ST 36 (iunie 2009)

timpului4 LEI

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~IUNIE 2009

SEMNELE

■ Industria milei ■ Criza p`catului

SumarVOLUMUL 20 NR. 135

SERIE NOU~ 06/2009

REVISTA A AP~RUT |N LIMBA ENGLEZ~ |NC~ DIN 1840. FONDAT~ |N 1908, |N ROMÂNIA EA A FOST PUBLICAT~ PÂN~

|N 1942. SERIA NOU~ A FOST |NCEPUT~ |N 1990.

APARE O DAT~ PE LUN~.

LUCIAN CRISTESCU

CRISTIAN M~GUR~

DORIN AITEANU, MARIUS ANDREI, DANIEL ALBU, ANDRADA BADEA,

FLORIAN CÂRNU, DIANA GAVAJUC, ADRIAN NEAGU, MARIUS NECULA,

STELIANA NZIKOU, BENIAMIN PASCU, ATTILA PELI, CRISTINA PELI, ANCA PORUMB, FLORIAN

RISTEA, CRISTINA S~NDULACHE.

LUIZA GHICA

C~T~LIN CIOLCA

CRISTINA RU}~ - TEL: 021/269.03.38

ISSN 1453-7060 06/2009

EDITURA VIA}~ {I S~N~TATE, STR. LABIRINT 116, SECTOR 3,

BUCURE{TI, TELEFON: +402 (1) 323 4895,

FAX: + 402 (1) 323 0040

10

EDITORIAL

POPA {I POLITICIANUL SAU ORIGINALITATEA DU-ALISMULUI ROMÂNESC 02 |n legendele cosmogo-nice române[ti, lumea este creat` prin conlucrarea dintre Dumnezeu [i Diavol. DE CRISTIAN M~GUR~

{TIRI

03 GM: cel mai mare fali-ment industrial american04 UE vrea s`-[i anticipeze crizele financiare05 Televizorul – un baby-sitter d`un`tor06 B`iatul ales de Dalai Lama \ntoarce spatele budismului07 Consiliul UE accept` carne [i lapte de la urma[ii animalelor clonate08 „Moarte pentru liderii demonstran]ilor!”, sus]ine ayatollahul Khatami

09 Vladimir Voronin – tot mai nesigur pe pozi]ia luiPAGINI REALIZATE DE CRISTINA S~NDULACHE

RELIGIE

P~CATUL, CRIZA UNUI CONCEPT

10 În cadrul unei slujbe oficiate în 11 iunie 2009, papa Benedict al XVI-lea a vorbit despre secularizarea ce p`trunde în Biseric`, vizibil` prin „cultul euharistic formal [i f`r` con]inut”. DE MARIUS NECULA

POLITIC

SUA DORESC UN NOU |NCEPUT CU LUMEA MUSULMAN~

18 |n 4 iunie 2009, pre[edintele SUA, Barack Obama, a declarat c` do-re[te „un nou \nceput al rela]iilor dintre musulmani

Director

Redactor-[ef

Colegiul de redac]ie

Corectur`

Grafic` [i tehnoredactare

Secretar de redac]ie

Adresa redac]iei

1SEMNELE TIMPULUIIunie, 2009

18

[i SUA, un \nceput bazat pe respect reciproc (...)DE CRISTINA S~NDULACHE

CULTUR~

CERTIFICATUL DE NA{TERA A MORALIT~}II20 Oamenii sunt fiin]e morale, iar animalele posed` o form` rudimentar` de moralitate. DE M~D~LIN AVR~MESCU

SOCIAL

INDUSTRIA MILEI

26 Câ[tig` zilnic 500 de franci elve]ieni pe str`zile din Berna. Mila trec`torilor le asigur` 50 de lei pe zi la intersec]iile din Bucure[ti. |n Madrid, fac [i 1.500 de euro pe lun`. DE ANCA PORUMB

TEHNOLOGIE

AGRICULTURA „FRANKENSTEIN” |{I SPERIE CREATORII

34 |n 26 mai 2009, deputa]ii au aprobat – cu 182 de voturi pentru, dou` \mpotriv` [i 12 ab]ineri – proiectul de lege privind introducerea (...) orga-nismelor modificate genetic, conform Agerpres. DE CRISTINA S~NDULACHE

ECONOMIC

REDRESAREA PSIHOLOGIC~

44 Dup` mai multe luni de panic` generalizat`, tot mai multe ve[ti bune privi-toare la evolu]ia economiei globale au \nceput s` inunde mass-media.DE ATILLA PELI

26

20

44

34

2 SEMNELE TIMPULUI Iunie, 2009

Editorial

|n aceast` ecua]ie a consangvinit`]ii \ntunericului cu lumina, mitologia [i folclorul popular rom=nesc r`spund celei mai istovitoare \ntreb`ri la care au meditat teologii de-a lungul istoriei - Unde malum? (De unde vine rùl?): lumea, a[a cum o cunoa[tem, este bun` \n m`sura \n care este creat` de Dumnezeu [i rea, \n m`sura \n care este opera Diavolului.

Problema dualismului din mitologia balcanic` este destul de controversat` \n r=ndul istori-cilor. Sunt avansate mai multe posibile explica]ii: influen]a dualismului religios iranian, maz-deismul, care a supravie]uit prin intermediul legendelor bogomilice, gnosticismul, poate chiar [i patrimoniul religios al popula]iilor traco-scitice sau, dup` teoria lui I.P. Culianu, dualismul este doar „un proces de g=ndire care, odat` pus \n mi[care, produce de la sine o infinitate de variante perfect previzibile, plec=nd de la o simpl` analiz` logic`”.Chiar dac` originea dualismului religios din mitologia folcloric` rom=neasc` este \nc` nere-zolvat`, problema ilustr`rii rezisten]ei sale \n mentalul colectiv este mult mai simpl`.

|n istoria postrevolu]ionar` a sonda-jelor de opinie din Rom=nia, Biserica este, constant, cea mai credibil` institu]ie, \n timp ce \ncrederea rom=nilor \n clasa politic` se afl` pe o pant` descendent`, ajung=nd \n 2009 la un minim istoric. De vreme ce \n preferin]ele rom=nilor Biserica [i clasa politic` sunt plasate \ntr-o opozi]ie at=t de radical`, ar fi de a[teptat ca, \ntr-o logic` de bun-sim], cei care-L slujesc pe Dumnezeu s` fie preocupa]i de verticalitatea corpului ecleziastic [i de conservarea imaginii bune. |n schimb, politicianul caut` din instinct ameliorarea imaginii sale

