STATISTICI COMPARATIVE ALE SECTORULUI CULTURAL DIN … · 1 Spania 2004 Germania 2001 Danemarca...
27
STATISTICI COMPARATIVE ALE SECTORULUI CULTURAL DIN ROMÂNIA ÞI DIN CÂTEVA ÞÃRI EUROPENE Studiu prezentat în cadrul conferinþei de presã organizatã de Ministerul Culturii þi Cultelor (17 aprilie 2007) 5
Transcript of STATISTICI COMPARATIVE ALE SECTORULUI CULTURAL DIN … · 1 Spania 2004 Germania 2001 Danemarca...
STATISTICI COMPARATIVE ALE SECTORULUI
CULTURAL DIN ROMÂNIA ÞI DIN CÂTEVA ÞÃRI EUROPENE
Studiu prezentat în cadrul conferinþei de presã organizatã
de Ministerul Culturii þi Cultelor (17 aprilie 2007)
5
În þãrile Europei Centrale þi de
Est, reþeaua de biblioteci publice
s-a redus destul de mult, chiar
dacã numãrul abonaþilor a rãmas
relativ constant, iar producþia de
carte este în expansiune.
România dispune de o reþea de
biblioteci publice bine
dimensionatã, peste ceea ce oferã
þãri mult mai dezvoltate economic
(Portugalia, Spania, Croaþia).
Cãrþi în biblioteci publice (numãr de cãrþi/locuitor)
1.1. BIBLIOTECI PUBLICE,
CÃRÞI ÞI UTILIZATORI
În þãrile Europei Centrale þi de
Est, oferta colecþiilor de carte din
biblioteci este mult devansatã de
oferta tot mai bogatã a editurilor.
România nu face excepþie -
numãrul mare de titluri
disponibile pe piaþã în ultimii an
nu corespunde unei creþteri
notabile a ofertei de carte pentru
abonaþii bibliotecilor.
Biblioteci publice (numãr de biblioteci/100.000 locuitori)
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
1.2 1.3 1.3
2.12.3
2.5
3.53.7
4.1 4.2 4.4 4.4 4.6
5.4 5.4
7.57.7
7.8
8.4
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Spania
2004
Germ
ania
2001
Cro
atia
2001
Fra
nta
2004
RO
MÂ
NIA
2005
Polo
nia
2003
Rep
ublic
a C
eha
2004
Slo
venia
2003
Bulg
aria 2
004
Norv
egia
2004
Ungaria 2
003
Suedia
2003
Leto
nia
2005
Danem
arc
a 2
005
Mare
a B
ritanie
2001
Litu
ania
2004
Fin
landa 2
005
Est
onia
2005
Ola
nda 2
002
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
3.0 3.15.2 5.6
6.58.3
9.411.3
11.8
12.9
13.4
14.617.9
18.6 22.8
25.5
34.9
38.3
41.0 41.8
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Ola
nda 2
002
Slo
venia
2003
Fra
nta
2004
Cro
atia
2001
Port
ugalia
2005
Mare
a B
ritanie
2001
Spania
2004
Germ
ania
2001
Danem
arc
a 2
005
Italia
2004
RO
MÂ
NIA
2005
Suedia
2003
Fin
landa 2
005
Norv
egia
2004
Polo
nia
2003
Ungaria 2
003
Bulg
aria 2
005
Leto
nia
2005
Litu
ania
2004
Litu
ania
2004
2
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
1
Toate datele au fost ponderate prin raportarea la INTRODUCEREnumãrul de locuitori pentru a putea fi comparabile. Cel
mai adesea, am raportat dotãrile culturale sau audienþa În cadrul conferinþei de presã a fost prezentat primul
la 1.000 de locuitori, uneori însã am optat pentru alte capitol din lucrarea “Sectorul cultural din România -
ordine de mãrime (raport per locuitor unde existã un infrastructurã, resurse, consum”. Lucrarea este unul
mare aflux de vizitatori, uneori mai mare chiar decât dintre rezultatele Centrului de Studii ºi Cercetãri în
populaþia statului, de exemplu la vizitarea muzeelor, Domeniul Culturii (CSCDC), în care sunt reunite mai
sau chiar la 100.000 de locuitori pentru instituþii de elitã multe studii efectuate începând cu 2005, anul înfiinþãrii
ca operele sau teatrele). „Topurile” rezultate ar trebui centrului de cãtre Ministerul Culturii ºi Cultelor.
interpretate cu maximã prudenþã: dacã cea mai mare
parte a datelor naþionale pentru fiecare domeniu În capitolul 1, am fost interesaþi sã evaluãm locul
cultural (biblioteci, teatre etc.) sunt comparabile, existã României în Europa din punct de vedere al resurselor
ºi numeroase excepþii. În mai multe þãri, categoriile culturale ºi al consumului cultural. Am inclus, în primul
domeniilor culturale au definiri proprii, greu de aliniat ºi rând, comparaþii ale sectorului cultural din mai multe
de comparat cu cele din majoritatea celorlalte þãri. Sunt þãri, sub formã de grafice (date absolute) ºi hãrþi (date
redate statistic fie selectiv, fie cuplate cu alte categorii, grupate pe categorii de mãrime a valorilor). Pentru
în funcþie de organizarea administrativã naþionalã a aprecierea ºi compararea consumului cultural pe þãri,
sectorului cultural. De exemplu, în Republica Cehã sunt am inclus date ale consumului propriu-zis (frecventare,
incluse în statistici doar teatrele de stat, în Italia ºi Franþa audienþã), precum ºi date despre resursele culturale
statisticile centrale includ doar muzeele care aparþin disponibile (locuri, spectacole, sãli, fond de carte etc).
instituþiilor centrale ºi sunt „ignorate” cele organizate de Toate sunt componente ale modulului de analizã
autoritãþile locale, în unele þãri sunt incluse în categoria infrastructurã/resurse/consum, care definesc sintetic
bibliotecilor publice ºi bibliotecile ºcolare, în Olanda indicele vieþii culturale al unei populaþii. Domeniile
departajarea dintre spectacolele de teatru dramatic ºi culturale reþinute se regãsesc, în cea mai mare parte, în
alte categorii de spectacole (cabaret, operetã) este majoritatea capitolelor lucrãrii, conferindu-i o bunã
dificilã statistic. De multe ori, astfel de situaþii ne-au coerenþã: biblioteci, producþie editorialã, muzee -
determinat sã nu luãm în considerare unele þãri pentru a cinematografe, instituþii de spectacol. Nu am inclus
facilita totuºi comparaþia. A rezultat de aceea un numãr toate þãrile din Europa în analizã, ci doar câteva þãri
fluctuant de þãri reþinute pentru fiecare domeniu europene pe care le-am considerat reprezentative
cultural. Ierarhiile redate prin grafice sunt completate pentru decupajul geografic, politic ºi socio-economic
de hãrþi, unde apare mai distinct decupajul spaþial dat de european actual: câteva þãri din Europa Occidentalã (cele
diferenþele de consum cultural în Europa. Fideli mai vechi din UE), câteva þãri nordice, câteva þãri
algoritmului „radiografie statisticã”/ ”sondarea meridionale, þãri care au aderat la UE în 2004 ºi în
comportamentului de consum”, am inclus în primul ultimul val de aderare din 2007, þãri din Europa de SE
capitol date desprinse din eurobarometrele de consum care nu au aderat încã la UE. Au fost trasate ierarhii ale
cultural iniþiate de structurile UE specializate în componentelor vieþii culturale pe baza datelor statistice
programe de dezvoltare culturalã. disponibile (preluate de la instituþiile statistice naþionale
omoloage Institutului Naþional de Statisticã de la noi).
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
În þãrile Europei Centrale þi de
Est, reþeaua de biblioteci publice
s-a redus destul de mult, chiar
dacã numãrul abonaþilor a rãmas
relativ constant, iar producþia de
carte este în expansiune.
România dispune de o reþea de
biblioteci publice bine
dimensionatã, peste ceea ce oferã
þãri mult mai dezvoltate economic
(Portugalia, Spania, Croaþia).
Cãrþi în biblioteci publice (numãr de cãrþi/locuitor)
1.1. BIBLIOTECI PUBLICE,
CÃRÞI ÞI UTILIZATORI
În þãrile Europei Centrale þi de
Est, oferta colecþiilor de carte din
biblioteci este mult devansatã de
oferta tot mai bogatã a editurilor.
România nu face excepþie -
numãrul mare de titluri
disponibile pe piaþã în ultimii an
nu corespunde unei creþteri
notabile a ofertei de carte pentru
abonaþii bibliotecilor.
