�

În zilele 21-22 mai curent la Biroul Naţional de Statistică s-a desfăşurat atelierul de lucru cu tema “Măsurarea statistică a muncii de voluntariat”. Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului Comun ONU „Consolidarea sistemului statistic naţional” şi în parteneriat cu Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), PNUD, Secretariatul Coaliţiei pentru promovarea legii şi activităţilor de voluntariat, Asociaţia „Tinerii pentru dreptul la viaţă”.

Scopul principal al atelierului a fost familiarizarea cu noţiunile şi conceptele internaţionale privind măsurarea activităţilor de voluntariat. În calitate de expert internaţional a fost prezentă dna Adriana Mata Greenwood de la Departamentul de Statistică al OIM, Geneva. La atelier au participat producătorii şi utilizatorii de date statistice din autorităţile publice cen-trale, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale de resort din ţară.

Prezentă la eveniment, dna Lucia Spoială, director general BNS a menţionat că, evenimentul organizat este o primă activitate în procesul de implementare a subiectului referitor la voluntariat din Programul de ţară privind munca decentă (2012-2015), semnat între Republica Moldova şi Biroul Internaţional al Muncii anul trecut. La etapa actuală, una din priorităţile identificate este elaborarea metodologiei de măsurare statistică a activităţilor de voluntariat.

În prezentarea sa făcută în cadrul evenimentului, dl Nicolae Procopie, coordonator politici publice al Secretariatului Coaliţiei pentru pro-movarea legii şi activităţilor de voluntariat a remarcat că, măsurarea muncii voluntare este absolut necesară pentru elaborarea politicilor publice ajustate la nevoi reale şi cu impact, ce vizează crearea şi dezvoltarea infrastructurii voluntariatului din Republica Moldova, care la rîndul său va contribui la dezvoltarea tuturor sectoarelor societăţii, la construirea unei societăţi coezive şi incluzive, bazată pe solidaritate şi cetăţenie activă.

În cadrul atelierului de lucru expertul OIM a vorbit despre necesitatea măsurării activităţilor de voluntariat, cum poate fi făcut acest lucru din punct de vedere statistic, care sînt standardele recomandate de instituţiile statistice internaţionale, care este rolul şi responsabilităţile organului de statistică. A fost prezentat şi discutat manualul elaborat de OIM privind măsurarea activităţilor de voluntariat.

Menţionăm că, la etapa actuală cadrul normativ din domeniul volunta-riatului la noi în ţară include Legea voluntariatului nr. 121 din 18 iunie 2010 şi Regulamentul de aplicare a Legii Voluntariatului, adoptat prin Hotărîre de Guvern nr. 158 din 12 martie 2012.

STATISTICA MOLDOVEIBuletin informativ al Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova, nr.1/2013

Statistica pentru societate

Prezenta publicaţie este o ocazie pentru mine, în calitate de director general al acestei instituţii, să vă mărturisesc cu toată certitudinea că, în spatele fiecărei cifre pe care Biroul Naţional de

Statistică o difuzează, este o muncă asiduă şi plină de viaţă a colegilor mei, care prin profesiona-lismul, devotamentul lor si abnegaţia de care dau dovadă, vin să aducă cele mai proaspete şi certe

informaţii privind dezvoltarea social-economică a ţării. Este bine cunoscut faptul că, în cadrul sistemului informaţional al unei societăţi democratice,

datele statistice oficiale constituie un suport esenţial al cunoaşterii domeniilor economice, demografice, sociale şi de mediu. Acest fapt presupune existenţa unui sistem solid de

culegere, prelucrare şi difuzare a datelor statistice, bazat pe un cadru legal bine definit, conturînd un set de valori profesionale şi obiective strategice fundamentale.

Conform misiunii generale ce-i revine ca organ central ce coordonează activitatea statistică din ţară, BNS depune eforturi majore pentru a stabili relaţii mai bune, de parteneriat cu furnizorii,

producătorii şi utilizatorii datelor statistice, a face mai transparente şi mai bine înţelese principiile fundamentale de funcţionare a domeniului

statistic, metodologiile utilizate în statistică, precum şi informaţia statistică propriu-zisă. Dezvoltarea culturii statistice la nivelul întregului spectru de utilizatori se bazează pe cooperarea eficientă cu autorităţile publice şi cu societatea civilă prin acordarea atenţiei cuvenite relaţiilor ce sînt stabilite pe de o parte între producătorii şi

furnizorii informaţiilor statistice, iar pe de altă parte între producătorii şi utilizatorii datelor statistice.Cu toţii recunoaştem faptul, că informaţia statistică serveşte fundamentării şi

evaluării politicilor economice şi sociale, informării spectrului larg al utiliza-torilor interni şi externi, contribuind astfel la asigurarea dezvoltării durabile a

ţării, democratizării societăţii. De aceea colectarea datelor în scopuri statistice corespunde atît intereselor societăţii în general, cît şi a fiecărui respondent în

parte. Numai într-o asemenea interpretare, statistica oficială a ţării îşi va putea consolida imaginea şi locul pe care îl merită într-o societate modernă.

“Statistica este o cultură...

Fă-o parte din viaţa ta!”

