelesul $-lui 11 din statulul penlru mdndstiri

cl blserlcll greco-orlenlale sdrbegli, compus in 14 Februarie

1907 ll int6rlt cu preainalta resoluliune din 28 Martie 1908, a

lrela parte dln venilele mdndslirilor, ca bunuri ale bisericiigreco-orlenlale nalionale sdrbegti, compete fondului gcolar cle-

rlcal, lar dupE $'ul 12, bunurile min6sliregli slau sub admini-

strallo delegaliunii congresuale a bisericiigreco-orienlale

eArbestl.

Adevdral, cE acest sla{ut al mdndslirilor a fost scos din

vlgoare in cursul procesului actual, prin preainalta ordinaliune

dln 12 lulie 1912, dar 9i in inlelesul SS-tlor 5 sl 6 din prea-

lnalta ordinaliune dela 10 Augusl 1868, intralE de nou in vi-go6re, adminislrarea bunurilor cari formeazd proprielalea m6-

ndstirilor o face direcliunea cenlralE a fondurilor nafionale,

bunurile aceslea gi venilele lor le adminislreozd direcliunea

numil6.

Din disposiliile aceslea urmeaz6, cE chestia Jurisdicliuniide drept gi a aparfineril din punct de vedere bisericesc a aye-

rilor min6sliregti, precum 9i a dreptului de dispunere, ce com-pete episcopilor, in care cheslie acfionatorii cer decisiune

Judecdloreascd, nu e de insemnitale numai de drept bisericesc,

cu'siune', amintita in $'ul 8 al legii, - cu conslderare la natura

"de drepl public a legli, - cade 9i prelensiunea de drept ma-

ilerial, a cSrul esercitare emaneaza din dreplul public. Insugi

,tegiuilorul a considerat basa de drepl a aceslor pretensiunl ca

'fii;d de importanfa dreptului public, atunci cdnd penlru apre-

.cierea prelensiunilor isvorile din fapte de drept public a de-

,signat autorilatea speciali. Nu poate forma deci pedecd pro-

cesuala in casul de fal6 faptul, c6 judec6toria incredinfatE prin

"lege speciali are si se ocupe cu aslfel de prelensiuni, cari

rnu suot basate pe dreptul privat. C6ci doar6, dacd legislaliunea

.nu numegte prin imputernicire speciald judecatorie civila penlru

,apreciarea pretensiunilor isvorate din desp6rtlrea hierarhic6,

deciderea asupra pretensiunilor ce pol fi ridicate pe urma des-

rpErlirii, ca eereri interne bisericegti, deci de drept public,

peste tot Ru ar fi aparlinut procedurii procesuale clvile' Cu

.ocasiunea regularii urbariale a posedarii sesiunilor parohiale,

deci cu privire la deciderea asupra unei pretensiuni care ase-

imenea nu e de drepl privat, Guria reg. ung. a decretat cate-

.goric in decislunea adus6 in sedlnla plenari din 11 seplemvrie

i885, sub numdrul 9, cd modul de agonlsire de bunuri bise-

.ricegti nu e de nalura dreplului prlvat, deciderea in chesliile

.ce stau in legiturd cu ele a aparfinut toldeauna forurilor poli-

rtice-bisericegll, gi regularea aceslora a reclamat, orl o resol-lvare pe calea guvernului, ori disposilie din partea leglslaturii

(ArL de lese lX dela 1868).

-240- - 241 -o

PROCESUL PE){TRU MANASTIRILE DIN BANAT

lnlre aslfel de imprejurdri, acliuneanu poare fi scoas6,de sub deciderea judecErorurui civir 9i din cercur de compe-

lenf6 al judecdloriei delegate, inrrucdr stabilirile de drept, ce--rule in ea, se refer la averea mdndslirilor

lv. Ap6rarea f6cut6 mai deparre drn parrea acfionalilor,.lot in conlra cercului de compelenfi a judeeEloriei dllegate eindreplalE. sinoadele episcopegli finule in anii gasezeci g-i con-.gresul nalional-bisericesc sdrbesc au declaral, dupd aciionali,.cd nu dau mdn6stirile.

Rescriplul preainall, al6lurat sub A.) la acfiune, inc6 do_vedegle, c6 nrcr purerea de srar nu s'a simfil indreprdfild s6irnplineascd acesle prelensiuni ale Romdnilor. Apoi uiri"li"r a"lege din 1868 are sE fie asrfer expricar, corespund6,

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BA\AT

gl le baseazd pe arl. de lege XX din 1848i desvoltdnd, cume6in inlelesul $-lui 7 al aceslel legi, dacd locuilorii unei comune

de rll grecesc, fie gi parlea lor cea mai m6re, i9i schlmbd in

rlitor religia, in aslfel de caz biserica din comun6 rdmdne in

poseslunea locuilorilor r6magi in religia de mai inainle. Dupiactlonali, siluofia creiald pe urma desp6rfirii ierarhice e la fel

cu siluafia ce s'a creal in casul schlmbdrii religiei, 9i prin

analogie esle a se decrela, cd averea eomunE de p6n6 oci are

s6 r6m6n6 a p6rlil r6masi in comunltatea bisericeasc6 de maiinainte. Fiindcd Romtnii au iegit din ierarhia comun6 biseri-ce6sc6, gi astfel averea compele bisericil r6mase sdrbegti, im-

pdrlirea averii mdndsliregli nu are loc.



lx "u .espirilului hol6ririlor sinodale 9i congresuale de mai inainie. gi,cumc6 corespunde, dovedegte $-ul g al regii, in care sunr in-girale cu privire la insrilufiunlle de imp6rfil, subieclele de drept,.inlre cari gi cu privire la cari are loe impdrlirea, iar inlre ace_.slea' mdn6slirile nu sunl aminlile. De aici deduc acfionalii, cE$-ul 8 n'a voil sd ia intre insriruliunile ce cad sub impEriire si,min6slirile, pe baza aceslui paragraf deci din cercul de'com-.pelenli al judecdtoriei delegale m6n6slirile au fosl seoase dinparlea legii, 9i ordinul preainalt referilor la delegarea lribuna--lului regese din Budapesra, nu se poare referi ra mdn6sriri.

Esceplia oceasta nu are nicl un lemeiu, penlrucE $_ul gal arl. de lege IX din 1868 incredinfeazd judecdtoria de'iegatdcu aprecietea tuturor prelensiunilor ndscule din rlesp6rfirea,celor dou6 milropolii, iar min6slirile, ca inslitufiuni blsericegti,.in inlelesul slatulelor organice bisericegli, ingirale mai sus,.aparlin milropoliilor, dupicum 9i dupE preainalla rezolufiunedin 5 Mai 1902, bazari pe gur g ar art. de rege IX dera igos,.Ia care se fsce provocare in ordinafiunea minislrului de cullegi inslrucfiune public6, aldlurald la acflune sub B), orice. pre-.lensiune asupra c6reia nu se exllnde eficacttalea emilerii' a"judecilor, inldmplali cu preainalla resolullune din li lulie 1g74,.

decl -gi_cu privir_e la m6nistiri, a fosl declaralE calegoric caaparfindloare judecilorlei delegale.

V. Celelalle ap6r6ri ingirale in contra acliunii, acfionaliir

- 242

-213- t{;'.

Nici esceplia aceasla nu are lemeiu, penlruc6 $-ul 7 dinarl. de lege XX dela 1848 dispune despre silualia creald incasul, cdnd locuitorii comunei greco-orienlale lrec Ia altd religie.Paragraful acesla nu poale fi deci aplicat pesle tol la desp6r-

lirea poporului greco'orienlal s6rb gi romdn, de aceeag religiegi aeuma. Dar nu poate fi aplicat nici penlru aceea, pentrucdcrr privire la despdrfirea hierarhicd bisericeasc6 a poporuluigreco-orientsl sdrb gi romdn, dispune o lege ullerioar6, arli-colul lX din 1868, deci in privinfa raporturilor de drepl isvordledin desp6rlire, d6tdloare de mdsurE e singurd legea aceasla, 9i

fiindcd chesliile ce cad sub $-ul 7 al arl. de lege XX din 1848nici nu aparlin cercului de competenlE al judecdloriei, ci au sefie rezolvale pe cale adminislralivE. (Decisiunea Curiei regeglide sub numdrul 9 9i hotdrirea din 22 lunie 1885 a consiliuluide minigtri).

Vl. DupE apdrarea de mai departe a aclionafilor, flecarem6n6slire singuraticS, amintit6 in aeliune, e subiect de dreptde sine sl6l6lor, independenl de celelalle. De aci urmeaz6, cdcu privire la liecare mEndstire esle a se aprecia separat carac-lerul ei comun, sau necomun, gi pe basa aceslei oprecieri trebueseparal efecluitd impdrlirea averii fiecdrei mdn6stirl, decrelaldde comun6.

Cuprlvire

la fiecare m6ndsllre lrebuea deci lna-inlal6 acfiune separal6 9i alunci nu se ivea siluofia slranie deacuma, ca aclionalorii se cear6, ca se fie indalorafi aclionatii,o parle din ei, si recunoascd gi sd tolereze qi aceea, la ce

PHOCf]SUL PI]NTIIU MA\AS'I'IRILE DIN BANAI

oceslia nu au cuvdnlul. Dar se evidenlieozb dupd aclionali,aglomeralia din acliune gi din faplul, cd modalitalea de im-pdrlire ceruli in acliune e gi de jure imposibilE. Nu se pot

odec6 lua dela hierarhia sdrbeascE cele lrei m6nbsliri din Banal,

reclamale de aclionalori, gi ca recompensE 16sale celelalte lreim6n6stiri inlregi aceslei hiererhii, pentrucd alunci m6ndslirilereclamate de aclionatori inceatd a mai fi insliluliuni biseri-ccali sdrbegti, pe cdnd ca subiecle independente de drept ma-

lerlal ele sunt indrepldfite si esiste, Si hierarhia sdrbeascdpoate se prelind6, independent dela vre-o altd mdnislire, jumd-

late dln averea mdndslirii aminlite. Creeazd deci o situalie im-

posibil6, dupd acfionali, cererea din acliunea acfionalorilor, care

PROCE:UL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT

pus apol ear6$i pe prlmul punct de vedere. Dupd aclionafi'aceasla oscilare e semnul ltpsei de convingere cu privirg la

dreplul cu cuprins adeviral, gl astfel nici din molivul aeesta

nu poale avea loc recunoaglerea judecdtoreascd a lemeiniciei

acfiunii.Dup6ce ins6 din oferlele ficule in afard de proces, in

scopul evitirii procesului inlre doud nalionalit6li de aceeag lege,

nici in privinla mdsurii legale gi a cuprinsului malerial al ac-

liunii, nici din punclul de vedere al dreptului procesual, nu

poate fi scoasd nici o conclusiune, netemeinicia acfiunii nu

poate fi stabilitd numai din faptul, cd aclionatorii gi-au schimbal

gi cum gi-au schimbat prelensiunile in cursul lratalivelor an-



llindcd nu duce la scop, abstragdnd dela loate celelalle, chiar

9t numai din acest moliv trebue respinsE.

Nici apdrarea aceasla a aclionafilor nu std pe bazd legaldpenlrucd pretensiunea referiloare la m6n6sliri isvoregle din o

bas6 de drepl, din despdrlirea hierorhicd, iar in inlelesul ${ui66 din procedura procesualE civil6, pretensiuni ndscute dinaceeagl basi de drept, pol sd fie cuprinsd intr'o singurd ac-

liune. $i de allcum e corecld cuprinderea luturor prelensiunilor

intr'o singur6 acliune, penlruc6 pretensiunile acestea, fiind uni-

lare, stau in strAnsd legdlurd inlre olalld. Iar aceea, cumci in

cadrele cererii din acfiunejudecdtoria

in casul, cd cererea elntemeiatd, cum decide in cheslia imp6rlirei, e un lucru, ,care

atlnge partea meritoriald a procesului.

Vll. ln legdlur6 cu cele pertraclate in punclul premergdtor,

aclionalil au atins gi aceea, cd acfionatorii au manifeslat invremi deoseblte o asllel de oscilare cu prlvire la valorareapretensiunilor lor asupra mdndstirilor, incdt gi de aci se poate

deduce, cd nici ei nu sunl in clar cu adevdralul cuprins alpretensiunllor lor. Se provoacd acflonalii in privinfa aceas.ta laatlludinea manifestald de acliona{ori sub decursul lratalivelorde desp6rfire, cdnd au cerul inl6i (in sinodul din 24 Augusl

864)patru,

apoi(in proiectul

deprogram

dela 16 Octomvrie1864) trei, si mai tdrziu (in declarafia fdcutd de episcopul ga-guna in 22 Martie 1865) numai doud mdn6stiri. Cu ocasiuneaincercalei yaloriri a prelensiunii pe cale adminislralivd s'au

terioare.

VIll. Dinlre m6n6stirile cuprinse in acfiune, Bezdinul, Mesiciqi Voilovifa, nu pol forma, dupd acfionali, obiect de acfiune,

pe care o eschid paginile de proprielale ale c6rlilor lor fonduare,

cdl6 vreme esisli aceasla slare de carte fonduarS. Imobilile

cari formeazi proprielalea aceslor mtn6sliri, sunt lrecute adec6

in carlea fonduard ca proprielEfi ale mindslirii respeclive ,sdr-besti'. Inlrucdl aclionalorii afld lucrul acesta de gravaminos,

le sld in putinl6, in afar6 de proces, ori pe calea procesului,

se ceard reclificarea dreplului de proprietale, dar pdn6 esisl6

aceasla situafie, nu pot inainla acfiune in privinfa imp6rfirii,penlruci impdrfirea comunildlii de proprietale o poate cere

numai proprielarul inlrodus in carlea fonduard.

Nici esceplia aceosla nu are lemeiu, penlruci acliunea

e indreplatd in prima linie penlru slabilirea comunltEfii jurisdic-

liunii de drept 9i a dreplului de dispunere in privinfa drepluluiasupra averii, iar acliunea aceasta poale fi incopciatE cu o ul-terioarE rugare, ca comunilatea, inlrucdl ea va fi stabilitd, se

lie sislald, prin impErfirea jurisdicliunii de drepl, 9i a drepluluide dispunere, cu privire la averlle m6ndsliregli.

tX. Ce se atinge de basele de drept ale acfiunii, aclio-

natorii ingir6 pentru stabilirea acfiunii lor mal multe aslfel defaple, dinlre cari, dup6 ei, fiecare poale da eoncluzii favorabilepenlru ei.

a) Ca aslfel de fapt 9i bas6 de drept aling ocllonatorii

-244- -- 215 F


acel cuprins al rescriplului de sub A). in al cdrui irrfeles, in

privinfa m6ndslirilor din mijlocul poporafiunii romdne ale die-

cezelor din Banat, Maiestalea sa a dispus prin decisiunea prea-

inalti din 24 Decemvrie 1864, ca congresul nafional sE se ni-

suiasci a aduce o holdrdre.

DupE aclionalori adecd, chiar gi numai aceea' cd in res-

criplut de sub A). m6ndslirile sunl aminlite in mod special,

arat6, cE la locul preainall, de sub impdrlirea ce era decls6,

n'au fost scoase mdndslirile. lar mai deparle aceea' cE rescriplul

ingir6 respicat insliluliunile bisericegli, asupra cdrora nu se

estinde auloritatea (iurisdicfiunea) nouei milropolil, aral6, c5

impreund cu fundaliunile comune au lost nominale 9i mEndstirile

---ry9ssuljg5qiANAryI,E9'r

9lsr:.de inarticulare de altcum nici nu a fosl necesarS' dupd aclio'flatori, intr'o vreme cdnd dreptul necondifional de dlspunere'

isvorit din dreptul maeslalic, referitor la blseric6' nu era re-

strins prin ntci un iJ- de punct de vedere constiluliona-l' Yi

cdnd, mai lArziu, tesea a ,"gulut cheslla despErfirii hierarhice'

{*;;i ;; basa si in inletesut rescriplului de sub A)'

Taltu regeascd nu a acceptat punctul de vedere ol aclio-

nalorilor, pentruci abstragdnd dela toate celelalle' indrumarea

,datd .pentru ndzuireg de a se stabilt o tiltllegere" nu-cu-

prinae'in sine stabilirea princlplulut, ci m6ndslirtle de pe teri-

dorii locuite de Romdni au se fie neconditionat impflrfite intre

cele doui mitropolii, ci numai dorinla, ca controversele se fieaceea'



ca obiecle comune, ce au se fie imp6rfile. Cdci in cas contrar,

ori nu erau aminlite, ori etau scoase in mod calegoric de sub

impdrlire.Dup6 acfionalori deci poate fi stabilit din rescriptul de

sub A). cumcd comunitatea 9i indreptilirea de acfionare a fost

decisd in prineipiu.

Fiindci in vremea aceea, Regele, in urma dreptului maie'

slallc, eserciat fafd de biserica orienlalE, a fost necondilionat

chemat se decidd in privinla aparlinerii instilufiunilor bisericesti

gi a bunurilor, ca gi in privinfa jurisdicfiunii de drept: aclul

preainalt esprimal in rescriplul de sub A). e obligalor, atdtpenlru pdrfi, cit 9i pentru judecdtorie.

ln consecvenld, spun acflonatorii, judecdtorla delegatd e

chemalE se decid6 in mod concret gi amdnunlit numai actuala

cheslie de drept; aceea ins6, ci din mdn6stirile comune, acllo-

natorii in general pot oare se pretindd impdrldgire in privinla

jurisdicliunii de drepl, rimdne lucru neatins, ci mlsiunea iude-c6toriei este numai aceea, ca in infelesul rescriptului de sub

A). sd stabileasc6 modalilalea si direclia imp6rflrii jurisdicfiunii

de drept, ca prin aceasla si se dee valoare gi in praxd deler-

mln6rli preainalle.

Dupi aclionatori deci basa imp6rlirii lurisdicliunil de dreptgi a dreptului de dispunere o formeaz6 rescriplul de sub A).

f6rd considerare la faplul, cE in arl. de lege lX dela 1868 nu

e lreculi partea releriloare la min6stiri din rescript. O astfel

-246-

.aplanate, dupi putinl6, prin infelegere pacinicE' Despre

.cd aplanarea cum se"e

fac6' nu conline rescriplul de sub A)'

norme obligaloare penlru nici una din p6rfi' Dar cumci de-

.clarafiei releritoare-la

mdn6sliri din rescriptul de sub A)' ntcl

preainaltul factor dela care a emanal rescriptul nu i'a atribuit

,iegulu (norma) suslinutd de actionatori' se vede din ordinul

ministeriul aliturat ia acliune sub E). in inlelesul cdruia regele

,constitutional a indrumat pe aclionalori pe calea procesualE cu

rloate prelensiunile lor referiloare la mdndsliri'

Din cele ingirale urmeaz6, c6 nu lrebue esaminati chestia'

,c6 intrucdt are putere de drept declaralia din rescriptulamlntil'

referiroare la m6ndstiri, fald de faptul, ci art' de lege IX dela

tr868 nu face amintire despre partea aceasla a rescriplului'

b/ Al doilea temeiu al acfionalorilor pentru acliunea lor

€ acela, cE abstragdnd dela rescriplul de sub A)' imp6rlirea

iurisdiciiunii de drept a bisericii 9i a dreplului de dlspunere

cu privire la foate instituliunile blsericegli comune 9i a bunu-

riloreourmaredirect6aart.delegelXdelals6S.lnde-'pendenla gi egala indrept6lire decrela16 in $-ul 2 al legll'

pr""r* 9i eserciarea separali a dreplului autonom al nouel

cnitropolii, garantat in $-ul 5, - spun aclionatoril' - egclude

posibilitatea, ca egala indrept6fire, stabililiaslfel co depllnl'

si remdnd neesecutalE cu privire la m6n6stlri'

Ac:astd egal6 indreptdlire, intre cele doud mllropolll' nu

c numai de nalura dreptuiui public, respeclive a dreptulul bl-

-247 -

PROCESUL PENTRU MA,NASTIRILE DIN BANAT

sericesc, luat in sens mai strict, cdci doar6 art. de lege lX din,

1868 Sl rescriplul de sub A), care i-a servil de bas6, a creal,.

ln leg6tur6 cu disposllla referiloare la averile biserice$li, nu'

numal egalilalea de drept public, ei deplina egal6 indreplEfire,.

accenlualE calegoric in $-ul 5, 9i referiloare la loale inslituliu-

nile. De aceea, dupd aclionalori, rdmdnerea mdndstirilor sub'jurisdicliunea de drept gi dispunerea lor osupra lor a uneia'

dintre nafionalit6file ierarhlei comune, cu escluderea celeialalle-

nalionalitEli, ar fi o gravd violare a egalildlii de drepl, garan-

tat6 in lege, cu aldl mai virlos, cu cdt mdndslirile sunt indis--

pensabile in viafa bisericeascS, f6rd ele funclionarea biseri-

ceascd a aclionatorilor ar fi paralizald.pen-

PROCf,SUL PENTRU UANASTINIIT DIN BA\AT

cJ Temeiu de acflune penlru aclio.natorl e mai deparlefaplul, cE mlrropoli"-;i;;;;;6 din Garlovel a impdrtE-sit die-

cesele romdne, in"orp*uf" ia infiinfala mitropolie romdtr-6' pe

cea din Arad 9i CaransebeS, conform procesului verbal aldturat

suL 1) la aclul finui"a"-""L

XXVUf din o parle a fondurilor

comune nalionale Ui.eif"esfi. Dufi aclionalori, mitropolia sdr-

beasc6 a recunoscrfpti" i"otul acesla,^cumc6 9i averea insli-

tuliunilor bisericegti, pane aci comune' inc6' e comunS'.'