Biblioteci publice (numãr de biblioteci/100.000 locuitori)
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
1.2 1.3 1.3
2.12.3
2.5
3.53.7
4.1 4.2 4.4 4.4 4.6
5.4 5.4
7.57.7
7.8
8.4
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Spania
2004
Germ
ania
2001
Cro
atia
2001
Fra
nta
2004
RO
MÂ
NIA
2005
Polo
nia
2003
Rep
ublic
a C
eha
2004
Slo
venia
2003
Bulg
aria 2
004
Norv
egia
2004
Ungaria 2
003
Suedia
2003
Leto
nia
2005
Danem
arc
a 2
005
Mare
a B
ritanie
2001
Litu
ania
2004
Fin
landa 2
005
Est
onia
2005
Ola
nda 2
002
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
3.0 3.15.2 5.6
6.58.3
9.411.3
11.8
12.9
13.4
14.617.9
18.6 22.8
25.5
34.9
38.3
41.0 41.8
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Ola
nda 2
002
Slo
venia
2003
Fra
nta
2004
Cro
atia
2001
Port
ugalia
2005
Mare
a B
ritanie
2001
Spania
2004
Germ
ania
2001
Danem
arc
a 2
005
Italia
2004
RO
MÂ
NIA
2005
Suedia
2003
Fin
landa 2
005
Norv
egia
2004
Polo
nia
2003
Ungaria 2
003
Bulg
aria 2
005
Leto
nia
2005
Litu
ania
2004
Litu
ania
2004
2
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
1
Toate datele au fost ponderate prin raportarea la INTRODUCEREnumãrul de locuitori pentru a putea fi comparabile. Cel
mai adesea, am raportat dotãrile culturale sau audienþa În cadrul conferinþei de presã a fost prezentat primul
la 1.000 de locuitori, uneori însã am optat pentru alte capitol din lucrarea “Sectorul cultural din România -
ordine de mãrime (raport per locuitor unde existã un infrastructurã, resurse, consum”. Lucrarea este unul
mare aflux de vizitatori, uneori mai mare chiar decât dintre rezultatele Centrului de Studii ºi Cercetãri în
populaþia statului, de exemplu la vizitarea muzeelor, Domeniul Culturii (CSCDC), în care sunt reunite mai
sau chiar la 100.000 de locuitori pentru instituþii de elitã multe studii efectuate începând cu 2005, anul înfiinþãrii
ca operele sau teatrele). „Topurile” rezultate ar trebui centrului de cãtre Ministerul Culturii ºi Cultelor.
interpretate cu maximã prudenþã: dacã cea mai mare
parte a datelor naþionale pentru fiecare domeniu În capitolul 1, am fost interesaþi sã evaluãm locul
cultural (biblioteci, teatre etc.) sunt comparabile, existã României în Europa din punct de vedere al resurselor
ºi numeroase excepþii. În mai multe þãri, categoriile culturale ºi al consumului cultural. Am inclus, în primul
domeniilor culturale au definiri proprii, greu de aliniat ºi rând, comparaþii ale sectorului cultural din mai multe
de comparat cu cele din majoritatea celorlalte þãri. Sunt þãri, sub formã de grafice (date absolute) ºi hãrþi (date
redate statistic fie selectiv, fie cuplate cu alte categorii, grupate pe categorii de mãrime a valorilor). Pentru
în funcþie de organizarea administrativã naþionalã a aprecierea ºi compararea consumului cultural pe þãri,
sectorului cultural. De exemplu, în Republica Cehã sunt am inclus date ale consumului propriu-zis (frecventare,
incluse în statistici doar teatrele de stat, în Italia ºi Franþa audienþã), precum ºi date despre resursele culturale
statisticile centrale includ doar muzeele care aparþin disponibile (locuri, spectacole, sãli, fond de carte etc).
instituþiilor centrale ºi sunt „ignorate” cele organizate de Toate sunt componente ale modulului de analizã
autoritãþile locale, în unele þãri sunt incluse în categoria infrastructurã/resurse/consum, care definesc sintetic
bibliotecilor publice ºi bibliotecile ºcolare, în Olanda indicele vieþii culturale al unei populaþii. Domeniile
departajarea dintre spectacolele de teatru dramatic ºi culturale reþinute se regãsesc, în cea mai mare parte, în
alte categorii de spectacole (cabaret, operetã) este majoritatea capitolelor lucrãrii, conferindu-i o bunã
dificilã statistic. De multe ori, astfel de situaþii ne-au coerenþã: biblioteci, producþie editorialã, muzee -
determinat sã nu luãm în considerare unele þãri pentru a cinematografe, instituþii de spectacol. Nu am inclus
facilita totuºi comparaþia. A rezultat de aceea un numãr toate þãrile din Europa în analizã, ci doar câteva þãri
fluctuant de þãri reþinute pentru fiecare domeniu europene pe care le-am considerat reprezentative
cultural. Ierarhiile redate prin grafice sunt completate pentru decupajul geografic, politic ºi socio-economic
de hãrþi, unde apare mai distinct decupajul spaþial dat de european actual: câteva þãri din Europa Occidentalã (cele
diferenþele de consum cultural în Europa. Fideli mai vechi din UE), câteva þãri nordice, câteva þãri
algoritmului „radiografie statisticã”/ ”sondarea meridionale, þãri care au aderat la UE în 2004 ºi în
comportamentului de consum”, am inclus în primul ultimul val de aderare din 2007, þãri din Europa de SE
capitol date desprinse din eurobarometrele de consum care nu au aderat încã la UE. Au fost trasate ierarhii ale
cultural iniþiate de structurile UE specializate în componentelor vieþii culturale pe baza datelor statistice
programe de dezvoltare culturalã. disponibile (preluate de la instituþiile statistice naþionale
omoloage Institutului Naþional de Statisticã de la noi).
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Marea Neagrã
Marea Mediteranã
Mar
ea B
altic
ã
Cititori înscriþi în bibliotecile publice (numãr de înscriþi/100 locuitori)
Cititori în bibliotecile publice în unele state europene
Biblioteci publice în unele state europene - reþea de biblioteci þi fond de carte disponibil
Bibliotecile asigurã un acces
comod þi economic la cultura
scrisã, numãrul abonaþilor fiind
ridicat atât în þãrile occidentale
cât þi în cele recent admise în UE.
Ierarhiile pe þãri stabilite în
funcþie de stocul de cãrþi din
biblioteci þi cele ale numãrului de
abonaþi (ambele raportate la
numãrul de locuitori) prezintã
diferenþe semnificative. Pasiunea
pentru lecturã nu este mereu
direct proporþionalã cu oferta
disponibilã. Pasiunea pentru
lecturã a nordicilor se detaþeazã
faþã de cea a locuitorilor altor þãri
europene. În Suedia, de exemplu,
deþi numãrul de titluri de carte
publicate anual o plaseazã în a
doua parte a ierarhiei europene,
peste un sfert din populaþie are
fiþã de împrumut la o bibliotecã
publicã. Printr-un apetit ridicat
pentru lectura cãrþilor din
bibliotecile publice se
caracterizeazã þi locuitorii din
Olanda, Danemarca, þãrile baltice.
În ierarhia þãrilor europene,
România se plaseazã în poziþie
medianã, atât ca resurse
disponibile cât þi ca frecventare.
Marea Neagrã
Marea Mediteranã
Mar
ea B
altic
ã
!
°
Marea Nordului
Oceanul Atlantic
Numãr de biblioteci /100.000 locuitori
Numãr de cãrþi în biblioteci/locuitor
3,5
3-10 10-20 20-41,8
0 100 200 300 400 km
Finlanda
SuediaNorvegia
Lituania
Rep.Cehã
Letonia
Estonia
Croaþia
Polonia
ROMÂNIA
Danemarca
Bulgaria
Ungaria
Slovenia
Spania
Portugalia
Marea Britanie
Franþa
Germania
Italia
Olanda
5
!
°
Marea Nordului
Oceanul Atlantic
Numãr de cititori înscriþi /100 locuitori
15
0 100 200 300 400 km
Finlanda
Suedia
Lituania
Rep.Cehã
Letonia
Estonia
Polonia
ROMÂNIA
Bulgaria
UngariaSlovenia
Spania
Franþa
Olanda
25
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
1.1. BIBLIOTECI PUBLICE,
CÃRÞI ÞI UTILIZATORI
1.1. BIBLIOTECI PUBLICE,
CÃRÞI ÞI UTILIZATORI
7.1
10.9 11.414.4
19.922.4 22.7 22.8
24.626.2 27.0
32.7
44.4
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
8.7
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41) Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag.41)
Bulg
aria 2
004
RO
MÂ
NIA
2005
Rep
ublic
a C
ehã
2004
Fra
nþa
2004
Ungaria 2
003
Polo
nia
2003
Leto
nia
2005
Spania
2004
Litu
ania
2004
Slo
venia
2003
Ola
nda 2
002
Suedia
2003
Est
onia
2005
Fin
landa 2
005
43
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Marea Neagrã
Marea Mediteranã
Mar
ea B
altic
ã
Cititori înscriþi în bibliotecile publice (numãr de înscriþi/100 locuitori)
Cititori în bibliotecile publice în unele state europene
Biblioteci publice în unele state europene - reþea de biblioteci þi fond de carte disponibil
Bibliotecile asigurã un acces
comod þi economic la cultura
scrisã, numãrul abonaþilor fiind
ridicat atât în þãrile occidentale
cât þi în cele recent admise în UE.
Ierarhiile pe þãri stabilite în
funcþie de stocul de cãrþi din
biblioteci þi cele ale numãrului de
abonaþi (ambele raportate la
numãrul de locuitori) prezintã
diferenþe semnificative. Pasiunea
pentru lecturã nu este mereu
direct proporþionalã cu oferta
disponibilã. Pasiunea pentru
lecturã a nordicilor se detaþeazã
faþã de cea a locuitorilor altor þãri
europene. În Suedia, de exemplu,
deþi numãrul de titluri de carte
publicate anual o plaseazã în a
doua parte a ierarhiei europene,
peste un sfert din populaþie are
fiþã de împrumut la o bibliotecã
publicã. Printr-un apetit ridicat
pentru lectura cãrþilor din
bibliotecile publice se
caracterizeazã þi locuitorii din
Olanda, Danemarca, þãrile baltice.
În ierarhia þãrilor europene,
România se plaseazã în poziþie
medianã, atât ca resurse
disponibile cât þi ca frecventare.
Marea Neagrã
Marea Mediteranã
Mar
ea B
altic
ã
!
°
Marea Nordului
Oceanul Atlantic
Numãr de biblioteci /100.000 locuitori
Numãr de cãrþi în biblioteci/locuitor
3,5
3-10 10-20 20-41,8
0 100 200 300 400 km
Finlanda
SuediaNorvegia
Lituania
Rep.Cehã
Letonia
Estonia
Croaþia
Polonia
ROMÂNIA
Danemarca
Bulgaria
Ungaria
Slovenia
Spania
Portugalia
Marea Britanie
Franþa
Germania
Italia
Olanda
5
!