\n ochii electoratului, [i pentru asta ar fi dispus s` joace \n toate scenariile care i-ar igieniza c=tu[i de pu]in faciesul. Una dintre cele mai facile tehnici este desantul prin biserici. A[a cum spuneam, \n Rom=nia zilelor noastre, doar aspectul teoretic al originii dualismului religios mai d` b`tì de cap istoricilor, dar pentru popor, consangvinitatea ocazional` dintre cleric (cel care este chemat s` reflecte imaginea lui Dumnezeu printre oameni) [i politician (simbol al rùlui, a tot ce este mai defect [i mai egoist) este argumentul cel mai potrivit al re-zisten]ei miturilor \n care Binele [i Rùl sunt deopotriv` arhitec]ii Rom=niei postrevolu]io-nare. Numai c`, \ncep=nd cu iranieni, unde lumea ia na[tere din \nfruntarea principiilor divine antagonice, Ormuzd (zeul luminii [i al binelui), cu Ahriman (zeul \ntunericului [i al rùlui)[i, ulterior, de-a lungul \ntregii filiere prin care miturile dualiste s-au \mbog`]it [i r`sp=ndit, \ntre principiul Binelui [i al Rùlui este o lupt`, o tensiune creatoare. |n schimb, la noi este taman pe dos, c`ci \ntre cele dou` principii nu este nicio tensiune, ci dimpotriv`, curtenie, spriijn reciproc, complicit`]i de campanie electoral`. Descinderile politicienilor prin biserici reflect` originalitatea dualismului religios rom=nesc. Chiar dac` \n cea mai mare parte a mandatului se comport` de parc` nu ar avea niciun Dumnezeu, la nevoie, pot avea Biserica de partea lor. Ceea ce denot` c` lumea noastr`, a rom=nilor, nu este nici bun` p=n` la cap`t, dar nici rea \n absolut. Codeala asta \i exaspereaz` pe unii dintre noi, dar pe cei mai mul]i \i mul]ume[te g=ndul c` „merge [i a[a”. ST

originalitatea dualismului românesc

|n legendele cosmogonice române[ti, lumea este creat` prin conlucrarea dintre Dumnezeu [i Diavol. Pentru dualismul est-european, guvernat de fenomene bipolare (via]`-moarte, ordine-haos, bine-rù, zi-noapte), existen]a [i activitatea creatoare a lui Dumnezeu sunt posibile nu-mai prin colaborare cu perechea Sa malign`.

CRISTIAN M~GUR~

Popa [i politicianul sau

3Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

C el mai mare produc`tor din industria auto

american`, General Motors – de]in`torul m`rcilor Chevrolet, Cadillac, Hummer, Opel [i Vauxhall –, a cerut protec]ia \mpo-triva creditorilor \n di-minea]a zilei de 1 iu-nie, l`s=nd la latitu-dinea judec`torului

Robert Gerber soarta celor 235.000 de anga-ja]i din \ntreaga lume. Falimentul GM – cel mai mare din istoria industriei auto mon-diale [i al treilea ca m`rime din istoria SUA (dup` fondul de investi]ii Lehman Brothers [i fi rma de telecomunica]ii WorldCom) – vine la

numai o lun` dup` ce rivalul s`u, Chrysler, [i-a declarat [i el falimentul. Potrivit planului prev`zut de autorit`]i, GM va vinde m`rcile [i activit`]ile nerentabile, urm=nd s` formeze o nou` com-panie, mai restr=ns`, la care statul va de]i-ne 60% din ac]iuni. Guvernul american

va acorda noului GM un ajutor fi nanciar de 30,1 miliarde de dolari (21 mld. euro) pentru a-[i relansa activitatea. Obama a justifi cat in-terven]ia statului \n acest caz sus]in=nd c` era necesar` p`strarea unuia dintre principa-lele simboluri ameri-cane [i a unei industrii auto viabile. ST

Produc`torul auto american General Motors, cu o istorie de peste 100 de ani, a cerut la 1 iunie 2009 protec]ia legii falimentului dup` ce a \nregistrat pasive de 172,8 mld. $ (122 mld. euro), dep`[ind de dou` ori valoarea activelor, de 58 mld. $, relateaz` Reuters.

ACTUALITATE

GM: cel mai mare faliment industrial american

ECONOMIC

ACTUALITATE

4 Iunie, 2009SEMNELE TIMPULUI

ECONOMIC

| n acest scop, p=n` \n toamn` vor fi \n-fi in]ate dou` noi

institu]ii de monitori-zare [i control fi nan-ciar: European Syste-matic Risk Council [i European System of Financial Supervisors, scrie The Economist. M`surile avute \n vedere de CE au menirea de a restruc-tura total comisiile fi nanciare prin crearea

unui organism de monitorizare al oric`-rui risc fi nanciar \n cre[tere, denumit European Systemic Risk Council (ESRC). Acesta va fi \ns`rcinat cu identifi carea posi-bilelor amenin]`ri la adresa stabilit`]ii fi -nanciare, care ar putea rezulta din schimb`rile macro-economice, dar [i din schimb`rile din interiorul sistemului

fi nanciar, a afi rmat Joaquin Almunia, comisarul pentru afa-ceri economice [i monetare. Acest orga-nism ar atrage aten]ia asupra riscurilor, \na-inte ca ele s` devin` imposibil de controlat. Totodat`, se dore[te \nfi in]area unei re]ele de supervizori fi nan-ciari – European System of Financial Supervisors – care

s` vegheze la lini[tea institu]iilor fi nanciare individuale – b`nci, societ`]i de leasing, de asigur`ri etc. Pre[edintele CE, José Manuel Barroso, a declarat c` m`surile care vor fi adoptate au menirea de a proteja \mpotriva viitoarelor crize fi nanciare, dar [i aceea de a restabili \n-crederea \n sistemul fi nanciar. ST

UE vrea s`-[i anticipeze crizele financiare|n 27 mai, pre[edintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a anun]at adoptarea unui set de m`suri menite s` ]in` sub suprave-ghere pie]ele financiare din UE, ca r`spuns la criza economic`.


SOCIAL

S tudiul, condus de profesorul pe-diatru Dimitri

Christakis de la Uni-versitatea Washington, sus]ine c` num`rul cu-vintelor pe care copiii le aud [i \ncearc` s` le pronun]e este \n mod semnifi cativ diminuat, chiar dac` ace[tia nu urm`resc emisiunile TV care ruleaz`.|n cadrul studiului, echipa condus` de Christakis a echipat 329 de copii cu v=rste cuprinse \ntre dou` luni [i patru ani cu

dispozitive de \nregis-trare care captau fi e-care sunet auzit de ace[tia. Copiii au fost \nregistra]i periodic, timp de dou` s`pt`-m=ni, pe parcursul a 12 - 16 ore, pentru a se stabili num`rul de cuvinte pe care micu]ii le percepeau \n timp ce televizorul era l`sat deschis; ulterior, cu ajutorul unui soft, se f`cea distinc]ia dintre sunetele provenite de la copil, de la adul]i [i de la televizor. |n urma experimentului,

cercet`torii au stabilit c`, \n fi ecare or` \n care televizorul este deschis, copiii – care, la v=rsta respec-tiv`, nu \n]eleg progra-mele TV –, aud cu 500 - 1.000 de cuvinte mai pu]in din partea adul]ilor. „Adul]ii pro-nun]`, \n general, circa 941 de cuvinte pe or`. Studiul nostru a ar`tat c` aceste cuvinte sunt aproape complet eli-minate atunci c=nd co-pilul aude televizorul”, a spus Christakis. „Aceste rezultate ar putea explica leg`tura dintre expunerea copi-ilor la emisiunile TV [i \nt=rzierea \n dez-voltarea limbajului”, a ad`ugat el. Cum lim-bajul este un element-cheie \n dezvoltarea cerebral`, perturbarea dezvolt`rii acestuia ar putea fi responsabil` [i pentru \nt=rzierile \n dezvoltarea aten]iei, conform autorului.

