7/25/2019 Statul instituia central a sistemului politic.Elemente de drept.

1/4

Tema:1.3 Statul instituia central a sistemului politic.Elemente de drept.1.Noiunea statului. Caracteristicile (atributele) eseniale ale statului.2. Formele statului.3.Norma juridic.4.Izvoarele dretului.!."rsturile eseniale ale dretului.

#.$aorturile juridice (de dret).

1.Noiunea statului. Caracteristicile (atributele) eseniale ale statului

"rasaturile de%initorii a unui stat&

1. teritoriu ' aria eora%ica care curinde sura%ata terestra subsolul aele colanul de aerdeterminate rin %rontiere de stat.

2. oulatia ' masa de indivizi stabilit* ermanent %ie temorar e teitoriul statului. +ereula oulatia unui stat se e,rima in cetatenii acestora.

3. uterea olitica ' suerioritatea uterii statului %ata de alte oranizatii olitice ale

societatii.-uterea statului se caracterizeaza e lan intern rin& 1. suveranitate ' surimatia uterii statului

in teritoriul statului %ata de oulatia acestuia.-e lan e,tern uterea statului se caracterizeaza rin indeendenta adica neadmiterea

amesticului altor state si oranizatii internationale in a%acerile interne ale statului resectiv.

-uterea statului este e,ercitata rin intermediul oranelor sale. -uterea statului contemoran este

e,ercitata con%orm rinciiul searatiei si colaborarii uterilor in stat. Con%orm acestui rinciiu

uterea este searata in 3 ramuri& uterea e,ecutiva leislativa judecatoreasca. tatul este un

s*stem de orane care e,ercita uterea olitica intr/un teritoriu determinat %ata de oulatia

acestuia de reula rin intermediul dretului.

2.ormele statului.

+eosebim 3 asecte ale %ormei statului&1. %orma de uvernare

2. %orma de oranizare a statului

3. %orma reimului olitic a statuluiForma de uvernare a statului arata oranele statului care e,ercita uterea de stat. Forma de

uvernare (uvernamint) ne o%era rasuns la intrebarea& 0Cine conduce statul +ua %orma deuvernare statele se imart in& monarii si reublici.

Monarhia este %orma de uvernare e,ercitata de catre monar in mod uniersonal uterea

caruia este e viata se transmite rin succesiune (mostenire) si este concentrata in mod absolutsau relativ in miinile acestuia. onariile se imart in& 1. monarii absolute5 2. monarii

arlamentare.

onariile contemorane sunt cele arlamentare si constitutionale. -uterea monarului esteimartita cu arlamentul si uvernul otrivit constitutiei. 6,. de monarii contemorane

constitutionale& 7 ania 8landa +anemarca 9aonia.Republicaeste %orma de uvernare coleiala e,ercitata de catre oran ales de catre oor direct

%ie indirect entru o durata determinata de tim. $eublicile se imart in rezidentiale siarlamentare. Trasaturile republicii prezidentiale& resedintele reublicii este ales direct de

oor5 resedintele este se%ul statului si il rerezinta e lan e,tern5 resedintele este comandant

surem a %ortelor armate5 resedintele oate dizolva arlamentul5 resedintele oate bloca o leea arlamentului care nu coresunde constitutiei intereselor natiunii in cazul dreturilor omului.

6,& :;. Trasaturile republicii parlamentare:resedintele reublicii este ales de catrearlament5 resedintele este resonsabil in %ata arlamentului5 resedintele nu oate real sa

bloceze leile arlamentare5 resedintele reublicii este se% al e,ecutivului. 6,&

7/25/2019 Statul instituia central a sistemului politic.Elemente de drept.

2/4

Forma de oranizare a statului arata oranizarea uterii de stat in deendenta de structura

statului. +ua %orma de oranizare deosebim& state simle (unitare) ' in care e,ista o utereunica leislativa e,ecutive si judecatoreasca (e,& Franta $omania $)5 state comuse ' state

comuse din mai multe state (%ederatii con%ederatii uniuni de stat).Federatiarerezinta o asociere a doua si mai multe state (subiecte %ederate) intr/un stat uniuni

(stat %ederal) in baza unui acord %ederativ entru o erioada nelimitata de tim si de reula %ara

dretul statelor %ederate de a se retrae din cadrul %ederatiei. In cadrul %ederatiilor seinreistreaza un dublu nivel al uterii leislative e,ecutive si judecatoresti5 dubla cetatenie5

dubla leislatie5 %iscalitate dubla etc. 6,& Canada India 7razilia :;.Confederatiaeste o asociere temorara a 2 sau mai multe state in baza unui acord con%ederativ in

vederea atinerii unor scouri concrete& de aarare securitate s.a.

Forma reimului olitic rerezinta ansamblul rinciiilor si metodelor de e,ercitarea uterii instat de catre uvernanti. +ua %orma reimului olitic deosebim& democratice si nedemocratice.