Nu e la toc nici'acest punct de vedere al aclionalorilor'

pentrucd din inlelesei"u u.upru fondurilor bisericegli' ca obiecte

de avere de naturd deosebtid de a mdn6stirilor' nu se poale

scoate eonclusie in direcfia, cE prin aceasta mitropolias6r-

pretensiunea acfionatorilor asupra m6-



E gregit si acest punct de vedere al aclionatorilor,

trucd disposifia din $-ul 2 al arl. de lege lX dela 1868, cumc6:,

ose lnarticuleaz6 milropolia de sine stdtdloare, egal indreplE-

lit6 cu a Sdrbilor, infiinfat6 pentru romdnii greco-orientali", nu

poale fi astfel ldlm6cil6, cE egala indreptElire garantald acolo'

s'ar eslinde deja pe urma legii asupra averii vreunei instituliuni'

bisericegti a hierarhiei comune bisericegli, in acel inleles, cipe basa egalei indreptdliri orice avere bisericeascd, respeclive-

jurisdicfiunea de drept asupra ei, ar fi de considerat ca 9i co'munE. Cu ocasiunea pertraclErii in dietd a proiectului legii

cilale s'au arilat ingrljoriri din parte sirbeascd in mod pro*-nunfat in conlra cuvdnlului ,egal indrept6lit6", spundndu-se c6

evenlual va pulea fi scos din el si dreplul egal asupra averii'(Stefan Branovaczky, l"lilos Dimilrievici, Emil Msnoilovici' Yor--

blrile lor din gedinla dela 7 Mai 1868, ap6rute in ziarul dielei)r.

Dar au declarat atdt depulafti nalionaligti romdni (Alexandru'

Mocionyi, Aurel Maniu, Sigismund Papp), cdt si baronul losif'

E6lvbs, minislrul, cE cuvf,nlul ,egal indrepl6lil6", abslrdgdnd'

dela orice referinle de drept malerial, are de scop numai aceea'.

cE mllropolta infiinfald penlru Rom&ni se fie de sine sl6t6to6re'

lar nu subordonali celei sdrbegti. Voinfa legiuilorului n'a inlen--

llonatdeci, ca mitropolia egal indrept6lit6 rom6n6,.abslr6gfind

dela loate celelalle, numai in urma egalei indreptElirt inarli-culale in lege sd aibd pretensiuni 9i dupi despdrlire cu privire

la jurisdicfiunea de drept 9i eserciarea dreplulul. da dispunera

asupra averilor btsericegli._248_

beascd a recunoscut Sin6slirilor.

d,) ln fine mai aminfesc aclionatorii pentru stabilirea acfiunii

lor, cd romanimea orlodoxd, de o lege cu s6rbii, s'a agezat

inainleaS&rbilorprinp6r|ilede|ar6undeseafldm6nSsliriledinliligiu, avea inainle de venirea Sirbilor biserici' preoli' m6n6sliri'

si lumai mai l6iziu, pe la 1690, pe urma privilegiilor regegti'

dale pe seama capului bisericesc al Sdrbilor, imigrali sub con-

ducerea palriarhului din lpec, Arseniu Cernoevici, care ca pa-

lriarh greco'oriental din Carlovel a inceput a esercia autori-

latea bisericeascd asupra tuturorpopoarelor de lege ortodoxd'

deci. pe urma unel noue organisalii bisericegli, au ajuns toli

credinciogii de lege ortodox6, instituliunile bisericegti 9i averile''

in legdturd cu milropolia comund dela Carlovef, pundndu-se

sub iapul comun bisericesc.

Mdndstirilespecialesdrbe$ti,-dupdaclionalori-1'611esislat niciodald, ci numal mdndstiri orlodoxe, din capul locului

cu caracler comun' m6n6sliri, cari la 1690 numai in mod provi-

soriu au fost supuse capului comun bisericesc din carlovef' 9i f616

ca prin aceasla s6-gi fi perdut caraclerul de instituliuni comune

blserieegtt; iar dela 1690 aparfindnd hlerarhiei comune gi unitare

bisericegti, inurma desparlirii, aceste institufiuni bisericegli'

pind aci sub jurisdicliune de drept nedespdrlitd, 9l in scopul

implinirii misiunii bisericii, nu nafionaliste, nu puse pe base

speciale nalionale sdrbegli, ci intemeiale esclusiv pentru sco-

-249 ?

PROCESUL FENTRU MANASTIRILE DIN BANAT

purile bisericii greco-orlentale, ca instilufiuni ce servesc acestscop, au si fie inrpbrfile, pentrucd drept special de dispunereasupra lor, dupd desp6rfireo milropoliei romdne, biserica gr.ort. sdrb6, cu caracler nafional n'a cdgtigaf.

Pentru sprijinirea acestei base a acfiunei au mai ingiraraclionalorii, cE mdndstirile de pe lerilorul locuit de Romdni,dupi nalura lucrului, dupd teoria teriloriald din dreplul biseri-cesc, 9i in urma decisiunii preainalle de sub A), au s6 fie con-siderale de rom&negti, penlruc6 acel momenl stabilitor de felulsi modalilatea impdrlirii instiluliunilor bisericegti 9i a ayerilor,cd dupd rescriptul de sub A), dup6 legea dela 1g6g, si dup6

invoeala de sub C), impErlirea necesard, ivil6 pe urma desp6r-firii hierarhice, se decide a se face pe base nalionoliste,

PROCESUL PENTRU MANASTIRII..E DIN BANAT

ale comunltdfil de drepl. Penlrucd acolo, unde comunitatea'credinciogllor o formeazd poporul orlodor de o slngur6 nafio-nalilale, nu poate li vorba de comunltate blsericeascb 9i de'drepl, fiindci comunilalea de drept condifioneazd cel pulln

douE sub_iecle, afldloare impreund in leg6turi blserlcegtl. De'aceea nu se poale vorbi, dupd aclionaloii, despre comunilalede drept in Ardeal, orl pe lerilor curat sdrbesc, gi de aceea areslrins gi regele in rescriptul de sub A) prelenslunile acflo-natorilor la leritorul mdndstirilor din Banat, decl cu poporafiune.mix{6.

Dar dupd aclionalori nalura de drept a instituflunllor St

averilor bisericegli incd esclude posibilllaleo, ca mindslirile sefie menlinule numai pe gi



res-peclive leriloriale, cu linerea in vedere a principiului de dreptcanonic, cd ocuius reglo, eius religio", ceeace esclude posibi-litalea, cu mdndslirile de pe leritorul locuit de Romdni sd nuslee in legdlurd cu milropolia rom6n6, ci cu cea sdrbeascd.Ameslecarea poporaf iunei in sine, spun acfionalorii, int6regte p6-rerea despre comunilalea luturor inslitufiunilor gi a averiloraceslora, dupd cum au gi decretat judecdtoriile in procesele-comunelor bisericesti.

Principiul acesta cdlduzilor are se fie aplical gi in pro-

cesul acesla, spun acfionatorii, dar cu deosebirea, c6 la co-rnunele bisericegli poporafiunea comunel, la m6n6slirl popora-liunea finutului e aceea, dupi care se reguleazd caracterulinsliluliunilor bisericegli gi a averilor lor, dupd raporlurilehierarhice gi in proporfie nalionalist6. prin urmare, caraclerul.cural, ori meslecat al min6stirii, nu-l d6 m6ndslirea, cu aldtmai pulin personalul din ea, care mereu se schimb6, ci are sefie stabilit dupi caracterul curar ori mestecar, din punct devedere nalionalisllc, al poporafiunei linulului. De aceea, de giaclionalorii, pe basa principiului desvoltal, ar putea ridica pre-"tensiuni Esupra tqJuror m6nEslirilor comune greco-orientale,lolugi p6rerea comunilifii doresc se

fleapllcatE

numai osupramdndslirilor dup6 lerilor cu poporollune mixt6, deci Esupraacelora, pe a[ cdror tiritor Strbii gi Romdnii s'au aflat in le-,gdturi comune bisericegli, unde sunt dale condiliunile prealabile

-250-

seama penrru scopurlle naflonallt[filsdrbegti. Dreptul leorellc bisericesc stabilegte deja, dup6 acllo.nalori, caraclerul 9i organisafia unilard hierarhicE sl admlnl-stralivd a bisericilor orienlole, designdnd de proprielar al bu-,nurilor bisericegti, nu pe credinciogi, ori clerut, ci complexul,to{alilalea bisericii. O anumitd parte a bisericii, orl o gruparesinguralici de credinciogi, nu pot cdgtiga drept de proprielaleasupra institufiunilor bisericegli. (Corectitalea tuturor aceslordesvoltdri de drept, acfionalorii doresc s6 o dovedeasc6 cu.cilafii luale din opul episcopului greco-orienlal din Zara, Ni-codim

Milag, intitulat "Das Kirchenrechl der MorgenlaendischenKirche", edifia din anul 1897, paginile 208 Si a5Z).

La esaminarea chesliei, cE acesl puncl de vedere aldreptului bisericesc, referilor la insliluliunile 9i averrle brserl-cegti, intrucdt poale fi aplicat la m6n6stiri, e necesarb, dup6aclionatori, 16murirea siluafiei de drepl a m6n6sllrllor, a per-sonalului din mdnisliri 9i a averilor m6n6stire9ti.

In scopul acesla acfionalorii vreau sd dovedeasc6, cucilale din amintitul op al lui Milat, cu gg-ii 47-49 din regula-menlul compus ia 1777 de congresul din Carlovef 9l aprobal.de Maria Terezia sub titlul: ,Rescrlplum Declarolorlum lllyrlcae

Nalionis' pi cu disposiltunile referiloare la mEn6slirl dln sla-tutul preainalt dela 10 August 1868, ca regule condifionale dedrepl, cd 9i cu privire la mdndsliri lucrul principal e menilluneagenerali bisericeasci religioasd, gi nici de cum promovarea

- 251

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BAIiAT

lnlereselor preofimei din mdndsliri, gi c6 m6n6stirile nu numaiin cele sufletegli, ci gi in cele adminislrallve gi maleriale aufost toldeauna puse sub autorilalea mltropoliilor gi a consi-sloarelor eparhiale.

De acl apoi urmeaz6, dupd aclionalori, cd din organisaliaunllar6 a vechei milropolii n'au fosl scoase nici m6n6slirire, 9ide aceea principiile gi pdrerile referiloare la blserici au se fieapllcale gi asupra lor. $i au se fie aplicate cu aldl mai v6rlos,cu c6t mdndslirile au fosl inainle de despdrlirea hierarhlcElnsllluflunl de ale bisericii orlodoxe neimpErfite, au slat in ser-vlclul rellgios al credinciogilor nedeosebifi dup6 nafionalitale,

decl in inlelesul principiilor fundamentale de drepl bisericescou se fle considerale ca inlemeiate pe seama

FFOCESUL [-ET\TFU MANASTIRILE DIN BA\AT

era proprietalea bisericii romdne, nu se poate slabili comuni-talea de drepl asupra luluror, penlrucd dacE s'ar accepta teoria

despre comunitalea de drept a aclionalorilor, inlreaga avere

bisericeasc6 aflEtoare la 1864 in proprielatea bisericei romdne

Si sdrbegli, fdrd nici o considerare la originea ei, numai in'urma infiinl6rii nouei milropolii, ar lrebui se fie decrelati de

comun6, ajungdnd la imp6rlire gi averile acelor comune bise-

ricegti, in cari n'au locuit nicicdnd Romdni, respective Sdrbi.Nu corespunde adevdrului, dupi aclionali, ci mdn6stirile

din litigiu in cursul secolelor au slat in serviciul bisericii uni-tare gr.-orientale, respective al credincio$ilor ei, f6rd deosebire

de limb6 gi nalionalitale. Nu e adevdrat aceasta in prima linie,pentrucd e gregit6 p6rerea, c6 scopul menirea mdnEslirilor

i{



luluror credin-clogllor. cdci doar6, dupd acfionalori, persoanele intemeetorilorinc6 sunl necunoscule, deci cu aldt mai pufin poale fi vorba,de lnlenfiunea intemeelorilor, cd ar fi dorit se infiinleze mdn6-sllrlle numai penlru o parle, o grupare a credinciogilor deaceeag religiune, 9i anume, esclusiv pentru cei de nalionalilatestrb6, inlr'o vreme, cdnd biserici cu caracler nafionallst nicinu erau.

Fal6 cu punclul de yedere al aclionatorilor, ardtat acum,.dln parlea aclionafilor se adue inainle urmdloarele.

Chiar daci ar fi adev6ral, ceea ce acfionafii neag6, c6.poporul romdn a locuit pe leritorul Ungariei de sud pe vremeainlemeerll slatului (ungar), avdnd biseriei, preoli $i mdndstiri"aluncl cdnd au venit Sfrrbii sub conducerea lul Arseniu Cer-noevlcl, in espunerile aclionalorllor se arald o marellpef,, penlrucd imigrarea de sub Cernoevici a fost a opla(ultlma) lmigrare sdrbeasc6 9i inainte de aceea cu secole a

locult deJa alci popor sirbesc, care nu numai cd a avul biserici,preoll 9l m6ndsllri, cl gi organisafie eslinsi eparhlald. Dac6.decl Arsenlu Cernoevici a lual in administrafie bisericeasc6mEnlslirile aflale aici, gi-a esercilat numai dreplul. lar daci a

luat 9t min6slirl romdnegli in adminlslrare, acfionalorii sE le.numeoscE. Cari sunt acelea ?

FdrE a se afirma barem, cd la incepul, sau origicdnd,.palrlarhul sfrrbesc a luat in adminislrarea sa o mdn6slire, cEre

9igreco-orientale ar fi promovarea educdrii religioase-morale a

poporului. gi a convingerii sale religioase.

Tocrnai delerminarea dati scopului m6ndslirilor in opul

episcopului Nicodim Milag, cilat de acfionalori, care sund a9a:

,,Das Mbnchlum hat den Zweck den Menschen die l'liiglichkeider Thunlichslen moralischen Vervollkomnung durch Selbslbeher-

'schung und Erhebung des Geisles zu Gott zu bielen" aral5,

cd menirea mindslirilor, in infelesul canoanelor, e numai aceea,

de a [ace cu putinlE singuraticilor, monahilor, cari 116esc in

mdndslire, ca isolali de lumea din afard se alingd gradul celmai inalt al des6vdrgirii religioase-morale. Nu e deci nici o le-,giturd, dupd aclionali, inlre mdndslire gi credinciogii de pe

terilorul ei, ba scopul aminlit al mdn6slirii eschide deadreptul

influenla poporaliunii comunelor asupra afacerilor m6ndslirii.

De unde urmeaz6, cd pirerea stabilttd de judecdtorii in

privinla comunelor biserice$li, la m6ndsliri, ca instituliuni cu

scop special, nu poate fi aplicatE. Dar nu st6, dup6 acfionafi,

,nici afirmarea aceea a aclionatorilor, cu care doresc sd dove-

deascS, cu regule din dreptul bisericesc, cd o grupare oarecare.de credinciogi, gi anume' o grupare nalionalicegte deosebitE,

{ru ar pulea cigtiga prelensiune esclusiv6 de drept, cu exclu-'derea deplind a celeilalte grupdri, asupra averll gi institufiunilor

bisericegli.Cuprinsul urmdlor tocmai din opul episcopului Nicodim

-?l,2- -253e

:j_.I9:9.1_s "EN1Lll JIA|'AITIRIP D N BANAT

Mila$, citat de acfionalori, anume: ,Die Verwallung und Ier-wendung ging auf die betreffende Kirche, oder das tocale In-slilul iiber, welche subiecte des Eingenlhums des an denselbenhangenden Kirchengutes wurden" aral6, cE adminislrarea averiibisericegli 9i dispunerea asupra ei e imp6rfil6 9i acuma in sinulsinguralicelor biserici parliculare.

Dar aclionalii doresc s6 dovedeascd incd gi cu alre eilafii,luale lol din opul lui Milag, edilia din anul 1905, pagina 15g,precum si din opul lui Philip

"Lehrbuch des Kirchenrechst-,pog. 688 9i din opul lui Tiiriik Krilm6n

"A Magyarorszrigi kath.egyhdz vagyonlulajdonjoga', pag. J0-Jl,

c6proprielarE

aaverii bisericegti nu e biserica inlreagd, complexul, ci numai


nici un fel de prelensiune asupra mdn6stirilor infiinlate pentru

biserica sdrbeasc6 9i puse escluslv sub jurisdicliunea ei de drepl.Aceste declarafiunl conlradlclorii, fdcute in privinla fap-

lului din acflune gi a lemeiului de drepl, a adus 9i in chesllaindalorirei de a dovedi ambele pdrfi din proces la acceploreapunclelor de vedere divergenle. Penlrucd, pe cdnd dupd acfio-nalori, comunilalea milropoliei formeazd p6rere penlru comuni-talea insliluliunllor bisericegli de pe leritorul cu poporaliunemixtd si a averii lor, fal6 de care, 9i dac6 nu s'Er accepla ar-gumenlele desvollole de aclionalori cu privire la leoria drep-lului bisericesc, parlea

care ridlcE prelensiune esclusivE asuprainsliluliunilor singuralice 9l asupra averii lor, are s6 dovedeascE



bisericile parliculare, respeclive instirufiunile locale gi bisericilesinguralice sunl gi pol a se considera de proprierare, precum,.dup6 aclionali, au slabilit 9i judec6toriile in procesul inlentattocmai de aclionatori in contra bisericii rnacedo-valahe dinBudapesta, dou6 grupdri ale aceleeag nalionali16li, dup6 origineacredinciogilor, decreldnd, cE averea bisericeasc6 ingiral6 in acelproces compele Grecilor si Valahilor originari din Macedonia.

Din toale acestea aclionalii deduc, c6 nu e la loc teoria.acfionalorilor, referiloare'la proprielalea bisericii inrregi, cu.al6l mai vdrlos, cd mdndslirile sunt subiecle de drepl materialindependente, averea lor deci nu poale fi inlrebuinlard nicichiar penlru scopurile altei mdnEsliri, afl6toare in aceeag diecezE..

Dupd acfionali decl, fie cE eonslderdm m6nislireo casubiecl direct de drept proprielar, ori biserica ca subiecr dedominium emergens' din punclul de vedere al procesului defal6 se poale vorbi despre m6ndstiri speciale s6rbe9li, cu de_.sdvdrgila eseludere a Romdnilor. Si filndcE caracierul nafio.nalisl al mdndstirii il d6, dupd acfionafi, desyollarea sa isloric6,.tradiliile ei, admlnlslrafla inlernd 9i limba rilual6, nafionalitoleamojoritElii confralernildfii monahilor, procedura unilarE 9i uni-lara delerminare a voinlei, 9i fiindc6 viafa inlernE a m6nd-

stirilor din acfiune gi caracrerul lor dela intiinfare p6n6 in zi-.lele de aslEzi au fosl neinlrerupt 9i escrusiv sdrbegli: numai dinaeeea, cd credinciogii de nalionalitate rom6n6 au ajuns dup6t690 sub ocrolirea bisericii sdrbegli, acegria nu gi-au cdgligat,

aceasli prelensiune: dupd aclionafi milropolia nici odal6 nu alost comun6, o aslfel de pdrere generald despre comunitale nupoale fi slabililE, ci privllor la fiecare inslituliune bisericeasc6,parlea eare afirmd comunilalea lrebue s6 dovedeascE esislenfafaplic6 a comunildfii gi numai dup6 ce e,ceasla s'a dovedil,poate li vorba despre aceeo, cd comunilalea inslilufiunii poaleda oare nagtere pErerii despre comunilarea pdrlilor de averece-i aparlin ?

Pozilia pe care o ia labla regeascd in privinfa fapluluidin acliune gi a bazei de drept, cum

9iin chesria darorinfei

de a o dovedi, e pe baza espunerilor fdcule de p6rli 9i pebaza dovezilor aduse urm6loarea:

Din opurile istorice aliturate poate fi slabilit faplul, c6greul romf,nimei din Ardeal si din pErflle legale dupd dreprulbisericesc cu Ardealul, de legea greco-orienlald, sub

"ondu-erea milropolitului greco-orienlal, dln Alba-lulia, cu consenli-mentul celor 54 de prolopresbileri 9i 1565 de preofi, p6r6sindlegea greco-orienlald in sinodul care a linut gedinle in 4 9i 5seplemvrie 1700, a acceplat unirea cu religia romani-catolicd.E fapt apoi 9i Eceea, cd parlea romdnimei, rdmas6 in credinfaveche, a edulal ming6ere religioosd in privinla bisericei .inparle in sinul mitropoliei din Bucuregli 9i Bucovina, 9i in partein al milropoliei din Carlovef.

Poporafiunea greco-orienlald din Ardeal a fost apoi luat6de sub slEpdnirea bisericilor din f6ri slrEine Ia anul 17g1, pus6

-?54- -255-

PROCESUL FE\TRU MANASTIRILE DIN BANAT

fiind sub episcopia greco-orienlald din Buda, aparlin6toare lapalriarhia greco-oriental6 din carlovel, iar la 1785 s'a inliinlal

episcopie separatd pe seama ei, cu regedinla in Sibiiu' care

"pt."opi"in cele dogmalice 9i spirituale era subordonatd mi-

fropolili greco-orientale dl^ Carlovel. E cert deci 9i neindoios

di" aceasia, cd dupb unirea dela 1700, poporaliunea romdn6

de legea greco-orientalE din Ardeat, rdmasa in credinla Yeche'

inc6 a ajuns in cursul vremii sub iurisdicfiunea de drept a mi-

tropoliei din carlovel, pe cdnd Rominii greco-orientali dln

Uniaria, neatingi de unire, numai decdt dupd unire au ajuns in

leg-drurlle numitei milropolii, inlrucdl s'au alalurat la comunele

bilerlceEti sdrbegti, autoritSlile bisericei gr.-orientale sirbesti,eplscopiile sdrbegli 9i mitropolia greco-orienlal6 din Carlovef

}ROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT

.,Archieplscopus el Patrlarcha Rascianorum, Rulhenorum et,Valochorum'.Dupi documenlul aldturat la rdspuns sub E) regele losif

I amintegte in tltlut lui Isaia Diacovici, trecul in diploma din 21

,Oclomvrie 706, pe ldng6 ,populi Rascioni 9l Rutheni", inc6 9i

,pe Volahi",Gancelaria aulic6, conform documentului de sub D/1, dE

,in rescriptul din 25 Matu 1?08 numitului lsala Dtacovici lillul.urrndlor :,graeci ritus.Rascianorum, Rulhenoium et Valachorum

patriarcha tam proprio quam lotius nationls lllyrtcae elusdem

rritus nomine'.