„F`r` niciun dubiu, nevoia primar` a copi-lului este s` aud` o voce uman` [i cuvin-te provenite de la oa-meni; creierul nou-n`scutului e \n dezvol-tare, a[a c` orice stimu-lare cognitiv` e critic` \n acest proces; fi ecare cuv=nt pe care bebelu[ii \l aud [i fi ecare ocazie \n care \l aud sunt extrem de importante”, spune Christakis.„Un televizor l`sat deschis \n permanen]` \n interiorul locuin-]ei reduce clar capa-citatea de exprimare a copiilor [i a celor care se ocup` de ei [i este poten]ial nefast pentru dezvoltarea bebelu[ilor”, consider` autorul studiului, care \i sf`tuie[te pe p`rin]i s` nu foloseasc` tele-vizorul pe post de baby-sitter, l`s=ndu-l deschis \n permanen]`, chiar [i c=nd nimeni nu se uit` la el. ST

Televizorul l`sat deschis \n permanen]` afecteaz` dezvoltarea limbajului [i inteligen]ei copiilor, conform unui studiu publicat \n edi]ia din luna iunie a revistei Archives of Pediatrics.

Televizorul – un baby-sitter d`un`tor

ACTUALITATE


RELIGIE

A les pe c=nd avea numai un an [i dou` luni, Osel

Hita Torres a fost declarat re\ncarnarea unui lider spiritual tibetan recent decedat – Lama Yeshe – [i a[ezat pe tron, fi ind venerat de c`lug`ri ca un adev`rat zeu. Totu[i, \n loc s` ur-meze un stil de via]` monastic, t=n`rul

Lama \n devenire a \nceput s` poarte pantaloni largi [i p`rul lung, fi ind dispus s`-l citeze mai degrab` pe Jimi Hendrix dec=t pe Buddha. |n prezent, s-a dezis de ordinul budist al „p`l`riilor galbene”, ordin care-l ridicase la rangul de guru.La sf=r[itul lunii mai 2009 s-a pl=ns c` \n-treaga copil`rie [i tinere]e i-au fost private de televizor, fotbal, fi lme [i fete. „M-au smuls din mij-locul familiei [i m-au a[ezat \ntr-un cadru medieval (o m`n`stire din sudul Indiei, n.r.), din cauza acestui fapt am avut mult de sufe-rit”, a m`rturisit Torres, acum \n v=rst` de 24 de ani, student \n domeniul cinemato-grafi ei la Madrid. La v=rsta de [ase ani i s-a dat voie s` socializeze, \ns` numai cu alte

spirite re\ncarnate, ca el. P=n` la v=rsta de 18 ani nu v`zuse nicio-dat` un cuplu s`rut=n-du-se sau o discotec`.|n budismul tibetan, un Lama reprezint` per-soana care continu` linia de re\ncarn`ri

ale liderilor spirituali tibetani, dintre care cel mai important este Dalai Lama (\n prezent reprezentat de Tenzin Gyatso, recu-noscut ca re\ncarnarea lui Dalai Lama \n 1937). ST

B`iatul ales de Dalai Lama \ntoarce spatele budismuluiB`iatul ales \n 1986 de Dalai Lama ca re\ncarnare a unui lider spiritual tibetan a produs consternare [i ru[ine \n rândul budi[tilor tibetani, \ntrucât a \ntors spatele ordinului care [i-a pus speran]ele \n el, conform cotidianului The Guardian.

C ei 27 de mini[tri ai agriculturii din ]`rile mem-

bre ale UE au aprobat v=nzarea de lapte [i carne provenind de la urma[ii animalelor clo-nate; comercializarea produselor provenind direct de la animalele clonate a r`mas \ns` \n continuare interzis`. Ministrul german al agriculturii, Ilse Eigner, a califi cat acest acord drept un pas \nainte. „Comercializarea c`rnii animalelor clo-nate nu este permis` \n Uniunea European`, \ns` p=n` ast`zi nu a existat un pachet de m`suri care s` regle-menteze comer]ul cu produsele ce provin de la genera]ia urm`toare. De aceea, dorim s` impunem pe pia]a european` un regim mai strict \n acest domeniu”, a ad`ugat Ilse Eigner.

Unul dintre principa-lele motive pentru care Consiliul a adoptat aceast` pozi]ie este faptul c`, \n SUA, comer]ul cu astfel de produse este permis f`r` restric]ii; \n lipsa unei reglement`ri stricte, ele ar putea p`trunde u[or [i necontrolat pe pia]a european`.Un alt motiv e acela c`, p=n` \n prezent, nu a fost realizat niciun studiu care s` demonstreze c` pro-dusele provenite de la animalele clonate ar fi periculoase pentru om. Mai mult chiar – \n iulie 2008, Autoritatea European` pentru Siguran]a Alimentelor (EFSA) a publicat un raport conform c`ruia nu exist` argumente pertinente \mpo-triva aprob`rii comer-cializ`rii produselor alimentare provenite

de la animalele clo-nate. Conform rapor-tului, „nu este niciun indiciu c` ar exista vreo diferen]` \n termeni de siguran]` alimentar` \ntre carnea [i laptele provenite de la anima-lele clonate sau urma[ii lor [i cele provenite de la animalele conven]io-nale.” Autoritatea a admis, totu[i, c` rezul-tatele nu sunt absolut certe, av=nd \n vedere num`rul limitat de studii disponibile, precum [i e[antioanele extrem de reduse.Conform procedurilor UE, dup` aceast` decizie a Consiliului de Mini[tri, urm`torul pas apar]ine Comisiei Europene, care tre-buie s` elaboreze un pachet de reglement`ri ce va trebui, la r=ndul lui, aprobat de Parla-mentul European. Aceast` ultim` etap` se \ntrevede a fi extrem

de difi cil`, \ntruc=t po-zi]ia Parlamentului European e una de res-pingere a propunerii; \nc` din luna martie, deputa]ii PE c`zuser` deja de acord s` res-ping` comercializarea produselor care provin de la animalele clonate.„Dorim ca alimentele care provin de la ani-male clonate s` nu fi e introduse \n directiva privind comercializarea alimentelor naturale, ci s` fi e supuse unui con-trol mai sever. Aici nu este vorba doar de siguran]a produselor alimentare, ci este vorba [i de protec]ia animalelor [i - la urma urmei - de problema etic` a clon`rii”, a de-clarat deputatul euro-pean, Peter Liese. ST

7Iunie, 2009

MEDIU

Mini[trii agriculturii din statele UE au adoptat, \n 22 iunie, un pachet de m`suri care prevede reglementarea comer]ului cu produse provenind indirect de la animale clonate, conform Deutsche Welle.