Democratiaeste reimul olitic al majoritatii statelor contemorane care se e,rima in aleerilibere accesul oulatiei la uvernarea treburilor ublice in mod direct sau indirect. +emocratia

este uterea e,ercitata de catre oor sre binele oorului.

Regimurile nedemocratice(autocratice) ' e,rima acces limitat al oulatiei la conducerea

dreturilor ublice. -uterea e%ectiv %iind detinuta si e,ercitata in %olosul unei ersonae sau unui

ru de ersonae. +returile si libertatile omului sunt inculcate masiv in cadrul reimurilor

democratice.

3.Norma !uridic.

Norma juridic este o reul de conduit eneral imersonal =i obliatorie care e,rim

voina electoratului rerezentat de oranul leislativ reul av>nd ca sco asiurarea ordinii

sociale =i care oate %i adus la ?ndelinire e cale statal la nevoie rin constr>nere.

+in de%iniia normei juridice rezult c ea are urmtoarele trsturi&

/ 1. ;re caracter eneral =i imersonal. Norma juridic este un etalon de conduit alicabil ?nmod eal =i continuu %iecrui individ %r a ?nelee rin aceasta c toate normele de dret se

adreseaz deootriv tuturor subiecilor de dret.

/ 2. ;re caracter obliatoriu. Intervenind ?n domeniile eseniale ale societii norma juridic nu

oate %i lsat la liberul arbitru al subiecilor de dret %iind imus la nevoie de ctre stat rin

constr>nere.

/ 3. ;re caracter tiic adic %ormuleaz modelul tiul de conduit de urmat de ctre cei crora li

se adreseaz.

/ 4. Norma juridic este ublic. -entru ca un comortament rescris s oat %i urmat el trebuie

adus la cuno=tina indivizilor %cut ublic. @oina leiuitorului este ast%el transus ?ntr/un te,t

care este ublicat ?n onitorul 8%icial

".#$%oarele dreptului.

6ste necesar a se %ace distinctie intre izvoarele materiale si izvoarele %ormale ale dretului.

Izvoarele materiale denumite si reale sunt rerezentate de realitatea e,terioara care determina

actiunea leiuitorului. In consecinta rin izvor de dret in sens material inteleem viata sociala

economica si culturala in comle,itatea ei roresul social care determina nasterea unor reuli

de dret si institutii.

+in unct de vedere juridic ne intereseaza in secial izvoarele %ormale sau %ormele de

e,rimare a normelor de dret.

ensul juridic al notiunii de Aizvor %ormal al dretuluiA surrinde o multitudine de asecte simodalitati rin care continutul normei de dret devine norma de conduita si se imune ca model

de urmat in relatiile sociale. +eci izvorul %ormal al dretului il rerezinta reula de conduita

7/25/2019 Statul instituia central a sistemului politic.Elemente de drept.

3/4

rescrisa si e,teriorizata curinsa intr/o anumita aina juridica.

Izvoarele de dret sunt clasi%icate dua di%erite criterii&

;. +ua modul de transmitere deosebim izvoarele scrise de izvoarele nescrise&

/obiceiul / izvor nescris

/norma juridica / norma scrisa

7.+ua caracterul o%icial sau neo%icial al izvorului de dret&/leea / izvor o%icial

/obiceiul doctrina / izvoare neo%iciale.

C.+in unct de vedere ale modului de imunere&

/izvoare directe / actele normative

/izvoare indirecte / obiceiul sau normele elaborate de oranizatiile nestatale care entru a deveni

obliatorii trebuie sa %ie validate de o autoritate statala.

+.+ua modul de creare a normei&

/izvoare creatoare& leea si cutuma deoarece creaza lei noi

/izvoare interretative&jurisrudenta si doctrina care interreteaza leile e,istente.

6.6numerativ izvoarele %ormale ale dretului sunt&

/obiceiul juridic / cutuma5

/ractica juridica / jurisrudenta

/recedentul juridic

/doctrina

/contractul normativ

/actul normativ.

&.Trsturile eseniale ale dreptului.

+retul ?n acceiunea sa de dret subiectiv are urmtoarele trsturi&B dreturile subiective sunt reroativele recunoscute unei ersoane %izice sau juridice5

B coninutul acestor reroative const ?n a retinde ceva de la altcineva5

B dreturile subiective sunt str>ns leate de ersoana omului (de titularul lor)5

B %iind leate de titularul lor dreturile subiective sunt ?ntotdeauna reroative concrete5

B dreturile subiective sunt in%inite la numr5

B dreturile subiective ot avea natur juridic di%erit ?n raort de ramura de dret ale crei

norme le relementeaz5

B ?n rivina coninutului lor dreturile subiective sunt limitate totu=i de lee =i de bunele

moravuri ?n sensul c ele e,ist =i ot %i e,ercitate numai ?n msura limitelor date de acestea5

B dreturile subiective constituie o cateorie juridic rin mijlocirea creia titularii lor ot

articia la scimburile de valori care cad sub incidena relementrii juridice5

B din de%iniie =i din e,emle rezult c un dret subiectiv aarin>nd unui subiect de dret de

reul ?i coresunde o obliaie altui subiect de dret (a celui de la care se retinde s

sv>r=easc ceva)

'.aporturile !uridice (de drept).