(motto BNS)

Lucia Spoială,director general

�

INTERVIU în presă“Muncim mai mult, dar nu obţinem rezultate mai mari...“Difuzat de Radio Europa Liberă la 15.05.2013 Cît dormim, cît muncim, cît timp ne ia masa? Ce felie de timp dintr-o zi şi o noa-pte este rezervată pentru studii, muncă voluntară sau ascultarea, iată, vreunui post de radio? Moldovenii şi modul în care-şi utilizează timpul este o nouă cercetare statistică ale cărei rezultate au fost oferite publicului recent. Vom discuta despre felul în care se regăsesc moldo-venii în preocupările unei zile cu Vlad Ganţa, şeful Secţiei statis-tica ocupării forţei de muncă, Direcţia statistica pieţei muncii şi demografiei din cadrul Biroului Naţional de Statistică.Europa Liberă: Pentru început, dle Ganţa, ce ar trebui să ştim despre această cercetare, oarecum nouă după cum sună pentru urechea moldoveanului, menită să arate cum se utilizează timpul aici?Vlad Ganţa: „Este pentru prima dată cînd o astfel de cercetare a fost realizată în Moldova, după o anumită metodologie utilizată în UE. Eu, în calitate de realizator, aş dori ca publicul să ştie cît mai mult, dar aş vrea să spun că a fost o cercetare realizată cu un scop: de a oferi răspunsuri la întrebări pentru persoane care iau decizii pentru a uşura viaţa locuitorilor acestei ţări. Deci, a fost făcută pentru a îmbunătăţi lucrurile, nu doar de dragul efectuării unei astfel de cercetări.”Europa Liberă: Unii s-ar întreba la ce folosesc datele despre utiliza-rea timpului? Pentru ce ar fi necesară o asemenea cercetare, în afară de faptul că hrăneşte destul de bine curiozitatea publicului?Vlad Ganţa: „Cercetarea este de fapt utilă prin faptul că oferă informaţii despre ce fac moldovenii la orice oră a zilei. De exemplu, conform datelor noastre, la această oră circa 60-70 de mii de per-soane ascultă radioul. Avînd această informaţia, posturile de radio îşi pot planifica de exemplu politicile de marketing. Asta este piaţă şi în funcţie de cărui segment ne adresăm, ne formăm politica de marke-ting. Sînt adiţional disponibile foarte multe date, pe sexe, grupe de vîrstă etc…”Europa Liberă: Dvs. aţi coordonat această cercetare. Cine a reali-zat-o şi în colaborare cu cine, pentru că probabil a fost rodul unei munci colective, nu? Vlad Ganţa: „Da. Lucrările au început în 2008 şi a fost iniţiativa Biroului Naţional de Statistică, dar am fost susţinuţi de către ONU, prin proiectul pentru dezvoltare al ONU, alte subdiviziuni ale organizaţiei, de Comisia Europeană, în particular de colegii din România, SUA. Deci, a fost un lucru foarte calitativ şi a durat cam de prin 2008 pînă acum, fiind o perioadă de pregătire foarte dificilă. De acum la etapa de realizare a cercetării au participat cca 260 de persoane din cadrul Biroului Naţional de Statistică, care timp de 12 luni au colectat şi verificat datele.”Europa Liberă: Ce v-a surprins, dacă v-a surprins, în calitate de moldovean, dacă doriţi, la capătul acestei cercetări?Vlad Ganţa: „Nu doar pe mine, dar şi pe colegii mei sau utilizatorii care au văzut pentru prima dată datele s-au întrebat: chiar dormim atît de mult? Am calculat că, în medie, un moldovean doarme aproape 9 ore - 8 ore şi 50 de minute. Chiar am vrut să văd comparaţia cu alte ţări şi am descoperit că de fapt dormim cît francezii, iar francezii dorm mai mult decît majoritatea cetăţenilor din majoritatea ţărilor din UE…”Europa Liberă: Ne treziţi un fel de invidie neagră nouă, care, iată, sîntem într-o emisiune matinală. Populaţia Republicii Moldova în vîrstă de 10 ani şi peste utilizează aproape jumătate din timpul zilnic (47%) pentru aşa numitele activităţi de „îngrijire personală”. Ce in-clude această noţiune, de fapt?Vlad Ganţa: „Partea principală este somnul. Aproximativ nouă ore în medie. Apoi este îmbrăcatul, spălatul, în cazul doamnelor – machiatul, aranjarea părului. Adică, tot ce ţine de îngrijire şi igienă…, lucruri pe care le fac teoretic toţi oamenii.”Europa Liberă: Cît timp îşi permite rezidentul moldovean pentru masă, ospătat…, dacă tot sîntem printre lideri de ce nu am fi şi aici?Vlad Ganţa: „La servitul mîncării, un moldovean dedică cam o oră şi jumătate pe zi în medie, ceea ce, dacă e să comparăm cu statele UE, aceiaşi situaţie e şi la ei. Aici deosebiri importante nu sînt.”Europa Liberă: Raportul dintre timpul acordat pentru producerea a