Consiliul UE accept` carne [i lapte de la urma[ii animalelor clonate

SEMNELE TIMPULUI

ACTUALITATE

8 SEMNELE TIMPULUI

POLITIC

A yatollahul Kha-tami a cerut jus-ti]iei „pedepsi-

rea f`r` mil`” a lide-rilor demonstran]ilor iranieni, „pentru a da tuturor o lec]ie”. Khatami a ad`ugat c` demonstran]ii ar fi sus-]inu]i de SUA [i Israel, a[a c` trebuie trata]i ca mohareb – oameni care declar` r`zboi lui Dumnezeu –, merit=nd execu]ia. Ayatollahul a lansat un avertisment dur c`tre to]i disiden-]ii, declar=nd: „Oricine lupt` \mpotriva sis-temului islamic sau a liderului societ`]ii isla-mice trebuie comb`tut p=n` la anihilarea complet`”.Discursul lui Khatami

a venit la sf=r[itul unei s`pt`m=ni \n care regi-mul iranian a reprimat cu brutalitate toate protestele de strad` [i a arestat sute de oponen]i care au de-monstrat \mpotriva realegerii pre[edintelui Mahmoud Ahmadi-nejad. Manifest`rile violente declan[ate de rezultatele alegerilor preziden]iale \nseam-n` mai mult dec=t sim-pla contestare a lui Ahmadinejad, \nseam-n` o profund` criz` de legitimitate a regi-mului teocratic islamic din Iran. „Criza nu

mai \nseamn` acum cine este pre[edintele, ci a [ti ce conteaz` cel mai mult \n deciderea evenimentelor din ]ar`: Legea lui Dum-nezeu sau Constitu-]ia”, afi rma Robin Wright, ziarist si expert al Centrului Woodrow Wilson din Washington.

|n 25 iunie, pre[edin-tele Barack Obama a etichetat ac]iunile autorit`]ilor iraniene drept „revolt`toare”, admi]=nd, \n acela[i timp, c` speran]ele pri-vind deschiderea unui

dialog cu Iranul au fost afectate. Mahmoud Ahmadinejad i-a cerut pre[edintelui ameri-can s`-[i cear` scuze pentru critica lansat` la adresa ac]iunilor Iranului, \ns` Obama a refuzat. Dup` ale-gerile din 12 iunie 2009, c=nd Mahmoud Ahmadinejad a fost reales pre[edinte \nc` din primul tur de scrutin, cu 62,63% din voturi, sute de per-soane au ie[it \n strad` \n Teheran. Ace[tia, \n majoritate sus]in`tori ai candidatului de dreapta la pre[edin]ie, Mir Hossein Mousavi, au ie[it zilnic \n strad`, sus]in=nd c` alege-rile au fost fraudate [i strig=nd „Moarte dictatorului!”. Num`rul protesta-tarilor a crescut pro-gresiv, ajung=nd la c=teva mii. ST

„Moarte pentru liderii demonstran]ilor!”, cere ayatollahul Khatami

|n 27 iunie 2009, ayatollahul Ahmad Khatami, unul dintre clericii radicali ai regimului iranian, a cerut executarea liderilor demonstran]ilor de la Teheran, \n cadrul unei predici televizate, conform cotidianului The Times.

Iunie, 2009


POLITIC

PA

GIN

I RE

AL

IZA

TE

DE

CR

IST

INA

S~

ND

UL

AC

HE

P re[edintele Mol-dovei d` semne clare de nervozi-

tate. Dup` ce victoria comuni[tilor \n alegeri s-a transformat \n \n-fr=ngere, \ntruc=t opo-zi]ia a ob]inut dizol-varea Parlamentului, se pare c` liderul aces-tora „nu mai este at=t de \ncrezut \n succes”, afi rm` Lenta.ru. „Faptul c` Voronin se simte nesigur se poate vedea din discursul sù: pre[edintele Mol-dovei [i anterior \[i permitea s`-i numeas-c` pe adversarii sì ’debili’ [i ’oligofreni’, \ns` acum a trecut la \njur`turi brutale”. Vorbind despre nego-cierile cu opozi]ia din mijlocul lui iunie, el a declarat c` \i era „foar-te nepl`cut s` discute [i s` priveasc` la mutra lui Urechean”, men-]ioneaz` publica]ia.Vladimir Voronin a reluat recent atacurile la adresa pre[edintelui Traian B`sescu:

„Moldova este o crea-tur` a pactului Rib-bentrop-Molotov, ce fel de declara]ie e asta?”, s-a \ntrebat retoric pre[edintele Republicii Moldova. „Vom scoate vizele pentru rom=ni atunci

c=nd Europa ne va da acces liber”, a avertizat liderul de la Chi[inù.De tirul pre[edintelui moldovean nu au sc`-pat nici reprezentan]ii misiunii Fondului Mo-netar Interna]ional,

acuza]i c` au p`r`sit ]ara „ca o femeie care pleac` de la un b`rbat”. „A]i v`zut ce bucurie era \n presa de opozi]ie c` FMI a ple-cat din ]ar`, ca o fe-meie cum pleac` de la un b`rbat. Au plecat [i

\n 2001, au plecat \nc` o dat` \n 2004, au plecat [i acum”, a pre-cizat Voronin. |n \ncheiere, publica]ia sugereaz` c` Rusia a acceptat s`-l sus]in` politic [i fi nanciar pe

liderul politic al Moldovei, deoarece acesta ar fi promis ced`ri serioase \n problema transnis-trean`. „P=n` acum, Rusia a acceptat un asemenea politician \n fruntea Moldovei. Moscova chiar este dispus` s` nu observe prezen]a lui Ro[ca \n guvern; ba mai mult, Rusia a anun]at acordarea creditului de 500 mil. dolari dup` ce Voronin l-a numit vicepre-mier pe ’lupt`torul cu pericolul rusesc’. O asemenea atitu-dine binevoitoare ar putea fi explicat` prin faptul c`, \n schimbul ajutorului fi nanciar, Chi[inùl a promis Rusiei ceva foarte atr`g`tor (\n afara ’prieteniei str=nse’). Nu este exclus c` autorit`]ile moldovene au fost de acord s` cedeze \n rela]iile cu Transnistria”, comen-teaz` Lenta.ru. ST

Vladimir Voronin – tot mai nesigur pe pozi]ia luiVladimir Voronin, pre[edintele Republicii Moldova, face tot mai multe afirma]ii la adresa adversarilor sì politici „care pun la \ndoial` nu doar nivelul sù de cultur`, ci [i starea lui psihic`”, a scris, \n 26 iunie, publica]ia electronic` rus` Lenta.ru, citat` de Interlic.


Religie

De ceva vreme, ofi cialii catolici sunt preocu-pa]i de „criza sim]ului p`catului”. Aceast`

criz` \[i are r`d`cinile nu doar \n educa]ia religioas` lacunar` a credincio[ilor, ci [i \n tendin-]a general` de sc`dere a \n]ele-gerii sacrului, cumulat` cu rede-fi nirea conceptului de p`cat cu

scopul de a evita apari]ia com-plexelor de vinov`]ie [i redu-cerea libert`]ilor individuale.

A fost o vreme c=nd oa-menii Bisericii \i \nv`]au pe credincio[i s` se team` de p`cat [i de consecin]ele lui. Predica-torii nu uitau s` „materializeze” ziua judec`]ii [i focul cel ve[-nic \n mintea p`c`to[ilor.

M=ntuirea oferit` prin inter-mediul Bisericii devenea astfel dezirabil`, predicile care \n`l]au dragostea [i mila divin` impu-n=ndu-se ca unic` solu]ie pentru alinarea sufl etelor urgisite.

Dar ce s-a \nt=mplat cu p`ca-tul? |ntr-o societate dominat` de pluralism [i relativism, \n-v`]`turile Bisericii par s`-[i

MARIUS NECULA

În cadrul unei slujbe ofi ciate în 11 iunie 2009, papa Benedict al XVI-lea a vorbit despre secularizarea ce p`trunde în Biseric`, vizibil` prin „cultul euharistic formal [i f`r` con]inut”.

