Statutul Municipiului Râmnicu Vâlcea 2011...Statutul Municipiului Râmnicu Vâlcea 7 Tot a şa,...

Statutul Municipiului Râmnicu Vâlcea

1


2


3

S T A T U T U L MUNICIPIULUI RÂMNICU VÂLCEA

Municipiul Râmnicu Vâlcea, resedinta a judetului Vâlcea, este o unitate

administrativ-teritorială în care se exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale. Este persoană juridica de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. Municipiul este subiect juridic de drept fiscal, titular al codului de înregistrare fiscală şi al conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare.

Administraţia publică în municipiul Râmnicu Vâlcea se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. Aplicarea acestor principii nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României.

Unitatea administrativ-teritoriala este titulara a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii.

În justiţie, unitatea administrativ-teritoriala este reprezentata de primar.

Cap.1

Aşezare geografică Municipiul Râmnicu Vâlcea, reşedinţa judeţului Vâlcea, este situat la intersectia paralelei 45°07’ latitudine nordic ă cu meridianul 24°22’21’’ longitudine estică, la jumatatea distantei dintre Ecuator si polul Nord, in plina zonă temperata, cu cele mai favorabile conditii de dezvoltare a vietii omenesti, fiind asezat pe una din principalele rute internationale ce leagă Europa Centrală de Peninsula Balcanică (E81, DN 7).

Este asezat in zona de nord a Olteniei, la poalele Carpaţilor Meridionali, de-a lungul râului Olt, unul din principalele cursuri de apă ale României şi in marginea unei artere de circulatie de mare importanta pentru întreaga ţară. Municipiul Rm. Valcea se află situat la o distanţă medie de aproximativ 180 km faţă de capitala României – Bucureşti (DN7, E 81), cca 118 km de Craiova, (DN64), 100 km de Sibiu (DN7, E81), 130 km de Târgu Jiu (DN 67) şi cca.60 km fata de Pitesti (DN7, E 81). Municipiul Râmnicu Vâlcea este delimitat de comunele Vlădeşti - la Vest, Bujoreni - la Nord, Budeşti - la Est şi de oraşul Băbeni - la Sud.


4

Municipiul Râmnicu Vâlcea este situat la distanţe aproape egale (cca. 20 km) de trei importante staţiuni balneo-climaterice, frecventate de turişti din ţară şi străinătate: Călimăneşti-Căciulata-Cozia, Băile Olăneşti şi Băile Govora.

1.1 Forme de relief

Municipiul Râmnicu Vâlcea este amplasat in Subcarpaţii Getici, la 18 km distanţă de defileul Oltului în lunca râului şi formează la confluenţa cu râul Olăneşti o zonă de cârlig cu orientarea N-S. Lărgimea maximă a luncii este de 2,5 km in partea de nord, de 1,9 km in zona centrală si de 2 km in zona sudică. Zona dealurilor este împădurită cu esente de foioase, in care predomină stejarul. Orasul este amplasat pe terasele albiei majore a râului Olt, care sunt evidenţiate mai mult in partea de vest, deoarece in zona estică dealurile coboară până aproape de firul apei. Se disting două terase. In trecut, aglomerarea urbană era dispusă pe terasa superioară, datorită frecventelor inundatii produse de Olt. Ulterior, după amenajarea hidroelectrică a Oltului, aria de locuit s-a extins şi pe terasa inferioară, pericolul inundaţiilor fiind înlăturat. Partea vestică a orasului se intinde de-a lungul râului Olănesti, majoritatea clădirilor fiind amplasate pe malul stâng al acestui rau.

1.2 Clima

Conditiile climatice sunt caracteristice climatului temperat-continental cu medii anuale ale temperaturii intre 100 C şi 10,60 C, cu precipitaţii normale a căror medie anuală este cuprinsă între 500 si 900 mm (caracteristică depresiunilor subcarpatice) şi vânturi de mică intensitate cu viteze moderate.

Aceste caracteristici, precum şi umiditatea relativă a aerului ce variază între 71 şi 78 %, precum şi numărul mare de zile cu insolaţie maximă favorizează răspândirea viţei de vie, a nucului şi a altor pomi fructiferi. Toamnele sunt lungi, iar numărul zilelor cu ceaţă este în medie de 52 zile pe an.

1.3 Resurse primare şi secundare

Resursele municipiului, necesare funcţionării şi îndeplinirii cerinţelor minimale de vieţuire şi muncă a locuitorilor săi, sunt asigurate atât de capitalul natural existent în zonă, cât şi de capitalul antropic, construit şi realizat de agenţii economici care fiinţează pe teritoriul acestui centru urban. Dintre ele, apa şi solul sunt esenţiale pentru creşterea prezentă şi viitoare a municipiului, de existenţa lor, în cantitatea şi calitatea necesară, depinzând durabilitatea dezvoltării.

1.3.1 Resursele de ap ă Municipiul Râmnicu Vâlcea este situat la confluenţa a două cursuri importante

de apă: râul Olt, unul din cele mai importante cursuri de apă din ţară, ce traversează judeţul de la nord la sud şi râul Olăneşti, afluent vestic ce se varsă în Olt pe teritoriul


5

acestui oraş. Datorită acestui amplasament, municipiul Râmnicu Vâlcea nu a dus lipsă de apă, cantitativ resursele existente fiind suficiente pentru a satisface atât cerinţele industriale, cât şi cerinţele de consum casnic sau utilitare. Principala resursă a municipiului o constituie râul Olt cu lacurile sale de acumulare Râmnicu Vâlcea, Râureni şi Govora, dar şi râul Olanesti, al cărui curs inferior se termină pe teritoriul municipiului.

1.3.2. Resursele de sol Multă vreme pământul a fost tratat ca o resursă nelimitată la dispoziţia tuturor,

dar abordarea ecosistemică impune reconsiderarea solului şi subsolului ca pe o resursă naturală ce trebuie gestionată în manieră durabilă.

Municipiul Râmnicu Vâlcea dispune de o suprafaţă totală de 8952 ha cu un P.O.T (procent de ocupare a terenului) de 21%. În afara imenselor pierderi cauzate de urbanizare, solul municipiului Râmnicu Vâlcea a suferit o degradare generală a terenurilor şi habitatelor, atat antropică cât şi naturală, care îşi manifestă efectele prin imposibilitatea utilizării terenurilor la categoria de folosinţă iniţială.

1.3.3. Resursele minerale În municipiul Râmnicu Vâlcea, cu excepţia resursei de apa care se găseşte în

perimetrul municipiului si este folosită in scopuri industriale, utilitare si casnice, celelalte resurse minerale - ca pacura, cărbune, gaze naturale (necesare industriei energetice) - sunt aduse de la mari distanţe din judeţ (lignit de la Berbeşti-Alunu, gaze prin reţeaua de transport şi distribuţie) sau importate. Aceasta zonă nu dispune de alte zăcăminte minerale exploatabile.

1.3.4. Resursele energetice Din punct de vedere energetic, municipiul isi asigura producerea energiei

necesare desfasurarii tuturor activitatilor umane, pe plan local, prin doua societati, cu capital majoritar de stat, si anume : SC CET GOVORA SA – care asigură producerea si furnizarea agentului termic pentru industrie si incalzirea locuintelor, precum si a energiei electrice, este primul producator independent de energie din tara.

Electrocentrale Râmnicu Vâlcea SA care produc si furnizează energie electrica, prin uzinele hidroelectrice Rm.Valcea, Râureni si Govora, in reteaua nationala. Dispeceratul energetic national asigura, le cerere, necesarul de consum pentru municipiul Rm.Valcea.

1.3.5 Resurse alimentare Din punct de vedere alimentar, municipiul Râmnicu Vâlcea este asigurat prin

productia de carne, lapte si ouă, majoritatea societatilor cu profil alimentar avand centre de tăiere (abatoare) si prelucrare pe teritoriul orasului, iar pe cele de achizitie in imediata vecinătate a acestuia, respectiv la cel mult 20-30 km distanta.

De asemenea, producerea fainii si a pâinii se face prin unităti specializate care fiintează pe raza municipiului, materia primă, grâul, fiind cultivat si produs in cantitati suficiente in zonele limitrofe. In ceea ce priveste restul vegetalelor –legume si fructe-,


6

suprafetele cultivate in acest scop nu asigură o productie suficienta intregii populatii a orasului, pietele fiind aprovizionate din alte surse decat cele locale.

1.4 Vegetaţia forestieră

Dealurile din jurul oraşului sunt acoperite cu păduri de gorunete si făgete. Pe lângă speciile dominante ca fagul, si gorunul, apar si carpenul, teiul, frasinul, jugastrul, ulmul si salcamul. Etajul de arbusti este format din alun, lemn cainesc, corn, soc, clocotis si iedera, ca planta agatatoare. Vegetatia ornamentala din parcurile si zonele de versant cuprinde: bradul argintiu, molidul, pinul, zada, arinul, plopul si salcia.

Cap. 2 Date istorice

Oraşul scăldat de apele bătrânului Alutus este o veche aşezare venită din

umbra timpului, istoria sa milenară fiind atestată de mărturiile arheologice descoperite în cartierele Copăcelu-Valea Răii, Goranu, Râureni, Căzăneşti şi Stolniceni.

O mare dezvoltare cunosc cetăţile dacice care au fost amplasate sub forma unui sistem defensiv pentru apărarea Daciei de primejdiile externe. Stăpânirea romană este reprezentată de linia fortificata care strabate judetul, de la nord la sud, o frontiera pe Olt a Daciei Inferior cu şapte castre romane (Limes Alutanus), amintite de Tabula Peutingeriana si confirmate de cercetarile arheologice.

Părerea istoricilor este unanimă în privinţa existentei, in secolele XII-XIII a unei obsti teritoriale în zona actualului oraş Râmnicu Valcea, si anume în perimetrul cuprins înspre nord, între Dealul Cetăţuia, râul Olt spre est, dealurile Capela si Troianu spre vest, iar spre sud se intindea până la Stolniceni.

Prima atestare documentară a oraşului Râmnic, resedinta judetului Vâlcea, apare intr-un act al cancelariei voievodului Mircea cel Bătrân, la 20 mai 1388. Un alt document emis, de cancelaria sa voievodala, la Râmnic, la 4 septembrie 1389, întăreste mănăstirii Cozia locul ce tinea de satul Jiblea. În acest document, Mircea numeste Râmnicul ”oraşul domniei mele”.

Hrisovul din 8 ianuarie 1362 care poartă pecetea si iscălitura domnitorului Tării Românesti, prin care acesta dăruieste şi întăreste danii mănăstirii Cozia, transmite peste vremuri, prima mentionare documentară a judetului Vâlcea, al doilea judet atestat în Tara Românească, după fostul judeţ Jaleş.

Primul conducător al Râmnicului menţionat documentar şi cunoscut până în prezent este ”jupan Ştefin judeţ”, care are o indelungată activitate politică si comercială. De la el s-a păstrat primul sigilu al Râmnicului, una din cele mai vechi matrice sigilare din Tara Românească, aplicat pe o scrisoare si adresată la 1506 magistratului orasului Braşov.

Că Râmnicul era oraş domnesc, reiese şi dintr-un document al domnitorului primei uniri a provinciilor româneşti Mihai Viteazul, emis la 1598, care numea oraşul astfel ”oraşul domniei mele de Râmnic”.


7

Tot aşa, Matei Basarab, va menţiona că ”am fost la preumblare peste Olt la oraşul domniei mele la Râmnic”. Sub domnia lui la anul 1643, pe iazul morilor (asanat pe la sârşitul anilor 1970) se constituie „prima moară de hârtie” (fabrică), de către boierii Rudeni.

Datorită bunei aşezări geografice şi strategice, în Evul Mediu, Râmnicul a devenit veritabilă reşedinţă de refugiu, al trilea oraş în ordine cronologică, pe care domnitorii îl vizitau mai des ( Vald Ţepeş, Radu cel Mare, Pătrscu cel Bun, Constantin Brâncoveanu).

Radu cel Mare la 1504 înfiinţează la Râmnic o episcopie numită ”Episcopia Râmnicului - Noul Severin”, fapt ce este semnalat şi de Paul de Alep în notele de călătorie ale sale în ţările române.Trebuie remarcat faptul că la Râmnic a fost hirotonisit Antim Ivireanu ca episcop la 1705 cu „Sfântul şi cu voia prea luminatului şi învăţatului domn Constantin Brâncoveanu”. În secolul al XVIII-lea la Râmnic se desfăşoară o bogată activitate culturală, datorată cărturarului Antim Ivireanul care a pus aici bazele unei tipografii în care au fost tipărite mai multe lucrări în limba română. Primele cărţi tipărite au fost „Tomul bucuriei” şi „Antologhion”. Istoricul Nicolae Iorga a denumit Râmnicul capitală a tipografiilor, iar un capitol al ”Literaturii române vechi”, ”Epoca lui Chesarie de Râmnic” . Tot la Râmnic la începutul secolului al XVIII, la 1793, s-a deschis o şcoală de artă, mai precis de zugravi sub conducerea lui Ioan Zugravul, ceea ce îl determină pe Nicoale Iorga să aprecieze că aici a funcţionat prima Şcoala de Belle Arte. Acum se desprind din acest meştesug iconarii si pictorii, proces ce se accentuează in sec. al XIX-lea.

La 28 iulie 1848, în parcul Zăvoi, se intonează pentru prima oară, într-un cadru organizat si oficial ”Deşteaptă-te, române!” compus de Anton Pann pe versurile poeziei ”Un Răsunet” de Andrei Mureşeanu, la ceremonialul organizat pentru cinstirea victoriei revoluţiei şi sfinţirea stindardelor libertăţii naţionale. Peste ani, în urma revoluţiei din decembrie 1989, ”Deşteaptă-te, române!” a devenit imnul naţional al României. Anton Pann a fost membru marcant al comunităţii oraşului. Locuinţa condeierului şi tipografului a fost o casă în formă de culă din strada Ştirbei Vodă, actuala Casa Memorială ”Anton Pann”, care poate fi văzută si astăzi.

Cap. 3 Suprafata municipiului, urbanism, nomenclator

stradal

3.1.Suprafa ţa municipiului şi nomenclatorul stradal Municipiul Râmnicu Vâlcea se întinde pe o suprafaţă de 8.952 ha, din care

3.495,41 ha intravilan. Municipiul Râmnicu Vâlcea este localitate de rangul II, stabilit potrivit

prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului


8

naţional - Secţiunea a IV-a "Reţeaua de localităţi". Municipiul Râmnicu Vâlcea este alcătuit din 14 localităţi componente, conform codului SIRUTA (Sistemul Informaţional Român al Unităţilor Teritorial Administrative) după cum urmează: - Aranghel - Căzăneşti - Copăcelu - Dealul Malului - Feţeni - Goranu - Lespezi - Poenari - Priba - Râmnicu Vâlcea - Râureni - Săliştea - Stolniceni - Troian Reţeaua stradală a municipiului Râmnicu Vâlcea numără 333 de artere de circulaţie, din care - 236 străzi - 48 intrări - 33 alei - 5 bulevarde - 3 scuaruri - 17 cartiere - 2 căi - 2 splaiuri Lungimea totală a arterelor de circulaţie este de 198,586 km, iar suprafaţa totală a acestora este de 1.305.599,8 m2. Din lungimea totală a arterelor de circulaţie, 152 km sunt reprezentaţi de străzi orăşeneşti modernizate. Axa principală stradală a municipiului este orientată pe direcţia Nord - Sud.

3.2. Urbanismul Cu un procent de ocupare a terenului de 21%, municipiul Râmnicu Vâlcea nu

difera prea mult de alte localitati similare din ţară. Constructiile civile si editilare executate in ultimii ani in municipiul Rm.Valcea au fost realizate in conformitate cu conditionarile stipulate in PUG, incercandu-se pe cat posibil sa nu se strice echilibrul raportului intravilan-extravilan, prin schimbari de categorii de folosinta a terenurilor sau de zonă functională. Sub aspectul numărului de locuitori, al suprafetei ocupate si al numarului de dotari, localitatea de centru Ramnicu Valcea este cea mai dezvoltată, fiind principalul rezervor de locuri de munca in industrie, comert si servicii. Celelalte localităti din componenta resedintei de judet sunt diferentiate în functie de amplasarea în spatiul geografic: asezari semirurale desfăsurate de-a lungul drumurilor principale (spre sud) sau simple cătune ascunse intre dealuri, formând trupuri independente.


9

Intravilanul existent, definit pe baza fostului perimetru construibil si fragmentat nefiresc, nu asigură cadrul necesar dezvoltarii libere a municipiului. In aceste conditii, terenurile obtinute in baza Legii nr.18/1991, nu pot fi utilizate pentru construcţii în ciuda dorinţei exprese a proprietarilor de a construi. PLANUL URBANISTIC GENERAL (PUG) al municipiului Râmnicu Vâlcea elaborat în anul 1997, in baza Legii nr.50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, a stabilit obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare ale localităţii pe o perioadă de 5 - 10 ani, în scopul amenajării teritoriului localităţii pe baza restabilirii dreptului de proprietate al populaţiei şi al statutării unor noi relaţii socio - economice, în perioada de tranziţie la economia de piaţă.

Printre principiile care au stat la baza elaborării proiectului de mai sus au fost : - reaşezarea localităţii într-o vatră firească care să includă in intravilan toate zonele

construite situate în teritoriul admnistrativ al localităţii la data întocmirii proiectului; - suplimentarea intravilanului cu suprafeţele necesare, cel puţin pentru o primă etapă,

dezvoltării funcţiunilor localităţii; - materializarea urbanistică a programului de dezvoltare, pe baza propunerilor

autorităţilor locale; - realizarea de scenarii prospective privind activităţile economice şi de evoluţie a

populaţiei; - definirea şi asigurarea cu amplasamente a obiectivelor de utilitate publică; - realizarea obiectivelor propuse în condiţiile respectării dreptului de proprietate

asupra terenului. Odată cu elaborarea Regulamentului Local de Urbanism, intocmit pe baza

P.U.G., aprobat prin Hotararea Consiliului Local 27/29.02.2000 s-au stabilit regulile de amplasare/realizare a tuturor tipurilor de construcţii. De la data aprobării P.U.G.-ului au fost elaborate şi aprobate foarte multe documentaţii de urbanism, care au modificat PUG-ul municipiului, fapt ce a condus la refacerea în întregime a Planului Urbanistic General. La această dată Planul urbanistic General este în curs de elaborare urmând a parcurge toate etapele legale pentru aprobare.

