Starea de sanatate in familie

Familia reprezintã un sistem social, celula de bazã a societãtii, ce defineste un grup de persoane ce au resedintã comunã, sunt înrudite sau legate biolo-gic, legate afectiv, ce coopereazã economic si are cel putin o pereche ce întretine relatii sexuale acceptate de societate, cu posibilitãti de reproducere sau adoptare de copii.

Din punct de vedere bio-psiho-social familia poate fi consideratã ca fiind:

- biologic: este un sistem de transmitere geneticã

- psihologic: este un sistem de dezvoltare a personalitãtii si a afectivitãtii

- social: este sistemul durabil în cursul istoriei, cu functii de protectie si de satisfacere a nevoilor sociale.

O familie poate sã includã 3-4 generatii, în special familia traditionalã ruralã, dar câmpul emotional cuprinde 3 generatii. Membrii unei familii se nasc sau sunt adoptati, cresc, se cãsãtoresc si rãmân în aceeasi familie pânã la moarte sau pãrãsesc familia de bazã, întemeind o nouã familie, cu altã resedintã, rolurile se schimbã.

Scopul unei familii este de a asigura membrilor sãi satisfacerea nevoilor, prin actiunea conjugatã a tuturor membrilor pe perioada întregii vieti si acest lucru asigurã supravietuirea familiei, desi membrii ei mor, cu fiecare generatie.

Nevoile familiei: habitat, alimentatie, resurse sanitare, sociale, intelectuale, emotionale si spirituale.

Evolutia familiei de-a lungul istoriei s-a suprapus evolutiei societãtii, ea rãspunzând prin functiile de protectie sau sociale necesitãtilor si împrejurãrilor timpului. Astfel, în societatea româneascã, pe mãsurã ce au apãrut primele crese sau grãdinite la dispozitia unei comunitãti, aceste institutii au preluat unele din functiile de protectie si sociale ale familiei. Dar so-cietatea în permanentã transformare are nevoie ca membrii sãi sã dispunã de flexibilitate si o adaptabi-litate în continuã crestere, iar familia constituie matricea acestei adaptãri psiho-sociale. Cercetãri psihologice, psihiatrice si studii populationale au dovedit cã evenimentele majore negative, ce pot duce la distrugerea familiei (moarte, divort) prin efectele stressante, duc la afectarea stãrii de sãnãtate a celorlalti membrii ai familiei.

A fost de asemenea scos în evidentã faptul cã în anumite familii în care apar mai frecvent diferite boli, existã probleme grave ca: violenta dintre soti, abuzuri asupra copiilor, separãri între soti în acelasi habitat.

Morbiditatea, mortalitatea si rata internãrilor sunt crescute în familiile ce pierd un membru prin deces. Vârsta de deces este mai scãzutã statistic la persoanele ce au rãmas de tinere vãduve.

Chiar afectiunile infectioase sunt mai periculoase la familiile cu probleme grave, prin scãderea imunitãtii membrilor sãi.

Orice boalã apãrutã într-o familie poate influenta starea de sãnãtate a celorlalti membrii, poate afecta functionalitatea unei familii si cu cât afectiunea este mai de lungã duratã si gravitatea ei mai mare, repercursiunile asupra functionalitãtii familiei sunt mai severe.

Relatiile benefice pe care se întemeiazã familiile sunt bazate pe afectiune, ambiantã armonioasã, loialitate, dragoste si grijã, iar familia clãditã pe aceste relatii este o familie functionalã. Dacã din contrã, într-o familie intervin relatii de urã, de vinovãtie, restrictii, pedepse, stãri conflictuale, atunci este vorba de o familie disfunctionalã.

Sãnãtatea este definitã de OMS ca acea stare de bine fizic, mental si social, în absenta bolii sau infirmitãtii.

Sãnãtatea familiei depinde de sãnãtatea fiecãrui membru al sãu, dar si de interactiunea dintre membrii familiei si interactiunea familiei cu alte sisteme so-ciale. Însã este foarte greu de apreciat o «stare de complet bine», cãci odatã cu evolutia societãtii, bunãstarea caracterizeazã societatea modernã, iar pretentiile în legãturã cu calitatea vietii au crescut, ele deci depind de fiecare membru al familiei, de pretentiile familiei si nu în ultimul rând de comunitate si societatea în care se gãseste familia.

Familia Marinescu: 5 membrii, varste cuprinse intre 5-70 de ani, locuim la casa, in mediu rural, relatii sociale cu vecinii si prietenii, comunicare familiala existent si eficienta.

Alimentatia se bazeaza in special pe fructe si legume cultivate in curte, pe lactate si produse animale pe cat se poate sa cunoastem provenienta, sa fie cat mai natural si sanatoase.

Parintii mei sunt pensionari, sotul lucreaza, eu merg la scoala, fetita la gradinita. In timpul liber iesim in natura, iubim calatoriile,literatura si filmele.

Nivelul economic este unul mediu, mergem la cumparaturi o data pe saptamana, in hypermarket. Suntem ortodocsi, mergem la biserica ocazional. Nivelul de educatie este unul mediu la parintii mei: scoala profesionala, si studii superioare eu si sotul.

În pãstrarea sãnãtãtii fiecãrui individ în parte, un rol important îl are familia, cãci asa cum spunea M.Field, pãstrarea sãnãtãtii e ca o stare umanã care «intereseazã toate institutiile, toate subsistemele marelui sistem care se cheamã societate».