Bucure iun 2şti, ie 201ISSN

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

2247 – 5214ISSN-L = 2247 – 5214©

Telefon: 00

Str. Lev Tolstoi nr. 22-24, sector 1, cod 011948Bucureşti, ROMÂNIA

( 4) 021 3078 811Fax: 00( 4) 021 3078 875

www.curteadeconturi.ro

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

Redactori:

Doina Dr șef serviciu, Departamentul I

- director, Departamentul VIII

auditor public extern, Departamentul I

ăniceanu -

Silvia Toma

Andreea Mihalache -

CUPRINSPagina

CUVÂNT ÎNAINTE03

04

11

14

20

23

27

32

38

46

PARTICIPAREA CUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEI LA ACTIVITATEA GRUPULUI OPERATIV DE LUCRU ALEUROSAI PRIVIND ETICA ȘI AUDITULCorneliu Cornea, Departamentul I, Auditor public extern

ROLUL ȘI IMPORTAN�A ACTIVITĂ�II DE ASIGURARE ȘI CONTROL AL CALITĂ�II ÎN CADRUL CUR�II DECONTURI A ROMÂNIEIȘte , Departamentul VI,Auditor public externfan Puică

PARTICIPAREA CUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEI LAACTIVITATEA ECHIPEI OBIECTIVULUI 1 – CONSOLIDAREINSTITU�IONALĂ (GOAL TEAM 1- GT 1) DIN PLANUL STRATEGIC EUROSAI PENTRU PERIOADA 2011-2017Doina Drăniceanu, Departamentul I, Șef serviciu

CONSIDERA�II PRIVIND EFECTUL APLICĂRII CONTRAVEN�IILOR ASUPRA UNITĂ�ILORADMINISTRATIV-TERITORIALEFlorin-Cornel Popovici, Camera de Conturi Timiș,Auditor public externFlorin Popovici, Camera de Conturi Timiș,Auditor public externCostel Tănase, Departamentul X,Auditor public extern

ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUA�IILOR FINANCIARE CONFORM DIRECTIVELOR EUROPENE ȘISTANDARDELOR INTERNA�IONALE DE CONTABILITATECătălin Bogdan Cădariu, Camera de Conturi Caraș-Severin,Auditor public extern

TEHNICILE DE AUDIT ASISTATE DE CALCULATOR (CAATs), INSTRUMENT DE BAZ ÎN ACTIVITATEAAUDITORILOR PUBLICI EXTERNI

Ă

Viorel Mihai Stoian, Camera de Conturi Botoșani,Auditor public extern

SINTEZA JURNALULUI INTERNA�IONAL DE AUDIT PUBLIC INTOSAI (REVISTA INTOSAI), APRILIE 2012Dragoș Budulac, Serviciul Rela�ii Externe și Protocol, Șef serviciuAlexandra Lichi, Serviciul Rela�ii Externe și Protocol, ExpertDumitra Dr ș � �

� șago , Universitatea Româno - Americană, Facultatea de Rela ii Interna ionale, studentă în practică la

Serviciul Rela ii Externe i Protocol

SINTEZA REVISTEI EUROSAI 2012, RETROSPECTIVA PRINCIPALELOR ACTIVITĂ�I DIN CADRUL EUROSAIDragoș Budulac, Serviciul Rela�ii Externe și Protocol, Șef serviciu

� , Serviciul Rela�ii Externe și Protocol, ConsilierLiliana Musta ă

52

17

STANDARDELE INTERNA�IONALE ALE INSTITU�IILOR SUPREME DEAUDIT: IZVOARE, CON�INUT ȘI SEMNIFICA�IEElena-Doina Dascălu, Vicepreședinte

ECONOMIA BAZATĂ PE CUNO TIN E, O NOUĂ PROVOCARE PENTRU CONTROLUL I AUDITULEXERCITATE DE CĂTRE CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

Ș � Ș

Viorel Bobeș, Camera de Conturi Sibiu, Director adjunct

O ABORDARE PRACTICĂ PRIVIND AUDITAREA LA NIVELUL ORDONATORILOR PRINCIPALI /SECUNDARIDE CREDITE ATRANSFERURILOR DE FONDURI PUBLICE CĂTRE ORDONATORII TER�IARI DE CREDITEIoan Ivaniciuc, Camera de Conturi Botoșani,Auditor public extern

56 METODOLOGIA DERULĂRII MISIUNILOR DE AUDIT INTERN ÎN ROMÂNIAIoan Alexandru Szabo, Camera de Conturi Arad, Director

CUVÂNT ÎNAINTE

Pe linia promovării cunoștin�elor de

specialitate din domeniul activită�ilor

specifice desfășurate de institu�ia noastră,

Revista C

propune să faciliteze în continuare

comunicarea profesională intra- și

interinstitu�ională.

Astfel, acest al treilea număr al său

aduce în aten�ie aspecte de interes

și actualitate privind

udit, subliniază rolul și importan�a

activită�ii de asigurare și control al calită�ii

prezintă contextul economiei bazate pe

cunoștin�e, ca provocare pentru controlul și

auditul exercitate de către Curtea de Conturi a României. Totodată, sunt abordate

tehnicile de audit asistate de calculator, ca instrument de bază în activitatea auditorilor

publici externi. De asemenea, este semnalată importan�a preocupării pentru

Considera�ii privind efectul aplicării contraven�iilor

asupra unită�ilor administrativ-teritoriale și privind metodologia derulării

misiunilor de audit intern în România sunt de asemenea formulate în paginile acestui

număr al revistei.

tatea sa de membră a EUROSAI, este reflectată participarea

Cur�ii de Conturi a României la activită�ile EUROSAI privind Planul Strategic EUROSAI

pentru perioada 2011-2017 și la cele privind

În scopul informării asupra noută�ilor

paginile prezentului număr al R a României se regăsesc sinteze

ale revistelor

Îmi exprim încrederea în interesul pentru opiniile reliefate de publica�ia noastră.

ur�ii de Conturi a României își

standardele

interna�ionale ale Institu�iilor Supreme de

A

în cadrul Cur�ii de Conturi a României și

întocmirea

și prezentarea situa�iilor financiare conform directivelor europene și standardelor

interna�ionale de contabilitate.

Având în vedere cali

Etica și Auditul.

de la nivelul INTOSAI și EUROSAI, în

evistei Cur�ii de Conturi

INTOSAI și EUROSAI.

NICOLA

PREȘEDINTELECUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEI

E VĂCĂROIU

3

Pa condus, printre

altele, și la

care au loc în

exteriorul lor. Ele

legislative, etc.), realitate cu care s-auconfruntat ș

reocuparea mondială pentru creşterea niveluluisiguranţei şi beneficiilor economice

trebuie să adopte structuri mai puţinformale şi rigide, specializate pe activităţi şipreocupări, structuri care pot absorbi şocurile externe(schimbări

i Institu�iile Supreme de Audit din lumeaîntreagă.

necesitatea unificării standardelorinternaţionale în domeniul auditului.

Organizaţiile trebuie să se adapteze înpermanenţă schimbărilor rapide

04

Elena Doina DascăluVicepreşedinte

STANDARDELE INTERNA�IONALE ALE INSTITU�IILOR SUPREME DEAUDIT: IZVOARE, CON�INUT ȘI SEMNIFICA�IE

ând pe udit”,

La nivelul fiecărui se exercită de către o instituţie specializată,denumită generic (traducere din limba engleză) sau

(traducere din limba franceză). Structura organizatorică şi mandatul acestor instituţii pot diferi,exist plan internaţional „Birouri de A „Curţi de Conturi” etc. Indiferent de forma de organizare,aceste instituţii sunt

statudit”

ontrol”

structuri de audit/control extern al fondurilor publice.

controlul finanţelor publice„Instituţie Supremă de A „Instituţie Supremă de

C

În 1953,Camus,

de In

la iniţiativa preşedintelui de atunci alSAI Cuba, Emilio Fernandez a fost creată

, care reprezintă

La acea dată, la primul Congres al INTOSAI dinCuba au participat 34 stituţii Supreme deAudit.

Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supremede Audit (INTOSAI) organizaţiamondială a comunităţii auditorilor publici externi.

suntINTOSAI este o organizaţie , şi ai cărei membri. Este o organizaţie cu statut special pe

lângă Consiliul Economic şi Social al Naţiunilor Unite (ECOSOC).

autonomă independentă apolitică InstituţiileSupreme de Audit din state membre ale ONU neguvernamentală

În prezent INTOSAI are:189 membri (

, inclusiv ,un membru reprezentând

,4

, Institutul Auditorilor Interni,

.sunt Congresul,

Comitetul director, Secretariatul general, Grupurile delucru regionale.

este organismul suprem alINTOSAI, care Institu�iile SupremedeAudit membre. Se întrunește la .Ultimul Congres, al , s- t în2010 în .

este compusdin 18 membri.

Comitetul

l alINTOSAI,

�

�

�

Instituţii Supreme de Audit

(Curtea Europeană aAuditorilor)

: Asociaţia InstituţiilorSuperioare de Control care utilizează limbafranceză BancaMondială şi Asociaţia Instituţiilor Supreme deAudit din statele care utilizează limbaportugheză

reuneşte toate

a desfăşura

Ca regulă, se întâlneşte. Pentru a asigura reprezentarea

echilibrată a tuturor statelor membre, fac parte dincomitet reprezentanţi ai fiecărui grup regiona

ai principalelor sisteme de auditpublic, precum şi Iniţiativa de Dezvoltare aINTOSAI Jurnalului

naţionale

o organizaţiesupranaţională

membri asociaţi

România)

Organismele INTOSAI

1. Congresul –

trei aniXX-lea

Africa de Sud

2. Comitetul director (Board-ul) –

anual, întrecongrese

și reprezentan�i ai

05

Internaţional deAudit Public

1968 (prinrezoluţia celui de al VI-lea Congres INTOSAI, de laTokio).

promovează lanivel regional obiectivele INTOSAI. Au fostrecunoscute de Comitetul director

(Organizaţia Instituţiilor Supremede Audit din America Latină şi Caraibe) – stabilită în1965

(Organizaţia Instituţiilor SupremedeAudit dinAfrica) – stabilită în 1976

(Organizaţia Instituţiilor SupremedeAudit dinArabia) – stabilită în 1976

(Organizaţia Instituţiilor Supreme deAudit dinAsia) – stabilită în 1978

(Organizaţia Instituţiilor Supreme deAudit din Pacific) – stabilită în 1987

(Organizaţia Instituţiilor SupremedeAudit din Caraibe) – stabilită în 1988

(Organizaţia Instituţiilor SupremedeAudit din Europa) – stabilită în 1990

n condiţiile în carea fost acceptată

ca În aceastăcalitate a participat la congresele INTOSAI, a votat şisemnat documentele oficiale adoptate de

INTOSAI a fost preocupată permanent destabilirea unui la care să poată fi raportatăactivitatea membrilor săi.

Încă de la prima

Instituţiile S

SAIa decis să colaboreze cu Federaţia Internaţională aContabililor (IFAC), şi

Internaţionale deAudit şiAsigurare (IAASB) .Congresul INTOSAI de la

Seul aprobă actualizată a Standardelor deAudit INTOSAI, care în timp a înregistrat mai multemodificări.

O reflectare schematică a procesului de

SB este prezentată

. (Revista INTOSAI).

are sediul la Viena, Austria,la , din anul

;

;

;

;

;

;

.

Î,

Congrese.

aprobare a Standardelor de auditINTOSAI, la începutul anilor 1990 , mai precis în anul1992, în cadrul Congresului INTOSAI de la Washington,

upreme de Audit din întreaga lume ausolicitat mai detaliate pentru a le sprijiniactivitatea.

În acest sens, în anul 1998 Congresul INTOSAI dela Montevideo dispune Comitetului de Auditacestor Standarde.

Acest lucru a devenit posibil atunci când INTO

cu organismul de stabilire astandardelor de audit, Comitetul pentru Standarde

Ca rezultat, în anul 2001prima versiune

dezvoltatede IAA mai jos:

Preşedintele Comitetului este preşedintelecare a găzdui

AI estepreşedintele Curţii deA

şapte grupuriregionale de lucru:

orientări

en�ă a Standardelor de Audit INTOSAI cuStandardele Internaţionale de Audit (ISA)

Institu�iei Supreme de Audit tultimul congres.

3. Secretariatul general –Curtea de Audit a Austriei

Secretarul general al INTOSudit a RepubliciiAustria.

4. Grupurile de lucru regionale –

OLACEFS

AFROSAI

ARABOSAI

ASOSAI

PASAI

CAROSAI

EUROSAI

România este stat membru alONU Curtea de Conturi a României

membru al INTOSAI din anul 1992.

cadru de lucru

revizuirea

converg

�

�

�

�

�

�

�

IAASB

Standardele interna�ionale ale Institu�iilor Supreme de Audit: izvoare, con�inut și semnifica�ie

06

În perioada la care ne referim, IAASB dezvoltasedeja

vel mondial în auditu

Prin adoptarea respectivelor standarde, INTOSAI

.În plus, o emise prin standarde

membrilor INTOSAI comune îndomeniul auditului, care permit auditorilor

, iar analizele comparativede INTOSAI între Institu�iile Supreme de Audit

sunt realizate mai ușor.

Standardele Internaţionale de Audit (ISA), care suntacceptate la ni l situaţiilorfinanciare. Standardele Internaţionale de Audit suntutilizate pe scară largă de către auditorii din sectorulprivat şi public din întreaga lume.

speră că aceste orientări şi

rientările oferăun limbaj şi o abordare

făcute

vor îmbunătăţi calitateacreşte încrederea în desfășurată

împărtăşi experienţe şi cooperarea în activităţilede formare ă

voractivitatea de

Institu�iile Supreme deAudit

rea iprofesional

Liniile directoare de audit elaborate de INTOSAI cadruale lor Supreme deAudit Cadrul ISSAI

sunt parte a unui de standarde, numit, sau .

StandardeleInternaţionale Instituţii

Primul set complet de Standarde Interna�ionaleale Institu�iilor Supreme de AuditCongresul al XX-lea Africa deSud 2010 Johannesburg

Cadrul ISSAI

standardele profesionaleproprii ale Institu�iilor Supreme deAudit.

a fost lansat la, de la Johannesburg,

, în . În ,

utilizezerealizat în sectorul public e

ISSAI cu l

deAudit în parte.

cuprinde toate documentele

încadra

Standardele de Audit ale Institu�iilor Supreme deAudit

lacomportamentul personalului, solicitate unei InstSupreme deAudit.

Declaraţia de la

recomandări

Africa de Sud, INTOSAI a solicitat membrilor săi săcadrul ISSAI ca un cadru comun de referinţă

pentru auditul și să aplic, în conformitate cu mandatul lor şi egislaţia

naţională şi reglementările în vigoare, valabile pentrufiecare Institu�ie Supremă

aprobate de către Congresul INTOSAI, cu scopul de aintr-o formă comună

formulează cu privire la premiselelegale, organizaţionale şi profesionale, precum şi

ituţii

Prin acest cadru, a dezvoltat, în dorin�a de a oferi un: Standardele Interna�ionale ale Institu�iilor Supreme de Audit (

).

INTOSAI cadru comun Institu�iilor Supreme de Audit,standarde profesionale ISSAI

INTOSAI GOVdouă seturi de ) şiOrientarea INTOSAI pentru Buna Guvernan�ă (

Deoarece s-a stabilit, fiecare document are alocat un

Astfel,

.7

lterior, întreg cadrul de StandardeInterna�ionale ale Institu�iilor Supreme de Audit a fostelaborat în baza acestui document.

INTOSAI cu privi

incluse în

principii solide

, la acest nivelcâ aplicabile etapelor

de execu�ie ale auditului.INTOSAI cu privire

la , carestau la baza unui audit eficient, independent,

că

drului ISSAI conţine principiilefondatoare ale INTOSAI Declaraţia de laLima

Premisele funcţionării InstituţiilorSupreme de Audit preliminare pentrufuncţionarea

principii şi îndrumări

asigurării funcţionăriieficiente a auditului sectorului public la nivelinternaţional

ISSAI cadrucu patru nivele

nivelul ierarhical documentului.

Nivelul 1 al caISSAI 1,

Nivelul 2 -sau Condi�iile

SAI (ISSAI 10-99)

Nivelul 3 - Principiile fundamentale de Audit(ISSAI 100-999)

principiile profesionale general acceptate

formează unnumăr de

1 până la 4 cifre. Numărul de cifre indică

, emisă în anul 197 , solicită crearea de InstituţiiSupreme de Audit eficiente şi oferă îndrumări privindpreceptele de audit. U

conţin declara�iilere la condiţiile prealabile necesar a fi

îndeplinite pentru funcţionarea corectă a InstituţiilorSupreme de Audit. Aceste condi�ii tratează aspecte

privind independenţa,

transparenţa şi responsabilitatea, etica şi controlulcalităţii. Premisele se pot referi la mandatul șireglementările interne aplicabile Instituţiei Supreme deAudit, precum şi la procedurile stabilite şi practicileinterne ale organizaţiei, aplicabile personalului acesteia.Prin emiterea de declaraţii cu privire la aceste premisegeneral acceptate, INTOSAI îşi propune să promoveze

, în vederea

.

exprimă esenţa activită�ii de audit însectorul public regăsindu-se atâtstandardele generale t şi standarde

şi de raportare Ele conţindeclaraţiile comune ale membrilor

al entităţilordin sectorul public.

Standardele interna�ionale ale Institu�iilor Supreme de Audit: izvoare, con�inut și semnifica�ie

07

Principiile

3 alStandardelor este de a disemina

de

, conferit de

ui iiAudit în parte.

remembrii INTOSAI.

con�ine o serie deutile în realizarea auditului public extern

dar și

definesccele mai bune practici

Auditul realizat în cadrul institu�iilor interna�ionale,Auditul de mediu, Auditul p , Auditul IT,Auditul datoriei publice, Auditul ajutorului acordat încaz de catastrofe și monitorizarea de tip Peer-Review.

Liniile directoare INTOSAI pentrustandarde de control intern, elaborate de Comitetul

p

i externi.

te din fonduri publice.Scopul acestor linii directoare este de a promova bunaguvernare, inclusiv

n cadrulnivelului 4,

. Interna�ionale

36dintre acestea sunt format

suntstandardele profesionale pentru efectuarea unui

Componente ale unui ISSAI,

de obicei al s ,

tandar

sunt elaborate de pentrua oferi

câte

.Scopul ISSAI-urilor este de a oferi auditorilor dinsectorul public cu privire la

subliniază şi detaliazăfondatoare prevăzute în ISSAI 1 - Declaraţia de laLimainternaţională

cific fiecărei Institu�ii Supreme deA reglementările na�ionale

rientări generale

Ghidul INTOSAI de Bună Guvernan�ă(INTOSAI GOV) -

recomandări

Standardele Internaţionale de Audit (ISA)

orientări supliment

ota practică corespunzătoare constituie un ISSAI

îndrumări

perceptele

autoritate

mandatul speudit

Nivelul 4 - Liniile directoare de audit (ISSAI 1000- 5999)

Nivelul 4 o, Linii

directoare de audit, Linii directoare privind temespecifice, Liniile directoare INTOSAI pentrustandarde de control intern.

Liniile directoare de audit (ISSAI 1000-4999)

Liniile directoare privind teme specifice(ISSAI 5000 - 5999),

Liniile directoare de auditfinanciar

ISA

Notele practice INTOSAIare mai detaliate

fiecare ISAN

activitatea deaudit

şi oferă cadrului de referinţă o, care defineşte auditul în sectorul public,

în toate formele sale contemporane. Scopul niveluluişi de a proteja bunele

practici de audit, de a sprijini dezvoltarea continuă șieficientă a Instituţiilor Supreme deAudit şi de a furniza obază profesională comună pentru cooperareainternaţională în cadrul INTOSAI.

Trebuie precizat că Principiile prezentate la acestnivel al standardelor trebuie să fie urmărite în func�ie

careguvernează activitatea acesteia, însă în condi�iilerespectării premiselor independenţei, transparenţei şiresponsabilităţii, eticii şi controlul calităţ în cadrulfiecărei Institu�ii Supreme de

detaliază principiile fundamentale de audit în maimulte orientări specifice, detaliate şi operaţionale, care potfi utilizate zi cu zi, în desfăşurarea de activităţi de audit.

Scopul liniilor directoare este de a oferi o bazăpentru standardele şi manualele privind auditul însectorul public, proprii fiecărei Institu�ii Supreme deAudit în parte, care pot fi elaborate și aplicate de căt

conţin cerinţe și recomandări pentru efectuareaauditului financiar, al performanţei, de conformitate,oferind și orientări suplimentare pentru auditori.Acesteasunt dezvoltate şi actualizate continuu de cătresubcomisii specializate din cadrul INTOSAI şi

recunoscute actualmente pe planinternaţional în domeniul auditului.

oferă orientări suplimentareprivind aspecte care fac obiectul unor audituri specificesau alte probleme importante, care pot necesita o atenţiespecială a Instituţiilor Supreme de Audit, cum sunt

rivatizării

entru Standarde de Control Intern INTOSAI în anul1992, au fost actualizate în anul 2004 pentru a lua înconsiderare evolu�iile relevante din domeniu și s-au dorita fi un îndrumar atât pentru managerii din entită�ilepublice cât și pentru auditorii public

Ele exprimă adresate guvernelor şialtor păr�i cu responsabilită�i în gestionarea fondurilorpublice şi a activităţilor finanţa

stabilirea de sisteme eficace decontrol intern, audit intern de încredere şi standarde decontabilitate şi de raportare adecvate în sectorul public.

Trebuie precizat că o categorie aparte, îo reprezintă

Există 38 de Standarde aleInstituţiilor Supreme de Audit aplicabile audituluifinanciar.

Primele două reprezintă o introducere generală înliniile directoare şi un glosar de termeni, iar celelalte

e dintr-un StandardInternaţional de Audit (ISA) emis de IFAC și o Notăpractică corespunzătoare.

auditfinanciar. Aceste standarde sunt emise de către FederaţiaInternaţională a Contabililor (IFAC), prin intermediulConsiliului pentru Standarde Internaţionale de Audit şiAsigurare (IAASB).stabilesc cerinţe şi oferă îndrumări pentru auditorii careefectuează un audit ( ituaţiilor financiare)pentru a le permite să îşi exprime o opinie dacă situaţiilefinanciare sunt întocmite, în toate aspectelesemnificative, în conformitate cu un cadru de raportarefinanciară aplicabil.

Experţii INTOSAI au participat la dezvoltareaS delor Internaţionale de Audit, și datorită acesteiimplicări, cele mai multe standarde includ materialerelevante pentru auditul situaţiilor financiare din sectorulpublic.

şi careurmează să fie luate în considerare de către auditorii dinsectorul public, dacă sunt relevante pentru mandatulorganizaţiei lor. Există o Notă practică separatăpentru fiecare ISA.

Împreună, așa cum am mai men�ionat,şi

pe care aceștia o realizează.

�

�

�

Standardele interna�ionale ale Institu�iilor Supreme de Audit: izvoare, con�inut și semnifica�ie

ISSAI privind Auditul Financiar1000 - 2999

Liniiledirectoare de audit de nivel 4

(ISSAI 3000 - 3100).

(ISSAI 4000 -4200)

TOSAI

suntnumerotate .

Numerotarea Standardelor Interna�ionale aleInstitu�iilor Supreme de Audit referitoare la Auditul

cele

emise de INTOSAI.

categorie se

Multe dintre Institu�iile Supreme deAudit, așa cumeste și cazul Cur�ii de Conturi a României, trebuie

respectarea prevederilorprivind auditul de conformitate.

Toate a

.

financiar corespunde cu numerotarea ISA. De exemplu,ISA 200 este ISSAI 1200, şi aşa mai departe. FiecareISSAI privind Auditul financiar are acelaşi nume ca ISAcorespunzătoare.

Pentru alte responsabilităţi decât de audit alsituaţiilor financiare, auditorii din sectorul public arputea avea nevoie de a aplica alte orientări relevante

În această încadreazăcare conţin cerinţe și

recomandări pentru efectuarea auditului performanţei.

să iaîn considerare

ceste orientări sunt dezvoltate de cătresubcomisii specializate şi, în general, reflectă experienţelecomune ale experţilor din cadrul IN

08

pe care

sprijini

Aceste stabilite sunt:

Dacă până în anul 2010 INTOSAI a urmărit dezvoltarea unui set cât mai cuprinzător de standarde, care săsprijine Institu�iile Supreme de Audit în activitatea pe care o desfășoară, în

a căror ducere la îndeplinire are menirea de a

Planul strategicr Supreme de Audit l-a adoptat pentru perioada 2012–2016 au fost fixate

realizarea obiectivelor strategice ale INTOSAI.

Sprijinirea eforturilor Institu�iilor Supreme deAudit pentru asigurarea independen�ei,Implementarea Cadrului ISSAI,Consolidarea c a SAI,Demonstrarea Valorii și Beneficiilor aduse de existen�a și activitatea SAI,

corup�iei,Amplificarea în cadrul INTOSAI.

OrganizaţiaInternaţională a Instituţiilo șasepriorită�i,

priorită�i

apacită�ii institu�ionale

Lupta continuă împotrivacomunicării

�

�

�

�

�

�

În Obiectivuluistrategic 1 promovarea unor Institu�iiSupreme de Audit puternice, independente

prinplicabile

(ISSAI),:

pus pe aprobarea lor înCongresul INTOSAI,

și-a propus

a ISSAI GOV.ISSAI

INTOSAI GOV se va cu( ), care va

furniza materiale pe care Institu�iile Supreme deAudit levor solicita în acest sens.

acest sens, în vederea realizării, care vizează

şi încurajareabunei guvernări furnizarea şi menţinerea unorStandarde Internaţionale a Instituţiilor Supremede Audit

În acest sens, după ce a dezvoltat un set cuprinzătorde standarde şi după accentul

creşterea gradului deconştientizare de către Institu�iile Supreme de Audit anecesită�ii plicării şi INTOSAI

Conștientizarea necesită�ii implementării şidesfăşura în strânsă cooperare

INTOSAI și-a propus pentruperioada care urmează

Creşterea gradului de conştientizare anecesită�ii implementării şiINTOSAI GOV.

Iniţiativa de D1.prevederilor ISSAI

Comitetul pentru StandardeProfesionale (PSC)

ezvoltare a INTOSAI IDI

Standardele interna�ionale ale Institu�iilor Supreme de Audit: izvoare, con�inut și semnifica�ie

09

Cur�ii de Conturi a României.

Cu scopul de a asigura conformitatea cu ISSAI-urile relevante privind

Raportului public anual, rapoartelororCele mai multe dintre şi

aprobate la Congresul XX INTOSAI din Africa de Sud

.Standardele de audit incluse în primele trei niveluriISSAI au fost integrate în cadrul legislativ şi înmetodologia

(ISSAI 1,10 şi 11),reglementările interne tratează în detaliu acest aspect.

au fost introduse în standardele de auditşi sunt detaliate în Regulamentul cu privire la întocmirea

anuale privindfinanţele publice locale şi alt rapoarte specifice Cur�iide Conturi.

a fost cuprins în standardele deaudit şi s-a introdus un capitol nou cu privire la controlulcalităţii în Regulamentul privind organizarea şidesfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi,

ISSAI INTOSAI GOV

au fost puse în aplicare în cadrul standardelor deaudit ale Curţii de Conturi âniei şi au fostdetaliate în cadrul normelor şi procedurilor interne

en�a

Principiile transparenţei şi responsabilităţii(ISSAI 20 şi 21)

trolul Calită�ii pentru Institu�iile Supremede Audit

a Rom

independ

Con(ISSAI 40)

C

În acest sens, Curtea de Conturi a procedat la

onștientă de strategia INTOSAI, a cărei membră este, Curtea de Conturi a României în modconstant t

(INTOSAI).armonizarea propriilor standarde de audit cu stan

actualizarea manualelor de audit,

încearcăsă funcţioneze la standardele profesionale ale Organizaţiei Internaţionale a Ins ituţiilor Supreme de

Auditdardele

internaţionale de audit, asimilarea şi aplicarea în mod adecvat a propriilorstandarde de audit, regulamente şi manuale.

2. Trecereaa standardelor

set complet destandarde aplicabile auditului realizat în sectorulpublic (ISSAI GOV)

2011-2016

activitatea Comitetului pentruStandarde Profesionale (PSC) se va axa pe

Actualizarea

noi ISSAI GOV

organismeprofesionale care emit standarde

3. M rea ISSAI2011-2016

prin

Promovarea

pe bazacelor

realizate în

de la o fază de dezvoltare la o fază deîntreţinere

şi INTOSAI

dezvoltareîntreţinere

Monitorizarea evaluarea

Armonizarea îmbunătăţirea coerenţei

şi INTOSAI

Cooperarea

enţine

liniile directoare

atenţie sporită

aplicări i standardelorprofesionale

mai bune practici internaţionale

calitatea, credibilitatea şi încrederea în auditurilesectorul public creşterea

profesionalismului auditorilor

Până în 2010,în vederea aprobării

activităţiiComiteaceastă fază de într-o fază de

Acest lucru înseamnă că activitatea

să ofere efectiv sprijinul pe care și l-aupropus ini�ial să-l acorde ,pe menţinerea şi INTOSAIdezvoltate până în prezent

ISSAI şi INTOSAI GOV, șidacă

şi ISSAI şi GOV

I şi

şi înşi INTOSAI

,în scopul de a asigura un cadru relevant şide standarde şi orientări;

cu IFAC şi

va continua să menţinăde audit financiar, audit al

performanţ şi de audit de conformitate,unei mai mari concentrări şi

în concordanţă cu prevederilereglementărilor care guvernează activitatea fiecărei

şi areglementărilor naţionale, în concordanţă cucerinţele şi reglementările SAI

Promovarea îmbunătăţirii, în termeni de calitateşi uniformitate a auditului sectorului public

piile de bază şi valorile

vează

şi

PSC a elaborat și a furnizatINCOSAI, , un

.În perioada , accentultului pentru Standarde Profesionale va trece de la

a standardelora acestora.

PSC se vaconcentra atât pe monitorizarea modului în carestandardele pot

Institu�iilor Supreme de Auditsetului de ISSAI GOV

, cât și asupra modului în cares-ar putea dezvolta noi când

va fi necesar.

Astfel,:

INTOSAI existente;ISSA INTOSAI GOV

existente;

cadrul ISSAI GOV;Dezvoltarea de

actualizat

alte.

În perioada , Subcomitetul pentruStandarde Profesionale (PSC)

ei :Asigurarea

acordarea de standardelorprofesionale.

Institu�ii Supreme de Audit în parte

.

, prinaplicarea standardelor profesionale, în conformitatecu princi INTOSAI,

identificateîn domeniu.

Utilizarea standardelor de audit generalacceptate la nivel mondial, care promo

.

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Standardele interna�ionale ale Institu�iilor Supreme de Audit: izvoare, con�inut și semnifica�ie

10

precum şi valorificarea actelor rezultate din acesteactivităţi

. În acesta se prezintăconcepute pentru a promova cultura internă, subliniind

ca o trăsătură esenţială în efectuarea tuturoractivită�ilor Curţii de Conturi, procedurile menite săofere o asigurare rezonabilă că institu�ia, inclusivîntregul personal și toate păr�ile implicate în conducereaactivită�ii Institu�iei Supreme de Audit, trebuie săcertifice şi să asigure calitatea în planificarea, execuţia,revizuirea, raportarea în audit şi monitorizareaactivităţilor Curţii de Conturi, în conformitate cu

stabilite.au fost implementate până în

prezent o parte din prevederile standardelor referitoare laauditul financiar (ISSAI 1000-2999), standardeleprivind auditul performanţei (ISSAI 3000-3999) şi

"Regulamentul privind organizarea şidesfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi,precum şi valorificarea actelor rezultate din acesteactivităţi" . Acestea respectă

, conform cărora aria de cuprinclude, deopotrivă, auditul financiar, de

regularitate și auditul performan�ei.