Dupd documenlul desub I/1, in 51 lulie 1749 anunf6 Pavel

Nenadovici, Arhieplscopul 9i Mitropolltul gr.-oriental al strbilor



ai devenit conducitorii lor, iar in adundrile bisericegti, in si-

noade gl in congresul nalional gr.-oriental sdrbesc' au lual

parle neconlenit cu drepturi egale cu ale nalionalitdlii sdrbegti.

Numeroase dale, puse la disposilie in proces' dovedesc

lmpreunare8 care s'a fdcut dup6 1700 intre poporul s6rb 9i romdn

de aceelg religie. Insugi Arseniu Cernoevici, dupd cum dove-

degle <locumeniul alaturat de acfionatorii la rdspuns sub xx,

tnci in anul 170i, deci la scurtd vreme dupd unire, se numegte

pe slne patriarh 9i cap bisericesc al naliunii grecegli' ualahe

ii earU.iti, din intreaga Ungarie, Croalie, Dalmalie,Ardeol

$dln provinciile aparlin6toare aceslora'

E adevirat, cd regele Leopold I opregle pe Arseniu Cer-

noevlcl in documentul amintit a mai intrebuinla acest titlu; dar

nu poale fi stabilit, c6 opreligtea regeascd ar fi sunat tocmai

ecercleril autoritdlii supreme asupra valahilor; ba din inlreg

-cuprlns al documenlului, mai ales din girele din urm6, din tillul:

,oraecl Ritus Episcopas" care preciseazi posilia oficioasa a

iut Areentu Cernoevici, se pare cd poale fi stabilit, cd la locul

preainalt a fost gravaminoasd numirea de ,patriarh' 9i estinderea

.jurledtcliunii de drept asupra teriloriilor mai mari decum^.ar fi

iost permis, din unele p6rfi de lar6. De alt6parle

edovedit

prln recunoaglerea acfionafilor, cuprinsi in replica lor de sub

LXXI, pagina 126, ci Arseniu Cernoevici se numegte pe sine'

,ln rugarea inaintatd regelui losif I in 16 lunie 1706, din nou:

-zDO- -257=

.Si ol Valahilor, cE congresul l'a ales Arhiepiscop gi Mitropolit

.ot noliunel iliro'sdrbe gi oalahe,

DupE documentul de sub Kl[, regularea venilelor preofegti

.s'a ordonat s6 tie comunicatE tuluror episcopllor aparlinatori

,mitropoliei gi inlregulul cler lliro-sirbesc 5i ualah, iar docu-

rrnenlul de sub L/l arat6, c6 in 19 Februarie 1769 afosl ordo-

,na[6 tipErirea gi imp6rfirea in limba sdrbeoscd Si oalahd a

,regulamenlului desPre stol6.

ln docurnentul de sub N/1, O/1, Pil 9i R/1, din anii 1750

'9i1751, Paul Nenadovici se numegle pe sine Arhiepiscop 9i

.Mitropolit al naliunei ilirico'sdrbepti 9i oalahe.

Dupd documenlul de sub S/1, rescrtptul preainall din 10

,octornvrie 1752 permite nafiunei ilirico-sfrrbe gi aalahe folosirea

.calendarului vechiu, iar documentul de sub Tll reguleaza zidirea

.unilard a bisericilor sdrbegti 5i oalohe.

ln documentul de sub Zfl se inalnteazi in 17 lulte 1816

'resullalul alegerii de episcop dela Arad, si din el se vede, ci.la indeplinlrea scaunelor episcope{l conform asului de pdnll

"dci, nu s'a f6cut deosebire inlre naliunea lllrica 9i cea oolohll,

iar dupd documenlul de sub Af2 congresul nafional bisericesc

din 2,t Octomvrie1?90 inainteazd represenlafiune c6lrd regele

Francisc {, in numele inlregei naliuni lliriee, in care inlre altele.urgenteazd tnfiinlorea unei tipografii ilirlco-oalahe gi ridicarea

anui iastitut .teologic cu limbd de instrucliune greco-oalohd.

Dupd eslrasul prezentar in copie sub E/2, iar in decursulprocesului in formd de carle presenlalul gematism de pe anul.1845/{6, Iosif Raiacici se numea Mllropollt al naltunei sla"",.sdrbe gi ualahe, care gemallsm conline inlregul personal 9i.organbafia bisericii greco-orienrale din ungaria 9t Ardeal in,limba lalin6, sdrb6 9i romdnd.

Dupd documenrul arErurar sub iii) ra protocorur de perrrac-lare de sub num6rul 2g.6s6lgt2, intr'o carre bisericeascd com-pusd ln Timlgoara in 8 lunie 1265, paul Nenadovicr, Arhiepis-copul din Carlovef, e numil Milropolit al poporului s&rbesc Arromdn. Carlea a fosl compusE in limba s6rbeasc6 gi ln eeo:

romdnll, de vichentie Vidac, episcopur dreprcredincios din Ti-migoara, Llpova, gi alle dislricte aci aparlindtoare.

PRocESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BA\AT PROCESUL PENIRU MANASTIRILE DIN BANAT

Arlicolrrl de lege xxvlil dela r790l9r goranleazb pe seamatuluror locuilorilor de rit grecesc neunil din fa16, intruc&t aceaslanu sl6 in conlrazlcere cu leglle fundamenlale ale l6rii, prlvi-legiile pe eari regele le-a aflal date de anlecesorii sei, iar arr.de lege X dela 1792 acordE drepturlle civile gi bisericegli, cele confine, pe seama luluror locuirorilor de ril grecesc neunildin far6.

ln fine arl. de lege XX dela 1g4g ordoneazd in $-ul g, camembrii congresului,. cari sunl de ales dln parlea lulu-ror con-fesiunilor greco-orienrale, se fie olegi cu considerare Io popo-rafiuneo de cliferite limbi.

Din cele de pdnd aici se evidenfiazd, c6 impreunarea bi_



ln fine in procesul ordinar dinrre acereagi p6rli, afrErorin curgere penlru m6ndstirea Hodog-Bodrog gi j;de;;t uridride citr6 labla regeascd sub numirul tt.tiotitq, acfionafii au,aldtural la aclul final de sub xxVI, numdrul z, protocoiul despre.gedinfa episcopeascd din 20 Mai 1g55, linuld in Carlovef, dupd,care poslurile vacanre de arhimandrili au fost indeplinire cu,considerare la faplul, cd, e necesard penlru toale persoanele,cle rong mai tnalt biserieesc

"orooSi"r"alimbei romfune,- iar.in raporlul palriarhului greco-orienlal sdrbesc, adresal inlanul.

1812 auloritEfilor mai inale polilice, ardrural de acfionarori sub,R) la replico de sub XXIV, se prolesleazd in contra. tupiofui,cd la dignildfi bisericesti vin inarnrafi 9i vin impErrdgiii de elenumai sdrbii' cu preterorea Romdnrror cdnd dign'.fiie a""rt"u,.in mod cu lolul imparfial, ca la romano-calolici, ar lrebul s6fie indeplinlre numai cu finerea in vedere a insugiriror perso-.nale, cu deldlurarea fiec6rui punet de vedere nafional.

Dar chiar 9i ordinofiunl 9i legi regnicolare dovedesc, cE,impreunarea brsericeasc6 de dup6 1200- a nafionarilEfri rom6ne,Si sdrb€Sti de aceeagi lege, a odus cu sine

-drepturi

"goi-p.

seama omberor nolionaritdli. Rescriprur preainalr de rSmurire.din 16 lulle 1729,

dat din Vlena sub-numlreu ,i"*"ripio. q"-claroiorium lllyrrcae Narionrs', penrru biseriea greco-orienrarasdrbeascd inc6 9t as.t6zi in vigoare, precum 9i insfrucfia al6_luralE ca adaos, srabiresc regure un*are pe se6ma tururor cre-dinelogilor de legea greco.orienlalE.

sericeascE, fdcuti dupd 1200 intre poporafiunea de legea greco-orienlald 9i de limbd sdrbd 9t rom6n6, a fdcut rtin crediciogiide nalionalitale romdnd foctori egali tn clrept cu credinciosiide nolionalitate sdrbd gi prin impreunarea aceasla milropoliagreco'orientold din carlouel a depenit mitropolia unirard gicomunll a poporului greco-oriental roman gi greco.orientalsdrbesc.

Unilolea aceasla nu o clalind faplul, c6 dupd cum se poalestabili din documenlele al6turale de acfionali ra reprica de subLXXI, sub numerli

44-705,91 la aclul flnal de sub LXXV , subnumerii 255, 256, 257 b-s., o parle din milropolili s'a numitnumai capi bisericegli ai poporului sdrbesc, Sl c6 in aclele au-lorilEfilor biserlcegli 9i civile, in mare parle s'au inlrebuinfatnumai numirile de Sdrb, lliric (Rascianus, Servianus, Raicz)f6r6 folosirea numirllor de Romdn 9i Valah. Nu o clalin6, p€n-lrucd caroclerul unltar gi comun al fiecdrei insrilufiuni de auto-rilole publicE il dd cuprinsul ei cel adevirat, nu insd numireanumai. Eserciarea jurlsdicliunii bisericegli de drepl osupra cre-dinciogilor, cari formeazd doud nafionalltdli, pe l6ngd dreplurigi dalorinfe unilare gi egale, nimicegle in sine lmportanfa uni-laleralildfii din numire 9l intilulore, cu al6t mai v6rlos, cu c6tdalelb inglrale mai sus dovedesc, c6 au fosl 9i epoce, in carenumirea mitropoliei unilare, s'a f6cul conform adevdralului eicuprins gi cu cdt ordlnaliunlle dale 9i legile create in inleresulbisericii unilare, dupd cele ingirale mal sus, nu au fdcut nici-

-258_ -2i9- i7'.

:_:_ j lg:c- su_r TN 5.Ly1yjr{R1L "jll}_{ll_odald deosebirea dupd nolionalitale, ci totdeouna dupd religie,foltl de celalalli locuitori al ldrli.

De ollcum afirmarea acfionalilor, ci sub numirea de olllyr',

in epoca doveditE de aclionati, a fost inleleas6 loldeauna gi

esclusiv nallonalilalea sdrb6, sl6 in contrazicere cu cuprinsul

c6rlli la care se provoaca aclionatorii, carle ap6rut6 la 1802

in Frankfurt sub tillul oKurzer Bericht von der Beschaffenheit

der zerslreulen zahlreichen lllirischen Nation in Kaiserliche

Kbnlgliche Erblanden' 9i atribuita foslului mlnislru, baronulul

Borlenslein, in care carle se spune la pag. 5, cE sab noliune

Ilirlcd este a se tnlelege poporul s6rbesc, aalah 9l ratean,

acesle lrel popoare imp6rt6gite de privilegiile date de regeleLeopold la anul 1691, gi st6 in conlrazicere 9i cu conlinulul

t'1

PROCEJUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT

poporoliunea greco-orlentald sdrbd gi oalohll, ca naliuneiliricll.

Ce se alinge acum de numirea Rascianus, in opul 'Ma-gyarorsz6g n6ps6ge a Pragmalica Sanclio kordban', pagina

l6g-eOg, se afl6 dale cari dovedesc, cd oslEglmea de granil6

insliluild in contra Turcilor, a figurat sub numirea .Milllia Na-

lionalis Rasciana", dar nalionalicegte a fost compusd din ele-

menle meslecate, iar oolahimea a fost representald tn ea tn

numdr destul de mar.e.

ln slarea aceasta a lucrurilor, numirile folosite in epoca

aceasla de singuralicii laclori de drept public penlru numirea

singuraticelor grupdri de popor, ori inslituliuni,ca rasciani,

serviani, valahi, illyri, abea pot fi considerate in organlsalia



de pe pag. 15 a opului "Slavonia",editat de loan Ciaplovici

ta igf9, dup6 care op in scrisorile regegli, mal ales in cele

de sub Maria Terezia, lofi credinciogii bisericii greco-orienlale

se numeou naliune iliricd, precum gi rescriplul declaratoriu

preainall, amintil mal sus si dat de Maria Terezia in 16 lulie

i?79, .pt" regularea raporlurilor de drepl in biserica unltari

a ciedtnclosilor de nalionalitate romdnd si sdrbd, a fost

odresal naltunii llirice, iar documentul de sub A/2, in care se

cuprlnde representaliunea fdcut6 in numele tntregei noliuni

lltitce, urgenleaz6, dupdcele aminlite mai sus, implinirea do-

rlnfel intregei biserici unitare greco-orientale, dar si o intere'

selor biserfcegti esclusioe romdnegti.

Dar std in contrazicere punclul acesla de vedere al aclio-

nalllor 9l cu declarafia oficloas6 afldtoare in opul lui Dr'

Szentkldray ten6 ,Szdz 6t D6lmagyarorsz6g ujabb tbrt6nel-

m6b6l', pigina 182 si cele urmdtoare, inainlat6 la 1759 de un

lncrezut funcfionar de stat reginel Maria Terezia, din cu-

prlnsul cirei declaraliuni se vede, c6 in epoca aceeE, fol6 de

noflunea maghiara, sub naliune iliricd o fost tnleleasd nafio'

Nlttatea de lege greco'orientald, deci ceo oalohd si cea

sllrbeascd, Darreiese aceosta gi din fragmentele de zlar ale

lmpdratului gi regelui losif ll din acelag op, despre cdlEtoriile

intreprinse ca mogtenilor de lron prin Ungaria de sud, pre-

sentdndu-se tn ele, fald de noliunea maghiard, totdeauno

bisericeascd ca folosite cu inlenliune, spte a servi acesle numiri

numai unei grupari strict deosebite nalionalisle dinlre credin-

ciogii de aceeagi religie, prin disposifiile respeclive; mai bine zis,

nu se poale presupune, c6 prin numirile aceslea folosite de cele

mai mulreori in mod varial gi f6r6 sislem, faelorii respeclivi

de drept public ar fi voil se dee espresie acelei delermindri,

c6 numirile acestea in chestii de organisalie bisericeascE sunt

alcdluiloare de drepluri in favorul unei nafionalitdli Si despoe-

foare de drepturi in delrimenlul altei nafionalitSfi, adecd cumcd

ar avea infelesul deducerii efeclului alcdluitor de drept, re-

speclive, despoelor de drepl, cu aldt mai vdrlos, cd espunerea

fdcutd de aclionali in replica de sub LXXI, partea V, pertrac-

tatd in mod amdnunlit, iar de aclionalori admisi in rdspunsul

de sub XXX pag. 71, cumcd in epoca aceasla, in Croalia-

Slavonia numirea locuitorilor de acolo cu "Valachus"a in-

semnat schismalic greco-orienlal, confronlat6 cu cele de pdni

aci, ne duce la conclusia, cd 9i in lara mum6, in epoca aceasta,

numirea de orascianus', vallachus, dar mai ales lllyr, adusi in

legitur6 cu lucruri blserlcegli comune ale luturor greco'orien'

talilor de aceeag religie, s'a folosit, nu penlru dislingerea na-

lionalitElti, ci a religiunil.

Din unilatea gi comunilatea mitropoliei bisericegli a cre-dinciogilor greco'orienlali de nafionalilale romdnd si sirbdurmeaz6, dupd nalura luerului, cd 9i lnslilufiunile bisericegli,

-260- -261 a

PROIESUI" PENTRU MANASTIRILE DtN BANAT PROCESUL PENTRU MANASTIRTLE DIN BANAT

chemale sE serveos.c6 deopoiriv6 scopurilebisericegti ale am-belor nalionslir'ri din..reg'rur'e mirroporiei unirare ii

"o,n"n",e aremea comunrtdlii 5i a unitdlii tncd ou sd fie consideratede unitare gi comune.

Acfionatorii doresc s6 fie stabilit, dinlre numeroasele m6-n.sliri de sub jurisdicfiunea de drepi a m'ropolier un'are gicomune' caracrerur insritufrunii unilare gi comune numai penrrucele de pe terilorul cu poporaliune romdnE 9i s6rb6, uni"

"r"_inciogii de nafionaritate romanE 9i sdrb6 au srar-in tegrturicomrtne bisericegti intre oralt6, unde deci exisrd condrrrile co-munitEfii de drept.

Chemarea judecdloriei a fosl deci aceea,ca cu prlvirela m6ndslirile de pe teritorul numil de acfionalori sd examineze,

dacd acelea au fost institufiuni bisericegri

'de unde urrneazE, cE spovedanra era ocupafia obicinuili a cd-,lugdrilor.

Paragraful 48 dln acetag rescrlpl ordoneozd c6, acolo,unde permil imprejurErile silualiei mdnislirii, c6lug6rii, au s6 seoeupe cu educo.fia laudabil6 9r forositoare a rinerrmii. Dispozifiaaceasla confine indrumare direcrE penrru preofimea din m6n6-stiri, ca si slee in legdluri religioase-morale cu poporafiunea,din imprejurime.

Acfionatorii au .mai spus despre mdn6stirea Bezdinurui,'cE credinciogii greeo-orienlali din comuna invecinali Munar,din vremi indepdrtate in biserica mEndsfirri au sEvdrgil acre de'evlavie, darea bisericeased

au dat-o m6n6stirii, iar stola au'pl6lit-o de regulE cdlugdrilor, carl au s6v6r9it funcfii preofegll.



penrru forosinfa co-mun. bisericeascd a credinciogiror de nafionarirate rom6n6 9rsdrbd ?

Misiunea de drept bisericesc a m6n6stirllor, pe care ac-fionofli o slabilesc pe baza citafiilor din opul aminiir al lui Ni-codim Milag, anume, cd ,isorafi de lumea din afar6, .e

""edice alingerii gradurui cerui moi inarr ar desdvdrgirii reri-gioase gi morale", nu exclude peste lol, ea mdndslirile, eu me-nirea aceasla a lor, s6 nu slee 9i la dispozifia credinclogilor,de nafionahlale, nu numai s6rbE, ci gi rom6n4 dupd cum adeciau gi lrdit in min6sliri 9i c6lug6ri de nafionalitate rom6nd.

Dar dalele din proces dovedesc gi aceea, c6 m6n6slirilein biserlca greco-orientar', inrocmai ca si in biserica romano-catolici, au fdcut servieii gi allor scopuri bisericegli.

Nu formeazE obiect de discufie in proees faplut, c6 ininlelesul canoanelor bisericii greco-orientare ae episcop poatefi sfinlit numai unul din tagmi monahalE, 9l intrucdl ir"ot a"mir esle ales episcop, er trebue s6 inlre in ordul crtugarese atvreunei m6n6sliri, gi lrecdnd prin gradele cdlugdregli numaicu rangul de arhimandrit poate fi sfinfit intru efiscop.

Dar afari de aceasla, m6n6slirile sunl zeloose9i

peallelerene religioase gi morale. paragraful 44 din ,Rescriptul de_

elaralorium", rtiti de mulleori aminlil mai sus, atinge faplul, cinu numai c6lug6rii, ci 9i preofii sunt in drept s6 spovedeascd,

Aclionafii recunosc in rEspunsul de sub LXXI, pagin a 2 5,'cd c6lug6lii din m6ndsrirea Bezdinurui de fapt au *"a.fit funcfirpreofegli la iobagii din comuna Munar, care a fost proprielatea'lor, 9i pe pagina 218 conced, ci locuitorii din Munar au pldltt.stoli cElu96rilor.

Recunosc apol aclionalii pe pagina 255 a rEspunsului lor,cd de lrebuirlfele sufletegli ale iobagilor aparfin6lori mdndslirii'sdngeorgiu s'a ingrijil preofimea din mindsrire. Recunosc infine pe pagina 241 a r6spunsului de adev6ral6 afirrnarea acfio-rnatorilor, inl6ritd cu documenlul

de sub D/2, c6 m6nisrireal"lesici a adminisrrar parohia din comuna Mesici de l6ngd ea,'9i cd ctlugdrii au fost p6slorii suflelegri ai credinciogilor-greco-'orienlali de aici, din Mesici.

Cu privire la m6ndsiirile din Baziag, Voilovila Si Zlalila,rfiindcd 9i mindslirile acestea s'au aflat l6ng6 comune impopu-lale, in urma organizdrii unitare a bisericii gi in urma obiceiu-'rilor ei, e de presupus, cd 9i c6lug6rii aceslor m6n6sliri au,ingrijit de lrebuinfele suflelegli ale credlncloSilor din comuneleapropiale, precum poate fi stabilit lucrul acesla referitor la m6-'ndstirlle din voilovifa 9i Zlatifa gi pe baza fasionErii martorilor,apreciald mai la vale.

E de examinal acum eheslia, c6 m6n6slirile din acllune'gi-au impllnil misiunea accenlual6 deopolrivE in inleresul am-tbelor n{ionalit6fi de legea greco-orienrarE, ori numai in al uner

-262_ 2&3 :

grupdrl,notlonalicegtedeosebite,inalcredinciosilorsdrbi'cu'r'otata excludere a Rom6nilor?