ceva şi cel rezervat pentru ceea ce s-ar numi mai degrabă petrecere, dolce vita este măgulitor sau mai puţin măgulitor pentru moldoveni, dacă rămînem pe planul unei comparaţii cu alţii? Vlad Ganţa: „Ceea ce surprinde la prima vedere este că, în comparaţie cu ţările UE mai dezvoltate, muncim mai mult timp. Mun-cim mai mult timp, dar aici apare problema productivităţii muncii. Chiar dacă muncim mai mult, nu obţinem rezultate mai mari. De exemplu, în ţările din nordul Europei mai dezvoltate, în Germania, se lucrează cîte şapte ore pe zi, sau chiar mai puţin, deoarece se lucrează pe program parţial. Dar acolo şi productivitatea muncii e mai mare, ceea ce şi permite acest lucru. Noi muncim cam în acelaşi fel cum muncesc persoanele din ţările UE ca Bulgaria, Estonia, Lituania, chiar Spania.”Europa Liberă: Într-un grup cu estonienii – două categorii de tempe-rament, să spunem aşa, destul de distincte. Dar există diferenţe între modul în care bărbaţii şi femeile îşi utilizează timpul pentru aceleaşi activităţi? Ce exemplu ar fi lămuritor în acest sens?Vlad Ganţa: „Din acest punct de vedere situaţia la moldoveni nu diferă cu mult de situaţia din oricare altă ţară din lume unde s-au efectuat astfel de studii. Este clară diviziunea între sarcinile bărbatului şi ale femeii în cadrul familiei. Femeia se ocupă mai mult cu îngri-jirea copiilor, prepararea bucatelor, menajul, iar bărbatul, în schimb, lucrează mai mult pentru venit. Adică durata zilei de lucru la el e mai mare. Dacă lucrează în gospodărie, este vorba despre îngrijirea animalelor, a terenului agricol de lîngă casă, repararea bunurilor din casă. Şi diferenţele în unele locuri sînt chiar foarte mari. De exem-plu, dacă vorbim despre îngrijirea familiei, femeia lucrează mai mult, undeva cu o oră şi 40 de minute mai mult decît bărbatul.”Europa Liberă: Trei ore şi 57 de minute consacrate de moldoveni „timpului liber”, dacă am văzut bine în rezultatele cercetării? Moldove-nii cum stau la acest capitol în comparaţie cu alte neamuri, locuitorii altor ţări?Vlad Ganţa: „De fapt, iarăşi pare surprinzător atunci cînd vezi prima dată datele, în comparaţie cu datele pentru ţările europene. Şi găseşti explicaţii. Moldovenii, comparaţi cu europenii, petrec mai puţin timp în activităţi de divertisment, cultură, activităţi sportive, practicarea hobby-urilor. În schimb, se petrece mai mult timp în faţa calculatorului. Probabil pentru că e mai ieftin să accesezi distracţii pe calculator decît să mergi în viaţa reală, unde e nevoie de mai multă cheltuială. Proba-bil… Dar în medie luată, situaţia iarăşi nu diferă foarte mult de ceea ce se întîmplă în ţările UE.”Europa Liberă: Datele unei asemenea cercetări pot inspira pe guvernanţi la anumite politici care să corecteze de exemplu, deprin-derile mai puţin demne de admiraţie ale moldovenilor? Vlad Ganţa: „Desigur, deoarece această cercetare oferă date despre orice parte a vieţii cetăţenilor Republicii Moldova. De exemplu, la această oră, conform datelor noastre, circa 300-400 de mii de per-soane se află în mijloace de transport şi este ora cu cel mai încărcat trafic din timpul zilei. Deci, astfel de date ar putea fi utile pentru Inspectoratul naţional pentru patrulare care ar putea să-şi planifice mai eficient resursele, în funcţie de ora zilei, de zona geografică. Ministerul Transporturilor ar putea probabil să-şi creeze nişte scheme de optimizare a fluxului de transport. Şi desigur şoferii ar putea fi cît mai prudenţi în trafic, ştiind că probabilitatea producerii unor accidente este mult mai mare.”Europa Liberă: Ca să-mi permit o întrebare mai mult huliganică, poate. În ceea ce ar viza obişnuinţele care ţin de curtare, flirt, aventuri amoroase, cercetătorii nu s-au încumetat încă să investigheze sub aspectul timpului consumat şi aceste fenomene? Nu că astea ar putea constitui obiectul unor politici ale guvernanţilor, dar, mă rog, din curiozitate…Vlad Ganţa: „De fapt, în clasificatorul utilizat la codificarea activităţilor în Jurnalul în care respondenţii înscriau tot ce au făcut pe parcursul a 24 de ore există şi astfel de posibilitate de a înscrie astfel de activităţi, însă nu am întîlnit prea multe cazuri de acest fel. Adică totuşi, moldoveanul nu spune chiar în detaliu tot ce face…”Europa Liberă: E mai pudic, aşa…Vlad Ganţa: „…sau e mai greu să-ţi aminteşti aceste lucruri…”Europa Liberă: Sigur că vom epuiza tot studiul în cadrul acestui interviu matinal. Dar unde pot cei curioşi lua cunoştinţă de rezultatele cercetării?Vlad Ganţa: „Acum principala diseminare a datelor noastre are loc pe site-ul Biroului Naţional de Statistică – statistica.md – şi acolo găsiţi stocate datele statistice, şi datele noastre de contact. Aşa că oricine doreşte să afle mai mult sau crede că cercetarea i-ar putea ajuta în activitate sînt bineveniţi să le rezolvăm orice solicitare.”

�

Eveniment de rang internaţional

În perioada 19-21 martie 2013 la Biroul Naţional de Statistică s-a desfăşurat Seminarului internaţional „Cla-sificatoare statistice internaţionale”. Evenimentul a fost organizat de Departamentul de Statistică al ONU (UNSD) în cooperare cu Comisia Economică pentru Europa a ONU (ECE) şi organul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat).

La seminar au participat reprezentanţi ai oficiilor de statistică ale ţărilor CSI, Georgia, Mongolia, reprezentanţi ai BNS, precum şi ai autorităţilor publice centrale de resort din ţară. Agenda seminarului a inclus prezentarea principalelor clasificări internaţionale utilizate în statistică, cum ar fi: Clasificatorul Internaţional Standard al Activităţilor din Economie (ISIC, rev. 4), Nomenclatorul de Activităţi Economice din Comunitatea Europeană (NACE, rev.2), Clasificatorul Produselor şi Serviciilor (CPA, 2008), Clasificatorul Internaţional Standard al Ocupaţiilor (ISCO 08) etc. Totodată, în cadrul sesiunilor de lucru, ţările participante au prezen-tat propria experienţă în elaborarea şi implementarea clasificărilor internaţionale în practică.

În vederea asigurării funcţionării eficiente a sistemului statistic Biroul Naţional de Statistică utilizează la etapa actuală un sistem de clasificatoare şi nomenclatoare, versiuni naţionale ale clasificărilor statistice elaborate în conformitate cu cele internaţionale, care sînt disponibile pe pagina web a instituţiei.

