STAS 4068-1-82 Det Debite Si Volume Cursuri de Ape

5/8/2018 STAS 4068-1-82 Det Debite Si Volume Cursuri de Ape

1/9

EcC.t)

2


2/9

.. r' . ' -~,.-; .0

. .. _. ; ..~'.'.>2 I>ETERMINAREA DEBITELOR l\IAXIl\ffi

2.1 . Principii generale2.1.1 in cazul cind pentru sectiunea studiata exista date hidrometrice directe, continue ~iconcludente (a se vedea pct. 2.2.1) pe 0 perioada de min. 20 ani, debitele maxime - cu diverseprobabilitati de depasire - se determina pe baza eurbei de probabilitate construite cu dateledin intreaga perioada valorificabila, in conditii de sufioienta siguranta.Valorile astfel obpinute se compara cu valorile obtinute prin aceeasi metoda, la alte statiihidrometrice din zona. .2.1.2 in cazul cind pentru sectiunea studiata. exista date hidrometrice directe, concludente dardiscontinue, pe 0 perioada de min. 20 ani, dar perioada din care lipsesc date nu corespunde cuanii in care s-au inregistrat cele mai importante valori ale debitelor rnaxime, se completeazasirul datelor pe baza. de corelatii de deb ite maxime cu statii analoage din zonii ; calculele se efec-tueaza ca la pet. 2.1.1.

Cind cornpletarea sirului de date nu este posibila , se va proceda conform pet. 2.1.3 ~i2.1.4.2.1.3 In cazul cind pentru sectiunea studiata exista date hidrornetrice directe , continue ~iconcludente pe 0 perioada de 10 ... 20 de ani, cuprinzind ~i valorile importante ale debitelormaxime inregistrate, se procedeaza intr-unul din modurile urmatoare :- so completeaza sirul de valori p.e baza do corelatii, conform pct. 2.1.2 ;

- se transmit direct parametrii curbei de probabilitate de la 0 ttlta static hidrome-triea ;- so calculeaza debitele maximo luindu -se in considerare toate virfurile de viituraindependente ruai importante din perioada. considerata.Hezultatele obtinute se verified prin metode Indirecte.

2.1.40 in cazul cind' pentru sectiunea oonsiderata nu se dispune de date hidroiuetrice directe,sau cind aceste date sint insufieiente san neeoncludente , dar in zona exista stat iihidrometriceanaloage, la care se dispune de valorile debitelor maxime , calculate pe baza curbelor de proba-bilitate, valorile debitelor maxime so determina pe baza relatiilor de sinteza valabile in zona. ~ise verif'ica prin metoda exped itionarii. .2.1.5 In cazul cind in sectiunea studiata ~i pe riuri analoage din zonrL nu se dispune de datehidrometrice directe, sau acestea sint insuficiente sau neconcludente, debitele maxime se cal-culeaza prin metoda expeditionara ~i eu formule valabile pentru situatia data, veriticindu-seapoi cu date din sectiuni situate in conditii fizico-geografice similare, determinate prin ace-leasi metode ,

In cazul cind debitele determinate in acest mod stau let baza executarii unei constructiihidrotehnice importante, este obligatorie uesfi1~ur::trea unei activitat! hidrometeorologicesis-tematice in zonaconstructiei, pe baza careia, la anumire intervale de tirnp, SrLse efectuezeverif'icitri ale valorilor initiale.2.2 Determinarea debitelur muxime prin metode directe (pe bazu eurbelo r de prohahllitate]2.2.1 Datele directe de la 0 statie hidrometricu sint coneludente pentru calculnl debitelorprin metode directe utunci cind :

- exista observatii de niveluri suplimetare suficient de dese in zona virfului hidrogra-fului (pentru bazine de receptie en aria mai mica. de 5 000 km2); in cazul cind nu exista obser-vatii de niveluri suplimentare la unele valori importante din sir, se VOl' aplica corectiile nece-sare pentru reeonsfituirea valorilor de virf; , .- exista. masurari de debite la ape mari, extrapolarile cheilor limnimetrice calcula-te pebaze hidraulice nedepasind 30 ... 40 % din ecartul de debite .rnasurat ;- sirul de date directe este omogen .~i include valori importante de debite-maxime inregistrate (egale sau mai mari decit cele corespunzatoare freveventei lungimii.siruluide valori deduse ;pe baza relatiilor de sinteza valabile in zollii.). ... ..~ . P e n ' tr u statii hidrometrice cores:pnIizato~re /~nor)m:Qrafet~ ~le b~zinelor de recep tiemai.mari de500nkma, ealculul debitelor sepoate face Iuind inconsiderare.observatiile. de. ni-

veluri la orele ob~nuite::(eellnai mare debit-de la ora 7 sau17). .. . . . . . . . : .~ ' - ' > . -o"."._;_ : _~ ,< . :_ ' _ ' . , _" ., _~ _ " ,~ .~ " , ">- '. ;, :. ~. '. '. ~: :, :: ,- .' ;, - . :. , .\ .~ - : .' :_.' ,', : , . . . : ': . :-.~"I:'~~~- ' .. ~. >:


3/9

-: f ~ ," ". '." . I., ... .e '. v . ~ . . - , . " " " . . - '_ 2.2.2 La determinarea debitelor maxime, se reeomanda s a se ~ina seam a de genezadeb.itelorrnaxime (pet. 1.2), adoptindu-se=- atit pentru calcul cit ~ipentru verifieare-valorile eareeonduela eelemai nefavorabile conditii pentru functionarea constructiei proiectate.Stabilirea genezei debitelor maxime conform pet. 1.2. se face pe baza date lor climatice~i a informatiilor obtinute din documente sau en lese pe teren. '.In sectiunile in care datele hidrologice ~i mcteorologice nu permit stabilirea precisa agenezei debitelor mari inregistrate, se admite efectuarea caleulelor debitelor maxi me eu di-verse probab ilitiiti de depasire, fara. sa. se tina. seama de geneza lor, dacil, exlsta inforrnatii ca,in gPTll'ral, majoritatea acestor deb ite au aeeeasi provenienta.

2.2.3 Deterrninarea debitelor maximo en diverse probabilitati de depasire cind se dispunede date hidrometrice directe, continue ~i concludente pe min. 20 ani2.2..3.1 Pentru construirea curbei de probabilitate se determina media aritmetica a, ~iruluide dehite maxime (QmaJ, valoarea coeficientului de variatie a sirului debitelor maxime (O~)~i a eoeficientului de aaimet rie al siruln idebitelor maxirne (0,) cu urmatoarele relatii, prinmetoda momente1or:

1=n: E Qmax(i)Q- i . . . - ~ 1max =---n-- (1)

(2)

0.= (3)

(1 rlehitul maxim anual corespunzator unui an din sir, in m3/s "' o,"x(i)It numiirul de ani de obscrvatie ;11 .j coeficient de, modul, calculat astfel :

I{ =!max(il_, -:Coeticientii O, ~i C, ~e pot deternuna ~i prin metoda verosimilitatii maxime , en aju-torul parumetrilor de culcul " 2 : ; ; i /'3' cu.lcu luti ell rclatiile :

J= n~ log s,A _ _ i=_I _: - n-1 (4)

i="~ K.lof!K,~ , .. .7 1A _ 1=1:I - --n----:-1- (5)

In acest ultim caz , parametrii C; ~i O. rezultil. din tabelele de_ calcul sau nomogramelestabilite pentru tunctia de distributie garna cu trei parametri, tar Qrnax se admite eel calculatprin metoda momentelor. '.Intrucit pentru caleulul cu suficienta sig-uranta al lui O. este necesara 0 perioada foarteindelungati; de timp, in mod obisnuit se VOl' utiliza urmatoarele relatii :- pentru debite maxime provenite din topirea zapezilor :

0,=20. (6)- pentru debite maxime provenite din ploi :

O.=40~- pentru debite maxime, ind'iferent ,de geneza:

(7). ,


4/9

. \2:2.3.2 Determinarea valorilor debitelor maxime anuale ' eu diverse probabilitati de -depa-sire ( Q m a x ( p ) se face eu relatia :

in care:K; coeficientul de modul al debitului maxim, cu probabilitatea de depasire P % ;Qma x conform pet. 2.2.3.1.Curba teoretica deterrninata se considera ca acceptabilii daca.pe tot intervalul deprobabilitati pe care sint repartizate punctele reale ~i in special in zona probabilitatilor mai micide 50%, ea concorda eu aceste puncte.Valorile coeficientului K; se reeomanda S~Lie determinate cu ajutorul eurbelor de re-partitie triparametricc Krinki - Menkel sau curbelor de reparritie binomiale Pearson III.Probabilitatea empirica a debitelor maxime inregistrate (probabilitatea anuala) secalculeaza cu relatia :

0/io100 (10)=---n+lin care:

n are semnificatia de la pct. 2.2.3.1 ;i nurnarul eurent al debitelor maximo din sirul ordonat illordinea-desereseatoare .