Cap. 4 Populaţia municipiului

Populaţia municipiului Râmnicu Vâlcea la 1 iulie 2010 este de 110731 locuitori. Tendinţa de evoluţie a populaţiei în ultimii ani este una de scădere, cifrele care ilustrează acest fapt fiind următoarele: - populaţia la 1 iulie 2005: 111701 - populaţia la 1 iulie 2006: 111658 - populaţia la 1 iulie 2007: 111342 - populaţia la 1 iulie 2008: 110447 - populaţia la 1 iulie 2009: 110480


10

Analiza dinamicii structurii populationale (pe grupe de varsta) in ultimii 25 de ani, ca si proiectiile demografice pana in 2020 evidentiaza tendinta de imbatranire a populatiei, fenomen prezent si la nivel national, sustinut de evolutia indicatorilor demografici. Posibil ca scaderea populatiei sa fie pe seama fenomenului de migratie a populatiei si putin pe seama fenomenelor naturale (natalitate si mortalitate generala). Sporul natural al populatiei este pozitiv in ultimii anii : +4,5%o in anul 2007 contrastand cu restul judetului unde inregistreaza valori negative -2,75%o in anul 2007. Dinamica populatiei are o evolutie relativ pozitiva, comparativ cu situatia nationala, sporul natural pozitiv contrabalansand fenomenul de imbatranire al populatiei, dar efectele procesului de imbatranire demografica se vor simti atat in sfera economica, socila cat si asupra derularii evolutiilor demografice viitoare, mai pregnant dupa anul 2005, cand in populatia in varsta de munca (15-65 ani) vor intra generatiile reduse numeric nascute dupa 1990, impunand masuri active de stimulare a natalitatii si protectie socila a grupelor varstnice. Din punct de vedere etnic şi religios, municipiul Râmnicu Vâlcea se prezintă ca o comunitate omogenă, fiind caracterizată de o majoritate a cetăţenilor de etnie română (98,35% - conform datelor existente la nivelul anului 2002) şi de religie ortodoxă (98,67% - conform datelor existente la nivelul anului 2002).

Omogenitatea structurii etnice a populaţiei municipiului Râmnicu Vâlcea, peste 98% din locuitori fiind de naţionalitate română, a statuat un climat de convieţuire paşnică şi stabilă, normale într-o comunitate liberă. Prin urmare, nu au existat tensiuni interetnice sau confesionale datorate populaţiei minoritare. Practicarea religiei şi tradiţiilor individuale de grup, indiferent de mărimea lui, a fost considerată de populaţia majoritar-ortodoxă, un drept inalienabil al fiecărei etnii, respectându-se apartenenţa declarată la comuniunea de idei, cutume şi cult religios al acestora. La nivelul anului 2009 in municipiul Rm.Valcea erau incadrati in munca un numar de 40082 de salariati.

Cap. 5 Economia

Declinul prelungit al economiei naţionale şi implicit al economiei locale a creat

tensiuni şi dezechilibre majore între componentele socială şi economică ale societăţii, pe de o parte, şi între acestea şi mediul înconjurător, pe de altă parte.

Ponderea întreprinderilor mari din Vâlcea in regiune este de 19,9% in productia majoritatii întreprinderilor de top din judet si din Rm. Valcea : fabricarea produselor chimice de baza (SC OLTCHIM SA), transportul si distributia aburului si apei calde (SC CET GOVORA SA), fabricarea produselor de morarit (SC Boromir Ind SRL), energie elecrica (Filiala pentru reparatii si Servicii Hidroserv Rm.Valcea). Investitii straine sunt la parteneri de top SC VILMAR (Franta),

5.1 Agricultura Dezvoltarea şi modernizarea agriculturii este o sarcină de prim ordin pentru

asigurarea securităţii alimentare a cetăţenilor oricărei localităţi. Prin fondul funciar de


11

care dispune, Municipiul Râmnicu Vâlcea poate să-şi asigure independenţa alimentară la o serie de produse, inclusiv anumite cantităţi pentru export.

Important este ca pe aceste suprafeţe să fie structurată o producţie agricolă care să satisfacă prioritar nevoile populaţiei oraşului cu legume şi fructe proaspete sau conservate, şi să permită dezvoltarea unui puternic sector zootehnic pentru acoperirea nevoilor de carne, lapte şi ouă.

În agricultură s-a înregistrat o scădere semnificativă a producţiei vegetale. Trecerea efectivelor de animale din propietatea colectivă în cea privată a fost însoţită şi de eliminarea şi sacrificarea animalelor cu randament redus.

În relansarea zootehniei din Municipiul Râmnicu Vâlcea se impune o analiza obiectivă a cauzelor care au generat scăderea dramatică a efectivelor de animale în ultima perioadă şi, prin măsuri locale şi cu sprijin guvernamental, acest sector să fie revigorat. În teritoriul administrativ al municipiului suprafata totala agricola, la nivelul anului 2008, era de 3465 ha. Din totalul terenurilor agricole, terenul arabil este de 1667 ha, 582 ha livezi si pepiniere pomicole, 835 ha pasuni, 373 ha fanete, 8 ha vii.

În ultimii ani s-a înregistrat o situaţie de declin în domeniul agriculturii. Potentialul economic, tehnic, financiar redus al micilor producători a contribuit la această criză. La aceasta se adaugă situaţia neclară încă a proprietăţii asupra terenurilor, precum şi degradarea mediului. Condiţiile geoclimatice sunt în general favorabile activităţilor agricole, dar trebuie avute în vedere aspectele caracteristice ale condiţiilor hidrologice ale zonei. Astfel, se constată alternanţa anilor secetoşi şi a celor excesiv de umezi, iar în condiţiile unor precipitaţii excesive şi a prezenţei apelor freatice la adâncimi mici, se înregistrează băltiri.

5.2 Industria Industria oraşului a cunoscut în ultimii ani un proces de restructurare şi

privatizare. Totodată s-au constituit noi operatori economici cu capital privat care au compensat în parte urmările negative generate de inconsecvenţele din acest interval de tranziţie la economia de piaţă.

Sectorul industrial din Rm.Valcea este vast si include : - Produse chimice si similare ; - Alimente si bauturi ; - Cherestea si produse forestiere ; - Textile ; - Produse petrochimice ; - Intretinere si reparatii transport ; - Materiale de constructii ; - Fabricarea produselor metalice ; - Productia de energie electrica si termica ; - Zone industriale. În municipiul Râmnicu Vâlcea se realizează cca. 60% din volumul producţiei

industriale a judeţului. Dezvoltarea unor puternice societăţi cu profil chimic pe acest areal, s-a datorat

existenţei bogatelor resurse de materii prime (calcar şi sare gema) situate în imediata lui vecinătate.


12

Cu toate acestea, municipiul Râmnicu Vâlcea este considerat ca un centru cu profil industrial diversificat, în care funcţionează 459 societăţi comerciale din diverse domenii. Amplasamentele acestor unităţi se concentrează în patru zone industriale distincte: � Zona industrială Nord – cu profil preponderent de industrie alimentară – 22 ha, se desfăşoară într-un perimetru delimitat la vest de Calea lui Traian, la est de lacul de acumulare al Uzinei Hidroelectice Râmnicu Vâlcea , la sud de zona de locuit şi la nord de valea râului Cetăţuia; � Zona industrială de Nord-Vest ( Carpatina ) – cu profil industrial şi prelucrarea lemnului, depozite comerciale en-gros, industrie prelucrări mecanice şi mică industrie – 30 ha, este delimitată de str. G-ral Antonescu şi de digul mal-drept al lacului de acumulare aparţinând Uzinei Hidroelectrice Râureni; � Zona de depozite şi industrie Râureni – cu depozite, transporturi, industrie uşoară şi mică industrie – 75 ha, este situată în sudul municipiului, la intersecţia actualelor străzi Copacelu şi Râureni; � Zona industrială Sud – cu industria chimică, industrie producătoare de energie electrică şi termică, cercetare aplicativă şi industria de prelucrări mecanice – 354 ha este amplasată pe teritoriul localităţilor rurale Stolniceni şi Râureni şi este principala platformă industrială a municipiului, atât sub aspectul producţiei, cât şi al concentrării de forţă de muncă.

În afară de acestea, pe teritoriul municipiului se găsesc răspândite şi alte zone economice cu profil divers, a căror suprafaţă totalizează cca. 11,5 ha .

În ceea ce priveşte gradul de concentrare a producţiei pe număr de unităţi de producţie (firme), acesta este inegal după cum urmează :

- Industria chimică este concetrată în marea companie numită OLTCHIM, urmată de Uzina de Sodă Govora – ambele de inters naţional şi intenaţional

“OLTCHIM SA este una dintre cele mai mari companii de produse chimice din România, fiind un nume de referinţă pe harta economica a ţării. A luat fiinţă în anul 1966, sub denumirea de Combinatul Chimic Râmnicu Vâlcea devenind societate pe acţiuni în anul 1990 prin preluarea integrala a patrimoniului acestuia. OLTCHIM s-a impus de la început pe piaţa producătorilor mondiali din domeniu prin calitate, varietate şi seriozitate. Peste 40% din producţia companiei se exporta, produsele purtând marca OLTCHIM, putând fi întâlnite în peste 30 de ţări. OLTCHIM îşi concentrază în prezent toate eforturile spre îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea costurilor, diversificarea gamei de fabricaţie, creşterea gradului de satisfacţie a clienţilor, protecţia mediului şi consolidarea poziţiei sale pe piaţa internă şi externă”.

- Industria energetica este reprezentată de SC CET GOVORA SA, care produce apă caldă şi abur pentru platforma chimică, precum şi de Hidroelectrica Râmnicu Vâlcea, prin care se valorifică energia potenţială a apei prin capacităţile instalate pe râurile Olt şi Lotru;

- Industria extractivă este reprezentată de exploatarea sării – Întreprinderea Minieră Râmnicu Vâlcea;

- Industria constructoare de maşini se realizează în firmele Vilmar şi Hervil, Uzina Mecanică, Termorep;


13

- Industria lemnului, celulozei şi hârtiei este reprezentată în principal de unităţile: Cozia Forest, Hardwood;

- Industria pielăriei-blănăriei-încălţămintei se bazează pe:Modarem ; - Industria alimentară este concentrată în principal pe următoarele firme:

Fravil-Râureni, 7 Spice – Vel Pitar, Diana-Carvil, Boromir; - Industria uşoară este concentrată în: Favil, Minet, Socom Sârguinţa.

5.3. Constructiile Modificarea structurala a resurselor de finantare si reducerea potentialului

investitional in zona industrială, la care se adaugă cadrul legislativ instabil si incoerent care nu a stimulat investitiile straine si autohtone, a facut ca activitatile de constructii să inregistreze o scădere continuă într-o perioada lungă de timp. O pondere importanta si cu caracter de continuitate au prezentat-o lucrările de constructii finantate din fondurile Primariei municipiului, care au vizat rezolvarea unor prioritati precum : locuinte sociale, camin de batrani, modernizări de clădiri, zona de agreement Nord, infrastructuri edilitare (extindere retele distributie apă potabilă si canalizare, reabilitare retele termice, extindere gaze natural etc.).

Cele mai mari probleme legate de constructii sunt de natura financiara, in general fondurile alocate investitiilor avand un parcurs greoi de la finanţator la constructor.

Activitatea de constructii, investitii in general, trebuie să reprezinte in viitor o principala modalitate de aplicare a atributiilor suplimentare ce revin administratiei locale in urma procesului de descentralizare.

5.4. Turismul Cadrul natural, condiţiile noi create prin amenajările hidroenergetice de pe râul

Olt care au „înzestrat” oraşul cu două mari lacuri de acumulare cât şi apropierea, la numai 18-20 km, de staţiunile balneoclimaterice Olăneşti, Govora, Călimăneşti – Căciulata - Cozia, avantaje la care se adaugă accesul deosebit de comod către zona Voineasa – Vidra, staţiuni montane în plin proces de afirmare, fac din municipiul Râmnicu Vâlcea una din localităţile României în care turismul poate să devină, în perspectivă, principala activitate economică.

În acest context trebuie regândită şi redefinită oferta turistică a oraşului, care trebuie sa permită dezvoltarea dotării materiale, a serviciilor complexe şi atractive pentru turiştii din ţară şi din afara ei, şi nu în ultimul rând atragerea investitorilor străini.

Evaluând stadiul actual şi concluzionând că activitatea turistică reprezintă una din opţiunile cele mai favorabile dezvoltării durabile a oraşului, se impune ca autoritatea locală să acţioneze mai susţinut, ca un conducător al proceselor de dezvoltare, structurând în acest sens eforturile sectoarelor public şi privat ale comunităţii, pe baza strategiei şi politicilor aferente pentru valorificarea diverselor categorii de potenţial. Este necesara elaborarea unor programe pentru promovarea turismului valcean, a hartilor turistice, a pliantelor, a traseelor turistice in municipiu.

5.5.Comer ţul Activitatea de comerţ, deşi este reprezentată de 2212 agenţi economici (peste

39% din numărul acestora pe municipiu) concentrează numai 13,64% din numărul mediu de salariaţi din oraş şi participă cu aproximativ 23% la cifra de afaceri.


14

Dezvoltând analiza, observăm că grupa societăţilor comerciale cu ridicata (ce este reprezentată de 740 agenţi economici, adică 33,45%), deşi concentrează 33,91% din numărul angajaţilor realizează 56,37% din cifra de afaceri, în timp ce, la cei 1472 agenţi economici din comerţul cu amănuntul (66,56% din total) cu 66,09% din numărul angajaţilor se înregistrează numai 43,63% din cifra de afaceri.

Serviciile care au cunoscut cea mai mare amploare şi diversificare în ultimii 10 ani sunt cele comerciale, volumul mărfurilor alimentare şi nealimentare crescând foarte mult. Această dezvoltare a cunoscut şi cunoaşte diverse forme, începând cu comerţul stradal (neorganizat sau la tonetă) şi până la comerţul organizat în magazine sau centre comerciale en-gros.

Disciplinarea acestei activităţi şi atingerea unui nivel minim de comerţ civilizat, a presupus un efort substanţial din partea edililor urbei, care au trebuit să facă faţă multiplelor probleme legate, în primul rând, de găsirea unor spaţii (adecvate desfăşurării acestor activităţi şi de amenajare a lor, şi nu în ultimul rând celor de natură socială.

S-au înfiinţat astfel zone comerciale compacte , amplasate fie la periferia cartierelor de locuit (zona DOVALI) sau în zonele periurbane de la marginea centrului urban propriu-zis ( târgul de saptamana - zona Râureni, zona Bujoreni), fie in zona centrala (Centrele comerciale Muntenia), de unde se poate face aprovizionare en-gros si en-detail, uneori dificil şi creand disconfort habitual prin carenţe ale infrastructurii edilitare (căi de acces, spaţii de parcare,un anumit program de aprovizionare)

Pieţele agroalimentare aparţin ca teren şi exploatare primăriei, prin SC Pieţe Prest SA: Piaţa Nord – Bazar Nord, Piaţa Centrală, Piaţa Ostroveni, Bazar Ostroveni, Bazar Poiana, Târg Săptămânal Râureni (27904 m2 ).

Modernizarea dotărilor din aceste spaţii (amenajarea boxelor pentru comercializarea cărnii şi produselor lactate, reamenajarea grupurilor sanitare, reabilitarea reţelelor de apă şi canal), nu asigură în totalitate condiţiile unui comerţ civilizat, existand disfuncţionalităţi în sezonul estival-autumnal şi în zilele de dever comercial datorită insuficienţei spaţiilor de expunere şi depozitare mai ales a produselor vrac.

Cap. 6 Căi de comunicaţie

Municipiul Râmnicu Vâlcea este străbătut pe direcţia nord-sud de ”Calea lui Traian”, stradă care se incadrează in categoria a II-a – cu patru benzi de circulatie (14,00 m lăţime) pe porţiunea dintre pasajul rutier superior al drumului national si european DN 7 ( E 81): Bucuresti – Piteşti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu şi ieşirea din zona industrială sud. Traseul străzii se suprapune pe o porţiune, cu traseul drumului naţional DN 67 – Caracal – Drăgăşani – Râmnicu Vâlcea – Olăneşti. Pe segmentul menţionat, strada are îmbrăcăminte asfaltică.

În zona centrală, unde se află majoritatea instituţiilor publice şi administrative, principalele bănci şi magazine, ca şi în cartierele rezidenţiale sau zonele industriale,


15

reţeaua stradală este proiectată şi realizată pentru a face faţă cerinţelor actuale, arterele rutiere încadrându-se în categoriile II şi III, fiind în ultimii ani modernizate prin lărgirea benzilor de circulaţie şi prin refacerea îmbrăcaminţii asfaltice. Cu toate acestea, lipsa locurilor de parcare şi constrângerile spaţiale locale se răsfrâng asupra fluidităţii traficului cu consecinţe negative privind protecţia aerului la nivelul solului.

Spaţiul urban din Municipiul Râmnicu Vâlcea este despărţit de traseul căii ferate, care traversează oraşul de la nord la sud. Exista patru bariere la trecerile de nivel cu calea ferată care îngreunează fluiditatea circulaţiei spre zona CPL şi cartierul Ostroveni.

Calea ferată Râmnicu Vâlcea-Vâlcele (cunoscută între 1989 şi 1994 în mersul trenurilor sub denumirea de magistrala 219) este o cale ferată care face legătura între localităţile Râmnicu Vâlcea si Vâlcele (judeţul Argeş). Având o lungime de 39 km, linia a fost construită între anii 1979-1989, fiind deschisă traficului în 1989, chiar dacă unele lucrări nu au fost realizate în întregime. Alunecările de teren numeroase de pe acest tronson au făcut ca linia să fie închisă în 1998, iar în 2004 şinele de cale ferată au fost scoase. Această linie a fost proiectată pentru a decongestiona traficul de pe ruta Bucureşti - Braşov (să se creeze astfel două trasee, unul via Ploieşti, altul via Podu Olt - Făgăraş), să scurteze distanţa dintre Arad şi Bucureşti, iar pe plan local să se realizeze o legătură feroviară rapidă între Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Valea Oltului şi Sibiu, evitându-se astfel varianta ocolitoare pe la Caracal şi Piatra Olt.