°
Marea Nordului
Oceanul Atlantic
Numãr de cititori înscriþi /100 locuitori
15
0 100 200 300 400 km
Finlanda
Suedia
Lituania
Rep.Cehã
Letonia
Estonia
Polonia
ROMÂNIA
Bulgaria
UngariaSlovenia
Spania
Franþa
Olanda
25
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
1.1. BIBLIOTECI PUBLICE,
CÃRÞI ÞI UTILIZATORI
1.1. BIBLIOTECI PUBLICE,
CÃRÞI ÞI UTILIZATORI
7.1
10.9 11.414.4
19.922.4 22.7 22.8
24.626.2 27.0
32.7
44.4
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
8.7
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41) Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag.41)
Bulg
aria 2
004
RO
MÂ
NIA
2005
Rep
ublic
a C
ehã
2004
Fra
nþa
2004
Ungaria 2
003
Polo
nia
2003
Leto
nia
2005
Spania
2004
Litu
ania
2004
Slo
venia
2003
Ola
nda 2
002
Suedia
2003
Est
onia
2005
Fin
landa 2
005
43
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Editarea de cãrþi în unele state europene
Producþia editorialã (numãr de titluri de carte/1.000 locuitori)
Producþia de carte (numãr de exemplare tipãrite/locuitor)
“Industria cãrþii” este înscrisã pe
un trend ascendent în toate þãrile
europene (de exemplu, numãrul
de titluri publicate anual în Marea
Britanie este comparabil cu cel din
Statele Unite). Aceeaþi dinamicã
caracterizeazã þi evoluþia recentã a
producþiei editoriale în România.
Mãrimea demograficã þi nivelul
economic par sã susþinã un volum
ridicat de carte tipãritã. Editurile
din Franþa, Spania, Italia conteazã
pe o piaþã mai mare a pasionaþilor
de lecturã. Apetitul mai mare
pentru lecturã al celor din þãrile
nordice sau baltice (aþa cum
reiese din eurobarometrele de
consum cultural) stimuleazã
activitatea tipografiilor locale.
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Marea Neagrã
Marea Mediteranã
Mar
ea B
altic
ã
!
°
Marea Nordului
Oceanul Atlantic
Numãr de titluri de carte /1.000 locuitori
Numãr de exemplare de carte /locuitor
1
0 100 200 300 400 km
Finlanda
SuediaNorvegia
Lituania
Rep.Cehã
Letonia
Estonia
Olanda
Croaþia
Polonia
ItaliaROMÂNIA
Danemarca
Bulgaria
UngariaSlovenia
Spania
Marea Britanie
Franþa
Germania
1,5
0,5-2,4 2,4-5 5-7,6
1.2. PRODUCÞIA DE CÃRÞI 1.2. PRODUCÞIA DE CÃRÞI
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
0.5 0.50.7
0.8 0.80.9 1.0 1.1
1.2 1.31.4 1.5 1.5
1.72.0 2.0
2.6
3.0
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
0.5
0
1
2
3
4
5
6
7
8
0.5
1.7
7.6
6.5
5.45.1
4.54.44.0
2.42.12.1
Spania
2005
Fra
nþa
2004
RO
MÂ
NIA
2005
Polo
nia
2003
Bulg
aria 2
005
Norv
egia
2004
Ungaria 2
005
Suedia
2004
Leto
nia
2005
Fin
landa 2
005
Est
onia
2005
Ola
nda 2
004
Italia
2003
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Suedia
2003
Polo
nia
2003
RO
MÂ
NIA
2005
Bulg
aria 2
005
Germ
ania
2001
Italia
2003
Leto
nia
2005
Fra
nþa
2004
Litu
ania
2005
Ungaria 2
000
Cro
atia
2004
Spania
2004
Rep
ublic
a C
ehã
2004
Danem
arc
a 2
005
Mare
a B
ritanie
2001
Slo
venia
2003
Fin
landa 2
005
Est
onia
2005
65
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Editarea de cãrþi în unele state europene
Producþia editorialã (numãr de titluri de carte/1.000 locuitori)
Producþia de carte (numãr de exemplare tipãrite/locuitor)
“Industria cãrþii” este înscrisã pe
un trend ascendent în toate þãrile
europene (de exemplu, numãrul
de titluri publicate anual în Marea
Britanie este comparabil cu cel din
Statele Unite). Aceeaþi dinamicã
caracterizeazã þi evoluþia recentã a
producþiei editoriale în România.
Mãrimea demograficã þi nivelul
economic par sã susþinã un volum
ridicat de carte tipãritã. Editurile
din Franþa, Spania, Italia conteazã
pe o piaþã mai mare a pasionaþilor
de lecturã. Apetitul mai mare
pentru lecturã al celor din þãrile
nordice sau baltice (aþa cum
reiese din eurobarometrele de
consum cultural) stimuleazã
activitatea tipografiilor locale.
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Marea Neagrã
Marea Mediteranã
Mar
ea B
altic
ã
!
°
Marea Nordului
Oceanul Atlantic
Numãr de titluri de carte /1.000 locuitori
Numãr de exemplare de carte /locuitor
1
0 100 200 300 400 km
Finlanda
SuediaNorvegia
Lituania
Rep.Cehã
Letonia
Estonia
Olanda
Croaþia
Polonia
ItaliaROMÂNIA
Danemarca
Bulgaria
UngariaSlovenia
Spania
Marea Britanie
Franþa
Germania
1,5
0,5-2,4 2,4-5 5-7,6
1.2. PRODUCÞIA DE CÃRÞI 1.2. PRODUCÞIA DE CÃRÞI
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
0.5 0.50.7
0.8 0.80.9 1.0 1.1
1.2 1.31.4 1.5 1.5
1.72.0 2.0
2.6
3.0
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
0.5
0
1
2
3
4
5
6
7
8
0.5
1.7
7.6
6.5
5.45.1
4.54.44.0
2.42.12.1
Spania
2005
Fra
nþa
2004
RO
MÂ
NIA
2005
Polo
nia
2003
Bulg
aria 2
005
Norv
egia
2004
Ungaria 2
005
Suedia
2004
Leto
nia
2005
Fin
landa 2
005
Est
onia
2005
Ola
nda 2
004
Italia
2003
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Suedia
2003
Polo
nia
2003
RO
MÂ
NIA
2005
Bulg
aria 2
005
Germ
ania
2001
Italia
2003
Leto
nia
2005
Fra
nþa
2004
Litu
ania
2005
Ungaria 2
000
Cro
atia
2004
Spania
2004
Rep
ublic
a C
ehã
2004
Danem
arc
a 2
005
Mare
a B
ritanie
2001
Slo
venia
2003
Fin
landa 2
005
Est
onia
2005
65
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Muzee ºi colecþii muzeale în unele state europene
Vizitatori ai muzeelor în unele state europene
Muzee þi colecþii muzeale (numãr de muzee/100.000 locuitori) Vizitatori ai muzeelor (numãr de vizitatori/1.000 locuitori)În mod paradoxal, afluxul de
vizitatori în muzeele din România
este destul de redus, în
comparaþie cu infrastructura
muzealã disponibilã þi cu interesul
ridicat declarat (studiile de
consum cultural indicã cã vizitarea
muzeelor este printre primele trei
activitãþi culturale favorite ale
populaþiei din România). Cauzele
acestui paradox pot fi legate de
evidenþa incompletã a numãrului
de vizitatori (de exemplu, numãrul
de vizitatori neplãtitori nu este
înregistrat).
În comparaþie cu celelalte þãri
europene selectate, România
deþine o infrastructurã muzealã
bine dezvoltatã þi cu un grad
ridicat de atractivitate pentru
vizitatorii români þi strãini.
Reþeaua de muzee are o extindere
comparabilã cu a altor þãri
europene, recunoscute pentru cote
ridicate ale atracþiei turistice în
muzee (Spania, Portugalia,
Polonia). În Europa, se detaþeazã
þãrile în care numãrul de vizitatori
ai muzeelor depãþeþte populaþia
naþionalã (Norvegia, Suedia,
Franþa, Spania, Germania - cu cca
100 de milioane de vizitatori
anual, Italia þ.a.)
Marea Neagrã
Marea Mediteranã
Mar
ea B
altic
ã
!