Fiindc6 episcopii greco-orlenlali au fosl in epocE milro-'

poliei unitar" 9i"orn,rnJ

capi biserlcegti (arhierei) ai ambelor

Ioiio"afiffn, ai Romanilor ca si at S6rbilor, mdndslirile, ca ln-

"6i"ii""ipentru sfinlirea de episcopi, au f6cul servicil lotalil6lii

credinciogilor greco-orientali din aceeag organizalie bisericeaseE'

Dar din documentul aldlurat de aclionatori la r6spuns, sub'

Vh, iese dovedit 9i faplul, ci ta 1773 deia' atdt in c-omuna

lnunui, cum 9i in comunele Sdngeorgiu-m6ndstire 9i' Mesici'.

limba domnitoore a fost cea romdnd.De aci apoir se

;;;1; ".;"lude,ci locuitorii aceslor comune' nu numai in anul''

parle de nalionalilote'

pROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BAry4T------

ocEsul, PENTRU,YA_NA' llRIL ,Dt N BAN Ar

faplul, ci in vremile de inalnlea despdrfirii hierarhice' cdlugirli.a"a.Utif Bezdin ficeau servicli credinciogllor romdni { tn

romfinegle, iar in mdn6slire se aflau 9i cdrli romdneSli .,pe

""u*ucredlnclogilor rom6ni. Fasiunea contrard a martorllor

.lfu tuni"l, lova Tomici, Todor Zsikici, Sava Rapcovict' Todor

l"lartinov, loslf Konecsni, v6duva Zslvca Nedelcovtci' Ievrem

lorgorun, Acsenlie Arsen, Sava Raicovici 9i Zsiva Sdrbovan'

nu poate reslurna pulerea doveditoare a fasiunilor celorlalti'

mailorl, penlruc6 o parle a martorilor acestora se refere in

fasiunea ldcutd la vremile de dup6 despdrfirea hierarhic6, ceea-

laltd parle apoi igi inldregle numai esperienlele principale' iar

de aci nu urmeaz6, cE in casuriledespre cari martorii nu gtiu

nimica, cdnd adeci in inleresul credinciosilor de nalionalilatedin partea c6lug6rului



acesla, ci 9i mai tnoinle, au fost in mare

romdnd. Cumc6 9i dup6 1?75 poporaliunea romdni a comu-

nelor aceslora a fost insemnatE, arat6 dalele recensdmdnlului'

Iar in jurul m6ndslirilor Baziag, Voilovifa 9i Zlalila' : :." "'esislat poporaliune romdn6, inainte de a se ordona despdrlirea'

hierarhici bisericeoscd dela 1864, dup6 datele neatacate din'

;;;;; dar 9i dup6 fasiunile martorilor, cari vor fi apreciale,

mai la vale.

Actlvitatea de p6stori sufletegli, desvoltati de cdlug6rii;

mdndslirilor dinacliune, este a se considera deci in mod nein-

doios de indeplinitd 9i-tn fooorul credinciogilor nolionalitdliir

romdne, gi ea nu pout" fi iestrdnsd la o lrupare nalionalicegte"

deosebtld a credir,ciogilor.

NuedetmportanfddeosebitE,cdfuncliunilebisericeglifn'celimbds'ausdodrgif,pentrucddinfaptul'cdlimbaserviciuluilbisericesc nu concordeazi loldeauna cu limba malern6 a cre'

dinciogilor, cari il reclam6, nu urmeaz6' cE serviciul nu s'a'

.e"atsit in scopul 9i spre lericirea sufleleasc6 a respeclivilor

credincio$i.De altcum 9i ascultarea prealabild de marlori a dat in

privinla aceasla resullat lavorabil pentru aclionatori' Anume''

din fasiunea calegorlcfi, isvoritfl din direcl[ esperlenlfi, f6cut5'

demartoriiMaleiuLatinca,NicolaeLotinca,.Trifrr.Selejan'.George Mllog, Arsenie Mitru, Florea Ghina' lovan Pdian 9i Ar-

senie-Pefcu, ia judecdtoria regeasc6 din Aradul'nou;'iese doveditt

romf,na serviciul bisericesc a fost oliciat

de nalionalilale romdn6, nu s'ar fi folosit limba romdneascd'

E dovedit prin fasiunea marlorilor Mihaiu lovici' Pelru

Amuca, Todor Tolvddian, Vasa L6p6dat' Pelru Dumilru' Pelru

St"i" St Achim Giuconea, asculloli la iudec6toria regeasc6 din

Deta, cumcd in mdndslirea Singeorgiu' in vremile cunoscute

tle martori din direcld esperienl6, cu incepere cam dela 1848'

limbo seruiciului dioin a fosl parte esclusio romdnd, apoi mlxt6'

iar mai tdrziu numai sdrbeasc[, iar pe seama credinciogilor

romAni eraupuse

ladispozilie

Sicdrli bisericeSti romdne'

E dovedit prin fasiunea marlorilor George lvagcu' Ilie

non, b"orge Augustin, Avram Pelroane 9i Todor Putnic' ascultali

la judecdloria regeasci din Vdrset' apoi a marlorului loan

n.*n, ascultat la ludec6toria regeascd din Oravifa' fasiuni f6-

cute cu toati hot6iirea 9i pe basa esperienlei direcle' cumc6

in mdndstirea Meslci, inainie de a se ordona despdrlirea hie-

rarhicd dela 1864, Iimbo octioitdlii bisericegti o cdlugdrilor o

?"i"t Lpr"ipte eselusio eea romdnd' scaunele din blserlca m6-

ne.Urii 16cule de credinciogi romdnl, aoeau inscriplii romdne$ti'

in biserica m6n6slirii se aflau cdrfi bisericegli romdnegli' iar

"aruge'iiprovedeautrebuin|elereligioasealecredinciogilordenutiJnuril*" romdna din comunele din apropiere, Berecula 9i

Birda, tn limbo romdineoscd' Fasiunile eontrare ale marloiilor

iiubo*i, Raici, Gosta Grenaciki, Nicol. Ciurici, Nicol' Nedel-

-264--265

.


{covicl, Costa Painov, Milovan Tarbano, Sava Achlmovici, Sve-

lozar Achimovici, Nicolae Balagevici, George Voinovicl, GeorgeMilencovici, Steva Pavcov, Costa Pavlovlcl, Pelru Alexondrovici,Zsiva Boscovici 9i lofa Mihailovici nu sunt acomodale se sl6-beasc6 puterea doveditoare a fasiunilor marlorllor ingirali, pen-

trucd martorii aceglia nu au lrdit in nemijlocita apropiere a mi-nbstirii gi in leg6turi permanente bisericegli cu ea, ci numaicdnd gi cdnd o cercelau, iar aceea tocmai din comunilatea bi-sericeascd urmeazd, cE faf6 de ei, fiind credinciogi de nalio-nalitale sdrbeascS, a fosl folosild limba sdrbd ca limbd de ser-viciu bisericesc Ai de comunicalie.

ln fine se dovedegte prin fasiunea martorului deja amintit

Ioan Tiegan, ascultal la iudeedtoria regeascd din Oravila, cdmdnistirea Zlatila era cercetatd de Romdnii din impreiurime,

PROCESUL PENTRU MA\ASTIRILE DIN BANAT

asupra blserlcllor gl are cerc de compellnld cu privire la organi-zarea blsericllor, prln rescriplul dela 24 Decemvrie 1864' 9ilegislaflunea prln arl. de lege IX dela 1868, a decrelal calegorlc,cE cu prlvire la tnslitufiunile bisericegti 9t la averea acestora

mitropolia impdrllli acum in dou6 se incerce ajungerea la in-

lelegere, iar in cas cd aceasla nu succede, sd se pdgascd pe

calea procesulul. Decretarea aceasta cuprinde in sine Si decla-rafia, cE sub decursul procedurei slabilite pentru regularea,raporturilor de avere, in privinfa instituliunilor biserlcegti se

menline starea de laciuri de pdnd aci, adecd raporturile re-feriloare la averea institufiunilor bisericegli remdn pdn6 la re-gularea lor finald in starea in care le-a aflat desp6rtirea ordo-

,nal6 la 24 Decemvrie 1864, precum cu privlre la comunit6lilemixte bisericegti rescriptul preainalt din 24 Decemvrie 1864 o



iar in Voilovila, dupd mdrturisirea f6culfi de egumenul aceslei

m6ndsliri, cu numele lorgovici, in fafa marlorului, slujba romd-

neabcd a fost opritd numoi dupd despdrlirea dela 7864, dar

lotugi numilul egumen, cdnd era singur in mdnisfire, ca cdlug6r

rostea rugdciuni Si tn limba romdneoscd tn falo cercetdto-rilor romdni.

De allcum dovedegte gi documentul alSturat de acfionali

la replica de sub LXXI, num6rul 145, cd locuitorii comunei

Zlalifa inc6 la anul 1769 erau Romdni, mbnislirea deci era

cercelalE fdrd indoea16 de locuilorii valahi ai aceslei comune.Din cele espuse se poate conslala fdrd orice indoeald,

ci mdn6stirile din acfiune, De vremea ierarhiei unitare si co-mune bisericegli, pdni la ordonata despdrfire dela 1864, lncd

.au fost unitare gi comune, penlrucd s'au ingrijit de lrebuinlele

sullelegli (biserlcegti) nu numai ale credinciogilor de naliona-

litate sdrb6, ci gi de ale celor de nofionalilale romdn6, in mod

permanenl, si anume: ln limba moterntl o credinciopilor.

Premifdnd aceasla, tabla regeasc6 a aflat de gregili entrn-

larea din sentinfa primului for judec6toresc, cE mdndstirile se

afl6 de prezent in posesiunea bisericii greco-orientole sf,rbesli

din Ungaria, gi ed starea aceasta de lucruri nu a urmal numai-dupi desp6rfirea mitropoliilor.

Supremul factor, care eserciazd preainalta supraveghere

- zffi- 267 -

gi aecenluiaz6 aceasla in mod pronunlat. Iar pe vremea des'pdrlirii hierarhice, mdnEslirile au funcflonal in inleresul si folosul.ambelor nalionalitdli, $i aslfel pe vremea organisdrii unilare 9t

comune bisericegll, ce a esistat inainte de 24 Decemvrie 1864,

- 164 de ani, - 9i jurisdicfiunea de drept asupra lor a fosl'esercialE de mllropolia unilar6 gi comun6, deci nu escluelv

s&rbeasc6, in numele ambelor nalionalitili. Nici vorbi nu poate

'sd fie deci despre aceea, cE jurtsdicfiunea de drept, dela unlrea

bisericeascd din 1700, pdn6 la 24 Decemvrie 186{, eserclald

asupra mdndslirilor de cdlre mitropolia comund sdrb6-romdn6,iar dela 24 Decemvrie 1864 numai de cea sdrbeasc6, chlardaci ar pulea fi consideralE ca lsvorilE din raporlurl de dreplprival, ar fi identicd cu posesiunea de drepl privat, eserclat6 in

favorul bisericii sirbegli.

Cumc6 aceasld jurisdicfiune de drepl, pe vremea lerar-'hiei unitare gi comune de pdn6 la 24 Decemvrie 1864, nlcl fac-

dorii cari au eserciat asupra bisericii, dupi faptica slare de drepl

de alunei, supraveghierea preainolt6 politicE, nu au conelde-

rat-o ca o esclusivd posedare a nalionaliidfii sdrbegtl, se inve-.dereaz6, in afari de cele insirale pdn6 acumo, in mod vlu sl

.din cuprinsul documentului aliturat sub D) la replica dlnpro-

cesul penlru mintstirea Ho'lo9-Bodrog, judecal ast6zl de labla

regeascd sub numdrul 17.7401914,


La rugarea palriarhului 9i mllropolitului greco-orlenlal dinGarlovel, inainlatd minlsterului ces. reg. dln Viena, penlru sub-'

ordonarea finalE a mdndslirii Hodog la episcopta din Arod, ori

Tlmlgoara, penlru decrelarea conserv6rii caraclerului s6rbesc

gl al serviciului divin slav cu privire la aceasld m6n6sllre' nu-

mllul mlnlsteriu a decretat in ordinaliunea din 17 Februarie

1854, puncl 2, cumc6:

,Mlsiunea m6ndslirii Hodog, precum gi a tuluror inslilu-

lluntlor bisericegti, nu poate se lie decdt promoYarea, dupd'

pullnl6, a scopurilor religioase. Caracler ingust nollonalisl, iicompele tol atdt de pufin, ca gi biserieii in general, 9i el nu'

poale

fidedus nici din nalionalilalea inlemeelorului. Din contrd,

raporturi de limbd gi de nalionalilate numai inlru aldla au se'

fie linule in vedere, inlruc6t le reclam6 promovarea scopurilor"

il-:]

*i

s tj

PROCESIJL T,ENIRU MANASTU?IIE DIN BANAT

incoace,p6n6 in ziua de asl6zi, chiar dac6 s'ar pulea oplica

in privinla aceasla regule valabile de drept prival, cum- s'a

.oc"entuai $i mat inainle, nu poate fi conslderatd ca posedare,

'care stabllegte pe seama aclionalilor dreptul de proprietale'

Din conlrd, fiindca nu se discul6, cd m6n6stirtle loole au fost

.infiinlate in vremea premerg6loare ierarhlel comune 9i unitare

.dinlre 1?00 si 1864, esle de examinat, cd viala bisericeascd

in acele pdrli de lar6, pe al c6ror teritor se afl6 m6naslirile,

inainle de 1?00 ce caracler avea, pentruca acesl caracler in

,lipsa allor dale mai silure, e singurul ar6t6tor penlru slabilirea

c6 oare inainte de 1700 m6n6stirile fosl'au lnslltuliuni biseri-

.cegti ale naliunii sdrbe ori romdne, sau poate 9l in epoca aceea

.ale amdndurora ?

Efectul pe care I'a avul asupra vielil bisericegli imigrnrea



religloase. Prin urmare; ategerea limbet folosile la serviciul

divln o hotEreEle egumenul mdndslirii 9i episcopul diecezan,

lotdeauna am6surat prelensiunilor credinclogilor, penlru care

se oficiazE, 9i tot aslfel 9i din acesl puncl de vedere hot6rdsc'

ce limbl au se cunoascd cilugdrii primili in mdn6slire".

Gumcd esercierea juridicliunii de drepl dela 24 Decemvrie-

1864 pdnd in ziua de as 6zi nlci milropolia greco'orienlald

sdrbeased nu o considerd de un aslfel de fapl de drept, care'

ar stabili in favorul ei pdrerea despre dreplul de proprietate,.

urmal din posedare, oferd dovadi neindoioasd declarafia mi-

lropoliei greco'orienlale sfirbe dln actele de proces, referltoare-

la m6n6stirea Hodot-Bodrog, dar in speclal declaralla cu-

prlnsd in apelalia de sub numdrul 51.70911914, congruenti cu'

pozifia lual6 acum de tabla regeascE, cE jurisdlcliunea de'

drept, exerciatd din parlea aulorildlilor bisericegli, asupra m6--

ndstirllor administrale de ierarhia unitard pin6 la 24 De-

cemvrle 1864, dup6 despdrllrea inldmplatd alunel a fost consl'

deratd de prooisorie din parlea amt elor mitropolii gi exislehtd'

numai p6nE la deciderea cu putere de drept din parlea jude-

cEloriei asupra prelensiunilor rldlcale cu prlvire la ele.

Din loale aceslea urmeaz6, ci jurisdlcfiunea de drept'.exercilald asupra mEndslirllor din acllune din partea m'itropollei

greco-orientale din Carlovet, dela unirea bisericeascd din 1700,

sdrbeascE de sub conducerea lui Arseniu Gernoevici la anul

1690 nu e de imporlanla in procesul acesla, pentruca m6n6slirile

,au fost intemeiate inainte de 1690 gi pentruca abia la cdllva

.ani dup6 imigrare s'a infaptuit ierarhia comuna 9i unilar6.

Efeclul bisericesc al imigrErii s'a ar6lat decl in cea mal mare

parte in organizarea comunE $i unitard bisericeascd, dup6 cum

.ae"a 9i art. de lege xxvlt dela 1791 garanleaza in mod de-

clarat pe seama tuturor locuilorilor din lar6, de legea greco-

,neunir6, intrucdt nu se contrazice aceasta cu constitulia funda-

menlala a ldrii, privtlegiile primlle dela inaintagii regelui.Dar mal deparle, inke Sirbii venili sub conducerea lui

.Arseniu cernoevici, dup6 opurile istoricilor (lancs6: Rom6n

Nemzeii T6rekv6sek" pag. 758, B6hm L6n6rt: D6l Magyar-

orsz6g' vol. I pag. 406. Szentkl6ray |en6: ,Szdz 6v D6lmagyar-

.orsz6 ujabb l6rt6nelm6b6l' pag. 101), a fost 9i romdnime in

,num6r iniemnat. Decl privllegtile date pe terenul vielii biseri-

.cegli de regele Leopold I prin diplomele dtn 21 August 9i 11

Decemvrie 1690, conform cuprinsului aceslor dlplome privile-

giale, au se fie considerate ca acordate luturor greco'Orien-

t.-atitor imigrali, deci gi romdnimei venlle cu sdrbii, dupacum

.adec6 documentele gi alle declarafiuni puse la dispozlfie in

procesul acesla n'au stabilil nici odat6 pe seama poporafiunll

,greco-orlentale dln Ungaria, ci toldeauna pe seama celei din

Ardedl, neparticiparea la acesle privilegii'

-2S-* 268-

PROCESUL PENIRU MANASTIRILE DIN BANAT

Punclul'de vedere al aclionalilor de sub ll, lV, VIt, allat9i la locul acesla de gregit pe lemeiul argumenlErii corectedin senlinfa forulul prim judecdloresc in pErlile el cari nu.conlrazic celor desvollate pdnd aci, cumcd prin diploma pri-vilegiald dal6 de regele Leopold I la 2l Augusl 1690 m6n6-slirile din acliune ar fi fost donale in mod nedisculabil sdrbtlorcu drept de proprietate, e lras la indoeald gi de ceilalli aclio-nafi, cari declard in replica de sub LXXI, pag. 409, c6 dinparlea lor nu s'a afirmat nlciodald, ci regele Leopold I ar fi,predal m6n6slirile prin amintita diplom6 privilegioli in proprie-lalea bisericii sdrbegti.

Ce se alinge de viala bisericeascd de inainle de imigrareasdrbeascd a lui Arseniu Cernoevici dela 7690, e afard de orice

PROCESUL PENTRIj MANASIIRILE DiN BANAT

acel exclusiv cuprins pe seama episcopiilor, cd sub autoritEfile

bisericegli sdrbegli ou slat credlnciogi exclusiv sdrbi, iar sub

cele romdnegli exclusiv numai Romdnl. Se vede aceasla 9i din

mdrlurisirea pe care o fac aclionalii in prolocolul de perlrac-

tare de sub numdrul 69.1411912, paginile 52 gi 55, cu privlre

la documentul aldlurat de aclionalori sub llU. la prolocolul de

perlraclare de sub numdrul 29,65619t2,cd anume, la episcopia din

Llpova, suslinutd in cursul intregului proces de sdrbeascE, la

160? au aparlinut credinciogi, nu numal sdrbi, ci gi Romdni,precum gl recunoaglerea de pe pagina ?9 a repllcei lor de sub

LXXI, cd pe alunci, pesle poporaliunea, nu neinsemna16 sdrbeasc6,

din inlregul comilat al Severinului (Caransebeg, Lugoj 9i o parte

din Timig) episcopul romdn din Alba-Iulia a exerciat aulori-



indoeal6, cd credinciogii ambelor nafionalilEfi, ai celei s6rbe 9i,romene, ayeau aceasld credtnfb, pe cea greeo-oriental6, si invremile de dupd ocuparea patriei (prin Maghiarl) regii maghiaride lege romano-calolicS, in urma evlaviei gi credinfei pe careo ayeau fafd de aceasla religie, viafa biserieeasc6 a eeldfe-nilor de legea greco-orienlald mull6 vreme poate fi constalatcd au consideral-o numai de lolerald gi organizalia bisericeasc6mull6 vreme a purlal pecelea primitivilEfii.

Din c6rlile islorice la cari s'au provocat pbrfile poate fiadec6 conslalal, c6 inalnle de colonisarea Sdrbilor venili sub.conducerea patriarhului din lpek, Arseniu Cernoertci, inainlede ce aeesla, acum ca palriarh de Carlovef, a propus gi regeleLeopold I a organizat prin rescriptul din 4 Morlie 1695 nouaepiscople greco-orienlalS, au lost deja episcopii greco.orien-.tale, aldl in Ungaria, cdt gi in Ardeal, dar aceea, cd pe vremeacdnd se presupune cd au fost infiinfale mdnistirile din acliune,.cum gi mai l6rziu, aparfinut-au credinciogii de naltonalilatesdrbd exclusiv aulorildfii bisericegli sirbegli, 9t cei de nallona-.lilale romdnd exclusiv celei de caracter rom&nesc, - nu poalefi constalal.

lsloriografii, cari fac pomenire despre episcopiile greco-orienlale de inainle de 1695, nu le numesc lotdeauna ,sdrbegli.,.ci de mulleori in general ,grecegli', ori greco-orienlole. Darfolosirea numirii de sdrb6, ori valah6, n'a pulut s6 insemne,

tatea bisericeascd, apoi expunerea dela pag. 296 a aceleiasi

replici, cE in anii 1600 jurisdicfiunea de drept a episcopului

rom&n din Alba-lulia s'a exlins gi asupra Sdrbilor din Ardeal

9i pdrfile anexe ungurene, 9i aceastd jurisdicfiune de drept e

exprimatd 9i in lilulatura episcopiei.