Chiar dacă actualmente nu este deschisă traficului feroviar, calea ferată Râmnicu Vâlcea-Vâlcele este una dintre cele mai impresionante lucrări de infrastructură din România. Printre lucrările de artă se numără două tunele: Gibei (2250 m, unul dintre cele mai lungi din ţară) şi Ploştina (1910 m), trei viaducte mari: Topolog (1440 m, cel mai mare din ţară), Sâmnic (540 m) şi Sâmnicel (270 m), precum şi alte viaducte mai mici (6 la număr), un pod peste râul Olt şi altul peste râul Argeş.

În municipiul râmnicu Vâlcea nu există aeroport, însă la punctul numit “Malul Alb”, la 4 km. depărtare de oraş există un teren amenajat pentru decoloarea-aterizarea avioanelor utilitare.

Cap. 7 Retele tehnico-edilitare

7.1 Alimentare cu apa si canalizare Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă al orasului Rm.Valcea a inceput in

anul 1906 continuând până in 1997 cand a fost contruită Statia de tratare a apei Valea lui Stan (unde se tratează apa captată din Lacul Brădisor de pe râul Lotru).

În prezent municipiul Rm.Vâlcea este aprovizionat din : - sursa Brădisor, de unde sunt achizitionati in jur de 50-55000 m3/zi, această

sursă apartine sistemului Brădisor – Valea lui Stan; - sursa Cheia poate asigura in conditii de minima siguranta 14000-17500

m3/zi; sursa este clasificata in a treia categorie de siguranta a sistemului (in conformitate cu NTPA 013); apa este transportata in mod gravitational 18,15


16

km diferenta de altitudine fiind de 110 m la statia de tratare Nord, unde este tratată si apoi pompată din nou in reteaua de distributie din Rm.Valcea.

- alte surse – lacul Vlădesti, Vlădesti-Pietrari, Bistrita-Băbeni, râul Olt sunt necorespunzătoare în primul rând din punct de vedere al calităţii apei brute si in al doilea rând din punct de vedere al cantităţii de apă datorita reducerii scurgerii cauzate de colmatarea stratificată.

Sursa Brădisor – lacul Bradisor este un lac de baraj, situat in cursul mijlociu al raului Lotru. Apa brută de la Brădisor este tratată la Statia de tratare a apei Valea lui Stan la o cota de 350,50 masl si introdusa in conducta de aductiune care ajunge acum la Rm. Valcea. Pe traseu sunt patru derivatii principale pentru: Brezoi, Calimanesti-Caciulata, Daesti si Bujoreni.

Sursa Cheia- Raul Cheia este un tributar al raului Olanesti. Barajul de derivatie de pe raul Cheia este situat la o distanta scurta deasupra comunei Cheia si la cca 3 km de confluenta raului Cheia si Olănesti. In prezentun debit mediu de 100 – 150 l/s este inregistrat de la raul Cheia la conducta de aductiune. Cand a fost construita conducata, Cheia era principala sursa de apa bruta curata pentru Ramnicu Valcea.

Municipiul Rm. Valcea are un sistem de canalizare centralizat functional care acopera majoritatea zonelor municipiului. In esenta, sistemul poate fi impărtit in 3 componente principale: partea de nord a municipiului Rm.Valcea (reteaua nord a raului Olănesti), partea de sud a municipiului Rm.Valcea, canale de transport la Statia de tratare a apelor reziduale (camera de interconectare MH00 la sud de cartier Ostroveni catre Statia de tratare a apelor Reziduale). Aceste 3 componente sunt strans legate intre ele si cresc/descresc debitul din părtile de nord si sud ale municipiului Rm.Valcea, influentand astfel puternic comportamentul hidraulic al celor 2 colectoare generale/canale de transport la lucrarile de tratare a apelor uzate.

Potrivit Hotararii Consiliului Local nr.380/2010 serviciul de alimentare cu apă si canalizare a municipiului a fost delegat catre SC APAVIL SA, societate rezultata in urma fuziunii prin absortie a SC ACVARIM SA de către SC APAVIL SA.

7.2. Alimentare cu energie termic ă Sistemul de reţele termice primare cuprinde ansamblul de reţele de transport a

căldurii, sub formă de apă fiebinte, de la CET GOVORA, la diverse puncte termice cu caracter urban sau terţiar din cadrul municipiului Râmnicu Vâlcea. În prezent acesta este un sistem bitubular închis, cu câte două conducte tur-retur de diametre identice, care iarna asigură punctelor termice căldura necesară pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum, iar vara numai prepararea apei calde de consum.

Reţeaua termică primară de apă fierbinte însumează circa 29,2 km de traseu, din care 16,9 km subterna şi 12,3 km suprateran, având diametre între 50 şi 1000 mm.

Actualul sistem de termoficare al municipiului Râmnicu Vâlcea, cuprinde două categorii de puncte termice din punctul de vedere al operatorului: 39 de puncte termice concesionate de CET Govora ca operator şi 29 de puncte termice concesionate de alţi opratori. În prezent sunt în stadiu de construcţie un număr de cinci puncte termice.

Toate punctele termice sunt de tipul “puncte termice centralizate” asigurând simultan alimentarea cu căldură atât a consumatorilor de încălzire cât şi a celor de apă caldă de consum.


17

Sistemul de reţele termice secundare asigură distribuţia căldurii de la punctele termice la consumatori – clădirile acestora. El cuprinde sistemul bitubular închis pentru alimentarea cu căldură a consumatorilor de încălzire şi prin sistemul monotubular deschis de conducta de recirculare, pentru alimentarea consumatorilor de apă caldă de consum.

7.3. Alimentare cu energie electric ă Sistemul de iluminat public din municipiul Ramnicul Valcea este compus din :

- puncte de aprindere (aflate în posturile de transformare sau în cutii de distribuţie) şi cutii de distribuţie – din acestea se comandă şi se alimentează cu energie electrică iluminatul public ;

- reţea de alimentare cu energie electrică (aeriană sau subterană) – aceasta asigura transportul energiei electrice de la punctele de aprindere aflate în posturile de transformare şi de la cutiile de distribuţie la corpurile de ilumnat public ;

- stâlpi de iluminat public ; - prelungiri (console) metalice – asigură prinderea pe stâlp şi orientarea corpurilor de

iluminat faţă de carosabil - corpuri de iluminat

In municipiul Ramnicul Valcea exista in sistemul actual 4790 de puncte luminoase instalate cu urmatoarea structura:

- aparate performante cu grad ridicat de protectie si cu eficacitate corespunzatoare 619 Buc. - aparate cu eficacitate medie, aflate intr-un grad mai inaintat de degradare ce necesita cheltuieli sporite de intretinere/mentinere – 795 Buc. - aparate tip „dulie cu palarie”, Norris C200/C300, care trebuie schimbate in totalitate impreuna cu suportii si accesoriile aferente – 1100 Buc. - aparate de iluminat ornamentale, in mare masura invechite, depreciate moral si fizic – 934 Buc. - aparate de iluminat cu grad redus de protectie care trebuie inlocuite – 1342buc - un numar redus de proiectoare destinate iluminatului de fatade

Cap. 8 Transportul in comun

In interiorul municipiului, transportul in comun este asigurat de SC ETA SA, societate ce are ca actionar unic Consiliul Local al municipiului Rm. Vâlcea.

Transportul populatiei se realizeaza cu autobuze pentru transport călători, microbuze pentru transport călători, cu un total de 170 staţii de urcare/coborare calatori, în peste 21 de trasee, ce acopera in suficienta masura cerintele de transport.

Sinteza programului zilnic de transport public este de 5700 km parcursul mediu zilnic, din care : 4100 km cu autobuze si 1600 km cu microbuze, in care sunt transpostati zilnic 12.000 de locuitori ai municipiului din totalul e 111.342. In urma recensamintelor efectuate s-a observat un numar mare de vehicule ale operatori


18

privati, in general, acestia nu au linii urbane, ci trasee preorasesnesti care se suprapun foarte mult cu reteaua urbana. Acest lucru se intampla deoarece autogarile sunt amplasate mult in interiorul orasului, in acest caz, vehiculele operatorilor privati folosesc aceleasi statii cu operatorul ETA.

In prezent, orasul este bine acoperit de traseele de transport public ale societatii ETA. Transportul preorasenesc este asigurat de operatori privati, dar este de dorit limitarea suprapunerii acestor trasee peste cele urbane.

Autoritatea locală a acordat facilităţi la transportul în comun de călători pensionarilor cu domiciliul în municipiul Râmnicu Vâlcea, cât şi elevilor si studentilor care circulă pe bază de abonamente.

La nivelul municipiului funcţionează sistemul de transport cu taxi-uri private a căror activitatea este în permanenta atenţie a autorităţii locale. La această dată pe raza municipilui Râmnicu Vâlcea sunt înregistrate un număr de 741 de taxiuri, pentru care sunt organizate şi amenajate un număr de 359 locuri de aşteptare, aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local.

Transportul în comun din municipiul către alte localitării se realizează de numeroşi transportatori judeţeni şi interjudeţeni, traseele acestora fiind puse la dispoziţie de către Consiliul Judeţean Vâlcea, în cooperare cu Consiliul Local al municipiului Râmnicu Vâlcea.

Cap. 9 Salubritate

În municipiul Râmnicu Vâlcea, serviciile de colectare şi transport deşeuri sunt asigurate de SC URBAN SA Râmnicu Vâlcea, care colectează şi transportă deşeuri menajere de la populaţie şi agenţi economici, colectează, transportă şi valorifică deşeurile reciclabile, colectate de la populaţie şi agenţi economici. Transportul deşeurilor de la producătorii de deşeuri se realizează atât cu maşini specializate (10 autogunoiere compactoare şi 2 autocontainere) cât şi cu alte mijloace de transport pentru transportul deşeurilor reciclabile. Autoritatea locală a municipiului Râmnicu Vâlcea prin intermediul SC Pieţe Prest SA şi Direcţia Administrării Domeniului Public asigură serviciile de curăţenie stradală şi de deszăpezire şi întreţinerea spaţiilor verzi. Cantităţile de deşeuri colectate şi transportate de societăţile prestatoare de servicii de salubritate variază în funcţie de anotimp, de numărul populaţiei, de frecvenţa de colectare şi nu în ultimul rând de fluctuaţia beneficiarilor serviciilor de la un prestator la altul. Cantitatea cea mai mare rezultată de la gospodăriile individuale de aproape două ori mai mult decât la blocuri, unde spaţiul limitat reprezintă una din constrângeri.

Din datele furnizate de prestatorii de salubritate s-a observat că în ultimii ani a crescut cantitatea de deşeuri colectată de la casele particulare datorită, pe de o parte extinderii serviciului de salubritate în zonele limitrofe ale oraşului (Goranu, Râureni, Căzăneşti) cât şi a aparţiei de noi construcţii în oraş.


19

În noiembrie 2001 Uniunea Europeană a aprobat prin programul ISPA asistenţă financiară nerambursabilă în valoare de 11,04 milioane euro pentru proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor în municipiul Râmnicu Vâlcea”. Astfel, pe data de 11 aprilie 2002 a fost semnat la Bruxelles Memorandumul de finanţare pentru proiect, iar la Bucureşti pe 2 august 2002.

Proiectul are patru componente: 1.Îmbunătăţirea sistemului de colectare prin introducerea colectării selective,

achiziţionarea de pubele şi containere speciale pentru deşeuri reciclabile şi periculoase, precum şi prin campanii de conştientizare a populaţiei. Până în prezent au fost distribuite un număr de 31.341 minipubele verzi pentru deşeurile organice, 2.796 minipubele verzi de 10 litri la case individuale şi acelaşi număr de pubele verzi şi pubele gri cu capacitatea de 120 litri. Pentru colectarea selectivă a deşeurilor s-au amenajat 50 de puncte de colectare, fiecare punct de colectare cuprinzând 4 containere tip clopot: un container de culoare albastră pentru hârtie şi carton, un container cu culoare galbenă pentru deşeuri din plastic inclusiv pet-uri, un container de culoare albă pentru sticlă albă şi un container cu 2 compartimente pentru sticlă verde şi maro.

2. Închiderea depozitului de deşeuri de la Râureni, care a fost deschis din anul 1978 şi care nu răspunde cerinţelor legislative în vigoare, atât din punct de vedere al protecţiei mediului cât şi al sănătăţii populaţiei. La ceastă dată au fost efectuate toate lucrările de ecologizare şi închidere a depozitului, inclusiv amenjarea infrastructurii în zona respectivă.

3. Constituirea unui nou depozit de deşeuri la Feţeni, în conformitate cu directivele Uniunii Europene, care să răspundă cerinţelor privind protecţie mediului să sănătăţii populaţiei. Acest depozit este amplasat la obârşia unui torent afluent de dreapta al pârâului Şipoţel, într-o zonă de deal, în aproprierea localităţii suburbane Feţeni. Capacitatea de depozitare este estimată la circa 1.130.000 m.c., respectiv un timp de funcţionare estimat de 25 de ani.

4. Construirea unei staţii de compost pentru prelucrarea deşeurilor vegetale şi transformarea acestora în îngrăşământ natural. Acest depozit este amplasat în Râureni, la o distanţă de 5 km faţă de centrul oraşului Râmnicu Vâlcea. Deşeurile organice reprezintă apoape 50% din deşeurile produse în Râmnicu Vâlcea. Prin colectarea lor selectivă şi prelucrarea lor în staţia de compost se obţine un îngrăşământ natural numit compost.

Totuşi crearea unor noi condiţii tehnologice şi a unui sistem de selectare a deşeurilor nu este decât primul pas şi poate nu cel mai dificil. Schimbarea mentalităţilor, adică inducerea ideii că generaţia actuală nu trebuie să lase moştenire celor ce vor urma deşeurile pe care le produc şi încurajarea colectării selectivă este un proces de durată, care este abia la început.


20

Cap. 10 Spatii verzi

În municipiul Râmnicu Vâlcea sunt amenajate spaţii verzi pe o suprafaţă de 150 de hectare, nu numai sub formă de parcuri, ci şi ca şi scuaruri sau aliniamente stradale, pe care sunt cultivate plante ornamentale, arbuşti şi flori, ce întregesc imaginea de ansamblu a acestui oraş.

Amplasat într-un cadru natural de excepţie, municipiul dispune atât de zone de recreere neamenajate (pădurile de pe dealurile înconjurătoare), cât şi de parcuri amplasate în zonele de locuinţe şi dotări.

1.Parcul ZĂVOI ocupă o suprafaţă de 8,8 ha, fiind cel mai mare parc din Râmnicu Vâlcea, situat în partea de sud-vest a oraşului, la intersecţia celor mai importante trasee turistice şi beneficiind de acces pietonal din partea centrală a oraşului. A fost amenajat între anii 1850-1856, în timpul domnitorului Barbu Stirbei devenind un loc consacrat de odihnă şi recreere, existând şi cele două monumente de cultură: fântâna Ştirbei şi monumentul domnitorului Barbu Ştirbei.

Parcul Zăvoi reprezintă unul dintre cele mai vechi parcuri publice din ţară, luând fiinţă prin Ofisul domnesc emis de domnitorul Barbu Ştirbei.

Parcul are aspect de mică pădure, aşezat pe malul râului Olăneşti, de unde şi denumirea de Zăvoi şi conferă un climat benefic destinderii şi recreării atât prin încântarea privirilor vizitatorului, cât şi prin calităţile sale de purificare a aerului.

De-a lungul existenţei sale, parcul Zăvoi a înregistrat, în mod inevitabil, o serie de modificări aduse formei iniţiale. Aceste modificări au avut ca scopt, în primul rând introducerea unor noi dotări care să răspundă nevoilor de recreere şi agrement specifice unui parc urban.

Autoritatea locală a elaborat un proiect de modernizarea a acestui parc care să corespundă cerinţelor şi nevoilor de recreere ale cetăţenilor.

2. Parcul MIRCEA CEL BATRÂN care se găseşte în zona centrală, este de asemenea, amenajat cu alei betonate, dotări de agrement, etc. şi fiind înconjurat de vechiul zid al centrului istoric, completează în mod fericit centrul civic al oraşului. Suprafata totală a parcului este 14.746 m.p. Autoritatea locală depune eforturi pentru reabilitarea peisagistică a Parcului Mircea cel Bătrân.

3. ZONA DE AGREMENT Ostroveni se află în zona de sud, unde a fost realizată prin utilizarea unui vechi braţ al râului Olt şi recuperarea terenului din fosta luncă, şi este dotată cu bazine de înot (cu apă dulce şi cu apă sărată), unităţi de alimentaţie publică, un sat de vacanţă cu posibilităţi de campare, grădina zoologică, spaţiu amenajat pentru pescuit şi sporturi nautice, etc. Zona este cea mai valoroasă posibilitate de agrement în lunile de vară, fiind frecventată şi de turişti din alte localităţi.

Spaţiile verzi au fost o veşnica problemă a primăriei, aceste zone fiind primele sacrificate pentru realizarea diverselor proiecte de amenajare urbana sau a investiţiilor, aşa încât suprafaţa lor s-a redus drastic în ultimii 15 ani, mai ales în intravilanul localităţilor. In prezent, se incearcă gasirea unor soluţii viabile pentru păstrarea şi


21

conservarea celor existente şi extinderea suprafeţelor, acolo unde este posibil. O mare parte din ele au dispărut prin retrocedarea terenurilor către proprietari.

Cu toate acestea, suprafata de spatiu verde/cap de locuitor nu atinge valoarea minima necesara conform cerintelor Uniunii Europene (de 26 mp/cap locuitor), drept pentru care sunt necesare eforturi sustinute pentru conformarea cu aceste cerinte pana la 1.01.2012.

Conform prevederilor legale în vigoare, autorităţile administraţiei locale de la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea au adoptat o serie de măsuri pentru înfiinţarea registrului local al spaţiilor verzi.

Registrul local al spaţiilor verzi reprezintă o documentaţie complexă care se întocmeşte pentru evidenţa spaţiilor verzi din întregul teritoriul intravilan al localităţilor urbane care se constituie ca un sistem informaţional de tip GIS şi cuprinde: inventarierea, evidenţierea tipului de proprietate şi a modului de administrare şi descrierea caracteristicilor cantitative şi calitative ale vegetaţiei.