2.2.3.3. in caz de discordanta lntre conturul curbei teoretice ~i punctele reale, se vor analizacauzele care au pricinuit aceste nepotriviri ~i se VOl' face corectiile necesare, inlaturind pc citposibil, diferentele (de exemplu : erori de deterrninare a debitelor din ~ir, frecventa mai ral'~La prunelor valori din ~ir, comparativ cu locul atribuit prin probabilitatea ernpirica etc.) prin :- corectarea corespunzatoare a valorilor coeticientilor-C, ~i O s ;- utilizarea unui aIt tip de curbit a probabilinitii teoretice (de exernplu : curba logu-ritmica - norrnala .Iohnson );- ut ilizarea unei curbe empirice.In acest ultim caz, prin extrapo lare nu trebuie s~~se ajungi"L11,robabilitati mai micide 1%.

2.2.3.4 La dcterminarea debitelor maximo teoret ice pe baza curbelor de probabilitate se vorutiliza - in afara observariilor hidrome trice - ~i date privind nivelurile maxime istorice all'cursului de api"~studiat:2.2.3.5 In cazul cind exist~ un sir de observat iipe 0 perioada den ani ~i cind se cunoaste rna-rimea unui debit istoric,deterrninat dupa urme , considerat cel mai mare dintr-o perioada de Nani, (Qmax (N ) ' parametrii curbei de probabilitate se calculeaza cu relatiile :

(11)

c~= ! _ ~ _ _1- [ ( K s.-1)2 +-~-1'f (J[; - 1 ) 2 J]V -- 1 1 '=1 (12)in care:

Q : n a x media uritmetiea a sirului de debite .maxime care cupninde ~i debitul istoric,in m3/:;;Qr nax (N ) debitul maxim istoric dintr-o perioada de N ani, in m 3/s ;C~ coe.fieientul de variatie a unui ~ir de debite maximecare contine ~i debitul istoric ;EN coeficientul de modul, caleulat 'astfel :

Ii -- Qm3X(N) Ii ~.. " "J '. - Q m a : r . -

"'!\. .. i.-~

I\

(9)


5/9

2.2.3.6 tn cazul cind in componenta sirului de date directe pe 1 1 . ani exiata 0 valoare foartemare in comparatie cu celelalte valori din ~ir, iar din informatii, anchete ~i analogii hidro-meteorologice s-a stabilit c{~ea nu a fost depa~it5. in deeursul a N ani, parametrii curbei deprobabilitate se determina cu relatiile :(13)

C' - V 1 [(Kx _ 1)2 + N - 1 i=f l (K, _ 1 ) 2 ]" - N - 1 n - 1 ;=1 (14)2.2A De terminarea dehitelor maxime cind so dispune de date hidrometrice directe, con-clurlento , pl' 0 perioada discontinue de 20 ani san pc 0 perioada continua de min. 10 aui

in cazul cind se dispune de date discontinue pc 0 perioada de 20 de ani sau de datecontinue pl' min.l0 ani, date cuprinzind ~i debitele maxi me produse pe riul respectiv, se admitccompletnrea sau extinderen sirurilor respective prin corelare en dobitele maxime de la statiihidrometrice analoagc, cu coudit ia existentei unei bune legaturi intre valorile corelate (illcuzul unci legaturi lineare , coeficientul de corelatie, r ~ 0,8) ~i 0 1 1 extrapolarii acestei legaturipe max. 30 % din ecartul ei.Calculele pentru determinarea '-(1101'ilo1'extiuse ale sirulni sau a parametrilor VOl' fi

insot ite de reprezenrari grafiee, care dau poslliilitutea sf~ se aprecieze uhaterile direritelorpuncte de corelatie.2.2 ...1.1 Dupu completarea sau extiuderea sirului de valori, calculul debitclor maxime cudiverse probab ilitiit ide depiisire se face conform pet. 2.2.:3.2.2.4.2 Dad completarea sau extinderea sirului nu este posib ilii, insft coeficientul de core-latie al relatiei lineare dintre debitele maximo inregistrate in sect iunea de calcul ( . 1 / ) ~i celeinregistrate in sectiunea analoaga ( .1 ' ) an' 0 vnloare de 0,7 ... 0,8, determinarea directa aparametrilor curbei de probabilitate se face en relatiile :

xn Q - " ' / ' u y [(is tl"]'( Dl:U:(~) = rnaxr v) 7 ._;.- (maX(.r) - "- t rna:q.ntj'.~

(1;

(11))

(17 )

in care:

Q"UI(y)

1111 '


6/9

~~::2?/~~.Jt>r~:F\rf\~':N>W,8;;~.' ; ' ;:~~'k~f";~~ti~~'::1.~r:f; :~)~~~1~i?~'r~~~~:~$J~~~~~~~~~8::.~~;;::). "., . - . ,,(' .. ' -,',


7/9

( ~O) .