P`catul, criza unui concept


piard` din relevan]`. |n pre-zent, nu ne mai putem judeca unul pe cel`lalt, nu mai putem condamna atitudini [i judec`]i de valoare care se bazeaz`, evi-dent, pe op]iuni morale \n egal` m`sur` acceptabile. Pentru c` nu mai avem „binele” [i „r`ul” drept repere, oferta m=ntuirii pare de prisos. De vreme ce conceptul de p`cat [i-a pierdut consisten]a, atunci [i motiva-]iile celor care au c`utat odat` m=ntuirea devin superfl ue.

Sociologul Standford Lyman1 observ` c` apari]ia [i prolifera-rea [tiin]elor umaniste au dus \n mod inevitabil la restr=ngerea [i pr`bu[irea no]iunii de p`cat. Viziunea darwinist`, care impune acceptarea unui proces evolutiv prin selec]ie natural`,

1. Standford Lyman, „The Seven Deadly Sins: So-ciety and Evil’’, General Hall, New York, 1989, p.119

aduce o nesperat` eliberare din str=nsoarea p`catului. Fiin-]a uman` (ca oricare alt animal) are dorin]e naturale care pot sau nu pot fi satisf`cute \n con-formitate cu regulile impuse de societate. |n lumina evolu]iei, p`catul nu este un vr`[ma[ de moarte, ci dimpotriv` un ves-tigiu al luptei pentru supravie-]uire. Dac` mai putem acuza ceva, ar trebui s` ne rezum`m la \ntrebuin]area nepotrivit` a unor obiceiuri [i tendin]e care au fost inerente unei etape timpurii \n dezvoltarea indi-vidului sau rasei. La origine nu pot fi nicidecum

catalogate ca p`c`toase – sus-]in adep]ii evolu]ioni[ti; lupta pentru supravie]uirea celui mai puternic poate include furtul resurselor, lupta sau chiar eli-minarea competitorului. „P`c`-to[enia” acestor comportamen-te s-ar vedea ast`zi doar \n ana-cronismul lor, omul dep`[ind, ca fi in]` evoluat`, acel stadiu. Astfel, prin atacul sus]inut al [tiin]elor umaniste morala va trece de sub „monopolul” religiei \n administrarea socio-

logiei, psiho-logiei sau


antropologiei. Pentru a sus]i-ne eliberarea moralei de sub tutela religiei, antropologii fac trimitere la diverse culturi [i moduri \n care fi in]ele umane (condi]ionate cultural) defi -nesc binele [i rùl. Iat` un pasaj relevant din romanul „Ploaia” scris de Somerset Maugham \n 1922. Cuvintele apar]in domnului Davidson, un misionar prin M`rile Sudului:

„C=nd am ajuns acolo, ei (b`[tina[ii, n. red.) nu aveau de-loc sentimentul p`-catului. |nc`lcau po-runcile una dup` alta, f`r` s` aib` habar c` gre[esc. Cred c` aceasta a fost cea mai difi cil` parte din lucrarea mea, s` inculc \n b`[tina[i sentimentul p`catu-lui. Trebuia s` trans-form`m \n p`cate ceea ce ei credeau c` sunt ac]iuni naturale.”2

Evident c` ro-manul lui Somerset se \ncadreaz` \n ca-tegoria propagan-dei anti-misionare, dar cuvintele puse \n gura domnului Davidson pri-vind descrierea lipsei sim]`-m=ntului p`catului pentru so-ciet`]ile primitive sunt vala-bile [i ast`zi. Odat` cu dis-pari]ia no]iunii de p`cat, harul \[i pierde noima, iar m=ntuirea devine o marf`

2. Somerset Maugham, „Ploaia”, Editura pentru Literatur` Universal`, 1968

care nu mai are cùtare. Cu-v=ntul „p`cat” este pe cale de dispari]ie \n spa]iul public, deoarece, pe fondul unei cul-turi seculariza(n)te, se prefer` folosirea unor termeni precum incorect, neetic, inacceptabil [.a, care-l ecraneaz` pe cel

care are conota]ii religioase. Ba chiar [i \n mediile reli-gioase defi nirea no]iunii de p`cat comport` multiple modi-fi c`ri. |ns`[i Biserica se simte obligat` s`-[i adapteze dis-cursul despre bine [i rù. A[a se face c` vorbim de p`cate interpersonale, p`cate \mpo-triva mediului (poluare,

supraconsum), p`cate structu-rale (homofobie, heterosexism, misoginism sau rasism) sau p`cate sociale. Spre exemplu, \n cadrul unui interviu acordat pentru L’Osservatore Romano, \n 9 martie 2008 inti-tulat „Le Nuove Forme del Pe-

ccato Sociale” (Noile forme ale p`catului social), jurnalistul Nicola Gori i-a ce-rut monseniorului Gianfranco Girotti o list` a noilor p`cate ale modernit`]ii. „Exist` diferite dome-nii \n care putem vedea ast`zi atitudini p`c`toase \n rela]ie cu drepturile indivi-duale [i sociale. Mai presus de toate \n domeniul bioeticii, \n care nu putem s` nu denun]`m anumite vi-ol`ri ale drepturilor fundamentale ale na-turii umane, prin intermediul expe-rimentelor, al mani-pul`rii genetice, ale c`ror efecte sunt difi cil de prevenit [i controlat. Un alt domeniu, o problem` social`, este cel al folosirii drogurilor,

care sl`besc psihicul [i \ntunec` inteligen]a, l`s=nd mul]i tineri \n afara circu-itului eclesial”. Episcopul a men]ionat, de asemenea, inegalitatea social`, „prin care cei s`raci ajung mai s`raci [i cei boga]i devin mai boga]i, aliment=nd o inadmi-sibil` nedreptate social`”, [i



„domeniul ecologiei”. Chiar [i comportamentul oamenilor Bisericii este \n ton cu „noul spirit al vremii”. Evanghelistul Joel Osteen (foto), pastorul mega-biseri-cii Lakewood Church din Houston, nu aminte[te niciodat` despre „p`cat” \n predicile [i c`r]ile sale. |n cadrul unei bine-cunoscute emisiuni3, \ntrebat de Larry King dac` folose[te cuv=ntul „p`c`to[i”, Osteen a r`spuns: „Nu-l folosesc. Nu m-am g=ndit niciodat` la asta. Dar cred c` nu-l folosesc. Majoritatea oamenilor [tiu c` fac rù. C=nd \i aduc la biseric`, vreau s` le spun ce-i poate schimba”. Avem \ns` siguran]a c` ceea ce se incrimineaz` a fi rù din punct de vedere moral este chiar a[a? |ntr-un timp \n care binele [i rùl primesc o nou` fi zionomie, cine poate garanta c` binele de azi este chiar binele etern? |nceteaz`

3. CNN, „Larry King Live”, 20 iunie, 2005

rùl s` mai fi e rù \n urma constituirii unor noi majorit`]i morale? Adic` dac` pruncuci-derea ar fi o practic` tolerabil` la un moment dat, ar \nceta s` mai fi e un rù? |n raport cu ce criterii se poate spune c` omul de azi [tie c` este binele [i rùl dac` nu ne permitem niciun criteriu moral drept etalon?

