Canepa pentru fibra "Cannabis Sativa" este o planta folosita din vechi timpuri pentru imbracaminte si alte articole gospodaresti. Dovezile arheologice o atesta din anii 7000 - 8000 I. Hr. Pe teritoriul Romaniei, cultura canepii a fost inlesnita de sciti incepand cu secolul VII I. Hr. Herodot mentioneaza indeletnicirea femeilor dace in realizara de imrcaminte si decoratiuni in gospodarie. Dacii au folosit canepa si la vindecarea ranilor si arsurilor cu cataplasma din inflorescenta. Canepa este planta minune a agriculturii care a fost "abandonata" din cauza conexiunii pe care o care cu cannabisul. Prezint o idee de afacere cu canepa, cultura care poate fi vanduta procesatorilor din mai multe domenii: textile, medicina, cosmetica etc. Romania se numara printre tarile din Europa cu cea mai mare suprafata cultivata cu canepa, inainte de Revolutie. Produsele rezultate din aceasta planta erau bine cautate pe piata internationala, aducand venituri insemnate. Dupa 1989, cultivarea de canepa pe teritoriul Romaniei a fost neglijata. Doar 74 de hectare de teren au fost cultivate cu canepa anul trecut in Romania, iar productia a fost de 33 de tone. Sunt cifrele oficiale care reflecta dezastrul din industria canepii: dupa apogeul din anii '80, traditia milenara a cultivarii canepii a disparut rapid in haosul perioadei de tranzitie In 1989, canepa se cultiva pe o suprafata de 55.000 de ha si o productie de aproape 30.000 de tone, care astazi ar genera venituri de miliarde de euro, prin lantul de procesare. Datorita pamantului si climei favorabile, in Timis se cultivau mii de hectare. In localitatea Sannicolau Mare exista o unitate de extragerea fibrei din aceasta planta, iar la Biled exista o topitorie, precum si centre de colectare si procesare. In aceasta industrie lucrau mii de oameni.Din pacate, dupa Revolutie, in Romania, traditia cultivarii canepei s-a pierdut. Statul roman nu s-a mai interesat de aceasta cultura, ca de altfel de multe alte culturi, in vreme ce alte state ii acorda o deosebita atentie.

Canepa este una dintre cele mai vechi plante cultivate in tara noastra, fiind folosita in principal la confectionarea de imbracaminte. O singura planta poate suplini majoritatea nevoilor de baza ale omenirii - mancare, adapost, imbracaminte, combustibil. O serie de state folosesc pe scara larga canepa, nu numai pentru fibre si ulei, dar si in fabricarea unor materiale de constructii, fiind ecologice si a unui termoizolant performant.

Cine se “invarte” in aceast domeniu

Irina Schrotter si Ivan Patzaichin pregatesc, impreuna cu un grup de oameni de afaceri romani, un cluster in industria canepii, care isi propune sa readuca faima de altadata acestui sector falimentar in ultimii 20 de ani.Mai exact, 10 oameni de afaceri vor sa relanseze culturile de canepa in Romania si sa refaca verigile lipsa din lantul de procesare, de la topitorii si filaturi, pana la fabrici de tesaturi si confectii, cosmetice si alimente bio.

"Puterea grupului este semnificativa, avand in vedere ca sunt implicati si cativa producatori de confectii importanti din Romania, insa valoarea lui sta mai ales in

acoperirea intregului lant de productie si in priceperea membrilor sai. Avem alaturi de noi nu doar unitati productive, ci si universitati si institute de cercetare in domeniul prelucrarii, si pe cei care pot face marketingul acestora, pozitionandu-le ca “romanesti”,Teodor Frolu, general manager, DC Communication Ideea a pornit de la nevoie

Firma fostului sportiv Ivan Patzaichin, Rowmania, a lansat recent un brand vestimentar care foloseste materiale naturale: "Am realizat ca ne vine foarte greu sa gasim ce ne trebuie: inul si canepa romanesti par sa fi disparut aproape cu desavarsire, insa pentru noi sunt elemente de baza de design. Dupa prima colectie de haine Patzaikin prezentata la Berlin si Viena, si felul in care a fost primita, ne-am dat seama ca fara o recuperare a acestei industrii Romania pierde enorm in competitia globala. Asa ca ne-am propus sa-i gasim pe cei care sunt adevaratele motoare ale relansarii industriei canepii si inului", a povestit Teodor Frolu, in numele Rowmania. Asa au ajuns la aceeasi masa oameni din mai multe colturi ale tarii. Fosta sefa a topitoriei de canepa Carei, Rodica Maxi, inrolata in noul proiect, a inceput deja sa cultive canepa pentru samanta, ca sa isi asigure necesarul pentru cateva zeci de hectare in urmatorul an agricol.