°
Marea Nordului
Oceanul Atlantic
Numãr de vizitatori /1000 locuitori
900
0 100 200 300 400 km
Suedia
Norvegia
Rep.Cehã
Letonia
Estonia
Croaþia
Polonia
ROMÂNIA
Danemarca
Bulgaria
UngariaSlovenia
SpaniaPortugalia
Franþa
Germania
1200
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Marea Neagrã
Marea Mediteranã
Marea Nordului
Oceanul Atlantic
SpaniaPortugalia
Franþa
Marea Britanie
Germania
Italia
Norvegia
SuediaDanemarca
Polonia
Finlanda
Rep.Cehã
Estonia
Letonia
ROMÂNIA
Ungaria
Bulgaria
CroaþiaSlovenia
5-15,53,1-51,7-3,1
Þãri în care numãrul vizitatorilor în muzee este mai mare decât numãrul de locuitori
Numãr de muzee /100.000 locuitori
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
1.3. MUZEE ÞI VIZITATORI 1.3. MUZEE ÞI VIZITATORI
2.9 3.0 3.0 3.1
4.14.6 4.7 4.7
5.6 5.7 5.86.2
7.8
10.6
15.5
286442 484 509
759879 902 939
10191141 1151
1248 1257 1310
18131953
0
500
1000
1500
2000
2500
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Spania
2004
Bulg
aria 2
005
Cro
atia
2003
RO
MÂ
NIA
2005
Norv
egia
2005
Rep
ublic
a C
ehã
2004
Suedia
2003
Danem
arc
a 2
005
Slo
venia
2003
Leto
nia
2005
Germ
ania
2001
Fin
landa 2
005
Ungaria 2
003
Mare
a B
ritanie
2001
Est
onia
2005
Cro
aþia
2003
Polo
nia
2003
RO
MÂ
NIA
2005
Bulg
aria 2
005
Slo
venia
2003
Rep
ublic
a C
ehã
2004
Leto
nia
2005
Port
ugalia
2005
Ungaria 2
003
Fra
nþa
2002
Spania
2004
Germ
ania
2001
Danem
arc
a 2
005
Est
onia
2005
Suedia
2003
Norv
egia
2005
87
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Muzee ºi colecþii muzeale în unele state europene
Vizitatori ai muzeelor în unele state europene
Muzee þi colecþii muzeale (numãr de muzee/100.000 locuitori) Vizitatori ai muzeelor (numãr de vizitatori/1.000 locuitori)În mod paradoxal, afluxul de
vizitatori în muzeele din România
este destul de redus, în
comparaþie cu infrastructura
muzealã disponibilã þi cu interesul
ridicat declarat (studiile de
consum cultural indicã cã vizitarea
muzeelor este printre primele trei
activitãþi culturale favorite ale
populaþiei din România). Cauzele
acestui paradox pot fi legate de
evidenþa incompletã a numãrului
de vizitatori (de exemplu, numãrul
de vizitatori neplãtitori nu este
înregistrat).
În comparaþie cu celelalte þãri
europene selectate, România
deþine o infrastructurã muzealã
bine dezvoltatã þi cu un grad
ridicat de atractivitate pentru
vizitatorii români þi strãini.
Reþeaua de muzee are o extindere
comparabilã cu a altor þãri
europene, recunoscute pentru cote
ridicate ale atracþiei turistice în
muzee (Spania, Portugalia,
Polonia). În Europa, se detaþeazã
þãrile în care numãrul de vizitatori
ai muzeelor depãþeþte populaþia
naþionalã (Norvegia, Suedia,
Franþa, Spania, Germania - cu cca
100 de milioane de vizitatori
anual, Italia þ.a.)
Marea Neagrã
Marea Mediteranã
Mar
ea B
altic
ã
!
°
Marea Nordului
Oceanul Atlantic
Numãr de vizitatori /1000 locuitori
900
0 100 200 300 400 km
Suedia
Norvegia
Rep.Cehã
Letonia
Estonia
Croaþia
Polonia
ROMÂNIA
Danemarca
Bulgaria
UngariaSlovenia
SpaniaPortugalia
Franþa
Germania
1200
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Marea Neagrã
Marea Mediteranã
Marea Nordului
Oceanul Atlantic
SpaniaPortugalia
Franþa
Marea Britanie
Germania
Italia
Norvegia
SuediaDanemarca
Polonia
Finlanda
Rep.Cehã
Estonia
Letonia
ROMÂNIA
Ungaria
Bulgaria
CroaþiaSlovenia
5-15,53,1-51,7-3,1
Þãri în care numãrul vizitatorilor în muzee este mai mare decât numãrul de locuitori
Numãr de muzee /100.000 locuitori
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
1.3. MUZEE ÞI VIZITATORI 1.3. MUZEE ÞI VIZITATORI
2.9 3.0 3.0 3.1
4.14.6 4.7 4.7
5.6 5.7 5.86.2
7.8
10.6
15.5
286442 484 509
759879 902 939
10191141 1151
1248 1257 1310
18131953
0
500
1000
1500
2000
2500
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Spania
2004
Bulg
aria 2
005
Cro
atia
2003
RO
MÂ
NIA
2005
Norv
egia
2005
Rep
ublic
a C
ehã
2004
Suedia
2003
Danem
arc
a 2
005
Slo
venia
2003
Leto
nia
2005
Germ
ania
2001
Fin
landa 2
005
Ungaria 2
003
Mare
a B
ritanie
2001
Est
onia
2005
Cro
aþia
2003
Polo
nia
2003
RO
MÂ
NIA
2005
Bulg
aria 2
005
Slo
venia
2003
Rep
ublic
a C
ehã
2004
Leto
nia
2005
Port
ugalia
2005
Ungaria 2
003
Fra
nþa
2002
Spania
2004
Germ
ania
2001
Danem
arc
a 2
005
Est
onia
2005
Suedia
2003
Norv
egia
2005
87
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Cinematografe în unele state europene
Cinematografe (numãr de unitãþi/100.000 locuitori)
Locuri în cinematografe (numãr de locuri/1.000 locuitori)
Cu foarte puþine excepþii, þãrile
ex-socialiste au dificultãþi
economice în menþinerea clãdirilor
de cinematograf, mai ales pe
ultimele niveluri ale ierarhiei
urbane (oraþe mici þi mijlocii).
Considerat frecvent un produs
cultural accesibil, filmul ajunge tot
mai frecvent la consumatori în
format electronic sau pe cãi
informale via Internet.
Nivelul economic mai scãzut al
þãrilor din Europa Centralã þi de
Est pare direct responsabil de
numãrul mai redus de
cinematografe în comparaþie cu
situaþia din Franþa, Germania,
Spania þi implicit de locurile tot
mai puþine în sãlile de cinema.
Deseori semnalate în mass-media
þi de specialiþtii în domeniu,
problemele de organizare a
difuzãrii publice a filmelor în
România sunt printre cele mai
alarmante în cadrul infrastructurii
culturale disponibile
Marea Neagrã
Marea Mediteranã
Mar
ea B
altic
ã
!
°
Marea Nordului
Oceanul Atlantic
12
0 100 200 300 400 km
Finlanda
Norvegia
Lituania
Letonia
Polonia
ROMÂNIA
Danemarca
Bulgaria
Ungaria
Spania
Portugalia
Franþa
Germania
9,5
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Numãr de cinematografe /100.000 locuitori
0,4-2 2-4 4-10,2
Croaþia
Numãr de locuri în cinematografe /1.000 locuitori
Slovenia
Rep.Cehã
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
1.4. CINEMATOGRAFE,
LOCURI, ÞI SPECTATORI
1.4. CINEMATOGRAFE,
LOCURI, ÞI SPECTATORI0.4
0.81.5 1.6 1.9
2.43.1 3.3 3.5 3.8
4.24.6
5.35.7
8.6
10.2
0
2
4
6
8
10
12
3.3
6.06.8
9.510.4 10.5 10.7 10.8 10.9
12.0
15.2
17.718.2
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
RO
MÂ
NIA
2005
Leto
nia
2004
Polo
nia
2003
Litu
ania
2004
Bulg
aria 2
004
Port
ugalia
2004
Danem
arc
a 2
005
Cro
aþia
2004
Fra
nþa
2005
Slo
venia
2003
Fin
landa 2
004
Ungaria 2
005
Rep
ublic
a C
ehã
2004
Germ
ania
2002
Norv
egia
2003
Spania
2004
RO
MÂ
NIA
2005
Polo
nia
2003
Bulg
aria 2
004
Ungaria 2
005
Slo
venia
2003
Germ
ania
2002
Danem
arc
a 2
005
Cro
aþia
2004
Fin
landa 2
004
Port
ugalia
2004
Rep
ublic
a C
ehã
2004
Fra
nþa
2005
Norv
egia
2003
109
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Cinematografe în unele state europene
Cinematografe (numãr de unitãþi/100.000 locuitori)
Locuri în cinematografe (numãr de locuri/1.000 locuitori)
Cu foarte puþine excepþii, þãrile
ex-socialiste au dificultãþi
economice în menþinerea clãdirilor
de cinematograf, mai ales pe
ultimele niveluri ale ierarhiei
urbane (oraþe mici þi mijlocii).
Considerat frecvent un produs
cultural accesibil, filmul ajunge tot
mai frecvent la consumatori în
format electronic sau pe cãi
informale via Internet.
Nivelul economic mai scãzut al
þãrilor din Europa Centralã þi de
Est pare direct responsabil de
numãrul mai redus de
cinematografe în comparaþie cu
situaþia din Franþa, Germania,
Spania þi implicit de locurile tot
mai puþine în sãlile de cinema.
Deseori semnalate în mass-media
þi de specialiþtii în domeniu,
problemele de organizare a
difuzãrii publice a filmelor în
România sunt printre cele mai
alarmante în cadrul infrastructurii
culturale disponibile
Marea Neagrã
Marea Mediteranã
Mar
ea B
altic
ã
!
°
Marea Nordului
Oceanul Atlantic
12
0 100 200 300 400 km
Finlanda
Norvegia
Lituania
Letonia
Polonia
ROMÂNIA
Danemarca
Bulgaria
Ungaria
Spania
Portugalia
Franþa
Germania
9,5
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Numãr de cinematografe /100.000 locuitori
0,4-2 2-4 4-10,2
Croaþia
Numãr de locuri în cinematografe /1.000 locuitori
Slovenia
Rep.Cehã
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
1.4. CINEMATOGRAFE,
LOCURI, ÞI SPECTATORI
1.4. CINEMATOGRAFE,
LOCURI, ÞI SPECTATORI0.4
0.81.5 1.6 1.9
2.43.1 3.3 3.5 3.8
4.24.6
5.35.7
8.6
10.2
0
2
4
6
8
10
12
3.3
6.06.8
9.510.4 10.5 10.7 10.8 10.9
12.0
15.2
17.718.2
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
RO
MÂ
NIA
2005
Leto
nia
2004
Polo
nia
2003
Litu
ania
2004
Bulg
aria 2
004
Port
ugalia
2004
Danem
arc
a 2
005
Cro
aþia
2004
Fra
nþa
2005
Slo
venia
2003
Fin
landa 2
004
Ungaria 2
005
Rep
ublic
a C
ehã
2004
Germ
ania
2002
Norv
egia
2003
Spania
2004
RO
MÂ
NIA
2005
Polo
nia
2003
Bulg
aria 2
004
Ungaria 2
005
Slo
venia
2003
Germ
ania
2002
Danem
arc
a 2
005
Cro
aþia
2004
Fin
landa 2
004
Port
ugalia
2004
Rep
ublic
a C
ehã
2004
Fra
nþa
2005
Norv
egia
2003
109
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Spectatori de film în cinematografe în unele state europene
Spectatori în cinematografe (numãr de spectatori/locuitor) Spectacole în teatre þi instituþii muzicale (numãr de spectacole/1.000 locuitori)
Aparent, numãrul mai redus de
instituþii de spectacol din
România (þi corelat, de spectacole
þi de spectatori) reflectã
diferenþele în gradul de
urbanizare faþã de celelalte þãri
europene. În þãrile cu o populaþie
urbanã bine reprezentatã, se
poate conta pe un public-þintã
mai extins.