Dar in replica de sub LXXI a aclionalilor se cuprinde

mdrlurisire intdrit6 cu documenle 9i opuri sliinlifice 9i cu pri'vire la zilele din epoca de mai nainle. Astfel pe paginile 68

9i 280 aclionalii ingigi spun, cd pe vremea regelui Malia, Bel-

gradul, impreund cu alle provincii, a devenit la 1427 proprie-talea regelui ungar, gi avdnd regedinfd episcopeascd sdrb6,

episcopia a fosl menlinuli gi pe mai departe, iar regele Matia,

prin diploma dati din Buda in 20 Martie 1479, scule$te, la in-

tervenlla milropolilului loanlcihe din Belgrod, inlreaga preollme

greco-orienlali romdnd din Maramurdl de sarcina ddrilor or'dinare gi eslraordinare, cari se scoteau dela ceialalli locullori

ai l6rii, pa scama regelui.

Din datele aceslea islorlce incd se poale vedea, cd au

esislat leg6turi de organisatle bisericeascd inlre locuitorii sdrbi

9i valohi al f6rii, de aceeagi religie, inc6 in secolul al XV-lea,

despre cari leg6turi Eusebiu Popovici, profesor de drepl bise-ricesc la unlversitalea din Cern6uli, se pronunfi astfel in opul

la care se provoacd p6rlile, op de multeori aminlil, dup6 cllalul

de pe pagina 281 a replicei de sub LXXI:"Der

Melropolit lova-

-270- -271 -

PROCESUL PENTRU MANASI'IRILE DIN BANAT

,ntcic kann nur der Metropolil von Serbisch-Belgrad gewesensein, der da Belgrad damals (1427-1521) unter ungarischer

Herrschaft sland, von Ktinige villeichl auch die Metropolilan-

Iurlsdiclion iiber nichl bloss serbische, sondern auch andere

Orlhodoxe in Ungarn erhallen halte".

Fiindcd dup6 aceslea, punclul de vedere neclitinat, sla-blllt de aclionali, ci pe vremea cdnd au putul se fie inftinlatemdn6stlrlle, poporaliunea sdrbd si romdnd din Ungaria n'a stalln nlci o legdturd in privinla organisErii bisericegli, e r6slurnalIn urma faptului, cd gi inainle de impreunarea l6cut6 in urma

unlrll blsericegli din Ardeal dela 1700 au aout Sdrbii 9i Ro-

mdnll autorildli Si instituliuni comune bisericegti; fiindcd dinopurlle de cuprins isloric Ai de istorie bisericeascd, aldlurale,mal cur&nd poale fi consideral de stabilit faptul, cd in vremile


.conlrazice presupunerei,

ciinsiitultunile religioase ale Sdrbilor

9i Romdnilor de aceeagi religiune greco'orienlalE ar fi fost

.strict dessebite si desbinale unele de allele. caraclerul naflo-

,nalisl, Enume, in secolii de dupd ocupsrea patriel, mai ales

pe vremea cdnd se poale presupune cE au fosl infiinfate m6-

nEslirile, forma cheslte cu lotul subordonal6, viafa publtc6

rfiind stdpdnitd in epoca aceasla esclusiv de divergenlele re-

ligionare 9l de slaturi, iar alingerea nalionalilEfii insemna de

-cele mai de mulle ori.numai stabilirea, cd poporul respectiv

,de care familie de popoare se line 9i ce limbd vorbegte'

Desvollarea senlimentulul nalional e o particularitale a

,epocei mai noue, iar predominarea dtn partea ei a chestiilor

.celorlalte e aparifie a celei mai noue epoce. O dovedegle

.aceasta aparilia scoas6 dln isloria biserlcii greco-orienlale,



.de inalnte de 1690 organlsafiile, cari au esercial autoritateaeuprem6 osupra poporaliunii greco-orienlale din lar6, au fost.lnlocmlle gl gi-au folosit puterea dupd terllorii, nu dup6 nafio-nalltele: nu se poale presupune cu positivilatea care esclude

lndolsla nlci aceea, c[ acesle organisalii comune bisericegti arll fost escluse locmai in acele pdrfi de lar6, pe cari se afl6mln[ellrlle din acliune.

Nu se poate stabili deci, cd biserica greco-orienlald ro-mCntr n'ar

fistat in nici o leg6turd blsericeascd pdni la 1700

cu blserlca greco-orientald s6rb6 de - pe terilorul Ungarlei.Lucrul acesla nu e de inchipuil, nicl pentru aceea chiar, pen-

lrucl prelacerea mare blsericeasci, nbscutd pe urma unirii din

rccolul al XVil-lea, a ardtal succese cu privire la credinciogiitomall ln credinfa greco-orientald, nu nallonalisle, ci {eriloriale,cf,el organlsalia blserlceasc6 s'a f6cul, dupd cele desvoltate

mal sus, dupd teritorii, nu dup6 nafionolitEfi. Ocasiunea o

ttgcu atuncl necondlfionat cele douE naflonalitEfi de a-91 in-

locml vlola ullerioar6 bisericeasc6 in mod deosebit, dup6 na-

flonalllale, dar din faptul, cd aceasli intocmire nafionalislE n'a

lort nlct micar incercalE, se poate deduce, cd nici alunci, 9i

nclural, c6 ntci mai nainte, chesliile de organisafie bisericeascdn'lu fost puse nici la greco-orientali pe base nafionalisle.

IncE gt caracterul epocei despre care e vorba in prgces

tratatd mal la vale in mod mai amdnunfit, cE incd si in

.veacul al 18-lea, membrii episcopatului care esercia jurisdlc'

rfirrnea de drept asupra credlnciogilor greco-orlentali, au pro-

v6zut in mod neescepflonabil trebulnlele blsericegti ale luluror

,credinciogilor, fdri deosebire de nalionalllale, ba episcopi de

origine sdrbeascE au desvoltal munc6 binecuvanlala in dieceze

,curat romdnegli. Particularismul, care formeaza lr6s6lura spe-

,cial6 caracleristic6 a bisericii greco-orienlale, n'a insemnat in

,epoca aceea rre-o idee nafionalisld, care in guvernarea bise-

.riceasc6, eserciatd asupra credinciogilor din Eceeag far6, ar

.garanta drepluri numai pe seama unuia dinlre cele doui ele-

rmente (popoare) de aceeag credinfd.

Chiar daci s'ar accepta afirmarea aclionalilor, ci inainle

,de impreunarea organic6 bisericeascd dela 1700, eplscopiile

.cari au esercial jurisdicliune de drept asupra mEnaslirilor din

.acfiune, aflaloare in Ungaria, au fost supuse patriarhiei de lpek,

- faplul aeesta, pe lingd accentualul sistem leritorial, iar nu

.nalionalisl, iru ar fi acomodal penlru a se slabili in mod ce

csclude indoeala, c6 episcopiile acestea aldrnEloare de patrlarhul

din lpek ar {i eserciat slapdnire bisericeasca numai asupra na-

dionali{alii sdrbeSli, cu escluderea totala a credinclogllor romf,ni.de pe terilorul lor. Tocmai de aceea nu e de importanld, cidnci inainte de unirea bisericeasca, intdmplala la 1700, pentru

-n2- -rt-. 18

eplscopul lsala Diacovlci dinTimigoara s'a deslinal m6n6slirearHodogului, penlru eplscopul din V6r9ef m6n6srirea Mesicr, ea,

rcgedinl6.

Dup6ce in urma aceslora, din dalele ce slau la disposifie-nu se poale slabili, cE biserica greco-orienlald, inaihle de unireadela 1700, pe terilorul fdrii unde se afld m6n6sfirile din acliune.gi mai ales pe vremea c6nd au purur fi infirnfate m6n6sririle,.ar fi slat sub o adminisrralie bisericeascE deosebltE, cu lotulseporalE, dupd nafionalilatea sdrbd 9r romdn6, 9i astfer nu numai.cE nu e esclus, dar din datele ingirare in proces se poare con-.clude cu lemeiu, ci mdndslirile din acliune, inalnle de unirea,dela 1700, n'au

fostdetrase

credinciogllor de nafionalitate.romdntl, de o lege cu ai celei s6rbe, iar de aci, precum gi,din faplul neindoios, stabirit mai sus, in reg6rur6 cu acesrea,.

PRoCESUL Pf,NTRU UAI.IASTInILE DTN BANAT PROCEiUL PENTRU MANAST,iILE DIN BANAT

proc€s, cd mdndslirile din acllune ar fost infiinfate de 56rbi,penlru scopurile nalionallldlff sdrbeg6 penlrucE dac6 da, alunclgl averea m6ndstirilor, cr mijloace mleriale necesare penlruojungerea scopurilor bisericegli, irq6rt6gesc soarlea m6nE-sllrilor, ca instilufiuni blserlcegli, gi ru se r6min6 sub juris-dicliunea de drepl a milropoliei, s$ care slau acum m6n6-slirile in cele spirituale, ca lnslituflur,i bisericegli.

Acllonalii vreau sd dovedeasci, c6 m6n6slirlle au foslinfiinfale de Sdrbi, spre scopurile nafionalitElii s6rbe9lt, in alar6de dalele referiloare la lsroria stnguralicelor m6n6srirl, inc6 9rcu caraclerul elnograftc al respeclivului colf de far6 de pe

Yremea infiinlErii m6n6stirilor, apoi cu imporlanfa naflonallsl6a poporului s6rbesc, cu caraclerul sdrbesc al monumenlelorarhileclonice, de arl6, gi



cE dupd 1700, in curs de mai bine ca 160 de ani, mdndsilrileau fosl inslilufiuni bisericegll gi ale Romanilor greco-orientali,.ssupra cEror inslilufiuni, credinciogii de nalionalilate rom6nE,.chior 9i in urma duratei lungi, securare, a unir6lii 9i comunrtElrtierarhice, au cdgligat aslfel de drepruri, tn eserciarea cdrora{ar afla gi astdzi, dacd tn interoal nu se tntdmplo despdr_fireo hierotfticd.' urmeazi, c6 despdrlirea hierarhicd in sine nupoale despoea_-pe credlnciogli de nafionalitale rom6n6 de drep_luri eserciale limp indelungar, gi cE numai aceea

arpurea

sesisleze acesl drepL dacd s'ar pulea eonstata, cd m6nEstirile.le-a inlrodus in organisaria bisericeascd nalionolilarea s6rbd,.ca inflinlate escluslv pe seama ei, deci ca insrilufiunr bisericegri,.chemale sd serveascE scopuri esclusiv nafionate sdrbegli. pen_lruc6 in casul acesra arcorespunde dreprEfir 9i echilEffir cd deride binefacerile aceslor inslitufrunt s'au f6cut pdrtaii-pana tudesp6rlire gi Rondnii, dup6 despdrfire m6n6sririle au .6 *no-veascd mai deparle iarigi scopurrre rdigioase ale naftonarildfii,.tr mod eselusiv, in servrciul cdreia au fost puse dinrru incbput,c-onlorm lnlenfiunii inlemelelorilor. De allcum fundofiunile 9i ininfelesul arl. de lege zs dela 1290/91 au se fie admlnisirateconform lnlenfiunli fundalorilor, ceeace se asigurd prin arl. de.lege 27 dela 1790/91 9i pe seama ceror de regl sreco-orienrarir

Trebue esaminald deci chestio, dac6. a, fost, dovedil in,

-274- -273- 1g*

alt soiu. remose serise, cu nallo-nalilalea sdrbd a monahilor gi a singuralicilor credrncrogl coto-nigti, cari au fdcut donaliunl pe seama mdn6slirilor, c6re ma-lerial de dovedire a creol deja in lrecut resullatul, dup6 acllo-nafi, cd a lrecul in congliinla publicd caraclerul sdrbese alm6n6slirilor at&t de mull, incdt auloritdllle bisericegli Sl civile,inlocmai ca gl credinciogli, au cunoscut gi numil m6n6slirlle:lnstilufiunl blserlcegtl sdrbegli.

In fafa aceslora, acfionatorii au aminlil in general in ac-

fiune numai atdlo, cE nafionalilalea romdnE a avul in Ungarlam6n6sliri inc6 inalnle de imigrarea Sdrbilor, iar in cursul demai ldrziu al procesului ou alirmal, c6 mdndsririle inc6 inolnlede impreunareo bisericeascd de dup6 l?00 a credlnclogtlorde nafionalitale sdrb6 9l romdnd au slat in servlclul comun alluluror credinciogilor de oceeagi rege. Acfionalii v6d in aceaslao xrodificare a acfiunii, dar labla regeascd conslderd acestpuncl de vedere ullerior al acfionalorilor ca o permlsE inglrarede faple, inlru sprijinlrea temelurilor acfiunii. Acfionalorll audoril adecd se arele, fal6 de acfionali, c6 in pErflle de sudale f6ril ocuporea de leren dtn parlea poporulul rom6n pre-

merge celel s6rbegti, cd deci in yremea in care au pulul sefie infiinfale mdn6slirile, nu numai ed nu poate fi vorba de opoporafiune esclusiv sdrbd in imprejurimea lor, ci pe oremeatnfiinlflrii lor pe acolo pesle lot nu ou locuit Sdrbi.


Opurile scriilorilor istorici, la cari se reler p6rlile, anume:Feh6r lpoly, Hunfalvi Pal, Dr. Bodor Anlal, Pesly Frigyes,Schwicker Henrik, Bdrriny Agoston, Dr. R6thy L6szl6, SzollayL6szl6 9i B6hm Lendrd, dovedesc ed in partea de sud a Un-gariei s'au aflat locuilori romdni pe Dremeo ocupdrii polriei,iar num6rul lor s'a inmulfit in vremile de mal tdrzlu atdt demull incdl Schwicker Henrik stabilegte in opul seu ,Geschichtedes Temeser Banals', pagina 71, referindu-se gi la alte isvoare,c6: ,Die Bewohner des Temeser Komilals und wol auch des

Komitats Krass6 und der ganzen Geblrgsgegend @oren zurZeit Kdnigs Ludwig I - Wallochen'.

Dar din mdrturisirile aceloragi isloriografi, prln imigrdrile

mai mari in.opt rdnduri, fdcule cu incepere dela domnia re-gelui Sigismund, pdn6 la imigrarea de sub Arseniu Cernoevici,

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DtN BANAT

Domnia lurceascd din secolul XVI pf,nd in secolul XVIll,decl mal lungd de 160 de ani, a avul influenli esenliald asupracaracterului elnografic din linulurlle de sud ale Ungariei, gter-

96nd aproape cu lolul caraclerul etnografic de inainle dedomnla lurceascE, prin conlinua migcare a popoarelor, cari aulocuit prln acesle finuluri ale firii.

Dupd opurile istorice gi etnografice ("Magyarorsz6g N6pes-s6ge a Pragmalica Sanclio Kor6ban', op edilat de oficiul sla-lislic, pag. 29.

"3z6z6v D6lmagyarorszdg ujabb l6rt6net6b6l,"

de Dr. Szenlkl6ray len6, pag. 249. ,Romdn Nemeetis6gi T6-rekv6sek" de lancs6, pag. ?57) pe vremea isgonirii din 1?20 aTurcilor, pe pdmdnlul acesla inlreg,

esploalal, ars giprefdcut

in ruine, dela Mur69 pdni la Dundre, dela Tisa pdn6 la ho-tarele Ardealului, n'au fosl decdt cam 25.000 de locuilori de



s'a imp6mdnlenit in Ungaria gi poporafiunea sdrb6, ba chiaf gi

inainte de prima imigrare mai mare au locuil Sdrbi in p6rfile

de sud ale f6rii. $i se vede St din leglle f6rll, cE in vremile

cele mai vechi au locuit ambele nalionalil6fi in lar6. Aslfel art.de lege 25 din 1459 dispune despre nafionalitatea adminlstra-torilor aplicafi la mogille Rafilor (Sdrbilor) 9i a altor magnafi.Art. de lege IX dela 1454 dispune despre atezarea tn tobllrda Valahilor, iar decrelul V din 1485, arlicolul 5, dispenseazdpe Sdrbi, 9i arlicolul de lege 45 dela 7495 pe Rafi, Ruteni gi

Valahi, dela plf,tirea dijmelor. Alar6 de aceasla se mai faceomlnlire despre ambele nalionalilEli in art. de lege III dela 155?,

in art. de lege XII dela 1559, in art. de lege lll dela 1574,precum gi in alle legi.

Din toate ocestea se poate conslala in mod neindoios,cd atit elementul romdn, e6t 9i cel sf,rbesc, apare pe lerilorulUngoriei la scurli vreme dup6 ocuparea palriei, ddnd locuitoristabili l6rii; dar aceea, ci in vremea, care nu poate fi stabtlit6in mod grecis, dupE cum se va desvolta mai la vale, a infiin-

lSrti mdndsllrilor, in jurul aceslora locutl'a numai element ro-m6nesc, sau numai sdrbese, gi anume, in o aslfel de slare, ca

s6 se poati presupune, c6 mdn6slirile au fost inftinlale numaiin favorul unela din aceste doud nalionalil6fi, din opurile isloricealdlurale gi din alte documenle nu poale se fie stabilit.

limbd romdni 9i sdrbd.

Cumcd sub domnia lurceascd, gi inainle de ea, mai alespe vremea in care se presupune c6 au pulul fi infiinlate mdn6-

stirile, care 6 fost caracterul etnografic al pbrlilor de fard incari se cuprlnd mEndslirile, astdzi nu se poate slabili. $i totugiaclionafii doresc sd dovedeascS, cumcd imprejurimea mdni-slirilor pdnd la cele mai indep6rtate vremi a pulut sd fie numaisdrbeascd. Astfel dup6 cuprinsul opului cital de aclionali

"Csan6d

vdrmegye liirt6nele 1715-ig" de Borovsky Samuel, po-

poraliunea din comunele invecinate cu mbndstirea Bezdinului:Fenlac, Munar, Sdmpelru, Secusigiu 9i Nagyfalu, multi vremea fosl sdrbeascd; dar fiindci cuprinsul acela al opului se ba-seazi pe conscripfia din anii 1557-1558 a perceplorului (def-

terdar) turcesc din Timigoara, care declard de sdrb6 popora-

liunea in urma sunetului sdrbesc al numelor dln conscriplie.ceeace e pentru slobilirea nalionalitElii esclusive sdrbegli cuatdl mai pulin acomodat, cu cdt inlre numele sdrbegti sunt gi

de cele nesdrbegli, si fiindcd mai deparle, obseryarea de pepaglno 408-409 a opului, care se refere la comuna Munar, afl6-loare, dup6 cele mai sus desvoltale, in organisafie bisericeascE

cu min6stirea Bezdinului, cumcd salul inc6 9i dupi mutareanemfilor colonisali acolo la 1785 a remas sal sdrbesc, ,rdczfalfi', sl6 in contrazicere cu datele elnografice, aldlurale de

-n6- - 277 -D

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN B.ANAT

aclionali la replica de sub IIXXI numdrul 15, Si compuse la7745 de Neoaquistica Comisslo, adec6 cu acel cuprlns al lor,referitor la dlslriclul rimigorii, cd dup[ inlroducerea de ocolo,de sub num6rul 28, comuna Munar a fost tn lT4S de nalio-nolitate romdnd : cuprinsul opului la care se provoacd acfionaliinu poale fi acceptal de dovad6, care esclude indoeala.

Pentru slabilirea caracterului nalionalisl al imprejurimiimdndstirii sdngeorgiu aclionafii se provoEcd la efeclur produsin general asupra finulului acesluia de lmigrarea sdrbeasc6, lacuprinsul datelor etnografice alElurale sub i5 la repllca de subLXXI, 9i apoi la aceea, cd dupd anexele de sub i75/l 9i 1I5/ain comuni 9i vecindlate numirile de hotar sunt sfirbegli, ceeace,dup6 aclionafi, dovedegle cd comuna e de origine veche sdr-beasc6. Dar din agezarea sdrbilor imigrafi prin finutul aeesla


.caraclerul escluslv sdrbesc al linululut acesluia, pe vremea cdndau p,rtul fl infllnlote mdnEsfirile.

ln fine cu privire la imprejurimea mintstirilor Baziag 9lvoilovifa acfionafii se provoacE inafard de datere elnografice'la dalele din conspectul de sub ii, dar drn aceslea nu poareii slabillt caraclerul elnograflc escluslv sdrbesc, nlci dela anul1745, nici de mai nainle. Nu se poate pune greutate esenfialE'nici pe hirfile aga numire ale lui Lazlus, alEturate de acfionafi,sub lX 9i X la replica de sub LXXI, pentnicE cu hErfile ace-'slea in9i9i aclionalii au dorit sE dovedeascE numai aceea, cd'in secolul al xvl-lea au locuit 9i sdrbi in ungaria de sud, 9i,{iindcd lerllorul

numit pe hdrli ,Rascla" nu cuprinde in sineteritorul m6n6slirilor din acfiune, deci cuprinsul hErfilor nu do-vedegle eselusiva esislenlE a nafionalitdfii sdrbegti pe vremea



nu se poate deduce esislenfa esclusivi a Sdrbilor, dupd ce s,aardlat mai suo, cE in comitatul Timig a locuit romdnime dincele mai oechi timpuri. Conspeclul de sub i5 inc6 nu e do-vad6, penlrucd dupd datele din el, referiloare la comuna (satul)Sdngeorgiu, 9i nu la mindstire, gi introduse sub numErul 55 ladislrictul ciacovei, acolo a locuit nafionalitare sdrb6 pi aalahd.Dar nu pot fi acceplate cq dovadi nici numirile de holar, pen-truci inceputurile folosirii acesfor numiri nu pol fi stabilite, gioslfel pesle lot nu poate fl esclus, cE inainte de nagterea nu-

mirilor, ori mai {drziu mal ales pe vremea cfrnd au putut se fieinfiinlate m6ndslirile, se nu fi locuit pe acolo 9i Romdni.