Regulamentulprivind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specificeCurţii de Conturi, precum şi valorificarea actelorrezultate din aceste activităţi care prezintă

şi obiectivele examinatede către auditorii publici externi atunci când se evalueazămodul în care a fostconceput/organizat şi în care acestadin urmă este pus în aplicare sau funcţionează.

Orientări detaliate au fost publicate

şii de urmat de cătreauditorii publici atunci când se ocupă cu acest obiectivnou al auditului.

( ). Acest capitol descrie câteva

De la

auditul de conformitate (ISSAI 4000-4999).

șisunt

prezentate în

( )indere a auditului

public

sunt detaliate într-un capitol separat din

( ),

se stabilește gradul

în

în scopul de a clarifica paRODAS

premise fundamentale

nivelul 4

Liniile directoare privind auditul financiar,Liniile directoare privind auditul de conformitateLiniile directoare privind auditul performan�ei

RODAS

Standardele privind evaluarea auditului intern

RODAS

Ghidul

pentru a stabili controaleeficiente de calitate proceduri

calitatea

cerinţele etice

principiileINTOSAI

elementele controlului intern

sistemul de control managerial

deevaluare a sistemului de control intern în entităţilepublice,

Trebuie subliniat și vacontribui pe care o r :

Factorii interesa�i externi vor avea o în activitatea pe care auditorii publici externi, prin utilizarea standardelor general acceptate. institu�iei noastre și a

personalului de specialitate se va consolida.Realizând ac�iunile de verificare în conformitate cu standardele de audit general acceptate vom asigura un

.Standardele vor constitui baza în

general, prin .

faptul căla ealizăm în multiple moduri

orealizează deopotrivă

și consisten�ă activită�ii pe care o desfășurăm

implementarea standardelor INTOSAI în integralitate

încredereCredibilitatea

nivel crescut de calitateprofesionalismului personalului de specialitate și a institu�iei noastre,

asigurarea unei structuri

este necesarădezvoltarea activită�ii de audit

sporită

clare a activită�ii desfășurate

�

�

A trecere în a ilustrat, pe scurt, ceau standardele, care sunt beneficiile pe care

institu�ia le ob�ine ca ,dar și parcurgem pentruob�inerea unor astfel de .

ceastă revistă

noastrăce drum trebuie să împreună

În acest fel, Curtea de Conturi a României nu poaterisca să fie decuplată de lavaloare

imagine implementându-le

rezultate

mecanismul de func�ionare acomunită�ii interna�ionale a Institu�iilor Supreme deAudit.

Standardele interna�ionale ale Institu�iilor Supreme de Audit: izvoare, con�inut și semnifica�ie

creativitatea personalul înaltcalificat

Revoluţia cunoştinţelor, una din tendinţelemajore ale economiei ultimelor două decenii,

capitalul de cunoştinţe

creştereaeconomică sustenabilă.

marchpredominant pe resurse fizice,

XXIvor decurge cu prioritate din resursele intelectualeintangibile, din .

este determinat de

. Accesul la resurse depinde de capacitat

ează trecerea de la economia bazatăla economia bazată pe

cunoştinţe.Dacă până nu demult bogăţia şi puterea erau

asociate posedării resurselor fizice, în viitor situaţia seva schimba, astfel că bogăţia şi puterea secolului

Cunoştinţele tind să devină caracteristicaprincipală a activităţilor, mai mult decât produsele sauserviciile rezultate, deoarece ele permit utilizarea demijloace şi metode mai eficiente de realizare aobiectivelor entităţilor. Este unanim recunoscut cănivelul de dezvoltare al unei naţiuni

membrilor săi, deea de

a produce şi utiliza cunoştinţe pentru

11

Viorel BobeșCamera de Conturi SibiuDirector adjunct

ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOȘTIN�E, O NOUĂ PROVOCARE PENTRUCONTROLUL ȘI AUDITUL EXERCITATE DE CĂTRE CURTEA DE CONTURI

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică defineşte economia bazată pe cunoştinţe

, are drept fundament revoluţia cunoştinţelor.

(OCDE)ca fiind

careeconomia bazată în mod direct pe producţia, distribuţia şi utilizarea cunoştinţelor şi

informaţiilor

tip de

societate. Noua societate cunosse contur

În ultimele decenii asistăm la o serie defenomene şi procese ce caracterizează

şi care indică faptul că ne aflăm într-o perioadă de schimbări profunde care definesctranziţia de la societatea industrială la un nou

cută sub denumirea deează în

ţările dezvoltate şi se prefigurează şi în ţările în curs dedezvoltare, elementele acestei societăţi coexistând cucele ale societăţii industriale.

evoluţiasocietăţii umane

bazată pe cunoştinţesocietatea

Cunoştinţele devin principalul „combustibil“ al dezvoltării economice.

mai mul�i, cuatât mai mari sunt efectele favorabile. Cee

Avantajul major al cunoştinţelor este că acestea nu sunt finite, ci dimpotrivă, cu cât le acceseazăa ce costă timp şi resurse este procesul de educare a persoanelor în vederea

folosirii şi aplicării noilor cunoştinţe.

P , capitaluluman reprezentând .

regătirea continuă devine o coordonată fundamentală a economiei bazate pe cunoştinţeresursa strategică a economiei şi implicit a entităţilor

Principiul învăţării continueprincipiu fundamental de funcţionare a economiei şi societăţii

, însuşit de ţările dezvoltate dar şi de unele ţări în curs de dezvoltare, a devenitun .

Ca urmare,

de

o parte tot mai mare din salariaţi suntimplicaţi în procese de pregătire pe parcursul întregiivieţi active. S-au pus la punct reţele de sisteme de

care oferă posibilitatea specialiştilor îndiverse domenii să se pregătească printr-o mare

varietate de forme şi metode. Trainingul se realizeazăîntr-o , acest tip de învăţarefiind predominant, efectul acestei abordări constândîn obţinerea unui volum maretraining

viziune participativă

cunoştinţe

generatoare de valoare adăugată.

12

Economia bazată pe cunoștin�e, o nouă provocare pentru controlul și auditul exercitate de către Curtea de Conturi

financiar

al ,a a noi .

Tot ceea ce se întâmplă în controlul şi auditul Curţii de Conturi este o nouă performanţă, o. În contextul sporirii

interdependenţelor statale şi tendinţelor către o Curtea deConturi este preocupată de găsire

convergenţă spre marea familie a instituţiilor de control din Uniunea Europeanăcomunitate mondială globală bazată pe cunoştinţe

tehnici evoluate de control

Rolulcontrolului financiar auditului

Frauda şi corupţia

sistem de control financiar şi audit bineconsolidat şi adaptat

calitatea deciziilor manageriale

şi desfăşurat deCurtea de Conturi

,

decât printr-unla nivelul de profesionalism al

infractorilor.

concrete înac

.

cu consecinţe grave pentrusiguranţa sistemelor financiare şi în ultimă instanţă aîntregii economii, nu pot fi prevenite sau combătute

Corupţia este cel mai grav fenomen cu care seconfruntă România, în actuala perioadă, fapt ce a atrasatenţia organismelor europene, care o monitorizeazăatent în această direcţie. Corupţia deturnează resurselesocietăţii de la destinaţia lor normală şi denaturează

la nivel de entitate şi lanivel statal, prin aceea că fundamentarea deciziilorporneşte de la o bază ireală. Fenomenul tinde să seextindă pe plan internaţional, amplificându-l pe celintern, îmbrăcând forme tot mai sofisticate, cuconsecinţe grave pentru cetăţenii oneşti.

se manifestă în identificareaformelor care se manifestă fenomenul, înevaluarea dimensiunii estuia, cu implicaţii directeasupra calităţii şi costului vieţii cetăţenilor

proces

management performant

proces de remodelare a

comportame

.

în activitatea de control financiar

.

flexibilitate

context

, activitatea de control

are caracter dinamic, adaptându-și

permanent

, stilul de conducere al managerilor, mediul

în care

.

Atât în România cât şi în ţările dezvoltate,construirea economiei bazate pe cunoştinţe reprezintă un

complex şi dificil, care nu poate fi realizat decâtprintr-un bazat peparticiparea tuturor forţelor politice, economice,inovaţionale, educaţionale, în corelare cu tendinţele denivel superior din Europa şi cele internaţionale.

reprezintă şansa de integrare în procesultranziţiei de la societatea industrială la societateacunoaşterii fără parcurgerea unor etape premergătoare.Experienţa unor state avansate a confirmat faptul căaceste

Desigur, generalizarea utilizării tehnologiilorinformaţionale şi de comunicaţii, dobândirea unei culturisolide prin , acordarea unei atenţiisporite cercetării ştiinţifice constituie măsuri absolutobligatorii necesare implementării noii economii, darmai presus de toate trebuie înţeleasă complexitateaperioadei pe care o traversăm care impune o serie deexigenţe, al căror răspuns se găseşte în

Toate aceste schimbări vor conduce

În organizarea şidesfășurarea

care situaţieîntâlnită. Schimbările se produc cu repeziciune şi pentrua fi eficient a veni în sprijinul entităţilorcontrolul şi auditul trebuie să se adapteze în funcţie de

în care acţionează. Privită

Ca o activitate distinctă a apărut şi va trebui săse perfecţioneze şi în continuare ,un audit al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii cu careentitatea îşi utilizează resursele în îndeplinirearesponsabilităţilor pe care le are.

Pentru

nu pot decurge numai din aplicarea unordecizii politice. Ele presupun un

inevitabil la

controlului exercitat de Curtea de Conturise impune o mare , deoarece în actualul

nu se mai pot fixa reguli pentru fie

e, pentru ,

caproces

România, evoluţiile care au loc pe plan

internaţional

mutaţii

ntelor şi modalităţilor de acţiune.

învăţare permanentă

cunoaştere

mutaţii majore şi

audit a Curţii de Conturi

modificările mediului

instituţiei supreme , în

actuala perioadă,

politicile, tehnicile şi instrumentele în

funcţie de modificările care survin în structura

entităţilor

se desfăşoară activitatea, implicit schimbările

intervenite în natura riscurilor care afectează

entitatea

auditul performanţei

Controlul Curtea de Conturi focalizat, privitoare la cheltuielile din

fonduri publice.prioritate

şi auditul pe care îl exercită sunt e pe protejarea resurselorfinanciare publice şi furnizarea de puncte de vedere obiective, independente

absolută.Creşterea eficienţei muncii, reducerea timpului de desfăşurare a acţiunilor de control şi audit,

evoluţia metodologiilor de control constituie o

pe care le pot genera,pr

De altfel, performanţa controlului financiar şiauditului, se măsoară prin

in , urmare modului de

.

ef

rezultatele entităţii verificate

aplicare a măsurilor dispuse şi recomandărilor

formulate

Neoptimizarea sistemelor de pe urma controlului

şi auditului, conduce la lipsa finalităţii activităţii

auditorilor publici externi.

ectele

13

Economia bazată pe cunoștin�e, o nouă provocare pentru controlul și auditul exercitate de către Curtea de Conturi

Controlulcapacitatea de

şi auditul pot fi considerate numai dacă stimulează şi introduc , dacăau şi de furnizare de

eficiente creativitatea noulprevenire a abaterilor informaţii corecte necesare fundamentării

deciziilor manageriale.

Controlul ul trebuie bazate pe, pe

.

acesteia este viziauditul

,identificarea de , în special asistate decalculator, care .

În viitorul apropiat

, recept

a unor

şi mai ales auditdar în acelaşi timp să fie

şiDeşi ne aflăm în primele faze ale economiei bazate

pe cunoştinţe, bil în controlulşi Curţii de Conturi.

precum şi

o vaconstitui

, fără a fi necesară deplasarea lasediul entităţilor area informaţiilor într-un mediubazat pe şi , ceea ce vaconduce la prevenirea producerii unor evenimentenedorite şi scurtarea timpului de adoptarede contracarare a unor nerealizări.

conlucrare colaborare,

ferme obiective

impactul

Revol a

determinat

bilizare a auditorilor publici

noi tehnici

au eficientizat activitatea

p

uţia cunoştinţelor

creşterea gradului de profesionalizare şi

responsa

rincipala schimbare

calitativă faţă de controlul şi auditul clasic

posibilitatea consultării on-line a bazelor de

date plasate la distanţă

INTERNET INTRANET

soluţii

n cadrul procesului de control financiar o este acestui proces,respectiv , acolo unde estecazul, pentru ca asemenea

decurga acestora

pentru .

Î şi audit acordată

din faptul că, care este interesată de

atenţie sporită finalităţiiacţiunii corective, înlăturării abaterilor d identificării

deficienţe să nu se mai repete.

sitatea şi importanţa procesului de control a finanţelor publiceaparţin întregii societăţi utilizarea în condiţii de eficienţă

e la normele legale prejudiciilor

Nece l resurselefinanciare publice

satisfacerea nevoilor sociale

În Scopul analizei efectuate în deasigurare și control al calit ii este acela deidentificare a c ilor de îmbun t ire a eficien�ei și/saua eficacit ii activit ilor specifice desf urate deCurtea de Conturi.

C a,

etapa I

în urma misiunilorefectuate

la unele camere de conturi, au fost identificateo serie de deficien e în etapa de organizare,planificare, deaudit/ac�iunilor de

din actele de audit/control întocmite.

, respectiv la nivelul fiecărei structuride specialitate (departamente și camere de conturi),asigurarea și controlul calită�ii în activitatea de controlși audit public extern se realizează pe parcursulîntregului proces de elaborare și de efectuare aprogramului de control/audit, care începe cuselectarea ac�iunilor și entită�ilor pentru verificare,informarea și îndrumarea adecvată și la timp aauditorilor publici externi desemna�i să efectuezeac�iunea și se finalizează cu evaluarea impactului avutde măsurile dispuse prin decizii asupra entită�ilorverificate.

ă�ă ă ă�

ă� ă� ăș

orespunzător etapei a II-

a II-a etapă

de auditori din cadrul Departamentelor Işi VI

ţexecuţie, raportare a misiunilor

control şi de valorificare aconstatărilor

14

Ștefan PuicăDepartamentul VI CDirec�ia 1

: oordonarea verificării bugetelor unită�ilor administrativ- teritoriale

Auditor public extern

ROLUL I IMPORTAN A ACTIVITĂ II DE ASIGURARE I CONTROL ALCALITĂ II ÎN CADRUL CUR II DE CONTURI A ROMÂNIEI

Ș � � Ș� �

La nivelul Cur�ii de Conturi a României, asigu

a)

b)

rarea și controlul calită�ii activită�ilor specifice Cur�ii deConturi se realizează în două

se realizează desfășurării activită�ilor specifice

se desfășoară activită�ilor specifice,

etape:etapa I la nivelul departamentelor de

specialitate și al camerelor de conturi;etapa a II-a

ul Departamentului I).

pe parcursul

după finalizarea la nivelul compartimentului de

evaluare a calită�ii activită�ilor specifice Cur�ii de Conturi (Serviciul Evaluarea activită�ii de audit și

control, din cadr

C proces continuuontrolul calită�iieconomicitate, eficien�ă și eficacitate.

este un de identificare și gestionare a activită�ilor necesare pentrurealizarea obiectivelor Cur�ii de Conturi în condi�ii de

15

etapa de planificare a misiunilor de audit/ac�iunilor de controlAstfel, în , din analizareadocumentelor existente la dosarele curente principal

privind:

organizare şi

deficienţeale entităţilor cuprinse în eşantionul selectat au reieşit, în

�

�

�

respectarea termenului de notificareerificate, în caz

, în conformitate cu pct.274 din Regulament;modul de realizare de conducerea camerei de

conturi a instruirii auditorilor publici externi cu privire laobiectivele

;asigurarea independen ei auditorilor

publici externi înrii;

finalizarea misiunilor de audit/ac�iunilor de controlînainte de data programat , conform programului deactivitate aprobat;

;necuprinderea în programele de activitate aferente

ultimilor 3 ani a unor -teritoriale dincompeten�a de verificare a camerei de conturi, fapt cecontravine

.

a entităţilor careurmau a fi v ul acţiunilor de auditfinanciar

către

ce pot fi urmărite în auditarea conturiloranuale de execu�ie bugetară

ţ /imparţialită�iiraport cu entitatea care urmează a fi

supusă verifică

ă

modul de evaluare a activită�ilor de control și auditintern la entită�ile supuse verificării, etc.

unită�i administrativ

pct. 19 din Metodologia de elaborare,modificare și urmărire a realizării Programului deactivitate a Cur�ii de Conturi a României

�

�

�

Din examinarea documentelor afetificat în , în principal privind:

rente dosarelor curente ale entităţilor cuprinse în eşantionul selectat, echipade evaluare a iden etapa de execuţie a auditului/controlului deficienţe

�

�

�

�

�

�

modul de stabilire a e an

;întocmirea în mod r a

documentelor de lucru;

ş tionului şi a pragului desemnificaţie a categoriilor economice ce urmează a fiverificate, în vederea exprimării unei opinii de audit

necorespunzăto

neverificarea, în faza de execu�ie, a obiectivelorstabilite în faza de planificare prin planul de audit;

unele procese–

;

;aplicarea prevederilor

la ordonatorii principali/secundari

ritate, economicitate,ef .

verbale de constatare nu con�ineautoate elementele prevăzute la pct. 85 coroborat cupct.354 din Regulament

nerespectarea pct.341, lit.B din Regulament,referitoare la preluarea sintetică a constatărilor rezultate

în urma ac�iunilor de verificare efectuate la entită�ilesubordonate

pct. 260 din Regulamentpentru ac�iunile de audit financiar efectuate, potrivitcărora de credite vorfi supuse auditării şi transferurile de fonduri publice cătreentită�ile din subordinea acestora, sub aspectulfundamentării şi justificării sumelor solicitate, almonitorizării şi controlului utilizării acestor fonduri încondi�ii de legalitate, regula

icien�㠺i eficacitate

, din analizareaumentelor anexate la acestea, au fost depistate , dintre

În ceea ce priveşte actelorde audit/control întocmite şi a doc careenumerăm următoarele:

etapa de raportare a misiunilor de audit/ac�iunilor de controlneajunsuri

�

�

�

�

�

�

�

unele acte

;auditorii publici externi a

ii logice

;nerespectarea structurii actelor întocmite

pct.19 dinRegulament;

neprezentarea în rapoarte a ii

are aceste atribu�ii aufost îndeplinite;

nerespectarea prevederilor pct. 341, lit.c) dinRegulament, respectiv î

;

neconsemnarea în toate cazurile, în sec�iunidistincte ale raportului, a tuturor elementelor

;prezentarea abaterilor/ erorilor consemnate

;

constatările din nu au fost binefundamentate, fie prin invocarea unor acte normativeabrogate, fie printr-o interpretare eronată areglementărilor aplicabile entită�ilor supuse verificării

neefectuarea de cătrelegătur de condi�ionalitate dintre deficien�eleconstatate la unită�ile subordonate și atribu�iile demonitorizare și control ale ordonatorilor superiori, aşacum se prevede la pct. 82 din Regulament

prevăzutăla pct.85 sau 340 și în anexa 4, respectiv

legătur între atribu�iileentită�ii verificate, care sunt specificate la elementul„prezentarea entită�ii” și modul în c

n unele rapoarte de auditfinanciar auditorii publici externi au făcut referire laobiectivele de la pct.255 (obiectivul general al audituluifinanciar) în loc de cele prevăzute la pct.259

obligatoriiprevăzute de pct. 82 și 341 din Regulament

în uneleacte întocmite cu ocazia ac�iunilor de control/audit, s-afăcut în structura vechiului Regulament

Rolul i importan a activită ii de asigurare i control al calită ii în cadrul Cur ii de Conturi a Românieiș � � ș � �

16

etapa de valorificare n actele de audit/controlneajunsuri

Referitor la întocmite deauditorii publici externi din cadrul camerelor de conturi verificate, echipa de evaluare a identificat , înprincipal privind:

a constatărilor cuprinse î

�

�

�

�

�

�

neemiterea deciziei deactele de audit/control în termenul stabilit de pct.164

din Regulament;

;neemiterea deciziilor

;nerespectarea obliga�iei transmiterii deciziilor emise

de conducerea camerei de conturi spre luare

;ne

, la te

a de audit/ac�iunea de control, așn Regulament;

evaluareaucerea camerei de conturi, a misiunilor de

audit/ac�iunilor de control efectuate de auditorii publiciexterni, fapt ce contravine pct.447 din Regulament.

valorificare a constatărilordin

emiterea deciziilor înainte de împlinirea termenuluide depunere a obiec�iilor de către entitatea verificată,contrar prevederilor alin. ultim din pct.162 și 357 dinRegulament

în cazul unor ac�iuni în urmacărora s-au constatat prejudicii care au fost recuperate întimpul verificării, contrar prevederilor pct.176 dinRegulament

la cunoștin�ăși organului ierarhic superior în subordinea căruia se află

entitatea verificată/organului de conducere colectivăcare aprobă, coordonează și controlează activitateaentită�ii verificate, obliga�ie prevăzută de pct.183 și 357din Regulament

efectuarea verificării privind modul de ducere laîndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie rmenulprevăzut în Regulament şi de către aceiaşi auditori careau efectuat misiune acum se precizează la pct.230 di

în mod necorespunzător, de cătrecond

�

�

�

�

în notele de conciliere nu au fost prezentate detaliat,așa cum se prevede la pct.98 din Regulament,divergen�ele și punctele de ve

.în

;nu s-au consemnat în cuprin

.

dere ale reprezentan�ilorentită�ii verificate, discu�iile avute cu ocazia concilierii,modul în care s-a încercat clarificarea divergen�elor întreconstatările auditorilor publici externi și punctele devedere ale conducerii entită�ii verificate

raportul de control/procesul – verbal deconstatare, dacă același act normativ este aplicabil maimultor constatări, auditorii publici externi îl citează demai multe ori, contrar prevederilor pct.86 și 357 dinRegulament

sul unor acte informa�iidespre ultimul act încheiat de Curtea de Conturi laentitatea respectivă, inclusiv cel privind modul de ducere

la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie, precum șirezultatul evaluării impactului acestor măsuri asupraactivită�ii entită�ii, așa cum prevede pct. 63 dinRegulament

la finalul unor acte întocmite nu s-a făcut men�iuneaprevăzută la pct. 113 coroborat cu pct. 359 dinRegulament

o serie de:

Totodată, au mai fost depistate, după cum urmează

nereguli privind modul de utilizare a aplicaţiei informaticeINFOPAC

�

�

�

unele acte întocmite (decizie, proces verbal deconstatare, raport, etc)

;unele sume estimate pentru defi

;nu s-au diminuat sau anulat sumele con

raportul de control.nu au fost încărcate în arhivaINFOPAC

cien�ele constatate șiconsemnate în actele de control/audit întocmite la uneleentită�i supuse verificării nu îndeplineau condi�iilepentru a fi considerate rezultatul efortului propriu alcamerei de conturi

statate deauditori (și încărcate în aplica�ie) ca urmare a verificăriimodului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prindecizii, când s-au consemnat în nota unilaterală sume

mai mici decât cele estimate ini�ial, în procesul- verbal deconstatare/

echipa de evaluareinsuficient comunic rii

areconducerii structurilor teritoriale în privin�a

îndeplinirii obiectivelor structurii

În consecin�ă, căconstatate se datorează

pe parcursul desfăşurării misiunilor deaudit , precum şi

.

în urma misiunilor efectuate la unele camere de conturi, a stabilita auditorilor publici externi,

între auditori și conducerea camerelor de conturi/ac�iunilor de control

de control/audit pe care o conduc

deficienţele ei pregătiri profesionale ănecorespunzăto

implicării insuficiente a

Având în vedere aspectele prezentate anterior, sepoate aprecia că prin activitatea desfășurată până înprezent, activitatea de asigurare

rea obiectivelorstabilite la nivelul Cur�ii de Conturi a României,

și control al calită�ii

și-a dovedit utilitatea pentru realizaîn

condi�ii de economicitate, eficien�ă și eficacitate.

Rolul i importan a activită ii de asigurare i control al calită ii în cadrul Cur ii de Conturi a Românieiș � � ș � �

17

Doina DrăniceanuDepartamentul I: Metodologie, preg

� ș ș�

ătire profesională, evaluareaactivită ii de audit i control, programare, raportare, sinteze i ITDirec ia 1, Serviciul Pregătire ProfesionalăȘef serviciu

PARTICIPAREA CUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEI LA ACTIVITATEAECHIPEI OBIECTIVULUI 1 –

−−

CONSOLIDARE INSTITU�IONALĂ(GOAL TEAM 1 GT 1) DIN PLANUL STRATEGIC EUROSAI PENTRUPERIOADA 2011 2017

EUROSAI Plan Strategic 2011-2017(SAI) membre prim plan

strategic4 obiective strategice

a elaborat un pentru perioada.Acest

.

, menit să constituie cadrul generalpentru desfășurarea eficientă și eficace a activită�ii institu�iilor supreme de audit

a fost conceput în spiritul transparenţei, în consultare cu toţi membrii EUROSAI, bazându-se pecare reflectă necesităţile şi priorităţile organizaţiei

Planul strategic a fost

în

Cele

aprobat de către

al VIII-lea Congres EUROSAI desfăşuratla

se referă la:

Lisabona, Portugalia, mai 2011.

4 obiective strategice

�

�

�

�

Consolidare instituţională

Împărtăşirea cunoştinţelor

Guvernanţă şi comunicare

: con

e organismele EUROSAI implicate înimplementarea planului strategic.

solidarea capacităţii instituţionale reprezintă dezvoltarea abilităţilor,cunoştinţelor şi modalităţilor de lucru prin care o organizaţie devine mai eficientă pornind de la punctele forteexistente şi înlăturând discrepanţele şi deficienţele. EUROSAI îşi propune facilitarea dezvoltării unorinstituţii supreme de audit puternice, independente şi cu un înalt grad de profesionalism.

: în vederea îndeplinirii în mod competent şi profesional a sarcinilor ce le revin,instituţiile supreme de audit necesită un cadru general de standarde profesionale internaţionale actualizat,relevant pentru sarcinile şi necesităţile lor. Aceste standarde sunt dezvoltate de către INTOSAI, EUROSAIconcentrându-se asupra promovării şi facilitării implementării lor de către membrii săi.

: în vederea consolidării auditării, responsabilităţii, bunei guvernanţe şitransparenţei sectorului public, EUROSAI promovează îmbunătăţirea schimbului de cunoştinţe, informaţii şiexperienţe între membrii săi şi cu parteneri externi.

: pentru a-şi îndeplini misiunea în mod eficient şi a-şi creşte capacitatea de arăspunde solicitărilor membrilor săi, EUROSAI trebuie să fie bine condus. Modelul actual a fost conceput înconcordanţă cu principiile bunei guvernanţe şi comunicării eficiente, reflectând obiectivele strategice şiîncurajând cea mai largă implicare posibilă a instituţiilor supreme de audit membre, în activitateaorganizaţiei. Sunt construite legături puternice între toat

Standarde profesionale

18

Participarea Cur�ii de Conturi a României la activitatea Echipei Obiectivului 1 – C I P Sonsolidare nstitu�ională din lanul trategic EUROSAI pentru perioada 2011-2017

În acest scop, au fostformulate astfel:

: „ca

: – promovareastandardelor

in(

.”

: „

parteneri externi”

: „ – conducereaEUROSAI în

eficiente”

Implementarea planului strategic EUROSAIsuccesul strategiei INTOSAI în Europa

rolul activ al tuturor membrilor EUROSAI înimplementarea planului strategic.

vacontribui la

în regiune. Seimpune

„, cu

respectarea valorilor esenţiale ale INTOSAI şi cumaximizarea utilizării eficiente a iniţiativelor şirezultatelor INTOSAI, în vederea continuăriidezvoltării auditării sectorului public

cele 4 obiective strategice

Obiectivul 1

Obiectivul 2 Standarde profesionale

Obiectivul 3

Obiectivul 4�

�

�

Consolidare instituţională

Împărtăşirea cunoştinţelor

Guvernanţă şi comunicare– facilitarea

dezvoltării şi întăririi pacităţiiinstituţionale a membrilor EUROSAI”

şi facilitarea implementăriiternaţionale ale instituţiilor supreme de

audit ISSAI) şi contribuirea lacontinuarea dezvoltării lor

– încurajareacooperării şi schimbului de experienţă întremembrii EUROSAI, în cadrul INTOSAI şicu

concordanţă cu principiilebunei guvernanţe şi comunicării

�

�

�

�

�

Echipa 1 (GT 1):

Echipa 2 (GT 2): Standarde profesionale

Echipa 3 (GT 3): r

Echipa 4 (GT 4): Guvernan

Consolidare instituţională

Împărtăşirea cunoştinţelo

ţă şi comunicare

În cursul anuluial Grupului

Operativ pentru Planul Strategic EUROSAIa lansat membrilor

EUROSAI de a preciza posibila lor

prin completarea unui .

În ,

.

,în calitatea sa

de al echipei aferente obiectivului 1 dinPlanul Strategic EUROSAI a solicitat membrilorEUROSAI

.În octombrie 2011,

08 noiembrie 2011.Urmare invita�iei , în

calechipei aferente

Obiectivului 1 din Planul Strategic EUROSAI (

.

2010

(EUROSAIStrategic Plan Task Force),

(GT), chestionar

februarie 2011

chestionarul completat cu propunerilesale

august 2011

(GT 1)

tparticiparea

Cur�ii de Conturi a Fran�ei

președin�iaGT 1

, preşedintele SAI dinPolonia, în calitatea sa de

sub aspectul sferei de cuprindere şi a formei, la echipelede obiectiv

, transmiţând laEUROSAI

Urmare analizării chestionarelor completateprimite de la membrii EUROSAI, în

să participe la, la Paris, Franţa, în data

de

itate de institu�ie supremă de audit membră aEUROSAI care de�ine

),Curtea de Conturi a României a participat la reuniuneainaugurală a GT 1

preşedinte

invitaţia contribuţie

Curtea de Conturi aRomâniei a răspuns favorabil invitaţiei

preşedintele Curţii de Conturi a Franţei,

preşedinte

reconfirmarea intenţiei de participare.Curtea de Conturi a României a reconfirma

Curtea de Conturi a Franţei ainvitat Curtea de Conturi a Românieireuniunea inaugurală a GT 1

În vederea implementării celor 4 obiective strategiceale EUROSAI, al VIII-lea Congres EUROSAI a decis înbaza art.9.5 al Statutului EUROSAI crearea a

după cum urmează:4 echipe de

obiectiv (Goal Teams - GT),

19

În

sunt.

contextul implementării strategiilor din domeniul consolidării institu�ionale,

perfec�ionarea pregătirii profesionale, îmbunătă�irea organizării institu�iilor supreme de

audit și a dezvoltării lor institu�ionale

aspectele principaleasupra cărora GT 1 se concentrează în vederea facilitării dezvoltării și întăririi capacită�ii institu�ionale a membrilor

EUROSAI

A doua reuniune a GT 1 website modern

interactive

noile nevoi și preferin�e ale

diferitelor

GT

caracter mai

vizual, intuitiv, grafic și atractiv pentru utilizatori.

s-a desfășurat la Paris,Fran�a, în data de 14 februarie 2012, sub auspiciile

Ca prim pas, potrivit decizieimembrilor GT 1 de a organiza 7 subgrupe din perspectivaunei abordări orizontale și de a aloca corespunzător

, Curtea deConturi a României este institu�ia supremă de auditcoordonatoare

sprijinită fiind de SAIEstonia, din

.