Afluxul de la casele de bilete ale
sãlilor de spectacol nu sugereazã
diferenþieri geografice majore în
Europa. Valori similare de
participare (apropiate de cea
specificã pentru România)
caracterizeazã mai mult de
jumãtate din þãrile reþinute pentru
analizã.
Valorile reduse din dreptul
României nu indicã neapãrat un
interes în scãdere pentru
vizionarea filmelor. Dacã þinem
cont cã peste 20% din populaþia
þãrii dispune de aparate pentru
vizionarea CD-urilor þi DVD-
urilor, iar gradul de cablare TV a
locuinþelor este printre cele mai
ridicate din Europa se poate vorbi
de domestificarea consumului de
filme, cu repercusiuni mai degrabã
negative pentru difuzarea filmelor
în cinematografe. Numãrul redus
þi calitatea precarã a amenajãrilor
în sãlile de cinema din România,
precum þi filierele informale cu
costuri reduse ale filmelor în
format electronic, încurajeazã
consumul în faþa ecranelor din
apartamente.Spectatori la spectacolele teatrelor þi instituþiillor muzicale (spectatori/locuitor)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Marea Neagrã
Marea Mediteranã
Mar
ea B
altic
ã
!
°
Marea Nordului
Oceanul Atlantic
Numãr de spectatori /locuitor
0,7
0 100 200 300 400 km
Norvegia
Rep.Cehã
Letonia
Lituania
Estonia
Finlanda
Croaþia
Polonia
ItaliaROMÂNIA
Danemarca
Bulgaria
UngariaSlovenia
SpaniaPortugalia
Franþa
1,8
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
1.4. CINEMATOGRAFE,
LOCURI, ÞI SPECTATORI
1.5. INSTITUÞII DE
SPECTACOL,
NUMÃR DE
SPECTACOLE,
SPECTATORI
0.2
0.5 0.50.7 0.7 0.7
0.8
1.2 1.2 1.21.3
1.8 1.8
2.3
2.8
3.13.3
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
0.8
1.1 1.2 1.21.4
1.61.8
2.1 2.12.4 2.4
2.9
3.2
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
0.2 0.2 0.2 0.3 0.3 0.3 0.3 0.4 0.4 0.4 0.40.5 0.5
0.6
1.0
1.7
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
1.4
1.6
1.8
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
RO
MÂ
NIA
2005
Litu
ania
2004
Bulg
aria 2
004
Polo
nia
2003
Cro
aþia 2
004
Leto
nia
2004
Est
onia
2005
Rep
ublic
a C
ehã
2004
Ungaria 2
005
Fin
landa 2
004
Slo
venia
2003
Italia
2004
Port
ugalia
2004
Danem
arc
a 2
005
Norv
egia
2003
Fra
nþa
2005
Spania
2004
RO
MÂ
NIA
2005
Leto
nia
2004
Polo
nia
2003
Ungaria 2
005
Bulg
aria 2
005
Suedia
2003
Norv
egia
2004
Danem
arc
a 2
005
Rep
ublic
a C
ehã
2005
Est
onia
2005
Port
ugalia
2005
Ola
nda 2
003
Italia
2003
Bulg
aria 2
005
RO
MÂ
NIA
2005
Polo
nia
2003
Spania
2003
Slo
venia
2004
Leto
nia
2004
Norv
egia
2004
Suedia
2003
Germ
ania
2001
Ungaria 2
005
Danem
arc
a 2
005
Italia
2004
Rep
ublic
a C
ehã
2005
Est
onia
2005
Ola
nda 2
003
Port
ugalia
2005
1211
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Spectatori de film în cinematografe în unele state europene
Spectatori în cinematografe (numãr de spectatori/locuitor) Spectacole în teatre þi instituþii muzicale (numãr de spectacole/1.000 locuitori)
Aparent, numãrul mai redus de
instituþii de spectacol din
România (þi corelat, de spectacole
þi de spectatori) reflectã
diferenþele în gradul de
urbanizare faþã de celelalte þãri
europene. În þãrile cu o populaþie
urbanã bine reprezentatã, se
poate conta pe un public-þintã
mai extins.
Afluxul de la casele de bilete ale
sãlilor de spectacol nu sugereazã
diferenþieri geografice majore în
Europa. Valori similare de
participare (apropiate de cea
specificã pentru România)
caracterizeazã mai mult de
jumãtate din þãrile reþinute pentru
analizã.
Valorile reduse din dreptul
României nu indicã neapãrat un
interes în scãdere pentru
vizionarea filmelor. Dacã þinem
cont cã peste 20% din populaþia
þãrii dispune de aparate pentru
vizionarea CD-urilor þi DVD-
urilor, iar gradul de cablare TV a
locuinþelor este printre cele mai
ridicate din Europa se poate vorbi
de domestificarea consumului de
filme, cu repercusiuni mai degrabã
negative pentru difuzarea filmelor
în cinematografe. Numãrul redus
þi calitatea precarã a amenajãrilor
în sãlile de cinema din România,
precum þi filierele informale cu
costuri reduse ale filmelor în
format electronic, încurajeazã
consumul în faþa ecranelor din
apartamente.Spectatori la spectacolele teatrelor þi instituþiillor muzicale (spectatori/locuitor)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Marea Neagrã
Marea Mediteranã
Mar
ea B
altic
ã
!
°
Marea Nordului
Oceanul Atlantic
Numãr de spectatori /locuitor
0,7
0 100 200 300 400 km
Norvegia
Rep.Cehã
Letonia
Lituania
Estonia
Finlanda
Croaþia
Polonia
ItaliaROMÂNIA
Danemarca
Bulgaria
UngariaSlovenia
SpaniaPortugalia
Franþa
1,8
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
1.4. CINEMATOGRAFE,
LOCURI, ÞI SPECTATORI
1.5. INSTITUÞII DE
SPECTACOL,
NUMÃR DE
SPECTACOLE,
SPECTATORI
0.2
0.5 0.50.7 0.7 0.7
0.8
1.2 1.2 1.21.3
1.8 1.8
2.3
2.8
3.13.3
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
0.8
1.1 1.2 1.21.4
1.61.8
2.1 2.12.4 2.4
2.9
3.2
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
0.2 0.2 0.2 0.3 0.3 0.3 0.3 0.4 0.4 0.4 0.40.5 0.5
0.6
1.0
1.7
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
1.4
1.6
1.8
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
RO
MÂ
NIA
2005
Litu
ania
2004
Bulg
aria 2
004
Polo
nia
2003
Cro
aþia 2
004
Leto
nia
2004
Est
onia
2005
Rep
ublic
a C
ehã
2004
Ungaria 2
005
Fin
landa 2
004
Slo
venia
2003
Italia
2004
Port
ugalia
2004
Danem
arc
a 2
005
Norv
egia
2003
Fra
nþa
2005
Spania
2004
RO
MÂ
NIA
2005
Leto
nia
2004
Polo
nia
2003
Ungaria 2
005
Bulg
aria 2
005
Suedia
2003
Norv
egia
2004
Danem
arc
a 2
005
Rep
ublic
a C
ehã
2005
Est
onia
2005
Port
ugalia
2005
Ola
nda 2
003
Italia
2003
Bulg
aria 2
005
RO
MÂ
NIA
2005
Polo
nia
2003
Spania
2003
Slo
venia
2004
Leto
nia
2004
Norv
egia
2004
Suedia
2003
Germ
ania
2001
Ungaria 2
005
Danem
arc
a 2
005
Italia
2004
Rep
ublic
a C
ehã
2005
Est
onia
2005
Ola
nda 2
003
Port
ugalia
2005
1211
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Teatre ºi instituþii muzicale - spectacole ºi audienþã
Spectacole în teatre (numãr de spectacole/1.000 locuitori)
Spectatori la spectacole de teatru (numãr de spectatori/1.000 locuitori)
În România, faþã de interesul
evident pentru spectacolele de
teatru exprimat în barometrele de
consum cultural, în domeniul
producþiei artistice (numãr de
spectacole) existã un potenþial
încã prea puþin valorificat.
România are o plasare puþin
paradoxalã - datele barometrelor
de consum cultural din 2005 þi
2006 sugereazã existenþa unui
public foarte fidel spectacolului de
teatru. Statisticile solicitã prudenþã
în interpretare din cauza
referinþelor diferite între state
(referiri exclusive la teatre publice,
includerea teatrelor pentru copii în
unele statistici) ceea ce face mai
dificilã comparaþia.