Cap. 11

Ocrotirea sanatatii si protectia sociala

Municipiul Rm.Valcea dispune de instituţii importante pentru gestionarea şi îndrumarea problemelor de sănătate ale orasului: Spitalul Judetean de Urgentă Vâlcea – Serviciul judetean de ambulanta Vâlcea, ISU – SMURD, Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean de Urgenta Vâlcea, Spitalul de Obstretica Ginecologie Rm. Valcea (maternitate judeteana care asigura servicii de specilitate de obstretica ginecologie, neonatologie, neonatologie prematuri), Direcţia de Sănătate Publică.

Municipiul Rm.Valcea concentrează cea mai mare parte a dotărilor pentru sănătate şi asistenţă socială a judeţului (peste 50%) şi oferă servicii foarte diversificate. Ocrotirea sănătaţii este asigurată în municipiu prin reţeaua de sănătate alcătuită din unităţi care activează în sistem public şi unităţi din sistemul privat, asistenţa medicală primară desfăşurându-se în sistemul tradiţional unde în prezent se înregistrează o trecere dinspre sistemul public spre cel mixt şi privat.

Protec ţie Social ă Activitatea de protecţie socială la nivelul municipiului Rm.Vâlcea este asigurată

de Direcţia de Protecţie Socială, serviciu public de interes local, cu personalitate juridică (gestiune, ştampilă, cod fiscal şi cont propriu deschis la Trezorerie), finanţat din bugetul local ce are ca obiectiv principal realizarea ansamblului de măsuri, programe, servicii specializate destinate prevenirii şi combaterii marginalizării sociale, îmbunătăţirii standardului de viaţă pentru persoanele cu vulnerabilitate socială crescută, asigurării de condiţii pentru egalitatea de şanse şi participarea socială a tuturor celor proveniţi din medii defavorizate, încurajării persoanelor asistate pentru identificarea de surse alternative de securitate socială .


22

În spiritul profesionalizării serviciilor sociale acordate şi pentru respectarea prevederilor legale în vigoare, Direcţia de Protecţie Socială a fost acreditată ca furnizor de servicii sociale - conform HG 1024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, precum şi a Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale – pentru următoarele servicii: informare; consiliere; Cantina de Ajutor Social; serviciul la domiciliu pentru persoane vârstnice aflate în situaţie de criză; primire şi găzduire temporară; suport emoţional şi consiliere psihologică; servicii de reabilitare şi de suport

Direcţia este organizată pe 3 servicii şi 2 compartimente: Serviciul Buget-Contabilitate, Prestaţii Sociale, Serviciul Autoritate Tutelară şi Protecţia Copilului, Serviciul Asistenţă Socială, Compartimentul Resurse Umane şi Compartimentul Secretariat Administrativ.

În subordinea Directiei de Protectie Sociala se află şi Centrul Social de Urgenţă “Ioana” destinat persoanelor fără adăpost, precum şi Centrul de servicii terapeutice pentru copilul cu autism „Mara” pentru copiii cu autism sau tulburări din spectrul autist şi părinţii acestora.

Centru Social de Urgenta “Ioana”

Centrul este o structură a Direcţiei de Protecţie Socială Râmnicu Vâlcea, care acordă servicii specializate persoanelor adulte fără adăpost, cu domiciliul sau reşedinţa în munciipiul Râmnicu Vâlcea, în situaţii excepţionale şi celor proveniţi din alte localităţi, fără personalitate juridică, având sediul în Râmnicu Vâlcea, calea lui Traian, nr.90.

Acest centru are ca obiect de activitate acordarea în mod gratuit de servicii sociale specializate, în conformitate cu standardele generale de calitate şi ţintit nevoilor specific şi reale ale fiecărei persoane asistate. Aceste servicii sunt:

- primire si gazduire temporara; - servicii de igiena individual (des, deparazitare, spălat lenjerie); - hrana – masa de prânz si cina; - asistenta medicala primara; - consiliere juridica, socio-medicala si profesionala; - facilitarea asistentei psihologice si a celei religioase pentru cazuri deosebite; - suport pentru gasirea unei locuinte; - socializarea si dezvoltarea a relatiilor cu comunitatea, familia, acolo unde este

cazul; - facilitarea accesului, acompanierea persoanei la serviciile din sfera asistentei si

protectiei sociale (ajutor social, cantina de ajutor social, alocatie complementara, alocatie monoparentala, CAR Pensionari, AJOFM, Casa Judeteana de Pensii si alte drepturi de asigurari sociale)

- sprijinirea mamei, in mod individualizat si personalizat, in demersul de asumare a rolului matern, astfel încât aceasta să poată asigura copilului/copiilor o dezvoltare corespunzătoare a nevoilor affective, sociale, educaţionale şi medicale ale acestuia/acestora;


23

- sprijinirea cuplului mamă-copil în vederea dezvoltării autonomiei care va favoriza reintegrarea acestuia în familie şi/sau în comunitate;

- asigură copiilor rezidenţi asistenţă medical profilactică în vederea unei bune dezvoltări fizice şi psihologice. Grupul de beneficiari ai serviciilor oferite in cadrul Centrului Social de Urgenta

“Ioana” este reprezentat de persoane fara adapost care dorm sear ape strada, in parc, se adăpostesc in gări, scari de bloc, clădiri aflate in constructie, canale, locuiesc temporar la rude sau prieteni şi pot fi:

- persoane care au pierdut locuinta din diverse motive si nu au resursele materiale necesare asigurarii alteia si nici nu beneficiaza de alte servicii sociale care acorda gazduire;

- familii monoparentale, lipsite de support material sau afectiv; - varstnici abandonati de propria familie si ale caror resurse financiare si

personale sunt insuficiente; - tineri proveniti din centre de plasament; - persoane suferinde de boli cornice netransmisibile; - victime ale violentei domestic care necesita adapost de urgenta pana la

solutionarea situatiei sociale. Centrul de servicii terapeutice pentru copilul cu a utism “Mara” pentru

copiii cu autism

Centrul de servicii terapeutice pentru copilul cu autism – “Mara” este o structura functională in cadrul Directiei de Protectie Sociala Rm:Valcea, fără personalitate juridică, având sediul în Râmnicu Vâlcea, strada Copăcelu, nr.182, în cadrul Şcolii Generale, nr.6, ce aparţine patrimoniului municipiului şi este în directa administrare a Primăriei municipiului. Centrul are o capacitate de 35 locuri.

Centrul acordă servicii specializate de recuperare, reabilitare pentru copii cu autism cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul râmnicu Vâlcea şi servicii support pentru familiile acestora. Serviciile sociale furnizate de centru sunt în conformitate cu standardele generale de calitate şi cu standardele minime obligatorii conform legislaţiei în vigoare.

Grupul de beneficiari ai serviciilor furnizate în Centru este constituit din copii cu autism, cu vârsta şcolară sau preşcolară, cât şi din familiile sau reprezentanţii legali ai acestora.

Cantina de Ajutor Social asigură zilnic hrană caldă unui număr de aproximativ

200 persoane (98 de dosare) din care 70% copii sub 18 ani, restul fiind persoane fără venituri sau cu venituri modeste, fără adăpost sau care traversează o situaţie de criză. Pentru suplimentarea hranei (alocaţia zilnică de hrană este de doar 6 lei/zi/pers.) s-a urmărit permanent atragerea unor sponsori (SC Annabella, SC Diana, SC Magic Tic Tac, SC Riviera Vâlceană, SC Noil) care au asigurat persoanelor asistate şi pachete-cadou cu ocazia sărbătorilor religioase.

Principalele direcţii de acţiune ale Direcţiei de Protecţie Socială sunt:


24

A. PROTECŢIA COPILULUI ŞI A FAMILIEI Asigurarea şi respectarea drepturilor copiilor şi plasarea acestora într-o zonă de

interes special constituie o prioritate naţională şi are în vedere, în principal, prevenirea separării copilului de familia sa şi, în subsidiar, responsabilizarea comunităţii locale în rezolvarea problemelor referitoare la proprii copii. Din această perspectivă, Direcţia de Protecţie Socială Rm.Vâlcea, în calitatea sa de serviciu public de asistenţă socială organizat la nivel local, are un rol esenţial în rezolvarea cazuisticii referitoare la copiii din municipiu aflaţi în situaţie de risc şi în aplicarea celor mai eficiente măsuri de protecţie a familiei şi copilului. În aplicarea legislaţiei în vigoare, Direcţia de Protecţie Socială Rm.Vâlcea sprijină familia şi copilul prin acordarea unor servicii şi prestaţii sociale funcţie de specificul fiecărui caz.

B. PROTECŢIA PERSOANELOR VÂRSTNICE În vederea prevenirii riscului de marginalizare/ excludere socială a persoanelor

vârstnice au fost promovate şi aplicate reglementările legale în vigoare privitoare la asistenţa socială a vârstnicilor. Principalele măsuri întreprinse în acest sens de autorităţile locale sunt:

- Suport financiar sub forma ajutoarelor sociale, a indemnizaţiilor acordate familiilor care au împlinit 50 ani de căsătorie (83 cupluri în sumă de 49800 lei), precum şi persoanelor care au împlinit 100 ani ( 1 indemnizaţie în sumă totală de 500 lei), a ajutoarelor de urgenţă pentru depăşirea unor situaţii de criză – boală, decesul unui membru din familie, procurarea unor dispozitive medicale, etc. (6 cazuri pentru persoane vârstnice şi 24 cazuri pentru familii aflate în risc social – 35.200 lei);

- Facilităţi privind transportul local (reducerea cu 50% a tarifului biletelor de călătorie pentru pensionarii cu vârsta de până la 62 ani - bărbaţi şi femei, cu un venit lunar de cel mult 400 lei, respectiv gratuitate pentru acei pensionari – bărbaţi şi femei, care au împlinit vârsta de 62 ani. Aceste facilităţi sunt acoperite din bugetul local) şi aprovizionarea cu alimente de bază prin cele două magazine tip Economat înfiinţate pe raza municipiului (nr. beneficiarilor, majoritatea pensionari, este în medie de 400 pers/lună, valoarea totală a economiilor realizate de aceştia fiind de aprox. 1950 lei/lună);

- Servicii de îngrijire la domiciliu pentru acei vârstnici care au venituri reduse sau sunt lipsiţi de venituri, care nu au aparţinători sau sunt în imposibilitatea de a se gospodări singuri, care au probleme majore de sănătate şi nu pot fi încadraţi într-un grad de handicap (în medie sunt asistate lunar un nr. de 15 persoane, acestea beneficiind de servicii socio-medicale, medicamente, alimente, sumele cheltuite de la bugetul local fiind de 2689,79 lei);

- Servicii de informare – consiliere privind accesul în centre rezidenţiale, sprijin pentru întocmirea documentaţiei pentru un număr de 20 persoane vârstnice lipsite de adăpost sau cu afecţiuni grave care necesită măsuri de protecţie specială (accesul la îngrijirea în sistem rezidenţial se realizează în baza mai


25

multor metodologii, prevăzute de legislaţia specială pentru persoane vârstnice şi persoane cu dizabilităţi);

- Asistare Notar Public în cazul încheierii unor acte juridice de înstrăinare a bunurilor, în scopul întreţinerii şi îngrijirii – 9 cazuri

- Asistare prin Cantina de Ajutor Social – gratuit pentru vârstnicii beneficiari de venit minim garantat sau cu venituri pe membru de familie sub 125 lei sau contra-cost pentru cei cu venituri mai mari;

- Servicii funerare pentru persoanele vârstnice lipsite de susţinători legali sau când aceştia nu-şi pot îndeplini obligaţiile familiale datorită stării de sănătate sau situaţiei economice cu sprijinul colaboratorilor fideli – CAR Pensionari şi Liga Femeilor Creştine Ortodoxe (în acest an s-a asigurat suport logistic de specialitate pentru 2 cazuri de deces persoană vârstnică care aparţineau unor localităţi limitrofe dar au decedat la Spitalul Judeţean de Ugenţă Vâlcea).

C. PROTECŢIA PERSOANELOR CU DIZABILIT ĂŢI

Integrarea socială a persoanelor cu dizabilităţi reprezintă un element de maximă

importanţă în contextul actual, atât în UE cât şi în România, motiv pentru care se depun eforturi susţinute din partea autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale pentru transpunerea în viaţă a prevederilor legislaţiei privind protecţia şi promovarea drepturilor acestor persoane.

Astfel la nivelul municipiului, prin Directia de Protectie Sociala, se asigură: - asistenţa la domiciliu a persoanelor cu handicap grav cu asistent personal -

850 locuri stabilite prin hotărâre de consiliu local. Menţionăm că există posibilitatea opţiunii asistent personal – indemnizaţie,

funcţie de particularităţile cazului, în perioada ianuarie 2010 - septembrie 2010 înregistrându-se fluctuaţii în ceea ce priveşte numărul asistenţilor personali şi al beneficiarilor de indemnizaţie (dar în limita celor 850 locuri).

- gratuitate pe mijloacele de transport în comun pe toate liniile din municipiu pentru categoriile de beneficiari prevăzute de Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (în medie persoane beneficiare-sumele aferente dreptului provin din bugetul local - defalcate din TVA). Începând cu aprilie 2009 tariful lunar pentru un abonament valabil pe toate traseele pentru beneficiarii Legii 448/2006 s-a stabilit la 75 lei.

- accesibilizarea mediului fizic prin eliberarea cardului - legitimaţie pentru locurile gratuite de parcare persoanelor îndreptăţite - 35 (costurile aferente dreptului se suportă de la bugetul local) şi repartizarea de locuri de parcare gratuită în spaţiile de parcare ale domeniului public, cât mai aproape de domiciliu;


26

- scutirea de la plata tarifului de utilizare a reţelelor de drumuri naţionale (sumele aferente se suportă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor) – 51 roviniete;

- servicii de informare – consiliere privind drepturile cuvenite, serviciile sociale prestate la nivel de municipiu acestui segment de populaţie, instituţiile abilitate a le rezolva problemele, etc (în medie 300 persoane/lună)

- colaborarea cu ONG ce au ca obiect de activitate protecţia persoanelor cu dizabilităţi (Fundaţia Soul to Soul, ASCHFR-filiala Vâlcea, SNIHR- filiala Vâlcea, Asociaţia Surzilor din România- Grupa de Surzi Vâlcea, Asociaţia Nevăzătorilor din România – filiala Vâlcea, Asociaţia Autism Vâlcea, Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară, Biroul Judeţean pentru Romi, Clubul Rotary, Parohia Buna Vestire)

D. DEZVOLTAREA DE PARTENERIATE CU ONG-URI, IMPLEMEN TAREA

UNOR PROIECTE CU FINANŢARE EXTRABUGETARE

Atragerea de fonduri extrabugetare în scopul diversificării serviciilor sociale prestate persoanelor defavorizate, altele decât cele prevăzute expres de actele normative în vigoare a constituit o preocupare permanentă a Direcţiei de Protecţie Socială. În această direcţie se înscriu şi parteneriatele, colaborările cu divese ONG-uri ce activează pe raza municipiului:

� Fundaţia Soul to Soul – sprijin logistic şi financiar, participare la acţiunile organizate de fundaţie cu diverse ocazii;

� Asociaţia de Sprijin a Copiilor Handicapaţi Fizic România - filiala Vâlcea - sprijin logistic şi financiar; prin HCL 108/2006 a fost aprobată prelungirea cu încă 5 ani a duratei de folosinţă gratuită a imobilului-anexă la Grădiniţa nr.3 Ostroveni în care funcţionează Centrul de Zi „Cozia”;

� Societatea Naţională Independentă a Handicapaţilor din România – filiala Vâlcea – sprijin logistic şi financiar, prin transmiterea spre folosinţă gratuită pe o perioadă de 7 ani a spaţiului situat în incinta PT 42 Nord, spaţiu în care funcţionează, în parteneriat cu Clubul Rotary Rm.Vâlcea, Centrul de recuperare pentru persoanele cu handicap locomotor (HCL 233/2006)

� Asociaţia Immanuel – sprijin financiar persoanelor cu risc crescut de vulnerabilitate socio-economico-medicală (1500 lei pentru anul 2009)

� Fundaţia Pro Help – a oferit cadouri de Crăciun copiilor persoanelor asistate prin Cantina de Ajutor Social

� Liga Femeilor Creştine Ortodoxe – sprijin în acordarea serviciilor funerare persoanelor fără aparţinători şi fără domiciliu

� Biroul Judeţean pentru Romi – în soluţionarea problemelor etnicilor romi Proiecte derulate/în curs de derulare :

Ca solicitant şi aplicant: � în septembrie 2006 a obţinut finanţarea cu suma de 616.039 lei a

proiectului depus în parteneriat cu Asociaţia Asistenţilor Sociali Profesionişti Vâlcea şi AJOFM Vâlcea privind crearea „Centrului


27

Social de Urgenţă „Ioana” în Calea lui Traian nr.90 (rotonda şi mansarda Cantinei de Ajutor Social). Perioada de derulare a proiectului a fost de 3 ani, primii 2 ani pentru lucrări de reabilitare, amenajare, modernizare şi reparaţii clădiri, precum şi dotare cu echipamente, iar ultimul an pentru acordarea serviciilor în cadrul centrului social de urgenţă înfiinţat. În prezent sunt asigurate costurile de funcţionare a Centrului Social de Urgenţă Rm.Vâlcea, proiectul fiind în faza de sustenabilitate de 5 ani (incluzând anul în care a fost finanţat prin program acordarea de servicii în cadrul centrului), iar următorii 5 ani, ulterior acestei perioade, se va menţine obiectul de activitate al centrului în domeniul serviciilor sociale;

� Proiectul „Centru de servicii terapeutice pentru copilul cu autism

Mara” (buget Phare :157835 euro, cofinanţare locală :20.000 euro) depus în parteneriat cu Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară Vâlcea. Centrul funcţionează în cadrul Şcolii Generale nr.6, situat în Rm.Vâlcea, strada Copăcelu nr.182 şi are ca scop îmbunătăţirea gradului de adaptabilitate şi a calităţii vieţii copiilor cu tulburări din spectrul autist şi ale familiilor acestora din municipiul Rm.Vâlcea prin furnizarea serviciilor specializate propuse în proiect (evaluare complexă, intervenţie recuperativ-terapeutică, reabilitare şi monitorizare curentă pentru copiii cu sindrom autist sau tulburări din spectrul autist, servicii de consiliere, informare şi îndrumare pentru părinţii acestora).

