STANDARDE ÎN EDUCAŢIE

I. Conceptul Sandard educaţionalConceptul standard (fr., engl – standard) semnifică o normă.Standardele sunt formulări ale obiectivelor largi, definind un set de aşteptări. Standardele

sunt prea generale pentru a fi măsurate direct. Ele reprezintă documente de referinţă pentru sistemul calităţii, pentru auditarea şi certificarea acestuia. Într-o viziune foarte largă, standardul educaţional este un mijloc (instrument) de normare socială a calităţii şi cantităţii învăţămîntului. Standardele educaţionale constituie baza aprecierii obiective a nivelului de pregătire generală şi profesională a absolvenţilor unui ciclu de învăţămînt, indiferent de tipul şi forma educaţiei.

Standardul este un document stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunoscut, care furnizează – pentru utilizări commune şi repetate – reguli directoare şi caracteristici referitoare la activităţi şi rezultatele acestora, în scopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un context dat.

Codul Educaţiei (proiect)

Articolul 22. Procesul de învăţămînt(1) Procesul de învăţămît, indifferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică a

instituţiilor de învăţămînt, se desfăşoară în baza standardelor educaţionale, Curriculumului national, manualelor şi ghidurilor metodologice, aprobate de Ministerul Educaţiei, angajînd resurse umane, didactice, logistice, tehnologice.

II. Standardele şi evaluareaÎn contextual reformei învăţămîntului considerăm că evaluarea educaţională trebuie să axeze

pe următoarele principia fundamentale:I. Evaluarea este un proces permanent, dimensiunea esenţială a procesului educaţional şi o practică efectivă în unitatea de învăţămînt şi în sistemul educaţional naţional. II. Evaluarea depistează şi stimulează succesul elevilor, nu insuccesul acestora şi nu-i pedepseşte. III. Evaluarea se axează pe necesitatea de a compara pregătirea elevilor cu obiectivele specifice fiecărui domeniu educaţional şi cu cele operaţionale ale fiecărei activităţi educaţionale concrete. IV. Evaluarea se fundamentează pe standarde educaţionale de stat - obiective orientate spre formarea competenţelor (ce va şti, ce va şti să facă şi cum va fi elevul) la finele procesului educaţional. V. Evaluarea implică utilizarea unei mari varietăţi de forme, metode şi procedee (tradiţionale şi moderne). VI. Evaluarea este un proces reglator, care determină calitatea activităţilor educaţionale. VII. Evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi spre o autoevaluare, o autoapreciere corectă şi spre o îmbunătăţire continuă a performanţelor obţinute.

În fond la elaborarea unui probe de evaluare se parcurge următorul algoritm:

III. Sistemul naţional de standarde în educaţie în Republica Moldova ar include: Standarde de eficienţă a învăţării disciplinei (de competenţă şcolară), care trebuie

să specifice tipurile şi nivelurile de competenţe ce trebuie formate la elevi, printr-o disciplină sau alta de studiu, acestea fiind în relaţie directă cu standartele de conţinut. Standardele de competenţă determină, la anumite etape de şcolaritate, acel nivel de competenţă care se consideră a fi unul necesar şi suficient pentru a se realiza dezvoltarea deplină a personalităţii elevului şi a permite accesul acestuia la următoarea etapă/treaptă a învăţămîntului şi/sau inserţia lui socială.

Standarde de conţinut, care trebuie să descrie ceea ce profesorul trebuie să predea şi ceea ce se aşteaptă ca elevii să cunoască în urma parcurgerii unui curriculum şcolar.

Standarde de oportunitate, care trebuie să vizeze condiţiile şi contextele necesare de asigurat pentru atingerea standardelor de competenţă şcolară.

Standarde ocupaţionale (sau standarde de competenţă), care prevede cerinţele-standard de asigurare, evaluare şi certificare a nivelului optim de pregătire profesională a specialiştilor cu funcţii didactice şi manageriale în învăţămînt.

Standarde de formare continuă a cadrelor didactice şi manageriale.

IV. Obiectivele de bază ale standardizării în educaţie se presupun a fi:1) Sistemul disciplinilor obligatorii de studii pentru fiecare etapă de învăţămînt şi fiecare clasă

a treptei de învăţămînt respective;2) Sistemul de competenţe stabilite pentru fiecare treaptă de educaţie şi învăţămînt: educaţie

preşcolară, învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal; 3) Sistemul de competenţe specifice ca rezultat al învăţării pentru fiecare disciplină la finele

învăţămîntului primar, gimnazial şi liceal;4) Componenţa şi structura conţinuturilor obligatorii ale disciplinelor de studii ca mijloace de

formare a competenţelor.