Ca r`spuns la atacul secular [i relativismul etic contem-poran, cre[tinismul \[i caut` o nou` identitate \ncerc=nd s` se adapteze culturii populare [i conceptelor la mod`. Valori precum toleran]a, acceptarea sau corectitudinea politic` sunt percepute de societate ca fi ind mult mai importante dec=t comportamentele sexuale ina-decvate sau consumul de dro-guri. Sociologul Barry Kosmin, directorul Institutului pentru Studiul Secularismului, con-sider` c` no]iunea de p`cat a supravie]uit \ntr-o anumit` m`sur` [i \n mediul secular. Numai c` lista p`catelor este alta. Spre exemplu, rasismul sau h`r]uirea sexual` nu au fost considerate \n mod ofi cial p`cate clare, dar ast`zi sunt puse pe lista comportamen-telor inadmisibile, deci ridicate la rang de p`cate. |n schimb, adulterul sau dependen]a sunt etichetate drept comportamen-te distructive, \ns` nu neap`rat p`c`toase. Prin intermediul unor studii4 care au avut loc \n Canada, se poate observa \n mod clar aceast` mutare a

4. Walker, L.J., Pitts, R.C., Hennig, K.H., & Mat-suba, M.K. „Reasoning about morality and real-life moral problems” citat de M. Killen & D. Hart (Eds.), „Morality in everyday life: Developmental perspectives”, New York, Cambridge University Press, 1995.

15SEMNELE TIMPULUI

locus-ului moralit`]ii. Iat` doisprezece dintre cei mai r`sp=ndi]i descriptori ai moralit`]ii \n ordine descresc`-toare, a[a cum sunt ei iden-tifi ca]i de cei intervieva]i: com-pasiunea, consecven]a, ones-titatea, sacrifi ciul de sine, o minte deschis`, capacitatea de a ra]iona, de a discerne, ac-tivitatea social`, calitatea de a fi drept, curajos sau cu alte virtu]i sau calitatea de a fi autonom [i empatic. Conform cercet`torilor, o list` similar` a fost \ntocmit` [i \n SUA, Sco-]ia, Elve]ia sau Olanda. |n con-secin]`, moralitatea nu mai este defi nit` \n paradigmele tradi]io-nale impuse de Biseric`, ci de

„NICIUN P~CAT NU POATE FI MIC, DEOARECE ESTE |MPOTRIVA DUMNEZEULUI CERULUI {I AL P~MÂNTULUI; DAR DAC~ P~C~TOSUL POATE G~SI UN DUMNEZEU MIC, ATUNCI |I VA FI U{OR S~ G~SEASC~ {I P~CATE MICI.” JOHN BUNYAN

Iunie, 2009 15SEMNELE TIMPULUI

defi nit` \n paradigmele tradi]io-nale impuse de Biseric`, ci de

unie, 2009IuIuIuIuIuIuIIuIu



alte orizonturi de a[teptare socio-culturale.

|n societatea actual` nu au disp`rut (\nc`) no]iunile de bine [i de rù, ci doar „contex-tualizarea religioas` a rùlui”5 (adic` p`catul). |n schimb, locul \i este luat de „cutumele culturale” care devin noile „10 porunci” ale umanit`]ii. Iat` un alt exemplu6: cu toate c` 87% din americani sunt de acord c` „p`catul \nseamn` ceva ce este considerat gre[it din perspectiv` moral` sau reli-gioas`”, defi nirea unei anume ac]iuni ca fi ind p`c`toas` poate varia de la caz la caz. |n top se afl ` adulterul care este de-semnat a fi p`c`tos de 81% din americani, urmat de rasism cu 74%. Ceea ce atrage \ns` aten-]ia este faptul c` unele ac]iuni defi nite \n mod tradi]ional a fi p`c`toase sunt absolvite: sexul premarital este recunoscut ca fi ind p`c`tos de mai pu]in de jum`tate din intervieva]i (45%), iar jocurile de noroc sunt condamnate doar de 30%.

Cultura este materializarea, exprimarea \n cuvinte [i ac]iuni a „spiritului” (mentalit`]ilor) unei comunit`]i la un moment \ntr-un anume spa]iu. Hegel (1770 – 1831), cu o inter-pretare idealist`, vedea \n istoria culturii umane ac]iu-nea ideilor fi losofi ce – dezvol-tarea progresiv` a Min]ii sau Spiritului (Geist). Pentru el, „spiritul” unei anume epoci nu este dec=t o etap` \n desf`-[urarea Spiritului. „Spiritul

5. Expresia apar]ine lui Quentin J. Schultze, pro-fesor de comunicare la Colegiul Calvin, SUA.

6. Cathy Lynn Grossman, „Has the ’notion of sin’ been lost?” USA TODAY, 19 martie 2008

veacului” (Zeitgeist) se expri-m` \n forme concrete prin \mbr`carea valorilor [i credin-]elor \n forme specifi ce. Iar dac` ar fi s` identifi c`m Zeitgeist-ul culturii actuale, nu am g`si dec=t aceast` relativizare care este transformat` \n sin-gurul „absolut” al post-mo-dernismului.

Cultura post-modern` nu mai crede \n meta-nara-]iuni, fi e ele cre[tine, mar-xiste sau ra]ionaliste. |n lumea post-modern`, realitatea se

dezintegreaz` \n mii de imagini [i sisteme, toate la fel de bune. Nimic nu are o semnifi ca]ie \n sine, totul fi ind supus autorit`-]ii supreme a subiectivismului. P=n` [i la nivel religios ajungem s` nu mai vorbim de semnifi ca-]ie obiectiv`. Populara zical` „Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie” este adaptat` [i aplicat` \n orice domeniu, chiar [i \n cel moral. Nimic nu e bun \n sine [i nimic nu este recunoscut ca fi ind un rù intrinsec.


F`r` a \ncerca s` facem o incursiune fi losofi c` ampl`, tre-buie s` ne r`spundem totu[i la o \ntrebare. Ce face ca ceea ce numim noi bine s` fi e bine [i de ce rùl este rù? S` se rezume totul doar la nivelul unui con-tract social? Este morala doar refl ectarea unor a[tept`ri de natur` social` sau no]iunile de bine [i rù implic` \n mod inerent acceptarea no]iunii de divinitate? |ntr-o lucrare sub forma unui dialog, Platon rela-teaz` discu]ia dintre Socrate

[i Euthyphro. Euthyphro [i-a denun]at tat`l pentru un act considerat de el a fi o impie-tate (omor). La cererea lui Socrate, Euthyphro defi ne[te pietatea ca „a face ceea ce zeii au aprobat”. Aici Socrate inter-vine [i \ntreab`: „Ceva este deci bun pentru c` a fost ales de zei sau a fost ales de zei tocmai pentru c` era bun?” }in=nd cont de caracterul (capricios)al zeit`]ilor grece[ti, dilema nu avea cum s` fi e rezolvat` de c`tre Euthyphro. Din

perspectiva teologiei cre[tine, renumitul teolog medieval Toma de Aquino propune o solu]ie: Dumnezeu \n natura Lui este bun, deci voia Lui devine normativ`, fi ind refl ec-tarea binelui. Din acest motiv, bine este ceea ce El declar` c` este bine.