Ca partener, participarea la mai multe proiecte, după cum urmează:

� Proiectul PHARE « Toţi diferiţi, toţi egali - Asigurarea accesului la educaţie al tuturor grupurilor dezavantajate din judeţul Vâlcea» derulat de către Inspectoratului Şcolar Vâlcea;

� proiectul „Centrul de formare profesională în domeniul serviciilor sociale” derulat de către Asociaţia Sanmed (a cărui finanţare a fost aprobată în trimestrul IV 2007);

� Proiectul „Birou de integrare şi combatere a discriminării pentru persoanele de etnie rroma” derulat de către SC Formator Grup SRL (a cărui finanţare a fost aprobată în trimestrul IV 2007);

� Proiectul „Şanse egale pe piaţa muncii – suport pentru integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu handicap” derulat de către Şcoala Română de Afaceri Vâlcea (a cărui finanţare a fost aprobată în trimestrul IV 2007);


28

Cap. 12 Cultura si Arta

Municipiul Râmnicu Vâlcea îşi revendică întemeiat o tradiţie culturală de

excepţie. Reperele ultimelor două milenii sunt, majoritar, reprezentate de evenimente cu rezonanţă culturală, eventual dublate de cele politice, economice sau sociale. Fie că vorbim de vestigiile arheologice care cuprind lucrări artistice ale strămoşilor noştri daci şi romani, fie de Râmnicul - ”capitală a tiparului românesc” (aşa cum l-a numit istoricul Nicolae Iorga) din Evul Mediu, fie de ”naşterea” tot aici a actualului Imn de Stat al României în zilele revoluţiei paşoptiste, cultura, în toate formele ei de exprimare, a însoţit destinul acestei comunităţi. Ultimele două decenii au însemnat pentru municipiul Râmnicu Vâlcea o dezvoltare a fenomenului cultural, sub mai multe aspecte. Pe de altă parte au apărut o serie de manifestări de expresie exclusiv culturală sau preponderent culturală complet noi: ”Târgul meşterilor populari”, ”Serbările Imnului Naţional”, prăznuirea Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul - ocrotitorul spiritual al municipiului etc. În domeniul instituţional, pot fi menţionate o serie de organisme nou create la nivel local, printre care Teatrul Municipal ”Ariel”, Teatrul ”Anton Pann”, Filarmonica ”Ion Dumitrescu” sau se poate aminti de dezvoltarea unora existente anterior: Bilioteca Judeţeană ”Antim Ivireanul”, Cinematograful ”Ostroveni”. Este notabil faptul că deopotrivă autorităţile de la nivel municipal şi cele de la nivel judeţean au acţionat - chiar dacă separat - în aceeaşi direcţie, respectiv cea a diversificării instituţiilor culturale sau a modalităţilor de exprimare a fenomenului cultural. În acelaşi interval de timp în municipiu au apărut mai multe organisme culturale din rândul societăţii civile, cum sunt, de exemplu, Forumul Cultural al Râmnicului, Societatea Culturală ”Anton Pann” sau Fundaţia Culturală ”Antim Ivireanul”, fiecare putându-se exprima prin intermediul unor publicaţii proprii. Funcţionarea îndelungată a acestor elemente ale societăţii civile a fost posibilă datorită sprijinului instituţional primit, iar aici trebuie menţionată, din nou, implicarea administraţiei locale - municipale sau judeţene, precum şi cea a Arhiepiscopiei Râmnicului sau a Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale. Definitorie pentru contextul local este şi prezenţa importantă a numeroase mijloace media, care au alocat, de-a lungul timpului, capitole generoase unor manifestări culturale, fie că este vorba de suplimente ale unor publicaţii locale, de emisiuni radio-tv dedicate sau pur şi simplu de informarea publicului asupra unor evenimente culturale. La acest moment, există la nivel local o voinţă de încurajare a culturii; doar că, pentru ca această voinţă să se regăsească şi într-o notorietate culturală la nivel naţional sau chiar internaţional a comunităţii, este necesară găsirea unor noi modalităţi şi direcţii de acţiune. La nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, în anul 1995 se înfiinţează Filarmonica ”Ion Dumitrescu”, care este preluată în administrarea Consiliului Local Municipal Râmnicu Vâlcea în anul 1999, iar în 1998 ia fiinţă Teatrul Municipal ”Ariel”, care prelua o mai veche structură de teatru din rândul societăţii civile.


29

În anul 2004 se înfiinţează un departament distinct în cadrul Primăriei, cu atribuţii în domeniul culturii, sportului şi tineretului, iar începându cu anul 2005 se instituie ”Taxa specială pentru susţinerea financiară a sportului şi culturii vâlcene”, care aloca, iniţial, o pondere de 16% din bugetul astfel constituit; în prezent, din anul 2008, ponderea acestui domeniu în bugetul constituit din această taxă specială este de 20%. În conformitate cu prevederile Regulamentului de utilizare a bugetului astfel constituit, ”vor fi susţinute financiar, total sau parţial, toate activităţile culturale, profesioniste sau de amatori, permanente sau sezoniere, iniţiate de către administraţia locală a municipiului, instituţii publice, organizaţii nonguvernamentale (uniuni de creaţie, asociaţii profesionale), persoane fizice sau agenţi economici, cu îndeplinirea a cel puţin unuia din următoarelor criterii: a. activitatea culturală are baza de desfăşurare pe raza municipiului; b. activitatea culturală are o tradiţie de desfăşurare la nivelul municipiului sau - în cazul unor activităţi culturale nou înfiinţate - are un potenţial de dezvoltare şi receptare semnificativ; c. activitatea culturală reprezintă favorabil municipiul pe plan naţional sau internaţional; d. activitatea culturală nu are un caracter lucrativ (este o activitate non-profit). Vor avea prioritate pentru finanţare activităţi culturale ale căror rezultate (lucrări) vor intra, total sau parţial, în patrimoniul municipiului.” În luna mai a anului 2008 a fost inaugurat Cinematograful ”Ostroveni”, o structură nouă, modernă, ce funcţiona pe scheletul fostului Cinematograf ”Flacăra”, preluat prin hotărâre de guvern de la RADEF. Funcţionarea iniţială a cinematografului s-a făcut în baza unui parteneriat public-privat, strict în domeniul difuzării de filme, dar răspunsul publicului local tradus prin achiziţionarea de bilete a fost sub aşteptări, existând multe situaţii în care filmele nu s-au mai difuzat din lipsă de spectatori. După doar câteva luni, de la sfârşitul aceluiaşi an, Cinematograful ”Ostroveni” a fost preluat în administrare de Teatrul Municipal ”Ariel”, dându-i-se o utilitate complexă, de sală de cinema, pentru spectacole de teatru sau găzduirea unor evenimente diverse: gale de filme, show-uri, concursuri cu public, întâlniri cu cetăţenii - dezbateri publice etc. În cursul anului 2010, Primăria municipiului a oferit cu titlu gratuit un spaţiu pentru ateliere de creaţie ale artiştilor membri ai U.A.P. filiala Vâlcea. Teatrul Municipal ”Ariel” Teatrul Municipal ”Ariel” a fost înfiinţat ca instituţie artistică în subordinea municipalităţii în anul 1998, pe structura existentă anterior a Societăţii Culturale non-profit ”Ariel”, care funcţiona din anul 1994. Încă de la debutul său, Teatrul Municipal ”Ariel” a fost - şi continuă să fie - atipic în istoria recentă a teatrului, reuşind, prin păstrarea statutului de ”municipal”, cu toate implicaţiile de birocraţie bugetară, să aplice şi metode alternative, definindu-se, în final, ca un teatru de repertoriu. După natura activităţii, Teatrul Municipal ”Ariel” este instituţie de specialitate cu caracter funcţional în domeniul cultural (al artelor spectacolului de teatru), iar după sfera de interes reprezintă o instituţie de interes local (care îşi desfăşoară activitatea în cadrul comunităţii oraşului Râmnicu Vâlcea), dar cu un puternic impact la nivel naţional


30

şi internaţional. După statutul juridic, Teatrul Municipal ”Ariel” este o instituţie cu personalitate juridică, cu patrimoniu propriu, cu cont curent deschis la Trezorerie, buget propriu de venituri şi cheltuieli şi are contabilitate proprie. Teatrul Municipal Ariel are adoptate o seamă de obiective dintre care cele mai importante sunt: - o politică teatrală orientată către Public; - experimentarea unui limbaj scenic fără frontiere; - dezvoltarea experimentelor teatrale, precum şi a unui teatru de laborator; - afirmarea zestrei dramaturgiei naţionale şi încercarea de a obţine prin producţiile sale confirmări ale dramaturgiei contemporane; - diversificarea activităţilor specifice (alături de activitatea teatrală există preocupări în domeniul muzicii, dansului, spectacolelor evenimenţiale şi, de factură mai recentă, coordonarea activităţii cinematografului aflat în subordine); - dezvoltarea unor parteneriate durabile la nivel local, naţional şi internaţional. Efectele multiplicatoare ale activităţilor Teatrului Municipal sunt: - în plan socio-educaţional: integrare şi inserţie socială; educaţia tinerei generaţii prin şi către artă; - în plan cultural: ridicarea nivelului cultural al comunităţii; punerea în valoare a zestrei culturale locale şi naţionale; dezvoltarea turismului cultural; - în plan profesional: permanenta perfecţionare a nivelului artistic; - în plan internaţional: confirmarea valorii şi afirmarea instituţiei teatrale; stabilirea de contacte oportune pentru Râmnicu Vâlcea şi pentru România. Spaţiile de prezentare a producţiilor teatrale sunt Sala ”Zăvoi” (sediul administrativ al teatrului) - capacitate 50 locuri şi Cinematograful ”Ostroveni” - capacitate 218 locuri. În programul stabilit pentru anul 2011 figurează 20 de producţii teatrale, care se alătură altor evenimente, cu titlul gratuit, realizate distinct sau în cadrul unor evenimente organizate de municipalitate. Teatrul Municipal ”Ariel” funcţionează în baza unei organigrame care cuprinde 36 de poziţii, din care 3 de conducere.

Filarmonica ”Ion Dumitrescu” Filarmonica ”Ion Dumitrescu” s-a înfiinţat în anul 1995, preluând structuri muzicale existente din perioada pre-decembristă; instituţia este, în prezent, administrată şi în finanţarea Consiliului Local al municipiului Râmnicu Vâlcea. După o funcţionare de 4 ani în subordinea consiliului Judeţean Vâlcea, instituţia este preluată în anul 1999 de Consiliul Local Municipal Râmnicu Vâlcea. Filarmonica de Stat “Ion Dumitrescu” a colaborat încă de la înfiinţare cu majoritatea filarmonicilor din România precum şi cu alte instituţii de cultură, împreună cu care a dezvoltat numeroase proiecte muzicale de succes, proiecte ce au perpetuat şi întărit relaţiile cu aceste instituţii: Festivalul Naţional “Tinere Talente” - ajuns la a XXXI-a ediţie - realizat în parteneriat cu Societatea Română de Radiodifuziune, concerte în parteneriat cu Filarmonicile din Sibiu, Craiova, Bacău, Ploieşti, Piteşti, cu Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti sau Academia de Muzică din Cluj Napoca; concerte organizate în colaborare cu Fundaţia “Remember Enescu” din


31

Bucureşti, opere şi operete puse în scena la Râmnicu Vâlcea în parteneriat cu Teatrul Liric “Elena Teodorini” din Craiova, proiecte culturale cu Biblioteca Judeţeană “Antim Ivireanul” (concerte corale, recitaluri) etc. Activitatea filarmonicii desfăşurată de-a lungul timpului este ilustrată şi de colaborările cu dirijori şi solişti din România şi străinătate, personalităţi de seamă ale lumii muzicale naţionale şi internaţionale evoluând pe scena Filarmonicii de Stat “Ion Dumitrescu”. Colaborările cu dirijori şi solişti de renume au adus orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat ”Ion Dumitrescu” numeroase invitaţii în spaţiul muzical european. De asemenea, formaţii muzicale de prestigiu au fost invitate să concerteze pe scena filarmonicii vâlcene. Filarmonica ”Ion Dumitrescu” este alcătuită din două ansambluri muzicale, Orchestra ”Sinfonietta” şi Corul Academic ”Euphonia”. Orchestra ”Sinfonietta” are ca suport orchestra de coarde ”Concertino”, care s-a îmbogăţit de-a lungul anilor, ajungând la un număr de 57 de instrumentişti a căror medie de vârstă nu depăşeşte 27 de ani. Orchestra are un repertoriu divers şi o permanentă disponibilitate la noi colaborări şi abordări. Corul Academic ”Euphonia” există, ca formaţie muzicală, din anul 1981, repertoriul său numărând peste 3.000 de piese din creaţia românească şi universală În fiecare stagiune, Corul Academic „Euphonia” şi Orchestra „Sinfonietta” oferă publicului din şcoli un număr însemnat de concerte educative, concerte ce se desfăşoară fie în sala de concerte a Filarmonicii, fie în şcoli şi licee, unde membrii colectivului artistic se deplasează pentru a fi mai aproape de tineri, pentru a le dezvolta spiritul de gazdă atât din punct de vedere comportamental cât şi ambiental. Pentru perioada următoare, Filarmonica ”Ion Dumitrescu şi-a propus să asigure un program divers de concerte, cu repertorii variate, de înaltă ţinută, alăturând capodopere ale creaţiei muzicale universale şi pagini reprezentative ale creaţiei româneşti clasice şi contemporane cu scopul de a întreţine dragostea câştigată publicului meloman în toţi aceşti ani, dar şi pentru a aduce în sala de concerte generaţiile următoare, urmărind să se adapteze atât vremurilor cât şi gusturilor tineretului, dezvoltând poate astfel mai uşor o atracţie către actul cultural. Concertele Filarmonicii de Stat “Ion Dumitrescu” se desfăşoară în cadrul stagiunilor permanente, în fiecare zi de luni începând cu ora 19.00. Recitalurile, concertele educative şi alte spectacole sunt programate în celelalte zile ale săptămânii. Filarmonica îşi prezintă producţiile artistice în sala ”Lahovari”, cu o capacitate de 380 de locuri. Urmare a ”modernizării” şi sistematizării urbanistice din perioada comunistă, Râmnicu Vâlcea nu se poate mândri, la acest moment, cu un număr semnificativ de elemente care să aparţină patrimoniului cultural imobil. Clădirile monument istoric nu sunt grupate pe harta municipiului, astfel încât impactul lor asupra celui interesat de acest aspect este disipat. Mai mult decât atât, nici vecinătăţile multora dintre aceste obiective nu sunt de natură a le pune în valoare, parte din ele fiind obturate sau afectate vizual de imobilele din imediata apropiere. Ca aspect pozitiv se poate menţiona faptul că în majoritate aceste obiective sunt în bună stare, acest fapt datorându-se fie faptului că se află în proprietatea unor persoane (fizice sau juridice) private care au avut potenţialul financiar pentru a le


32

întreţine/reabilita (ansamblurile de locuinţe din zona bd. Tudor Vladimirescu - strada Mihai Viteazu - bd. Nicolae Bălcescu - strada General Magheru, din zona străzii Carol I - Zăvoi, zona Gării CFR), fie pentru că găzduiesc sedii ale unor instituţii publice care au găsit resursele financiare pentru reabilitare şi conservare (sediile Primăriei municipiului Râmnicu Vâlcea, Tribunalului Judeţean, Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, Direcţiei Judeţene de Poştă, Muzeului Judeţean, Muzeului de Artă ”Casa Simian”, Hala Centrală, Casa Socoteanu-Lahovari - actualul Palat al Copiilor etc.). Alături de aceastea se situează lăcaşurile vechi de cult din Râmnicu Vâlcea, aflate în general în bună stare. În lista monumentelor istorice (realizată în anul 2004 de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Vâlcea) de pe raza municipiului Râmnicu Vâlcea se regăsesc 87 de poziţii, din care 25 reprezintă vestigii antice, majoritar nepuse corespunzător în valoare, iar 27 - obiective de rezonanţă religioasă, restul fiind constituit de monumente arhitectonice sau de statui-monumente-ansambluri statuare. Trebuie precizat aici faptul că ansamblul Muzeul Satului de la Bujoreni, un obiectiv de mare impact cutural, dar şi cu potenţial turistic, nu este cuprins în lista monumentelor istorice ale municipiului Râmnicu Vâlcea, deşi muzeul este asimilat în mod curent municipiului datorită amplasării sale la limita administrativ-teritorială de Nord. Printre cele mai importante lucrări de artă monumentală/grupuri statuare ale municipiului Râmnicu Vâlcea se numără: - Monumentul domnitorului Barbu Ştirbei, operă a profesorului Constantin Mihăilescu din anul 1920, amplasat în Parcul Zăvoi - unul din cele mai vechi parcuri din ţară organizate ca atare, luând fiinţă prin Ofisul domnesc emis de domnitorul (1849 - 1853) Barbu Ştirbei la 9 august 1850. - ”Fântâna lui Turbatu”, construită de C. Măldărescu, zis ”Turbatu” în 1844, centrul adunării revoluţionare de la 29 iulie 1848 când, pentru prima dată într-un cadru oficial, a fost intonat actualul imn de stat al României, "Deşteaptă-te, române!"; evenimentul este marcat printr-o placă de marmură (tot în Parcul Zăvoi). - Statuia Domnitorului Mircea cel Bătrân, operă a sculptorului Ion Irimescu din anul 1968. - Statuia Independenţei, monument care simbolizează ”România cu chip îndurerat pentru fii căzuţi vitejeşte în lupte”; a fost dezvelit la data de 17 mai 1915, este opera sculptorului I. Iordănescu şi cinsteşte eroii vâlceni căzuţi în Războiul de Independenţă, precum şi pe soldaţii şi ofiţerii morţi în timpul campaniei din 1913. - Fântâna cu bustul lui Constantin Brâncoveanu, aparţinând sculptorului C. Mihăilescu, ridicată în 1913. În ultima perioadă, se remarcă o tendinţă a administraţiei locale municipale de îmbogăţire a peisajului urbanistic prin amplasarea de lucrări de artă monumentală, cele mai recente (anul 2010) astfel de acţiuni vizând două sensuri giratorii nou amenajate în oraş sau zona Prefecturii Vâlcea, unde a fost amplasat un monument dedicat eroilor-martiri ai Revoluţiei din 1989; toate aceste lucrări au fost realizate de artişti plastici de notorietate. În ceea ce priveşte obiectivele religioase, aici trebuie menţionate:


33

- Ansamblul Arhiepiscopiei Râmnicului, înfiinţată în timpul domnitorului Radu cel Mare, între anii 1503 - 1504, în amintirea mitropoliei dispărute Severinului. În timpul războiului turco austriac din 1737, clădirile Episcopiei şi biserica ridicată între 1576 - 1586 sunt arse complet. Clădirile Episcopiei sunt reclădite la 1749, dar cad pradă focului, alături de jumătate din oraş, în 1847. Actuala biserică a Episcopiei a fost construită între anii 1851 şi 1856, sub domnia lui Barbu Ştirbei şi sub conducerea Episcopului Calinic, ale căror portrete se află în pronaos. Pictura în ulei, în stilul Renaşterii, aparţine marelui artist al vremii, Gheorghe Tattarescu, care era un admirator al Sfântului Calinic. - Schitul Cetăţuia - construit, în 1525, de către Radu de la Afumaţi pe locul unei mai vechi biserici datând din secolul XV. Domnitorul ctitor este asasinat de boieri potrivnici politicii de independenţă faţă de Imperiul Otoman chiar în incinta bisericii schitului, 4 ani mai târziu. Schitul este refăcut în 1677 - 1680, în timpul domniei lui Şerban Cantacuzino. Frescele interioare, datând din anul 1853, aparţin pictorului Gheorghe Tattarascu. - Biserica Toţi Sfinţii - zidită între anii 1762 - 1764. În contextul prezenţei la Râmnicu Vâlcea a armatei revoluţionare conduse de generalul Gheorghe Magheru, la 20 iunie 1848, râmnicenii s-au strâns în număr mare la Biserica Toţi Sfinţii şi au sfinţit steagurile revoluţiei. - Biserica Cuvioasa Paraschiva - construcţia a fost începută de domnitorul Pătraşcu cel Bun la 1557 şi a fost finalizată de fiul acestuia Mihai Viteazu, viitorul domnitor al principatelor româneşti unite, pe atunci ban al Mehedinţului, 30 de ani mai târziu, în1587. Biserica Cuvioasa Paraschiva este cea mai veche zidire bisericească a Râmnicului Vâlcii, aşa cum a fost concepută de la început. - Biserica Sfântul Dumitru - nu se cunoaşte exact data la care a fost ridicată (sec. XV). Conform unei tradiţii, biserica ar fi fost înainte capelă a unei comunităţi franciscane. După unele documente, biserica a fost rezidită între 1783 - 1784, iar actuala construcţie datează din anul 1815. - Biserica Buna Vestire - datare din vremea domnitorului Mircea Ciobanul (1545 - 1552). Biserica a fost rezidită din temelii după ce a fost arsă în timpul conflictului austro-turc din 1716 - 1718. Ferestrele sculptate în piatră datează din anul 1747. - Biserica Catolică Sfântul Anton, construită între anii 1723 - 1724 în consecinţa prezenţei la Râmnic, începând încă din secolele XIV - XV, a unei comunităţi mari de saşi. - Biserica Sfântul Gheorghe, cu o construcţie iniţială care datează dinainte de anul 1636 şi care a fost reparată în anul 1681 şi refăcută între 1737 - 1738. Afectată de cutremurul din 1838, biserica este rezidită din temelii între 1857 - 1860. - Schitul Inăteşti, construit în 1751, un exemplar superb de arhitectură românească. Construcţia este, în prezent, înglobată în complexul Seminarului teologic "Sfântul Nicolae". - Biserica Sfântul Ioan Botezătorul - data de construcţie nu se cunoaşte exact. Se ştie doar că a fost reclădită în anul 1813 şi construită în zid în perioada 1912 - 1922, pe cheltuiala negustorilor râmniceni. - Schitul Troianu - biserica datând din secolul al XVIII-lea si casa stăreţiei au fost refăcute de egumenul Mânăstirii Hurez, în anii 1840-1842. În vara şi toamna anului


34

1848, aici s-a aflat comandamentul armatei revoluţionare conduse de generalul Gheorghe Magheru.

Evenimente culturale marcante Municipiul Râmnicu Vâlcea şi-a înscris în calendarul anual o serie de evenimente cu rezonanţă culturală care au devenit, treptat, parte din tradiţia comunităţii. Fiecare din aceste evenimente se desfăşoară pe mai multe paliere şi în mai multe spaţii, încercând şi reuşind să fie pe gusturile tuturor categoriilor de public.

Festivalul Na ţional de Muzic ă Cult ă ”Tinere Talente” Manifestare muzicală cu frecvenţă anuală, organizată de Primăria municipiului împreună cu Societatea Română de Radio - Radio România Cultural. Manifestarea a ajuns în anul 2010 la cea de-a XXXII ediţie şi are caracter de unicat la nivel naţional prin posibilitatea de afirmare oferită tinerilor muzicieni români. Perioada de desfăşurare: 3 zile în prima parte a lunii mai. Genul muzical: muzică cultă, interpretare Participanţi: elevi şi studenţi / clase de elevi şi studenţi de la instituţii de învăţământ liceal şi universitar de specialitate din municipiul Râmnicu Vâlcea şi din ţară (Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Academia de Muzică Cluj Napoca, Facultatea de Muzică Braşov, licee de artă din Bucureşti, Sibiu, Piteşti, Ploieşti, Târgu Mureş, Craiova, Tulcea, Râmnicu Vâlcea etc.) Spaţii de desfăşurare: sala ”Lahovari” a Filarmonicii ”Ion Dumitrescu”, Liceul de Artă Râmnicu Vâlcea, Muzeul de Artă. În mod tradiţional, concertul de închidere al Festivalului ”Tinere Talente” este transmis în direct la Radio România Actualităţi. Manifestarea a fost girată de-a lungul timpului de prezenţa unor cunoscuţi critici muzicali de specialitate: Vasile Donose, Anca Florea, Rodica Sava. Îşi dau concursul orchestra ”Sinfonietta” şi corul ”Euphonia” ale Filarmonicii ”Ion Dumitrescu”. Parteneri: Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea, Liceul de Artă Râmnicu Vâlcea, Biblioteca Judeţeană ”Antim Ivireanul”, Muzeul Judeţean Vâlcea.

Ziua Râmnicului Manifestare complexă cu frecvenţă anuală dedicată aniversării primei atestări documentare a municipiului, la 20 mai 1388, într-un hrisov emis de cancelaria domnitorului Mircea cel Bătrân la Mânăstirea Cozia. Perioada de desfăşurare: 3-4 zile care cuprind şi data de 20 mai. Tipuri de evenimente: concerte în aer liber de muzică populară, spectacole de teatru, animaţie stradală, expoziţii de manuscrise, expoziţii de artă plastică, dezbateri şi comunicări ştiinţifice, şedinţă solemnă a Consiliului Local Municipal, festivitate de înmânări de diplome şi medalii pentru merite deosebite unor personalităţi locale. Spaţii de desfăşurare: Parcul Mircea cel Bătrân - statuia domnitorului Mircea cel Bătrân, Scuarul Mircea cel Bătrân, Parcul Zăvoi, Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea, Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale. Parteneri: Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea, Forumul Cultural al Râmnicului, Academia Olimpică Română - filiala Vâlcea, Biblioteca Judeţeană ”Antim


35

Ivireanul”, Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale, Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Naţional Vâlcea, Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale, Filarmonica ”Ion Dumitrescu”, Liceul de Artă, Muzeul Judeţean Vâlcea, Palatul Copiilor, Teatrul Municipal ”Ariel”, Teatrul de Stat ”Anton Pann”.

Ziua Imnului Na ţional Manifestare complexă cu frecvenţă anuală dedicată primei intonări într-un cadru oficial a actualului imn de stat ”Deşteaptă-te, române!”, pe locul actualului Parc Zăvoi, la 29 iulie 1848. Momentul este recunoscut prin Legea nr. 99/1998 a Imnului Naţional. Ziua Imnului Naţional reprezintă cea mai importantă sărbătoare a oraşului, desfăşurată pe multiple planuri. Se sărbătoreşte la Râmnicu Vâlcea începând din anul 1995. Perioada de desfăşurare: 4-5 zile care cuprind şi data de 29 iulie. Tipuri de evenimente: concerte de muzică populară, concerte de muzică uşoară, concerte de muzică clasică, focuri de artificii, Târgul Meşterilor Populari (ajuns în 2010 la cea de XIII-a ediţie), evenimente de tip ”show” (paradă de maşini de epocă, ascensiuni cu balonul cu aer cald, acrobaţii aeriene, lansări de paraşutişti, spectacole pirotehnice, spectacole de magie etc.), ”Noaptea Albă a Râmnicului” (complex de manifestări - vernisaje expoziţii de artă plastică, vizitări de muzee, maraton cinematografic, concerte etc. - cu desfăşurare nocturnă în zona centrală a oraşului), târg de carte, spectacole de teatru, expoziţii de artă plastică, întreceri sportive, şedinţă solemnă a Consiliului Local Municipal, dezbateri, comunicări ştiinţifice. Spaţii de desfăşurare: Parcul Zăvoi, Splaiul Independenţei (pentru activităţi comerciale, de alimentaţie publică şi de divertisment gen ”instalaţii de joacă”), Stadionul Zăvoi (pentru concerte), zona centrală a oraşului (Calea lui Traian), Scuarul Mircea cel Bătrân, Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea, Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale, Biblioteca Judeţeană ”Antim Ivireanul”, Cinematograful ”Ostroveni”, Teatrul Municipal ”Ariel”, Filarmonica ”Ion Dumitrescu”, Teatrul de Stat ”Anton Pann”, Galeriile ”Artex”, Ştrandul ”Ostroveni”, Grădina Zoologică, Scuarul Mircea cel Bătrân. Parteneri: Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea, Forumul Cultural al Râmnicului, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea, Teatrul Municipal ”Ariel”, Filarmonica ”Ion Dumitrescu”, Biblioteca Judeţeană ”Antim Ivireanul”, Teatrul de Stat ”Anton Pann”, Muzeul Judeţean Vâlcea, Palatul Copiilor Râmicu Vâlcea, Uniunea Artiştilor Plastici – Filiala Vâlcea, Direcţia Judeţeană pentru Sport, Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale, Arhiepiscopia Râmnicului, Asociaţia Judeţeană ”Sportul pentru toţi”.

Grădina Maicii Domnului Manifestare complexă cu frecvenţă anuală dedicată patronului spiritual al municipiului Râmnicu Vâlcea, Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, al cărui praznic este marcat în data de 27 septembrie. Perioada de defăşurare: 4 - 5 zile care cuprind şi data de 27 septembrie. Tipuri de evenimente: expoziţii de icoane, expoziţii de artă plastică, expoziţii de carte veche, lansări editoriale, concerte de muzică religioasă, concerte de muzică


36

populară, concerte de muzică clasică, concerte de fanfară, spectacole de teatru (inclusiv teatru pentru copii), dezbateri, comunicări ştiinţifice, seri de poezie şi muzică religioasă, ceremonii religioase de amploare, cu participarea unor înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Spaţii de desfăşurare: Arhiepiscopia Râmnicului, Centrul Cultural ”Antim Ivireanul”, Teatrul Municipal ”Ariel”, Teatrul”Anton Pann”, Filarmonica ”Ion Dumitrescu”, Biblioteca Judeţeană ”Antim Ivireanul”, Muzeul Judeţean Vâlcea, Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Vâlcea, Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea, Parcul Zăvoi, Parcul Mircea cel Bătrân, Galeriile Artă ”Artex”, biserici de pe teritoriul municipiului. În mod tradiţional, în cadrul manifestării se organizează o procesiune nocturnă în zona centrală a municipiului, pe traseul Arhiepicopia Râmnicului - Primăria municipiului, având drept final o ceremonie religioasă în faţa sediului administraţiei locale, la crucea ridicată în memoria Sfântului Antim Ivireanul. Parteneri: Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea, Arhiepiscopia Râmnicului, Forumul Cultural al Râmnicului, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea, Teatrul Municipal Ariel, Filarmonica de Stat ”Ion Dumitrescu”, Biblioteca Judeţeană ”Antim Ivireanul”, Teatrul de Stat ”Anton Pann”, Uniunea Artiştilor Plastici Vâlcea.

Manifest ări dedicate Cr ăciunului şi Anului Nou În ultimii ani, sărbătorile de iarnă au fost marcate la nivelul municipiului prin multiple acţiuni, derulate pe diverse paliere. Perioada de desfăşurare: 5 decembrie (ajun Sf. Nicolae) - 31 decembrie / 1 ianuarie (Revelionul). În preambulul acestei perioade, începând cu luna noiembrie, zona centrală a municipiului, principalele bulevarde, precum şi punctele de interes din toate cartierele sunt decorate festiv, iar în Scuarul Mircea cel Bătrân este amplasat Bradul de Crăciun şi se organizează Orăşelul Copiilor. Tipuri de evenimente: festivitate de aprindere a luminilor de sărbători (5 decembrie), distribuţie de cadouri de Moş Nicolae (5 decembrie), colindători la Primărie (pe tot parcursul lunii decembrie), spectacole teatrale cu caracter festiv, concerte de muzică clasică cu caracter festiv, prezentare de datini populare (Festivalul ”Din Moşi Strămoşi”), distribuţie de cadouri de Crăciun (până în 24 decembrie), spectacol de Revelion în centrul oraşului (concerte de muzică uşoară şi populară), focuri de artificii. Spaţii de desfăşurare: Scuarul Mircea cel Bătrân, Parcul Mircea cel Bătrân, Teatrul Municipal ”Ariel”, Filarmonica ”Ion Dumitrescu”, Primăria municipiului, unităţile de învăţământ din municipiu. Parteneri: Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea, Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea, Palatul Copiilor, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea, Teatrul Municipal ”Ariel”, Filarmonica ”Ion Dumitrescu”. De asemenea, trebuie mentionate si manifestarile culturale organizate in luna noiembrie a fiecarui an, respectiv “Povestea vorbei” – Festival National de creatie satirica – epigrama si – “George Tărnea” – Festival naţional de creatie poetică.


37

Cap. 13 Invatamant

Transformarea societăţii atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de

vedere social, transformare vitală având în vedere perioada traversată, presupune şi o schimbare profundă a mentalităţii colective privind raporturile de muncă şi stilul de viaţa. Acest lucru nu este posibil însă fără o modernizare a sistemului educaţional de masă, începând cu învăţământul primar.

Învăţământul preşcolar şi general a fost foarte sensibil la ideea privatizării. Au apărut in oraş cel puţin trei grădiniţe particulare şi un liceu. Efortul propriu individual trebuie să susţină această schimbare, fără de care nu se poate atinge dezideratul de a face parte dintr-o lume nouă, dominată de puterea informaţiei şi comunicaţiilor rapide.

La aceasta data functioneaza un numar de 14 licee, 11 scoli generale, 25 de gradinite publice si private si 15 săli de sport. Autoritatea locală se implică permanent in activitatea scolara, reabilitarea unitatilor de invatamant, alocand anual fonduri de la bugetul local in acest sens. Un proiect vast in care autoritatea locala este implicata il reprezinta “Reabilitarea si modernizarea clădirii Colegiul National Alexandru Lahovari”, proiect finantat in cadrul programului operational regional, Axa prioritara 3 – “Imbunatatirea infrastructurii sociale”, Domeniul major de interventie 3.4 – “Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua”.

Populaţia şcolară a municipiului Râmnicu Vâlcea reprezintă circa 28% din populaţia municipiului, ponderea cea mai mare revenind copiilor din învăţământul primar, gimnazial şi liceal.

Se poate observa că, în ultimii ani, învăţământul profesional şi de ucenici, specializat pe meserii tradiţionale şi pe profilul industriei vâlcene a scăzut drastic, ceea ce demonstrează fie o orientare a opţiunilor tineretului spre alte orizonturi (cu împliniri şi realizări profesionale rapide), fie o flexibilitate redusă a programelor de învăţământ în direcţia creşterii atractivităţii meseriilor lucrative.

Decăderea învăţământului profesional şi de maiştri este contracarată, in schimb, de dezvoltarea unor forme de învăţământ vocaţional deosebite (artistic, formativ, limbi străine) prin existenţa unor instituţii şcolare ca:

• Liceul de Muzică şi Arte Plastice • Şcoala Normală • Seminarul Teologic • Liceul Economic • Licee în care se studiază limbile străine intensiv sau bilingv. • Şi totuşi, oraşul simte nevoia dezvoltării unor structuri de şcolarizare care să se

regăsească în noua comandă socială, în concordanţă cu dezideratele patronatului local.

O dezvoltare de excepţie a cunoscut şi învăţământul universitar. Există acum in oraş două universităţi particulare, Universitatea Constantin Brâncoveanu, cu profil


38

economic, acreditată de Comisia Naţională de Acreditare, cu un număr de 1983 studenţi şi Universitatea Spiru Haret, în curs de acreditare, cu un număr de 1500 studenţi. La momentul actual se preconizeaza ca la nivelul municipiului Rm.Valcea va functiona si o universitate de stat – Filiala a Universitatii din Pitesti. Cu toate că se poate aprecia că din punct de vedere logistic, municipiul Râmnicu

Vâlcea dispune atât de un număr suficient de unităţi de învăţământ, cât şi de cadre didactice care pot acoperi toate disciplinele impuse de programa şcolară sau opţionale, pregătirea acestora pe probleme de mediu este deficitară şi nesusţinută prin instruiri specifice într-un cadru organizat.

Cap. 14 Sport si Agrement

În toamna anului 2007 s-au pus bazele primului Centru Naţional Olimpic de Excelenţă pe linie de handbal feminin, fiind a doua unitate de acest fel din ţară, după cea de la Sighişoara, rezervată băieţilor. Acest centru are o dublă subordonare: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Ministerul Tineretului şi Sportului, precum şi Federaţiei Române de handbal. În parteneriat cu administraţia locală, centrul obţine rezultate tot mai bune atât în direcţia infrastructurii cât şi în pregătirea de specialitate. La acest centru de excelenţă au fost selecţionate şi introduse în circuitul de pregătire spre înalta performanţă cele mai valoroase elemente din ţară cuprinse între 14-18 ani.