In plus, ea lucreaza la un proiect de cercetare cu Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad, pentru o solutie inovatoare de procesare a canepii: topirea in apa cu ajutorul enzimelor. Maxi vrea sa deschida, cel tarziu in 2014, o topitorie care sa foloseasca inclusiv noua tehnologie. Investitia este una strategica pentru industrie, in conditiile in care in Romania nu mai exista nicio topitorie de canepa.Potentialul acestui proiect a fost sesizat si de creatoarea de moda Irina Schrotter, care intentioneaza sa se implice in productia de tesatura, pentru a obtine un produs care sa poata concura pe pietele internationale

"Americanii sunt foarte interesati de tot ce inseamna canepa, olandezii, la fel. Canepa castiga foarte mult teren datorita folosirii ei si in zona de cosmetica, si in zona de alimentatie bio, si pentru textile bio. Incercam sa vedem cum putem recastiga din faima pe care Romania a avut-o pe piata aceasta", a spus Schrotter Creatoarea de moda a marturisit ca este deschisa la investitii in oricare dintre sectoarele industriei, atat timp cat se contureaza un potential de business.

Cand pornesc motoarele?

Societatea de administrare a clusterului va fi infiintata in aceasta vara(2013), iar din toamna oamenii de afaceri vor incepe colaborarea efectiva. "Ne-am impus un termen de un an, pana la un an si jumatate, pentru a iesi pe piata cu primele produse finite din acest cluster", a spus Irina Schrotter.

Clusterul se va baza, in principal, pe finantare proprie, insa exista si premisele unei finantari europene. Cine mai activeaza in acest sector?

La ora actuala, in tara mai sunt doar doua unitati, cu capacitate mica, care produc circa 1.800 de tone de fibra pe an: Carpic Carei SA si Galir SA, din Mangalia. In perioada 2000 + 2006 Agriland 2000 a fost ancorata in proiectul canepii pentru fibra industriala din Romania si Europa. In Romania sunt doua statiuni de cercetare a canepii pentru fibra respectiv in judetele Timis (Lovrin) si Bacau (Secuieni).

Statia de Cercetare din Lovrin a investit bani, timp si truda umana pentru a crea soiuri performante in acest domeniu. Aici a fost realizat cel mai competitiv soi de canepa: Lovrin 110, cu o productie de 10.000 de kilograme pe hectar si o cantitate de 1.100 de kilograme de samanta pe hectar. Pe langa acest soi, a fost creeat unul nou, Lovrin 111, care era si mai performant.Planta facea fata bolilor specifice (putregaiul alb, patarea alba a frunzelor, mana etc.), dar si secetei si caderilor de grindina. La un an de la inceperea productiei, vanzarile celor de la Canah au crescut simtitor. Daca in anul 2007 compania vanduse aproximativ 2.300 de produse, anul acesta pana in luna iulie numarul acestora a trecut de 7.000.

Fabrica are capacitatea de a de a procesa pana la 1.000 de tone de seminte de canepa pe an putand sa produca in jur de 250.000 de litri de ulei. Unitatea de productie a fost construita cu fonduri europene provenite prin programul SAPARD insumand 700.000 de euro din totalul de 1,7 milioane