Pentru a realiza standardele de eficienţă a învăţării disciplinei (de competenţă şcolară) la nivel de stat se vor mai standardiza:

a. Prin planul cadru de învăţămînt: Disciplinile obligatorii şi cele opţionale pe profiluri, specializări,

specialităţi, profiluri, clase etc. Coraportul dintre curiculumul de bază şi curiculumul şcolar; Norma săptămînală de ore pentru fiecare disciplină de studiu; Numărul total de ore pe discipline şi clase, etc.

b. Cerinţele privind evaluările externe de certificare la finalizarea treptelor de învăţămînt;

c. Sistemul de resurse tehnico-materiale şi mijloacele de învăţămînt pentru disciplinile şcolare;

d. Sistemul de cerinţe igienice;e. Sistemul de cerinţe privind amenajarea localurilor instructive şi administrative ale

instituţiei de învăţămînt;f. Sistemul de competenţe profesionale privind formarea iniţială a cadrelor didactice.

V. Standarde de eficienţă a învăţării disciplinelor şcolare în RMPrin standarde de eficienţă a învăţării se înţeleg obiective complexe, largi – obiective

orientate spre ceea ce va şti, va şti să facă şi cum va fi elevul la finalizarea şcolarizării sale.Standardele nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile, profesorii, elevii sau alte părţi

interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată, astfel încît ea poate atinge standardele la un nivel minim. Măsurarea nivelului de atingere a fiecărui standard se face în baza unor indicatori de performanţă măsurabili, care includ acţiuni şi comportamente concrete şi observabile. Dacă un standard nu este atins există o posibilitate de a evalua situaţia şi elabora modalităţi pentru părţile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor. Standardele sunt elaborate pentru fiecare disciplină şcolară şi fiecare dintre domeniile respective ale acestei discipline.

Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerinţe minime.Standardul are statut de etalon pentru evaluarea nivelurilor de pregătire ale elevilor şi de reper

pentru conceptorii de curriculum şi autorii de manuale, alte suporturi şi instrumente didactice.Standardele de eficienţă a învăţării la disciplinile şcolare acoperă caracteristicile şcolii

prietenoase copilului:1) Reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil;2) Vede şi înţelege copilul ca un tot întreg; 3) Sunt concentrate pe copil;4) Sunt sensibile la gen;5) Promovează calitatea rezultatelor academice;6) Oferă o educaţie bazată pe viaţa reală a copiilor;7) Sunt flexibile şi răspunde diversităţii.8) Acţionează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru toţi

copiii;9) Promovează sănătatea mentală şi fizică;10) Oferă educaţie care este acceptabilă şi accesibilă;11) Consolidează capacităţile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor;12) Sunt centrate pe familie şi bazată pe comunitate.

Scopul urmărit prin elaborarea şi implementarea standardelor educaţionale vizează creşterea calităţii în educaţie, asigurarea aceluiaşi nivel de educaţie de bază pentru toţi, apropierea nivelului de performanţă al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învăţămînt din diferite regiuni.

Beneficiarii documentului Grupul-ţintă al acestui document sunt, în primul rînd, actorii educaţiei – elevul şi profesorul,

deşi nu elevii, ci profesorii sunt cei care se fac responsabili de desfăşurarea strategiei didactice chemate să asigure atingerea finalităţilor stipulate. Elevii sunt responsabili de propria învăţare, de realizarea sarcinilor care duc la formarea şi consolidarea competenţelor necesare în viaţă.

Factorii de decizie şi de control din sistemul de învăţămînt sunt, de asemenea, utilizatori ai documentului de faţă, desfăşurînd, în baza lui, probe de evaluare internă şi externă, sumativă şi de certificare.

Domeniul de aplicareAceste standarde urmează să determine întreg procesul educaţional la disciplinile şcolare, la

ele reluîndu-se, primordial, documentele curriculare, manualele adresate elevilor şi ghidurile adresate profesorilor.

Standardele aprobate devin fundamentul legal pentru elaborarea probelor de evaluare/de certificare, aplicîndu-se atît la încheierea unui ciclu de instruire cît şi pe parcursul studiilor. Ele pot deveni cel mai sigur criteriu de evaluare al manualelor şi a auxiliarelor didactice la disciplină.