Pentru stabilirea caraclerului nafionallst al impre;urimiimdndslirii Meslci acfionafii'se provoacd iar6g la numirile dehotar, 9i de alte locuri, cari dupd adnexele de sub 216 alEruratela replica de sub LXXI, sunt numiri sdrbegti, 9i apoi la dateleelnografice. Pulerea dovediloare a numirilor de holar a fostjudecald, iar in cele de sub t5 se g6sesc date referiloare laminfis{irea Mesici (Meszics Kldstern) nu la comuna Meiici,lrecutd sub numdrul 55, ca aparJin6toare dislrictului V6r9el.

Cu privire la min6stirea Zlatifa aclionafii doresc se dove-

deasc6, in afar6 de agezarea in general a elementulul sfirbescincd 9i cu documenlele alSlurale sub 145/a 9i 144 lir replicade sub LXXI. Dar din aceslea pesle tot nu poale fi dovedit

.cdnd au putut sd fie infiinfate mdn6slirile.

Cu privire la isloricul singuralicelor mdn6sliri, pErfile dinrproc€s se razim6 in espunerile lor numai pe tradifii. Aceasla'parte de far6, care cuprinde ;i teritorul m6nistirilor Si astfel,9i mdnistirile insegi, a suferil mull de pustiiri lurce;ti, perderea.do:umenlelor referiloare la infiinfarea lor, intrucdt au esislatrpeste lot de acelea, e deci motivatd.

Aclionalii pun infiinfarea m6n6stirilor in general in secolul.al XVI-leo,

dar inproces

se afl6 dale inlemeiale pe tradilii 9i,adrnise 9i de ei, ci au fosl infiinfate 9i mai inainte. pe locul.rnindslirii Bezdin, dupi lradifie, a esistat in primele veacuri.ale ocupdrii patriei mdndstire romano-catolicE; e posibil decl,.cd min6slirea de acum e o continuare a celei de alunci. M6-,ndstirea Mesici dup6 {radifie s'a infiinlat sub regele Andreiu.ll, la t22i, Voilovila la 1585. Dalele acestea, precum gi cu-prinsul mdrturisirii alElurale sub D/Z de acfionalori, cd la tZ84nici mai marii mdn6slirii nu cunogleau scopul 9i timpul infiinfErii,9i nici numele intemeielorilor, permil concluzia, c6 mdndstirile.au primit fiinf6 in primele secole dupd ocuparea patrlei, in le-gdturi cu lrecerea l6rii la credinfa cre9tln6, cdnd adec6 dup6

opurile istorice, cari rtau la dispozilte in proces, (Feh6r lpoly,Fesly Frigyeg Hunfolvi Pril, etc.) au exislat in Ungaria nume-Foase m6ndsliri de caracler, parte rornano-catollc, parte greco-

-,78_ -2i9 _

-:jggEl- tfxNrRY. {lxAsrIRILE 9lN 1A|AT ,

orlenlal. Nu pot fi deci primile dalele acfionalilor,bazale pe'

slnguralicele documente vechi amlnlite gi pe cuprlnsul monu-'

mentelor in privinla zidirii mdndslirilor, penlru a fi slabilit'faplul, ci de ex. Bezdinul a fost inliinfal la 1459, Sdngeorgiul.

la 1487, cl datele aceslea aral6 numai aceea, cE unele p6rli,

ale mdndslirii, ca edlficii, cdnd au fosl ridicate, cdnd au lost

reedlficate.De allcum afirmarea acllonalllor, cd Sdngeorgiul a fosl'

inftlnlat la 1487 prin loan Brancovici, despot sdrbesc, std in.

conlrazlcere cu gemalismul lui Raiacici, aminlil mai sus, dupd

cuprlnsul ciruia m6n6slirea s'a infilnfat la 1505, deci alunci'

c0nd dupdexpunerile congldsuiloare ale pdrlilor loan Branco-

vlci nu mai lr6ia. (A murit la 10 Decemvrie 1502).

E ascunsd in inlunerec persoana inlemeielorului, 9i lol'


Aclionalorii au spus in rdspunsul de sub XXX, pag. 42,

cd pe seama mal mullor m6ndstiri de pe lerilor sdrbesc ou

f6cut danii insemnale ooeoozi de nalionalitole romdnd. Aclio-

nafii in replica de sub LXXI, pag. 200, nu numai cE conced

aceasla in general, dar au spus, cd acesle evenluale servlcli

au fost numai reoanidri pentru donoliunile fdcute de domni'

torii sdrbi mdndstirllor romdne din Volahia.

Astfel dup6 aclionali in Valahia s'au ri$ical dln donalille

bogale ale principelui.sdrbesc Lazar primele mdn6sliri rom6-

negti in secolul XIV (Vodifa, Tismana, Cdmpulung, Colmeno,

Cozia), dinlre cari Vodila gi Tismana au primit mai ldrziu dela

principeleSlefan Lazarevici numeroase

sate sdrbegli in dar, lar

dania aceasta a ineuviinfat'o gi regele maghiar Sigismund.

Tol in replica aceasla, la pag. 85, spun aclionalil, cd la



aga 9i vremea intemeierii. Dar chiar dacd ar pulea fi acceplal6

de adeverilE afirmarea aclionafilor, cd m6ndslirile le-au infiinlal

despofi singuralici de nalionalilale sdrb6, cu folosirea averilor'prlmite dela regii maghiari, inc6 nici dln aceasla nu se poote

deduce, cd infiinfarea nu s'a f6cut penlru scopurile intregii'

bleerlci, ci penlru ale nalionalitElii s0rbegli. Mdndstirlle adec6

tllnd organisme ale vielii bisericegti, incd Si aslSzi sunl che-

male si serveasc6 scopurile respectivei biserici, iar nu idea

nolionalisld, iar misiunea aceasla a lor a pulut fi cristalizaldgir

mal blne in epoca aceea, in care nu a exlstal idee nalionalisti.

Nu se poale presupune deci, c6 regii maghiari ar fi voil'cu privire la intrebuinlarea averii date pe seEma imigralilor"colonizali, ca partea din averea aceasla intrebuinlatd p€nlru,

scopurile vielii cregtine si faci servicii unei grup6ri din con'

fsslunea unilard, separal6 dupd nalionalilale, cdnd 9i privilegiile

blaericegti ale cetEfenilor de religta aceasta, dup6 cum a fostr

deevoltat mai sus, nu s'Eu dat niciodald nalionalil6lii, ct tol-

deauna confesiunli, gi nu se poale presupune nici aceea, ci'lnlemeietorii inzeslrali fErd indoia16 cu senlimenle religioase,.

ar fl voit sd excludd dela aciivitalea binefdcdloare a m6ndsti-'rllor poporul de o lege cu ei, dar de alld limbd, sau de alt6'

naltonalilate. Nu se poale presupune cu aldt, mai virlos,,cu cdt'gt dolele din proces aratd conlraruL

anul 15?4, sau 1575, un membru al deputafiunii lrimis de prln-

cipele sdrbesc Lazar la Conslanllnopol, cdlugirul sdrbesc Nl-

codim Grcici, a ridical mai tdrziu mai muile mdndstiri in Va-

lahia, unde s'a bucurat de vazd mare. .Acest amdnunt esenlial

al procesului e'singur deslul penlru decretareo, cd ceice ou

tnfiinlot mdndstiri, ori nu fdcut danii tn faoorul lor, conslde'

rflndu-le nalionalitateo, nu se poate deduce cd fundaliuneaori dania respecliud s'o fdcut exclusio pentru scopurile na'

lionalitdlii de care s'a linut fundotorul ori donalorul.Penlruc6

nu exisld bazd acceplabild a presupune, c6 respectivul inleme-

ietor sau donalor, cu averea donald ar fi voil sd serveascE

scopurile vreunei nalionalitdli, care se deosebegte de a sa. Dar

nu sunl date nici peniru aceea' cd in fbri slreine, inlre popor

de alt6 nalionalitale, ar fi voit sd promoveze interesele nallo-

nalildlii proprii, prin infiinlare. Iar lipsind aceste date, e afard

de orice indoealS, cd donaliile s'au fdcut tn fouorul instilu-

liunilor tnlregei biserici de rlt oechiu (greco-orientale).

lar dacd despre fundaliunile 9i daniile acum aminllle se

poale slabrli acest lueru, atuncl nu se poale conclude nicl cu

privlre la min6stirile dinproces ahceva, penlruc6 epoca in

care au fost infinlale aceslea, dupd cele de sus, poale sE con-

cludd cu timpul infiinf6rii mdndslirilor amintite de aclionall, iar

obiceiurile epocei aceleia, concepfiile gi sentimentele religioase,

-28/J - - 28[--


.cu bund seamd vor fi fosl aceleogi in privlnfa infiinldrii demEn6stiri.

Dar nu se poale scoate concluziune favorabilE pentruaclionali nici din nafionalllalea credinciogilor, cari au f6cut do-nafil pe seama m6nislirilor in yremile de mai rdrziu, penlrucd"donaliunile dovedite de acflonafi in replica de sub LXXI s,auinl6rnplat loate pe vremea cdnd mdndslirile, sub jurisdicliuneade drepl unitard gi comund a bisericii sdrbe gi romdne, auservit scopurile bisericegti ale ambelor nalionalildli. $i de altcumcu privire la mdndslirea Mesici e dovedit cu fasiunea marloriloraminlili mai sus, cd scaunele de bisericd le-au fdcut credin-

ciogii romdni cu chellueala lor, cd ei au donot mdndstiriiprapori bisericegti gi cruci, cd cu ocasiunea serviciilor divinelungi vreme gi neinlrerupt au fdcat danii tn bani pe seamd

PROCESUL PENTRU MANASTIRII.E DIN BANAT

'sdrbegll, cu atdt mai pulin, cu cdl in procesul penlru mdnd-stirea Hodog-Bodrog, acflonalorii din acesl proces au dovedlt.cu documentele aliturale sub P/p si O/o, cE nici limba de

adminislrolie sdrbeascd nu a fost eschrslvE in m6n6stiri.

ln s[6rgil, ce se alinge de nalionalitalea c6lug6rilor, nici

ea nu poate se fie deciz6toare de caus6, cE conspeclele alf,-

turole, in privinla aceasla se refer toale la limpul, cdnd m6-

nistirile au slat in serviciul comun al ambelor nalionalildll,deosebirea deci dup6.nalionalitale dintre cilugdri arat6 cu alf,t

mai pulin, cE m6ndstirea urrde a aparfinut, cu cdl esle dovedit

'din cuprinsul documentului la care s'a fdcul referire mal sus

9i care e aldlural sub R.) la repllca de sub XlV, din parteaaclionalorilor din procesul acesta, in procesul penlru m6n6sllreaHodog-Bodrog, cd la alegerea preolimii din m6ndslfie, deose'



mdndstirii, 9i cd edi{iciul cdlug6resc, ingrEdilura mdnEstirii 9ireedificarea grajdului ars, s'd fdcut din materialul gi muncacredinciogilor romdni. Nalionalitatea exclusiv6 s0rbeascd a do-natorilor deci nu poate fi arEtatd.

Garacterul arhiteclonic al mdn6stirilor 9i al celorlalte mo-numente, apoi limba acestora gi a conducerei gi administrdriiinterne a mdndslirii, asemenea nu poale se fie decizdtoare, pen-lrucE in proces nu s'au ivil date, cE in epoca in care s'au zidil

blsericile m6n6slirilor din acfiune, caracterul arhilectonic al bise-ricllor popoarelor greco.orienlale, decl de aceeag lege, s'ar fioriental dupd nafionalilalea separalE sdrbd 9i romdnd; mai de-partg pentruc6 preponderanfa limbiidtn slnguralicele opuri gi mo-numente scrise, in epoca aceea, ln eare vlafa bisericeasc6 era diri-gulli de mitropolia din Carlovef, de limbi blsericeasci sdrb6, nue acomodat6 pentru stabilirea caracterulul adev6rat ol instituliu-,nilorbisericegli;9i in flne, penlrucd nlci limba viefii interne si aadminislraliei din singuraticele min6sliri nu poate oferi dalepenhn cristalisarea caraclerulul orlginal nofionalisl, fiindcE.din'fapld, cd monahii, carl vorbeau sirbegle, gi-au compus in sdr-begle aclele lor oficioase

dup[ secole deta infiinforea mdn6-slirilor, de bundseamE la dispozifia unllateral6 a faclorilorsupremi din biserica sdrbd, nu se DoEle deduce, c6 mdn[slirile

. au {ost inflinlate la timpul s6u spre scopurile nallonalit6fii

'blre de nolionolitate nu s'o fdcut, iar mai marii m6nistiril au

lrebuil sd cunoascfl, atdl limba sdrb6, cdt gi cea romdnll ; e

dovedil deci, cd preolii 9i cdlug6rii de deoseblte nafionalitEfi

ai inslilullunilor blsericegli, in comun inlrebulnfale, ou stat la

dispozilia tntregei biserici, nu numai la a unei grupdri a ace-,leia, deosebitd dup6 nafionalilate.

Dar cumcd peste lot in biseric6 incd 9i in lreculul apro-piat nu a fost in uz sE se deduci din nalionalilatea b6rbaltlor

bisericegti din singuraticele oficii nolionalilalea biscricli insegl,:se vede din faptul intdrit cu documentul de sub R.) amintil mai

,susr ci la limpul sdu episcopul greco-oriental de nalionalltale

lomdnd din Bucovina a fost ales in persoana arhimandrilulul'dela m6n6slirea Covilulul, consideratd lotdeauna de strbeascd,'ca episcop al poporului de natlonalilate romdnE; iar mai,departe, dupd opul nernlesc al baronului Andreiu $oguna..lstoria bisericii greco-orienlale", al6lurat la proces, la con-,linua urgentare a oamenilor bisericli, blserica greco-orlentalE

'din Ardeal se pune la 7761 sub jurisdicfiunea de drept a lut

Dionisie Novacovici, iar dupi moartea acestuia, la 1?70, sub a

'lui Sofron Kirilovici episcopi de Buda, 9i in fine, in 1789, lapropunelea patriarhului din Carlovel Gherasim Novacovlcl, ar-lrimandritul min6slirii Bezdin, e numit episcop in Ardeal. Chiargi numirile acestea, dupd cari dieceza greco-orientali din Ardeal,

.- 282 - -283-

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT PROCESUL PEIiTRU MANASTIRILE DIN BANAT

de nalionalilate cural romdneascd, a fosl supus6 unui episcopcomun, impreun6 cu dieceza din Buda, de nafionalitale curat

s&rbeasc6, iar acegli pielali de nalionalitale sdrb6 au devenit

euperlorii bisericegli ai credinciogilor de nafionalilale romdni,

dovedesc clar, deoporle unilatea 9i comunilatea ierarhiei bise-

rlcegli, de alt6 parle, cE la indepllnirea funcfiilor bisericegli

nallonalilalea nu a fosl luatd in considerare, iar dupd opul

arp?nlit al lui $aguna, acegli arhierei de nalionalilale sdrbeascS

au devenil conduc6lori dislinsi bisericegti ai credinciogilor

romdni.

Dar insugi Andreiu baron de $aguna, primul milropolit al

bisericii romdne greco-orienlale, a fost in 1846 egumen al m6-

ndstirii Covilului ($ematismul lui Raiacici) Ei ca alare a fosl

ales episcop al Sibiului. $i in fine Procopiu lvacicovici, care

1860, la consullErile in cheslia desp6rlirii ierar-

lare, de caracterul sdrbesc ol diecezei Timisorii decl nt se

poale vorbi, mai ales considerat fiind cuprinsul documenlului

oldlural sub Vli la rdspuns.

Nalionalitalea poale fi dedusd mai ates din locul de nE-

gtere, 9i lin6nd u""rt lu"ro in vedere, numdrul cdlugdrilor de

.nalionalitate romAnd a patut stt fie tnsemnat.

Dupd cele desvoltale, malerialul de dovedire arital nu a

.oferit siguranfa corespunz6toare penlru slabilirea, cE mdnistirile

le-au infiinlat fundatori de nalionalilate sdrb6, spre scopurl bi-

,sericegli esclusiv ale nalionolitdlii sdrbegti, 9i aslfel in privinla

.acestor averi de caracler fundafional nu se poale enunfa, cb

acelea inc6 la infiinlare au fosl deslinate penlru un scop de-

,{erminat, cu reslrdngerea comunildfit luluror credinciogilor de o,singur6 lege, deci eselusiv credinciogllor de nalionalitate sdrb6.

pus proces pe punclul de vedere, ci



in anii linulehice, ca episcop al Aradului, - dupd anexa al6lural6 sub 261

la procesul verbal de sub num6rul 69,7411972, - a fost apdr6-

torul inlereselor romanegli locmai in cheslia mdnaslirilor din

acliune: a fost intdi egumen al mbn6stirii Crugedol, de nalio-

nalitate sdrb6, din scaunul episcopesc greco-orlenlal al Aradului

a fost ales apoi de milropolit romdn greeo'oriental la Sibiu, 9i

la 1874 ca alare a fosl ales de patriarh greco-orienlal sdrbesc.

Dalele aceslea aral6, ci obiceiurile bisericegli, cari in'

vremile mai vechi nu au fosl cu considerare la nalionalitateabdrbalilor bisericegli, s'au menfinul cu efecl 9i in vremile mai

noi, cdnd adecd dupi despdrlirea ierarhicS, mai morele bi-

sericii romdne primegle demnilalea cea mai inaltd in biserica

sdrbeascd.

De altcum e dovedit din documentele aldturate 9i din fa'siunlle marlorilor amintili mai sus, cumc6 in mdndstiri au foslSi cdlugdri de nalionalilole romdnd, E gregilE in privinla aceasla

enunfarea judec6toriei prime, cd nalionalitatea poate fi dedus6'

mai ales dela locul de consacrare. E gregit6, penlru aceea'

penlrucd documenlele releriloare la nalionalitalea cdlugdrilor

servesc cu date toate de pe vremea unitdlti 9l comunit6lii ie-rarhiei bisericeglt, lar in vremea sceea 9i diecesele cu popora-

fiune de nalionalitate sdrb6 gi romdn6 au fost comune gi u-ni*

Aclionafii s'au in'pro""rui 9i fdrd a se enunla aceasta, este a se decide in al

|or folos, fiindci dreplul de acliune al aclionatorllor s'a pres-

.cris, respecllve, aclionalii au cdgtigal averea manastirilor prin

posedare, asupra aceslora deci aclionatorii pesle lol nu mai pol

.iormula vreun drepl. Dupi aclionafi adec6, in inlelesul rescrip-

dului de sub A) milropolia independenla romdna s'a infiinlal

prin preainalti resoluliune in 24 Decemvrie 1864, dela zlua

.aceasta deci a devenll de drept existenla fal6 de mllropolia

.s6rbeasc6 gi aslfel orice pretensiune de drept material, lsvo-rdtd din despirlirea aceasla, avea sd fie valorata cu incepere

.dela acest termin. Incepdnd d,ela 24 Decemvrle 1864, dupi

,legile de drepl privat in 40 de ani, iar dupd normele in vigoare

,din dreptul bisericesc in 50 de ani, aclionatorii lrebuiau s6

pigeascd pe calea acliondrii. Dar chiar daci s'ar lua in so-

ooiinle in favorul acjionatorilor cuprinsul rescriplului de sub

A) cu privlre la incercarea prealabilei inlelegeri, fllndca dele-

galla congresului nalional sdrbesc in 27 Martie 1865, lindnd

iedinl6, a respins prelensiunea acfionatorilor referltoare la mi-,ndstiri, in unanimitale, dela ziua aceasta s'a inceput lerrninul

de 40, respective de 50 de ani pentru valorificarea prelenslunilor,5i aslfel cu privire la acliune prescriplla a intrat in mod ne'

condilionat in 27 Martie 1905. Dupace in cursul perlractErii

- ?85 it-M-

PROCESUL PENIRU UAI.IASITnIIE DI{ BANAT

din 27 Marlie 1865 congresul nafional blserlcesc sdrbesc &declarat calegoric, cE la nici un cas min6slirile nu le pred6,posedarea dela acesl lermin a devenil proprielate penlru po-sesor, deci prln posedarea neinlreruplS, dup6 aclionafi, ei aucf,gligal dreplul de proprletate asupra m6ndslirilor din acliune.

Punclul de vedere de drepl al lablel regegli e acela, c6in conlra acflunii nu poale fi ridicati escepfie pe lema pres-cripflei, respeclive a posed6rll. ln legdturd cu apErarea per-traclold sub lll, s'a enunfal adec6, cumcd m6n6slirile, ca su-biecle indreptbfite sE agoniseasc6 averi, sunl persoane sepa-rale juridice, deci averea lor, in sens mai slr6ns, e numai pro-prielatea m6ndslirilor, 9i deci posedarea eserciatd in afar6 deorganisafia bisericeascd asupra aceslora, fat6 cu persoana alreia, ca fapt de drepl in leg6tur6 cu proprielatea, esle a seconsidera ca eserciald de m6n6sliri insegi ca persoane juridice.

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BAIAT

avere ce vin regulale in cadrele organisaliei bisericegli, nu potli considerale ca subiecte de drepl prival, ci numoi ca for-.mafiuni de drept public, penlruc6 raporlurile dlnlre olalt6 ale

aceslor formoliuni separale, cari compun hierarhla biserlceascd,le reguleazE, al&t in prlvinfa adminislrafiei biserlcegli, cdt gl ina dreplulul malerial, legi 9i norme, nu de drept prival, ci dedrept public, mai ales de drept btserlcesc. (Rescriplul preainalt'dln 24 Decemvrle 1864, art. de lege lX dela 1868, ordinulpreinolt dln 10 August.1868).

