Status şi rol social

I.Status social Statusul social reprezintă pozi ia pe care un individ o de ine intr-o anumită structurăț ț

socială.Putem spune astfel că statusul reprezintă tot ceea ce un individ a teaptă de laș

ceilal i pe baza pozi iei pe care o are.ț ț O persoană poate de ine mai multe statusuri.țCineva poate avea statusul de student, prieten, de fiu, de fiică, de cetă ean, dar poate aveaț

în acela i timp i statusul de bărbat sau de femeie. În func ie de situa ie, fiecare individș ș ț ț

ierarhizează aceste statusuri sco ând în fa ă unul sau altul dintre ele.ț ț În afară de ierarhia proprie există i o altă ierarhie făcută de persoanele cu careș

interac ionăm. Spre exemplu în cazul unor colegi de bancă, unul dintre ei poate consideraț

ca statusul cel mai important al celuilalt este acela de prieten sau prietenă i va consideraș

că este normal să fie ajutat la teză dacă nu tie.ș În orice situa ie pot apărea multe probleme de comunicare precum i tensiuni înț ș

rela iile dintre oameni pentru că ei vor performa anumite comportamente în func ie deț ț

statusul principal pe care îl iau ca referin ă dintr-o situa ie dată.ț ț Putem spune că există două tipuri diferite de status, unele care pot fi dobandite de

subiec i prin diferite procedee cum este de exemplu statusul sexual, bărbat-femeie care nuț

pot fi dobandite. Avem a adar de a face cu două mari categorii de statusuri:ș- Statusuri atribuite

- Statusuri dobândite.

Statusurile atribuite sunt primite de un individ în afara unui efort voluntar de a le

ob ine.ț Statusurile dobândite sunt ob inute în urma unui efort, ele presupunând o anumităț

cheltuială de resurse din partea celui care le de ine, iar accesul la ele nu este presupusț

automat pe baza apartene ei la o structură socială dată.ț Majoritatea statusurilor în societatea contemporană sunt statusuri dobândite.

Toate statusurile profesionale sunt dobandite.

Unele statusuri sunt atribuite prin na tere de către societatea în care trăim. De exempluș

statusul de cetă ean, de vârstă, etnic sau cel sexual sunt statusuri atribuite.ț Indicatorii de status reprezintă elemente care indică poziţia social a unei personae(de

esmplu,un medic se îmbracă în spital în halat alb,are eventual şi un ecuson ,iar uneori mai

foloseşte şi un stetoscop purtat la gât,cigar şi atunci când doar se deplasează prin spital.

Pentru multe statusuri există indicatori foarte precişi,de exemplu pentru statusul de

persoană căsătorită există verigheta ca indicator de status,pentru professor catalogul.

Indicatorii de status pot fi utilizaţi în mod voluntar,de exemplu atunci când folosim actul

de identitate pentru a putea plăti o factură,dar şi în mod involuntar,atunci când este vorba

de uniformele pe care diferitele instituţii le impugn membrilor săi.Fie că este vorba de

armată,de închisoare sau de o mânăstire,toate aceste instituţii impun uniforme

II.Rolul social

Rolul social reprezintă ansamblul comportamentelor pe care le performează un

individ în baza statusului pe care îl deţine.Aşadar se referă la tot ceea ce toţi ceilalţi

aşteaptă de la un individ datorită pozoţiei pe care acesta o deţine.

Tipuri de rol social:

1.roluri aşteptate,pe care ceilalţi se aşteaptă să le performeze cineva

2.roluri performante,pe care o persoană le perf ormează în mod real

Deasemenea pot exista dificultăţi în îndeplinirea rolurilor datorate lipsei de experienţă

sau învăţării neadecvate a acestora.Pe de altă parte,pot exista incompatibilităţi între

personalitatea unui individ şi cerinţele comportamentale şi atitudinile pe care le impun

statusul pe care acesta îl deţine.

De exemplu,dacă o persaonă nu este sufficient de energică,are o persoanalitate ,,slabă este

puţin probabil să performeze la un nivel aşteptat rolul de director sau de lider în cadrul

unei oranizaţii.

Dobândirea unui status nou şi performarea unor roluri în conformitate cu statusul

poate duce la schimbări majore la nivelul personalităţii unui individ.

Este interesant de exemplu,experimentul unui celebru psiholog American,Philip

Zimbardo,care în anul 1971 a amenajat în cadrul Universităţii Stanford din Statele Unite un

spaţiu de experimentare care reproducea perfect o închisoare standard din America.Au fost

selectaţi studenţi voluntari care au participat la experiment.Aceştia au fost împărţiţi în

două grupe:deţinuţii şi gardienii.

După selectarea voluntarilor a început practice experimentul care urmărea să observe în

ce măsură studenţii respective,performând rolurile de deţinut,respectiv,de guardian

ajungeau să îşi schimbe personalitatea.

Experimentul s-a oprit după 6 zile,deşi fusese planificat pentru două

săptămâni,deoarece schimbările de personalitate deveniseră foarte periculoase pentru

subiecţi.Sudenţii care primiseră statusul de ,,deţinuţi deveniseră uluitor de repede mult

mai obedienţi,umili,lipsiţi de curaj şi de fermitate,în timp ce studenţii ,gardieni deveniseră

mult mai duri,mai violenţi,chiar sadici.

Acest experiment celebru a demonstrate că în raportul dintre rol şi personalitate

trebuie să luăm în consideraţie şi relaţia inversă,achiziţia unui status şi performarea unor

roluri presupuse de acesta pot conduce la schimbări semnificative la nivelul personalităţii

subiecţilor respective.

Mai există o situaţie care poate genera diferenţe majore între rolurile aşteptate şi cele

performante.Ea este legată de dificulăţile de îndeplinire a unor roluri şi poartă numele de

conflict de rol.

Conflictul de rol apare atunci când există cerinţe contrare între două roluri care

provin din două statusuri diferite pe care le deţine aceeaşi persoană.Dacă,de exemplu,un

profesor are propriul copil ca elev şi ,într-o anumită situaţie particular ar trebui să-l

sancţioneze,atunci avem un conflict de rol.Aceasta deoarece,pe de o parte ,rolul de profesor

îi cere să fie exigent şi să sancţioneze elevul ,pe când rolul de părinte îi cere să îl

protejeze ,aşadar să nu-l sancţioneze.

Bibliografie:

1. Doina-Olga Stefanescu, Alfred Bulai, Sociologie Editura-Humanitas Educational2. Lupşa Elena, Bratu Victor ,,Sociologie ,Editura Corvin3.Otovescu Dumitru,,Sociologie generală,Editura Beladi,Craiova