EXEMPLE:Aria curriculară Matematică şi ŞtiinţeDisciplina: MatematicaDomeniul: Numere şi operaţii cu numere

StandardulElevul:

IndicatoriÎnvăţămîntul primar

Elevul:Învăţămîntul gimnazial

Elevul:Învăţămîntul liceal

Elevul:Identifică şi aplică

numere, modalităţile de reprezentare a

numerelor, relaţiile dintre

numere, sisteme de numeraţii.

1.1. Utilizează sistemul poziţional zecimal pentru a forma numere naturale.1.2. Recunoaşte numerele în limita 0 – 1000000.1.3. Citeşte şi scrie numere naturale în limita 0 – 1000000.1.4. Compară şi ordonează numere în limita 0 – 1000000 comentînd raţionamentele efectuate.1.5. Citeşte şi scrie numere naturale pînă la 30 cu cifre romane.1.6. Utilizează numere fracţionare pentru a exprima subdiviziuni ale integrului.1.7. Clasifică după unul sau mai multe criterii implicite sau explicite numere naturale.1.8. Reprezintă prin desen

1.1. Recunoaşte şi aplică în diferse contexte numere scrise cu cifre arabe sau cu cifre romane.1.2. Argumentează cum se schimbă valoarea cifrei arabe în funcţie de poziţia acesteia în numărul scris în sistemul zecimal de numeraţie.1.3. Identifică numere naturale, întregi, raţionale (fracţii, ordinare, numere zecimale, numere mixte) şi iraţionale utilizate în situaţii reale şi/sau modelate;1.4. Clasifică după unul sau mai multe criterii implicite sau explicite numere naturale, fracţii ordinare, numere zecimale, numere întregi, numere raţionale, numere iraţionale, numere reale.

1.1. Identifică şi utilizează în diverse domenii numere reale şi numere complexe scrise în diverse forme, inclusiv în calcule cu matrice şi determinanţi.1.2. Justifică necesitatea extinderii noţiunii de număr de la numere naturale la numere complexe.1.3. Recunoaşte reprezentările echivalente pentru acelaşi număr şi utilizează aceste reprezentări pentru optimizarea calculelor.1.4. Argumentează eficacitatea utilizării numerelor respective, a reprezentărilor şi relaţiilor corespunzătoare în rezolvări de probleme din diverse domenii.1.5. Recunoaşte şi aplică în diverse contexte numerele

fracţii cu numitorul pînă la 20.1.9. Utilizează conştient elemente de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural.1.10. Argumentează cum se schimbă valoarea cifrei arabe în funcţie de poziţia acesteia în numărul scris în sistemul zecimal de numeraţie.

1.5. Recunoaşte şi reprezintă numere reale în diverse forme echivalente.1.6. Reprezintă numere reale pe axă şi determină poziţia lor aproximativă pe axa numerelor.1.7. Compară, ordonează, aproximează numere reale.1.8. Utilizează numere reale în rezolvări de probleme, inclusiv în calcule cu vectori.1.9. Utilizează numere pentru a reprezenta şi a compara calităţi în situaţii reale şi/sau modelate.1.10. Utilizează rapoarte, proporţii, procente pentru a reprezenta relaţii cantitative.1.11. Utilizează terminologia aferentă noţiunii de număr natural, întreg, raţional, iraţional, real în situaţii reale şi/sau modelate, inclusiv în comunicare.

complexe reprezentate în formă algebrică, *trigonometrică.*1.6. Realizează trecerea de la o formă de scriere a numerelor complexe la alta.1.7. Reprezintă numerele reale, *complexe, folosind diferite forme echivalente de scriere.1.8. Poziţionează numerele reale pe axa numerelor, *pe cercul trigonometric şi *numerele complexe în sistemul ortogonal de coordonate în plan.1.9. Compară, ordonează, aproximează numere reale, utilizînd diverse modalităţi cunoscute.

Aria curriculară Limbă şi comunicareDisciplina: Limba şi literatura romînăDomeniul: Textul literar şi nonliterar

StandardulElevul:

IndicatoriÎnvăţămîntul primar

Elevul:Învăţămîntul gimnazial

Elevul:Învăţămîntul liceal

Elevul:1. Utilizează strategii de lectură

1.1. Deosebeşte texte literare de texte nonliterare, în limita standardelor de conţinut.1.2. Citeşte fluent diverse tipuri de texte literare şi nonliterare.1.3. Utilizează tehnici de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul înţelegerii celor citite în gînd.1.4. Elaborează, ghidat, planul simplu de idei al textului citit în clasă.1.5. Reproduce din memorie diverse texte literare, proverbe, maxime

1.1 Cunoaşte tipologia textelor literare şi nonliterare.1.2. Citeşte, fluent şi expresiv, diverse tipuri de texte literare şi nonliterare.1.3. Aplică eficient strategiile de abordare a textului literar, în funcţie de gen şi specie, iar abordarea textului nonliterar o face în raport cu stilul funcţional în care acesta se înscrie.1.4. Elaborează planul de idei al textului citit independent sau în clasă.

