Starea de Sanatate
5
STAREA DE SANATATE Sănătatea este bunul cel mai de preţ al omului şi păstrarea ei depinde esenţial de modul nostru de viaţă, de felul în care ştim să o îngrijim. Sănătatea este bine să o păstrezi atunci când o ai, pentru că o dată pierdută, uneori este foarte de greu să o recâştigi. Ea poate fi neglijată fie din necunoaştere, fie din superficialitate, fie negândindu-ne la întreţinerea ei. Evoluţia diverselor boli nu se opreşte în faţa bogăţiei şi a puterii, cumpărarea sănătăţii cu bani fiind imposibilă. Un organism oricât de robust ar fi el nu poate fi imun la orice boală, dar poate opune o puternică rezistenţă şi poate învinge boala, instalându-se în timp sănătatea. Este suficient ca organismul să fie obosit sau slăbit prin repetarea unui număr de abuzuri, pentru ca să cedeze la contaminarea cu viruşi şi agenţi exteriori dăunători. Aceasta semnifică faptul că fiecare dintre noi suntem în permanenţă personal responsabili de sănătatea noastră şi o putem pierde sau păstra în funcţie de atenţia acordată. O insuficientă îngrijire a sănătăţii implică apariţia bolilor şi cum bine ştim, un organism bolnav se uzează mult mai repede decât un organism sănătos, determinând accelerarea procesului de îmbătrânire. Grija pentru sănătate, reprezintă un comportament ce trebuie educat încă din copilărie şi dezvoltată de-a lungul vieţii. Starea de sănătate este influenţată negativ de o mulţime de factori: alimentaţia dezechilibrată şi necorespunzătoare,excesul de medicamente, undele electromagnetice de foarte înaltă frecvenţă,poluarea atmosferică, fumatul, acoolul, poluarea apei, programul de muncă şi odihnă dezordonat, stress-ul, lipsa de activitate fizică. Se cunoaşte faptul că din 100 de decese, 60 sunt cauzate de o alimentaţie nesănătoasă şi dezechilibrată, ceea ce este semnificativ referitor la starea de sănătate. De asemenea,
description
Sanatate
Transcript of Starea de Sanatate
STAREA DE SANATATE Sntatea este bunul cel mai de pre al omului i pstrarea ei depinde esenial de modul nostru de via, de felul n care tim s o ngrijim. Sntatea este bine s o pstrezi atunci cnd o ai, pentru c o dat pierdut, uneori este foarte de greu s o rectigi. Ea poate fi neglijat fie din necunoatere, fie din superficialitate, fie negndindu-ne la ntreinerea ei. Evoluia diverselor boli nu se oprete n faa bogiei i a puterii, cumprarea sntii cu bani fiind imposibil. Un organism orict de robust ar fi el nu poate fi imun la orice boal, dar poate opune o puternic rezisten i poate nvinge boala, instalndu-se n timp sntatea.Este suficient ca organismul s fie obosit sau slbit prin repetarea unui numr de abuzuri, pentru ca s cedeze la contaminarea cu virui i ageni exteriori duntori. Aceasta semnific faptul c fiecare dintre noi suntem n permanen personal responsabili de sntatea noastr i o putem pierde sau pstra n funcie de atenia acordat.O insuficient ngrijire a sntii implic apariia bolilor i cum bine tim, un organism bolnav se uzeaz mult mai repede dect un organism sntos, determinnd accelerarea procesului de mbtrnire. Grija pentru sntate, reprezint un comportament ce trebuie educat nc din copilrie i dezvoltatde-a lungul vieii.Starea de sntate este influenat negativ de o mulime de factori:alimentaia dezechilibrat i necorespunztoare,excesul de medicamente,undele electromagnetice de foarte nalt frecven,poluarea atmosferic,fumatul,acoolul,poluarea apei,programul de munc i odihn dezordonat,stress-ul,lipsa de activitate fizic. Se cunoate faptul c din 100 de decese, 60 sunt cauzate de o alimentaie nesntoasi dezechilibrat, ceea ce este semnificativ referitor la starea de sntate. De asemenea, oamenii de tiin, au ajuns la concluzia c un om n vrt de 50 60 de ani are circa 1,5-2 Kg. de depuneri toxice n organism i c 95 % dintre boli sunt cauzate de aceste depuneri toxice. Din cauza intoxicrii organismului, intestinul devine un colector de reziduuri, de unde toxinele ajung n snge, afectnd astfel mai mult sau mai puin organele.Astfel apar:mbtrnirea nainte de vreme,rigiditatea articulaiilor,ochi obosii cu privire tulbure,piele palid.Att supraalimentaia ct i subalimentaia sunt foarte duntoare pentru organism. Supraalimentaia obosete organismul, iar subalimentaia, scade rezistena lui i slbete sistemul de aprare. Sntatea poate fi afectat de greeli n modul de alimentaie, printre care se remarc urmtoarele:Abuzul de alimente de origine animal.Alimentaia predominant carnivor, determin apariia de litiaze biliare sau renale, obezitate, diabet, arterioscleroz etc. n plus alimentele de origine animal care i modific compoziia chimic dup prjirea lor la temperaturi nalte i grsimile adeseori refolosite, influeneaz negativ organismul. Alimentele de origine animal pregtite la grtarul cu crbuni, devin cancerigene atunci cnd sunt prea arse.Abuzul de fin i zahr prjituri, gemuri, bomboane, ngheat.Excesul de dulciuri rafinate creaz multe neregului n organism, influennd printre altele sistemul nervos, metabolismul, ducnd la obezitate, diabet zaharat, hipertensiune arterial etc.Abuzul de lipide grsimi.Utilizarea