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Marea Neagrã
Marea Mediteranã
Mar
ea B
altic
ã
Marea Nordului
Oceanul Atlantic
Numãr de spectacole /1.000 locuitori
Numãr de spectatori /locuitor
35
0,8-1,3 1,3-2,2 2,2-3,2
0 100 200 300 400 km
SuediaNorvegia
Rep.Cehã
Letonia
Estonia
Polonia
ROMÂNIA
Danemarca
Bulgaria
Ungaria
Slovenia
SpaniaPortugalia
Germania
Italia
Olanda
47
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
1.5. INSTITUÞII DE
SPECTACOL,
NUMÃR DE
SPECTACOLE,
SPECTATORI
1.5. INSTITUÞII DE
SPECTACOL,
NUMÃR DE
SPECTACOLE,
SPECTATORI
0.3
0.7 0.70.9 0.9
1.2 1.2 1.2 1.31.5
1.7
2.9
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
52 66107 126 156
235273 286
342389
920
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
RO
MÂ
NIA
2005
Bulg
aria 2
005
Polo
nia
2003
Ola
nda 2
003
Cro
aþia
2004
Rep
ublic
a C
ehã
2005
Spania
2003
Slo
venia
2002
Ungaria 2
001
Italia
2004
Fin
landa 2
005
Est
onia
2005
RO
MÂ
NIA
2005
Germ
ania
2001
Bulg
aria 2
005
Polo
nia
2003
Ola
nda 2
003
Cro
aþia
2004
Spania
2003
Fin
landa 2
005
Slo
venia
2002
Ungaria 2
001
Est
onia
2005
1413
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Teatre ºi instituþii muzicale - spectacole ºi audienþã
Spectacole în teatre (numãr de spectacole/1.000 locuitori)
Spectatori la spectacole de teatru (numãr de spectatori/1.000 locuitori)
În România, faþã de interesul
evident pentru spectacolele de
teatru exprimat în barometrele de
consum cultural, în domeniul
producþiei artistice (numãr de
spectacole) existã un potenþial
încã prea puþin valorificat.
România are o plasare puþin
paradoxalã - datele barometrelor
de consum cultural din 2005 þi
2006 sugereazã existenþa unui
public foarte fidel spectacolului de
teatru. Statisticile solicitã prudenþã
în interpretare din cauza
referinþelor diferite între state
(referiri exclusive la teatre publice,
includerea teatrelor pentru copii în
unele statistici) ceea ce face mai
dificilã comparaþia.
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Marea Neagrã
Marea Mediteranã
Mar
ea B
altic
ã
Marea Nordului
Oceanul Atlantic
Numãr de spectacole /1.000 locuitori
Numãr de spectatori /locuitor
35
0,8-1,3 1,3-2,2 2,2-3,2
0 100 200 300 400 km
SuediaNorvegia
Rep.Cehã
Letonia
Estonia
Polonia
ROMÂNIA
Danemarca
Bulgaria
Ungaria
Slovenia
SpaniaPortugalia
Germania
Italia
Olanda
47
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
1.5. INSTITUÞII DE
SPECTACOL,
NUMÃR DE
SPECTACOLE,
SPECTATORI
1.5. INSTITUÞII DE
SPECTACOL,
NUMÃR DE
SPECTACOLE,
SPECTATORI
0.3
0.7 0.70.9 0.9
1.2 1.2 1.2 1.31.5
1.7
2.9
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
52 66107 126 156
235273 286
342389
920
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
RO
MÂ
NIA
2005
Bulg
aria 2
005
Polo
nia
2003
Ola
nda 2
003
Cro
aþia
2004
Rep
ublic
a C
ehã
2005
Spania
2003
Slo
venia
2002
Ungaria 2
001
Italia
2004
Fin
landa 2
005
Est
onia
2005
RO
MÂ
NIA
2005
Germ
ania
2001
Bulg
aria 2
005
Polo
nia
2003
Ola
nda 2
003
Cro
aþia
2004
Spania
2003
Fin
landa 2
005
Slo
venia
2002
Ungaria 2
001
Est
onia
2005
1413
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Teatre în unele state europene - spectacole ºi audienþã
Statisticile referitoare la teatrele de
operã au un caracter strict
orientativ. Numãrul þãrilor cu
statistici disponibile este mult prea
redus pentru a permite analize
comparative. Se poate detaþa o
diferenþiere aproximativã între þãrile
ex-socialiste þi cele ale Europei
Occidentale, legatã, foarte probabil,
mai mult de resursele economice þi
mai puþin de tradiþie sau de
predispoziþia publicului fidel.
Spectacole în opere (numãr de spectacole/1.000 locuitori)
Spectatori la spectacolele de operã (numãr de spectatori/1.000 locuitori)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Marea Neagrã
Marea Mediteranã
Mar
ea B
altic
ã
Marea Nordului
Oceanul Atlantic
Numãr de spectacole /1.000 locuitori
Numãr de spectatori 1.000 /locuitori
130
0,3-0,9 0,9-1,2 1,2-2,9
0 100 200 300 400 km
Finlanda
Rep.Cehã
Estonia
Polonia
ROMÂNIA
Bulgaria
UngariaSlovenia
Croaþia
Spania
Germania
Italia
Olanda
275
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
1.5. INSTITUÞII DE
SPECTACOL,
NUMÃR DE
SPECTACOLE,
SPECTATORI
1.5. INSTITUÞII DE
SPECTACOL,
NUMÃR DE
SPECTACOLE,
SPECTATORI
2.6
3.8 4.1
8.9
10.0
12.9
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
14.0
Polonia 2003 ROMÂNIA 2005
Bulgaria 2005
Italia 2004 Estonia 2005 Republica Cehã 2005
15 15 16
48
77
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
ROMÂNIA 2005 Bulgaria 2005 Polonia 2003 Estonia 2005 Germania 2001
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
1615
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Teatre în unele state europene - spectacole ºi audienþã
Statisticile referitoare la teatrele de
operã au un caracter strict
orientativ. Numãrul þãrilor cu
statistici disponibile este mult prea
redus pentru a permite analize
comparative. Se poate detaþa o
diferenþiere aproximativã între þãrile
ex-socialiste þi cele ale Europei
Occidentale, legatã, foarte probabil,
mai mult de resursele economice þi
mai puþin de tradiþie sau de
predispoziþia publicului fidel.
Spectacole în opere (numãr de spectacole/1.000 locuitori)
Spectatori la spectacolele de operã (numãr de spectatori/1.000 locuitori)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Marea Neagrã
Marea Mediteranã
Mar
ea B
altic
ã
Marea Nordului
Oceanul Atlantic
Numãr de spectacole /1.000 locuitori
Numãr de spectatori 1.000 /locuitori
130
0,3-0,9 0,9-1,2 1,2-2,9
0 100 200 300 400 km
Finlanda
Rep.Cehã
Estonia
Polonia
ROMÂNIA
Bulgaria
UngariaSlovenia
Croaþia
Spania
Germania
Italia
Olanda
275
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
1.5. INSTITUÞII DE
SPECTACOL,
NUMÃR DE
SPECTACOLE,
SPECTATORI
1.5. INSTITUÞII DE
SPECTACOL,
NUMÃR DE
SPECTACOLE,
SPECTATORI
2.6
3.8 4.1
8.9
10.0
12.9
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
14.0
Polonia 2003 ROMÂNIA 2005
Bulgaria 2005
Italia 2004 Estonia 2005 Republica Cehã 2005
15 15 16
48
77
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
ROMÂNIA 2005 Bulgaria 2005 Polonia 2003 Estonia 2005 Germania 2001
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
1615
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Teatre de operã în unele state europene - spectacole ºi asistenþã
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Marea Neagrã
Marea Mediteranã
Mar
ea B
altic
ã
Marea Nordului
Oceanul Atlantic
Numãr de spectacole /100.000 locuitori
Numãr de spectatori 1.000 /locuitori
2,6-6 6,1-12,8
0 100 200 300 400 km
Finlanda
Rep.Cehã
Estonia
Polonia
ROMÂNIA
Bulgaria
UngariaSlovenia
Croaþia
Germania
Italia
Olanda
30
EUROBAROMETRU - ROMÂNIA ÎN PERSPECTIVÃ COMPARATÃ
SURSA DATELOR
Date despre Uniunea Europeanã la nivelul anului 2002
Spadaro, Rosario
2002 European's Participation in Cultural Activities: A Eurobarometer survey carried out at
the request of the European Commision, Eurostat.
2003 Eurobarometer 2003.1. New Europeans and Culture. Survey requested by European
Commission Directorate General Education and Culture.
Date despre þãrile candidate (Cehia, Polonia, Cipru, Turcia, Ungaria, Þãrile Baltice, Slovenia,
Slovacia, Bulgaria, România) la nivelul anului 2003
2003 Eurobarometer 2003.1. New Europeans and Culture. Survey requested by European
Commission Directorate General Education and Culture.
Date despre România la nivelul anului 2005
2005 Barometrul de Consum Cultural 2005, Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul
Culturii, Ministerul Culturii þi Cultelor.
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
1.5. INSTITUÞII DE
SPECTACOL,
NUMÃR DE
SPECTACOLE,
SPECTATORI
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
1.6. EUROBAROMETRU.
GUSTURILE CULTURALE
DOMINANTE ALE
EUROPENILOR
1817
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Teatre de operã în unele state europene - spectacole ºi asistenþã
Sursa: statistici naþionale (vezi lista detaliatã la pag. 41)
Marea Neagrã
Marea Mediteranã
Mar
ea B
altic
ã
Marea Nordului
Oceanul Atlantic
Numãr de spectacole /100.000 locuitori
Numãr de spectatori 1.000 /locuitori
2,6-6 6,1-12,8
0 100 200 300 400 km
Finlanda
Rep.Cehã
Estonia
Polonia
ROMÂNIA
Bulgaria
UngariaSlovenia
Croaþia
Germania
Italia
Olanda
30
EUROBAROMETRU - ROMÂNIA ÎN PERSPECTIVÃ COMPARATÃ
SURSA DATELOR
Date despre Uniunea Europeanã la nivelul anului 2002
Spadaro, Rosario
2002 European's Participation in Cultural Activities: A Eurobarometer survey carried out at
the request of the European Commision, Eurostat.