Clasificatoarele reprezintă baza de colectare şi diseminare a unui larg spectru de date statistice pe categorii de indicatori din diferite domenii statistice (activităţi economice, ocupaţii, servicii, produse, mărfuri etc). Rolul principal al clasificatoarelor şi nomenclatoarelor naţionale este asigurarea comparabilităţii datelor statistice despre Republica Moldova în context european şi internaţional.

Schimbarea structurilor economice şi sociale, noile tehnologii generează activităţi economice şi sociale noi care le depăşesc ca importanţă pe cele existente. Aceste schimbări reprezintă o provocare constantă pentru elaborarea noilor clasificări statistice. Intervalele dintre revizuiri nu trebuie să fie prea lungi, deoarece relevanţa clasificării se diminuează în timp, dar nu trebuie să fie nici prea scurte deoarece afectează negativ comparabilitatea datelor în timp. Orice revizuire a unei clasificări, mai ales dacă include şi modificările structurale, poate duce la întreruperi în seriile de timp.

În decursul ultimului deceniu a avut loc o revizuire completă a clasificărilor statistice internaţionale. Aceasta a generat un sistem integrat în care diversele clasificări au fost armonizate la nivel mondial, la nivelul Uniunii Europene şi fiecare ţară a realizat sistemul naţional corespunzător.

cnf Colaborări

La 10 aprilie curent a fost semnat Memorandumul de cooperare în domeniul statisticii energeticii. Părţile semna-tare: Lucia Spoială, directorul general al Biroului Naţional de Statistică, viceministrul Economiei, Octavian Calmîc şi exper-tul Secretariatului Tehnic al Programului energetic al Uniunii Europene INOGATE, Gloria Aguinaldo, au menţionat faptul că, memorandumul va influenţa benefic dezvoltarea statisticii în domeniul energetic atît în Republica Moldova, cît şi în re-giune. În principal, este prevăzută implementarea Planului de Acţiuni privind Statistica Energetică (ESAP), cu specificarea responsabilităţile părţilor şi rolul lor în realizarea acţiunilor pro-puse. Scopul principal al realizării acestui plan este racordarea statisticii energetice a Republicii Moldova la Regulamentele UE şi standardele internaţionale. Principalele acţiuni vizează:îmbunătăţirea bazei legale şi instituţionale în domeniu, elaborarea balanţelor energetice, dezvoltarea siste-mului de raportare conform standardelor internaţionale, pre-ponderent dezvoltarea sistemului de cercetări statistice lunare în domeniul energetic, a preţurilor şi tarifelor pentru produsele energetice şi a indicato-rilor de eficienţă energetică.

Acordul între Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Coo-perare Internaţională (Sida) şi Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova (BNS) a fost semnat la 18 martie 2013.

Documentul prevede acor-darea suportului financiar nerambursabil privind implementarea proiectului „Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale în a produce statistici conforme stan-dardelor Uniunii Europene şi celor internaţionale”. Acordul a fost semnat de Dna Ingrid Tersman, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Suediei

în Republica Moldova, şi Dna Lucia Spoială, direc-tor general BNS. În conformitate cu prevederile acordului BNS va colabora cu Biroul Central de Statistică al Suediei în vederea implementării obiectivelor proiectului. Domeniile statistice care vor beneficia de asistenţă tehnică din partea colegilor din Suedia sînt: con-turile naţionale şi sinteze macroeconomice, infra-structura statistică, statistica comerţului exterior, eşantionarea şi inferenţa statistică.

Potrivit acordului, Sida alocă un grant în sumă de 21 milioane 261 mii Coroane suedeze, echivalent a circa 40 milioane lei.

�

În PREMIERĂ

Biroul Naţional de Statistică a lansat primele rezultate finale ale Recensămîntului general agricol desfăşurat în premieră în Republica Moldova în perioada 15 martie-15 aprilie 2011. Aceasta a fost cea mai complexă activitate în domeniul statisticii agricole realizată de către BNS în corespundere cu standardele metodologice ale Eurostat şi recomandările Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) cu privire la efectuarea unui recensămînt agricol în perioada 2006–2015, pentru încadrarea în Runda Mondială a Recensămintelor Agricole 2010.

La evenimentul de lansare, care a avut loc la 30 mai curent, au participat reprezentanţi ai ambasadelor Suediei, României, SUA şi ai Delegaţiei UE în Republica Moldova, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale de resort din ţară, experţi FAO şi specialişti din cadrul Biroului.

Conducerea BNS şi-a exprimat convingerea că ampla informaţie referitoare la sectorul agrar obţinută în rezultatul recensămîntului va fi utilă, pe de o parte, pentru elaborarea politicilor de stat în agricultură, monitorizarea şi aprecierea programelor de dezvoltare a sectorului agroalimentar al ţării, iar, pe de altă parte, pentru consolidarea siste-mului statisticii agricole prin obţinerea de noi date şi informaţii despre exploataţii agricole, pentru crearea Registrului unităţilor agricole în

scopul realizării de noi cercetări statistice în agricultură.

Specialiştii BNS care au prezentat nemijlocit rezultatele RGA au menţionat că, publicaţia este destinată spectrului larg de utilizatori şi vine în întîmpi-narea unei game largi de solicitări de informaţie din domeniul agrar la nivel naţional şi internaţional, precum şi în ajutorul partenerilor externi ai BNS, institutelor de cercetare şi organizaţiilor economice.