Dar \n contextul post-modern un astfel de ra]iona-ment este desuet. Dumnezeu nu mai poate declara ce e bine [i ce e rù de vreme ce \n paradigmele actuale El a \ncetat s` existe. Binele este la fel de relativ ca standardul care-l defi ne[te [i, de aceea, un standard cioplit grosolan din topor defi ne[te un bine la fel de grosolan [i necioplit. Ne tre-buie un punct de reper [i astfel vom [ti c` sus nu este jos. Iar dac` rùl se defi ne[te nu dup` ceea ce este \n vog`, ci dup` un standard care trece dincolo de sl`biciunile inerente ale indi-vizilor [i implicit ale societ`-]ii, e drept c` va fi inevitabil` apari]ia unui acut sentiment de „durere moral`” cauzat` de distan]a dintre real [i ideal.

Criza „sim]ului p`catului” nu este dec=t unul dintre efec-tele secundare ale \nstrìn`rii omului post-modern de Dum-nezeu. Cu sim]urile morale amor]ite sau suspendate, lumea noastr` poate fi asemuit` cu o imens` leprozerie \n care indi-vizii, nemaisim]ind durerea, ajung s` se automutileze. Dar tocmai ceea ce pare la prima vedere a fi un vr`[ma[ (senza]ia de durere) nu este dec=t condi-]ia obligatorie pentru starea de normalitate. ST


| n cadrul unui discurs mult a[teptat al pre[e-dintelui american la Cairo, unde a efectuat o vizit`

menit` s` promoveze un nou \nceput al rela]iilor dintre SUA [i lumea musulman`, Obama a declarat c` musul-manii [i americanii trebuie s` \nfrunte \mpreun` extre-mismul, sub toate formele acestuia.

„Islamul are rolul lui \n lume pentru combaterea extremis-mului [i pentru promovarea eforturilor \n favoarea p`cii. Ne afl `m \ntr-un moment de ten-siune \ntre SUA [i musulmanii

SUA doresc un nou \nceput

|n cadrul discursului, Barack Obama a cerut Israelului s`-[i \nceteze politica de colonizare din teritoriile palestiniene. „Le-g`turile puternice ale Statelor Unite cu Israelul sunt binecunos-cute. Aceast` leg`tur` este de neclintit”, a declarat el, men-]ion=nd, \n acela[i timp, c` „Statele Unite nu accept` legiti-mitatea continu`rii coloniz`rii

din toat` lumea – o tensiune care are r`d`cini istorice, ce dep`[esc dezbaterea politic`. Am venit aici pentru a c`uta un nou \nceput \ntre Statele Unite [i musulmanii din toat` lumea, un \nceput bazat pe interese comune [i respect reciproc. America [i islamul nu trebuie s` se exclud`, nu trebuie s` fi e \n competi]ie”, a afi rmat liderul de la Casa Alb`. Cu numai o lun` \nainte – \n

6 aprilie –, pre[edintele ame-rican declarase la Ankara c` „Statele Unite nu au fost [i nu vor fi niciodat` \n r`zboi \mpo-triva islamului. Vom lupta, to-tu[i, \mpotriva extremi[tilor violen]i, care reprezint` o grav` amenin]are pentru securitatea noastr`”, deoarece Statele Unite „resping acela[i lucru ca oamenii de toate credin]ele – uciga[ii de b`rba]i, femei [i de copii nevinova]i”.

CRISTINA S~NDULACHE

|n 4 iunie 2009, pre[edintele SUA, Barack Obama, a declarat c` dore[te „un nou \nceput al rela]iilor dintre musulmani [i Statele Unite, un \nceput bazat pe respect reciproc, pe adev`rul c` America [i islamul nu se exclud”, ad`ugând: „Ciclul ne\ncrede-rii [i discordiei trebuie s` \nceteze”.

Politic

Barack Obama vorbind la Universitatea din Cairo


israeliene”, care „\ncalc` acor-durile \ncheiate [i pericliteaz` eforturile de pace”. Obama a precizat c` SUA consider` legi-time aspira]iile palestinienilor pentru crearea unui stat, men-]ion=nd c` „singura solu]ie” pentru confl ictul cu Israelul este apari]ia a dou` state.

|n privin]a controversa-tului program nuclear ira-nian, Obama a afi rmat c` rela]ia cu Teheranul se afl ` „\ntr-un punct de cotitur` decisiv”. |n prezent, nume-roase ]`ri, \n principal occi-dentale, se tem c` Teheranul [i-ar putea folosi programul nuclear civil \n scopuri mili-tare. Cu pu]in timp \nainte de discursul lui Obama, liderul suprem iranian Ali Khamenei i-a acuzat pe americani c` „mint” \n privin]a programului nuclear iranian. „Am men]io-nat \n repetate r=nduri c` dorim energie nuclear` pentru

scopuri pa[nice [i industriale. Dar ei spun mereu c` Iranul \n-cearc` s` ob]in` bomba nucle-ar`. F`c=nd acest lucru, sunt ur=]i de na]iunea noastr`”, a precizat ayatollahul Khamenei.

Discursul plin de deschidere fa]` de lumea musulman` face parte din efortul de politic` extern` al Americii conduse de noul pre[edinte, Barack Oba-ma, de a dezvolta rela]ii bune cu toate statele din Orient, \n vederea oferirii unui climat de securitate poporului american.

Agen]iile interna]ionale de pres` au semnalat reac]ia auto-rit`]ilor arabe legate de dis-cursul lui Obama, fi ind vorba despre recunoa[terea unei des-chideri a Washingtonului fa]` de de lumea arab`. Autoritatea palestinian` a descris discursul drept „clar [i sincer”, v`z=nd \n acesta „un pas politic ino-vator” [i un „\nceput bun, care trebuie sus]inut”. Obama s-a

delimitat complet de „prece-denta politic` american`” pro-movat` de fostul pre[edinte american George W. Bush, a declarat Nabil Abou Roudeina, purt`torul de cuv=nt al pre-[edintelui palestinian Mah-moud Abbas. |n Egipt, fostul lider al organiza]iei Jihadul islamic, Kamal Habib, a califi cat acest discurs drept „istoric” [i reprezent=nd „un nou \nceput” \n rela]iile dintre lumea musulman` [i Occident.

Eforturile pentru promova-rea unui nou \nceput vin \n urma tension`rii rela]iilor dintre SUA [i lumea musulman`, care au fost foarte afectate de r`zboiul din Irak, de scandalul de la \nchisoarea Abu Ghraib, de baza de la Guantanamo sau de practicile de interogare pro-movate de predecesorul s`u, George W. Bush, \n numele luptei antiteroriste dup` aten-tatele din 11 septembrie. ST

cu lumea musulman`

Barack Obama [i pre[edintele Egiptului, Hosni Mubarak

Cultur`


M~D~LIN AVR~MESCU

Oamenii sunt fi in]e morale, iar animalele posed` o form` rudimentar` de moralitate. Sunt perfect de acord cu aceste afi rma]ii atât cei mai conservatori dintre teologi, cât [i biologii evolu]ioni[ti \nvetera]i. Cu toate acestea, eterna disput` dintre cele dou` tabere are \n centru paternitatea acestui sim] etic - de vreme ce primii vorbesc despre Dumnezeu, iar ultimii despre natur` - patul germinativ pentru na[terea moralit`]ii. A[adar, dac` moralitatea este inerent` naturii umane, cine a a[ezat-o acolo?