2003 Eurobarometer 2003.1. New Europeans and Culture. Survey requested by European
Commission Directorate General Education and Culture.
Date despre þãrile candidate (Cehia, Polonia, Cipru, Turcia, Ungaria, Þãrile Baltice, Slovenia,
Slovacia, Bulgaria, România) la nivelul anului 2003
2003 Eurobarometer 2003.1. New Europeans and Culture. Survey requested by European
Commission Directorate General Education and Culture.
Date despre România la nivelul anului 2005
2005 Barometrul de Consum Cultural 2005, Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul
Culturii, Ministerul Culturii þi Cultelor.
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
1.5. INSTITUÞII DE
SPECTACOL,
NUMÃR DE
SPECTACOLE,
SPECTATORI
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
1.6. EUROBAROMETRU.
GUSTURILE CULTURALE
DOMINANTE ALE
EUROPENILOR
1817
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Procentul celor care NU au cel puþin o carte în gospodãrie
Uniunea Europeanã 2002
Þãrile candidate 2003 România 2005
6 %17 %NOTÃ: Cehia 1 %, Estonia 1 %România 25 %
12 %
Procentul celor care au sub 25 de cãrþi în gospodãrie
17%28%România 2003: 24%, Estonia 7%
18 %
“Colecþionari” de cãrþi - peste 400 de cãrþi în casã
9%
6%NOTÃ: Cei mai colecþionari sunt cei din Estonia 19%; Letonia 17%, Ungaria 16%
6 %
65% 34%Unelte de lucru intelectual:
enciclopedii ºi dicþionare
49%NOTÃ: Estonia 74%; Polonezii 71%; Bulgaria 25%; România 2003- 17%
1. DOTÃRILE CU CÃRÞI
2. CARE SUNT GUSTURILE MUZICALE DOMINANTE?
3. PREFERINÞE PENTRU ACTIVITÃÞI CULTURALE
4. INFRASTRUCTURA PRIVATÃ
(DOTÃRI CASNICE PENTRU CONSUMUL CULTURAL)
5. FOLOSIREA NOILOR TEHNOLOGII
DOTÃRILE CU CÃRÞI DOMENIILE COMPARATE
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
2019
1.6. EUROBAROMETRU.
GUSTURILE CULTURALE
DOMINANTE ALE
EUROPENILOR
1.6. EUROBAROMETRU.
GUSTURILE CULTURALE
DOMINANTE ALE
EUROPENILOR
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Procentul celor care NU au cel puþin o carte în gospodãrie
Uniunea Europeanã 2002
Þãrile candidate 2003 România 2005
6 %17 %NOTÃ: Cehia 1 %, Estonia 1 %România 25 %
12 %
Procentul celor care au sub 25 de cãrþi în gospodãrie
17%28%România 2003: 24%, Estonia 7%
18 %
“Colecþionari” de cãrþi - peste 400 de cãrþi în casã
9%
6%NOTÃ: Cei mai colecþionari sunt cei din Estonia 19%; Letonia 17%, Ungaria 16%
6 %
65% 34%Unelte de lucru intelectual:
enciclopedii ºi dicþionare
49%NOTÃ: Estonia 74%; Polonezii 71%; Bulgaria 25%; România 2003- 17%
1. DOTÃRILE CU CÃRÞI
2. CARE SUNT GUSTURILE MUZICALE DOMINANTE?
3. PREFERINÞE PENTRU ACTIVITÃÞI CULTURALE
4. INFRASTRUCTURA PRIVATÃ
(DOTÃRI CASNICE PENTRU CONSUMUL CULTURAL)
5. FOLOSIREA NOILOR TEHNOLOGII
DOTÃRILE CU CÃRÞI DOMENIILE COMPARATE
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
2019
1.6. EUROBAROMETRU.
GUSTURILE CULTURALE
DOMINANTE ALE
EUROPENILOR
1.6. EUROBAROMETRU.
GUSTURILE CULTURALE
DOMINANTE ALE
EUROPENILOR
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Uniunea Europeanã 2002
Þãrile candidate 2003 România 2006
Locul 1
Locul 2
Locul 3
Locul 4
Muzicã Popularã
NOTÃ: Muzica popularã
este mult mai gustatã
în Europa de Sud-Est decât
în þãrile central europene
Muzicã Uºoarã
Muzicã Popularã
Rock/Pop Manele
Rock/Pop
Clasicã Clasicã
Muzicã Uºoarã(Easy listening)
Muzicã Uºoarã(româneascã)
Muzicã Popularã
Clasicã
100.00
0.87
0
0.07
0.58
10.50
87.97
Operã/
Operetã
100.00
1.31
0
0
2.48
34.91
61.30
Muzee
expoziþii
100.00
1.02
1.82
5.10
17.86
30.83
43.37
Hipermarket-uri/Mall-uri
100.00100.00 100100.00 100.00100.00Total
1.600.73 1.020.871.091.60NÞ/NR
0.441.02 00 00.15Aproapezilnic
3.069.26 0.220.07 0.870.80De câteva ori pe sãptãmânã
10.9332.43 0.871.60 3.064.23De câteva ori pe lunã/
sãptãmânal
14.8749.64 21.4323.18 37.8347.16O datã pe lunã sau mai
rar
69.106.92 76.4674.27 57.1446.06Niciodatã
Discotecã/Club
BisericãTeatruCinema-tograf
Spectacolemuzicã/
divertism.
Sãrbãtori/
evenimentelocale
Cât de des mergeþi la?
100.00
0.87
0
0.07
0.58
10.50
87.97
100.00
1.31
0
0
2.48
34.91
61.30
100.00
1.02
1.82
5.10
17.86
30.83
43.37
--
100.00100.00 100100.00 100.00100.00Total
1.600.73 1.020.871.091.60NÞ/NR
0.441.02 00 00.15Aproapezilnic
3.069.26 0.220.07 0.870.80De câteva ori pe sãptãmânã
10.9332.43 0.871.60 3.064.23De câteva ori pe lunã/
sãptãmânal
14.8749.64 21.4323.18 37.8347.16O datã pe lunã sau mai
rar
69.106.92 76.4674.27 57.1446.06Niciodatã
ã
.
ã /
l
þ
PREFERINÞE PENTRU ACTIVITÃÞI CULTURALECARE SUNT GUSTURILE MUZICALE DOMINANTE?
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
2221
1.6. EUROBAROMETRU.
GUSTURILE CULTURALE
DOMINANTE ALE
EUROPENILOR
1.6. EUROBAROMETRU.
GUSTURILE CULTURALE
DOMINANTE ALE
EUROPENILOR
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Uniunea Europeanã 2002
Þãrile candidate 2003 România 2006
Locul 1
Locul 2
Locul 3
Locul 4
Muzicã Popularã
NOTÃ: Muzica popularã
este mult mai gustatã
în Europa de Sud-Est decât
în þãrile central europene
Muzicã Uºoarã
Muzicã Popularã
Rock/Pop Manele
Rock/Pop
Clasicã Clasicã
Muzicã Uºoarã(Easy listening)
Muzicã Uºoarã(româneascã)
Muzicã Popularã
Clasicã
100.00
0.87
0
0.07
0.58
10.50
87.97
Operã/
Operetã
100.00
1.31
0
0
2.48
34.91
61.30
Muzee
expoziþii
100.00
1.02
1.82
5.10
17.86
30.83
43.37
Hipermarket-uri/Mall-uri
100.00100.00 100100.00 100.00100.00Total
1.600.73 1.020.871.091.60NÞ/NR
0.441.02 00 00.15Aproapezilnic
3.069.26 0.220.07 0.870.80De câteva ori pe sãptãmânã
10.9332.43 0.871.60 3.064.23De câteva ori pe lunã/
sãptãmânal
14.8749.64 21.4323.18 37.8347.16O datã pe lunã sau mai
rar
69.106.92 76.4674.27 57.1446.06Niciodatã
Discotecã/Club
BisericãTeatruCinema-tograf
Spectacolemuzicã/
divertism.
Sãrbãtori/
evenimentelocale
Cât de des mergeþi la?
100.00
0.87
0
0.07
0.58
10.50
87.97
100.00
1.31
0
0
2.48
34.91
61.30
100.00
1.02
1.82
5.10
17.86
30.83
43.37
--
100.00100.00 100100.00 100.00100.00Total
1.600.73 1.020.871.091.60NÞ/NR
0.441.02 00 00.15Aproapezilnic
3.069.26 0.220.07 0.870.80De câteva ori pe sãptãmânã
10.9332.43 0.871.60 3.064.23De câteva ori pe lunã/
sãptãmânal
14.8749.64 21.4323.18 37.8347.16O datã pe lunã sau mai
rar
69.106.92 76.4674.27 57.1446.06Niciodatã
ã
.
ã /
l
þ
PREFERINÞE PENTRU ACTIVITÃÞI CULTURALECARE SUNT GUSTURILE MUZICALE DOMINANTE?
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
2221
1.6. EUROBAROMETRU.
GUSTURILE CULTURALE
DOMINANTE ALE
EUROPENILOR
1.6. EUROBAROMETRU.
GUSTURILE CULTURALE
DOMINANTE ALE
EUROPENILOR
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
TV
Cablu
TV
Cãrþi Enciclopedii
Aparat DVD
Casetofon Comput. Internet Camerãvideo
Aparat foto
Uniunea Europeanã2002
98 38 94 63 12 67 35 20 12 67
Þãrile Candidate 2003
98 29 83 48 10 61 21 11 7 56
România 2006
97 75 88 34 20 63 33 28 9 45
INFRASTRUCTURA PRIVATÃ
(CE % DIN POPULAÞIE ARE ___?)