Publicaţia cu datele RGA făcută astăzi public prezintă o selecţie de grafice şi tabele ce oferă o imagine de ansamblu asupra princi-palelor rezultate ale RGA 2011. Această publicaţie precede apariţia volumelor principale cu datele generale ale RGA şi se doreşte a fi un

autentic breviar pentru utilizatori, uşor de accesat şi cuprinzător. Culegerea oferă o imagine cuprinzătoare asupra unităţilor recenzate, în conformitate cu cele două universuri statis-

tice acoperite de recensămînt şi cercetate sub două module distincte: (i) exploataţiile agricole, cercetate exhaustiv, şi (ii) unităţile agricole de dimensiuni mici, cercetate prin sondaj, pe baza unui eşantion reprezenta-

tiv. Informaţia statistică conţinută în publicaţie priveşte: structura producătorilor agricoli;

potenţialul resurselor umane, funciare şi tehnice în agricultură: suprafeţele terenurilor agricole după modul de folosinţă – terenuri arabile (inclusiv structura suprafeţelor însămînţate), livezi, vii, etc.; numărul pomilor fructiferi şi a butucilor de viţă de vie – total şi pe grupele principale de soiuri; efectivul de animale şi păsări pe specii, grupe de vîrstă şi sex; existentul şi utilizarea maşinilor şi echipamentului agricol; populaţia ocupată în agricultură, inclusiv sub aspect gen-der.

Avînd în vedere particularităţile metodologice ale recensămîntului agricol, precum şi di-versitatea cititorilor, aparţinînd unor multiple paliere de expertiză, la sfîrşitul publicaţiei este înserat un glosar care prezintă definiţiile principalilor termeni utilizaţi. Definiţiile au fost utili-zate în etapa de culegere a datelor şi sînt bazate pe recomandările FAO şi Eurostat, luînd în considerare şi particularităţile naţionale în domeniul statisticii agricole curente. Datele sînt prezentate la nivel naţional, fiind oferite şi unele informaţii la nivel regional pentru principalii indicatori, publicaţia fiind disponibilă în limba română.

Cu siguranţă, RGA reprezintă, sub raport meto-dologic şi organizatoric, prin programul de cercetare adoptat, prin

anvergura şi complexitatea sa, precum şi prin metodologiile şi tehnicile de lucru utilizate, una dintre cele mai importante şi complexe cercetări statis-tice din domeniu. Experienţa Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova în organizarea şi realizarea recensămîntului general agricol a fost împărtăşită colegilor de la Serviciul Naţional de Statistică din Republica Armenia (SNS), care au întreprins o vizită de studiu în perioada 05-09 no-iembrie trecut la BNS. Trebuie să menţionăm că, succesul acestei acţiuni de amploare naţională s-a datorat, în mare măsură, aportului nemijlocit al producătorilor agricoli care, prin furnizarea corectă a informaţiilor solicitate, au contribuit la buna calitate a datelor obţinute.

�

STATISTICA şi ŞCOALA

Cu ocazia efectuării în premieră a Recensămîntului general agricol pe teritoriul Republicii Moldova, Bi-roul Naţional de Statistică a organizat un concurs de desen pentru copii pe tematica recensămîntului general ag-ricol. Acesta a fost prima colaborare a statisticii cu şcoala.

Dat fiind faptul că, copiii reprezintă un public forte în informarea celor ma-turi, mai ales în mediul rural, şi, con-form practicii altor ţări în efectuarea

recensămintelor, scopul principal al concursului a fost ridicarea interesului populaţiei faţă de recensămînt prin ad-resarea directă auditoriului copiilor.

Concursul s-a desfăşurat pe tot teri-toriul Republicii Moldova, participanţii concursului fiind elevii claselor I-VII din toate localităţile ţării.

La concurs au participat 457 copii care au prezentat 541 desene în total.

Conform Regulamentului de orga-nizare a concursului, care a fost pla-sat pe pagina web a Biroului, au fost asigurate condiţii egale pentru toţi participanţii, fiind efectuată o informare largă privind organizarea concursului. Nu a fost admisă prezentarea rezulta-telor înainte de data stabilită oficial de organizatori.

În componenţa juriului au fost incluşi reprezentanţi ai Biroului Naţional de Statistică; Ministerului Educaţiei; Mi-nisterului Agriculturii şi Industriei Ali-mentare; ziarului „Timpul” (suplimentul „Timpul copiilor”); Centrului de Pro-movare a Libertăţii de Exprimare şi a Accesului la Informaţie „Acces-info”; Companiei de publicitate „Strategic Media”.

Criteriile de selectare a cîştigătorilor au fost: (i) corespunderea tematicii, (ii) originalitatea şi (iii) creativitatea executării desenelor. Aprecierea dese-nelor s-a făcut prin metoda a 10 puncte (10- cel mai reuşit, 1- mai puţin reuşit).

BNS a organizat oficial evenimen-tul de premiere a copiilor, la care au participat toţi copiii premianţi şi părinţii acestora. În cadrul evenimentului de premiere a cîştigătorilor concur-sului, au fost alocate premii băneşti

conform Regu-lamentului con-cursului după cum urmează: Premiul I – 3000 lei; Premiul II

– 2000 lei; Premiul III – 1000 lei; 5 Premii a cîte 500 lei.

Deţinătorii aces-tor premii au devenit următoarele per-soane: - Premiul I - Mereacre Lidia, 13 ani, cl. VII, liceul teoretic „Petre Ştefănucă”, or. Ialoveni; - Premiul II - Marinova Ecaterina, 14 ani, cl. VI, liceul teoretic „M.I. Tu-zlov”, s. Chirsovo, r-nul Comrat; - Premiul III - Durnea Cristina, 13 ani, cl. VII, liceul teoretic „A. Ma-teevici”, or. Şoldăneşti; - Premiu - Ciaruţa Tatiana, 14 ani, cl. VII, liceul teoretic „Ion Creangă”, or. Floreşti; - Premiu - Coadă Ruxandra, 11 ani, cl. IV, liceul teoretic „Gri-gore Grigoriu”,s. Cîrnăţeni, r-nul Căuşeni; - Premiu - Lungu Victor, 12 ani, cl. VI, liceul „Olimp”, mun. Chişinău; - Premiu - Nistiriuc Marina, 12 ani, cl. IV, liceiul teoretic „Gau-deamus”, s. Petreşti, r-nul Un-gheni; - Premiu - Grosu Cătălina, 12 ani, cl. VI, liceul teoretic „Nicolae Casso”, s. Chişcăreni, r-nul Sîngerei .