zilnic a uleiurilor rafinate i ultrarafinate, determin apariia a numeroase afeciuni digestive, circulatorii sau dermatologice. Este mult mai bine s fie folosite uleiurile grase nepurificate chimic.Abuzulde sare.Doza zilnic este de 5 grame i depirea ei poate produce afeciuni gastrointestinale, gingivite, hipocalcemii, migrene, osteoporoz, hipertensiune, creind n acelai timp un teren favorabil pentru tuberculoz sau cancer. Se recomand n alimentaie sarea grunjoas (sarea brut de min), care este bogat n mineralele necesare organismului i nu sarea extrafin, cci cu ct sarea este mai prelucrat, cu att este mai duntoare organismului.Abuzul de conserve si alimente artificiale.Aici trebuie specificat abuzul de salamuri nenatural pigmentate, abuzul de parizer sau de crenvuti. De fapt, aditivii alimentari au luat o amploare deosebit neinndu-se cont de pericolul folosiri lor. Trebuiesc evitate pe ct posibil conservele i buturile rcoritoare, urmnd o alimentaiect mai echilibrat i natural bazat pe multe fructe i legume proaspete.Rcoritoarele cu aditivi alimentari pot fi nlocuite cu sucuri de legume i fructe, sucuri benefice pentru ntrirea sntii.O alimentaie corect presupune nu numai alegerea corespunztoare a alimentelor ci i o preparare corect a lor urmrindu-se pstrarea a ct mai multe componente nutritive. Trebuie evitat prepararea alimentelor timp ndelungat cci astfel se distrug o bun parte din vitamine (de exemplu, prin fierberea ndelungat a legumelor se distruge 60% din vitamina C). Prelucrarea culinar trebuie s fie minim, simpl i rapid.n alegerea alimentelor pentru hrana zilnic, trebuie inut cont de reacia organismului i de starea de sntate. Este bine ca ea s fie schimbat n funcie de evoluia strii de sntate. Este cunoscut faptul c anumite persoane au predispoziii ereditare de a contacta anumite boli. Afeciuni ca tuberculoza, diabetul, tulburrile circulatorii sau respiratorii, se regsesc frecvent la copii, ca factor ereditar din partea mamei sau al tatlui. Aceste predispoziii se vor transforma n boli atunci cnd prinii transmit copiilor obiceiurile de via (n special cele alimentare), propice declanrii lor. n marea majoritate a cazurilor apariia bolii la copii poate fi prevenit prin schimbarea obiceiurilor alimentare i a altor condiii de via. Evitnd pericolele puse n eviden i acordnd o mai mare atenie alimentaiei zilnice,sntatea poate fi ntreinut i ntrit mult mai uor. Referitor la problema medicamentelor ele pot fi uneori prieteni, alteori inamici ai omului, dup felul cum sunt folosite. ngrijirea strii de sntate nu implic un consum abuziv de medicamente i n general, medicamentele trebuie s corespund bolii, iar doza prescris de medic trebuie s fie respectat cu strictee. S nu uitm c majoritatea medicamentelor se filtreaz prin ficat i c eliminarea lor din corp se face prin rinichi, aceste organe putnd fi afectate foarte uor. Excesul de medicamente poate provoca dezechilibre foarte greu sau uneori imposibil de restabilt. Astfel, anticoncepionalele orale distrug vitaminele B6, B12, C i aciful folic, ceea ce determin stri de deprimare, tulburri emoionale i multe alte dezechilibre. La fel penicilina, tetraciclina, prednisonul, fenilbutazona i diureticele, sectuiesc organismul de nutrieni importani avnd aciune asupra strii de spirit.Laxativele afecteaz metabolismul calciului i fosforului, iar orice laxativ administrat n exces distruge mari cantiti de potasiu i vitaminele A i E, att de necesare sntii. Chiar i miraculoasa aspirin, att de des utilizat, tripleaz viteza de eliminare a vitaminei C, antioxidant deosebit de util sntii.De asemeni, administrarea zilnic a unor medicamente pe perioade mari de timp, nu este indicat, pentru c poate s creeze obinuin. Fiecare organism are o reactivitate proprie fa de un medicament, iar reaciile adverse difer de la o persoan la alta i de la o doz la alta. Am pus n eviden doar cteva exemple care atrag atenia asupra consumului excesiv de medicamente de sintez, ele trebuind consumate sub strict supraveghere medical. Trebuie remarcat faptul c substanele de sintez se comport ca un corp strin introdus n organism, n timp ce plantele medicinale i substanele de biosintez sunt inofensive. Studiile au demonstrat c orice medicament de sintez sau cu structur chimic necunoscut pentru organism, poate declana reacii de hipersensibilitate i deci de respingere. Uneori se creaz reactii alergice sub forme severe ce pot pune n pericol viaa. Statisticile demonstreaz c n acest sens antibioticile i antiinflamatoarele folosite fr indicaiile de specialitate, se situeaz pe primul loc n privina reaciilor alergice medicamentoase.Produsele naturale din plante, legume sau fructe, sunt acceptate cu mult mai mare uurin de ctre organismul uman, ele grbind vindecarea i ntrind sntatea. Produsele naturale i cele de sintez nu se exclud ci se completeaz. Utilizarea plantelor n folosul sntii constitue un mijloc eficient de vindecare, folosit din cele mai vechi timpuri i pn n zilele noastre. Utilizarea plantelor ne scutete de multe suferine, de pierdere de timp i bani.