Cine sunt cei de la Cannah? In legislaţia românească în domeniu nu erau stipulate nicăieri prevederi legate de procesarea seminţelor de cânepă, însă, după multă umblătură, teste peste teste, derogări de la lege, aprobări şi controale, la Salonta s-a construit prima fabrică de ulei de cânepă. 250 de hectare de cânepă, o presă şi şapte angajaţi De ce la Salonta? Oana Suciu, directorul de dezvoltare al companiei Canah International, spune că în zona de vest a ţării există o tradiţie în cultivarea cânepii. Astfel, s-au concesionat de la Primăria Salonta 30.000 de metri pătraţi pe care s-a construit fabrica. Cânepa este plantată pe 250 de hectare de teren, aparţinând localnicilor. În fabrică lucrează doar şapte angajaţi care au învăţat destul de repede cum se lucrează cu cânepa. Utilajele de procesare au fost aduse

din Germania, iar personalul a beneficiat de instrucţiuni tot de la nemţi. Ambalajele, care sunt destul de scumpe, au fost cumpărate din Italia. Sticluţele în care se îmbuteliază uleiul reprezintă aproximativ 25% din preţul final al produsului. Sunt confecţionate dintr-o sticlă tratată care fereşte produsul de căldură şi lumină, cei mai mari duşmani ai compuşilor de omega 3 şi omega 6. Astfel, investiţia iniţială, cu tot cu ambalajele importate din Italia, s-a ridicat undeva la 1,7 milioane de euro. Ce are atât de special uleiul de cânepă? Este singurul ulei vegetal cu conţinut de peste 89% acizi graşi polinesaturaţi, iar seminţele sunt singura sursă vegetală care conţine toţi aminoacizii esenţiali, având un conţinut de proteine de peste 30%. "Seminţele le cumpărăm de la cultivatori locali, cu care avem încheiate contracte prin care le asigurăm preluarea întregii recolte. În plus, le furnizăm seminţele pentru însămânţare, care, fiind vorba de cânepă, trebuie să fie certificate, verificate etc.", spune Oana Suciu Ce spune legea?Potrivit legislaţiei europene, în România pot fi cultivate doar soiurile de cânepă cu un conţinut de tetrahidrocanabinol mai mic sau egal cu 0,2%. Soiurile de cânepă eligibile pentru plăţile directe sunt Denise, Diana, Lovrin 110, Silvana şi Zenit.

Inspectoratul General al Poliţiei precizează:

Conform prevederilor Legii nr. 143/2000, privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi a Regulamentului său de aplicare, toate culturile de plante ce conţin substanţe stupefiante sau psihotrope trebuie autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin Direcţiile de Sănătate Publică.

În această categorie intră şi cânepa, care se cultivă tradiţional în ţara noastră, în special pentru obţinerea fibrei textile.Specialiştii în domeniu consideră că nu există decât o singură specie de cânepă denumită ştiinţific Cannabis sativa. O varietate a acesteia este Cannabis sativa subspecia indica, cunoscută sub denumirea de Cannabis indica. Nu există varietăţi perfect delimitate ale cânepei care să prezinte stabilitate şi de aceea nu pot fi definite.

Caracteristic cânepei este faptul că, indiferent de varietate sau de zona în care aceasta este cultivată, ea biosintetizează un compus chimic cu efect halucinogen - tetrahidrocanabinol (THC) - a cărui concentraţie este influenţată de factori pedoclimatici, valoarea acestuia crescând necontrolat în verile deosebit de călduroase.

Datorită prezenţei acestui compus în compoziţia chimică a plantei, produsele vegetale obţinute din Cannaabis sativa (indiferent de specia cânepei din care acestea s-au obţinut), au fost introduse sub controlul legislaţiei internaţionale (Convenţiile Naţiunilor Unite din 1961 şi 1971) şi naţionale (Legea nr. 143/2000).

Prin Convenţia Unică asupra stupefiantelor, semnată la New York în 1961, la care România a aderat, comunitatea internaţională şi-a manifestat hotărârea fermă de a lupta împotriva oricăror operaţiuni ilicite legate de planta de cannabis (indiferent de concentraţia de THC).

În acest context, Convenţia stabileşte măsuri coercitive împotriva traficului ilicit, dar în acelaşi timp şi reguli de monitorizare a culturilor licite de cânepă, inclusiv prin sistemul autorizării.

Având în vedere tradiţia existentă în cultivarea cânepei, programele naţionale şi europene de viitor, care vizează creşterea suprafeţelor cultivate cu cânepă, precum şi încurajarea micilor cultivatori şi prelucrători de astfel de plante din ţara noastră, legislaţia naţională nu îngrădeşte aceste activităţi desfăşurate în scop licit.

Singura condiţie impusă este aceea de obţinere a autorizaţiei emisă de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin Direcţiile de Sănătate Publică.