.Se urmărește utilizarea unor instrumente mai

vizează crearea condi�iilor pentru Echipelede Obiectiv (

importan�ei împărtășirii bunei practici și experien�e

în cadrul EUROSAI

activită�ile-cheie din Planul Strategic

utilizării facilită�ilor oferite de

tehnologia informa�iei (website),

perspectiva necesită�ii revizuirii și

actualizării website-ului EUROSAI

adaptarea website-ului

EUROSAI la noile necesită�i impuse de Planul

Strategic EUROSAI pentru perioada 2011-2017

grupuri-�intă ale Planului Strategic

EUROSAI

în vederea facilitării comunicării și

dezvoltării zonelor de dezbateri

Reconfigurarea conceptuală a website-ului

EUROSAI

informa�ii privind evolu�ia implementării

Planului Strategic EUROSAI

.

a

Se are în vedere

și la

cerin�ele înscrierii în parametrii unui

și mai concentrate pe

, precum și mai buna folosire a noilortehnologii

(forumuri de discu�ii,bloguri, platforme e-learning etc.).

) de a pune la dispozi�ia membrilorEUROSAI

. Eforturile suntîndreptate spre a conferi website-ului un

Un punct semnificativ al agendei celei de-a doua reuniuni a GT 1

) șiA fost

și .

a fost constituit de către o ședin�ă de, convenindu-se asupra existen�ei mai multor categorii de

ac�iuni și asupra necesită�ii luării în considerare a tuturor acestora, în mod particular a celor privind abilită�ilepersonale ( . Au fost purtate discu�ii asupra utilită�ii utilizării lamaximum a subliniatănecesitatea concentrării consolidării institu�ionale asupra rolului institu�iilor supreme de audit de a răspundeelementelor de

brainstorming privind consolidarea institu�ională

soft skills managementul organiza�ional

rezultatelor și materialelor existente la nivelul EUROSAI și INTOSAI.

noutate inovare

Astfel, cooperarea în cadrul EUROSAI, cu INTOSAI șiparteneri externi a fost aprec

cu finan�atorii INTOSAI.

a

.

Au fost dezbătute aspecte privind

iată ca fiind un instrument debază pentru întărirea consolidării institu�ionale. S-astabilit ca, cooperarea GT 1 să se desfășoare în cadrulresponsabilită�ilor organismelor EUROSAI existente șicu celelalte GT. S-a discutat necesitatea de a face fa�ăprovocării de a găsi

în

implementarea obiectivului strategic al consolidăriiinstitu�ionale. S-a stabilit men�inerea legăturiipermanente cu Secretariatul EUROSAI în vedereacooperării

În încheierea lucrărilor fost reiterată

cooperarea.

noi parteneri și noi zone de

cooperare pentru îndeplinirea sarcinilor GT 1

importan�a

împărtășirii bunei practici și experien�e în cadrul

EUROSAI

Participarea Cur�ii de Conturi a României la activitatea Echipei Obiectivului 1 – C I P Sonsolidare nstitu�ională din lanul trategic EUROSAI pentru perioada 2011-2017

PARTICIPAREA CUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEI LA ACTIVITATEAGRUPULUI OPERATIV DE LUCRU AL EUROSAI PRIVINDETICA ȘI AUDITUL

având ca

l

Astfel, în conformitate cu recomandările de maisus, Consiliul Director al EUROSAI a aprobat creareaunui

, atât în rândulinstitu�iilor supreme de audit cât și în entită�i e

publice, considerându-se prin această abordare, încontextul crizei actuale economice și financiareprelungite, că

.

Grup Operativ de Lucru privind Etica și

Auditul scop principal promovarea

conduitei etice și a integrită�ii

rădăcina multor probleme se află în

ineficien�a reglementărilor precum și în

prăbușirea valorilor” (n.n. etice)„

20

Corneliu CorneaDepartamentul I Metodologie, pregătire profesională, evaluarea activită iide audit i control

: �ș , programare, raportare, sinteze și IT

Direc�ia 1, Serviciul MetodologieAuditor public extern

La cel de , care a avut loc la înle finale, precum și în Planul Strategic adoptat la Congres în ceea ce privește tema:

, s-a consemnat

al VIII-lea Congres EUROSAI Lisabona, Portugalia, mai 2011, înconcluziile și recomandări

căProvocări, cerin�e și responsabilită�i ale managerilor din sectorul public și rolul Institu�iilor Supreme deAudit „

„

EUROSAI a stabilit să creeze o structură adecvată de dialog sau o formulă care săunească eforturile, mai exact un grup operativ, capabil să poată face fa�ă provocărilor rezultate din schimbărileactuale, și totodată să împărtășească rezultatele ob�inute vastei comunită�i de institu�ii supreme de audit

�a reciprocă, utilă tuturordin

cadrul INTOSAI („Mutual experience benefits all” - Experien ”).

#

#

#

(vor fi realizate proiecte careconstau în: colectarea, organizarea și analizareainforma�iilor primite de la institu�iile supreme de auditmembre EUROSAI sau din alte regiuni).

;

membre INTOSAI);

areainforma�iilor pe pagina web a Grupului de lucruEUROSAI –

- și organizarea unui seminar cuajutorul informa�iile).

Identificarea la institu�iile din cadrulEUROSAI a cadrului legal privind etica și apracticilor în materie

La acest obiectivîși va aduce contribu�ia și Curtea de Conturi a României

la acest proiect va participa și Curtea deConturi a României(vor fi

realizate proiecte care constau în: identificarea celor mai

bune practici în materie de cursuri de pregătire, definireamodelelor de cursuri privind etica și prezentarea depropuneri privind modul în care să fie realizate cursurilede pregătire de etică în institu�iile

(vor fi realizateproiecte care constau în: organizarea și post

căruia să fie diseminate

Ridicarea gradului de conștientizare aaspectelor etice prin cursuri de pregătire

Împărtășirea rezultatelor

Prima reuniuneLisabona 7-8 mai 2012,

Agenda de lucru a reuniunii

.

a Grupului de lucru a avut loc la, în perioada la sediul Cur�ii de

Conturi a Portugaliei. R

de Lucru.

a cuprins, înprincipal,

. Acest puncts-a materializat prin:

Prezentarea unor experien�e și instrumenterelevante privind etica.

De asemenea,relevan

e privește etica în institu�iile supremede audit;

Alegerea proiectelor care vor fi dezvoltate încadrul Grupului de lucru;

– care a cupr

Prezentarea unor experien�e și instrumenterelevante privind auditul eticii în sectorul public. Laacest punct au sus�inut prelegeri colegii din cadrulSAI Portugalia, Croa�ia și Olanda;

Identificarea și alegerea un

peperioada în care aceacest context s-a convenit asupra:

pr

modului în care se va organiza Grupul de lucru,precum și a institu�iilor supreme de auditresponsabile de realizar

,inclusiv op�iunea institu�iilor supreme de audit de aorganiza reuniunile viitoare cuprinse în programulde lucru al Grupului.

euniunea găzduită de Curtea deConturi a Portugaliei s-a desfășurat pe parcursul a douăzile, lucrările fiind conduse de doamna judecător HelenaAbreu Lopes, membru al Cur�ii de Conturi și președinteal Grupului

următoarele puncte:

au avutprezentări te următoarele institu�ii supremede audit: Fran�a, Croa�ia, Curtea Europeană deConturi, Olanda și Fosta Republică Iugoslavă aMacedoniei;

Masă rotundă desfășurată pe subgrupe în vedereaidentificării unor posibile proiecte ale Grupului delucru în ceea c

insmai multe sesiuni, după cum urmează:

or posibile proiecteprivind auditul eticii în sectorul public care să fiedezvoltate în cadrul Grupului de lucru.

sta își va desfășura activitatea. În

ogramului Grupului de lucru, respectiv listaproiectelor care vor face obiectul activită�ii, precumși termenele de realizare a proiectelor;

ea fiecărui proiect;pașii care vor fi făcu�i în perioada următoare

- Etica în institu�iile supreme de audit

- Auditul eticii în sectorul public

-�

�

�

�

�

�

�

�

Au fost prezentatede Conturi a României privind

principalele realizări ale Cur�iiexperien�a și buna

practică în domeniu, respectiv Codul de conduităetică a personalului, declara�iile de independen�ăși Comitetul de etică

Planificarea activită�ii Grupului de lucru

În Programul de activitate adoptat s-a stabilit ca unul dintre ale Grupului de Lucru,

, cum ar fi:

obiectivele generale”Contribu�ia la creșterea încrederii opiniei publice în institu�iile supreme de audit

”. obiectivespecifice

prin sus�inereaimplementării ISSAI 30 (Codul etic) În cadrul acestui obiectiv general vor fi urmărite o serie de

Grupul Operativ de Lucru privind Etica și Auditul2012 – 2014

11 institu�ii supreme de audit

din cadrul EUROSAI (denumit în continuareGrupul de lucru”) își va d ura activitatea în perioada , fiind

enia șiSpania.

„ esfăș alcătuit în momentul de fa�ă dinreprezentan�ii a : Portugalia (asigură președin�ia grupului), Croa�ia, Cipru, CurteaEuropeană de Conturi, Fran�a, Islanda, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Olanda, România, Slov

21

Participarea Cur�ii de Conturi a României la activitatea Grupului Operativ de Lucru al EUROSAI privind Etica și Auditul

Al doilea al Grupului de Lucru îl constituie:În cadrul acestui obiectiv gen

, cum ar fi:

obiectiv general”.

obiective specifice

”Promovarea conduitei etice în cadrulentită�ilor publice prin activită�i desfășurate de institu�iile supreme de audit eralvor fi urmărite o serie de

#

#

(vor fi realizate proiecte care constauîn: identificarea și analizarea experien�elor în auditareaaspectelor privind etica, respectiv rapoarte de audit, liniidirectoare și metodologii);

o

în acest domeni, organizarea și postarea informa�iilor pe

pagina web a Grupului de lucru EUROSAI –).

.

Participarea la

astfel c fostparticipante la prima reuniune

aRomâniei privind aspectel

Identificarea practicilor de audit ale institu�iilorsupreme de audit

eticii în înstitu�iile publice

l Grupului Operativ deLucru al EUROSAI privind Etica și Auditul

Comitet E al Cur�iide Conturi a României

(vor fi realizate proiectecare constau în: rganizarea unui seminar în vedereadiscutării posibilelor activită�i ale institu�iilor supreme deaudit u și împărtășirea experien�elor șiinforma�iilor

În cadrul Grupului de lucru, în perioada imediaturmătoare, vor fi demarate proiectele convenite și

cuprinse în programul de activitate pentru perioada2012 – 2014, atât cele referitoare la

a fostdeosebit de constructivă și utilă, schimbul de idei,experien�ele și instrumentele utilizate în materie deetică, um au prezentate de către institu�iilesupreme de audit ,urmând să fie analizate de

și, acolo unde este cazul,materializate în propuneri de îmbunătă�ire areglementărilor interne ale Cur�ii de Conturi

e cu semnifica�ie etică.

Împărtășirea rezultatelor

reglementările șiinstrumentele privind etica cât și cele privindauditul

ucrările

ul de ticăla acest

proiect va participa și Curtea de Conturi a României

22

Participarea Cur�ii de Conturi a României la activitatea Grupului Operativ de Lucru al EUROSAI privind Etica și Auditul

23

Dragoș BudulacServiciul Rela�ii Externe și ProtocolȘef serviciu

SINTEZA JURNALULUI INTERNA�IONAL DE AUDIT PUBLIC INTOSAI,APRILIE 2012

Alexandra LichiServiciul Rela�ii Externe și ProtocolExpert

Dumitra DragoșUniversitatea Româno-AmericanăFacultatea de Rela�ii Interna�ionaleStudentă în practică la Serviciul Rela ii Externe i Protocol� ș

, și este disponibil în limbileArabă, Engleză, Franceză, Germană și Spaniolă.

umăr

.4. Creșterea receptivită�ii în5. Depășirea barierelor dintre

..

.8. Noută�i cu privire

..

11. .

Jurnalul Interna�ional de Audit Public

(Revista INTOSAI)

aprilie 2012

1. Editorial Reflec�ii din OLACEFS,

2. Gânduri din partea Președintelui Consiliului

de Conducere INTOSAI

3. tiri pe scurt

auditul performan�ei

auditul intern și cel

extern în Malta

comunicare

7. ISSAI

cooperarea dintre

INTOSAI și Donatori

interiorul INTOSAI

informa�ii IDI

evenimentelor INTOSAI

este publicat de INTOSAI, cuperiodicitate

N ul din al revistei cuprinde 11capitole:

– semnat dedomnul Carlos Pólit Faggioni, Controlor General alEcuadorului și Președintele OLACEFS.

–. Acest

articol este scris de domnul Terence Nombembe,Președintele Consiliului de Conducere INTOSAI șiAuditor General alAfricii de Sud.

(include și un articol despre Curteade Conturi a României – pag. 9)

6. Auditorii și eficiente-urile în centrul aten�iei

la

9. Din10. Ultimele referitoare la .

Calendarul

trimestrială

Evolu�ia tuturor

regiunilor INTOSAI către excelen�ă în audit

.

abilită�i de

Ș

1. Editorial

contribu�ia INTOSAI în sprijinirea

institu�iilor din statele membre

Îneforturile profesionale și tehnice depuse pentrupublicarea acestui

smelorimplicate în auditarea sectorului public.

, sus�iner

. În încheiere, sunt enumerateal OLACEFS, și autorul

numai eforturile integrate decolaborare vor determina o dezvoltare c

, Președintele OLACEFS elogiază

care promovează dialogulpe teme curente și modernizarea tuturor organi

În articol estesubliniată

ea

democra�iei și combaterea sărăciei și a inegalită�iisociale măsurile luate înprocesul de modernizare îșireafirmă convingerea că

olectivă aSAI-urilor, și îmbunătă�iri de lungă durată la nivelna�ional.

Jurnal

24

Sinteza Jurnalului Interna�ional de Audit Public INTOSAI, aprilie 2012

2. Gânduri dinpartea Președintelui Consiliului de ConducereINTOSAI,

�

Implementarea ISSAI

3. Știri pe scurtevenimente

BRAZILIA: Auditul programului regionalpentru combaterea febrei aftoase

CHILE: review al SAI

din Costa Rica

CHINA: CNAO a elaborat

dit

INDIA: Al doilea Forum sino-indian al

tinerilor auditori

CHINA: Seminar de audit sino-african

KUWEIT:

ional deAudit (SAB)

ROMÂNIA: Publica�ii recente ale Cur�ii de

Conturi a României

Raportul publicanual pe anul 2010

Raportul de activitate pe anul 2011,

websitee specialitate.

4.

.ISSAI 3000

este definit auditul performan�eibeneficiile limitele

La pagina nr. 4, capitolul 2, intitulat

articolulÎn acest

articol, dl. Terence Nombembe, Președintele Consiliuluide Conducere INTOSAI, scrie despre

umit de decizia Consiliului deConducere de a declara ca

, precum și de acceptul unanim altuturor regiunilor INTOSAI.

În capitolul 3,:

de eradicare a febrei aftoase,finan�at din FOCEM . Raportul regional va fi prezentatSecretariatului și Parlamentului MERCOSUL șiMinisterelor Agriculturii responsabile cu fondurilePAMA.

În decembrie 2011, SAI Chile a finalizat un peer-

de Audit,

practica auditului.

În perioada 31 octombrie–

iale tinerilor auditori indien

:

Subi

Au mai fost abordate subiecte precum: dezvoltareaauditului, standardele de audit, auditul IT.

în cadrul INTOSAI.Reprezentan�i ai SAB au participat la cea de-a 21-a

întâlnire a Grupului de L

SAB orga

În decembrie 2011, Curtea de Conturi a României apu

Raportul con�ine remarci referitoare la execu�iaconturilor bugetelor auditate de Curtea de Conturi aRomâniei și concluziile auditurilor Cur�ii de Conturi aRomâniei privind: companii publice autonome,întreprinderi de stat, întreprinderi cu capital majoritar destat și alte enti precum și

ce trebuie aplicate.De asemenea, Curtea de Conturi a României a

publicat în caresunt reflectate: rezultateleCur�ii de Conturi a României și eforturile

.Pe linia

institu�ionale, Curtea deConturi a României a publicat pe

La pagina 10 a Jurnalului, capitolul 4realizat de SAI Olanda, intitulat

În acest articol se face referire la în care

cât și

existen�ei

oidee este în conformitate cu realitatea.

se regăsește

, men�ionând că implementareacadrului ISSAI este cea mai importantă prioritate. Caurmare, acesta este mul�

, la pagina 6, suntprezentate următoarele

Acest articol se referă la auditul efectuat de Curteade Audit a Braziliei, în colaborare cu SAI Argentina,Bolivia și Paraguay, și care are ca obiect PAMA –Programul MERCOSUL

review al proceselor organiza�ionale ale SAI Costa Rica.Raportul final con�ine o evaluare pozitivă aperforman�elor institu�ionale ale SAI Costa Rica.

Planul încorporează noile cerin�e ale ComitetuluiCentral al Partidului și ale Consiliului de Stat privindActivitatea propune noi sarcini și obiectivepentru activitatea de audit și oferă o imagine de ansamblua noilor tendin�e în teoria și

8 noiembrie 2011, înMumbai, SAI India a găzduit cel de-al doilea Forumsino-indian al tinerilor auditori. Au avut loc prezentăr

i și chinezi referitoare la rolulspecial al auditului guvernamental și coduri de eticăprofesională, precum și discu�ii pe temele proceduri decontrolul calită�ii și auditul IT. Primul forum a fostgăzduit de CNAO în 2010.

Cel de-al 4-lea Seminar de audit sino-african a fostgăzduit de CNAO, în perioada 16-25 octombrie 2011, laBeijing și în provincia Jiangsu. Au participat peste 30 deauditori din statele africane vorbitoare de limba engleză.

ectul central a fost problema de bază a rela�iei

dintre activitatea de audit a SAI-ului și guvern la nivel destat.

SAB s-a implicat într-o serie de activită�i cu scopulschimbului de experien�ă

ucru privind auditul IT, și auvizitat și un număr de SAI-uri europene cu scopulinformării pe anumite teme de audit.

nizează competi�ii interne de cercetare, ceade-a 13-a fiind în desfășurare.

blicat și a transmis către Parlament. Raportul constituie baza procedurii

prin care se aprobă prin lege execu�ia anuală a conturilorbugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale destat.

tă�i, încălcări ale legiiidentificate și măsuri

activită�ilor specifice aledepuse în

sensul actualizării și desăvârșirii unui cadru metodologicpentru activită�ile de control și audit

preocupării permanente de promovare aconsolidării capacită�ilor

-ul său

, se regăsește unarticol

, arătând atâtacestui tip de audit. Cu această

ocazie este subliniată necesitatea efectuării unor audituride performan�ă mai complexe, pentru a elimina risculaxării strict pe obiective și indicatori, astfel pierzândadevărata explica�ie pentru performan�a slabă a uneiagen�ii sau a unui program.

SAI Olanda subliniază necesitatea uneireceptivită�i mai mari din partea auditorilor fa�ă deentită�ile auditate, în desfășurarea audituluiperforman�ei, și prezintă anumite ini�iative propriipentru promovarea acestei receptivită�i. Cea mai recentăini�iativă a SAI Olanda în acest sens se numește”Verificarea realită�ii”, și este un test care verifică dacă

Evolu�ia tuturorregiunilor INTOSAI către excelen ă în audit.

priorită�ilestrategice ale INTOSAI

temăpentru anul curent

SAI finalizează peer-

planul pe 5 ani

pentru dezvoltarea activită�ii de au

Activită�i recente ale Biroului

Na�

aldoilea număr al Revistei sale proprii d

Creștereareceptivită�ii în auditul performan�ei

�

�

�

�

�

�

�

1

2

25

Sinteza Jurnalului Interna�ional de Audit Public INTOSAI, aprilie 2012

5.

existen�a unei bariere întreauditul intern și cel extern

solu�ii pe

6.

consecin�

7.ISSAI-urile în centrul aten�iei,

acadrului ISSAI, în c

.

Lansarea modelului ISSAIprioritatea strategic

implementarea cadrului ISSAI.

implementare a ISSAI în cadrulInstitu�iilor Supreme de Audit

Actualizarea cadrului ISSAI

8.N

.

punctele de vedere ale institu�iilordonatoare

Institu�iile

sprijinirea creșteriiindependen�ei institu�iilor de audit

9.Din interiorul INTOSAI

Teleconferin�a ași Donatori

Articolul de la pagina 14 a Jurnalului, capitolul 5,

și este scris de Sharon Zammit șiPeter Baldacchino, membri ai catedrei de Contabilitatede la Universitatea din Malta.

Studiul a demonstrat

, și propune

cru)și pentru cultivarea unei rela�ii de colaborare între NAOși IAID.

La pagina 19 din Jurnal, capitolul 6,

scris de dl Hassan Khosravi, Curtea udit aRepublicii Islamice Iran.

, precum și

La finalul articolului,

La pagina 20 a Jurnalului, capitolul 7,articolul scris de MetteE. Matthiasen, secretarul Comitetului pentru StandardeProfesionale. Acesta este o continuare a articolului c

i de conștientizare privindISSAI și INTOSAI GOV,

Grup

și anume

de a

, �inând seama de faptul

În acest subcapitol sunt prezentate intervalele detimp uite ISSAI și INTOSAIGOV, stabilite de comitetele, subcomitetele și Grupurilede Lucru responsabile cu ISSAI-urile și INTOSAI GOV-urile individuale.

La pagina 22 a Jurn ,intitulat

În prezentul articol scris de Stephen Sharpels,Vicepreședinte al

dintre INTOSAI și Comunitatea Donatorilorcu Banca de Dezvoltare

din Marea Britanie (Departamentul pentruanada

(În opinia acestora,

Acest temei este de asemenea consolidatre

rapoarteloracestora.

La pagina 25 a Jurnalului, respectiv capitolul 9,intitulat scarticolele:

În articolsunt punctate elementele esen�iale ale Rezolu�ieiA/66 /209 pr iv ind ”Promovarea ef ic ien �e i ,

a prezentat progresul înregistrat

SAI-urilor. Conferin�a aconstituit un cadru de dezbateri destinat tuturormembrilor.

seintitulează

Acest articol prezintă un studiu realizat recent înMalta, care evaluează rela�ia dintre auditorii externi,NAO, și auditorii interni, IAID (Departamentul Intern deAudit și Investiga�ii), analizează poten�ialele bariere înrela�ia acestora și efectul existen�ei a două tipuri deauditori care se ocupă de aspecte diferite ale auditului.

(datorită unei culturiînrădăcinate, a comunicării informale, a percep�iilorgreșite și a lipsei resurselor)

(prin formalizarea rela�ieiNAO/IAID, o mai bună comunicare și disponibilitatea dea se consulta precum și prin păstrarea dosarelor de lu

se regăseștearticolul

Supremă de A

În acest articol este subliniată importan�acomunicării eficiente dintre auditor și entitatea auditatăpentru o mai bună desfășurare a activită�ii de audit și suntprezentate

se regăsește

uacelași titlu, publicat în aprilie 2011, și se axează peprogresele realizate în ultimele 12 luni, în special în ceeace privește creșterea gradulu

Articolul are următoarele subpuncte:

La acest subcapitol sunt enumerate activită�iledesfășurate de ul operativ pentru creșterea graduluide conștientizare în decursul anului 2011, inclusivprezentări ale cadrului ISSAI sau ale unor ISSAI-uriindividuale, desfășurate cu diferite ocazii.

Acest model reflectă

Scopul acestui model este de a asigura men�inereaimpulsului generat de activită�ile de creștere a graduluide conștientizare și stabili o în�elegere comună amodului de

că

la care urmează a fi reviz

Pe lângă activită�ile la care se face referire înLansarea modelului ISSAI, membrii Comitetului deStandarde Profesionale așteaptă solicitări pentruprezentări, și speră să primească cel pu�in la fel de multeca în anul 2011.

alului se regăsește capitolul 8

Comisiei INTOSAI-Donatori seprezintă semnarea recentă a Memorandumului deÎn�elegere

Islamică. Pentru o perspectivăcompletă asupra motivelor semnării acestui acord suntprezentate

Dezvoltare Interna�ională), Irlanda (Irishaid) și CAgen�ia Interna�ională Canadiană pentru Dezvoltare).

Donatorii sebazează de asemenea pe faptul că INTOSAI le acordă unajutor prin intermediul institu�iilor de audit na�ionale.Acestea îmbunătă�esc

prinprisma faptului că INTOSAI unește institu�ii de auditdin 190 de �ări.

Pentru viitor se recomandăîn �ările în curs de

dezvoltare, pentru creșterea credibilită�ii

, se regăse

responsabilită�ii, eficacită�ii și transparen�ei înadministra�ia publică prin consolidarea Institu�iilorSupreme de Audit” și ac�iunile care vor fi aplicate caurmare a adoptării acesteia, iar la pagina 27 este redattextul integral al Rezolu�iei.

de la ultima Conferin�ă (Washington – iulie 2011). Deasemenea s-au oferit informa�ii în legătură cu ini�iativelede dezvoltare a competen�elor

Depășirea barierelor dintre auditul internși cel extern în Malta,

ntrudepășirea acestora

Auditorii și abilită�i de comunicare eficiente,

consecin�ele pozitive ale comunicăriieficiente ele negative care rezultădin lipsa abilită�ilor de comunicare.

autorul recomandăINTOSAI și organismelor similare să redactezebroșuri educa�ionale pentru membri, pentrupromovarea comunicării eficiente și a dezvoltăriiabilită�ilor de comunicare interpersonală.

sigurarea actualizăriipermanente a ontextul actual alcreșterii preocupării pentru implementarea ISSAI

Realizări și cifre privind activită�ile deconștientizare desfășurate în anul 2011

ă aINTOSAI

fiecare SAI trebuie să își determine strategia înconcordan�ă cu legisla�ia na�ională.

Activită�i de creștere a gradului deconștientizare pentru anul 2012

oută�i cu privire la Cooperarea dintreINTOSAI și Donatori

Supreme de Auditsunt un mijloc de a responsabiliza institu�iile statelorasupra utilizării fondurilor publice.

procesul de administrare abanului public în �ările partenere institu�iilordonatoare.

Adunarea Generală ONU adoptă Rezolu�iaprivind consolidarea independen�ei SAI.

supra cooperării întreINTOSAI

�

�

�

�

.

1.

2.

26

Sinteza Jurnalului Interna�ional de Audit Public INTOSAI, aprilie 2012

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

Reuniunea persoanelor coordonatoareresponsabile din cadrul Subcomitetului privindStandardele de Control Intern

de la Subcomisia privind peer-review

Grupul de Lucru privind Auditul Mediului

Grupul de Lucru privind Responsabilitatea șiAuditul Ajutoarelor pentru Dezastre

Prima întâlnire a Grupului OperativINTOSAI asupra Previziunii Financiare

a) Probleme financiare

mecanismeproblemele emergente privind Comunitatea

INTOSAI.

func�ionarea INTOSAI

Consolidarea controlului parlamentar înCAROSAI

seminar

Implementarea Planului Strategic EUROSAI

al VIII-lea Congres EUROSAIprimul

Plan Strategic al EUROSAI2011-2017

4 obiective strategiceObiectivul 1

Obiectivul 2 Standarde profesionale

Obiectivul 3

Obiectivul 4

10. Ultimele informa�ii referitoare la IDI, noiprograme strategice de planificare,

Calendarul evenimentelorINTOSAI

a avut loc la Varșovia,Polonia. Obiectivul principal a fost verificareaîndeplinir

cesteia planul deac�iune fiind ușor modificat, iar

.Participan�ii au discutat de asemenea, deciziile ce au

fost luate în cadrul întâlnirii Consiliului Director alINTOSAI cu privire la subcomitetul

în sectorulpublic.

SAI-uri.

lor Supreme deAudit în abordarea la nivel interna�ional a problemelorde mediu și a

( Rio +20)din Rio de Janeiro.

Grupul de Lucru privind Auditul Mediului a fostinvitat

ucru va avea douaîntâlniri, prima în Estonia cu privire la ProgramulTransna�ional asupra Auditului Perfor

.

și-a �inut ul

ului pent

Au fost lansate o serie de studii cu privire la auditulajutoarelor pentru dezastre și auditul pentrudezastre. S-a stabilit implicarea în analiza fraudei și acorup�iei în situa�iile

Comitetul INTOSAI pentru Finan�e șiAdministra�ie a creat acest nou

privire la :

ș

.

c) Dezvoltarea unor pentru a seocupa de

probleme ce pot afecta , BiroulAuditorului General al Norvegiei

În cadrul întâlnirii a avut loc un pentruexaminarea problemelor relevante în privin�a eficien�eiComisiilor Conturilor Publi

turilor mici.constau în

iștrilor cu calitatea demembri OficiulAuditorului General.

sunt afectate negativ deincapacitatea de a recruta personal în mod direct, de aoferi pachete salariale competitive, de a controla directresursele financiare aprobate de Parlament.

le pozitive asupra schimburilor de idei avute peparcursul întâlnirii și au apreciat

În cadrul celui de-(30 mai–2 iunie 2011, Lisabona) a fost aprobat

, pentru perioada.

:: „

: –promovarea

(”

: „

parteneriexterni ”

: „ –conducerea EUROSAI în

eficiente ”

în trei regiuni.Pe parcursul anului 2011, noi programe strategice de

planificare au fost in

Jurnalul se încheie cu, de la pagina 38.

ii obiectivelor din planul de ac�iune adoptat înprimăvara anului 2011, în urma a

cea mai recentăversiune, distribuită

din care fac parte.Activitatea actuală include dezvoltarea a două studii:unul cu privire la raportarea controlului intern, iarcelălalt cu privire la managementul riscului

.Acestea se referă la ac�iunile întreprinse pentru a subliniaimportan�a efectuării peer-review și motivele ce sus�inadoptarea unei astfel de activită�i de către

promovează importan�a rolului Institu�ii

cadrului dezvoltării durabile la Conferin�aNa�iunilor Unite asupra Dezvoltării Durabile

de către Programul de Mediu al Na�iunilor Unitesă contribuie la Congresul Mondial asupra Justi�iei,Guvernării și Dreptului pentru Dezvoltare Durabilă cereunește numeroase păr�i interesate (auditori generali,avoca�i, procurori).Această întâlnire precede Conferin�aNa�iunilor Unite asupra Dezvoltării Durabile.

În anul ce urmează Grupul de L

man�ei înProblemele de Mediu în Silvicultură. Cea de-a douaîntâlnire se va adresa Comitetului de Conducere și vaavea loc în luna octombrie în Jaipur, India

timaîntâlnire în luna octombrie a anului trecut, în Turcia.Cutremurul devastator ce a lovit Turcia anterior acesteia,i-a determinat pe cei 40 de delega�i să realizezeimportan�a ajutoarelor umanitare și nevoia îmbunătă�iriirăspunderii și audit ru a asigura că maximul deasisten�ă ajunge în timp util pentru a salva vie�i.