$aortul juridic este relatia sociala relementata de o norma juridical in cadrul careia

articiantii isi realizeaza dreturile subiective si indatoriile juridice

"rsaturile raortului juridic& 1. Caracterul social ' are lor in cadrul societatii si intre membrii ei2. Caracterul volitiv ' e de o arte raortului juridic se e,rima vointa articiantilor iar e de

alta arte vointa leiuitorului e,rimat in norma juridical care relementeaza relatia sociale 3.

7/25/2019 Statul instituia central a sistemului politic.Elemente de drept.

4/4

Caracterul istoric ' raorturile jrudicie au evoluat istoric la %el ca si dretul 4. Caracterul

intersubiectiv ' in cadrul raorturilor jruidice se intilnesc subiectele de dret. !. Caracteruil

normative ' raortul juridic se intemeiaza e norme juridice

2. remisele raorturilor jruidice& 1. Norma juridica 2. Fatul juridic ' imrejurarea din viata de

toate zilele revazuta de normele juridice in vioare de care leiuitorul leaa aaritia %ie

modi%icarea %ie incetarea unui raort juridic in deendent de vointra subiectelor de dretdeosebim& 1. ;ctiuni/ %ate juridice savirsite cu vointa subiectelor de dret actiunile ot %ia)

licite (inceierea unui contract. Indelinirea obliatiilor juridice) 7) ilicite(incalcari de dret

in%tractiuni contraventii administrative) 2. 6venimente/ %ate jrudice care nu sunt savirsite cu

vointa omului (atinerea majoratului. curerea timului cataclisme)

;ctele juridice suna actiuni licite e care le savirsesc subiectele de dret in vederea realizarii

dreturilor subiective si indatoriilor juridice (toate contractile %unctii denumirea)

$aortul juridic se comune din urmatoarele elemente structurale&

1. subiectele raortului juridic ' articiantii la raortul juridic

2. obiectul raortului juridic ' ceea ce leaa subiectele intre ele

3. continutul raortului juridic ' dreturile si obliatiile juridice ale articiantilor

ubiectele raortului juridic se imart in& individuale ' ersoane %izice5 collective ' ersoane

juridice.

-ersoana %izica este individul titular de dreturi si obliatii juridice. emnele de identi%icare a

ersoanei %izice& numele domiciliu si starea civila. Conditia articiarii unei ersoane %izice intr/

un raort juridic este caacitatea juridical a ersoanei %izice. In dretul civil caacitatea juridical

a ersoanei %izice se imarte in caacitatea de cunostinta care aare odata cu nasterea lui si

inceteaza odata cu decesul si caacitatea de e,ercitiu care aare in delin odata cu atinerea

majorarii si inceteaza odata cu decesul. Cu alte cuvinte caacitatea de e,ercitiu deinde de

sanatatea siica si %izica a ersoanei. ;st%el coii ina la D ani si bolnavii siic nu aucaacitatea de e,ercitiu care e rerezentati leal de catre arintii in rimul caz si de catre alte

ersoane in al doilea caz.

-ersoana juridical este un ansamblu de ersoane %izice care se oranizeaza intr/o anumita %orma

leala ($E NC C88-) care urmaresc un sco leal otrivit statului disun de un atrimoniu

distinct avind dreturi si obliatii juridice.

6lementele de identi%icare a ersoanei juridice& denumirea sediu atrimoniu.

Conditia articiarii unei ersoane juridice in raorturi juridice estecaacitatea ei juridica.

Caacitatea juridical a ersoanei juridice e unica si aare odata cu in%iintarea ersoanei juridice

si inceteaza odata cu e,cluderea ersoanei juridice din reistrul de stat al ersoanelor juridice.

+eosebim ersoane juridice de dret ublic si rivat. 8biectul raortului juridic arata conduita

articiantilor la raortul juridic. In calitate de obiect al raortului juridic ot aarea& bunuri

materiale valori neatrimoniale banii si irtiile de valoare.

Continutul raortului juridic ' totalitatea dreturilor subiective si indatoriilor juridice ale

subiectului unui raort juridic.

-rin dret subiectiv inteleem caacitatea unui subiect de a actiona sau neactiona leal.

8bliatia este conduita trebuincioasa necesara e care o cere un subiect de la celalat intr/un

raort juridic.

ubiectul active al raortului juridic este acel subiect care are dreturi subiective iar subiectul

asiv este acel subiect care are indatorii juridice.