Controlul privind cultivarea licită a cânepei este realizat de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Ministerul de Interne şi Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. In prezent, canepa se poate cultiva in Romania, in baza unei autorizatii de la Directia Agricola si a unui contract semnat cu un procesator.

Precizez că unităţile de poliţie o dată sesizate de existenţa unei culturi neautorizate, indiferent de scopul acesteia, au obligaţia legală de a întocmi acte de constatare şi de a înainta aceste acte Parchetului competent, pentru a dispune măsurile legale ce se vor lua.

Pentru a fi evitate toate situaţiile generate de necunoaşterea legii şi pentru a se putea delimita cultivatorul de bună credinţă de cel care în mod voit eludează legislaţia în domeniu, populaţia are la dispoziţie un instrument simplu, legal, care nu lasă loc la interpretări subiective, aflat la îndemână şi în nici un caz birocratic, acela de a obţine autorizaţia de cultivare înainte de începerea lucrărilor propriu-zise de însămânţare.

Cultura generala Considerata de multi o planta minune, canepa poate fi valorificata in proportie de 99%. Este folosita la producerea suplimentelor alimentare, in industria auto, in constructii si la fabricarea articolelor vestimentare. Cânepa se cultivă pentru conţinutul său în fibre naturale în procent relativ ridicat şi pentru seminţele bogate în ulei sicativ. Fibrele de cânepă sunt mai lungi decât cele de in, foarte durabile şi destul de rezistente. Ele se utilizează la confecţionarea unei game largi de produse textile, rezistente la putrezire chiar şi aflate în apă. Fibrele scurte (câlţii) se folosesc la confecţionarea saltelelor precum şi ca material izolator.

Produsele secundare - uleiuri, turtele, puzderiile, sunt utilizate în general ca şi cele ale inului iar cenuşa obţinută prin arderea lemnului este folosită ca îngrăşământ organic bogat în fosfor şi potasiu. Din vârfurile inflorescenţelor plantelor femeieşti şi din seminţe se prepară medicamente cu acţiune sedativă, diuretică, vomitivă, vermifugă şi altele. Uleiul ajuta la dezvoltarea creierului copiilor, mentinerea echilibrului hormonal,

este un bun antiinflamator, antiartritic si contribuie la imbunatatirea sistemului imunitar. Semintele de canepa au in compozitie acizi grasi, antioxidanti, vitamine, minerale, fibre si aminoacizi Datorita unor acizi grasi din compozitia plantei, Omega 3 si Omega 6, specialistii sustin ca persoanele care consuma uleiul de canepa sub forma de ulei sau capsule vor avea mai putine probleme cardiovasculare si pot trata sau preveni boli de piele precum psoriazis sau anumite eczeme. Societatea canadiana Motive Industries a construit un automobil a carui caroserie este fabricata din canepa. Autoturismul se numeste Kestrel si va fi lansat oficial in luna septembrie, la Vancouver. Inedita inventie nu este deloc intamplatoare, spun specialistii, deoarece canepa verde incepe sa inlocuiasca cu success otelul, aluminiul si plasticul, folosite in industria automobilelor, informeaza 20minutes.fr. Motorul masinii este electric pentru reducerea poluarii, iar canepa provine din cultura canadiana. Motive Industries spera sa produca in serie acest autoturism, incepand din 2012.

Canepa romaneasca are cel mai mic continut de substanta drog din lume - maxim 0,02%.- Este buna premergatoare multor culturi agricole (asolament).- Productie mare de planta: 7.000-10.0000 kg/ha.- Productie mare de fibra: 3.000 kg/ha.- Tehnologie simpla.- Cheltuieli relativ scazute.- Nu se erbicideaza si nu se praseste - determina distrugerea buruienilorprin inabusire.- Are foarte putine boli, in cazuri foarte rare necesita tratamente.- Fertilizeaza organic solul.- Este o planta ecologica.- Dupa epurarea apelor rezultate dupa topirea in bazine, acestea pot fi folositein irigatii.- Planta poate fi folosita in procent de 100%.- Toate produsele sunt biologice, ecologice si biodegradabile.- Produce de 2 ori mai mult lemn (combustibil) decat sporul anual de lemn al unei paduri