Clubul Sportiv Oltchim Râmnicu Vâlcea este primul club profesionist de handbal din România, care a dus faima municipiului nu numai la nivel naţional cât şi internaţional. Echipa are un palmares impresionant, fiind câştigătoare a Ligii Naţionale de Handbal; câştigătoarea Cupei României şi în ultimii ani cel mai râvnit trofeu a devenit câştigarea Ligii Campionilor. Până la această dată echipa a ocupat locul 5 respectiv 3, în Liga Campionilor.

Cu sprijinul nemijlocit al Primăriei municipiului Râmnicu Vâlcea s-a modernizat la standarde înalte Complexul sportiv Zăvoi, asigurându-se în prezent condiţii optime de antrenament, dar şi de cazare şi masă pentru sportivi. S-a reuşit, astfel crearea unor condiţii bune de pregătire a sportivilor de performanţa şi înaltă performanţă, precum şi a tinerilor cu perspective reale de a obţine rezultate de podium.

La nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea s-a constituit Clubul Sportiv Municipal Râmnicu Vâlcea având ca scop organizarea şi desfăşurarea activităţilor sportive în domeniul fotbalului prin descoperirea şi îndrumarea tinerelor talente în sport, pregătind spotivi de performanţă, participarea la competiţii sportive interne şi internaţionale, scopul final fiind obţinerea de performanţe sportive.

Autorităţile locale ale municipiului acordă o atenţie deosebită sportului implicându-se în permanenţă în promovarea şi sprijinirea tinerilor sportivi din sporturile practicate.


39

Pentru recreere Municipiul Râmnicu Vâlcea dispune de câteva zone atractive, situate la distanţe relativ mici de centrul oraşului şi de cartierele de locuit, la care accesul se poate face pietonal, fără prea mari dificultăţi, respectiv:

• Parcul Zăvoi, aparţinând municipalităţii;

• Dealul Capela, parte componenta a domeniului public ce aparţine municipalităţii;

• Parcul Mircea cel Bătrân, aparţinând municipalităţii;

• Gradina Zoologică, aparţinând municipalităţii; • Baza de agrement şi recreere de la marginea sudică a cartierului Ostroveni;

• Baza de agrement de la barajul lacului de acumulare din nordul municipiului, concesionată unor societăţi private;

• Complexul sportiv TRAIAN (cuprinzând Sala Sporturilor, arene deschise de tenis, volei si baschet);

• Stadionul municipal de fotbal “ 1 Mai “ cu dotările aferente;

• Baza de agrement şi sportive private ( aparţinând unor societăţi comerciale, respectiv OLTCHIM S.A – La Fedeleşoiu şi HIROCONSTRUCTIA S.A – în nordul municipiului);

• Complexul de agrement Casa Tineretului Ostroveni. În zona de sud, prin utilizarea unui vechi braţ al râului Olt şi recuperarea terenului din fosta luncă a fost realizată Zona de Agrement Ostroveni este dotată cu bazine de înot, cu apă dulce şi cu apă sărată, unităţi de alimentaţie publică, un sat de vacanţă cu posibilităţi de campare, grădina zoologică, spaţiu amenjat pentru pescuit şi sporturi nautice.

Zona este cea mai valoroasă posibilitate de agrement în lunile de vară fiind frecventată şi de turişti din alte localităţi, motiv pentru care autoritatea locală a prevăzut prin Planul Urbanistic de Zonă Ostroveni Sud ca întrega zonă să fie o zonă de agrement şi atracţie turistică.

Cap. 15 Autorităţile administraţiei publice locale

Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală sunt

reprezentate de Consiliul Local, ca autoritate deliberativă şi de Primar, ca autoritate executivă, acestea venind să rezolve treburile publice în condiţiile legii.

Consiliul Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale. Consiliul Local este alcătuit din 23 de membri, aleşi prin vot universal, egal, direct şi liber exprimat, în condiţiile stabilite prin legea privind alegerile locale.

Având în vedere specificul local şi nevoile activităţii sale, Consiliul Local al


40

Municipiului Râmnicu Vâlcea a organizat următoarele comisii pe domenii de specialitate: Comisia nr. 1 – pentru administraţie publica locală, juridica, apararea linistii si ordinii publice, a drepturilor cetatenilor; Comisia nr.2 – de buget-finante, prognoze economico – financiare ; Comisia nr.3 – pentru servicii publice si comert, intreprinderi mici si mijlocii, administrarea domeniului public si privat, agricultura; Comisia nr.4 – de organizare si dezvoltare urbanistica, realizarea lucrarilor publice, protectia mediului inconjurator, gospodărie comunală, conservarea monumentelor istorice si de arhitectura; Comisia nr.5 – pentru învăţământ, culte, sănătate, cultura, protecţie socială, activităti sportive si de agrement.

Sediul Consiliului Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea se află pe strada General Praporgescu nr. 14, tel. 0250 731016, 0250731017, fax 0250 731843, adresa de web - www.primariavl.ro, iar întrunirile in plen se desfăşoara la Sala de Şedinte a Consiliului Local. Primarul Municipiului Râmnicu Vâlcea este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului de specialitate, pe care îl conduce şi îl coordonează. Primarul răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice locale şi reprezintă municipiul în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie. Primarul îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege sau încredinţate de Consiliul Local. Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, primarul este ajutat de 2 viceprimari, secretar şi aparatul de specialitate al primarului. Ei sunt înlocuitorii de drept ai Primarului şi primii colaboratori ai acestuia pentru realizarea obiectivelor şi sarcinilor administraţiei publice locale.

Viceprimarii sunt alesi cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie, din rândul membrilor acestuia. Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie. Secretarul Municipiului Râmnicu Vâlcea este funcţionar public conducere, verifică şi asigură respectarea legalităţii de către organele administraţiei publice locale, îndeplinind atribuţiile prevăzute de lege sau încredinţate de către Consiliul Local ori de Primar.

Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie PRIMARIA MUNICIPIULUI RÂMNICU VALCEA, structură funcţională cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.


41

Cap. 16 Insemnele municipiului

Însemnele municipiului sunt stema municipiului Rm. Valcea, aprobata prin

Hotararea Guvernului nr. 790/1999, sigiliul Consiliului Local al Municipiului şi al Primăriei Municipiului Rm. Valcea.

FORMA STEMEI

Descrierea stemei: Stema municipiului Râmnicu Vâlcea se compune dintr-un scut tăiat în bandă, dotat cu şef. În primul cartier, pe roşu, s-a repartizat un zid de argint crenelat, pe care broşează o carte deschisă, naturală; în interiorul zidului se află un turn de biserică. În al doilea cartier, pe azur, cinci stele de aur dispuse trei sus şi două jos. În şef, pe albastru, o căruţă cu surugiu şi două perechi de cai, totul de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din şapte turnuri crenelate. Semnificaţia elementelor însumate: - stelele simbolizează energia electrică şi industriile aflate pe teritoriul municipiului; - căruţa aminteşte tradiţionalul poştalion care făcea legătura între Ţara Românească şi Transilvania; - construcţia evocă Episcopia Râmnicului şi Noului Severin existentă aici; - cartea deschisă face aluzie la tipografia care a funcţionat la Râmnic între 1705 şi 1830.


42

Cap. 17 Patrimoniul municipiului

Patrimoniul Municipiului Rm Valcea este alcătuit din bunurile mobile şi imobile

care aparţin domeniului public şi domeniului privat, atestat prin Hotărârea Guvernului nr.1362/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

În calitate de persoană juridică de drept public şi titular al dreptului de proprietate publică şi privată, municipiul Rm.Valcea exercită, prin Consiliul Local, posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public şi privat, în limitele şi în condiţiile legii.

Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, iar cele din domeniul privat sunt supuse regimului juridic de drept comun.

Concesiunea sau închirierea bunurilor din domeniul public, precum şi vânzarea, concesionarea şi închirierea bunurilor din domeniul privat al municipiului se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, prin hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Rm. Valcea. Prin excepţie, prevăzută de lege, terenurile destinate construirii se pot concesiona, fără licitaţie publică, pentru realizarea de obiective de utilitate publică şi pentru extinderea unor construcţii pe terenuri alăturate, la cererea proprietarului construcţiilor.

Contractele de concesionare şi închiriere vor cuprinde, cu obligativitate, clauze privind exploatarea bunurilor potrivit specificului acestora, fără posibilitatea subconcesionării sau subînchirierii, drepturile şi obligaţiile părţilor, termenle de plată a redevenţei ori chiriei, condiţiile de încetare a contractelor şi răspunderea contractuală.

Bunurile din domeniul public şi privat pot fi date, după caz, în administrarea regiilor autonome şi altor instituţii publice de interes local şi, totdată, pot fi date în folosinţă gratuită, pe termen limitat, persoanelor juridice fără scop lucrativ care desfăşoară activităţi de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice, prin hotărâre a Consiliului Local singurul în măsură să aprecieze asupra necesităţii şi oportunităţii dării bunurilor în administrare sau folosinţă.

Cap. 18

Bugetul municipiului Rm. Valcea Bugetul propriu şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea consiliului local se aprobă prin hotărâre a Consiliului Local al municipiului Rm.Valcea.

Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate, pe o perioadă de un an, care corespunde exerciţiului bugetar şi se înscriu pe surse de provenienţă şi, respectiv pe categorii de cheltuieli grupate după natura economică şi destinaţia acestora. Veniturile proprii sunt formate, în principal, din impozite şi taxe, cote defalcate din impozitul pe


43

venit, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, subvenţii primite de la bugetul de stat şi alte bugete, precum şi din donaţii şi sponsorizări.

Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte.

Cheltuielile bugetare au o destinaţie precisă şi limitată, nu pot fi înscrise în buget şi nu pot fi angajate şi efectuate din buget, dacă nu există bază legală pentru cheltuielile respective. Totodată, nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare.

Pe parcursul exerciţiului bugetar, Consiliul Local al Municipiului Rm. Valcea poate aproba rectificarea bugetului propriu, la termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum şi ca urmare a unor propuneri fundamentate ale primarului în calitate de ordonator principal de credite.

Consiliul Local al Municipiului Rm. Valcea poate aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări şi servicii publice locale pe bază de convenţii sau contracte de asociere la care se prevăd şi sursele de finanţare reprezentând contribuţia fiecărei autorităţi a administraţiei publice locale implicate. Convenţiile sau contractele de asociere se încheie de ordonatorii principali de credite, în condiţiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat în colaborare sau asociere. Totodată, Consiliul Local poate hotărâ asupra participării cu capital sau bunuri, în numele şi în interesul municipiului la constituirea de societăţi comerciale ori la înfiinţarea unor servicii de interes public local. Obligaţiile financiare rezultate din colaborare, asociere sau participare potrivit celor sus menţionate şi cele rezultate din acorduri de cooperare, înfrăţire, precum şi din aderare la asociaţii interne şi internaţionale hotărâte de consiliul local în condiţiile legii, se suportă din bugetul municipiului.

În bugetul municipiului se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziţia consiliului local, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor care se utilizează la propunerea primarului pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprăvăzute apărute în cursul exerciţiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale, precum şi pentru acordarea unor ajutoare în situaţii de extremă dificultate.

Cheltuielile pentru investiţiile publice se cuprind în buget în baza programului de investiţii publice aprobat de consiliul local. În situaţia în care, pe parcursul execuţiei bugetare, din motive obiective, implementarea unui proiect de investiţii nu se poate realiza conform proiecţiei bugetare, primarul poate propune consiliului local, aprobarea redistribuirii fondurilor între proiectele înscrise în programul de investiţii.

Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificaţiei bugetare se aprobă de consiliul local, iar virările de credite în cadrul aceluiaşi capitol se aprobă de primar şi se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

Primarul în calitate de ordonator principal de credite întocmeşte şi prezintă spre aprobare consiliului local până la data de 31 mai al anului următor, contul anual de execuţie a bugetului local.

Asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public şi privat al municipiului se exercită controlul financiar preventiv propriu şi auditul public intern, conform reglementărilor legale în domeniu.


44

Formarea şi utilizarea fondurilor publice şi contul de execuţie a bugetului municipiului sunt supuse controlului Curţii de Conturi.

Începând cu anul 1998 au fost acordate consiliilor locale libertăţi, dar şi sarcini privind impozitele şi taxele locale, în sensul că acestora le revine sarcina stabilirii, urmăririi şi încasării impozitelor şi a taxelor locale. Un aspect negativ este cadrul legislativ naţional instabil, care nu a favorizat dezvoltarea economică, ci a dus la restrângerea continuă a bazei de impozitare şi, în acelaşi timp la creşterea impozitelor şi taxelor, care au devenit din ce în ce mai greu de suportat de către populaţie şi agenţii economici, fapt care a condus la escaladarea fenomenului de evaziune fiscală.

Administraţia locală are posibilităţi limitate de a interveni prin pârghii economice (facilităţi fiscale), pentru a influenţa dezvoltarea economică a localităţilor, în conformitate cu politicile şi planurile strategice locale de dezvoltare economicosocială.

Cap.19 Servicii publice

La nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea funcţionează numeroase servicii publice,

prezentate în cele ce urmează: 1. Direcţia de Protecţie Socială este un serviciu public de interes local, cu personalitate juridică (gestiune, ştampilă, cod fiscal şi cont propriu deschis la Trezorerie), finanţat din bugetul local ce are ca obiectiv principal realizarea ansamblului de măsuri, programe, servicii specializate destinate prevenirii şi combaterii marginalizării sociale, îmbunătăţirii standardului de viaţă pentru persoanele cu vulnerabilitate socială crescută, asigurării de condiţii pentru egalitatea de şanse şi participarea socială a tuturor celor proveniţi din medii defavorizate, încurajării persoanelor asistate pentru identificarea de surse alternative de securitate social. Prin Hotărârea Consiliului Local nr.46/2003 a fost înfiinţat acest serviciu, care are sediul în Râmnicu Vâlcea, strada matei Basarab, bl.111, parter. 2. Cantina de Ajutor Social este un serviciu public de asistenţă social, înfiinţat prin Hotărârea Consiliului Local nr.25/1999, care prestează servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate în situaţie economica-socială sau medicale deosebite. Are sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea, Calea lui Traian, nr.90. 3. Serviciul public comunitar Direcţia de Evidenţă a Persoanelor, înfiinţat în subordinea Consiliului Local al municipiului Râmnicu Vâlcea, prin hotărârea 31/2005 are sediul în Râmnicu Vâlcea, strada Regina Maria, nr. Scopul acestui serviciu este acela de a exercita competenţele ce I sunt date prin lege pentru punerea în aplicare a prevederilor actelor normative care reglementează activitatea de evidenţă a persoanelor, precum şi de a elibera documente în sistem de ghişeu unic. 4. Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Râmnicu Vâlcea este rezultatul reorganizării Regiei Autonome de Energie, Transport şi apă din municipiul Râmnicu Vâlcea, conform Hotărârii Consiliului Local nr.13/1998. În baza Hotărârii Consiliului Local nr.380/2010 acest serviciu este delegat operatorului regional


45

S.C. APAVIL S.A. şi are drept scop asigurarea alimentării cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate pentru utilizatorii de pe teritoriul localităţilor, acţionari ai operatorului regional. 5. Serviciul de transport Public local de călători din municipiul Râmnicu Vâlcea este rezultatul reorganizării Regiei Autonome de Energie, Transport şi apă din municipiul Râmnicu Vâlcea, conform Hotărârii Consiliului Local nr.13/1998 fiind realizat de către S.C. ETA SA Râmnicu Vâlcea. 6. Serviciul de transport în regim de taxi în municipiul Râmnicu Vâlcea este înfiinţat în baza prevederilor Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi, având ca obiect satisfacerea nevoilor de deplasare a persoanelor şi a mărfurilor în condiţii de siguranţă pe raza municipiului, în corelare cu alte tipuri de transport existente. 7. Serviciul de blocare, ridicare, transport, depozitare şi eliberare a autovehiculelor sau remorcilor staţionate neregulamentar pe drumurile publice în municipiul Râmnicu Vâlcea este executat de S.C. ETA SA în baza delegării gestiunii acestui serviciu prin Hotărârea Consiliului local nr.258/2010. 8. Serviciul de salubrizare a municipiului este înfiinţat în baza prevederilor Legii nr.101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităţilor. Acest serviciul este realizat de către SC URBAN SA numai în ceea ce priveşte colectarea şi transportul deseurilor municipal la depozitul din Feţeni. Activitatea de măturat şi spălat căi publice, precum şi curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice este în sarcina SC Pieţe Prest SA.

9.Serviciul de alimentare cu energie termică din municipiul Râmnicu Vâlcea este rezultatul reorganizării Regiei Autonome de Energie, Transport şi apă din municipiul Râmnicu Vâlcea, conform Hotărârii Consiliului Local nr.13/1998. La această dată serviciul este prestat de S.C. CET GOVORA SA , în baza contractului de delegare.

10. Serviciul de iluminat public în municipiu a fost înfiinţat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 28/2005 şi este gestionat de Direcţia Administrării Domeniului Public.

11. Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă este înfiinţat în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă.

12. Direcţia Administrării Domeniului public este un serviciu public organizat de către Consiliul Local în subordinea sa, cu personalitate juridică având ca obiect de activitate: dezvoltarea reţele stradale prin activitatea de construcţie, modernizare, reparaţie şi întreţinere a străzilor, producerea materiei prime pentru lucrările de execuţie şi întreţinere a străzilor.

13. Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân din municipiul Râmnicu Vâlcea este organizat şi desfăşurat în cadrul Direcţiei Administrării Domeniului Public.

14 S.C. Pieţe Prest SA înfiinţată prin Hotărârea Consiului Local nr. 188/2010 prestează o serie de servicii publice, din sfera administrării domeniului public şi privat, a căror gestiune i-a fost delegată prin Hotărârea Consiliului Local nr. 244/2010, după cum urmează : construirea, modernizarea, întreţinerea, administrarea şi exploatarea pieţelor agroalimentare şi a Morii Goranu, a bazarelor, târgurilor şi oboarelor; amenajarea, întreţinerea şi exploatarea lacurilor, a ştrandurilor şi a bazelor de odihnă şi tratament; amenajarea şi întreţinerea zonelor verzi, a parcurilor şi grădinilor publice și a locurilor de agrement; organizarea şi exploatarea activităţilor de coşerit, administrarea


46

cimitirelor, a grădinilor botanice şi/sau zoologice, a WC-urilor publice; amenajarea, organizarea şi exploatarea parcărilor publice cu plată.