Ceilalţi par-ticipanţi la con-curs, 449 copii, au primit dip-lome de partici-pare la concurs, majoritatea dip-lomelor fiind în-mînate copiilor în cadrul eveni-mentelor prile-juite de Ultimul sunet.

�

Metodologii/cercetări NOI

Proiect in derulare

În primul semestru al anului curent BNS cu suportul Programului CE/FAO a lansat o nouă metodologie de elaborare a balanţelor resurselor alimentare. Solicitată a prezenta prin ce se face remarcată această metodologie,

dna Elena Orlov, şef al Direcţiei statistica agriculturii şi mediului din cadrul BNS, a menţionat: “Securitatea alimentară este unul dintre cei mai importanţi parametri ai asigurării ţării, iar pentru caracterizarea nivelului de aprovizionare cu produse alimentare a populaţiei, balanţele resurselor alimentare permit obţinerea datelor care caracterizează formarea şi utilizarea resurselor alimentare, consumul produselor alimentare, nivelul de autoaprovizion-are a ţării cu materie primă agricolă şi produse alimentare, precum şi cererea de import a producţiei. Balanţele elabo-rate pînă în prezent aveau ca scop obţinerea datelor pentru utilizarea lor în scopuri statistice, de ex. pentru calculele macroeconomice pe agricultură, şi calcularea consumu-lui de produse alimentare pe locuitor, iar în baza noilor balanţe ale resurselor alimentare sînt definiţi indicatorii care caracterizează securitatea alimentară a ţării şi anume, gradul de dependenţă de import cu produse alimentare şi nivelul de autoaprovizionare cu principalele tipuri de produse alimentare. Pe parcursul anului 2012 specialiştii BNS au colaborat intens cu experţii FAO în vederea elaborării noii metodologii; calcularea balanţelor resurselor alimentare conform acestor metodologii începînd nemijlocit cu anul trecut. Sperăm că realizarea sarcinilor atribuite privind elaborarea balanţelor alimentare ne va permite de a satisface pe deplin cerinţele utilizatorilor de la diferite niveluri cu date calitative şi comparabile pe unul din cele mai importante direcţii a politicii social-economice din orice ţară – securitatea alimentară”.

BNS a lansat de curînd o nouă cercetare sta-tistică privind utilizarea timpului. Din cele relatate de dna Elena Vâtcărău, şef al Direcţiei statistica pieţei muncii BNS, aflăm că, cercetarea a fost realizată în confor-mitate cu Programul Naţional de asigurare a egalităţii de gen pe anii 2010-2015, fiind efectuată în cadrul Proiectului comun ONU “Consolidarea sistemului statistic naţional”.Scopul cercetării este oferirea datelor statistice despre modul în care, locuitorii Moldovei petrec timpul: ce fac, cît timp petrec efectuînd anumite activităţi, unde, cînd şi cu cine. Perioada de colectare a datelor a fost 1 iunie 2011 - 31 mai 2012. Pentru cercetarea “Utilizarea timpului” au fost stabilite mai multe grupe de activităţi umane, conform Clasificatorului activităţilor umane recomandat de Eurostat- Oficiul de statistică al Comisiei Europene. În funcţie de activităţile principale pe care le realizează fiecare persoană zilnic, timpul a fost repartizat în trei categorii de bază: timp pentru îngrijirea personală (somn, servit masa, alte activităţi de îngrijire personală); timp pentru muncă, studii, îngrijire gospodărie şi familiei, muncă voluntară, călătorii; timp liber (viaţă socială şi divertisment, sport şi activităţi de exterior, hobby-uri, utilizarea calculatorului şi mass-media). La cercetare au participat 10 642 gospodării, cuprinzînd membrii gospodăriilor casnice selectate cu vîrsta de 10 ani şi peste. Persoanele selectate au completat un jurnal, în care au înscris detaliat (la intervale de 10 minute) toate activităţile pe care le-au efectuat timp de 24 de ore, în-cepând cu ora 4 dimineaţa, până la ora 4 dimineaţa a zilei următoare. Structura şi dimensiunea eşantionului permite dezagregarea datelor pe regiuni, medii de reşedinţă, sexe, grupe de vîrstă, zile lucrătoare/zile de odihnă, a subliniat dna Vâtcărău.

La începutul anului curent Biroul Naţional de Statistică a lansat în colaborare cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dez-voltare (PNUD) şi Guvernul României Proiectul „Îmbunătăţirea disponibilităţii şi credibilităţii statisticilor regionale”. Scopul acestui proiect este implementarea unor acţiuni menite să îmbunătăţească disponibilitatea, relevanţa, acurateţea şi actualitatea datelor statistice la nivel regional şi local, ajutînd atît factorii de decizie din ţară, cît şi partenerii de dezvoltare să identifice mai bine zonele dezavantajate ale ţării, să înţeleagă mai profund caracterul problemelor cu care acestea se confruntă şi să măsoare impactul acţiunilor şi politicilor de dezvoltare la nivel local.

În rezultatul implementării proiectului, autorităţile publice şi publicul larg vor dispune de date statistice regionale mai complete şi mai fiabile, care sînt extrem de importante pentru procesul de planificare şi asigurare a dezvoltării regionale du-rabile la toate nivelurile. În cadrul Proiectului vor fi identificate carenţele informaţionale privind disponibilitatea datelor pertinente în profil regional. Ulterior, în baza bunelor practici europene şi ţinînd cont de necesităţile şi priorităţile ţării, vor fi consolidate capacităţile instituţiilor naţionale de a produce date calitative privind dezvoltarea regională a ţării.