în pregătirea

de urgen�ă generate de dezastre.

grup operativ pentru aanaliza și a face recomandări cu

, inclusiv finan�areadurabilă a INTOSAI, priorită�i legate de sarcinile debază ale INTOSAI i zone de suprapunere cu păr�i ter�e.

b) Nevoia de a îmbunătă�i

Deoarece lucrările acestui grup operativ vizează

încearcă să determinecea mai bună metodă pentru ca to�i membrii săurmărească și să facă observa�ii asupra rezultatelor.

ce în regiune. Participan�iiau discutat despre provocările întâlnite de aceste comisii,în special cele ale legisla

întâlniri rare ale comisiilor, nevoia depersonal pentru cercetare, dificultatea formăriiforumurilor când un partid domină Parlamentul,problema compatibilită�ii min

ai comisiilor și nevoia de a întăriAuditorii au postulat în general

faptul că institu�iile lor

Atât parlamentarii cât și auditorii au avut părerigenera

că s-a intervenit întimp util.

Acesta include următoarele–

facilitarea dezvoltării şi întăririi capacităţii instituţionalea membrilor EUROSAI.”

şi facilitarea implementării standardelorinternaţionale ale instituţiilor supreme de audit ISSAI)şi contribuirea la continuarea dezvoltării lor.

–încurajarea cooperării şi schimbului de experienţă întremembrii EUROSAI, în cadrul INTOSAI şi cu

.

concordanţă cu principiilebunei guvernanţe şi comunicării .

i�iate în trei regiuni: OLACEFS,CREFIAF și ASOSAI, pentru a ajuta Institu�iileSupreme de Audit să-și îmbunătă�ească competen�eleinterne.

Noută�i

3 provocări

planificareastrategică

Provocările

Consolidare instituţională

Împărtăşirea cunoştinţelor

Guvernanţă şi comunicare

11.

�

�

�

�

„

27

Dragoș BudulacServiciul Rela�ii Externe și ProtocolȘef serviciu

SINTEZA REVISTEI EUROSAI 2012, RETROSPECTIVA PRINCIPALELORACTIVIT�I DIN CADRUL EUROSAI

Liliana Musta ă�Serviciul Rela�ii Externe și ProtocolConsilier

,publicat în anul , activitatea af

pe 6 sec�iuni, astfel:I.II.III.IV.V.VI.

În sunt prezentate aspecte cu privire laCongresul al VIII-lea EUROSAI și Planul StrategicEUROSAI 2011–2017. Acesta începe cu mesajul defelicitare adresat de Secretarul General alEUROSAI, domnul Manue

hermeD'Oliveira Martins, președintele SAI Portugalia.To ate aprecieri și aufost aduse mul�umiri fostului președinte

al VIII-lea Congres EUROSAI a fostadoptat Planul Strategic 2011 – 2017 al organiza�iei.Acest creșterii ui demembri

i organiza�ii. Cel de-al VIII–leala Lisabona, în

perioada 30 mai–2 iunie 2011, a marcat începutulunei noi ere pentru EUROSAI. Planul Strategic2011–2017, adoptat la acest Congres, are drept scopconsolidarea auditului public extern în regiuneaeurop obiectivestrategice: consoli

și comunicare. Tot la Congresul VIIIEUROSAI

lui 2 din Planul Strategic2011–2017

Gov, ca parte releva

,i Î

Numărul 17 alreflectă erentă

anului 2011 și este structurat

l Nunez Perez,organiza�iei EUROSAI și pentru preluarea recentă apreședin�iei EUROSAI de către domnul Guil

todată, în mesaj au fost exprimEUROSAI,

domnul Jacek Jezierski, președintele SAI Polonia.Domnia sa a subliniat faptul că anul 2011 a fost un anmarcant pentru EUROSAI având în vedere faptul căla cel de-

a se referă la necesitatea numărulEUROSAI și a amplificării diversită�ii și

complexită�ii activită�ilor sale, pentru evolu�iaaceste CongresEUROSAI, care s-a desfășurat

eană și este determinat de 4dare institu�ională, standarde

profesionale, împărtășirea cunoșt in�elor,guvernan�ă

a fost sus�inută o declara�ieinstitu�ională, un angajament al acestei organiza�iipentru consolidarea independen�ei Institu�iilorSupreme de Audit din regiunea europeană.Declara�ia vine în sprijinul ini�iativei INTOSAI de apromova transparen�a, responsabilitatea și eficien�amanagementului fondurilor publice pentru

beneficiul cetă�enilor. Aceasta a fost tema generalădezbătută la Congres iar concluzii le șirecomandările sunt prezentate în această revistă lasec�iunea șireprezintă scopul obiectivu

, urmărind implementarea ISSAI șiINTOSAI– ntă pentru procesulde consolidare a capacită�ilor Institu�iilor Supremede Audit membre EUROSAI cu respectarea totală aindependen�ei fiecăruia dintre membri săi. nîncheiere, autorul editorialului își exprimăconvingerea că numai prin cooperare fiecare SAI îșipoate aduce contribu�ia la creșterea exponen�ială avalorii pentru to�i ceilal�i membri.

Revistei anuale EUROSAI2012

EditorialCongresul al VIII – lea EUROSAIPlanul Strategic EUROSAI 2011 – 2017

Informa�ii privind UERapoarte și Studii

Editorial

Activită�i EUROSAI

Cel de –al VIII–lea Congres EUROSAI

28

Sinteza Revistei EUROSAI 2012, Retrospectiva principalelor activită�i din cadrul EUROSAI

A doua sec�iune a publica�iei cuprinde prezentareanoului președinte al EUROSAI, aspecte cu privire ladesfășurarea celui

oncluziile si Recomandările cu care s-au încheiatlucrările Congresului ș

ei Institu�iilor Supreme deAudit. Sec�iunea se încheie cu o galerie foto cu imaginidin timpul desfășurării Congresului.

președin�ia EUROSAI colegului să

irea sa de către președintele �ării,î

ă�ii din Lisabona(1977–

2), din 1980 până în 2005fiind

irea Corup�iei. De asemenea,este și Președintele Centrului Na�ional de Cultură șiprofesor universitar. A publicat o serie de căr�i și eseuriîn materie de drept, finan�e publice și acte de cultură.

2 iunie 2011, fiind găzduit de Curtea deConturi a Portugaliei, la Lisabona. La acest evenimentau participat –uri, împreună cu 20 deobservatori

TOSAI, organiza�iile regionale șiOrganiza�ia �ărilor de Limba Portugheză. În total aufost 209 participan�i și 34 de persoane înso�itoare.Lucrările Congresului s-au desfășurat în 2 sesiuni

pe 2 teme principale. Primatemă se referă ocări, cerin�e și responsabilită�iale managerilor publici ș iilor Supreme deAudit. Această temă fost împăr�ită în două sub-teme:sub-t rovocările și cerin�eleactuale întâln

răspunderea și responsabilitatea managerilor publici.Subiectul celei de-a doua teme a fost:AuditulAgen�iilorIndep efectuat de cătreInstitu�iile Supreme deAudit.

Deschiderea oficială, după cea de-a XXXVII–i de Conducere EUROSAI prezidată

o a doua propunere de ini�iativăcomună a Secretarului

care de asemenea a fostaprobată

împăr�ită în douăa a Congresului a fost dezbătută T

A patra zi a Congresului a găzduit desfășurareacelei de-a doua sesiuni plenare, care a fost deschisă decătre Președintele SAI Portugalia. Primul pu

i Recomandările. Lapunctul al doilea de pe agendăurmătoarele documente EUROSAI: Planul Strategic2011–2017,

ine președin�ia,care se referă la: desfășurarea eficientă a activită�ilorcare tmai activă n activită�ilecomune ale organiza�iei, acordarea de asisten�ă

n continuareaactivită�ilor lor cu privire la auditul sectorului publicreferitor la utilizarea prudentă

Recomandările celui de-al VIII–ina 22 este redată

se încheie cu o galerie foto privindaspecte din timpul desfășurării lucrărilor Congresului.

de– ,C

i Declara�ia EUROSAI pentruconsolidarea independen�

La 30 mai 2011, la cel de–al VIII–lea CongresEUROSAI, domnul Jacek Jezierski, președinteEUROSAI și președinte al SAI Polonia, a predat

u, domnulGuilherme D'Oliveira Martins, președinte al SAIPortugalia. Domnia sa este președinte al SAI Portugaliadin anul 2005 prin numn baza prevederilor constitu�ionale. Absolvent de

Drept, Guilherme D'Oliveira Martins a fost profesor laFacultatea de Drept a Universit

1985), consilier al Președintelui Republicii(1985–1995), Ministru al Educa�iei (1999–2000),Ministru al Administra�iei Preziden�iale (2000–2002) șiMinistru de Finan�e (2001–200

Membru al Parlamentului.În calitate de președinte al Cur�ii de Conturi a

Portugaliei, domnia sa de�ine și pozi�ia de Președinte alConsiliului pentru Preven

Congresul al VIII–lea EUROSAI a avut loc înperioada 30 mai–

47 de SAIdin comunitatea de audit public, incluzând

aici reprezentan�ii IN

plenare și s-au concentratla: Prov

i rolul Institu�a

ema I-A cu privire la pite de managerii publici și sub-tema I-B cu

referire la rolul Institu�iilor Supreme de Audit privind

endente de Reglementare,

a Congresului a avut loc la 30mai 2011 a Întâlnire aConsiliulu dedomnul Jacek Jezierski, Președintele SAI Polonia. Însesiunea de deschidere președintele SAI Portugalia,domnul Guilherme D'Oliveira Martins a preluatpreședin�ia EUROSAI de la domnul Jacek Jezierski,președintele SAI Polonia. In timpul președin�ieipoloneze a fost demarat proiectul pentru primul PlanStrategic al EUROSAI care mai târziu a fost aprobat deCongres. S-a subliniat

General al EUROSAI,președintele SAI Spania, domnul Nunez Perez, șianume: Declara�ia de consolidare a Independen�eiInstitu�iilor Supreme de Audit,

de Congres. Aceasta a constituit și tema dedezbatere pentru cea de-a doua zi a Congresului, fiind

sub-teme.În ziua a trei ema

a II–a: Auditul Agen�iilor Independente deReglementare, efectuat de Institu�iile Supreme deAudit.

nct peagenda sesiunii a privit rezultatele Congresului, fiindprezentate și aprobate Concluziile ș

au fost aprobate

Declara�ia pentru consolidarea audituluipublic extern prin promovarea independen�eiInstitu�iilor Supreme deAudit.

In discursul de încheiere Președintele EUROSAI,domnul Guilherme D'Oliveira Martins, președinte alSAI Portugalia, a prezentat un angajament al SAIPortugalia pentru perioada în care va de�

includ Planul Strategic 2011–2014, implicarea câa tuturor membrilor EUROSAI î

Institu�iilor Supreme de Audit î

a resurselor publice.La paginile 17-21 sunt prezentate Concluziile și

lea CongresEUROSAI, iar la pag Declara�iaEUROSAI de Consolidare a Independen�ei Institu�iilorSupreme deAudit.

al VIII–lea Congres EUROSAI

Prima sec�iune

A doua sec�iune a revisteiPlanul Strategic EUROSAI 2011–2017, adoptat la cel de-al VIII- lea Congres EUROSAI,

EUROSAI prezintă

care reflectă priorită�ile membrilororganiza�iei, astfel: Consolidareinstitu�ională facilitarea dezvoltării și întăririi capacită�

ementării ISSAI și INTOSAI– și contribuirea lacontinuarea dezvoltării lor “Împărtășirea

lor încurajarea cooperării și schimbului deexperien�ă între membrii EUROSAI, în cadrul INTOSAI șicu parteneri externi”; ernan�ă ș

conducerea EUROSAI în concordan�ă cuprincipiile bunei guvernan�e și comunicării eficiente”.

, iar în această revistăăsește la pag

fiind primul plan strategicelaborat în spiritul deschiderii și transparen�ei în acordultuturor membrilor EUROSAI. Planul este fundamentat pe 4obiective strategice

Obiectivul 1–„- ii

institu�ionale a membrilor EUROSAI”; Obiectivul 2 –„Standarde profesionale-promovarea și facilitarea

impl GOV; Obiectivul 3 –

cunoștin�e -

Obiectivul 4 –„Guv iComunicare-

Planul Strategic 2011-2017 este publicat pewebsite-ul: www.eurosai.org sereg inile 35- 40.

29

Sinteza Revistei EUROSAI 2012, Retrospectiva principalelor activită�i din cadrul EUROSAI

Cea de-

, în zece subcapitole, astfel :Cea de–a XXXVII–a Întrunire a Consiliului de

Conducere al EUROSAI care a avut loc la Lisabona, la30 mai 2011, prezidat de fostul președinte EUROSAI,unde a fost aprobat leaCongres EUROSAI.

Cea de-a XXXVIII–a Întrunire a Consiliului deConducere al EUROSAI, care a avut loc la 2 iu

de noul președinteEUROSAI, domnul Guilherme D'Oliveira Martins,președinte al SAI Portugalia.

Cea de-a XIXt loc la Madrid în

perioada 9–10 martie 2011.

EUROSAI – ARABOSAI, aavut loc î

oportunitate de a reflecta asupraacordurilor încheiate acolo.

ASOSAI, acestaeste un articol scris de Dr. Recai Akiel, preș

upreme deAudit sunt institu�ii-cheie în asigurarea acestor doifactori.

La pagina 70 sunt prezentate ac

i EUROSAI aferente anului 2012, precum șinumirile de Președin�i ai Institu�iilor Supreme de Auditdin cadrul EUROSAI efectuate în 2012.

a treia sec�iune a revistei relatează

ă desfășurarea celui de-al VIII–

nie2011, la Lisabona, prezidată

–a Întâlnire a Comitetului dePregătire EUROSAI, care a avu

A III-a Conferin�ăn martie 2011, la Abu Dhabi, la scurt timp

după INCOSAI XX de la Johannesburg și areprezentat o bună

Prima Conferin�ă EUROSAI–edintele

SAI Turcia și se referă la faptul că transparen�a șiresponsabilitatea sunt două componente fundamentalepentru o guvernare modernă iar Institu�iile S

tivită�ile EUROSAIdesfășurate în anul 2011, iar la pagina 71 sunt prezentateactivită�

principalele activită�i ale EUROSAI desfășurate înanul 2011

�

�

�

�

�

Sec�iunea a patra Informa�ii cuprivire la UE

Întâlnirea

Comitetul de Contact

Informa�ii cu privire la ECA:*

, dencuprin la:

, care a avut loc la Luxemburg, înperioada 13–14 octombrie 2011 și este o întâlnire anuaa Comitetului de Contact a

aAuditorilor.La acest eveniment, al

Președin�ilorParlamentului European, Consiliului Europei șiComisiei Europene, prin care sunt subliniate principiilecare trebuie respectate ( transparen�a, responsabilitateaîn auditul public) atunci când este vorba despre fondurilepublice ș

De asemenea, Comitetul de Contact a adoptat orezolu�ie prin care face apel la inst

.

ona în octombrie 2012.I

www.contactcommittee.eu.

La 10 noiembrie 2011 ECAa publicat rapoartele anualecu privire la implementarea bugetului UE și la FondurileEuropene de Dezvoltare pentru anul financiar 2010.

* Anul 2011 a fost cel de-al șaptesprezecelea an în careECAa publicat Declara�ia sa deAsigurare (DAS) cu privire lasoliditatea conturilor UE și regularitatea tranzac�iilor care staula baza acestora.

* ECA a adoptat o serie de rapoarte speciale de laînceputul anului 2011.

* n timpul anului 2011 ECAa primit in rândurile sale noimembri: Dl. Gisj de Vries (Olanda), dl. Harald Wogerbauer(Austria) și dl. Hans Wessberg (Suedia).

Al III- lea capit la unscurt istoric al și

și într-un articol scris de dl.din SAI Cehia.

date relevante pentru

decenii. Este redat pe scurt istoricul UEîncepând cu Tratatul de la Maastricht din 1993, apoiPactul de Creștere și Stabilitate, Strategia Lisabona șiliniile direct

de

de Reconstruc�ie2020, Semestrul

European, etc.În încheierea sec�iunii a IV–

umităde cinci capitole care se referă

lăl SAI-urilor din UE și Curtea

Europeană

a adoptat o declara�ie adresată

i subliniază liniile principale pentru cooperareaviitoare.

itu�iile supreme deaudit din �ările zonei euro pentru a desfășura un auditpublic extern adecvat pentru Mecanismul de StabilitateEuropeană

Următoarea întâlnire a Comitetului de Contact vaavea loc la Lisab

nforma�ii cu privire la activitatea Comitetuluide Contact pot fi găsite la adresa de web:

Î

ol al acestei sec�iuni se referă

Acest material redăîn scopul facilitării orientării în privin�a

instrumentelor, strategiilor și măsurilor adoptate înultimele două

oare integrate pentru creștere și locuri demuncă, măsurile luate UE ca răspuns la crizaeconomică, și noua guvernan�ă economică, în cadrulcăreia sunt amintite Planul EuropeanEconomică, Strategia Europeană

a este prezentatCalendarul activită�ilor desfășurate în primul semestru alanului 2011, la pagina 84 a revistei.

,

Semestrului Europeana UE Radek

MajerSemestrul

European

�

�

�

conducătorilor Institu�iilor Supremede Audit din UE

Guvernan�aEconomică

Sec�iunea a V–a Rapoarte și Studiicon�ine șit Planul Strategic EUROSAI 2011–2017.Sec�iunea adun articole elaborate de diferite institu�iisupreme de audit membre EUROSAI, precum ș

Președintele EUROSAI, dl. Guilherme D'OliveiraMartins, președinte al SAI Portugalia, p

ieiPortugheze a EUROSAI 2011–2014”,

- Consolidarea rolului SAI–urilor europene înevalua i a politicilorbugetare.

, prin contribu�ia la taxe și prin alteforme de participare, pentru realizarea scopuluigeneral.

rateazăă 8

i depersonalită�i ale acestora.

rezintă unmaterial intitulat „Priorită�i și Provocări ale Președin�

în care sunt

subliniate probleme cu care se confruntă actualapreședin�ie EUROSAI.Acestea sunt:

rea stării economice na�ionale ș

- Conștientizarea cetă�enilor pentru a depune eforturiproprii necesare�

30

Sinteza Revistei EUROSAI 2012, Retrospectiva principalelor activită�i din cadrul EUROSAI

- Schimbul de cunoștin�e între membrii EUROSAI.- Ini�ierea unui „drum comun” prin care institu�iilesupreme

și bunelor practici privind controlulextern al cheltuielilor publice.- Respectarea eticii, promovarea valorilor și acomportamentelor profesionale în rela�iile dintreSAI– uri ș

La pagina 94 este publicat un material elaborat defostul președinte EUROSAI, dl. Jacek Jezierki,președinte al SAI Polonia, în care tot sub titlul „PlanulStrategic EUROSAI 2011 – 2017”

ec�iile stesubliniat faptul ca

elaborat în timpul președin�iei polonezecu

obiectivele EUROSAI.Acestea sunt:

Obiectivul 1 : Consolidare institObiectivul 2 : Standarde profesionale,

cunoștin�elor.

Planul Strategic EUROSAI include o Declara�ie aEUROSAI: Misiune ș

lorile p, integritate, profesionalism, credibilitate,

implicare, cooperare și inovaRespect pentru

Mediu”.

un material intitulat

în care sunt amintite obiectivele Planului StrategicEUROSAI 2011–2017 și scopurile acestora.

eAudit a Fran�ei de�ine președin�ia GT 1.

Președintele SAI Germania, dl. Dieter Engels, încalitate de președinte al GT 2, public„

ire de ansambluasupra cadrului de lucru ISSAI, structurat pe patrunivele:

- Nivelul 1: Principii fundamentale (Declara�iade la Lima)- Nivelul 2: ISSAI 10 – 90- Nivelul 3: ISSAI 100 - 999, Principiifundamentale de audit- Nivelul 4: ISSAI 1000 - 8999, Principiidirectoare de audit- În final sunt prezentate liniile direct

: INTOSAI-GOVISSAI 9000 - 9999.

cu referiri la implementareaStandardelor Interna�ionale deAudit ca tem aanului 2011 pentru INTO prinDeclara�ia din Africa de Sud. Cu privire la rolulEUROSAI în implementarea ISSAI sunt publicatestrategiile de implementare ale GT 2. În finalu

de SAI

Preș , dl. FrantisekDo articolul „

iresponsabi și condu

i ocunoștin�elor.

Grupul de lucru GT 3 este compus din SAI–uriledin: Austria, Belgia, Estonia, Ungaria, Lituania,Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Elve�ia,Ucraina ș

Curtea de Conturiprin materialul publicat sub titlul:

„

ai celorlalte Grupuri de lucru în elaborareatemelor și aprobarea planului de lucru pentru primul

întâlnire au fost luate primeledecizii pentru primii pași care trebuie parcurși pentruimplementarea

. A fost publicat Calendarul de ac�iuni al GT 4pentru perioada 2011–2012: GT 4 Working Plan,Schedule 2011–2012 și au fost stabili�i

pentru GT 4 privind sprijinirea celorlalte echipede obiectiv și cerin�ele de planificare, monitorizare șiraportare. De asemenea, s-a stabilit ca î ele lunisa fie elaborat un proiect pentru careva fi publicat pe website- ul EUROSAI.

SAI Norvegia„

. La CongresulEUROSA

n anul2011 sunt amintite:

13 octombrie 2011 la Stockholm, Suedia. la careau fost aprobate Noua Strategie și Planul deActivitate 2012–2014.- Seminarul cu tema „Bunele Practici în auditulmediului” a avut loc la 10 octombrie, la Stockholm,Suedia.- Seminarul cu privire la Auditul ManagementuluiDeșeurilor, a avut loc în perioada 3-4 mai 2011, laOslo, Norvegia.

de audit să promoveze creștereaindependen�ei și calită�ii auditului, prin aplicareastandardelor

i entită�ile publice.Articolul reliefează faptul că

tratează tema„Principiile și dir de dezvoltare continuă”. E

aEUROSAI, definește 3 misiuni în rela�ie directă

u�ională,

Obiectivul 3 : Împărtășirea

i Viziune, care se bazează pe 8piloni, valori ale EUROSAI. Șapte dintre acestea suntidentice cu va romovate de INTOSAI:independen�ă

re. Cea de-a opta estespecifică EUROSAI: „Sustenabilitate–

SAI Fran�a publică

Institu�iaSupremă d

ă un articol intitulat

La pagina 101 este prezentată o priv

oarepentru o „Guvernan�ă bună”

Articolul continuăă principală

SAI, temă majoră adoptată

larticolului sunt prezentate măsurile luate în acest sens decătre EUROSAI. În afară Germania, la GT 2 maiparticipă prin voluntariat încă 12 membri EUROSAI careși-au trimis reprezentan�ii la întâlnirea anuală a GT 2 carea avut loc la Bonn în perioada 20 -21 octombrie 2011.

edintele SAI din Republica Cehăhnal publică

în care sunt arătate sarcinile șlită�ile, Planul opera�ional cerea GT

3, membrii săi precum ș biectivul acestuia:împărtășirea

i beneficiază de expertiza SAI Spania.

a Portugaliei prezidează GT 4și arată

faptul că GT 4 aavut prima întrunire imediat după Congresul VIII alEUROSAI, la 2 iunie 2011 pentru a sprijini pe ceilal�ipreședin�i

loran de activitate. La această

n următoar

publică materialul cu titlul

I VIII s-a luat decizia ca SAI Norvegia să preiapentru a doua oară conducerea WGEA EUROSAI.Dintre activită�ile WGEA EUROSAI desfășurate î

- Cea de-a IX – întâlnire anuală a WGEA EUROSAI,11–

obiectivul major alpreședin�iei EUROSAI actuale este implementareaPlanului Strategic EUROSAI 2011 – 2017.

�

Planul Strategic EUROSAI2011–2017,

ScopulEchipei de Obiectiv 1 EUROSAI (GT 1): Consolidare

n Europa”.

Planul Strategic EUROSAI2011–2017: GT 3”,

Respo

Planului Strategic EUROSAI2011–2017

ROSAI în anul2011 cu privire la Auditul Mediului”

�

�

�

�

�

institu�ională, priorită�i strategice, abilită�i și provocări,

Standarde profesionale, primii pași făcu�i pentrupromovarea implementării ISSAI î

nsabilită�i, Planuri și Provocări”

Activită�ile Grupurilor de Lucru EU

termenii dereferin�

planul opera�ional

ă

31

Sinteza Revistei EUROSAI 2012, Retrospectiva principalelor activită�i din cadrul EUROSAI

La pagina 121 sunt prezentate anul2012, și anume:- Seminarul tematic cu privire la auditul resurselornaturale și ecosistemului

- Cea de-a X–a întâlnireluna octombrie 2012, în Slovenia.

Informa�ii despre activitatea grupurilor de lucru,documente emise, audituri pe mediu și alte materialerelevante sunt disponibile pe website–ul WGEAEUROSAI: www.eurosaiwgea.org.

este un articol elaboratde SAI Ucraina, prezentat la pagina 122 și care con�ine

istoricul Task Force EUROSAI începând din anul 2008,activitatea cu privire la fondurile alocate pentru dezastreși catastrofe, cu toate obiectivele ei, prezentareaObiecti la stabilirea a noicontacte și schimbul de informa�ii intre institu�iilesupreme de audit europene, Obiectivul Strategic 4 cuprivire la des icoordonarea eforturilor cu organismele INTOSAI șiEUROSAI și de asemenea, cu alte organiza�iiinterna�ionale.

Î ii Planului Strategic EUROSAI2011–2017 la Congresul III EUROSAI, a fost elaboratProiectul Planului de Lucru al Grupului Opera�ionalEUROSAI pentru 2012–2014 fie

de lucru a acestuia.

activită�i din

, de la sfârșitulprimăverii 2012.

a WGEA EUROSAI,prevăzută pentru

vului Strategic 3 care se referă

fășurarea unei abordări comune ș

n urma aprobăr

, care urmează săaprobat la următoarea reuniune

� Grupul Opera�ional EUROSAI cu privire laAuditul Fondurilor Alocate Dezastrelor și Catastrofelor -activitate î ,n curs de desfășurare

Ultima sec�iune a revistei

Standardele Interna�ionale deAudit.

EUROSAI estes

* Prima subsec�iune este un material publicat depreședintele SAI Austria și Secretar General alINTOSAI, dl. Josef Moser. Sub titlul „

este publicat un material care cuprinde: angajamentulluat de membrii INTOSAI la INCOSAI XX, în„Declara�ia din Africa de Sud cu privire la StandardeleInterna�ion

ementarea ISSAI, iar în încheiere este prezentatObiectivul strategic 2 numit „Standarde Profesionale”introdus în Planul Strategic EUROSAI 2011 – 2017 princare EUROSA

.* Subsec�iunea a

, prezentat de dl. Manuel Nunez Perez,președinte al SAI Spania ș

suri pentru a contribui latr

,și siguran�ei informa�iei

disponibile, aceasta fiind calea prin care se poate ob�inestabilitatea pie�elor financiare.

* n subsec�iunea a III–a, doamnaAne Elmose – ȘefulSecretariatul

ii ISSAI-urilor ca ș, accentuând

* Domnul Philipe Roland, președintele SAI Belgia,public „

implementarea Planului StrategicEUROSAI va contribui la aStrategiei INTOSAI în Europa, respectând valorileesen�iale ale INTOSAI și

viitoare aauditului sectorului public, în regiune.

articolul „

Articolul cuprinde organizarea noului cadru delucru al standardelor pentru auditul public, metodologiaCur�ii Europene a Auditorilor, implementarea ISSAI laECA, Standarde și Politici de Audit, manualul de auditfinanciar și de conformitate, exemple de implementare aISSAI la ECA.

* SAI Slovacia public“,

AI SAI Slovacia.

ilor: Instrumente de strategie și implementare.Este prezentat experien�a SAI Israel, informa�ii șiinstrumente de planificare, exemple recente de problemeabordate de

”. Acesta

ementareaISSAI, prin ajustarea manualelor de audit

* Ini�iativa de Dezvoltarea eforturilor com

�ilor institu�iilor supreme deaudit, sprijinirii acestora în procesul de implementare aISSAI și r INTOSAI.

În încheierea acestei sec�iuni este publicat un articolprivind

.

tructurată pe nouă subsec�iuni și se referă la

ale pentru Institu�iile Supreme de Audit”,Proiectul de conștientizare a necesită�ii implementăriiISSAI, Proiectul cu privire la armonizarea StandardelorInterna�ionale, Proiectul IDI pentru implementareaISSAI, un sumar al activită�ii INTOSAI pentruimpl

I aduce o contribu�ie importantă laimplementarea ISSAI și INTOSAI GOV

doua reprezintă un material intitulat

i Secretar General alEUROSAI. Articolul subliniază faptul că în contextulglobalizării financiare, rolul institu�iilor supreme de auditeste acela de a promova mă

ansparen�a și buna coordonare (guvernan�ă) pentru arecâștiga încrederea investitorilor și pe cea a cetă�enilorîn baza promovării calită�ii

Îui PSC din SAI Danemarca, publică un

articol privind importan�a utilizăr icadru comun de referin�ă importan�agradului de conștientizare a utilizării standardelor.

ă articolul

. Institu�ia Supremă de Audit a Belgiei esteîncredin�ată că

transpunerea în practică

utilizând cu eficien�ă maximăini�iativele INTOSAI pentru dezvoltarea

* ECA publică

ă articolul „Implementarea șiutilizarea ISSAI și INTOSAI GOV în care esteprezentată modalitatea de abordare a implementăriiISS de către

* SAI Israel publică articolul „SAI Israel în serviciulcetă�en

ă

către aceasta.* SAI Lituania publică articolul „

prezintă viziuneaproprie pentru a deveni o institu�ie competentă șiindependentă care să fie credibilă prin impl

în vedereaarmonizării lor cu legisla�ia na�ională.

INTOSAI publică unmaterial în care subliniază importan� unepentru consolidarea capacită

dezvoltarea cooperării donatorilo

viitorul cooperării dintre EUROSAI și Ini�iativade Dezvoltare INTOSAI

Tema centrală

Împărtășirea unei decade di

AplicândStandardele Interna�ionale de Audit la SAI Lituania:Experien�e și Provocări

aINTOSAI în 2011: Implementarea și aplicareaStandardelor Interna�ionale ISSAI și a INTOSAI GOV”

Standarde Interna�ionale de Audit și controlul extern alsectorului public”

n timpulpreședin�iei belgiene a Subcomitetului INTOSAI privind

Standardele de Control Intern cu ComunitateaEUROSAI”

Implementarea și utilizareaISSAI-urilor și a INTOSAI GOV la ECA: IstoriaStandardelor Interna�ionale ale Institu�iilor Supreme deAudit”.

ÎNTOCMIREA I PREZENTAREA SITUA IILOR FINANCIARE CONFORMDIRECTIVELOR EUROPENE I STANDARDELOR INTERNA IONALE DECONTABILITATE

Ş ŢŞ Ţ

privind

Orice afacere r

Obiectivul major al afacerilor este maximizareavalorii afacerilor, respectiv maximiz

-

Elaborarea deciziilor

Situaţiile financiare ale unei companii reprezintăcel mai important mijloc, prin care informaţiacontabilă este pusă la dispoziţia factorilor decizionali.Întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare are caşi scop furnizarea de informaţii către utilizatoriiexterni şi/sau interni ai entităţilor care întocmescaceste situaţii.

- a- creditorii obligatari, bancari;- s- furnizorii;- statul;- c- sindicatele.

- managerii;

este

- eva

- determinarea politicilor fiscale;

Inf

.