in care: a eoeficient adimensional caracterizind gradul de cunoastere din punet de ved.erehid.rologie a riului ;Valorile eoeficientulni it sint :(t = 0,7 pentru riuri din regiuni bine studiate din punet de vedere hidrologie;a =0,;') pentru fluviul Dunarea ;(t = 1,;) pentru riuri din regiuni slab studiate din punct de vedere hidrologic ;

E eroaren medie pi1tratic;1, ,L ordonatei eurhei de prohabilitate pentru probabili-tatea p; .N ~i Q m " < ) l au semnificatiile anterioare ,

Valorile corectivului de debit nu trebuie ~i1depi1i:'easc


8/9

3.1.2 Daca.neeesitatile de proiectare sau exploatare impun pentru calculul volumului maximo anume durata practica sau mai multe, se vor adopta aceste durate pentru ealculul volumelormaximo.3.1.3 Daca necesitati ale proiectarii sau exploutarii irupun adoptarea unui model sau a maimultor modele caracteristice pentru scopul urrnarit (0 viitura de debit maxim de asigurarenumeric miCt1provenitit dintr-o ploaie .intensii, 0 viiturii de debit maxim rar provenita dintr-oploaie de lungs durata etc.), atunci se adopta pentru calculul volumului maxim durata mode-lului, respectiv, duratele modele lor care intereseazii.3.1.4 Daca nu se irnpune 0 anume durata practica sau Ull anume model, atunei T se adopta carnedie a duratelor totale a celor mai mari viituri inregistrute. Deterrninarea acestor valori seface pe baze direete atuuci .cind in sectiunea de calcul se dispune de materials hidrometricesigure pentru eel putin 4-3 viituri importante inregistrate, sau pe baza relatiilor de sintezi,reforitoaro Ia acest parametru, atunei cind materialul hidrometric lipseste sau este insufieient.3.1.;") Rezultatele prelncrarilor statistice asupra ~irurilor de volume maximo dintr-o sectiunede calcul pe perioada indelungata se compara cu rezultatele obtinute in acelas mod pe riurianaloge din zona. In caz de abatere de Ia legile de variat ie a volulnelor maximo in ZOnt1(deexeuip lu : variatia stratului maxim cn suprafata ~i altitudinea bazine lor hidrografice ) so VOl'aduce - dupa caz - corectiile necesare.3.2 Determinurea volumelor maxirne prin metode directe3.2.1 Se consideru Ct1datele directe inregistrate la 0 stutie hidrometrica sint concludente ~isuf'iciente pentru a fi Iolosite in calculul volurnelor maximo pe diverse intervale de timp, pebazu curbelor de probabilitate , atunci cind:- exists obsei'vatii de niveluri suplimentare suficicnt de dese in zona virfurilor deyiitura (pentru bazinele cu F


9/9

.. \ ~ : ; { \; : . \ ' . < ; . ; " . . 'ohune l emax l l n e sec~1cri1eaza b U : > re la tia :'WT _ P,S'f: .uP

maxp - 1000 mil. m3 (25 ).:in care:

W;"xp volumul maxim cu probabilitate de depi1~ire'p, in interva1ul de timp T, in~m3;S'fnaxp stratul maxim sours cu probabilitate de d(~prL~irc, pc intervalul T, in mill;l' aria bazinului studiat , in km".

Pentru calcularea parametrului 8~": dccerc~tiiri hldroj ehnlcev-iBucurestl ":. _:_nstitu tu I 'de studii ~iproiectari peritrujrnbunatdttri-;" funclarc :_'!3ucurestc--'" ....= ', ...... '.:. . ':~. '2)nstitutuI de cerce'ulri ~i~rhiectari'. .. e,Ior..~ .. .. ..

Etahorat de: CONSlLIUL NATI(),VM, AL APELOR.. ,_.Instttu tul de mcteorologie ~ihidrologie .' , ' ,.Hesponsahll proicctului ~.dr.. Ing. Constautln Dlaeouur ' .'.dr., 'ing"r.ons.tiillt~ll. M~~iorn!Jjt. ; .".:., .., . ;1', :,:,.Rcdactat fmal : Instltutul roman. de siand~rdlzare.,.' ..de

'"'>CU~" "~'-c

~...;x~

C 'i.Lc:... . . .oj

'Ur = : lC' 1~,"cg

C'l. . . ,' ; : :,c;l0.~

:C"lco0>. . . .:;::e n -C !J,_

: : : l(): : : lq :I

STAS 4068-1-82 Det Debite Si Volume Cursuri de Ape

Documents

Transcript of STAS 4068-1-82 Det Debite Si Volume Cursuri de Ape