Principalul partener extern în cadrul acestui proiect este Institutul Naţional de Statistică al României, care are o experienţă vastă de ar-monizare la standardele europene şi va oferi asistenţa necesară în acest domeniu.

Proiectul este implementat de către BNS în parteneriat cu Can-celaria de Stat, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, agenţiile de dezvoltare regională, cărora le revine rolul principal în aprobarea şi promovarea rezultatelor obţinute în cadrul pro-iectului.

�

Pregătirea către Recensămîntul Populaţiei şi al Locuinţelor din 2014La 16 mai curent, a avut loc

prima reuniune a Consiliului con-sultativ internaţional tehnic pen-tru Recensămîntul populaţiei şi al locuinţelor din anul 2014 în Republica Moldova. Obiectivul de bază al acestei reuniuni a vizat acordarea asistenţei con-sultative Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova în organizarea şi efectuarea recensămîntului, mai cu seamă privind principiile metodologice de organizare, aria de acoperire şi con-trolul calităţii datelor recensămîntului, conştientizarea publică, suportul teh-nologiilor informaţionale pentru recen-sămînt, cartografierea etc.

Recensămîntul se va desfăşura conform principiilor metodologice şi or-ganizatorice elaborate în concordanţă cu recomandările Conferinţei Sta-tisticienilor Europeni privind efectu-area recensămintelor populaţiei şi ale locuinţelor, runda 2010, ţinîndu-se cont de specificul şi particularităţile Republi-cii Moldova şi de practica internaţională în acest domeniu.

„Trebuie să recunoaştem că forma-rea resurselor informaţionale privind numărul şi caracteristicile populaţiei ţării dar şi a fondului de locuinţe este indispensabilă pentru dezvoltarea Re-publicii Moldova la orice nivel sau do-meniu. Practicile internaţionale demon-

strează importanţa informaţiei obţinute din această procedură de amploare, care serveşte ca punct de pornire în elaborarea politicilor demografice, so-ciale sau economice” – a subliniat dna Lucia Spoială, director general al BNS, în cadrul conferinţei de presă or-ganizate cu acest prilej.

La rîndul său, Directorul de Ţară al

UNFPA în Republica Moldova, dl Ian McFarlane a declarat: „Este important ca autorităţile naţionale să-şi asume conducerea deplină a recensământului naţional din 2014 ca un exerciţiu vital care demonstrează întrunirea stan-dardelor internaţionale de către Re-publica Moldova”.

În conformitate cu Legea nr. 90 din

26.04.2012 cu privire la recensămîntul populaţiei şi al locuinţelor din Repub-lica Moldova în anul 2014 şi a Hotărîrii Guvernului nr. 967 din 21.12.2012, recensămîntul populaţiei şi al locuinţe-lor se va desfăşura în perioada 01-14 aprilie 2014. Momentul de referinţă al recensămîntului va fi situaţia de fapt existentă la ora 00:00 a zilei de 01 aprilie 2014, deşi perioada de comple-tare a chestionarelor de recensămînt va fi de 14 zile.

În premieră pentru Republica Mol-dova la recensămîntul din 2014 vor fi colectate informaţii referitor la clădiri şi locuinţe, indiferent de tipul şi situaţia ocupării acestora, alte unităţi de lo-cuit, spaţii colective de locuit. Conform prevederilor legale, datele din ches-tionarele de recensămînt constituie o informaţie confidenţială şi pot fi utilizate doar în scopuri statistice.

Ultimul recensămînt al populaţiei pe teritoriul Republicii Moldova a fost efectuat în anul 2004. Rezultatele recensămîntului populaţiei din Re-publica Moldova din anul 2014 vor constitui o parte componentă a tota-lurilor recensămîntului mondial, runda 2010, desfăşurat în conformitate cu recomandările şi principiile ONU.

Pentru ca recensămîntul să fie efectuat optim, în aprilie curent, a fost organizat recensămîntul de probă în condiţii similare cu cele ale recensămîntului din 2014. Acesta a fost realizat în sectorul Buiucani al mun. Chişinău, cuprinzînd cca 1500 de gospodării casnice şi în comuna Zaim, raionul Căuşeni. La selectarea localităţilor pentru recensămîntul de probă s-a urmărit să se cuprindă: ambele medii de locuire (urban şi rural); în mediul urban să fie inclus fond locativ variat (blocuri de locuit cu diferit mod de gestionare: APLP, CCL, ÎMGFL, case de locuit individuale); din me-diul rural s-a selectat o comună cu mai multe localităţi în componenţa sa (comuna Zaim este constituită din s. Zaim, s. Marianca de Sus şi Zaim, loc.st.c.f.).

Scopul principal al recensămîntului de probă a fost testarea: conţinutului chestionarelor de recensămînt; a procesului de organizare şi tehnologic de efectuare a recensămîntului, reflectat în Manualul personalului de recensămînt, inclusiv a celui de întocmire a liste-lor unităţilor de recenzare; instrumentarului auxiliar de recensămînt (instrucţiuni, borderouri, nomenclatoare, centralizatoare, etc.); mărimii sarcinilor de lucru stabilite pentru personalul temporar de recensămînt; procedurii de pregătire a datelor din documentaţia de recensămînt pentru procesarea datelor. De asemenea s-a urmărit scopul de a stabili: nivelul capacităţii recenzorilor de a însuşi şi a percepe sensul noţiunilor de bază, conţinutul instrumenta-rului de recensămînt (chestionare, instrucţiuni, etc.) pentru obţinerea informaţiilor de calitate la recensămînt; nivelul

de colaborare al populaţiei cu personalul de recensămînt şi atitudinea faţă de recensămînt (sinceritatea răspunsurilor, receptivitatea populaţiei), durata medie de timp necesar pentru intervievarea unei gospodării casnice, etc.