Di

Deosebirile d

t la nivel european, respectiv aplica

În acest context,

onforme cudirectivele europene

cadîmb n

A. Cadrul general de întocmire a situaţiilorfinanciare

Organizarea şi conducerea contabilităţii la nivelulcompaniilor are în vedere măsurarea,evaluarea,producerea şi comunicarea de

, precum şi pe generat detranzacţiile proprii afacerilor.

eprezintă o tranzacţie de naturăcomercială, sau după caz de natură industrială,financiară constând în vânzarea, cumpărarea,creditarea sau alte operaţiuni de schimb.

area valoriicompaniei sub forma maximizării averii proprietarilor şi maximizarea profiturilor .

cu privire la realizarea celordouă obiective de maximizare joacă un rol foarteimportant.

Cei mai importanţi utilizatori externi aiinformaţiilor generate de situaţiile financiare sunt :

cţionarii actuali şi potenţiali ;

ocietăţile de leasing;

lienţii;

Cei mai importanţi utilizatori interni aiinformaţiilor generate de situaţiile financiare sunt:

- salariaţii.

, pornindu-se de lapremisa că toţi utilizatorii iau decizii economice cumar fi :

- cumpărarea, păstrarea sau vânzarea unei părţi dincapital;

- evaluarea capacităţii de gestionare a entităţii dinpartea conducerii;

luarea capacităţii entităţii de a-şi plătipersonalul;

- evaluarea garanţiei pe care entitatea o poate oferipentru creditele ce i-au fost acordate;

- determinarea profitului şi dividendelor ce pot fidistribuite.

luenţa unor factori cum ar fi sistemuleconomic, politic, juridic, fiscal, modul şi sursele definanţare a agenţilor economici, nivelul inflaţieiînregistrat în economia naţională determină ca

ferenţierile sunt sesizabile la nivelulorganismelor de normalizare contabilă, la nivelulorganizării şi exercitării profesiei contabile , la nivelulterminologiei utilizate, la nivelul practicilor deîntocmire a situaţiilor financiare etc.

intre sistemele contabile naţionaleinduc o serie de probleme cum ar fi acceptarea unorsituaţii financiare întocmite de către agenţiieconomici , de către o serie de utilizatori de informaţiecontabilă provenind din afara ţării de origine aagenţilor economici şi/sau instituţiile publice care auîntocmit situaţiile .

Soluţia adoptată în România pentru înlăturareaacestor dificultăţi a fost elaborarea unor situaţiifinanciare pe baza unui referenţial contabilrecunoscu reareglementărilor contabile conforme cu DirectiveleComunităţii Economice Europene (Directiva a IV-a şia VII-a), care să asigure armonizarea sistemuluicontabil naţional cu Sistemele contabile europene .

a fost elaborat în ţara noastrăpentru

aprobarea Reglementărilor contabile c, care reglementează întocmirea

şi prezentarea situaţiilor financiare de către companiişi asigură rul general de contabilitate şi

unătăţeşte ecesitatea de conformitate impusă de :globalizarea economiilor naţionale;accesul României pe pieţele de capital

internaţionale;transparenţa şi simplificarea raportărilor

financiare.

informaţii

Scopul întocmirii şi prezentării de situaţiifinanciare

emul contabil naţional să difere de la o ţară laalt

averea acestora rezultatul

Sista

Ordinul nr. 3.055 din 29 octombrie 2009

să furnizeze informaţii utile pentruadoptarea deciziilor economice

�

�

�

32

Cătălin Bogdan CădariuCamera de Conturi Cara -SeverinşAuditor public extern

generate prin Directivele europeneeuropene

ctelorimportante;

Scopul armonizării sistemului contabil naţional la normele rezidă în:- furnizarea de reguli contabile general valabile, acceptate în ţările , capabile să armonizeze în cât

mai mare măsură procedurile contabile practicate în diverse ţări, prin concentrarea asupra aspe

- asigurarea unei baze unitare pentru elaborarea situaţiilor financiare în vederea efectuării de analizecomparative ale diferitelor oportunităţi de investiţii.

Consiliul

aplicarea la nivel unitar a :- unui cadru contabil conceptual prin care se stabilescobi

-

);-

.

O.M.F.P. nr. 3055/29/10 /2009 cupr inderile contabile armonizateilor Economice Europene rile

contabile armonizateilor Economice Europene.

c) regiile autonome;

esc li dintre urmatoarele 3 criterii,denumite în continuare criterii de m rime:

- total active: 3.650.000 euro;- cifra de afaceri net : 7.300.000 euro;- num r mediu de salaria iului

financiar: 50întocmesc situa ii financiare anuale care

cuprind:- bilan ;- cont de profit i pierdere;- situa ia modific rilor capitalului propriu;- situa ia fluxurilor de numerar;- note explicative la si uatiile financiare anuale.

Persoanele juridice care la data bilanesc limitele a dou dintre criteriile de m rime

prev zute mai sus întocmesc situa ii financiare anualesimplificate care cuprind:

- bilan prescurtat;- cont de profit si pierdere;- note explicative la situa iile financiare anuale

simplificate. Op ional, ele pot intocmi situa iamodific rilor capitalului propriu i/sau situa ia fluxurilorde numerar.

, respectiv

Armonizarea sistemului contabil naţional cudirectivele europene presupune implementarea însistemul contabil naţional a unor elemente componenteale referenţialului contabil internaţional definit în cadrulstandardelor internaţionale de contabilitate dar nu întotalitate , existând şi deosebiri faţă de aceste standarde.

pentru Standarde Internaţionale deContabilitate ( ) a hotărât să elaboreze în interesulpublicului un set unic de standarde de contabilitate deînaltă calitate, globale, care solicită informaţiitransparente şi comparabile pentru situaţiile financiareîntocmite care să asigure acceptarea şi aplicarea acestorstandarde la nivel european şi mondial.

Elaborarea standardelor internaţionale decontabilitate a avut în vedere

ectivele situaţiilor financiare, se definesc elementelesituaţiilor financiare, se stabilesc criteriile derecunoaştere a acestora;

unui pachet flexibil de standarde contabileinternaţionale - InternationalAccounting Standard ( )şi de standarde internaţionale de raportare financiară -International Financial Reporting Standards (

unui pachet flexibil de interpretări referitoare la uneledintre subiectele standardelor contabile internaţionale

Reglementă cu Directiva a IV-aa Comunităţ şi Reglementă

cu Directiva a VII-a aComunităţ

Persoanele juridice (denumite în continuare entităţi)care au obligaţia aplicării reglementărilor contabileconforme cu directivele europene sunt :

a) societăţile comerciale:- societăţile în nume colectiv;- societăţile în comandită simplă;- societăţile pe acţiuni;- societăţile în comandită pe acţiuni; şi- societăţile cu răspundere limitată.b) societăţile/companiile naţionale;

d) institutele naţionale de cercetare-dezvoltare;e) societăţile cooperative şi celelalte persoane juridice

care, în baza legilor speciale de organizare, funcţioneazăpe principiile societăţilor comerciale;

f) subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul înRomânia, care aparţin persoanelor juridice cu sediul saudomiciliul în România, în condiţiile prevăzute deprezentele reglementări;

g) subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul înstrăinătate, care aparţin persoanelor prevăzute la lit. a) -e), cu sediul sau domiciliul în România, în condiţiileprevăzute de prezentele reglementări;

h) subunităţile din România, care aparţin unorpersoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate,în condiţiile prevăzute de prezentele reglementări.

juridice care la data bilanţuluidepăş mitele a două

ă

ăă ţi în cursul exerciţ

ţ

ţş

ţ ăţ

ţ

ţului nudepăş ă ă

ă ţ

ţ

ţţ ţ

ă ş ţ

Situaţiile financiare se elaborează ţinând cont dedouă concepte de bază:

Elementele prezentate în situaţiile financiare anualese evaluează în conformitate cu principiile contabilegenerale prevăzute mai jos, conform

IASB

IAS

IFRS

Persoanele

Contabilitatea de angajamentPrincipiul contin

B. Situaţiile financiare întocmite conformO.M.F.P. nr. 3055/2009

�

� uităţii activităţii

contabilităţii de

angajamente efectele tranzacţiilor şi ale altorevenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi

33

Î ş ţ ş ţntocmirea i prezentarea situa iilor financiare conform directivelor europene i standardelor interna ionale de contabilitate

evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce trezoreria sauechivalentul său este încasat sau plătit) şi suntînregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiilefinanciare ale perioadelor aferente.

Forma şi conţinutul situaţiilor financiare este tratatădiferit de Standardul Internaţional de Contabilitate nr.1Prezentarea situaţiilor financiare şi de directivelecontabile europene.

furnizează doar un, nefiind stabilită o formă standard pentru

descrierea şi prezentarea elementelor situaţiilorfinanciare.

maxim de informaţii.În acest context sunt definite formaşi formatul de prezentare a situaţiilor fi

Reglementarea contabilă din ţara noastră esteconformă cu directivele europene şi a adoptat concepţiareglementării unui format standard pentru bilanţulcontabil şi contul de profit şi pierderi.

Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin carese prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriuale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi încelelalte situaţii prevăzute de lege.

În bilanţ elementele de activ şi datorii sunt grupatedupă natură şi lichiditate, respectiv natură şi exigibilitate

Contabilitatea românească armonizată

pentru definirea şi clasificareaelementelor prezentate în situaţiile financiare, ecuaţiilefolosite fiind :

(IAS 1)

IAS 1 a adoptat conceptul decare

Directiva a IV–a a CEE a adoptatavând în vedere furnizarea unui

nanciare.

.

cu directiveleeuropene a adoptat

situaţii financiaredereglementate minim deinformaţii

sistemul situaţiilorfinanciare reglementate

Formatul bilanţului şi al contului de profit şipierdere, în special în ceea ce priveşte forma adoptatăpentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat dela un exerciţiu financiar la altul.

structura calitativă de resurseeconomice controlate

ACTIVE= CAPITALURI PROPRII + DATORIIACTIVE=CAPITALURI PROPRII+VENITURI- CHELTUIELI+DATORII

ACTIVE+CHELTUIELI = CAPITALURI PROPRII+ VENITURI +DATORII

În înţelesul prezentelor reglementări:reprezintă o resursă controlată de către

entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la carese aşteaptă să genereze beneficii economice viitoarepentru entitate. Un activ este recunoscut în contabilitateşi prezentat în bilanţ atunci când este probabilărealizarea unui beneficiu economic viitor de cătreentitate şi activul are un cost sau o valoare care poate fievaluat(ă) în mod credibil;

reprezintă o obligaţie actuală a entităţii cedecurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreiase aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse careîncorporează beneficii economice. O datorie esterecunoscută în contabilitate şi prezentată în bilanţ atuncicând este probabil că o ieşire de resurse încorporândbeneficii economice va rezulta din decontarea uneiobligaţii prezente şi când valoarea la care se va realizaaceastă decontare poate fi evaluată în mod credibil;

reprezintă interesul rezidual alacţionarilor sau asociaţilor în activele unei entităţi dupădeducerea tuturor datoriilor sale.

reprezintă potenţialul de acontribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sauechivalente de numerar către entitate.

Această contribuţie se reflectă fie sub forma creşteriiintrărilor de numerar, fie sub forma reducerii ieşirilor denumerar, de exemplu, prin reducerea costurilor deproducţie. Astfel, potenţialul poate fi unul productiv,atunci când activul este utilizat separat sau împreună cualte active pentru prestarea de servicii sau producerea debunuri destinate vânzării de către entitate. De asemenea,potenţialul poate îmbrăca forma convertibilităţii înnumerar sau echivalente de numerar.

a) şteri ale beneficiiloreconomice înregistrate pe parcursul perioadeicontabile, sub formă de intrări sau creşteri ale

activelor ori reduceri ale datoriilor, care seconcretizează în creşteri ale capitalurilor proprii , alteledecât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.b) heltuielile constituie diminuări ale beneficiiloreconomice înregistrate pe parcursul perioadeicontabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valoriiactivelor ori creşteri ale datoriilor, care seconcretizează în reduceri ale capitalurilor proprii,altele decât cele rezultate din distribuirea acestora cătreacţionari.

În cadrul acestor reglementări

t în nume propriu dinactivităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse.

Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate deo entitate, ca parte integrantă a obiectului său deactivitate, precum şi activităţile conexe acestora.

a) un

b) o

c)

d)

Veniturile constituie cre

C

În categoria veniturilor se includ atât sumele sauvalorile încasate sau de încasa

activ

datorie

capitalurile proprii

beneficiile economice

se face distincţieîntre venituri propriu-zise şi câstiguri cât şi întrecheltuieli propriu-zise şi pierderi.

34

Î ş ţ ş ţntocmirea i prezentarea situa iilor financiare conform directivelor europene i standardelor interna ionale de contabilitate

".

Pierderile ca

Pier

Câştigurile

Pierderile

reprezintă creşteri ale beneficiiloreconomice care pot apărea sau nu ca rezultat dinactivitatea curentă, dar nu diferă ca natură de venituriledin această activitate. În contul de profit şi pierdere,câştigurile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă,exclusiv cheltuielile aferente, la elementul" Alte venituridin exploatare".

reprezintă reduceri ale beneficiiloreconomice şi pot rezulta sau nu ca urmare a desfăşurăriiactivităţii curente a entităţii. Acestea nu diferă ca naturăde alte tipuri de cheltuieli. În contul de profit şi pierdere,pierderile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă,exclusiv veniturile aferente, la elementul "Alte cheltuielide exploatare

Odată recunoscute în contul de profit şi pierdere,câştigurile sunt evidenţiate separat, deoarece informaţiacorespunzătoare prezintă importanţă pentru luareadeciziilor economice.Câştigurile pot proveni dinvânzarea de active altele decât cele circulante, dinreevaluarea titlurilor de plasament.

reduceri ale beneficiilor economicepot să apară sau nu în activitatea curentă a unei companii,respectiv se pot înregistra pierderi din calamităţi sau dinlichidarea activelor imobilizate.

derile sunt evidenţiate separat, deoareceinformaţia corespunzătoare prezintă importanţă pentruluarea deciziilor economice.

Obiectivul întocmirii situaţiilor financiare conform O.M.F.P. nr.3055/2009 este de a furniza informaţii desprepoziţia financiară, rezultatele şi modificările poziţi panii, cât şi informaţii relevante şicredibile.

ei financiare ale unei com

Pentru ca informaţia să fie relevantă şi credibilă,sunt necesare următoarele:

- informaţia să fie oportună pentru luarea deciziilor decătre utilizatori;

- beneficiile de pe urma informaţiei să depăşeascăcostul acesteia;

- să se stabilească un echilibru între caracteristicilecalitative ale informaţiei financiare.

este stabilităîn baza următoarei formule: CAPITAL PROPRIU(ACTIV NET)=ACTIV –DATORII(PASI

ziţie financiară pozitivă în cazulîn care capitalul propriu este mai mare sau cel puţin egalcu datoriile cu valoare economică, iar în acest context–compania tratată ca şi un subiect de drept, areposibilitatea să plătească obligaţiile faţă de terţi atât peparcursul desfăşurării activităţii cât şi la lichidarea sa.

este definită în sensrestrâns, prin profitul sau pierderea companiei, acesteafiind calculate ca diferenţă între veniturile realizate şichel

Situaţiile financiare întocmite în diferite ţăriprezintă o serie de similitudini cât şi deosebiri.

Deosebirile apar în ceea ce priveşte structurasituaţiilor financiare, utilizarea unor criterii diferitepentru recunoaşterea elementelor componente alesituaţiilor financiare, utilizarea unor criterii diferite deevaluare a elementelor patrimoniale cuprinse în situaţiilefinanciare.

Ca urmare a acestor diferenţe, informaţiile furnizatede situaţiile financiare sunt influenţate afectând astfelaşteptările unor utilizatori externi din întreaga lume.

tandarde Internaţionale deContabilitate s-a angajat să atenueze acestediferenţe, căutând să armonizeze reglementările,standardele contabile şi procedurile referitoare laîntocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.

ică la prezentarea tuturorsituaţiilor financiare generale întocmite şi prezentate înconformitate cu Standardele Internaţionale deContabilitate.

Situaţiile financiare generale sunt acelea menite săsatisfacă nevoile utilizatorilor care nu sunt în situaţia de acere rapoarte adaptate nevoilor lor specifice deinformaţii. Situaţiile financiare generale răspund, alăturide cerinţele managerilor şi cerinţelor acelor utilizatoricare nu se află în poziţia de a solicita rapoarte specifice,ele fiind destinate să ofere informaţii comune pentrutoate categoriile de utilizatori, de aceea ele trebuieelaborate şi prezentate având în vedere necesităţileacestora.

Situaţiile fina

internaţional de contabilitate seaplică în egală măsură situaţiilor financiare ale uneientităţi economico-financiare individuale, cât şisituaţiilor financiare consolid

ăţi, se aplică tuturor entităţilor economico-financiare, inclusiv băncilor şi societăţilor de asigurări.

Orice entitate economică îşi desfăşoară activitatea pebaza luării unor decizii economice care au la bazăinformaţii financiar-contabile.

pune existenţa celor două tipuri generalede rapoarte financiare interne şi externe, dar precizeazăcă cerinţele sale se aplică doar acelor raportări externecare sunt întocmite i prezentate în conformitate cuStandardele Internaţionale de Contabilitate.

sunt o reprezentare financiarăstructurată a poziţiei şi performanţ

Poziţia fiananciară a unei companii

Performanţa financiară

Situaţiile financiare

V)O companie are o po

tuielile angajate corespondente.

Comitetul pentru S

Prevederile IAS 1 se apl

nciare generale sunt prezentateseparat sau în cadrul altui document public, cum ar firaportul anual sau prospectul de emisiune.

Acest Standard

ate ale grupurilor desociet

IAS 1 presu

elor financiare aleunei întreprinderi.

(IASC)

C

(IAS 1)

. Întocmirea situaţiilor financiare conforme cuprevederile Standardului Internaţional deContabilitate nr.1 Prezentarea situaţiilor financiare

ş

35

Î ş ţ ş ţntocmirea i prezentarea situa iilor financiare conform directivelor europene i standardelor interna ionale de contabilitate

Obiectivul acestui standard este de a prescrie baza pentru prezentarea situaţiilor financiare generale,pentru a asigura comparabilitatea, atât cu situaţiile financiare ale întreprinderii pentru perioadele precedente, cât şi cusituaţiile financiare ale altor întreprinderi.

Pentru a realiza acest obiectiv, acest Standard prevede considerente generale pentru prezentarea situaţiilorfinanciare, recomandări pentru structura acestora şi cerinţe minime privind conţinutul situaţiilor financiare.

Realizarea obiectivului acestui Standard se bazeazăpe formularea de politici de prezentare a situaţiilorfinanciare care să conţină:

iderente generale privind prezentareasituaţiilor financiare, care se referă la prezentarea fidelă şila conceptele de bază ce tre

- continuitatea activităţ

- consecvenţa prezentării;- pragul de semnificaţie şi agregarea;- compensarea şi comparabiliatea informaţiilor

prezentate în setul de situaţii financiare ale unei entităţi.- recomandări privind structura situaţiilor

financiare, care se referă la componentele setului desituaţii financiare şi la descrierea acestuia;

- cerinţe minime privind conţinutul situaţiilorfinanciare, care încearcă să contureze elementele strictnecesare a fi prezentate în fiecare componentă asituaţiilor financiare, precum şi modalitatea de detalierea acestora.

Conform acestui Standard entităţile au obligaţia dea întocmi situaţiile financiare astfel încât să prezintecorect situaţia şi realizările financiare ale lor, precum şifluxurile d

Furnizarea informaţiilor necesare unor utilizatoricare nu se află în poziţia de a solicita rapoarte specificevizează întocmirea unor situaţii financiare general-valabile tuturor entităţilor economico-financiare.

Pe lângă informaţiile de bază, acest Standardconsideră că pot fi introduse materiale şi informaţiisuplimentare care să vină în completare, cum ar fi deexemplu informaţii privind efectele variaţiei preţurilor.

Regula de bază este că acest Standard nu abordeazăinformaţii prezentate în afara situaţiilor financiare, cumar fi rapoartele managerilor, rapoarte de gestiune aadministratorilor.

întocmirii şi prezentării situaţiilorfinanciare conform Standardului IAS 1 este de a oferiinformaţii despre poziţia financiară, performanţa şifluxurile de numerar ale unei entităţi, utile pentru o gamălargă de utilizatori

oziţia financiară. Informaţiile conţinute însituaţiile financiare generale privind poziţia financiarăurmăresc:

mice pe care le controlează şicare sunt utile pentru anticiparea capacităţii unei entităţieconomico-financiare de a genera fluxuri monetare înviitor;

-structura de finanţare care este utilă pentru aanticipa nevoile viitoare de credite şi posibilitateaobţinerii acestor credite;

-modul de repartizare a profiturilor şi fluxurilorviitoare de trezorerie;

-lichiditatea şi solvabilitatea entităţii;-capacitatea sa de a se adapta schimbărilor

mediului în care îşi desfăşoară activitatea.erformanţa un treprinderi, utile pentru o

gamă largăInformaţiile privind performanţa urmăresc evaluareamodificărilor potenţiale ale resurselor economice pe careentitatea le va putea controla în viitor şi formularearaţionamentelor despre eficienţa utilizării unor noiresurse.

Informaţiile privind fluxurile de numerar ale uneientităţi urmăresc analiza activităţilor de exploatare,financiare şi de investiţii astfel încât să răspundă nevoiide informare a unei sfere largi de utilizatori. Fluxurile denumerar sunt definite în Standardul Internaţional deContabilitate IAS 7 la paragraful 6 ca şi intrări şi ieşiri denumerar şi echivalente ale numerarului, acesteechivalente de numerar fiind investiţii foarte lichide petermen scurt care sunt convertibile în valori cunoscute denumerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativschimbărilor valorice.

Situaţiile financiare prezintă de asemenearezultatele gestionării de către conducerea întreprinderiia resurselor încredinţate.

Informaţiile principale pe care le furnizeazăsituaţiile financiare

-venituri şi cheltuieli, inclusiv câştiguri şi pierderi;-fluxurile de numerar ale entităţii.

reprezintă o resursă controlată de entitate carezultat al unor evenimente trecute şi de la care seaşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentruentitate.

reprezintă o obligaţie actuală a entităţii cedecurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreiase aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse careîncorporează beneficii economice.

reprezintă interesul rezidual alacţionarilor în activele unei entităţi după deducereatuturor datoriilor sale.

constituie creşteri ale beneficiiloreconomice înregistrate pe parcursul perioadei contabilesub formă de intrări sau creşteri ale activelor, oridescreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteriale capitalului propriu, altele decât cele rezultate dincontribuţii ale acţionarilor.

- cons

buie utilizate în contabilitate.Considerentele generale fac referire la:

- politicile contabile;ii;

- contabilitatea de angajamente;

e trezorerie.

în luarea deciziilor economice:P

-resursele econo

P ei înde utilizatori în luarea deciziilor economice

sunt despre:-active;-datorii;-capitaluri proprii;

Scopul

.

Activul

Datoria

Capitalul propriu

Veniturile

�

�

�

�

36

Î ş ţ ş ţntocmirea i prezentarea situa iilor financiare conform directivelor europene i standardelor interna ionale de contabilitate

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiiloreconomice înregistrate pe parcursul perioadei contabilesub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor, oricreşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceriale capitalului propriu, altele decât cele rezultate dindistribuirea acestora către acţionari.

Un set complet de situaţii financiare includeurmătoarele componente:

bilanţul;contul de profit şi pierdere;o situaţie care să reflecte fie:

ările capitalurilomodificările capitalurilor proprii, altele decât

cele provenind din tranzacţii de capital cuproprietarii şi distribuiri către proprietari;

tuaţia fluxurilor de numerar;notele explicative, cuprinzând o scurtă prezentare

a politicilor contabile semnificative şi alte noteexplicative.

�

�

�

�

�

�

�

toate modific r proprii;

si

, ci doar precizează ce elemente trebuie prezentate însituaţiile financiare şi face trimiteri la

privind recunoaşterea şi evaluarea lor.

IAS 1politicile prezentate în

nu prescrie ordinea sau formatul de prezentareCadrul contabil general de întocmire şi prezentare a

situaţiilor financiare

e oferă informaţii în cadrulacestui standard privind:

ări privind clasificarea elementelor în Bilanţşi în Contul de profit şi pierdere;

întocmirea Situaţiilor fluxurilor de numera

Indicaţii stricte apar în IAS 1 numai referitor lacomponentele situaţiilor financiare fiind enumerate:

- contul de profit şi p

În acest context s

- rubricile minimale pe care trebuie să le cuprindăBilanţul şi Contul de profit şi pierdere;

- orient

- modalităţi de aplicare a raţionamentuluiprofesional;

- rubricile minimale ale situaţiei modificărilorcapitalurilor proprii;

- rconform prevederilor IAS 7;

- structura notelor explicative ;- elementele componente ale politicilor contabile.

- bilanţul;ierdere;

- o situaţie care să reflecte toate modificărilecapitalurilor proprii;

-situaţia fluxurilor de numerar ;-politicile contabile ;-note explicative.

Următoarele informaţii trebuie evidenţiate în modclar şi repetate când este necesar pentru o bunăînţelegere a informaţiilor prezentate:

• denumirea întreprinderii raportoare sau alteelemente de identificare, şi orice modificare aacestor informaţii de la data precedentului bilanţ;• dacă situaţiile financiare se referă laîntreprindere considerată individual sau la un grupde întreprinderi;• data bilanţului sau perioada acoperită desituaţiile financiare, în funcţie de componentarespectiva a situaţiilor financiare;• moneda de raportare, aşa cum este ea definită deIAS 21 Efectele variaţiei cursurilor de schimbvalutar; şi

nivelul de precizie utilizat în prezentarea cifrelordin situaţiile financiare.�

Între cele două reglementări ale prezentării şi întocmirii situaţiilor financiare respectivşi IAS 1 ” zentarea situaţiilor fin

O.M.F.P. Nr.3055/2009Pre anciare” apar o serie de :deosebiri

În prezent entităţile economico-financiaredin România indiferent de mărimea lor întocmesc unmodel de bilanţ listă reglementat de O.M.F.P.Nr.3055/2009 fiind inspirat de recomandărileDirectivei a IV-a europeană şi n

tarea situaţiilorfinanciare ”

- Directiva a IV-a europeană şi O.M.F.P.Nr.3055/2009 reglementează în mod strict conţinutul ,forma şi formatul situaţiilor financiare,iar întocmirealor nu lasă loc raţionamentului p

- IAS 1 oferă doar anumite indicaţii privindcomponentele situaţiilor financiare şi conţinutulacestora, la întocmirea situaţiilor financiare prevalândraţionamentul profesional al celor care leîntocmesc.Indicaţii stricte apar în IAS 1 numaireferitor la componentele situaţiilor financiarerespectiv:

- bilanţul;- contul de profit şi pierdere;

- o situaţie care să reflecte toate modificărilecapitalurilor proprii;- situaţia fluxurilor de numerar ;

- rubricile minimale pe care trebuie să le cuprindăBilanţul şi Contul de profit şi pierdere;- orientări privind clasificarea elementelor în Bilanţşi în Contul de profit şi pierdere;

odalităţi de aplicare a raţionamentuluiprofesional;- rubricile minimale ale situaţiei modificărilorcapitalurilor proprii;

întocmirea Situaţiilor fluxurilor de numerarconform prevederilor IAS 7;

u de modelulrecomandat de IAS 1” Prezen

rofesional

- politicile contabile;- note explicative.

IAS 1 oferă informaţii în cadrul acestui standardprivind:

- m

-

- structura notelor explicative;- elementele componente ale politicilor contabile.

37

Î ş ţ ş ţntocmirea i prezentarea situa iilor financiare conform directivelor europene i standardelor interna ionale de contabilitate

O ABORDARE PRACTICĂ

PUBLICE CĂTRE ORDONATORIITER�IARI DE CREDITE

PRIVIND AUDITAREA LA NIVELULORDONATORILOR PRINCIPALI/SECUNDARI DE CREDITE ATRANSFERURILOR DE FONDURI

Prezentul articol supune aten�iei una dintrediferitele

, deja în aplicarecu ocazia auditului financiar extern efectuat

aledeconcentrate sau locale.

are un caracterspecific, , , cu ocazia

misiunilor de audit financiar exercitate la nivelulordonatorilor principali/secundari de credite, nu s-aefectuat întotdeauna auditarea conturilor anuale

.

modalit posibile de abordarea pct. 260 din RODAS

uluifinanciar la pare a fi

,în ceea ce 60 dinRegulament, det

stabilitede RODAS auditorilor dea transferurile

„sub aspectul

. În practi ,deseori am întâlnit multe dificuprivind auditarea acestor obiective.

ăţi de cătreauditori

ordonatori terţiari decredite

Chiar dacă în prezent problema auditordonatorii terţiari de credite

în mod clar reglementată prin lege şi prin RODASpriveşte aplicarea pct. 2

nu există totuşi o procedură aliatăcare să poată fi utilizată în mod unitar de către toţiauditorii.

Practic, atribuţiile de audit financiarpresupun doar obligaţia

supune auditării de fonduri publicecătre entităţile din subordinea ordonatorilorprincipali/secundari de creditefundamentării şi justificării sumelor solicitate, almonitorizării şi controlului utilizării acestorfonduri în condiţii de legalitate, regularitate,economicitate, eficienţă şi eficacitate” că

ltăţi procedurale

pusăla două

entităţi publice administraţiei publice

Această temă „provocator” şitotodată în sensul că până acum

şi deexecuţie întocmite de instituţiile publice ai cărorconducători au calitatea de

38

Ioan IvaniciucCamera de Conturi BotoşaniAuditor public extern

Ipoteza de lucru de la care am plecat în elaborarea a audituluinivelul ordonatorilor de credite, inclusiv ,

iarsale privind

, în vederea unor astfel de fapte.