1.1. Cunoaşte trăsăturile distinctive ale genurilor şi speciilor literare.1.2. Realizează lectura cognitivă, analitică, expresivă a textului.1.3. Aplică personalizat strategii de lectură şi interpretare a textului, în raport cu circumstanţele de lectură, cu particularităţile de gen, specie, curent şi cu propriul punct de vedere, în cazul textului nonliterar – în raport cu stilul funcţional în care acesta se înscrie.1.4. Recurge la diferite forme grafice pentru

învăţate.1.6. Citeşte cursiv texte de diferit tip, învăţate la lecţiile de limba romînă precum şi alte discipline şcolare.

1.5. Reproduce adecvat mesajul textelor citite, în funcţie de specificul acestora.1.6. Desfăşoară demersul lectoral din perspectivă semiotică şi hermeneutică.

prezentarea sintezelor în baza textelor citite independent sau în clasă.1.5. Efectuează conştient transferul strategiilor asimilate asupra textelor de care le citeşte independent sau în echipă.1.6. Interpretează personalizat axiologia textelor literare.

Disciplina: IstoriaDomeniul: Izvoare istorice

Standarde de eficienţă

IndicatoriÎnvăţămîntul primar Învăţămîntul gimnazial Învăţămîntul liceal

Cunoaşterea, utilizarea şi interpretarea izvoarelor şi a surselor istorice

1.1. Elevul va fi capabil să identifice tipurile de izvoare (scrise, materiale, imateriale etc.);1.2. Elevul va fi capabil să utilizeze cel puţin 2 surse istorice în elucidarea unui eveniment sau proces istoric;1.3. Elevul va fi capabil să colecteze unele informaţii, de la 1-2 membri ai comunităţii, despre unele evenimente de istorie locală.

1.1. Elevul va fi capabil să identifice informaţii din 2-3 surse pentru descrierea evenimentelor istorice studiate;1.2. Elevul va fi capabil să utilizeze algoritmul în cercetarea sursei istorice;1.3. Elevul va fi capabil să utilizeze cel puţin 2-3 surse în elucidarea unui eveniment sau proces istoric;1.4. Elevul va fi capabil să colecteze informaţii cu caracter istoric de la 3-5 membri ai comunităţii despre istoria locală pentru elaborarea unei comunicări.

1.1. Elevul va fi capabil să interpreteze informaţia prezentată în diverse tipuri de surse istorice;1.2. Elevul va fi capabil să identifice 2-3 surse cu referire la un eveniment/proces istoric;1.3. Elevul va fi capabil să utilizeze sursele istorice în elaborarea unei comunicări ştiinţifice sau a unei creaţii personale;1.4. Elevul va fi capabil să elaboreze şi să prezinte discursuri istorice în baza informaţiilor dobîndite din diverse surse;1.5. Elevul va fi capabil să realizeze un album foto, un material video sau de altă modalitate despre un eveniment/o personalitate istoric(ă).

Disciplina: Educaţia fizicăDomeniul: Activitatea motorice a elevului

Standard IndicatoriÎnvăţămîntul primar Învăţămîntul gimnazial Învăţămîntul liceal

2. Identificarea unor concepte şi valori fundamentale privind activitatea motorice al elevului şi dezvoltarea fizică armonioasă.

2.1. Elevii descriu noţiuni generale privind activitatea motrice independentă şi dezvoltarea fizică a omului în scopul fortificării sănătăţii.2.2. Elevii determină rolul activităţilor motrice în

2.1. Elevii programează 2-3 acţiuni al regimului motrice individual şi stabilesc importanţa acestuia în organizarea modului de viaţă sănătos.2.2. Elevii selectează şi aplică un program motric individual cu două

2.1. Elevii elaborează şi propun pentru comunicare un referat privind activităţile motrice în cadrul culturii fizice recreative în restabilirea forţelor fizice, sporirea capacităţilor spirituale şi funcţionale ale

formarea ţinutei corecte a corpului şi dezvoltarea fizică a omului.

activităţi motrice în scopul înbunătăţirii gradului de dezvoltare fizică armonioasă a omului.

organismului.2.2. Elevii autoevaluează (evaluează) efortul fiziologic la practicarea activităţilor motrice şi determină rolul odihnei, conţinutului şi durata ei prin teste fiziometrice.