Organismele aceslor formaliuni separate, acum aminlite,.pot sd fie luale in conslderalle ca subiecle de drepl privatnumai in casul, daed

vin in referinfi de drepl cu subiecte dedrepl ce cad in afard de organisalla bisericeascd. Oblectulaceslui proces il formeazd insb astfel de prelensiunl, pe cari



S'a enunfat adec6 gi aceea, c6 mdnbslirile in prlvinlaaverii ce formeazd proprielalea lor, sunt subordonale superiori--t6lli bisericegll; influenfa aceslora ins6, referiloare la rapor-lurile maleriale ale mdn6stirilor, care se manifesld in eser--ciarea jurisdicliunei de drepl gi a dispunerei asupra lor, parteca indreptillre, parle ca datorinf6 ce st6 sub controla puterii,de slal, - fie 9i de nalura dreplului maleriol, - nu poale.ficonsiderald ca raporl de drept prival, de un infeles cu pose-.

soralul de drepl privat, ci de un astfel de drepl, a cdrui eser--ciare e de nalura dreplului public.

Sub avere bisericeascd sunt adecd de infeles lucrurile,.cari deoparle sunt necesare penlru susfinerea organismuluierlern al blsericii, de all6 parte sunl necesare in scopul eser-.cierii pulerii blsericegtl 9i al realisdrii mlslunilor sufletegli ale.bisericii, precum 9i averea statului servegle penlru suslinerea,organismului de slal gi penlru realisarea scopurilor slalului.Am6surat aceslora, subieclivilalea de drepl material a biserlcii,.ca gi a slatului, e de origine, nu de drept prlval, ci de drept:publlc.

De aci urmeaz6, cd nici biserica inlreagd, ca unitale ie-.rarhic6, nicl p6rlile ei, episcopiile, comunildfile blsericegli, fun-dafiunile, mdn6stlrile, cdl6 vreme e vorba de raporturile de,

- 285

le ridic6 in urma despdrfirii in doui a bisericii greco-orienlaledin Ungaria, pdni la 1864 unitard, in bisericd greco-orienlaldromdnd gl sfirbd, una din unitEfile ierarhice in conlra celeilalle;ludec6lorla deci, in urma delegdrii ei, in infelesul $ulut 8 dinarlicolul de lege lX, din 1868, are sE deeldd ssupra aslorlelde prelensiuni, cari nu derivd din raporlurile de drepl malerialale bisericil fal6 de persoana a lreia, ci din schimbarea orga-nismului bisericesc, mai nainle unilar. lar prefacerea aceaslaorganicd nu se baseaz6 pe afaceri de drepl privat, ci pe

fapl de drept public, penlrucd permisiunea penlru desfacerea dal-o ordinul domnitorului, care eserciazd preainalla su-praveghere asupra bisericei in urma poslfiei de drept public"gi despre recunoaglerea el ca fiind de drept public, s'a ingrijitarl. de lege de drepl public lX dela 1868.

Din loale aceslea urmeazE, cd pretensiunile aclionalorilor,cu loale cE in resultalul flnal sunt de importanfa dreplului ma-,lerial, ca atari nu sunt pretensluni de drepl prival, ci de dreptpublic, precum gi aclionatorii igi intemeiazd prelenfiunile asupraaverii mEnEstirllor pe titli isvorili din dreplul public, nu din.dreptul prival, alunci, cdnd cer, ea acllunea lor in prlvinla

aparlinerii mdn6slirilor, dln puncl de vedere al organisdrii bi-serlcegli sE fie apreciatE, pe basa imprejurdrllor infiinfirii sin-guralicelor mdndstiri gi a raporturilor nalionalisle ale popora--

liunll din jurul m6n6stirllor.

-287 -

PROCESUL PENTRU MAN.{STIRILE DIN BANAT

ln cheslia prescripliei deci punclul de vedere al tablei

regegti e Ecela, cd asupra pretenflunil din acllune nu se estind

normele prescripliei de drept prival 9i aslfel ea (acliunea) nu a

cdzul peste lol sub prescripfie. Dar in legdlur6 cu aceasla acfio-nalii n'au pulut cdgliga drepl nicl pe basa posed6rli, pentrucd

un lucru, sau un drepl, poate fi posedat numai de posesorul

unui lucru sau drepl cu caracter de drepl prival, nu insd 9i de

persoana, care eserciozd dreplul, fie si de nalura dreplului ma-

lerlal, Esupra lucrului respecliv, ca indreptdlire de natura drep'

lulul public.

Dar 9i dac6 s'ar pulea ridica in conlra acfiunii in general

escepfiu prescripfiei, respeclive a posed6rii, esceplia lrebue

respinsi 9i alunci, penlruc6 pdnd la inceperea acliunii nu s'oimplinit termenul legal de 40 de ani al prescripfiei, respeclive

ol posed6rli (Verbdczy I. ?8 S 2). Prescriplia, respective pose-

PROCESUL MANA,STIRILOR DIN BANA'I

,si fiindc6 dup6 cele slabilite mai sus, m6nEstirile din acliune,

pe yremea desp6rlir ii erau inslitufiuni bisericegli comune' puse

in serviciul comun al mitropoliei sdrbe 9i romane; inalnle de

..resolvarea pe calea ir,felegerei ori pe calea procesului a che-

stiei din disculie e d6t6toare de masuri starea comunitSlii, deci

cu privire la averea institufiunilor comune bisericegli membrii

.de nalionalilate sirb6 9i rorndnd ai bisericii sunl de consideral

ca pdrtagi, iar cu privire la obiectele comune 9i neimp6rlite

ale pdrtagilor, pdnd la efectuarea imp6rlirii, nici unul dintre el

.nu poate cdgtiga dreptirrl prin posedare.

Din aceasla urmeaz6, c6 si dac6 jurisdicllunea de drept,

.eserciali asupra mdnastirilor de c6lr5 milropolia acfionatd ar

pulea fi consideratd de posedare, ea la nici un caz nu e de

"natur6,ca cu privire la ea terminrrl de posedare s6 se fi incepul

mdcar.



darea, o inlrerupe adecd ocliunea inifiatd penlru valorarea lu-

crului sau a dreplului, $i pdn6 nu esle organ al pulerii publlce,

care se sileasc6 pe celce nu recunoagte dreplul, la recunoa-

gterea dreptului, terminul prescripliei, respective al cdglig6rii de

drept prin posedare, nu esle incepul.

Ordinul preainalt din, 24 Decemvrie 1864 a indrunral p6r-

lile numai la incercarea infelegerei cu privire la mdn6stirileafldtoare in litigiu, dar nu a numil organul de pulere public6,

chemal sd judece, in cas cd inlelegerga se zdddrnicegte incheslia aceasla de imporlanfa dreplulut public. ludecd{oriaaceasta a inslituil-o abla arl. de lege lX dela 1868, iar dela

eanclionarea acestui arlicol de lege, pdnd la inceperea acfiunii,

n'au lrecul 40 de ani.

Atard de aceasla, liindcd in rescriptul de sub A) domni-

lorul, iar in art. de lege lX din 1868 legislalura, a enunlal

oprlal, cE in privinfa averli bisericegti milropolia impdrfild acum

ln doui are se incerce impdcarea, iar in caz ci nu succbde

lmpicarea, are se facd pagi mal deparle, enunllamenlul acesla,

dup6cum s'a accenlual mai sus, cuprinde in sine enunlarbd, (cd

pdnd la lerminarea procedurii slabiltle penlru regularea rapor-{urilor de ayere, are sE se menfind glarea de lucrurl de pdnd

acl dupicum se spune la aga numilele comune mixle bisericegti),

ln urma luturor acestora 9i cu accentuorea, cE punclul

.de vedere al aclionatorilor in privinla indivizibtlitilii averilor

mandsliregti gi a neinstrainirii lor, pe baza motivdrii corecle

,din sentinfa judecEtoriei prime, referitoare la aceasta, nici tabla

<egeasc6 nu l-a aflat de acceplabil, 9t c6 declaraliunei perso-

,nul" u lui Andreiu baron de $aguna, episcop in Ardeal, 9i a

,lui Procopiu lvacicovici, episcop in Arad, facuta dup6 docu-

imentul alalurat sub 261 in cursul perlract6rilor de inlelegere

cu privire la infiinfarea m6n6stirilor, dar nesprijinita cu nimico,.in fata faptului, c6 infiinfarea mdnastirllor sdrbe$ti nici in cursul

.procesulul actual nu a putut fi stabilitd, nu i se poale atribul

."r"-o greulate favoroblli pentru aclionali, a trebull sd enunle,

.c6 asupra averii mdnastirilor din acfiune are prelenslune 9i

.rnitropolia romf,na greco-orientald cu privire la lurisdicliunea

"de drept 9i exerciarea dispunerii, slabilile in statutele organice

'bisericegti.Din natura de drept bisericesc a mdndsllrilor, speclald 9i

.divergenta de a altor fundaliuni, (de exemplu Fundaliunea Tran-

dafil), precum gi din inlocmirile organice bisericegli ale celor

.dou6 mitropolii, urmeaz6, ci iurisdicliunea de drepi 9i dlspunere,

.ce compete celor dou6 milropolii asupra mindslirilor, nu in

comunr ci separal pentru fiecare m6n6stire poate fi exerciali

-288- -289.*l9

PROCESUL MANASTIRILOR DIN BANAT

numai de una dinlre milropolii,

9inslfel are

loc imp6rlirea,lurisdicliunll de drept gl a dispunerii.Cd impErlirea cum s6 se efeclueosc6,. e o cheslie, in care

judec6loria prim6, in urma punclului conlrar de vedere al drep-lului, nu a adus hot6rire; cauza deci se remile pnimei judecb-.torii' in scopul ca s6 decidd in chestia impdrfirii jurisdicliunii,de drept gi a dispunerii.

FiindcE ins6 in procesul drnrre aceleagi,p6rfi, afl6ror i*.curgere penlru jurisdicfiunea 9i dispunerea de drept 9i exercital6cu privire la averea mdndsllrit Hodog-Bodrog, proces judecal ast6 zi-sub numdrul7l,740l9l4,labla regeascd a enunlall cd asupra averii,Hodog-Bodrog Ere pretensiune gi milropolia greeo,oriental6

s6rbE in privinfa jurisdicliunii de drepl gi a exercierii dispu-nerii; dupdce dup6 oceslea, cd jurisdtcliunea de drepl 9i dis'.punerea ce poale fi exercilald acum de ambele milropolii, cum,

PROCESUL UAUA.STNNOR DIN BANAT

autorilSlilor ei ii compelea, dar fiindci al6r regulamenlur penlmm6n6sliri, cdl 9i ordinallunea preainallE din 14 Maiu 1g25, incare se cuprinde tnslilulrea delegaliunli nafionale congresualegreco-orienlale sdrbegli, in cursul procesulul au fosl scoase dlnvigoare, prin preainalla ordinafiune din li lulre 19i2, chesfia,cd oare pe seama aceslui organ bisericesc, care gl-a plerdulcercul de compelinla in organizofia blsericeascE, s6 se aslgureinfluenfd in cursul ulrerior al procesulul, tabla regeascd a ;iae-cal-o in sens negaliv, in infelesul ordinafiurrri preainalle dln7l hilie 1912,

Budapesta, in 29 Martie 1916.

Emil Barlhodeiszky, ffi. p., prezident de senat. DestdertuTdrfi m, p., raportor, Dr. Adatbert Csulyok m. p. Iultu K6ler m,p. Dr. Aladdr SzCkdcs m. p,



sE se imparld cu privire la cele gapte m6n6sliri: poate sd sedecid6 numai in mod unitar sl cu considerafiuni fald de una gi,de alla, - esle a se enunfa gi aceea, c6, la impdrfirea juris--dicfiunii de drepl 9i a dispunerii ce poare fi exerclold urupru,averii m6ndstirilor inleresale in proces, judecd{oria are s6 fie.cu considerare gi la aceea; cd jurisdicliuneo de drept 9i dis-punere asupra ayerii m6n6sliril Hodog-Bodrog, care parle'din.proces sd o primeascd prin deciderea ce va fi, adus6 tot.

alunei 7Asupra chelluielilor de proces gi a cornpelinfelor advoca-

lilor se vor lua dispozifiuni in deciziunea de incheiere a pro-cesului. Advocatul acfionalorilor n'a cerur stabilirea de cheliuelipenlru parlicipare la expunerea cauzei gi penlru luarea cuvdn--lului dupd expunere, iar slabilirea competinfelor sub acest liilu,pe seama advocafilor acfionafilor e bazalE in S.ul 61 al pro_cedurei in procesele clvlle.

In fine se observd dtn partea lablei regegli, cd degi de_legaf ia congresului nafional greco-oriental sdrLese din Gar'lovef ,.neimprocesuald de aclionatori, cu lot dreplul o stal in procesce aclionatd, fiindcd pe vremea reinceperei' procesului

era in.vigoare regulamentul penrru mdndsriri dela 190g 9i in inlelesul$-lui 15 punct m)., reprezenlarea m6ndslirilor din acfiune ln-fa1a,

frraducere din unguregte publicati d,upi Teregrafur Rom6n, sibiu.l9l6 no. tiJ-69J

ab

-290- - 2)t 19r,

Lista episcopilor Ei ,milropoli{ilor. 7zrl-u-4>r- lV t<t {l- / m A a- /

I. Episcop in Hun6doara: ' " "7"' ,

Ioan de Caffa 1456.

Il. Episcopi peste Maramuregr cu regedinfa ln mEn[-stirea din Peri sau ln Muncaciu, etc.

1. loonlchle,milropolitdeBel- 16. Ioan lusko, 6 Maiu 1645.

gradul" sdrbesc, 20 Martie 17. Silvestru, inainle de 26 Apr.

LISTA EPISCOPILOR gI MITROPOL|TTLOR

5. Gheorghe, 5 lan. 1550-c. g. Spiridon, 23 Sept. 1605-1560. 1614.

6. Eftimie, l5Z4-1576 (fusese 10. Teofil, 27 Febr. 1615-c.vlddic6 in Bdlgrad). 7620'

7. sprridon , r576-c. rilee. il iliiJij'?, "u-ljj,t'conrirmar8. IoanCernea,1599-c,1605. --'

fiunie 1625.

V. Episcopii Silvagului cu regedinfa in Prislop.

1. Ioan din Pegteana, .dupd 15 lunie 1555,

VI. Episcopii de Geoagiul de sus.

l. Cristofor, 16 April 155?. in 10 April 1562.2. Savo, primdvara 1559. 4. Sava, resliluil in l0 Aprit5. Gheorghe din Ocna, scos 7562-c. 1570.

2.

5.

4.

1179.Luco, 1485.

loon, 1494-98.

Ladislau, 1551.

7645.18. Porfirie Ardon, 1649.

19. Savul, 12 April 1650.

20. Mihail Molodel, 7 lulie 1651



Vn. Episcopii romtno-calvini.t.

2.

5.

6.

7.

8.

9.

loan, 1556.

Serghle, inainle de 24 August

1597-dupd 20 April 1616.

Pelronie, 2 lunie 1600.

Sllomon, 1608-9,Splrldon, aminlit la 7 Maiu

16t9.10. leremle, 2t Augusl 7620,

11. Petronie,1623,12. loan Grigorie, 1627 -33,15. Vastle Tarosovici, 1635-4014. Dosofteiu, 28 Nov. 1654.

15. Dmttrie din Moiselu, inalnte

de 5 Noemvrie 1657.

21. Ioanichie Zdican, 664.22, Ylelodiu Racovefchi, 1688.

25. Iosif Stoica, inceputul anu-

lui 1690 t c. 1711.

24. $tefan-Serafim de Pelrova,loamna I 71l-toam na 7 14.

25. Dosoftelu ll Teodorovici,loamn 7718- c, t 1754.

26. Gavril 1759.

[Episcopit unili din Mun-caciu p6sloresc ai peste Ma-

ramureg intre anii c.1754-1854, cdnd trece la episcopiiromdni unili din Gherla].

ru. Episcopii din Feleac.

1. Marcu, grec, inainle de Oc-

lomvrie 1488.

IV. Episcopii deVad.

1. Ilarion, 29 Sept. 7523, t4 5. Anaslasie, 11 Ocl. 1529-c.Februarie 1555. 1546.

2. Varlaam, 1527, 4. Tarasie, 20 lulie 1546-.49-

Gheorghe de Sdngiorz, ina- 1569- f inainle de 2i Apr.lnle de 50 Nov. 1566-t 1577.1569. S. Mihail din Turdag, 1577-Pavel din Turdog, 8 Febr. t dupd 14 lulie 15g2.

VIII. Mitropolifii din Btlgrad (Alba-Iulia).

t. Eflimie, 5 Octomvrie 7S7f- de 17 Octomvrie 1627-+

-Marlie 15?4. 5 Seplemvrte 1640.

Cristofor, 6 lunie 1574 -+9. Ilie-lorest, Oc1.1640-1645.

loamna 1529. 10. glefan, inainle de 19 Aug.

Ghenadie l-iu, 1579-Febr. 1645-+ dup622 Maiu 1656.

15g5. 11. Sava Brancovici, vara i656

loan de Prislop, 20 Martie - deslituit 2 lulie 1680.

1585_c. 1601. 12. Daniil, c. 1659-1662.

reocrisr inainre de 15 Mar'. rs'f;ul"nT$"""u,L ltu'ito":,

Iulie

7606-c. 1614.

reofir, r6t4-c. t62o (st tr.lfi|l f,uror:t'

Iulie 1680-

pesle eparhia vadului).

^ rs.i""r"r, grec, Marli

e 16g2-Dosofleiu, 21 Aprtl 1622- --' iin"u'iOgS.vara {627. 16. 'Sava din Veslem, 24 lan.

8. Ghenadie de Brad, inainte 16g4-t Aud$ i6aS.

2. Daniil, dup6 Oct. 1488:

5. Petru, 1558.

4.

5.

6.

7.

-292- - 293 -*

LISTA EPISCOPILOR $l MITROPOLITILOR:# -j:--

LISTA €PISCOPILOR $I MITROPOLITILOR:-,-::--"'

.X

V. Episcopi, apoiMitropoliti romf,ni ortodoxi de Ardeal'

-f dup6 12 lulie L697.19. Atanasie, sfinlil 22 lanuarie

1698-1700.

Bihor, etc.

IX. EPi-scoPi ln Fdgdrag'

7, Daniil, 20 APril 1662-c, 7672'

X. Episcopii din In[u, cu sediul gi in Hodog-Bodrog 9i Lipova'

1. Mateiu-Moise, c. 1600. polil", 7628-7645'

2.Sava,inalnlede?April4'sofronie'milropolit''1651'

1606-t dup6 6 Nov. 1627. 5' $lefan'c' 1660-1664'

3. Longhin Brancovici 'milro- 6' Isaia Diacovici' c' 1690' XVL Episcopia ortodox[ de Arad.

-1786(trece la Timlgoara).

8. Pavel Avacumovici, 1786-

77. Varlaam, Dec. 1685-vara7692.

18. Teofil, sfinlit 18 SePl. 1692

XI. EPiscoPi ln

n. Vasile Moga, intdiu eplscoP

romdn, firi leg6turE cu ePar'

hia Budei, Septernvrie 1810,

sfinlit 21 APril 1811-t 11

Octomvrie 1845.

:2. Andrei $aguna, adminislra-lor din 15 lulte 1846, ales

2 Decemvrle 1847, sfinlilin Dumineca Tomei, .1848;

Milropolit dela 1855 -+ 16

lunie 1875.

:Sdrbi:ina-

3. ProcoPle lvacicovicl' 1875

-1874(Palrlarh sirbesc de

Garlovtl, f 1881)'

4. Miron Romanul, 21 Noem-

vrie 1874-t 15 Ocl' 1898'

5. loan l"lelianu, dela 14 Dec.

1S98-t J Februarie 1916.

6. Vaslle Mangra, dela 6 Aug.

1916-+ I Octomvrie 1918.



5. Efrem Veniamin, Martie1695.

4. Pelru Cristofor c. 1710-c. 771.5.

1785, inslalat 1 lunie 1784

-+ 6 Dec. 1788.

4. Gherasim Adamovici, 1789

--13 APril 1796, Vicari:Ioan Popovici de HondolA796 - 1b05) ; Nicolae Ha-

lovicl, 1805; Aron Budai-1810.

f 181s.g. Administrator: ePiscoPul de

Vdrsel: losif Pulnic 7719-1828.

Romdni:1. Neslor loanovici, 1829-t

1850.

2. Gherasim R41,1830'-f 1850'

5. Procopielvacicovicl,lS5S-75, apoi milroPolit.

4. Miron Romanul, 7873-4.5. loan Melianu, 1875-1898'6. loan Pai, 1898-f 1925.

XVII. EPiscoPia de Caransebeg'

d. Vicariu:: IgnalieVuia, 1865. 5' Nicolae Popea' 1889-1908'

-2,. loan Popazu, 6 lulie 1865, 4' Miron Crislea' 1910-1920'

* 5 Februarie d'889.

7. Avram din Burda, 50 SePl.

1641.

2, Sava, 1689.

1. DionisieNoracovici, instalat

la Bragov, 11lunie 176l-+8 Decemvrie 1767, Vicariu:

loan Gheorghevici, 1768.2. Sofronie Chirilovici,l Dec.

1770-1785.

5. Ghedeon Nichitici, 6 Nov.

Xn. EPiscoPi in Banat'

1. Daniil, 1565 (cu sediul in' 2' Teodor' Iunie 1594'

Lipova). 5' Gherasim' 1695'

Xm. Episcopi f[r[ regedintl stabil['

7, Venedicl, 4 Maiu 1631. 5' Grigorie de'Moldovila"

14

2, Sava de"Bistra",

14 lunte lunie 1651'

1651.

XIV. Episcopi ortodori de Buda, Gtmpii Mdhaciului

$i ln Ardeal.