şi realizarea acestei abordări practice este aceeacă la a ordonatorilor terţiari de credite abaterile economico-financiareau cunoscut o amploare bugetelepublice, de valori importante,

e), exercitarea auditului financiar externa organizarea

ducerii

considerabilă, au o frecvenţă foarte mare şi consecinţe păgubitoare pentruuneori impresionante (comparativ cu volumul resurselor financiare

administrate de aceste instituţii public la aceste entităţi publicedevine esenţială prin prisma constatărilor şi recomandărilor şi funcţionareacorespunzătoare a sistemelor de control intern preîntâmpinării pro

Ca pentru abordareasubiectului am ales , dar având învedere volumul de date utilizat

cu ocazia auditului,

actele cele mai reprezentative, iar în text amla unele ori

.Trecând prin

am punctat toate(inclusiv

obiîntocmirea documentelor devalorificare) .

a prevederilor pct. 260pe pe

care le-am avut în vedere cu. În acest sens, :

. Estenecesar adomeniului auditat comparativ cu

pentru exercitareaauditului financiar. Am avut în vedere toate obiectiveleauditului financiar extern

/centrale;

Constituie oa auditului

cuprinde colectarea lor absolutindispensabile auditorilor

;

mstudiul aplicativ

în acestarticol am inserat doar acele infor ce ausintetizat din foile delucru ale auditorului

documente de lucru actelefinale ale auditului

aspectele întâlnite privind modul deaplicare a prevederilor din RODAS

d

am structurat 6 principale

ilor auditul

etodă principală

maţiiconstatările şi concluziile

isfuncţionalităţile

informaţiile direcţiiocazia auditării

transferur a urmăritşi numărul mare de

documente întocmite

. De asemenea, am prezentat şifăcut

trimitere şi

fiecare fază de realizare a audituluila aceste entităţi publice (ordonatori terţiari de credite)

ectivele stabilite de pct. 259 şi cele privindactelor de control şi aprecum şi apărute

Pentru punerea în practică

ă cunoaşterea de către auditorii publici externiobiectivele şi

modalităţile prevăzute de RODAS

urmărite de Curtea deConturi a României la instituţiile publice subordonateadministraţiei publice locale

fază de bază efectuată în etapa de planificareşi informaţii

pentru abordarea acesteicategorii de operaţiuni

- Cadrul legal general de reglementare

.- Sursele de informaţii necesare audităriicategoriei de operaţiuni „Transferuri”

* * *

Referitor la pct. 260 din RODAS stabilește

sub aspectul:

iar la nivelul de credite prin prisma:și controlului

categoria de operaţiuni „Transferuri”,

obligativitatea urmăririi modului în care au

fost de către

, pentru auditoriipublici externi desemnaţi să efectueze misiuni de audit financiar,

- fundamentării și justificării sumelor solicitate,- utilizării fondurilor în condi�ii de legalitate, regularitate, economicitate, eficien�ă și eficacitate,

- monitorizării utilizării transferurilor de fonduri publice către ordonatorii ter�iari de credite dinsubordine,- respectării principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi înadministrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ teritoriale.

gestionate de credite resursele financiareordonatorii ter�iari

ordonatorilor principali/secundari

- Principalele fluxuri ce trebuie avute în vedere

-

auditate

- Luarea în considerare a r

1. Cadrul legal general de reglementare

înlegătură cu sistemele şi competenţele stabilite prin legeprivind categoria de operaţiuni „Transferuri”Necunoaşterea acestor fluxuri anulează din

şi finalizarea lui

tehnicile şi proceduriledetermină o aplicare

distinctă de la caz la caz;

Cunoaşterea acestorelemente este necesară la redactarea constatărilor

şistatări

această obligativitatepentru auditori mai ales atunci când există unele indiciide fraudă sau de utilizare nelegală a fondurilor publice.

activităţiispecifice desfăşurate de auditorii publici externi

privind organizarea şifuncţionarea Curţii de Conturi a României,

şi alte

.start

realizarea obiectivelor auditului ;

pentru realizarea auditului. În majoritatea cazurilorsunt cele comune auditorilor, dar

uneori apar elemente specifice care

.,

întocmirea actelor de control la valorificareacon lor;

Alin. 3al pct. 260 din RODAS prevede

Cadrul general de reglementare aîl

constituie

.

Tehnici şi proceduri specifice aplicate de auditori

- Responsabilităţile şi persoanele implicate lanivelul entităţilor

iscului de fraudă.

Legea nr. 94/1992

/ tematici/interne

republicată,RODAS reglementări instrucţiuni/scrisori

În acelaşi timp, î

ităţile ai căror conducători au calitatea deşi următoarele

i

alocaţii bugetare, subvenţii, transferuriși alte forme de sprijin financiar repartizate de labugetul de stat sau bugetul unităţilor administrativ-teritoriale şi pct. 40 lit. d3

ii) modul de fundamentare şi utilizare afondurilor publice repartizate din bugetul

de investiţii derulate deordonatorii terţiari de credite ( şi pct. 40lit. d3)

Împreună mai urmări şitrimoniului public

şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-terito de către entităţile subordonate (pct. 259 lit.e1, e2 şi e8)

evaluarea sistemelor de management şicontrol la entităţile subordonate, în concordanţă cuscopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actelenormative şi cu respectarea principiilor legalităţii,regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţiifondurilor publice şi lit. e9

mesc în faza de planificare şi cuprind:- Programele de audit pentru categoria de operaţiuni„Transferuri”

at şi prezesursele de informaţii şi trebuie

să le realizăm în legătură cu activităţile specifice decontrol/audit desfăşurate şi la ordonatorii terţiari decredite cu ocazia auditării categoriei de operaţiuni„Transferuri”.

aibugetelor unităţilor administrativ teritoriale

n contextul obiectivelor stabilite dela toate

un, am mai verificat:

) modul în care au fost utilizate sumelerepartizate de la bugetul de stat/bugetele localereprezentând

(pct. 259 lit. e4 );

destat/bugetele locale pentru efectuarea cheltuielilor decapital, la obiectivele

pct. 259 lit. e5.

cu aceste obiective, am t :i) modul de administrare a pa

riale;

ii)

(pct. 259 lit. c ).

au fost cele ce seîntoc

,- Planul de audit la nivelul ordonatoruluiprincipal/secundar de credite.

La nivelul ordonatorului principal/secundar decredite, am identific ntat în documentele delucru procedurile pe care

Am utilizat

.

: la nivelul,

am analizat:

pct. 259 din Regulament,şi pct. 40 lit. d3)ordonatori

terţiari de credite

informaţii Conturile de

execuţie încheiate la nivelul ordonatorului

principal/secundar de credite

obiective principale

2. S necesare

i”

Documentele utilizate

De exemplu ordonatorilor principali

de auditori

pornind de la

ursele de informaţii auditării

categoriei de operaţiuni „Transferur

39

Auditarea transferurilor de fonduri publice c tre ordonatorii ter iari de crediteă ţ

-

–

Contul de execuţie heltuieli (plăţi

de casă)

execuţie

a bugetului instituţiilor publice

finanţate din venituri proprii şi subvenţii

Contul de execuţie heltuieli

(plăţi de casă)

Contul de

execuţie venituri proprii ituţiilor publice

Cheltuieli

finanţate din v şi transferuri/subvenţii

(plăţi de casă),

Centralizatorul creditelor aprobate şi repartizate pe

titluri şi entităţi

lăţilor efectuate, pe titluri şi

entităţi subordo

a bugetului local – c

Contul de

subordonate –

cheltuieli

a bugetului de stat – c

ale inst

enituri proprii

capitole, subordonate”

Centralizatorul p capitole,

nate”

Informaţiile celereflectate în următoarele poziţii di ontul de execuţie a

ubvenţiiransferuri între unităţile administraţiei publice

sistenţă socialăşi

ceste informaţii

teatre, filarmonică alte instituţii de cultură,, instituţii de învăţământ

preuniversitar, alte entităţi din subordinede ordonatorii terţiari

şi/ rtea de cheltuieli după caz (noaşte faptul că subvenţiile şi transferurile de la

bugetul local sunt reflectate ca venituri la entităţilesubordonate iar la cheltuieli la titlurile corespunzătoare:cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, asistenţă socială,active nefinanciare

înscrise în detalierea cheltuielilor şi lacheltuielile de personal, bunuri şi servicii şi

rebuie analizate conturile întocmite la fineleexerciţiului bugetar 201x.

Informaţiile auditate sunt cele reflectate în următoarelepoziţii din contul de execuţie al bugetului entităţii

sistenţă socială,Şi aceste informaţii

(ordonatori terţiari de credite din subordine)

avute în vedere şi sumele înscrise îndetalierea cheltuielilor şi la celelate titluri cum ar fi:cheltuielile de personal, bunuri şi servicii şi cheltuielilede capital. instituţii deînvăţământ preuniversitar imulte bugete (bugetul de stat şi bugetele unităţiloradministrativ teritoriale) făcută obligatoriu oanaliză comparativă şi privindconcordanţa sumelor repartizate de ordonatoriiprincipali/ cu cele raportate de ordonatoriiterţiari pe fiecare sursă.

Totodată am urmărit şi deschiderile de creditebugetare şi plăţile de casă şi pentru ordonatorii terţiariproprii finanţaţi din bugetul de stat

Bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pentruinstituţia publică subordonată entităţii auditate, conformprevederilor art. 16

Documentaţia care a stat la baza aprobării/rectificării bugetului de venituri şi cheltuieli al instituţieipublice subordonate entităţii auditate;- Contul de execuţie a bugetului de venituri şicheltuieli definitiv aprobat instituţiei publicesubordonate entităţii auditate;- Situaţia achiziţiilor publice efectuate de instituţiapublică subordonată entităţii auditate (indiferent de titlulde unde au fost finanţate: bunuri şi servicii, cheltuieli decapital, transferuri sau subvenţii

Documente privind justificarea de către instituţiapublică subordonată a sumelor alocate din bugetulentităţii auditate, monitorizarea de către entitateaauditată şi controlul utilizării acestora în condiţii delegalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şieficacitate

Conturile de execuţie bugetară ale ordonatorilorprincipali/secundari d

Conturile de execuţie bugetară ale ordonatorilorterţiari de credite la data de 31.12.201x

Balanţele de v

sunt necesare pentru selectareadin situaţiile financiare doar a

categoriilor de operaţiuniobţine

necesare care au fost auditate suntn c

bugetului local încheiat la data de 31.12.200x: s ;t ; altetransferuri; a ; alte cheltuieli; activefinanciare active nefinanciare.- A au fost confruntate cu cele înscrise îndetalierea cheltuielilor bugetare din

( , serviciipublice locale, spitale

)În aceste conturi depuse sumelereprezentând transferuri sunt reflectate la partea devenituri sau la pa secu

,

). Din acest motiv, nu trebuie omisesumele alte titluricum ar fi:cheltuielile de capital.T

La nivelul ai bugetului destat, am analizat:-

(ordonatorului secundar) încheiat la data de 31.12.200x:a alte cheltuieli, active nefinanciare.- au fost confruntate cu cele înscriseîn detalierea cheltuielilor bugetare din

Au fost

De exemplu: în cazul lorcare primesc fonduri din ma

a fostalte proceduri analitice

secundari

.

În ambele audituri, documentele„

-

(1) lit. (d) din Legea nr. 500/2002 sauart. 19 (1) lit. (b) din Legea nr. 273/2006;-

);-

;-

e credite la data de 31.12.201x;-

;- erificare la data de 31.12.201x.

Toate documentelecategoriilor/

sub- care vor fi auditate pentrua se putea

ordonatorilor secundari

documente am solicitat

am analizat

„, întocmite la nivelul

ordonatorului principal/secundar de credite.

c

şi

probe suficiente şi relevante pentruformularea constatărilor, con luziilor şi opiniei.

Ca necesare auditului :

40

Auditarea transferurilor de fonduri publice c tre ordonatorii ter iari de crediteă ţ

3. Principalele fluxuri ce trebuie

stabilite prin

lege pr ransferuri”

avute în vedere

în legătură cu sistemele şi competenţele

ivind categoria de operaţiuni „T

informaţii

am solicitat, în scris,

diverse

Acestea sunt cuprinse îndezvoltate pe

.

referitoare la înregistrarea drepturilor/cheltuielilor incluse de auditori în

cu privirela sistemele ite de lege pentruentitatea/domeniul auditat am preluat t de laordonatorul principal/secundar (dar

asolicitate prin , cum ar fi:

am solicita alte(în detaliu) d

. Uneori am dat.

Ne-am folosit de faptul , î

ederilor pct. 260 din RODAS, întimpul misiunii de audit am solicitat

acestora

are au beneficiat de la bugetul destat/bugetele locale prin bugetele ordonatorilorsuperiori.

Astfel, în timpul misiunii de audit,printr-o

(ordonatoruluiprincipal/secundar de credite)

care au fost utile în realizareaauditului, de exemplu:

x

x

v-teritoriale,- S prin care am analizat/verificat

y

y închiriate sau arendatestocurilor la data de

31.12.201x, etc),

a rezultat

:

- Lista beneficiarilor de drepturi: ajutoare , venit minim garantat,

ajutoa cu lemne saucombustibil lichid,

, burse, bani de liceu, ajutorprocurare calculator, alte forme de sprijinfinanciar,- Registrul privind

u toate documenteledoveditoare,- Centralizat

reprezentând ajutoare financiare ori alte forme desprijin financiar,-

acestora de la bugetul de stat/bugetelelocale,- Centralizatoare/

plata ajutoarelor/burseloraltor drepturi,- Registre privind

).

a fost, în .

achetele au ut note de subsol în care s-a explicat

A fost stabilit uns-a t

audit financiar este posibil se soliciteunele sau .

- întocmite

precizate mai sus),- Note

de la ordonatoriiprincipal Pentrusimplificarea muncii auditorului acestea au fostsolicitate termediulordonatorilor principali/secundari (notele privindpredarea/primirea documentelor au fost înregistrate

.

proceduriledin

cadrul ordonatorilor principali/secundari de creditefiecare activitate sp

Transferuri”.fluxuri

adre

beneficiari

Structobligatoriu

termen

alte si

operaţionalefiecare direcţie/compartiment

ecifică

categoria deoperaţiuni „

informaţiisuplimentare

sată conducerii entităţii auditate

ura informaţiilor solicitatela notă

clarificări tuaţii/acte/documente

şi peDe regulă, procedurile operaţionale analizate sunt

cele şi plata

Pentru înţelegerea principalelorşi competenţele stabil

şi analizase poate şi de la

ordonatorii terţiari de credite) unele cte şi documenteMachetele

nr. 1 – 5 din RODAS şi Anexele nr. 1 – 5 din GhidESCIEP.

Odată identificate principalele fluxuri cu privire lasistemele şi competenţele stabilite de lege, dupădocumentarea prealabilă t şi

e la ordonatorii terţiari decredite personalului din entităţilesubordonate diverse lămuriri pentru completare

că ntrucât acţiunea deaudit se desfăşoară la un ordonator principal/secundar decredite, în baza prev

de la instituţiilepublice din subordinea furnizarea de acte,documente şi informaţii necesare pentru justificareamodului de fundamentare şi utilizare a fondurilorpublice de c

Solicitarea informaţiilor am făcut-o direct înbaza Delegaţiei.

întocmită de auditorii publici externi şi

- Situaţia privind achiziţiile publice în anul 201 –plăţi pentru cheltuieli de capital,

- Situaţia privind achiziţiile publice în anul 201 –plăţi pentru bunuri şi servicii,

- Situaţia privind contractele de închiriere încheiatecu persoane fizice şi juridice privind clădirile şiterenurile din patrimoniul public al statului şi alunităţilor administrati

ituaţii modul deadministrare a patrimoniului public şi privat al statului şial unităţilor administrativ-teritoriale de către ordonatoriiterţiari de credite (Situaţie privind terenurile agricoleintrate în proprietatea unităţii de învăţământpreuniversitar , Situaţie privind terenurile agricoleaflate în proprietatea unităţii de învăţământ

preuniversitar , Situaţiaactivelor în curs de execuţie/

Dosarul privind inventarierea anuală

- Situaţii din care modul în care au foststabilite şi plătite unele drepturi diverselor categorii de

de asistenţăsocială de urgenţă

re pentru încălzirea locuinţelorajutoare pentru încălzirea

locuinţelor cu gaze naturale, ajutoare pentruîncălzirea locuinţelor cu energie termică distribuităîn sistem centralizat

primirea cererilor şiînregistrarea dosarelor c

oare/Raportări privindstabilirea drepturilor şi acordarea sumelor

Situaţii privind calculul necesarului de fonduri şisolicitarea

Raportări depuse la alte autorităţiale statului privind şi

evidenţierea în contabilitate aacestor drepturi conform datelor reflectate însituaţiile financiare întocmite

prezentatăPentru evitarea unor confuzii şi interpretări eronatem conţincum trebuie să fie completate şi faptul că auditorii pot ficontactaţi pentru lămuriri.pentru prezentarea informaţiilor şi menţiona că,odată cu verificarea acestor informaţii şi aplicareaprocedurilor de să

Procedurile operaţionale pe activităţispecifice şi existente la nivelul ordonatorilorprincipali/secundari/terţiari de credite,- Anexele şi Machetele prevăzute de RODAS şi GhidESCIEP(

şi machete întocmite de către auditori pentrusolicitarea de informaţii

i/secundari/terţiari de credite.

de la ordonatorii terţiari prin in

laregistratura acestor entităţi)

adresa de notificare

documente auditate

notă

de laordonatorii terţiari în format electronic şi

machetele anexate

Ca am utilizat:

41

Auditarea transferurilor de fonduri publice c tre ordonatorii ter iari de crediteă ţ

4. roceduri specifice aplicate de

auditori pentru realizarea auditului

Tehnici şi p

Auditul a fost efectuat în conformitate cuprevederile din , atât

., i

a fost realizala sediul ordonatorului

principal/secundar de credite deoarece acestea eraupublici externi.

, pentru verificarea cheltuielilor decapital, a cheltuielilor de personal

a fost necesarDe

exemplu: ÎRODAS am efectuat

privind verificarea.

am întocmit oconform prevederilor pct. 125

lit. d și pct. 260 alin 2 din Regulament (semna

,

, reprezentantulconstructorului/proiectantului).

Ulterior, potrivit

1/2009, amsolicitat ordonatorului principal/secundar

efectuarea inventarierii lu

Am stabilit un 3-5 camaxim

i/minuteiîntocmite.

Printr-o am solicitat ca

un stabilit de comunacord (la finalul celor 3-5 zile).

rezultate din valorificareainventarului au fost preluate apoi în

la

.nu erau

auditorilor se puteas-a produs

întârzierea, conform art. 63 din Legea nr. 94/1992privind

Auditul a fost realizat, în principal, prin .

RODAS la sediul ordonatorilorprincipali/secundari de credite, la sediulordonatorilor de credite

termen

termen

nivelulordonatorului principal/secundar de credite)

sondaj

cât şi, după caz

nspecţia documentelor financiarcontabile şi a documentelor justificative tăîn mare parte din timp

pusedeja la dispoziţia auditorilor

În alte situaţiisau cheltuielilor

pentru bunuri şi servicii ă efectuareaauditului la sediul ordonatorului terţiar de credite.

n conformitate cu prevederile pct. 332 lit. a,alin 6 şi 7 din inspecţia fizică

existenţei faptice a lucrărilor deinvestiţii executate la un ordonator terţiar de credite

Urmare verificării

tă deconducătorii entităţii subordonate şi reprezentantulordonatorului principal/secundar de credite dirigintelede şantier, auditorul public intern ori persoanadin compartimentul investiţii

Legii nr. 82/1991 a contabilităţiirepublicată şi ale pct. 2, alin 1, lit. a dinAnexa la Normele

privind organizarea şi efectuarea inventarieriielementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilorproprii aprobate prin Ordinul MFP nr. 2.86

să dispunăordonatorului terţiar crărilorexecutate la obiectivele de investiţii în curs de execuţie

număr de zile lucrătoarepentru realizarea operaţiunii de

inventariere, termen calculat de la data note

Procesul verbal deinventariere şi rezultatele inventarierii să fie prezentateechipei de audit până la

Constatările

întocmită laDacă până la data stabilită aduse la

îndeplinire solicitările proceda lasancţionarea persoanelor din vina cărora

organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi aRomâniei.

Numărul de operaţiuni auditate/verificate şi valoareaacestora au fost înscrise în documentele de lucru aleauditorilor.

terţiari

deverificare inopinată

nivelul ordonatorului terţiar de credite

De exemplu

Notă Minută

(Decizia/Dispoziţia)

adresă

(anexă la Procesul verbal de constatare

( )

.

Nota de constatare

s-au aplicat . Acestea au inclusși :

lor),

erie, a stocurilor de bunuri etc),

/beneficiarilor de primite de la ordonator

(softul pentru prin: Casa J Pensii, D ,A

; C , I, A , Servicii

Oficiul

Asupra informaţiilor solicitate de auditorii publici externi prin notele adresate conducerii entităţilor auditate şipuse la dispoziţie următoarele

(pentru înţelegerea proceduri delucru la nivelul fiecărui ordonator terţiar de credite şi evaluarea SCI

(a obiectivelor de investiţii, a operaţiunilor realizate prin casi , a lucrărilor dereparaţii curente

puse la dispoziţie (dosarelesolicitan�ilor drepturi, ajutoare şi forme de sprijin ii terţiari de credite,documentele financiar contabile care au stat la baza plă�ilor efectuate de ordonatorii principali/secundari/terţiari decredite),

şiudeţeană de irecţia Judeţeană a Finanţelor Publice genţia

Judeţeană de Ocupare şi Formare Profesională asa Judeţeană de Asigurări Sociale de Sănătate nspectoratul ŞcolarJudeţean genţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură le/Direcţiile locale de Asistenţă Socială, ServiciulJudeţean Informatizat de Evidenţă a Populaţiei şi Registrului Comerţului).

procedurile de audit prevăzute de RODAS Teste decontrol proceduri de fond

- intervievarea conducerii și persoanelor cu atribu�ii în domeniul auditat

-

- a actelor justificative

- alte proceduri de audit alegerea eșantionului proceduri analitice confruntareadatelor din mai multe surse de informa�ii

inspecţia fizică inopinată

inspecţia documentelor doveditoare şi

IDEA

a foststabilit prin

.

Pentru au fostverificate prin

Întrucât la nivelul ordonatorilor existau unelede personalul de

specialitate pentru specifice

(stabilirea, plata, înregistrarea unor drepturi) au fost testate unele controale identificate

auditorii publici externi.

Uneori, în locul procedurilor au fost aplicate

au cuprins toate aspectele semnificative

(existau la Inspec

Perioada supusă auditului/elegaţiile de

control/audit

unele operaţiuni(exerciţii bugetare

reglementările,normele ori instrucţiunile interne stabilite de

pentru toateentităţile din subordine.

controluluianul financiar D

clarificarea unor aspectesondaj aferente

altor ani financiari anterioare sauîn curs).

proceduri scrise

ordonatorii secundari de credite

şi

care să fie utilizate/salariaţi aceste activităţi

de asistenţăsocială decătre

de cătresalariaţii din entităţile subordonate

Aceste instrucţiuni, de regulă,în legătură cu

efectuarea cheltuielilor din transferuri de la bugetul destat toratul Şcolar Judeţean în legătură

42

Auditarea transferurilor de fonduri publice c tre ordonatorii ter iari de crediteă ţ

cu plata sprijinului financiar ce se acordă elevilor încadrul Programului Naţional de protecţie socială „Banide liceu”

din învăţământul obligatoriu şi licealfinanciar în vederea stimulării achiziţionării

de calculatoare prin Programul naţionalfinanciar acordat cadrelor didactice în

vederea achiziţionării de cărţi sau de programeeducaţionale pe suport electronic)

,însă totuşi

de către ceilalţişi în anii următori să faciliteze munca

celorlalţi auditori (să nu mai fie reconstitui e aceleaşiproceduri).

; decontarea cheltuielilor de transport pentruelevii ; plataajutorului

„200 EURO”;plata ajutorului

. Din acest motiv

Au fost

(cum era lanivelul UAT). În acest caz, am documentat

aceste proceduri, pentru a putea fi folosite înexercitarea auditului membri ai echipeide audit , ca

tşi

aceste instrucţiunişi au

fost adaptate corespunzător obiectivelor audituluistabilite de RODAS.

situaţii în care nu existau

un control de către unelepersoane din cadrul entităţii conform sarcinilor/atribuţiilor de serviciu/fişei postului

interne au fost luate înconsiderare de auditori ca proceduri de lucru

proceduridetaliate ori procedurile nu erau formalizate/scrise

s-a exercitat

separat în foide lucru

, am selectatam efectuat pentru a

de la etapa de stora.

Odată identificateşi

verifica proiectarea şi funcţionarea controalelor iniţiere a operaţiunilor până la finalizarea ace

procedurile de lucru, riscurile semnific/ajutoare teste de control

ative şi controalele relevante câtevatranzacţii pentru fiecare categorie de operaţiuni/drepturi

Acest aspect l-am avut în vedere la abordareaauditului privind

pe care le-am aplicat, însensul restrângerii unor proceduri de audit pentru unelecategorii de drepturi.

Astfel, în cazul unor categorii deajutoare decontate/acordate

ariscul de control mediu ori redus, iar în faza deexecu am testat doar

ntitate pentru reducerea/diminuareariscurilor.

La alte categorii de ajutoarepentru cheltuieli de capital pentru realizarea unor

a rezultatauditate sunt inadecvate, iar

este , de aceea(de exemplu

am utilizatatât ca test

).

(

),- Stabilirea, î econtarea unor

categorii de cheltuieli suportate din transferuri

,- lata unor ajutoare

solid, burse (burse de

merit, burse sociale), alte forme de sprijin,- Justificarea cheltuielilor/ conform

deconturilor

),- Decontarea altor categorii de cheltuielilor

suportate din transferuri (transferuri nerambursabile– culturale).

Au fost

-

le auditate.

stabilirea naturii, momentului şiîntinderii procedurilor de audit

cheltuieli/drepturişi (cheltuielile cuorganizarea campionatelor şi competiţiilor sportive,olimpiadelor, concursurilor/examenelor naţionale,admitere liceu, bacalaureat, titularizare; ajutor financiaracordat cadrelor didactice în vederea achiziţionării decărţi sau de programe educaţionale pe suport electronic -drepturi obţinute prin hotărâri judecătoreşti) rezultat că

să fieţie a auditului, activităţile de control

implementate de e

drepturi şi acordate oriplăţiobiective de investiţii că activităţile de controlla nivelul instituţiilor

inventarierea faptică a obiectivelor deinvestiţii sau a achiziţiilor de bunuri de controlcât şi ca procedură de fond

următoarele- Înregistrarea dosarelor, stabilirea, plata şi

înregistrarea drepturilor aferente sprijin financiar ce se

acordă elevilor în cadrul Programului Naţional deprotecţie socială „Bani de liceu”

nregistrarea şi d(ajutor

financiar în vederea stimulării achiziţionării decalculatoare prin Programul naţional „200 EURO”)

Stabilirea şi p (ajutoare pentruîncălzirea locuinţelor cu combustibil , gaze naturalesau energie termică în sistem centralizat)

subvenţiilor(subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de

preţ la energia termică acordate agenţilor economici dinsubordinea autorităţilor publice locale

pentru activităţi sportive, social

întocmite şi utilizate de auditorii publiciexterni următoarele

Documente de execuţie (liste de verificare, notede inspecţie, note solicitare inventariere, liste de controletc),

- Adrese şi Note transmise ordonatorului terţiar decredite,

Diverse proceduri/reglementări/instrucţiuni peactivităţi specifice desfăşurate de entităţi

risculde control ridicat am aplicat atâtproceduri de fond

În principal, controalele testate referirela aspecte:

cât şi teste de control

au făcut

documente:

5. R persoanele implicatelor auditate

esponsabilităţile şi lanivelul entităţi

Pentru , am avut în vederecu privire la . , în primul

rând, ,,

.

stabilirea

managementul , oamenii-ch

persoanelor cu atribuţii în domeniuactivităţile specifice desfăşurate

entităţii eie implicaţi în raportarea financiară personalul operaţionalconform atribuţiilor de

serviciu/fişei postului

procesele, responsabilităţile şipersoanele implicate la nivelul entităţii auditate Am urmărit

implicatîn iniţializarea, autorizarea, înregistrarea, procesarea şi raportarea tranzacţiilor/operaţiunilor

a fost

Responsabilitatea asupra legalităţii plăţilorefectuate din creditele bugetare aprobate la titlurileincluse în categoria de operaţiuni „transferuri”,divizată, de regulă, în funcţie de competenţele şi

responsabilităţile delegate unităţilor subordonate,conform reglementărilor legale specifice privind fiecarecategorie de drepturi/cheltuieli plătite.

43

Auditarea transferurilor de fonduri publice c tre ordonatorii ter iari de crediteă ţ

Am identificat:

În calitate de ordonatori de credite ai bugetelor

potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002, ale lice

locale, dar potrivit.

Serviciile/compartimentele implicate sunt:IT, buget, financiar-contabilitate

, edilitare etc.

do(acestea sunt stabilite expres de legile specifice dindomeniul auditat).

pot fi

celeco

În ceea ce

sprijinului financiar destinat

comisia const

.

. statului în cazul

i)

ii)

iii)

re le generale ale conducerii

compartimentele/persoanele implicateprivind sta

drepturilor suportate din transferuri de labugetul de stat/bugetele locale

a specifice

sponsabilităţi

înderularea activităţilor bilirea, înregistrareaşi plata

tribuţii personalului de execuţie

terţiariinstituţiilor, conducătorii entităţilor publice răspund

privind finanţelepublice Legii nr. 273/2006 privind finanţele pub

şi legislaţiei specifice domeniuluiauditat

asistenţăsocială, , achiziţiipublice, investiţii

Ordonatorii terţiari de credite au potrivit reglementărilorlegale şi meniului de activitate unele atribuţii specifice

Responsabilităţile transferate şi membrilordiferitelor comisii, servicii, compartimente implicate înderularea activităţilor specifice.

Atribuţiile salariaţilor privind activităţile specificesunt stabilite conform fişei postului şi îndecizia/dispoziţia nducătorului entităţii.

priveşte responsabilităţilepersoanelor şi instituţiilor implicate privind verificarearealităţii veniturilor brute realizate și declarate de cătresolicitanţi, normele care reglementează acordarea și plata

elevilor în cadrulProgramului Naţional de protecţie socială „Bani deliceu”, prevăd următoarele:

- personalul serviciului public de asistenţă socialădin cadrul autorită�ilor publice locale efectuează anchetasocială și răspunde, în conformitate cu prevederile legale,de veridicitatea datelor înscrise în formularul de anchetăsocială (art. 4 alin 5),

- solicitantul drepturilor răspunde de realitateadeclaraţiilor de venit şi pentru declaraţiile false (art. 6alin 3),

- ituită la nivelul unităţii deînvăţământ preuniversitar răspunde pentru primireacererilor (art. 6 alin 2 lit b), analizarea documentelordoveditoare și evaluarea eligibilită�ii cererilor (art. 6 alin 2lit c) şi sesizarea instituţiilor unor situaţiispeciale, (art. 6 alin 2 lit f coroborat cu art. 6 alin 3 lit. a şi b).

De exemplu:

Astfel,

au avut:i) membrii comisiilor “Bani de liceu” înfi

u

- primirea cererilor de sprijin financiar,-

sesizarea ins

la nivelul entităţilor verificateresponsabilităţi în domeniul în care s-au constatatabaterile

,

inţate lanivelul fiecărei entităţi verificate în baza Deciziilorconducerii unităţilor şcolare, care potrivit art. 6 alin 2 şi 3din HG nr. 1.488/2004, avea următoarele atribuţii:

- afişarea la loc vizibil a criteriilor de acordare asprijinului financiar,

analizarea şi afişarea la loc vizibil a listei cubeneficiarii,- transmiterea către inspectoratul şcolar judeţeana listei cu persoanele care îndeplinesc criteriile deobţinere a sprijinului financiar,- pectoratului de poliţie şi aautorităţilor administraţiei publice locale în vedereacercetării şi verificării unor situaţii specialeconstatate,

44

Auditarea transferurilor de fonduri publice c tre ordonatorii ter iari de crediteă ţ

- în cazul în care solicitantul a făcut declaraţiifalse, comisia trebuie să anunţe inspectoratul depoliţie, opreşte acordarea ajutorului financiar şi

conducerile entităţilor controlate (directori şiadministratori financiari/contabili şefi) în dubla lorcalitate şi anume:

- torii, ca preşedinţi ai siilor(coordonează şi urmăresc activitatea comisiei) şi caordonatori terţiari de credite,- ri/contabilii şefi, camembri ai comisiilor şi persoane împuternicite cuexercitarea controlului financiar preve

Organigrama, fişa postului, de /dispoziţii

Note de relaţii,

în legătură cufinanţate din transferuri de la bugetul de

stat/local şi privește stabilirea şi plata cătrediverşi beneficiari, plata lucrărilor de investiţii, lipsabunurilor

întreprinde demersurile legale pentru recuperareaajutorului financiar acordat ilegal.

ii)

direc comi

administratorii financia

ntiv propriu.

- ciziiale conducerii etc

- Nota de constatare, Adrese deînaintare.