Cap. 20 Titluri onorifice

A. Titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Râmnicu Vâlcea reprezintă cea

mai înaltă distincţie pe care Consiliul Local o poate conferi unor cetăţeni români sau străini.

Titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Râmnicu Vâlcea poate fi conferit următoarelor categorii de persoane, cetăţeni români cu domiciliul în municipiul Râmnicu Vâlcea sau născuţi în municipiul Râmnicu Vâlcea sau în judeţul Vâlcea: a. personalităţi din domeniul artelor plastice, literaturii, teatrului, cinematografiei sau muzicii a căror contribuţie la cultura naţională a fost recunoscută prin titluri, premii sau orice altă formă de recunoaştere de către organismele sau instituţiile naţionale sau internaţionale din aceste domenii de activitate, sau care au pus bazele unor instituţii, organisme sau manifestări de prestigiu la nivel naţional în aceste domenii de activitate, promovând în acest fel imaginea municipiului Râmnicu Vâlcea la nivel naţional sau internaţional. b. personalităţi din domeniul ştiinţelor exacte, istoriei, medicinei, învăţământului, religiei etc. a căror contribuţie la cultura naţională a fost recunoscută prin titluri, premii sau orice altă formă de recunoaştere de către organismele sau instituţiile naţionale sau internaţionale din aceste domenii de activitate, sau care au pus bazele unor instituţii, organisme sau manifestări de prestigiu la nivel naţional în aceste domenii de activitate, promovând în acest fel imaginea municipiului Râmnicu Vâlcea la nivel naţional sau internaţional. c. personalităţi din domeniul sportului profesionist sau de amatori ale căror performanţe au dus la promovarea imaginii municipiului Râmnicu Vâlcea la nivel naţional sau internaţional. d. personalităţi cu merite deosebite în studierea istoriei municipiului, autoare ale unor studii de specialitate în acest domeniu publicate în volume sub semnătură proprie sau în publicaţii de specialitate de la nivel naţional. e. persoane care s-au remarcat în promovarea relaţiilor cu instituţii sau organisme non-guvernamentale din străinătate, cu consecinţe benefice în dezvoltarea municipiului Râmnicu Vâlcea. f. oameni de afaceri sau manageri ai unor societăţi comerciale care prin investiţiile făcute la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea au contribuit la o dezvoltare economică de excepţie a oraşului. g. persoane care s-au remarcat prin acte de caritate sau donaţii deosebite cu consecinţe în îmbunătăţirea vieţii unui număr mare de cetăţeni ai municipiului Râmnicu Vâlcea. h. membrii ai Guvernului României sau asimilaţi acestora care au contribuit la iniţierea şi/sau derularea unor programe ample de dezvoltare a municipiului.


47

i. persoane care s-au remarcat prin abnegaţie, efort personal deosebit sau sacrificiu în contextul unor evenimente deosebite, cu caracter dramatic. j. primarilor municipiului Râmnicu Vâlcea care au fost aleşi consecutiv două mandate în această funcţie. Această distincţie poate fi acordată oricând în cursul celui de-al doilea mandat, la iniţiativa societăţii civile. Titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Râmnicu Vâlcea poate fi conferit următoarelor categorii de persoane, cetăţeni români sau străini: a. membrii ai corpului diplomatic al ambasadelor României în străinătate care, prin efortul lor, au promovat imaginea municipiului Râmnicu Vâlcea în ţările în care au activat sau au condus la stabilirea unor relaţii de înfrăţire între municipiul Râmnicu Vâlcea şi oraşe din străinătate. b. membrii ai corpului diplomatic al ambasadelor unor ţări străine în România care, prin efortul lor, au promovat imaginea municipiului Râmnicu Vâlcea în ţările din care provin sau au condus la stabilirea unor relaţii de înfrăţire între municipiul Râmnicu Vâlcea şi oraşe din străinătate. c. oameni de afaceri sau manageri ai unor societăţi comerciale care prin investiţiile făcute la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea au contribuit la o dezvoltare economică de excepţie a oraşului. d. persoane care s-au remarcat prin acte de caritate sau donaţii deosebite cu consecinţe în îmbunătăţirea vieţii unui număr mare de cetăţeni ai municipiului Râmnicu Vâlcea. Titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Râmnicu Vâlcea poate fi conferit, în condiţiile de mai sus şi post-mortem. Pana la această data, Consiliul Local al municipiului Rm.Valcea a conferit un numar de 55 de titluri de “Cetatean de onoare” al municipiului Rm.Valcea. B. Diploma de Fidelitate reprezinta o recunoastere si pretuire din partea autoritatii locale pentru cuplurile din municipiu care au implinit 50 de ani de casatorie. C. Atestat de cetatean cu drepturi depline al municipiului Rm.Valcea, elaborat de Primaria municipiului si Arhiepiscopia Râmnicului care se ofera tinerilor din municipiu la implinirea varstei de 18 ani, intr-un cadru festiv organizat la Primaria municipiului.

D. Diplomă de Excelenta acordata de Primarul municipiului participantilor la diverse competitii sportive si concursuri scolare. E. Legamantul de Uniune reprezintă un act cu titlu onorific acordat tinerilor casatoriti in momentul incheierii casatoriei civile.


48

Cap.21 Consultarea cetatenilor

Potrivit Legii nr.52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica

locală, in cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea locala a municipiului Rm.Valcea are obligaţia sa publice un anunţ referitor la aceasta acţiune în site-ul propriu, sa-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi sa-l transmită către mass-media centrala sau locală, după caz. Autoritatea transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaţii.

Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ este adus la cunoştinţa publicului, cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre analiza, avizare şi adoptare de către autorităţile publice. Anunţul cuprinde o nota de fundamentare, o expunere de motive sau, după caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul limita, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.

Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanta asupra mediului de afaceri se transmite de către initiator asociaţiilor de afaceri şi altor asociaţii legal constituite, pe domenii specifice de activitate.

La publicarea anunţului autoritatea administraţiei publice va stabili o perioada de cel puţin 10 zile pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice. La nivelul Primariei municipiului Rm.Valcea este desemnata o persoana din cadrul instituţiei, responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă, care sa primească propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus. Proiectul de act normativ se transmite spre analiza şi avizare autorităţilor publice interesate numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate. Autoritatea publica organizează intalniri în care se dezbate public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o alta autoritate publica. In toate cazurile în care se organizează dezbateri publice, acestea trebuie sa se desfăşoare în cel mult 10 zile de la publicarea datei şi locului unde urmează sa fie organizate. Autoritatea publica în cauza analizează toate recomandările referitoare la proiectul de act normativ în discuţie.

Participarea persoanelor interesate la lucrările şedinţelor publice se face în următoarele condiţii: a) anunţul privind şedinţa publica se afişează la sediul autorităţii publice, inserat în site-ul propriu şi se transmite către mass-media, cu cel puţin 3 zile înainte de desfăşurare; b) acest anunţ trebuie adus la cunoştinţa cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite care au prezentat sugestii şi propuneri în scris, cu valoare de recomandare, referitoare


49

la unul dintre domeniile de interes public care urmează sa fie abordat în şedinţa publica; c) anunţul va conţine data, ora şi locul de desfăşurare a şedinţei publice, precum şi ordinea de zi.

Difuzarea anunţului şi invitarea specială a unor persoane la şedinţa publica sunt în sarcina responsabilului desemnat pentru relaţia cu societatea civilă. Participarea persoanelor interesate la şedinţele publice se va face în limita locurilor disponibile în sala de şedinţe, în ordinea de precădere data de interesul asociaţiilor legal constituite în raport cu subiectul şedinţei publice, stabilită de persoana care prezidează şedinţa publica. Ordinea de precădere nu poate limita accesul massmedia la şedinţele publice. In ultima perioada, municipalitatea a organizat si organizeaza întalniri periodice cu cetatenii din toate zonele municipiului, organizate de regula, pe cartiere, la care participă, pe lânga primarul municipiului si reprezentanti ai serviciilor de utilitati publice, Politia locală si reprezentati din cadrul aparatului de specilitate al primarului si ai instituţiilor subordinate Consiliului Local. In cadrul acestor intalniri cetatenii fiecarui cartier au posibilitatea sa-si expuna punctele de vedere si sa vina cu propuneri referitoare la problemele care ii privesc in mod direct. La sediul Politiei Locale functioneaza un post de telefonie denumit TEL VERDE prin intermediul caruia cetatenii sesizeaza diverse probleme administrative care sunt preluate si transmise in timp util departamentelor responsabile cu rezolvarea acestora.

Cap.22

Cooperare interna si internationala Integrare Europeana

22.1 Cooperare interna Pe plan local, Primăria Municipiului Rm.Valcea are relaţii de cooperare cu

Consiliul Judeţean Valcea şi cu Institutia Prefectului, raporturile dintre acestea fiind reglementate de Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificarile si completarile ulterioare.

De asemenea, Primăria Municipiului Rm.Valcea are relaţii de cooperare, care vizează subiecte specifice, cu departamente din cadrul Guvernului României, precum şi cu organe şi organisme descentralizate ale statului din teritoriu. Pe lângă acestea, Primăria Municipiului mai are relaţii de cooperare constante şi cu alte instituţii, organisme şi asociaţii locale - universităţi, agenţi economici, instituţii culturale, organizaţii nonguvernamentale.

Municipiul Râmnicu Vâlcea face parte din Asociaţia Municipiilor din România, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, fără scop patrimonial, neguvernamentală şi apolitică, constituită în vederea promovării şi protejării intereselor comune ale autorităţilor administraţiei publice locale, pentru soluţionarea şi gestionarea nevoilor publice în numele şi pentru interesul colectivităţilor locale.


50

Municipiul Râmnicu Vâlcea, ca reşedinţă a judeţului Vâlcea, face parte din Regiunea 4 de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, din care mai fac parte judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi şi Olt.

22.2.Cooperare internationala Consiliul Local al Municipiului Rm.Valcea s-a asociat şi cooperează cu alte

autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară şi străinătate - încheind acorduri de înfrăţire, cooperare sau cooperare transfrontalieră cu mai multe autorităţi similare din străinătate şi din ţările vecine - şi a aderat la asociaţii naţionale şi internaţionale pentru a-şi proteja şi promova interesele, în limitele competenţei stabilite prin lege şi cu respectarea legislaţiei interne şi a angajamentelor internaţionale asumate de statul român.

Iniţiativele Consiliului Local al Municipiului Rm.Valcea de a coopera şi de a se asocia cu autorităţi ale administraţiei publice locale din străinătate, precum şi de a adera la asociaţii internaţionale sunt comunicate Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Administraţiei şi Internelor care emit avize în termen de 30 de zile de la primirea solicitării. Pentru realizarea unui cadru de cooperare sau asociere cu persoane juridice străine sau cu organizaţii neguvernamentale şi alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local, precum şi pentru stabilirea unor relaţii de parteneriat cu unităţi administrativ-teritoriale similare din alte ţări, este necesară parcurgerea mai multor etape.

Etapele care trebuie parcurse pentru instituţionalizarea unui cadru de cooperare între Primăria Municipiului Rm.Valcea şi un partener (o unitate administrativ-teritorială similară din străinătate) sunt următoarele: - iniţierea relaţiilor între cei doi parteneri, la iniţiativa municipiului Rm.Valcea sau a posibilului viitor partener; - transmiterea reciprocă a unor scrisori de intenţie; - vizite bilaterale pentru identificarea intereselor şi nevoilor comune; - redactarea unui „text” de comun acord („acord de înfrăţire”, „protocol de colaborare” etc.); - obţinerea avizelor Ministerului de Externe şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor privind conţinutul acestui text ; - promovarea şi adoptarea unei hotarari a Consiliului Local, pentru instituţionalizarea relaţiilor dintre cei doi parteneri; - semnarea „acordului de înfrăţire”; - punerea în aplicare a prevederilor „acordului”.

În acest cadru, Primăria Municipiului Rm.Valcea, a iniţiat şi a menţinut relaţii cu mai multe autorităţi ale administraţiei publice locale din străinătate, cu care a stabilit programe de cooperare în vederea promovării unor interese comune.

Municipiul Râmnicu Vâlcea este înfrăţit cu următoarele oraşe: Kalamata-Grecia, Krusevac-Serbia, Ştaubing –Germania, Kromeritz-Cehia, Setubal-Portugalia, Aydin-Turcia şi are iniţiate relaţii de înfrăţire sau colaborare cu: Isparta-Turcia, Iymir –Turcia, Gomel-Belarus, municipiul Mureaux-Franţa.


51

Municipiul Râmnicu Vâlcea a iniţiat mai multe parteneriate cu următoarele organisme şi instituţii: - Uniunea Europeană - Agenţia Germana de Cooperare Tehnică (GTZ) - Cancelaria Federală a Austriei - Agentia Daneză de Protecţia Mediului - Ministerul Finanţelor din Flandra - Agentia Canadiană de Dezvoltare - Agentia de Dezvoltare Internaţională a Statelor Unite - Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă - Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord - Municipalitatea din Straubing, Germania 22.3 Integrare Europeana

În domeniul integrării europene, autorităţile publice locale au atribuţii conforme cu statutul lor. Astfel, Primăria Municipiului Rm.Valcea asigură: - punerea în aplicare a legislaţiei naţionale armonizate la acquis-ul comunitar; - aplicarea şi respectarea reglementărilor comunitare, care decurg din acquis-ul comunitar, în toate domeniile de competenţă ale municipalităţii, la termenele stabilite şi în conformitate cu uzanţele şi standardele Uniunii Europene; - diseminarea la nivel municipal a informaţiilor cu privire la acquis-ul comunitar şi politicile Uniunii Europene.

De asemenea, în domeniul integrării europene, Primăria Municipiului Rm.Valcea are ca responsabilităţi: - aplicarea reglementărilor care vizează armonizarea legislativă cu reglementările Uniunii Europene; - urmărirea corelării cu legislaţia europeană în materie a actelor normative şi a dispoziţiilor emise la nivel municipal.

Alte atribuţii importante în domeniu sunt: - implementarea unor politici care să-i permită municipalităţii să se adapteze cu succes la schimbările impuse de integrarea în Uniunea Europeană; - elaborarea şi gestionarea de programe şi proiecte finanţate din fonduri de preaderare comunitare sau ale statelor membre, în toate domeniile de competenţă (social, urbanism, mediu, infrastructură, dezvoltare economică locală, etc.); - elaborarea documentelor de raportare a realizărilor înregistrate la nivel municipal în pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europenă; - monitorizarea la nivel municipal îndeplinirii măsurilor şi hotărârilor luate în vederea integrării europene.


52

Cap.23 Partide politice, Sindicate, ONG-uri

Principalele partide politice parlamentare care activează cu filiale în municipiul

Rm.Valcea sunt: Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Democrat Liberal (PD-L), Partidul Naţional Liberal (PNL), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Partidul Conservator (PC), Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR). Partidele politice neparlamentare sunt: Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD), Partidul Noua Generaţie - Creştin Democrat Ecologist (PNG-CDE), Partidul Naţional Democrat Creştin (PNDC), Acţiunea Populară (AP), Uniunea Civică Maghiară (UCM), Partidul Iniţiativa Naţională (PIN), Partidul Verde (PV), Partidul Noua Generatie - Creştin Democrat (PNG-CD), Partidul România Mare (PRM, Partidul Forta Civică (PFC), Partidul "Pentru Patrie" (PPP).

Organizaţiile neguvernamentale cu care Primăria Municipiului Rm.Valcea colaborează pe domenii de activitate sunt următoarele: Asociatia de Tineret „Solaris”; Asociatia AB IMO PECTORE; Fundatia judeteana pentru Tineret Valcea, Asociatia Culturala Timoceni, Asociatia de sprijin a copiilor cu nevoi speciale, Asociatia Miscarea europeana, Asociatia Nevazatorilor din Romanaia; Asociatia pentru Promovarea Principiilor Europene; Asociatia Pro Help, Fundatia Soul to soul, Fundatia Kristine, Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei – Centrul local Mircea cel Batran, Asociatia Pro Waldorf, Fundatia Culturala Sfantul Antim Ivireanul, Asociatia Surzilor din Romania, etc. La nivelul municipiului funcţionează mai multe organizaţii sindicale, grupate pe ramuri de activitate sau pe unităţi economice şi instituţii

Organizaţiile sindicale din municipiu sunt afiliate la următoarele centrale sindicale: - C.N.S.L.R. - Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania - Fratia; -B.N.S. - Blocul National Sindical; -C.N.S.C.A. - Confederatia Nationala Sindicala Cartel Alfa; -C.S.D.R. - Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania; -C.S.N. Meridian - Confederatia Sindicala Nationala Meridian.

Cap. 24 Mass-media

În municipiul Râmnicu Vâlcea mass-media locală este bine reprezentată prin

toate formele de exprimare cunoscute: presă scrisă (cotidiene, bisăptămânale, săptămânale, reviste lunare, reviste de cultură, presă radio, presă video, presă electronică). La nivelul municipiului Rm.Valcea sunt 4 ziare cotidiene, 3 ziare bi-saptamanale, 3 ziare saptamanale si 2 ziare regionale. Pe langa multitudinea de


53

publicaţii - cotidiene, bi-săptămânale sau săptămânale, in Rm.Valcea exista trei posturi de televiziune si tot atatea de radio.

În Râmnicu Vâlcea activează mai mulţi corespondenţi ai unor mijloace media cu acoperire regională sau naţională. Istoria presei locale de după decembrie 1989 este marcată de apariţia la Râmnicu Vâlcea a primului ziar particular din România.

# # #

Statutul Municipiului Râmnicu Vâlcea 2011...Statutul Municipiului Râmnicu Vâlcea 7 Tot a şa,...

Documents

Transcript of Statutul Municipiului Râmnicu Vâlcea 2011...Statutul Municipiului Râmnicu Vâlcea 7 Tot a şa,...