- mai mare ca în UE;
- mai mic decât UE
%
%
Uniunea Europeanã(2002)
Þãrile Candidate -2003
România - 2006
Ce procent din populaþieFoloseþte
calculatorul ?
47% 30%
NOTA: Cel mai ridicat din grup de þãri era Slovenia cu
52%
33%
NOTA: In 2003, cf. Eurostat, 25% din populaþia României
folosea calculatorul
Pentru ce este folosit internet -
ul?Nu avem date
Locul 1: Comunicare
Locul 2: Distracþie
Locul 3: Educaþie
Locul : Educaþie
Locul 2: Comunicare
Locul 3: Distracþie
FOLOSIREA NOILOR TEHNOLOGII
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
2423
1.6. EUROBAROMETRU.
GUSTURILE CULTURALE
DOMINANTE ALE
EUROPENILOR
1.6. EUROBAROMETRU.
GUSTURILE CULTURALE
DOMINANTE ALE
EUROPENILOR
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
TV
Cablu
TV
Cãrþi Enciclopedii
Aparat DVD
Casetofon Comput. Internet Camerãvideo
Aparat foto
Uniunea Europeanã2002
98 38 94 63 12 67 35 20 12 67
Þãrile Candidate 2003
98 29 83 48 10 61 21 11 7 56
România 2006
97 75 88 34 20 63 33 28 9 45
INFRASTRUCTURA PRIVATÃ
(CE % DIN POPULAÞIE ARE ___?)
- mai mare ca în UE;
- mai mic decât UE
%
%
Uniunea Europeanã(2002)
Þãrile Candidate -2003
România - 2006
Ce procent din populaþieFoloseþte
calculatorul ?
47% 30%
NOTA: Cel mai ridicat din grup de þãri era Slovenia cu
52%
33%
NOTA: In 2003, cf. Eurostat, 25% din populaþia României
folosea calculatorul
Pentru ce este folosit internet -
ul?Nu avem date
Locul 1: Comunicare
Locul 2: Distracþie
Locul 3: Educaþie
Locul : Educaþie
Locul 2: Comunicare
Locul 3: Distracþie
FOLOSIREA NOILOR TEHNOLOGII
STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
2423
1.6. EUROBAROMETRU.
GUSTURILE CULTURALE
DOMINANTE ALE
EUROPENILOR
1.6. EUROBAROMETRU.
GUSTURILE CULTURALE
DOMINANTE ALE
EUROPENILOR
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
CONCLUZII
CÃRÞI
+ Achiziþiile de cãrþi ºi enciclopedii sunt sub nivelul UE ºi al þãrilor candidate 2003
+ Existã totuºi un segment al populaþiei (colecþionarii de cãrþi) care este comparabil din punctul de
vedere al mãrimi bibliotecii cu UE ºi þãrile candidate.
GUSTURILE MUZICALE
+ Gusturile muzicale sunt foarte diferite faþã de Uniunea Europeanã, dar destul de comparabile cu
þãrile candidate 2003. Gusturile româneºti par sã aparþinã zonei Europei de Sud-est (Bulgaria, Turcia,
Serbia), dominate de muzica popularã ºi manele.
ACTIVITÃÞILE CULTURALE
+ Activitãþile culturale cele mai populare din România diferã substanþial atât faþã de cele din Uniunea
Europeanã, cât ºi faþã de cele din þãrile candidate 2003. În timp ce cinematograful, bibliotecile ºi vizitarea
muzeelor predominã în UE/þãrile candidate, în România sãrbãtorile publice, spectacolele de muzicã ºi
vizitarea muzeelor sunt predominante. Aceasta se poate datora în primul rând bugetului redus alocat
culturii de cãtre gospodãrii, dar ºi stãrii precare a cinematografelor.
INFRASTRUCTURA PRIVATÃ (DOTÃRILE CASNICE)
+ Dotãrile casnice sunt comparabile cu cele din UE ºi þãrile candidate (la nivelul anului 2002-2003). În
România, cablul TV este mai rãspândit, cu extensia sa de internet în spaþiul privat.
+ Se poate vorbi de o “orientare” a consumului cultural, centrat pe TV, internet, consum audio-video. STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
2625
1.6. EUROBAROMETRU.
GUSTURILE CULTURALE
DOMINANTE ALE
EUROPENILOR
1.6. EUROBAROMETRU.
GUSTURILE CULTURALE
DOMINANTE ALE
EUROPENILOR
LISTA SURSELOR DE DATE PENTRU REPREZENTÃRILE GRAFICE ALE
INFRASTRUCTURII CULTURALE ÎN UNELE STATE EUROPENE
ROMÂNIA - INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ, 2006,
BULGARIA -
CROAÞIA -
DANEMARCA -
ESTONIA -
FINLANDA -
FRANÞA -
GERMANIA -
ITALIA -
LETONIA -
LITUANIA -
LUXEMBURG -
MAREA BRITANIE -
NORVEGIA -
OLANDA -
POLONIA-
PORTUGALIA -
REPUBLICA CEHÃ -
SERBIA-MUNTENEGRU -
SLOVENIA -
SPANIA -
SUEDIA -
UNGARIA -
Anuarul Statistic al României, Bucureºti
http://www.nsi.bg/SocialActivities_e/Culture_e.htm
http://www.dzs.hr
http://www.dst.dk
http://pub.stat.ee
http://www.tilastokeskus.fi
http://www.insee.fr
http://www.destatis.de/themen/
http://www.istat.it/dati/
http://data.csb.lv/EN/
http://www.std.lt/en/
http://www.statistiques.public.lu/
http://www.statistics.gov.uk
http://www.ssb.no/english/
http://www.cbs.nl/en-GB/
http://www.stat.gov.pl/english/
http://www.ine.pt/prodserv/indicadores/
http://www.czso.cz/eng/
http://www.szs.sv.gov.yu/
http://www.stat.si/
http://www.ine.es
http://www.scb.se
http://portal.ksh.hu
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
CONCLUZII
CÃRÞI
+ Achiziþiile de cãrþi ºi enciclopedii sunt sub nivelul UE ºi al þãrilor candidate 2003
+ Existã totuºi un segment al populaþiei (colecþionarii de cãrþi) care este comparabil din punctul de
vedere al mãrimi bibliotecii cu UE ºi þãrile candidate.
GUSTURILE MUZICALE
+ Gusturile muzicale sunt foarte diferite faþã de Uniunea Europeanã, dar destul de comparabile cu
þãrile candidate 2003. Gusturile româneºti par sã aparþinã zonei Europei de Sud-est (Bulgaria, Turcia,
Serbia), dominate de muzica popularã ºi manele.
ACTIVITÃÞILE CULTURALE
+ Activitãþile culturale cele mai populare din România diferã substanþial atât faþã de cele din Uniunea
Europeanã, cât ºi faþã de cele din þãrile candidate 2003. În timp ce cinematograful, bibliotecile ºi vizitarea
muzeelor predominã în UE/þãrile candidate, în România sãrbãtorile publice, spectacolele de muzicã ºi
vizitarea muzeelor sunt predominante. Aceasta se poate datora în primul rând bugetului redus alocat
culturii de cãtre gospodãrii, dar ºi stãrii precare a cinematografelor.
INFRASTRUCTURA PRIVATÃ (DOTÃRILE CASNICE)
+ Dotãrile casnice sunt comparabile cu cele din UE ºi þãrile candidate (la nivelul anului 2002-2003). În
România, cablul TV este mai rãspândit, cu extensia sa de internet în spaþiul privat.
+ Se poate vorbi de o “orientare” a consumului cultural, centrat pe TV, internet, consum audio-video. STATISTICI
CULTURALE
COMPARATIVE
ÎN CÂTEVA ÞÃRI
EUROPENE
2625
1.6. EUROBAROMETRU.
GUSTURILE CULTURALE
DOMINANTE ALE
EUROPENILOR
1.6. EUROBAROMETRU.
GUSTURILE CULTURALE
DOMINANTE ALE
EUROPENILOR
LISTA SURSELOR DE DATE PENTRU REPREZENTÃRILE GRAFICE ALE
INFRASTRUCTURII CULTURALE ÎN UNELE STATE EUROPENE
ROMÂNIA - INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ, 2006,
BULGARIA -
CROAÞIA -
DANEMARCA -
ESTONIA -
FINLANDA -
FRANÞA -
GERMANIA -
ITALIA -
LETONIA -
LITUANIA -
LUXEMBURG -
MAREA BRITANIE -
NORVEGIA -
OLANDA -
POLONIA-
PORTUGALIA -
REPUBLICA CEHÃ -
SERBIA-MUNTENEGRU -
SLOVENIA -
SPANIA -
SUEDIA -
UNGARIA -
Anuarul Statistic al României, Bucureºti
http://www.nsi.bg/SocialActivities_e/Culture_e.htm
http://www.dzs.hr
http://www.dst.dk
http://pub.stat.ee
http://www.tilastokeskus.fi
http://www.insee.fr
http://www.destatis.de/themen/
http://www.istat.it/dati/
http://data.csb.lv/EN/
http://www.std.lt/en/
http://www.statistiques.public.lu/
http://www.statistics.gov.uk
http://www.ssb.no/english/
http://www.cbs.nl/en-GB/
http://www.stat.gov.pl/english/
http://www.ine.pt/prodserv/indicadores/
http://www.czso.cz/eng/
http://www.szs.sv.gov.yu/
http://www.stat.si/
http://www.ine.es
http://www.scb.se
http://portal.ksh.hu
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