Acest apare platacheltuielilor

: drepturilor

, alte prejudicii.

.

Am întocmit un–

deoarece potrivit pct. 260 alin 3 dinRODAS

Documente utile ori necesare auditorilor publiciexterni

6. Luarea în considerare a riscului de fraudă

risc major

Am t

Program de audit pentru aspectespecifice Frauda, la catego

”

urmări dacă există sau nu o procedurăscrisă pentru fraudă

ria de operaţiuni„Transferuri

„...dacă se consideră necesar, ca urmare aexistenţei indi lor de fraudă sau de utilizare nelegală afondurilor publice, auditorii publici externi pot propuneconducerii structurilor de specialitate demarareaprocedurii pentru includerea acestor entităţisubordonate în programul anual de activitate.”

cii

Riscul de

drepturi necuvenite pentru persoane care nu îndepli legaleneefectuarea analizelor/anchetelor sociale în conformitate cu procedura

beneficiari neeligibilibeneficiari fictivi

luicative dar neexecutate în fapt

furtul de active

fraudă

nesc condiţiileverificărilor/

crări neexecutate dar plătiteinvestiţii recepţionate conform documentelor justif

alte riscuri de fraudă raportarea financiară frauduloasăefectuarea de ajustări manuale în sistemul de

raportare financiară.

referitor la plata drepturilor, ajutoarelor sau celorlalte forme de sprijin financiar acordate din„transferuri” de la bugetul de stat/bugetele locale , de exemplu, :a) stabilirea unor ,b) ,c) înregistrarea unor ,d) ,

,g) etc.

Au fost avute în vedere : , ,posibilitatea managementului de a trece peste controale prin

poate apărea în legătură cu

stabilită de lege

plata sumelor cătree) cantităţi de , înscrise în facturi şi în situaţiile de lucrări acceptate la plată,f) lucrări de

şi

Documente întocmite şi utilizate de auditoriipublici externi

- audit pentru fraudăote

inspecţii inopinate etc).

Note de constatare la ordonatorii terţiari decredite verificaţi,

Decizie pentru dispunerea măsurilor deînlăturare a abaterilor

Scrisori manageriale către conducătoriiinstituţiilor

şi înîncheiat la entitatea auditată şi au determinat

calificareaActele au fost raportate şi în aplicaţia

Pe baza actelor constatatoare arătate mai sus, pentru

Program de ,- Documente de lucru (liste de verificare, n

-

- Proces verbal de constatare la ordonatorulprincipal/secundar de credite,

- Raport de audit financiar,-

constatate,-

publice locale.

, au fost preluate în

.publicate

din activitatea ordonatorilor principali/secundari decredite

de conducerea Camerei de Conturi.La entitatea a

comunicat despre

Acte întocmite de auditorii publici externi/conducereaCamerei de Conturi:

Abaterile de la legalitate şterţiari de credite

înlăturarea abaterilor de la legalitate şi regularitate

s-au dispus măsuri prin Decizii ale

Entitatea nu a contestat măsurile dispuse prindecizia emisă

termenul prevăzut în deciziemodul de ducere la îndeplinire a unor

măsuri

i regularitate constatatela ordonatoriiprocesul verbal de constatare raportul de auditfinanciar

opiniei de audit

INFOPAC.

Camerei deConturi.

.

45

Auditarea transferurilor de fonduri publice c tre ordonatorii ter iari de crediteă ţ

TEHNICILE DE AUDIT ASISTATE DE CALCULATOR (COMPUTERASSISTED AUDIT TECHNIQUES CAATs

AUDITORILOR PUBLICI EXTERNI– ), INSTRUMENT DE BAZĂ ÎN

ACTIVITATEA

Viorel Mihail StoianCamera de Conturi BotoșaniAuditor public extern

publice prinEste un proces ce rezult din datele

colectate la nivel de din diverse activit i interne ( consumuri) i/sau externe (interesulpublic ca al interne ). Aceast este i de aceea datelestrânse trebuie organizate pentru a facilita transformarea lor în (de ex. , ,analize sau ri). Finalitatea acestor procese un set de ce bunul mers al

publice.

Tot mai mult în ultima perioadă se pune accent pe înţelegerea activităţii unei instituţiiă

instituţie ăţ achiziţii plăţi, şrăspuns activităţilor desfăşurate ă ş

raportări interogări/intersectăriprezentă reprezintă afectează oricărei

instituţii

analiza şirafinarea datelor operaţiunilor/tranzacţiilor desfăşurate

repetitivă ăinformaţie

de aceasta.

colectare ciclic

decizii

,

,

ani în au estimat faptul volumul de date procesatean de an, la nivelul lor publice.

Încă de acum câţiva , experţii că vacreşte semnificativ atât la nivelul companiilor cât şi instituţii

gestiunea informaţiilor

, generate în special de mo alecadrului legislativ, criza financiar care aafectat societatea

A fost o estimare corectă deoarece,

dificările frecventeapărute în contextul căutării de în vederea ieşirii din ă mondială

şi românească.

cu în perioada2011–2012 de

a volumului de date procesate

ocazia misiunilor de audit şi de control desfăşuratecătre auditorii publici externi din cadrul Curţii de Conturi a României, s-a constatat o

creştere evidentă şi informaţiisoluţii

din ultimii ani de la nivelulor de stat, inclusi

au

publicede a folosi în întregime aceste date – prel

Dun volum mare de date,

ele în general,un nivel optim,

are în fapt destul de.

Concluzia este clar : cu toate ca început s mai complex cu

multiplelor tehnologii,

punând astfel un semn deîndoial asupra directe dintre IT i

.colectarea de date la nivel

instit publice.

publicenu gradul de folosire a

tehnologiei informInvestiţiile IT

ulfiecărei uţii

instituţiileîncă optimizează

aţiei

instituţiil v extinderea şi stabilireaunor reţele de date prin conectarea la Internet,accentuat substanţial

Cu toate acestea, capacitatea instituţiilorucrarea şi

transformarea lor în informaţii – a rămas în urmă. eşientităţile publice gestionează

nu reuşesc să le utilizeze şi să leprelucreze la astfel că managementulinstituţiilor puţină informaţie ladispoziţie

ă ă activitateainstituţiilor ă devină ă odatăapariţia

ă legăturii ş eficienţa şieficacitatea activităţii desfăşurate în cadrulinstituţiilor publice

,

,

care,pentru îndeplinirea în timpul

a obiectivelortilizeze ile de date identificate în sistemul

informatic materializate în general

Practic, procesul trebuie să implice obligatoriu o

planificat – deseoriinsuficient în raport cu complexitatea şi volumul dedate prelucrat - urmărite, trebuie său colecţi

al instituţieiprintr-un fişier sau o colecţie de fişiere de date.

rafinare a datelor – ele sunt extrase din baze dedate (foarte mari în cele mai multe

lCurtea de Conturi a

României, aceste

cazuri) şitransformate în informaţie utilizabilă pentruobţinerea de răspunsuri variate la nivelmanagerial.

În contextul misiunilor de audit financiar,audit al performanţei precum şi a acţiunilor decontrol desfăşurate de

informaţii au devenit deosebit deimportante şi pentru auditorii publici externi

,

46

În vederea , prin modului de utilizare afondului de timp alocat misiunilor de audit/ Tehnicile de Audit Asistate de Calculator(CAATs) au devenit în cel mai scurt timp, instrumente indispensabile în activitatea de

datelor auditor public extern.

creşterii eficacităţii şi eficienţei procesului de audit îmbunătăţireaacţiunilor de control,

, sau trebuie să devinăcolectare şi analiză a desfăşurată de fiecare

rezultatele înregistrate în a

de int, neexistând un fundament

(majoritatea auditorilor publici nu au avut omodalitate de a folosi bazele de date existente, în ace

folosind metodele sau modelele teoretice), înmomentul de fa

Într-un fel, aplica faceîntre

i modul de a deveni mai în

În sprijinul realizării acestor obiective, auditoriipublici externi au un aliat de încredere -

Dacă într-o perioadă nu foarteîndepărtată ctivitatea

desfăşurată de auditorii publici externi se obţineau maimult pe bază uiţie, raţionament şi experienţăprofesională acumulatăştiinţific

aperioadă

ţă

ţia informatică IDEAlegătura

ş şiaplicaţia

informatică IDEA.

această aplicaţi ăutilizată undamenteazăconstatările ş informaţii

l entităţilor controlate

ă ătimpului şi informaţiei instituţiepublică

desfăşurată

e informaticde auditorii publici externi f

cu date i generate chiar dinsistemul informatic a

nevoia evident de folosire optim aexistente la nivel de

eficient productivactivitatea,

.

are chiar scopul deAplicaţia informatică IDEA şi facilitare a, fenomenelor i proceselor ce se

, în scopul descoperirii factorilor perturbatori pentru activitateaastfel efectuarea de inente solicit

implementarea coerente, c .

efectuării unei analize a datelor înregistrateîn situaţiile financiare a cunoaşterii esenţei ş desfăşoară de către instituţiapublică riscurilor şi instituţiei, permiţând

constatări pert şi documentate, în urma cărora să se poată a managementuluiinstituţiilor unor măsuri orecte şi eficiente

, vom prezenta încontinuare o , care nu se vrea co

este poate celmai important domeniu în care

prin aplicareaOMFP nr. 214

aflându-se într-unul din aceste subsisteme f

Pentru a pune în evidenţă

mpletă,

este utilizată aplicaţiainformatică

4/11.07.2008 de modificare şi completarea OMFP nr. 1722/2004 şi este organizată în subsistemespecializate, pe stadii de administrare a creanţelor, oricecreanţă fiscală pe plătitor identificat prin cod fiscal,

uncţie destadiul de administrare fiscală.

domeniile şi eficienţa cu

aplicaţia informatică IDEAsinteză

abaterilor şi neregulilor constatate şifundamentate

Direcţia Generală a Finanţelor PubliceJudeţeană

lor şi taxelor de către DGFPJ

Orice acţiune de control saufinanciar/de performanţă vizeazăevaluarea modului de administrare a activităţii decolectare a veniturilor bugetare din punctul de vedereal organizării evidenţei contribuabililor şi al sumelorefectiv colectate, de stabilire, monitorizare şirealizare a indicatorilor de performanţă, precum şi

a măsurilor adoptate pentru creştereagradului de c a devenitimposibil de realizat fără utilizarea acestei aplicaţiiinformatice.

tivitatea de administrare a creanţelor fiscale esteimplementată ca sistem informatic

care auditorii publici externi din cadrul Camerelorde Conturi au utilizat în perioada 2010–2012

amultitudinii

cu ajutorul acestui software specializatde gestiune a bazelor de date:

(DGFPJ)

Evaluarea modului de administrare aimpozite

IDEA

misiune de auditprin care se

de evaluareolectare a veniturilor bugetare,

Ac

.

,

47

Tehnicile de audit asistate de calculator (computer assisted audit techniques CAATs– )

au constatat, dintre care amintim:

îla care

din cadrul DGFPJ nu aasigurat respectarea prevederilor legale privind ordineade stingere a datoriilor;

u

ui comun al MFP –MTCT nr. 312/266/2005, referitoare la avizarea ladecontare a bile

,

,

,

,, respectiv

prin utilizarea softului IDEA

, doar

20xxrat 0 lei impozit pe profit, punându-se astfel

au fost extrase din bazele de date doarcare

teaorganelor fiscale

;analizând mod

cu ajutorul softului IDEAsumele încasate de la contri

astfel nejustificat în contul473 – „ ”sume importante pentrucare s-a prescris termenul legal de a mai fi pretinse,

ame

;din confruntarea datelor

” cu dateledin modulul „contribuabili s-a

efectuarea de

astfelTVA de rambursat

;din verificarea

Prin prelucrarea cu ajutorul aplicaţiei IDEA ainformaţiilor înregistrate în aceste subsisteme, auditoriipublici externi din cadrul Camerei de Conturi Botoşani

s-au evidenţiat erorile de completare acâmpurilor de tip dată, referitoare la data confirmăriisomaţiilor şi data confirmării primirii deciziilor deinstituire accesorii, care reprezintă repere importantepentru aplicaţia informatică la stabilirea termenelor deplată şi implicit a ordinii de vechime a sumelor ce trebuiestinse, au determinat nerespectarea ordinii de stingere adatoriilor prevăzută de prevederile legale în vigoare. S-aconstatat că n cazul unor operaţiuni de stingere pe tipuride impozite există erori de înscriere a datelorcalendaristice de confirmare a somaţiilor/deciziilor deaccesorii, aplicaţia informatică

tilizând IDEA s-a verificat modul derespectare a prevederilor Legii nr. 44/1994, republicată,HG nr. 580/1995, respectiv Ordinul

telor de transport gratuit cu mijloace autoacordate veteranilor şi văduvelor de război, constatându-se avizarea nelegală a unor borderouri care conţin şi altetarife de transport decât cele aferente căilor autojudeţene a unor bilete auto aparţinând unor veterani careau domiciliul în mediul urban şi care nu puteau beneficiade decontarea de bilete speciale de călătorie gratuită pecăi auto a unor borderouri care conţin bilete autoutilizate pentru călătoria în/şi din localităţi pentru careagenţii transportatori nu au prevăzute staţii în licenţele detransport a unor borderouri care conţin bilete auto în caresunt indicate staţii de urcare/coborâre care nu aparţinunui singur traseu a unor borderouri care conţin bileteauto aparţinând unor veterani decedaţi a unorbilete auto pe care sunt înscrise rute pentru care existăposibilitatea călătoriei pe calea ferată;

s-a pus în evidenţă primirea şi înregistrarea dedeclaraţii rectificative pentru perioade mai vechi de 5 aniprin care s-au suplimentat sau diminuat obligaţiilefiscale;

au fost selectaţidintre toţi agenţii economici înregistraţi în evidenţaDGFPJ cei care au îndeplinit cumulativurmătoarele criterii: au depus bilanţ contabil la data de31.12. , au fost activi întregul an şi nu au declarat sauau decla înevidenţă nerespectarea de către foarte mulţi agenţieconomici a prevederilor legale privind declarareaimpozitului pe profit datorat cel puţin la nivelulimpozitului minim prevăzut de Codul fiscal;

informaţiile privind contribuabilii înregistreazăobligaţii fiscale reprezentând impozite şi contribuţii cureţinere la sursă, punându-se în evidenţă inactivita

vizând luarea măsurilor prevăzute de

normele legale pentru sancţionarea plătitorilor deobligaţii fiscale care au reţinut dar nu au vărsat întotalitate, sumele reprezentând impozite şi contribuţii cureţinere la sursă

ul de respectare a termenelorpentru depunerea situaţiilor financiare de cătrelichidatorii judiciari care administrează societăţile aflateîn insolvenţă, s-a constatat că un mare număr dintreaceştia nu au depus bilanţul contabil şi nici situaţiilefinanciare, iar organele fiscale au aplicat în foarte puţinecazuri sancţiunile prevăzute de lege în cazul nedepuneriisituaţiilor financiare;

din confruntarea veniturilor efectiv încasatede la CJAS de medicii de familie şi stomatologi precumşi de la DSVSA de către medicii veterinari, cu venituriledeclarate de aceiaşi medici în declaraţiile de venit „cod.200 - declaraţia specială privind veniturile realizate”depuse la organele fiscale teritoriale pentru definitivareamasei impozabile, s-a constatat că unii contribuabili nuau declarat sau au declarat venituri brute mai mici decâtcele realizate, stabilindu-se diferenţele de încasat laimpozitul pe veniturile realizate din activităţiindependente;

s-au pus în evidenţăbuabili fără titluri de creanţă

şi care nu au corespondent cu alte obligaţii de platădatorate, constatându-se că DGFPJ nu a luat măsurilelegale privind analizarea, clarificarea şi evidenţiereacorectă în contabilitatea sintetică şi analitică a unorcreanţe bugetare, menţinând

încasate fără titluri de creanţe şi

precum şi nzi încasate de la persoane juridice pentrucare nu există titluri executorii din care să rezulterespectivele obligaţii de plată şi care pot genera situaţiide compensări nejustificate cu alte obligaţii de acelaşi tipale acestor contribuabili

înregistrate în sistemulinformatic de la nivelul DGFP potrivit Declaraţiei 394„

declaraţi inactivi”evidenţiat operaţiuni comerciale privindlivrările de bunuri şi servicii chiar şi după data cândaceste societăţi au devenit inactive, generându-se

din operaţiuni efectuate cucontribuabili declaraţi inactivi

încrucişată a datelorînregistrate în aplicaţia „GOTICA”, cu informaţiile

abateri şi nereguli în activitatea decolectare a veniturilor bugetare

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

,

,

,

,

Decontări din operaţiuni în curs de clarificare

Declaraţia informativă privind livrările/prestările şiachiziţiile efectuate pe teritoriul României

48

Tehnicile de audit asistate de calculator (computer assisted audit techniques CAATs– )

privind veniturile din salarii realizate de persoaneprecum şi cu situaţia conturilor bancare deţinute de cătrerespectivii contribuabili (aplicaţia Clienţi_bănciexistentă în cadrul DGFPJ), existenţa unorcreanţe neîncasate care au o vechime mai mare de 5 anipentru care organele de executare silită, cu atribuţiuni pelinia colectării veniturilor bugetului consolidat, nu auprocedat cu prevederile Codului deprocedură fiscală, la luarea concomitentă a tuturormăsurilor de executare silită sau la aplicarea celorlaltemăsuri de executare silită (blocarea conturilor bancare,executarea veniturilor realizate, instituirea de sechestreasupra bunurilor mobile şi imobile)

reanţecu o

vechime între 1 şi 10 ani care soldul iniţial este egal cusoldul final şi au valori cuprinse între 1 şi 10 lei, eanţepentru analizat posibilitateaanulării lor în condiţiile legii

prin interogarea bazelor de date privindderularea operaţiunilor de încasări şi plăţi ale agenţiloreconomici prin Trezoreria statului, operaţiuni carereprezintă fie încasări din conturile bancare ale agenţiloreconomici, fie plăţi ale acestora din conturile dedisponibilităţi din Trezorerie către băncile comerciale, arezultat că organele fiscale nu s-au informat de existenţaîn Trezorerie a unor conturi bancare prin care s-auefectuat încasări şi plăţi, în vederea popririidisponibilităţilor băneşti din aceste conturi;

procedându-se la extragerea din baza de date atuturor încasărilor de creanţe aferente anului 2010 şi care,la data încasării, se aflau în subsistemul creanţelorînlesnite la plată, şi care au fost luate în calcul laconstituirea fondului de stimulente, s-a constatatconstituirea nelegală a unui fond de stimulente ca urmarea luării în calcul şi a încasărilor realizate de la agenţiieconomici î care aceştia aveau aprobateamânări la plată

situaţia agenţiloreconomici pentru care datoriile către bugetul generalconsolidat al statului au crescut foarte mult, s-auevidenţiat agenţii economici pentru ca

luat măsuri de înfiinţare de sechestre pe bunurileimobile, în condiţiile în care aceştia, conform situaţiilorfinanciare depuse, deţin

le fizice

s-a constatat

în conformitate

;

s-au extras c le fiscale restante aflate însold la data de 31 decembrie a anului precedent,

, lacr

care organele fiscale nu au;

n perioadele în;

analizând cu ajutorul softului

re organele fiscalenu au

eau în proprietate activeimobilizate de valori foarte mari.

,

�

�

�

�

Sociale (AJPIS)Agenţia Judeţeană de Prestaţii

Organizarea si funcţionarea sistemului

naţional de asisten�ă socială sunt guvernate deLegea–cadru nr. 47/2006 și de legile speciale î

cu handicap, victimelor violen�ei în familie, etc.

n ceea cepriveşte protecţia copilului, a persoanelor vârstnice,persoanelor

Ministerul Muncii, Familiei

tnice, persoanelor cuhandicap și ale alte persoane aflate in nevoie și s

destinate acestora.a

.

şi Protecţiei Sociale, împreună cu instituţiile din subordine (inclusivAJPIS), elaborează politicile publice în domeniu, administrează şi coordonează sistemul naţional de asisten�ăsocială, promovează drepturile familiei, copilului, persoanelor singure, persoanelor vârs

oricărei usţine financiar și tehnic programele de asisten�ăsocială

Conform strategiei MMFPS, asistenţa socială este ultima plasă de siguranţă sistemului de protecţiesocială şi are drept obiectiv protejarea persoanelor care, din motive de natură economică, fizică, psihică sausocială, nu au posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale, să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţepentru a se integra social

Nici un sistem de asistenţă socială nu este imun faţăde apariţia unor şi

Chiar dacă majoritatea beneficiarilor de asistenţăsocială sunt oneşti, declarând situaţia reală în care se aflăei şi membrii lor de familie, există şi o parte dintre aceştiacare beneficiază de

datorită unor erori involuntare săvârşite depersonalul cu atribuţii în stabilirea şi acordareadrepturilor, fie datorită fraudei.

erori fraude.

prestaţii sociale la care nu audreptul, fie

49

Tehnicile de audit asistate de calculator (computer assisted audit techniques CAATs– )

Sistemul de asistenţă socială a devenit preacostisitor în raport cu rezultatele aşteptate, motivat şi defaptul că numai o parte din beneficiile de asistenţă socialăsunt acordate pe baza unei evaluări reale a situaţieipersoanei/familiei, în contextul în care mecanismele deevaluare, verificare şi inspecţie nu sunt 100%funcţionale, conducând la apariţia erorilor şi fraudel

În cadrul misiunilor de audit financiar şi audit deperformanţă desfăşurate la nivelul AJPIS, rol esenţialîn identificarea erorilor din sistem l a jucat şi

or.

Astfel,

unsoftul-

.

un element important al sistemului deasistenţă socială îl constituie identificarea şicombaterea erorilor, fraudelor şi corupţiei din sistem.

IDEA

Prin prelucrarea cu ajutorul aplicaţiei IDEA a informaţiilor înregistrate înaplicaţia informatică SAFIR ( la nivel naţional) şi intersectareaacestora cu informaţiile privind beneficiarii de prestaţii sociale transmise de alteinstituţii publice şi unităţi administrativ- auditorii publici externi din cadrulCamerei de Conturi Botoşani au constatat abateri şi nereguli în stabilirea şi acordareaunor drepturi de prestaţii sociale

soft implementat

teritoriale,

inclusiv exemple de fraudare a sistemului

,

, :

�

�

�

�

�

�

�

plata unor alocaţii de stat, alocaţii familialecomplementare şi alocaţii de susţinere pentru familiamonoparentală către persoane decedate;

minim garantat, alocaţii desusţinere familială şi ajutoare de încălzire

au deţinut în proprietate între 50 şi 147 de ovine şicaprine şi/sau între 3 şi 16 bovine, situaţii în care

ţii sociale,fie li se cuveneau

ca urmare a nedeclarării corecte a tu

acordarea nelegală a unor indemnizaţii pentrucreştere copil, venit minim garantat şi alocaţii desusţinere familială efectuate ca urmare a nesuspendăriidrepturilor pentru persoanele care au obţinut

şidin activităţi independente;

stabilirea şi acordarea de alocaţii familialecomplementare majorate

s-au identificat beneficiari de venit minimgarantat, alocaţii de susţinere familială şi ajutoare deîncălzire care nu au declarat că deţin clădiri sau spaţiilocative situate în afara locuinţelor de domiciliu dinlocalităţile în care au solicitat dreptul la prestaţii socialecondiţii în care

prestaţii sociale

arantat, alocaţii de susţinere familială şi ajutoare deîncălzire au avut în proprietate, asociere, închiriere,concesiune, comodat sau altă formă, terenuri arabile şipăşuni (terenuri extravilane în zonă colinară, de şes şi demunte cu potenţial productiv între 1,50 ha/familie şi23,50 ha/familie) pe care le-au exploatat şi pentru care ausolicitat acordarea de subvenţii, nu audeclarat deţinerea acestor bunuri şi

atarea lor, situaţiplineau criteriile de eligibilitate la acordarea de

prestaţii socialeajutoare de încălzire unor

familii/persoane singure care deţin mijloace de transport– autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 1.600 cmşi/sau autoutilitare şi autobuze, situaţie în care aceştibeneficiari trebuiau excluşi de la acordarea ajutoarelor

prevăzute denormele legale

acordarea de venitunor persoane

carefie nu

îndeplineau criteriile de eligibilitate la prestadrepturi sociale în cuantumuri mai

mici, turorveniturilor realizate;

dar nu audeclarat, toate veniturile realizate din salarii, din pensii

cu 25 % pentru familii care nusunt beneficiare de ajutor social în baza Legii nr.416/2001;

nu îndeplineau criteriile de eligibilitate laacordarea de ;

s-au identificat beneficiari de venit minimg

care

inclusiv dar care/sau veniturile

realizate din explo i în care nuînde

;au fost acordate

,neîndeplinind criteriile de eligibilitate

,

,

.

Spitalul Judeţean

sistenţa de sănătate publică reprezintă efortul organizat al societăţii n vedereaprotejării ş promovării sănătăţii populaţiei

A îi .

sisteme informatice integrateprivind beneficiarii

Sistemul de asigurări de sănătatetransmiterea informaţiilor şi datelor

funcţionează careasigură înregistrarea, prelucrarea şi

aproape integral prinde astfel de servicii.

50

Tehnicile de audit asistate de calculator (computer assisted audit techniques CAATs– )

În cadrul misiunilor de audit financiardes

ul informatil a avut

făşurate la nivelul Spitalului Judeţean, un rol esenţialîn identificarea erorilor din sistem c utilizatde către Spitalul Judeţean şi softul- .IDEA

Prin

în activitatea spitalului

prelucrarea cu ajutorul softului stocateHospital Manager ,

referitoare la beneficiarii de

IDEA a informaţiilor înaplicaţia informatică utilizată de unitatea spitalicească

servicii medicale şi consumurile de medicamente şimateriale sanitare

abateri şi nereguliînregistrate pentru aceştia, auditorii publici externi din cadrul

Camerei de Conturi Botoşani au constatat :

�

�

��

m

ecât cele aprobate prinbaremurile ;

t imateriale sanitare pentru

;trecerea pe cheltuieli a unor medicam

tare carealabilitate expirat sau

;

operarea (înregistrarea) cu întârziere în decontul decheltuieli pe pacient înregistrat înHospital Manager

ajorarea nejustificată a cheltuielilor cumedicamentele ca urmare a solicitării şi eliberării dinfarmacie, a unor cantităţi mai mari de medicamente saua altor tipuri de medicamente d

de la trusele de urgenţă de pe secţiirecerea pe cheltuieli a unor medicamente ş

care data administrării nu seregăseşte în intervalul perioadei de internare

ente şimateriale sani la data administrării aveautermenul de v data administrăriianterioară datei intrării pe secţie

aplicaţia informatică, a administrării medicamentelor

prescrise bolnavilor din aparatul de urgenţă.

În prezent, softul IDEAeste utilizat tot mai des de către auditorii publici externi din cadrul Curţiide Conturi a României pentru a analiza datele funcţii de extragere,totalizare, eşantionare şi editare a datelor pentru a identifica erori, probleme, fraude şi tendinţe.

în mai multe moduri, folosind

exemplele prezentate sunt suficientepentru a putea

Chiar dacă nu s-au evidenţiat aici şi multiplealte concluziona cădomenii de activitate în care

A pentru constatareneregulilor și abaterilor de la

normele legale,softul IDEA este un

instrument de pentru analiza bazelorde date.

s-a utilizat aplicaţiainformatică IDE a şifundamentarea

reală utilitate

51

Tehnicile de audit asistate de calculator (computer assisted audit techniques CAATs– )

Ca normă juridică ,

.Din perspectiva dreptului contravenţional,

termenul „ ” are trei accepţiuni, în funcţiede punctul de vedere din care este privită noţiuneaanalizată.

, contravenţia estefapta prin care se cauzează o vătămare unui subiect dedrept sau se pune în pericol ordinea socială;

, contravenţiaapare ca o deviere de conduită a unui membru alsocietăţii, care este lipsit de respect faţă de ceilalţicomponenţi ai grupului din care fac

, contravenţiaapare ca o activitate contrară conştiinţei etice minime asocietăţii (

Contravenţia ca activitate ilicită este atribuită uneipersoane care prin acţiunea sau inacţiunea sa a încălcatnorma de drept.

acesta este dat de persoana caresăvârşeşte o faptă prevăzută de legislaţiacontravenţională, prin fapte/acte de executare,neexecutare, determinare sau de co

sau, aşa cum este regăsit în doctrină,

contractul de muncă, fişapostului etc.

– ce intervine de la dataînregistrării acesteia - şi

Răspunderea contravenţională a persoaneijuridice este directă şi personală, iar eventualul drept deregres împotriva persoanei fizice care esterăspunzătoare de comiterea contravenţiei este exercitatîn temeiul răspunderii civile delictuale.

estepersoana fizică sau juridică titulară a valorii socialevătămate prin contravenţie sau, altfel spus, subiectulpasiv al contravenţiei este victima acesteia.

(contravenţiei), respectiv oricărei acţiuni sauinacţiuni prin care se încalcă o regulă juridică sau dealtă natură, adică acea modalitate de reacţie împotrivacelor care au nesocotit prescripţia normei de drept,amenda reprezintă, ca formă de sancţionare, un mijlocde constrângere a petentului, precum şi o măsurăprofilactică, de prevenire a săvârşirii de noi fapte cecontravin normelor de drept.

Astfel, în situaţia sancţiunii pecuniare,„ se realizează prin micşorareapatrimoniului contravenientului cu valoarea amenziiaplicate ori în cazul acestora, a amenzilorcontravenţionale aplicabile şi aplicate, prevenţiaspecială şi generală a sancţiunii contravenţionaleconstituie chiar scopul amenzii contravenţionale.

1

2

3

4

5

6

7

contravenţia este o faptăjuridică, un tip de activitate neconvenabilăsocialmente, deoarece periclitează drepturiledrepturile şi interesele societăţii sau ale unorpersoane particulare

Subiecţii contravenţiei sunt: , încalitatea sa de subiect activ, şi ,subiect pasiv sau victimă.

Aşadar, calitatea subiectului activ în sectorulpublic este considerată ca fiind o condiţie esenţialădacă nu chiar obligatorie în asumarea obligaţiilorcontractuale de muncă

Sancţiunea poate fi definită sau caracterizatăca fiind răspunsul pe care societatea îl dă conduiteiilicite

din punct de vedere social

din punct de vedere natural

din punct de vedere moral

,

.

contravenţie

Condiţii speciale alesubiectului activ (

juridică a persoanei juridiceprevederea în lege a

răspunderii contravenţionale a persoanei juridice.

Subiectul pasiv al contravenţiei (victima)

privaţiunea

Astfel:

e parte;

).

Definind s /

mplicitate.

sunt :

;

sunt

iar

”

�

�

�

minima moralia

ubiectul activ contravenientul,

).

În cazul subiectului activ/contravenientul,

capacitatea

contravenientulpersoana vătămată

persoană fizică

capacitatea juridică a contravenientului,responsabilitatea contravenientului, precum şilibertatea de voinţă şi de acţiune

subiect calificat – calificare atribuită tocmai denormele de drept în baza cărora îşi desfăşoarăactivitatea subiectul activ

persoană juridică

Condiţiile generale ale subiectului activ persoanăfizică

condi ţ i i le răspunder i icontravenţionale a persoanei juridice

–

Florin-Cornel PopoviciCamera de Conturi TimișAuditor public extern

Florin PopoviciCamera de Conturi șTimiAuditor public extern

Costel TănaseDepartam X: Privatizare, institu�ii bancare, CNVM,AVASentulAuditor public extern

CONSIDERAŢII PRIVIND EFECTUL APLICĂRII CONTRAVENŢIILORASUPRA UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE

52

În ceea ce priveşte prevederile O.G. nr. 2/2001travenţiilor, acestea

stabilesc caracterul administrativ al amenzii contra-venţionale. Analizând amenda contravenţională aşa cumeste reglementată de actul normativ sus-menţionat rezultăcaracterul acesteia „

De altfel, aşa cum doctrina juridică precizează,aproape unanim, amenda contravenţională

Astfel, conform raţionamentelor mai sus expuse,, prin

aplicarea de sancţiuni contravenţionale are lo” acestui tip de persoană.