1. Ionnichie Marlinovici,inte de 1715, cdnd trece la

unifi.

.2. Vichenlie lvanovici, SePt'

1726-1737 (lrece milro-potit).

.5. lsaia Antonovici, 175{'-1748.

-4. Pavel Nenadovici, 1748-1751 (lrece Patriarh).

.5. Sinesie livanovici, 7757-+7769.

16. Pahomie Knezevici, 7770-1785.

'.7, Petru Petrovlci, Maiu il?84

XVI[. EPissoPi s6rbi

11. Neofit, d608.2. Vasile, 1658.

cu sediul Timlgoara. t

5. Iosif, 1655-4. Mihail, 1688.

, nooa Sloboilan Costici, Sematismui eparhiei sArbegti din Timi'

|5idr3 P€ tbz, Timigoara, 1925, i' 5' 16'

-295-- ?31

LIsTA EPISCOPILOR $I MITROPOLITILOR

* --L .sflIPl 99-lIL9R

$l MIlI9l9 lIlL-o-T-

--::5. lsalaDlakovici,T695-7710, 14, StefanAvacumovici, 1801-

6, loanlchle Vladlsavlevici, 1822.

7770-7726. 75. Iosif Pulnlc, 1828-1830.

7. Maxlm Petrovici, 7727- 16. Maxim Manuilovici, 1855--7728. 1858 (romdn).

8. Nlcola Dimilrievici, 1728- 17. panlelemon )ivcovici, 1859,

7744. -1851.9. Georgie Popovici, 1745- lE. Samuil Manoilovicl 1855--

77 57 . 1864 (trece milr. la Garlovil).-

10. Vichenlie lovonovici Vldac, 19. Anlonie Naco, 1864-1869,

t759-1774(lrece mitropolit 20. G^eorge voinovict; 7874-

la Carlovif) 1881'

tl. Moise Pulnic, 7774-7787 2l' Gheorghe Brancovici' 1882(lrecemilrop"rilr"6"rr*rfl. -ffi90'

(lrece milr' la car-

12. Sofronie Chirilovici, TTS - 22. Nicanor Popovici, 7891-

XX. Episcopii, apoi Mitropolifii bisericii unite a Ro-

mfinilor din Ardeal 9i Ungaria.1. Alanasie Anghel, inslatat ca lunie 1764, inldril de Papa

episcop unil la 25 lunle 1701 t5 Maiu-f 2 lttaiu 7772'

-+ 19 August 1?15. Vi- 8. Grigorie Maior, ales 15 Aug'

cari: Iosif Bardia si R6gay. 1772, numil 27 Oclomvrie'

2. loan firca, sfinlii ta rlde r-elras 12 August 7782, troamna l7o(; ([uqe in Februarle 1785'

Moldova). 9' Ioan Bob' numit la 21 Oct'

5. rgenceslas Frantz, ales 9 1782' confirmal la 15 Dec'

Sepl. 1713, neaprobal. 1713'sfinfit 6 lunie 1784'

' F,q#x,1++"""'t'"u " Lfii;,rill u'gllxca ,episcop al Fdg6ra$ului", April 1835, sfinlil 6 lunie,

instalal in August t725-+ relras Marlie 1850, 29



7786. 7901.

13. PelarPetrovici,l?86-1800. 23. Gheorghe Lelici, 1904-

XIX. Episcopi s&rbi cu sediul ln Vf,rqef.'

l. Simeon, 1608. 12, Iosl{ lovanovici $acabent;'

2. Anlonie, 1622. 28 Oct. 7:1.86-19 Dec. 1805.

5. fso'desis, 1662. 75, Pelar lovanovici-Vidac' '25;

1. Splridon$tibila,1695-1?02. Nov. 1806-9 Dec. 1818.

5. Molse Stanoievlci, 1722- 74, Iosif-Pulnic, 1819-1828.1726' 15. Maxim Manuilovici, 2L lan-

6. Nicola Dimilrievici, 1726- t9}g-t366 (romdn).1728' 76. Iosif Raiacici, 1854-184?.-

7. Moxim Nestorovici, 1728- 1?. Stefan popovici, 1845-t758.

B: kii|,f;|;"?:tl",U "'i|nff, ra. ffiL^ chengheraf, 1855-

7748.10. toy6n Georgevicl, t74g- 19. Neclarie- Dimitrierlci' 1887i

t769. --1895.

11. Vichenlie Popovicl, 1774- 2U Gavrtl,Zineianovici, 1896-16 Decemvrie

1785.1920..

' Dupl Slobodan Costicl, $ematismul eparhiei sfubegti din Tinti'

Soara pe ltze, Timigoara, 1925, P. 5, 16. - Ilnii. dintre acegti episeopi au'

residat gi ia Caransebeg.

+29Oet,7727.Yicariu:Adam Martie 1861.Filter, 1727 - 8.

5. Ioan tnochenrie clain,.alestt'

lJffi"r'J"*iJ:';1;f"':5;:la 4 lunie 7728; intdril de t. -

impdrar ra ,s ^F;il;; :i;ililrrdi",,::ilrr'1 ff:;1729i slinlil la 25 Oclom- --.;

vrie t7s0; t"nJ"rg"no"*" l:l;.d"t"ttt'' t 7 sept'

3:ffi;H, ir#t"",?:l?iJ " p"il,; ;iH"? l;,f"fl,"liVicari: Pelru Aaron 9i Ni- de Papa 2l Decemvrie, +colae din Balomir. 51 lulie 1892.

6. Setru Pavel Aaron, numit 15. Victor Mihdly de Apga, ales

28 Febr. 1752, slinfit t Sept. 16 Aprilie 1895, numit 9

1752-+ 9 Marlie 1?64. Nov. 1894, instalat 26 Maiu'

7. Alanasie Rednic, ales 50 1895-t 1918.

XXL Episcopia unit[ de Oradea'Mare.

1. l"lelelie Covaci, litular de 26 lulie 776, recunoscut

Tegea, numil 12 Iulie 1?48, de Papa la 16 lunie 1777'

+ 1770. sfinlit la 9 Noemvrie' +16

2. Moise Dragosi,numitsufra- ,. ifl"g:"iltli;, neprimil degan la 5 Nov. 1775, episcon

rysE178?.

-?9.7-* 296-

LtsTA EprscoptloR gI MIrRopoLtTtLoR

4, Ignalie Darabanf, numil la8 April 1788, confirmat de

Papa la 5 Febr. 1790, sfinlitla Mart., f 51 Oct. 1805.

5. Samuil Vulcan, numit 25 Ocl.1806, f 25 Dec. i859.

6. Vasilie Erd6lyi, numil la 2August 1842, recunoscul de

fapa lq 50 lan. 1845, sfinfitla 77 lunie, f 27 Martie1862.

7. Alexandru Dobra, numit la

17 Martie 1854, sfinlit la 2gOct. 1855, t rS lpril f86o.

2. loan Ollean, numit la 2iIulie 7870, recunoscul de

XnI. Episcopia unit[ a Lugojului.

losif Papp-Szih{gyi, numila 1 Nov. 1862,

sfinfit la 5Maiu 1865, t 5 Aug. 1875.

Ioan Ollean, numit lgTS, +29 Nov. 1877.

9. Mihail Pavel, numit la 29lan. 1879, f 1 lunie 1902.

10. Dimitrie Radu, numit La1902

-f A Dec. 7920.

Papa 2 [ Dec., sfinlit 14 Febr.

1875, mitropolil Nov. 1g94.Dimitrie Radu, numil22 Nov.1896, recunoscul de Papa 5

7.

Tabla numelor $i locurilor istoricePrescurlEri :

c.: cllug[r. m. : mdnlslire.

A

A.aron (Petru Pavel, efiscop unit in Blaj), XVll, XLIX, Ll_lll,LIX_X, LXIV, LXVI, LXXXV_VI, CXXIV_V, 4, 5: 6 U N.2,12, 75, 76, 27, 22, 24,25, 26,2g,29, 52, 54,-5g,

65,67, 96, 99, 103, 772, 115, 11g, 15g, 746, 747, 151, 155 sin. 1, 154, 156.

Alexandru, (protopop unit din Rogia), XLIV_VI, XLIX.

4.



lapa la 5 Oct., sfinlit la 1gDec,,7873 trecut la Oradea.

5. Victor Mihalyi, numit 25Nov. 1824, recunoscut de

"7. Ioan Alexi, numit la 12 Mart.

1854, recunoscul de papain Nov., stinfit la Zg Oif.1855, t 29 lunie 1862. Vi-eariu _ penlru Maramureg:Ioan Payel, 24 Nov.1g60-incepulul lui 18?9.

.2. loan Vancea, numil la 4 lulie1865, recunoscul 25 Sept.,sfinlit 3 Dec., Mitropolil la21 Oct. i86{

-5. Mihail Pavel, numit la 11Sept. 18T2, recunoscul de

Dec., sfinlit 9 Maiu IggT,lrece la Oradea-Mare 1902.

Vasile Hossu, lg0S-IgIS.Valeriu Frenfiu, 1, tS-IgZZ.

Papa la 23 Dec,, sfinfil la

26 lan. 18ZS; 29 lan, IBT9,trecela Oradea. Vicariu: loonPop, 12 Dec. IBT4f10Dec. 1879.

loan Szab6,numil la 18 Febr.1879 -1913. Vicari : MihailPop-Krik6nyesdy, Decem.1879-7 Sept. i887, Tit Bud,t5 Nov. 1887-c. l9la.Vasile Hossu, lgts-tgt6.Iuliu Hossu, 7gI7-

XXilI. Episcopia unitE de Gherla (urmas6 a celei deMaramureg).

(Antoniu, c. in Blaj), 50, SZ,(lacob, c. in Blaj), CXV, 16 n. I, Sg, 4I.(Nicefor, c. in Blaj), 41.

Abrud (m.) l, (tdrg), XXXIX, XLIV-V, XilX, LlV, LVl, LXXXIX, 44.Acachie (c. la CdlddruSani), XCll.Acotislurile, 73,Achlum (Ducele Ungurilor), lX.Achindie (egumen la Voronef), [XXVlll.

Aciliu (sat, jud. Sibtu) XXXU.Adamovlci (Gherasim, episcop ortodox in Ardeal), 203, Z0g,

.."210; (Samuil, vicar la Zlalila), 225.Aflela, vezl Cioaro.Agalon, (egumen la Vodila), 199.Aiud (orag), 52, l4O.Alba fiudel), XU, XLl, XLIV, , 140.Alba-lulia (:B6lgrad, m., ora5) XVl, XlX, XXXIX, XLV_VI, L,

Llx, Lxxx, cvll, cxv_vl, 7_6,52, 33, 41, 54, 60, 62,68, 225, (protopop unil) Xllll, (sinod), LVll, [Xll.

Albani leronim Toma (c. in BIaj), 45.

Albegti(cbtun

in Rdmefi), 57.Albu Gavrild (fdran din Rdmefi), 61.Aldea (preot), 26; (Toean din Dr6g69), 29.

5.

6.

5.

6.

4,

-298- _z$_

TABLA ANALITICA A CUPRIXSUI-UI

5. Srediglea'micd, 272 -215. Preotul Tincu-Veleadespre vechimea m6ndslirii, 212-13. Numele c6lug6rilor 9i des'

fllnjarea m6n6slirii,212. $coala dela nrdndslire condusd de Vasile

Loga venit dela Tismana, 214-15.6. $emlacul-mic, 215-225, - Vechimea, reslaurarea

dln l?50 si pictura nrdndstirii, 215-76. suprimarea m6n6stirii'

216,222, Siluafia mdndslirii in t77l: averea mobil6 li lmobil6,

numele c6lugdrllor gi viala lor, 217-220. Numele 9i viala celor

7 cdlug6ri din 1775, 220-222, Averea mobild lrecut6 la Me'

slcl, cea imobild configcald de slat gi vandul6 unui funclionar

loan Osloici, 222-225.

7, Vdrddia,223-24. - Vcchimea 9iperipefiile mdnbslirii'

225. Restaurarea gi sfinlirea ei in 1775, 223-24, Silualia nrd-

nIsllrii pdnd la 1865' 224,

8. Zlalilo, 224-225, - Ruinarea 9i restaur6rile m6nd-

Cuprinsul.

Prcfold, lll 'VIll.

Inlroducere, IX-CXXVII.Rdspdndireo gi numdrul mttndslirilor orlodoxe, lX - XIV.

Clitorii Si ouerile mdndsllrilor, XIV-XXI.

Porlea cdlugtirilor in pdstrareo gi lntdrlreo cred'nlei orlodoxe' XXI-

LXXVI.Cdlugdrul Visarion Sorar, XXIV-XXXI'

Cdlugdrul Nicodim, XXXI--XXXVI.

Cdfubdrul Sofronie din Cioara St rolul sdu in .reuolulla" religioosd

din 1759-67, XXXVI -LXXVI.Relaliite cdlugdrilor ordeleni cu fdrile romdne, LXXVI-XCVIII'

Coniributia idlugdritor pentru lileralura gi arla bisericeascd gi penlru

gcoala poporului Si tipdrirea cdrlilor, XCIX-CXVII'

t.

It.

Iu.

7.

2.

3.

IV.V.



sllrli, 224, Numele cdlugdrilor din veacul al XVlll-XtX, 225'

D. Judetul Torontal, 225-229.

1. Partog, 225-228. - Amintirea m6ndstirii in secolul

al XVI-lea, 225. Mitropolitul losif din Timisoara addposlit 9i

ingropat aici in veacul al XVll-lea, 225-26. Cdrli bisericegti

aduse deta mdndstirea croat6 Opovoa la Partog, 226' Opovo

eusfinula de Domnii Moldovei, 226. Numele calugdrilor din 1771,

dinire cari la l?75 erau mai mulli romdni, 226-27, Desfiin-

farea mdndslirli, 227 -228.2. Voilooifa,228-229, - Dislrus6 de Turci, s'a reslaural

in secolul at XVlll-lea, 228. Se addpostea in ea uneori bande

de holi sdrbi, 228, Numele c6lug6rilor in veacul XVlll si

XIX-les, 229.

Procesul pentru m6ndstirile din Banat, 230-291'

Lista episcopilor 5i mitropolililor' 292-298.

Tabla numelor gi locurilor islorice, 299-338.

Tablo ilustroliilor 339-540.Gregeli de tiPar 341.

Toblo analiticd a cuprinsului 342-560.Cuprinsul 36L-363,

u<s<\

Viala internd a mdndslirilor' CXVllI-CXXVIII'

l. M6ndslirile romlnegli din Transilvania' 1- 156'

VI.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

. 10.

71,.

72.., -..

73.

A) Judelul Alba de jos, 1-'62'

Abrud, t.Alba-lulia (Bdlgrad), 1- 6'

Alinlis, 6.

Blaj, 6-44.Bulzu, 4l -45.

Cioara, 45*50.Ciunga, 50.

Daia rominE, 50.

Geoagiul de sus, 51 - 52'

Il6gina, 52-55.Pelrilaca romin6' 55.

Rnmeli, 55'62.Straja, 62.

B) Judetul Bistrifa NtrsXud, 62-66'

l. Feldru,62-63,2. Rebra mare, 65.

3.Rebra mic6, 65.

4, Sdngeorzul romin, 65-64.5.' Sinltoana' 65.

6. Telciu, 65.

Y. zugru, 65-66.

C) Judelul Bra$ov, 66.

1, Pestera, 66.

D/o) ludelul Cojoena, 66-i1'

). B6ila, 66 - 67.

2. Berind, 67 -68.

5. Buleni, 68.

4, Clui'MEn6slur, 68.

5. Cuteius, 63.

. 6. Feleac. 68-70.9a'Milusrt mare, ?0.

8. Monor, 70.

9. Morlaca, 70.

10. Ormenlgul de cAmPie, 70-7L'

11. Sin-M6rtlnul de cAmPie, 7l'12. Sllvatul de cimPie' 7l'15. Somesfal6u, 72.

11. Slobor' 72-74.

15. $opteriu, 74.

D/b) ludeful Ftrg[rag' 75-101'

1. Arpa$ul de jos, 75-76.2. Arpasul de sus, 76'

*ru-360- * 561

CdIPRINSULCUPRINSUL

5. Berivoiul mare, 76-77.1. Berivoiul mic, 71.

5- Breaza, 17.

6. Bucium, 77 --78.7. Comana dc jos, 76.

8. Comana de sus, 7E.

9. Ciuciulalo, 78--79.10. Dejani, ?9.

11. Drdgus, 79-81.12. Lisa, 81 82.15. Mirglncni,82.tl Nelol, 82.

15. Ohaba, 82 - 85.

Il(. Oprea-CArligoaro, 85.t7. Porumbacul de jos, 85.

18. Porumbacul de sus, E1.

19. Sembila de jos, 85.

ln. Simbdta de sus, E4-96.

9. Rusii-Munli, 155.

10. Solov6slru, J31.

11. Toplila, 156.

12. Urlsul de sus, 116.

11. Urgua, 157.

G) fudelul Si :iu, 157-14t.1. Lancrdm, 117- 158.2. Porccsli, 13t{.

3. Racovila, 15d- 159.

4. S6cSdate, 159.

5. SEliele, 159.

6. SdsEus, 159 140.

7. Sesciori, t 40.8. Sibi€I, 140 --14 t.

H) Judelul Solnoc-Dobdca, i41-151.1, Brebeni, 141.

11) Judeful Turda-Arieg, 151--154. 4. petridut de sus, 15j--15a.

1. Berchi9, ltl-752.Z. Coc, t52. N) Judeful Zarand, 154-156.

|5. Lupsa, 152- 151. 1. Vaca, 151_f6.

Il. I*ldntrstirile din finuturile de granifd apuseanE, 157_181.

t.

5.

ri q5.

6.

B) fudelul Bihor, 157.

t. Dida, 157.

C) Iudelul Maramureg, 152-178.

Birsana, 157- 15tJ.

Biserlca slbe, r5J-159Budesli, 159.

Cdllneeli, 159- 160.

Cuhea, 160.

Dragomiregli, 160.

, 10. Pett, t?0-177.Yf. Pelrova. 1??.

t2. Rona, t??-*t?8.75. S6cel, 1?8.

14, ViSeul de sus, 178.

D) ]udeful Strlaj, 128-r29.t. Sanl6u, l7E-179-

E) fudelul Salu mare, 779-lEI-



\rl. Scorei,96-97.22. $erc6ila, 97.

23. $inca veche, 97-99.24, Recea (Telechi Si Vaida), 100.25. Venelia de sus, 100.

26. Vlslea de jos, 100-101.27. Viglea de sus, 101.

E) ludetul Hunedoara, 101-1j1.

l. Hunedoaro, 101.

2. Plosca, 101-t05.q ,, Prislop, 105-128.4. Richllova, t2E-t29.5. Rtu de Morl.Suseni, tz9-l31.6. Slblsel, 150.

7. Vaidei, 150-131.

f) ludefol Mureg.Turda, 51-t57.1. Chlherul de jos, 151-15?.2. Chlherul de sus, 132.

U. Deda, 152-154.4. Dumbrava.Llghel, 154.

5' Hodac' 15'{'

6. lbinesll, 151 - 735,

7. Rlclul de cimpie, 155.

8. Rlpa de los, 155.

2. Caselul de jos, 141.

3. Chiced, rl1.4. Chiuesli, 142.

5. Ciocman, 142.

6. Copalnic, 112.

7 . Dolheni, 1s2.

8. Feleacul sdsesc, 142-.-iq3.9. Leschia, 145.

10. M6gheru1, 14r.

\t1. M6niglur, i43. ( -., . - :--12. Mica, 145. i

t3. Mintiul Gherlei, 1.14.

t1. Mintiul romAn, 1{4.15. Nicula, t14-145,76. Poplelec, 1{5-1 t6.

L7. $imlgna, 146.

( , Stramba, 146-.t48.19. SlrAmbu, {48.20. Tresnea, t{E-119.21. Vad, 14E - 15t.

l) ludelul T&rnavaznare, l5i.

t. Boholt, 151.

L)

1.

2.

ludelul T6rnava-mic[, 151.

Ldscud, 151.

Sincel, 15r.

7.

r$.9.

Giulesli. 760-t62,Ieud,165.Moiseiu, 163-170.

A) ludelul Arad, 1BZ-191.

d. Hodo$.Bodrog, tE2-79t.

B) Judelul Carag-Severin, I9t_200.

1. Bazias, 791-792.2. Caransebe$, 792-tg3..

J Ciclova, t93-194.4. Lugoj, 194-197.5. Ogradena veche, i97-19E.6. Vodila, 19E-200,

\ (*ir{ v /-.

C) Judeful Timis, 200-225.

1. Bezdln, -200 -201.,* (4,1-*f fi r

tll. Mlntrslirile din Banal, IE2-229.

l. Bicsad, 179-180.2. Culo, 181.

3. Habra, 181.

2. Cuslci, 204.

lJ*-|leslci, 205-207.4.

-Sangeorgta, 207-212.

5-Srediglea . mlc6, 2l{l-p15.16. $emlacul mic, 2 5-22j.

/L-vetaa:r,, 22i-224.8. Zlalila, 224-225.

D) Iudelul Toronlal, ZZ5-229.

;l Porlog, 225 -228.€- - Votlovlfa, 228 - 229.

Procesul pentru mtrnlstirile din Banat, 23l0-2g1.

Lisla episcopllor gi mitropoltlilor, 292-ZgB.Toblo numelor gt locurilor istorlce, Z9g-1,3E.

Toblo tluslrofiilor, 339-- 540.OreSeli de hpor,31l.Tabla analilicd a cuprlnsului, Sl2-360.

-362_ -565- 21'.

Stefan Metes - Manastiri romanesti din Transilvania.pdf

Documents

Transcript of Stefan Metes - Manastiri romanesti din Transilvania.pdf