În perioada desfăşurării recensămîntului de probă con-ducerea BNS a efectuat o vizită de lucru în satul Zaim pen-tru evaluarea situaţiei de facto. În cadrul vizitei, dna director general a avut întîlniri de lucru cu specialiştii de la Direcţia

pentru statistică a raionului Căuşeni, antrenaţi în efectu-area recensămîntului de probă, precum şi verificări în teritoriu, în cadrul gospodăriilor casnice, urmărind cum decurge nemijlocit procesul de recezare. Dna Victoria Sârghi,

şef al Direcţiei pentru statistică Căuşeni ne-a relatat că: “În perioada imediat următoare recensămîntului de probă, în com. Zaim au fost organizate măsuri de control realizării acestuia, care au avut drept obiectiv verificarea plenitudinii cuprinderii unităţilor de observare, corectitudinii răspunsurilor înregistrate. Acţiunea a fost realizată de către personalul Direcţiei pentru statistică Căuşeni prin interme-diul interviului repetat, care a cuprins 12 gospodării casnice (cîte o gospodărie din fiecare sector)”.

�

Cercetările statistice prin sondaj în gospodăriile populaţiei

BNS implementează în practica sa mai multe cercetări statistice prin sondaj, printre care: Ancheta Forţei de Muncă (AFM), începînd cu anul 1998, şi Cercetarea Buge-telor Gospodăriilor Casnice (CBGC) din anul 1954.

Caracterul continuu al desfăşurării cercetărilor este asigurat de procesul de rotaţie al unităţilor primare de eşa-ntionare (UPE), care ne permite să evităm riscul epuizării listelor gospodăriilor casnice. Noua schemă de rotaţie pentru CBGC şi AFM a unităţilor primare de eşantionare

din cadrul Eşantionului Master în Domeniul Social a fost întrodusă în anul 2007, principalul scop al acestei acţiuni constînd în lărgirea acoperi-rii geografice a populaţiei care va fi anchetată în cadrul acestor 2 cercetări şi modulele lor aferente. În acest an, datorită rotaţiei au fost înlocuite 23 de UPE-uri, ale căror adrese s-au epuizat integral, iar 4 UPE-uri au fost suplinite cu adrese noi din alte comune. Astfel, în urma rotaţiei, numărul centrelor de colectare a fost redus cu 5 unităţi (or. Căuşeni, Glodeni, Ialoveni, Rîşcani şi Străşeni), constituind în prezent 17 centre de colectare, repartizate proporţional pe întreg teri-toriul ţării. Pe viitor, se preconizează comasarea acestora

în centre regionale. Procesul de rotaţie este însoţit de un flux mare de per-

sonal, întrucît, odată cu excluderea UPE sau a unui centru de colectare sunt disponibilizate şi persoanele implicate (specialiştii anchetatori şi controlori), iar odată cu introdu-cerea unui UPE sau centru nou sunt angajaţi alţi specialişti. De aceeea, formarea noilor operatori de interviu este primordială procesul de introducere a schemei de rotaţie. Calitatea datelor colectate de către specialiştii ancheta-

tori este asigurată de un program complex de instruire a noilor operatori de interviu şi un control riguros al activităţii acestora. Astfel în perioada 18-21 februarie curent a fost organizat un seminar de instruire, pentru specialiştii noi angajaţi, privind însuşirea me-todologiei aferente cercetărilor AFM şi CBGC, precum şi asimi-

larea abilităţilor de comunicare cu persoanele participante la cercetări.

Opinii ale operatorilor de interviu

Elena Jacot, operator de interviu orăşelul Cupcini, raionul Edineţ: “În anul 2013 a fost inclus în cercetare orăşelul Cupcini, unde sînt operator. Lucrătorii primăriei mi-au acordat un aju-tor semnificativ la identificarea adreselor, deoarece după ultimul recensămînt al populaţiei a fost schimbată numerotarea străzilor în sectorul privat. Greutăţi intîmpin şi la identificarea gospodăriilor ce locu-iesc în căminul uzinei, unde la moment nu există nici o numerotare a odăilor sau a apartamentelor. Dar, în general, membrii gospodăriilor au o atitudine binevoitoare faţă de intervia-tor. În ultimul timp întîlnim tot mai multe persoane pozitive, capabile să comple-teze registrele CBGC şi să răspundă la întrebările din chestionarele AFM”.

Tamara Abramciuc, operator de interviu, oraşul Lipcani, raionul Briceni: “Lucrul ca operator de interviu imi place mult. Este plin de comunicare. Mi-am făcut chiar noi prieteni. Sigur nu este uşor să convingi familiile să accepte interviul şi, adesea, este nevoie sa-l faci pe psihologul, sa intelegi cum este dispusa persoana, ce trebuie sa-i spui ca sa-l cointeresezi. O problemă cu care mă ciocnesc cel mai des este faptul că, membrii gos-podăriilor, chiar dacă acceptă să participe la cercetare, nu vor să îndeplinească singuri registrele pentru recompensa stabilită la moment, de aceea, consider, că ar fi bine a-i motiva cu o recompensă mai mare”.

Natalia Gorasco, operator de interviu, satul Cepeleuţi, raionul Edineţ: “În activitatea mea de zi cu zi în calitate de interviator în cadrul cercetărilor statistice efectuate de BNS, cunosc mai bine condiţiile şi greutăţile pe care le întîmpină populaţia din localitatea mea. Activez conform regulilor şi metodelor de efectuare a cercetărilor statistice, care ne-au fost explicate la seminarele de in-stuire pe care le-am avut. Este o activitate interesantă, deoa-rece comunici foarte mult cu oamenii, iar prin cercetarea făcută vedem la moment situaţia socială, economică şi demografică a ţării”.