Ulterior, persoanele în drept să decidă asuprapatrimoniului persoanei juridice (acţionari, structură deadministraţie) şi respectiv asupra legalităţii modului defuncţionare sau de desfăşurare a activităţii proprii, înconcordanţă cu legislaţia aplicabilă, va decide dacă„ ”

al asociaţilor/ acţionarilor (persoane fizice saujuridice – prin trecerea pe cheltuieli a amenziicontravenţionale cu efect asupra rezultatului financiar şiimplicit a diminuării dividendelor de repartizat) sau dincontră – această micşorare să afecteze patrimoniulpersoanei care în baza relaţiilor contractuale de muncă sauactivitate este responsabilă de faptele ce au făcut obiectulsancţiunii contravenţionale.

8

9

,privind regimul juridic al con

”.

c o„

va afectapreventiv şi sancţionatoriu

micşorare silită a patrimoniului

micşorarea patrimonială

este osancţiune pecuniară principală, un mijloc deconstrângere constând în micşorarea silită a

patrimoniului celui sancţionat .

încazul persoanelor juridice de drept privat

patrimoniulpersonal

aplicarea desancţiuni contravenţional (cum vom demonstra mai jos) şi

respectiv de constrângere şi de prevenire în săvârşirea de fapte ce contravintemeiurilor legale.

În cazul persoanelor de drept public având în vedere caracterul impersonal al acestoraexcede cadrul legal, ,

e în sarcina acestora eludează scopulsancţiunii contravenţionale,

De altfel, în cazul aplicării de sancţiuni instituţiilorpublice, în calitatea acestora de persoane juridice,societatea– ca orânduire social-economică se regăseşteîn dublă calitate atât de subiect activ/ contravenient

persoană juridică, cât şi în calitatea sa de subiect pasiv alcontravenţiei, de victimă, având în vedere că prin faptailicită au fost aduse prejudicii propriilor norme sociale.10–

este absolut necesară în aceste situaţii înţelegerea clară a distincţiei întreuctură a societăţii de ansamblu şi prin care aceasta îşi exercită nevoile

materiale şi imateriale) şi . Subiectul activ persoana fizică răspunde, conformnormelor legale, în exercitarea atribuţiilor pentru care este delegat de societate, fiind tributar unor serii de obligaţii,dar apărat în acelaşi timp de o serie de drepturi conferite de aceeaşi societate. Ori prin acţiunea sau inacţiunea silicită, îndeplineşte cumulativ atât calitatea de contravenient, cât şi pe cea de „

Prin urmare(ca str

a”.

„

subiectul calificat

subiectul activ”persoana juridică instituţie publică

subiectul activ persoana fizică11

făptuitor

Aspecte practice

Din practica structurii teritoriale Timiş a Curţii deConturi a României a rezultat că în toate cazurile în careinstituţiile publice cu atribuţii de control (structurileMinisterului Finanţelor Publice – Activitatea deInspecţie Fiscală, Garda Financiară, Direcţia GeneralăAjutor de Stat, Practici Neloiale şi Preţuri Reglementate,Inspecţia Teritorială de Muncă, Garda de Mediu etc.) auefectuat verificări la alte entităţi publice şi la care auconstatat abateri de la legislaţia specifică au aplicat

sancţiuni de natura amenzilor contravenţionaleinstituţiilor publice verificate în calitatea acestora depersoane juridice.

v/contravenient – lanivelul instituţiilor publice verificate, sancţiunile denatura amenzilor contravenţionale fiind aplicate acestoraşi suportate fie direct, fie indirect din bugetul de stat, încondiţiile în care într-un buget rezultatul unei astfel deoperaţiuni ar trebui să se materializeze doar ca venit şinu ca o cheltuială.

În toate cazurile, abaterile constatate au fostlocalizate – în calitate de subiect acti

un

Având în vedere că, pe de o parte, amenzile devin „ ”, iar, pe de altă parte, atribuţiile şimodalităţile de realizare a serviciilor publice sunt clar definite şi identificate la nivelul fiecărui individ (norme de drept,contracte de muncă, fişa postului etc.), autorii apreciază inductiv că

(întrucât ar însemna că societatea îşi aplică sieşi propriile sancţiuni ceea ce argenera o vină colectivă asupra întregii colectivităţi) (subiecţi activi calificaţi)

.Acest raţionament are şi un caracter financiar prin prisma faptului că amenda contravenţională aplicată asupra

fondurilor publice generează, la prima vedere, atât venituri, cât şi cheltuieli pe seama bugetului public. O abordare maianalitică demonstrează însă că, în fapt, acest tip de operaţiune prin faptulcă, deşi venitul realizat este corelat cu cheltuiala (la nivelul plăţii) care l-a generat (ca element de echilibru financiar-contabil), în realitate, acest venit ivelul său, determinat de costurile angajate cuorganul constatator (costuri salariale, de deplasare, birotică etc.).

creanţe bugetare

sancţiunile contravenţionale nu pot fi aplicateentităţilor publice ca persoane juridice

care în exercitareafuncţiilor publice au încălcat prevederile legale ce reglementează activitatea specifică

” nu poate acţiona în nici un caz asupra patrimoniului public, ci asupra patrimoniului persoaneidelegate cu responsabilitatea prestării acelui serviciu public

generează bugetului p

generează un plus de cheltuială

,

peste n

ci persoanelor, iar „

ublic un prejudiciu

micşorareapatrimonială

53

Consideraţii privind efectul aplicării contravenţiilor asupra unităţilor administrativ-teritoriale

,unui Proces-verbal de contravenţie – aşa cum acesta estelegiferat , aceasta stabileşte locul în care se faceconstatarea, faptele sancţionate de legislaţie şi careconstituie contravenţii şi care fac obiectul sancţiunilor,precum şi persoana vinovată de săvârşirea lor.

administraţiei publice locale,„

Potrivit aceluiaşi act normativ, administraţia publicălocală funcţionează în baza principiului autonomiei,astfel

Constituţia României prevede că Consiliile localeşi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţiadministrative autonome şi rezolvă treburile publice dincomune şi din oraşe Leg nr. 273/2006 privind

finanţele publice locale defineşte şi legifereazăcategoriile de

ă ea

, deşi aceasta este o entitateimpersonală, înlăuntrul căreia actul administrativ deautoritate publică (şi nu doar la nivel reprezentativ) esteatributul primarului prin serviciile de specialitate aflateîn subordinea sa.

Luând în considerare şi prevederile legislative

în cazul în care sunt constatate abateri de ladiverse acte normative şi care incumbă responsabilitateaunităţii administrativ-teritoriale, această responsabilitateeste transferată, prin efectul legii, primarului, în calitateasa de ordonator de credite sau persoanei care prinacţiunea sau inacţiunea s nu şi-a îndeplinit atribuţiilestabilite conform fişei postului (acolo unde această fişăexistă) şi pentru care este remunerat din bugetul public alunităţii administrativ-teritoriale.

Nu în ultimul rând

unde conforma

”.

:

”;„

”;„

” „

”;„

”.

. ea

cheltuieli care se pot prevedea în bugetelelocale. Totodat Leg nr. 11/2010 a bugetului de statpe anul 2010

,sumele provenite din amenzile aplicate persoanelorfizice

a

din punct de vedere al formei

administrativ-teritoriale,Legii nr. 215/2001 ,

.

Astfel,

12

1

1

1

1

1

1

Un caz aparte este cel identificat la nivelulunităţilor

Prin

urmare, unităţile administrativ-teritoriale nu potînregistra în situaţiile financiar-contabile, respectivîn execuţia bugetară elemente de cheltuieli şi implicitplăţi al căror obiect este de natura amenzilorcontravenţionale

Corespunzător celor sus-menţionate rezultă căorganele de control procedează la aplicarea desancţiuni contravenţionale în care, eronat, estesancţionată ca şi CONTRAVENIENT (?!) unitateaadministrativ-teritorială

3

4

5

6

7

8

Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoanejuridice de drept public, cu

... Unităţile administrativ-teritorialesunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg dincontractele privind administrarea bunurilor care aparţindomeniului public şi privat în care acestea sunt parte,precum şi din raporturile cu alte persoane fizice saujuridice, în condiţii

administrează sau, după caz, dispun de resurselefinanciare, precum şi de bunurile proprietate publică sauprivată ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor,în conformitate cu principiul autonomiei locale

Comunele, oraşele, municipiile şi judeţelesunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercităautonomia locală şi în care se organizează şifuncţionează autorităţi ale administraţiei publicelocale

Autorităţile administraţiei publice prin care serealizează autonomia locală în comune, oraşe şimunicipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şimunicipale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, caautorităţi executive... Consiliile locale şi primariifuncţionează ca autorităţi ale administraţiei publicelocale şi rezolvă treburile publice din comune, oraşe şimunicipii, în condiţiile legii

ezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cupersoanele fizice sau juridice române ori străine, precumşi în justiţie

capacitate juridică deplină şi

patrimoniu propriu

le legii

Primarul repr

�

�

�

�

„

inse atât în bugetul consolidatnistrativ-teritoriale

se fac venit integral la bugetele locale

Autorităţile administraţiei publice locale

–

–

–

–prezintă în structură, categoriile de

cheltuieli cupr al statului,cât şi în cel al unităţilor admi

,

.

.

Concluzii

Considerăm că atât pentru simplul argument că nu există unelement de cheltuială care să permită înscrierea unei astfel de sume pe clasificaţia bugetară, cât şi pentru că, prinamendarea oricărui buget, efectul sancţionatoriu se pierde, nemairealizându-şi scopul.

Chiar şi în acest caz în care este sancţionat bugetul local în favoarea bugetului de stat, suma aplicată şi achitatădin bugetul local nu creează decât un dezechilibru financiar la nivelul celui local, astfel că dezechilibrul creat va fiacoperit tot din bugetul naţional, prin sume de echilibrare (din impozitul pe venit sau TVA).

nici un buget nu poate fi amendat/sancţionat

54

Consideraţii privind efectul aplicării contravenţiilor asupra unităţilor administrativ-teritoriale

În concluzie, sumele stabilite ca sancţiuni contravenţionale plătite din fondurile publice ale comunităţilor localese constituie atât ca pagubă adusă bugetului de cheltuieli al unităţilor administrativ-teritoriale respective având învedere că este patrimonial/fiind plătit din bugetul propriu şi nu din cel al făptuitorului, respectiv este localizat înpatrimoniul persoanei juridice verificate şi nu în cel al persoanei fizice responsabile, cât şi ca un prejudiciu adusbugetului de venituri, ca venit nerealizat .

Astfel, considerăm necesară intervenţia legiuitorului asupra textului actului normativ ce reglementează regimuljuridic al contravenţiilor, în sensul că, în situaţia constatării de fapte ilicite la nivelul entităţilor publice, sancţiunea să seîndrepte asupra persoanelor fizice responsabile cu producerea acestora.

19

Bibliografie selectivă

1. Hotca, Mihai Adrian – Regimul juridic al contravenţiilor, Comentarii şi explicaţii, Ediţia a 4-a, Editura C.H. Beck,Bucureşti, 2009;

2. ŢicleaAlexandru – Reglementarea contravenţiilor, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1 ;Romaşcanu, Beatrice

, Revista Institutului Naţional al Magistraturii, THEMIS, nr. 2/2005;4. ă uridic al contravenţiilor;5. Constituţia României din 21 noiembrie 1991 (*republicată ;

Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) a administraţiei publice locale;7. ă*), privind finanţele publi ;

a ;9. O.M.F. nr. 1.917 din 12 decembrie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şiconducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare aacestuia.

9983.

O.G. nr. 2 din 12 iulie 2001 (*actualizat *), privind regimul j*)

6.Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 (*actualizat ce locale

8. Legea nr. 11 din 26 ianuarie 2010 bugetului de stat pe anul 2010

–

–

Procedura contravenţională judiciară în lumina jurisprudenţei Curţii Europene aDrepturilor Omului

1 Hotca, Mihai Adrian – Regim ;op. cit., p. 13;ibidem;ibidem;op.cit., p. 22-24;op.cit., p. 26-28;

s.f. a unui avantaj. ♦ La pl. � �i-u-. / cf. fr.privation, lat. privatio , potrivit ;O.G. nr. 2 din 12 iulie 2001 (*actualizat *), privind regimul juridic al contraven iilor, art. 8;

;

sau

art. 16;

ibidem, art. 10, art. 20, alin. (1), art. 23, alin. (1); art. 23, alin. (2); art. 62, alin. (1);21 noiembrie 1991 (*republicat *) M.O. nr. 767 din 31 octombrie 2003 - art. 121, alin. (2);

Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 (*actualizat *) privind finan ele publice locale M.O. nr. 618 din 18 iulie 2006 ANEXA 2 Lista cheltuielilorcare se prev d n bugetele locale;

ul juridic al contravenţiilor, Comentarii şi explicaţii, Ediţia 4, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2009, p. 12

PRIVAŢIUNE Pierdere, suprimare, lipsă a unui drept, a unui bun, ( ) Lipsă, sărăcie; ab inere voită. [Pron. -] http://dexonline.ro/definitie/privaţiune

�Romaşcanu, B., Procedura contravenţională judiciară în lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, Revista Institutului Naţional

al Magistraturii, THEMIS, nr. 2/2005, p. 3-4,

O.G. nr. 2/2001, legislaţie citată,Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) a administraţiei publice locale – art. 21, alin 1)

Constituţia României din�

Legea nr. 11 din 26 ianuarie 2010, bugetului de stat pe anul 2010 - M.O. nr. 60 din 27 ianuarie 2010 CAPITOLUL II - Veniturile şi cheltuielilecare se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti

O.G. nr. 2/2001, legislaţie citată, art. 8, alin. 4Conform O.G. nr. 2/2001, privind regimul contravenţiilor, amenda aplicată persoanelor fizice se constituie venit la bugetul local.

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

ă–

–

ă –ă – – –

ă î

( ;

a;

( );

http://www.inm-lex.ro/fisiere/pag_33/det_133/448.pdfhttp://dexonline.ro/definitie/societate;

subiectul calificat – calificare atribuită tocmai de normele de drept în baza cărora îşi desfăşoară activitatea subiectul activ - contractul demuncă, fişa postului etc.;

–

55

Consideraţii privind efectul aplicării contravenţiilor asupra unităţilor administrativ-teritoriale

METODOLOGIA DERULĂRII MISIUNILOR DE AUDIT INTERNÎN ROMÂNIA

1. Aspecte preliminare

auditului intern

în cadrul en

Legisla�ia actuală aează

cum sunt:func�ia financiară și contabilă, func�ia comercială șilogistică, func�ia fabricare / produc�ie, func�iainformatică, func�iile de gestiune, func ia de audit șifunc�ia managerială.

Potrivit aceluiași principiu, auditul public seaplică tuturor organiza�iilor, pe de o parte laautorită�ile publice și pe de altă parte entită�ilor private(societă�ile comerciale cu capital privat).

două categorii de entită�ilegisla�ia auditului intern instituie cele două tipuri deaudit intern: auditul public intern și auditul intern alsocietă�ilor comerciale.

dinRomânia statu acesteifunc�ii

În virtutea acestui principiu,

de�

În raport cu celeprincipiul universalită�iitită�ilor.

auditul intern seaplică tuturor func�iilor entită�ilor

56

Ioan Alexandru SzaboCamera de ConturiAradDirector

Auditul intern public din România este reglementat prin Legea nr. 672/2002, privind auditul public intern(M.O nr. 953/24.12.2002), care îl definește ca fiind activitatea

sistemului de conducere bazat pe gestionarea riscului, a controlului și aproceselor de administrare.

func�ional independentă și obiectivă care dăasigurări și consilierea conducerii pentru administrarea adecvată a veniturilor și cheltuielilor publice,sprijinind entitatea publică să își îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică și metodică, careevaluează și amplifică performan�a

Defini�ia de mai sus relevă mai multe , și anume:particularită�i specifice auditului intern public

- independen�a și caracterul obiectiv al activită�ii;- este o activitate de asigurare obiectivă și consultativă pentru buna administrare a veniturilor și a

cheltuielilor publice;rii publici interni evaluează și ac�ionează în scopul creșterii eficien�ei și eficacită�ii sistemului de

conducere al entită�ilor publice.- audito

Referindu-ne la auditul intern al societă�ilorcomerciale, actul de reglementare îl constituie HotărâreaCamerei Audi

Raportat la acest cadru normativ, auditul intern alsocietă�ilor comerciale este o activitate independentă șiobiectivă care conferă acestor entită�i o

Auditul intern sprijină societă�ile comerciale să îșiatingă obiect printr-oabordare sistematică și metodică a proiectelor sale demanagement al riscurilor, de control și de guvernare aorganiza�iei

Acest mod de definire a auditului intern alsocietă�ilor comerciale eviden�iază următoarele

- auditul intern este o activitate independentă șiobiectivă;

- furnizează asigurări privind gradul de controlde�inut;

- pune accentul pe valoarea adăugată pe careauditul intern trebuie să o ofere;

- se concentrează asupra proceselor demanagement al riscurilor, de control și de guvernare aorganiza�iei.

estedependentă,

torilor Financiari din România nr. 88 din19 aprilie 2007, pentru aprobarea Normelor de auditintern.

ivele, concomitent cu evaluarea

, formulând pentru a ledezvolta .

ale acestuia:

Realizarea obiectului de activitate a audituluiintern, atât în sectorul public, cât și în sectorul privatpresupune existen�a unei . Altfel spus,

în mod indubitabil, deutilizate în cadrul misiunilor

de audit intern.

as

recomandperforman�a

metode proprii

procedeele,tehnicile și instrumentele

2. Principiile fundamentale ale metodologieiauditului intern

igurare înlegătură cu gradul de control asupra opera�iunilor,asistă entitatea pentru îmbunătă�irea opera�iuniloracesteia și asigură furnizarea unei valori adăugate.

ări

trăsături caracteristice

performan�a activită�ii de audit intern

Aceste ale metodologiei auditului intern sunt:principii fundamentale- Simplitatea;- Rigoarea;- Relativitatea vocabularului;-Adaptabilitatea.

Similar celorlalte domenii, metodologia audituluiintern, indiferent de tipul lui, se supune mai multorprincipii fundamentale.

aplicarea principiilor.În ceea ce privește

pune în aplicare.

subacest aspect.

nr. 672/2002, privind auditulpublic intern și prin Normele

.Astfel, au fost elaborate o serie de

pentru cele mai însemnate

de realizare a unui anumit tip de misiune, prinparcurgerea mai multor uprinzând

Simplitatea

Rigoarea

Relativitatea vocabularului

adaptabilitatea

metodologiei asigură în�elegerea ușoarăa acesteia precum și a unor constrângeri legate deaplicarea ei.

metodologiei auditului intern derivă dinnecesitatea supunerii procedeelor, tehnicilor șiinstrumentelor unor reguli emise de către normalizatoriiacestei activită�i.

utilizat în teoria șipractica auditului intern presupune existen�a unortermeni și denumiri care au uneori aceeași semnifica�ie,dar în frecvente cazuri reprezintă echivalentul unornuan�e diferite în

metodologiei,această cerin�ă se realizează de către normalizatoriiauditului public intern, în sensul că aceștia formuleazăprincipii de audit fără a se stabili procedurile de urmatpentru a le

Reflectarea principiilor metodologice mai susmen�ionate, atât la nivelul auditului public intern, cât și lanivelul societă�ilor comerciale nu conduc la existen�aunei metode unitare aplicabile în cazul ambelor tipuri deaudit intern, astfel că examinarea cadrului normativ dinRomânia pune în eviden�ă mai multe

Metodologia auditului intern al entită�ilor publiceeste stabilită prin Legea

generale pentru exercitareaauditului public intern aprobate prin O.M.F.P nr.38/2003, cu modificările și completările ulterioare.

În perioada următoare, metodologia audituluiintern din entită�ile publice a cunoscut o dezvoltareremarcabilă datorită contribu�iei specialiștilor din cadrulUnită�ii Centrale deArmonizare aAuditului Public Internși Direc�ia de Audit Public Intern, aflate în structuraMinisterului Finan�elor Publice

, care reprezintă

fiecare etapă cfiecărui

stadiu.

particularită�i

3. Cadrul metodologic al auditului intern alentită�ilor publice.

activită�i dincadrul unei entită�i publice

ghidurimetodologice

modelepractice

etape,procedee și documente elaborate specifice

Astfel de:

- Misiunea de audit intern privind activitatea IT;

- Misiunea de audit intern privind activitatea de achizi�ii publice;- Misiunea de audit intern privind activitatea de resurse umane.

ghiduri elaborate de către specialiștii Ministerului Finan�elor Publicetipuri de misiuni

se referă la următoarele

- Misiunea de audit intern privind activitatea juridică;

- Misiunea de audit intern privind activitatea financiar-contabilă;

57

Metodologia derulării misiunilor de audit intern în România

Examinarea acestor ,coroborat cu

ghiduri metodologicelegisla�iaă în domeniu, asigură premisele

prezentării într-o formă tabelară, în mod sintetic a

etapelor misiunii de audit public intern, împreună cuprocedurile și documentele elaborate în cadrul fiecăruistadiu, după cum urmează:

Etapele misiunii de audit public internconform ghidurilor metodologice emise de Ministerul Finan�elor Publice

Etapele misiunii

Preg misiuniiătirea

Intervenţia la faţa locului

Raportul de auditpublic intern

Urmărirearecomandărilor

Supervizareamisiunii

P-05 Analiza riscurilor

Colectarea informa�iilor

�

�

�

�

�

�

�

Lista centralizatoare a obiectivelor auditabileIdentificarea riscurilorStabilirea factorilor de risc, ponderileacestora și aprecierea nivelurilor riscurilorStabilirea nivelului riscului și a punctajuluitotal al risculuiClasarea opera�iilor în func�ie de analizarisculuiTabelul puncte tari și puncte slabeTematica în detaliu a opera�iilor auditabile

Proceduri

P-01 Ordinul de serviciu

P-02 Declara�ia de independen�ă

P-03 Notificarea declanșăriimisiunii de audit intern

P-04 Colectarea și prelucrareainforma�iilor preliminare

Documente elaborate

Ordinul de serviciu

Declara�ia de independen�ă

Notificarea privind declanșarea misiunii deaudit intern

P-06 Elaborarea programului deaudit intern

7 Şedinţa de deschidereP-0

�

�

Programul de auditProgramul interven�iei la fa�a locului

Minuta şedinţei de deschidere

8 Colectarea dovezilorP-0

P-18 Supervizarea

P-09 Constatarea și raportareairegularită�ilor

P-10 Revizuirea documentelor de lucru

P-11 Ședin�a de închidere

P-12 Elaborarea proiectului de raportde audit public intern

P-13 Transmiterea proiectului de raport

P-14 Reuniunea de conciliere

P-15 Raportul final de audit

P-16 Difuzarea raportului de auditintern

P-17 Urmărirea recomandărilor

�

�

�

�

�

� Foaia de identificare și analiză a problemei

Liste de verificareListe de controlChestionare de controlTeste și foi de lucruInterviuri

Formular de constatare și raportare airegularită�ilor

Nota centralizatoare a documentelor de lucru�

�

Planul de ac�iune și calendarul implementăriirecomandărilorMinuta ședin�ei de închidere

Proiectul raportului de audit public intern

Adresă de transmitere

Minuta reuniunii de conciliere

R finalaportul de audit intern

�

�

Nota de prezentare a raportului spreaprobareNota de transmitere

�

�

� Fi a de evaluare a misiunii de auditintern de către structura auditată

Lista de supervizare a documentelorFișa de evaluare a misiunii de auditintern

ș

Fişa de urmărire a recomandărilor

Sursa: sinteza ghidurilor metodologice prezentate pe site-ul Ministerului Economiei și Finan�elor( www.mfinan�e.ro )

58

Metodologia derulării misiunilor de audit intern în România

4. Metodologia auditului intern al entită�ilorprivate

reglementarea audituluiintern la nivelul societă�ilor comerciale

Competen�ele privindsunt

atribuite Camerei Auditorilor Financiari din Româniaconform textului

,

auditului financiar, potrivit legii

sau deciziei ac�ionarilor, vor organiza auditul internpotrivit normelor elaborate de Camera AuditorilorFinanciari din România”.

Conform atribu�iilor conferite de actul normativmai sus men�ionat,

(C.A.F.R.), art.160 alin (2) dinLegea nr. 31/1990, privind societă�ile comerciale cumodificările și completările ulterioare care stipuleazăcă ”societă�ile comerciale ale căror situa�ii financiareanuale sunt supuse

CAFR a emis Hotărârea nr.88/2007, prin care au fost aprobate normele de auditintern pentru societă�ile comerciale ale căror situa�iifinanciare anuale sunt supuse auditului financiar,potrivit legii sau op�iunii ac�ionarilor.

cuprind două

privind Cadrul general de desfășurare a misiunilor de audit intern.

Normele interne componenteStandardele

Proceduri

:- de audit intern elaborate și publicate de Institutul Auditorilor Interni asimilate de CAFR ca și

norme na�ionale de audit;-

urile și documentele elaborate cu ocazia misiunilor de audit derulate lanivelul societă�ilor comerciale pot fi prezentate după următoarea structură generală:

Din punct de vedere metodologic, proced

Metodologia de audit intern la societă�ile comercialeconform Hot.nr.88/2007 emisă de CAFR

Procedura notificarea privind declanșareamisiunii de audit intern

Notificare privind declanșarea misiunii de audit intern

Procedura colectarea și prelucrarea informa�iilor

Colectarea informa�iilor care trebuie să includă:

tea auditată își desfășoarăactivitatea;cunoașterea cadrului legislativ – normativ carereglementează activitatea entită�ii auditate;identificarea sistemelor de control pentru oevaluare prealabilă a punctelor forte și slabe;re�inerea constatări lor semnificative șirecomandărilor din dosarul permanent și rapoartelede audit intern precedente, relevante pentrustabilirea obiectivelor misiunii de audit intern;

�

�

�

�

�

�

identificarea principalelor elemente ale contextuluieconomic în care entita

identificarea și evaluarea riscurilor semnificative;identificarea surselor poten�iale de informa�ii carear putea fi folosite ca probe ale auditului.

Proceduri

Procedura plan de audit intern

Procedura ordin de misiune

Procedura ordinul de serviciu

Procedura monitorizarea implementăriirecomandărilor

�

�

Avizare și transmitere raport de audit intern șiPlanul de ac�iune pentru implementarearecomandărilor

Procedura identificarea și analiza riscurilor

Procedura elaborarea programului misiunii de audit

Procedura ședin�a de deschidere

Procedura colectarea probelor de audit

Procedura revizuirea documentelor de lucru

Procedura elaborarea proiectului de raport deaudit intern

Procedura transmiterea proiectului de raport deaudit intern

Procedura reuniunea de conciliere

Procedura monitorizarea misiunii

Procedura difuzarea raportului de audit intern

Documente elaborate

Plan de audit intern

Ordin de misiune

Ordin de serviciu

Tabel analiza riscurilor

Programul misiunii de audit

� ordinea de zi

�

�

foi de lucrufișă de identificare și analiză a probei

Nota centralizatoare a documentelor de lucru

Proiect raport de audit intern

Adresă de transmitere

�

�

Calendarul de implementare a recomandărilorMinuta a reuniunii de conciliere

Documente din dosarul misiunii de audit intern

Fișa de urmărire a recomandărilor

Sursa : sinteza procedurilor prevăzute de Hot. CAFR nr.88/2007

59

Metodologia derulării misiunilor de audit intern în România

5. Considera�ii finale

metodologieiauditului intern

plusvaloare

aspecte

Nivelul de dezvoltare ar publice

ghiduri metodologice

similitudini

atingerea obiectivelor

necesitatea procedurilor de supervizare a misiunilorde audit intern

auditor intern

Cercetarea problematicii, ca, care în

urma acestui proces se pot formula unele considera�iicunoașterii acumulate în

domeniul abordat.

:- din România privind

implementarea

-

care constituiemodele practice c

- Din considerentele de mai sus, aeste

caracter de recomandare calatele .

cu excep�ia uneiproceduri Procedura de supervizare”

de CAFR.

și

Altfel spus,

existen�aprofesiei de .

de altfel utilitatea și valoareaoricărei cercetări este justificată de măsura în

care să genereze

În acest context, se impune eviden�iereaurmătoarelor

și consolidarea auditului intern, inclusiva metodologiei acestuia, se referă mai ales la entită�ilecare operează în sectorul public și mai pu�in la cele dincadrul sectorului privat;

devansează cumult stadiul actual al auditului intern al societă�ilorcomerciale. Această concluzie reiese din faptul cămetoda auditului intern al entită�ilor publice se bazeazăpe mai multe

e contribuie la perfec�ionarea șiadoptarea unei metodologii de audit specific fiecăreientită�i publice.

preciem cănecesară și oportună elaborarea de către CAFR a

unor ghiduri metodologice ale auditului intern, cupe principalele activită�i

a unor societă�i comerciale- Din analiza comparativă a procedurilor,

tehnicilor și instrumentelor aferente celor două tipuri deaudit intern (auditul public intern și auditul societă�ilorcomerciale), rezultă

„ care nu seregăsește în cadrul metodologiei auditului societă�ilorcomerciale elaborată

Considerăm că și în cazul auditului intern alsocietă�ilor comerciale, această procedură este esen�ialăpentru

. Supervizarea trebuie să acopere deopotrivăcon�inutul auditului, cât și procedurile, tehnicile șiinstrumentele utilizate de către auditori.

la societă�ile comerciale estedeterminată de faptul că se impune cuantificarea calită�iiacestei activită�i, care înseamnă asigurarea de

, condi�ie sine qua non care justifică

Reglementările legale

metodologieiauditului intern al entită�ilo

asigurarea calită�iiactivită�ii

valoareadăugată

Bibliografie selectivă

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Boulescu M. et al., 2001, Fundamentele auditului, Editura Didactică și Pedagogică, București;Ghi�ă M.,Popescu M., 2006,Auditul intern al institu�iilor publice – teorie și practică, EdituraGhi�ă M. et al, 2005, Auditul intern, concepte și metodologie,Ghi�ă M.,2004,Auditul intern, Editura Economică, București;

ă***Ordonan�a Guvernului nr. 37/2004, pentru modificarea și completarea reglementărilor privind auditul publicintern, Publicată în Monitorul Oficial al României nr.91/2004;

vind exercitarea activită�ii de audit public intern,Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 130 bis / 2003;***O.M.F.P nr. 423/2004, pentru modificarea și completarea Normelor generale pentru exercitarea activită�ii deaudit public intern, aprobate***Hotărârea CAFR nr. 88/2007.

CECCAR, București;Editura Mirton,Timișoara;

*** Legea nr. 672/2002, privind auditul public intern, Publicat în Monitorul Oficial al României nr. 953/2002;

***O.M.F.P nr. 38/2003, pentru aprobarea Normelor generale pri

prin O.M.F.Pnr. 38/2003;

60

Metodologia derulării misiunilor de audit intern în România