MORALITCertifi catul de na[tere a


|n articolul „Is Morality Natural?” (Este morali-tatea natural`?), publicat \n septembrie 2008 \n revista Newsweek, profe-sorul Marc Hauser de la

Universitatea Harvard supunea aten]iei un caz complicat. Este vorba despre un fapt real, petre-cut \n 2 ianuarie 2007: o femeie solid` s-a \n]epenit \n singura ie[ire a unei pe[teri din Cango, Africa de Sud, bloc=nd \n inte-riorul grotei un grup de 22 de turi[ti. Ce se putea face? De vre-me ce femeia supraponderal` era aproape imposibil de

salvat, se impunea omucide-rea pentru izb`virea celor 22? Sau ar fi trebuit s` fi e l`sat` \n gura pe[terii p=n` c=nd avea s` moar` al`turi de ceilal]i turi[ti? {i, mai ales, cine anume [i prin ce modalitate ar putea valida corectitudinea acestei hot`r=ri? Care sunt mecanis-mele implicate \ntr-o asemenea decizie? Din fericire, \n cazul de mai sus, solu]ia a fost g`sit` dup` mai bine de zece ore de str`danii: prin utilizarea unor scripe]i [i a parafi nei lichide infi ltrate \ntre corpul femeii [i pere]ii pe[terii, aceasta a fost eliberat`, to]i turi[tii fi ind astfel salva]i. Dar dilema a r`mas

totu[i nerezolvat`. Cum ar fi trebuit s` se procedeze dac` femeia nu putea fi eliberat`?Articolul mai prezint` [i alte dileme similare. Hauser aduce \n discu]ie testele de evaluare a sim]ului moral, de pe site-ul Universit`]ii Harvard. Iat` c=teva dintre exemplele citate: „Ai m`ri viteza b`rcii pe care o conduci pentru a salva vie]i-le a cinci oameni care sunt pe punctul de a se \neca, [tiind c` o persoan` din barc` va c`dea [i se va \neca? Ai ezita s` dai un medicament unui bolnav afl at \n faz` terminal`, [tiind c`

va muri f`r` el, dar organele lui ar putea fi folosite la salvarea altor trei pacien]i? }i-ai sufoca bebe-lu[ul care ]ip`, dac` numai \n felul acesta i-ai \mpiedica pe

solda]ii inamici s` te g`seasc` [i s` te ucid` \mpreun` cu al]i opt oameni care se ascund al`turi de tine? Ceea ce-l intrig` cel mai mult pe Hauser este faptul c` oameni extrem de diferi]i r`spund, \n prin-cipiu, identic. Mai mult chiar – atunci c=nd sunt ruga]i s`-[i expun` motiva]iile

pentru care fac anumite ale-geri, responden]ii nu au nici cea mai vag` idee care ar fi acestea, dar sunt siguri de alegerile lor. Majoritatea celor chestiona]i

cred c` este acceptabil s` m`re[ti viteza b`rcii, dar ar ezita s`-i dea bolna-vului medicamen-tul; \n privin]a be-

belu[ului, mul]i r`spund \n prim`

instan]` c` g`-sesc acest lu-cru de ne-conceput, dar revin

deseori asu-pra deciziei,

afi rm=nd c`, \n acea situa]ie,

e totu[i accep-tabil. Cum de

exist` aceste pat-ternuri? Cum pot

ni[te oameni at=t de diferi]i s` fac` ale-geri similare? Exist` oare un cod moral comun, incon[tient,

llllll tttt iiiii iiiddd ldldldd ]]iiiii

~}II

Marc Hauser

Certificatul de na[tere a moralit`]ii


ad=nc \nr`d`cinat \n natura uman`? Este moralitatea natu-ral`, biologic`, intrinsec` fi in]ei umane?

Hauser, profesor de biologie uman` evolu]ionist`, publicase \nc` din 2006 cartea „Moral Minds” (Min]i morale: cum a structurat natura sim]ul uni-versal al binelui [i rùlui), \n care sus]inea teza potrivit c`re-ia creierul ar de]ine un meca-nism setat genetic pentru a dob=ndi legi morale – o „gra-matic` moral` universal`”

asem`n`toare aptitudinilor de dezvoltare a limbajelor [i a me-canismelor ce \nso]esc aceas-t` capacitate. Respectiva gra-matic`, de asemenea, ar fi pro-gramat`, conform autorului, s` declan[eze judec`]i rapide, intu-itive [i universal acceptate cu privire la ce sunt binele [i rùl.

FALS TRATAT DE MORALITATE

Hauser nu este nici pe departe primul care problematizeaz`

tensiunile generate de ideile antagonice cu privire la pro-venien]a [i natura moralit`]ii. Na[terea dezbaterii legate de originea moralei dateaz` din Antichitate, dar a cunoscut o dezvoltare mai accentuat` \n secolul al XVIII-lea, c=nd fi lo-soful Immanuel Kant (1724-1804) a afi rmat c` moralitatea trebuie fundamentat` pe ra-]iune, \n vreme ce fi losoful sco-]ian David Hume (1711-1776) sus]inea c` judec`]ile morale se nasc din emo]ii. Controversele erau prezente, a[adar, chiar \na-inte de afi rmarea impetuoas` a evolu]ionismului.

Ceea ce difer` ast`zi, totu[i, fa]` de perioadele anterioare, este c` putem vorbi despre na[-terea unei [tiin]e \n toat` regula, al c`rei obiectiv este acela de a descoperi at=t maniera \n care oamenii din diferite culturi eva-lueaz` astfel de dileme, c=t [i me-canismele ce determin` ra]iunea s` adopte deciziile \n cauz`.

Marc Hauser nu este singu-rul cercet`tor preocupat de cùtarea unui r`spuns cu privire la originea moralit`]ii. Edward O. Wilson, biologul care a scris volumul „Sociobiologie” \n anul 1975, considera cu t`rie c` „a venit vremea ca morala s` fi e luat` din m=inile fi loso-fi lor [i biologizat`.” Din ’75 [i p=n` ast`zi, cei care l-au urmat \n demersul sù consider` c` au f`cut progrese remarcabile. A[a s` fi e oare?

Biologizarea a condus lu-mea [tiin]ifi c` la efectuarea unor studii legate de com-portamentul animalier, dove-dindu-se, ce-i drept, c` unele dintre animale au un grad


surprinz`tor de ridicat al sensi-bilit`]ii fa]` de situa]iile difi cile pe care le \nt=mpin` alte surate ale lor. Un caz remarcabil este cel al unor cimpanzei, ani-male lipsite de abilitatea de a \nota, care s-au \necat \n [an-]urile de la zoo, \ncerc=nd s` scape al]i cimpanzei de la \nec. Acest tip de comportament a fost califi cat de biologi ca pre-cursor al moralit`]ii umane. Acesta a fost pentru ei chiar un argument \n plus pentru convingerea lor c` moralitatea ar trebui s` devin` apanajul exclusiv al biologilor, [i nu al teologilor sau al fi losofi lor.

PROFESORUL TR~SNIT

Directorul Living Links Center de la Yerkes National Primate Research Center (Uni-versitatea Emory, Atlanta), eminentul Frans de Waal, [i-a propus s` fac` lumin` \n acest domeniu.

|n cartea sa „Primatele [i fi losofi i” (sic!), acest prima-tolog – care studiaz` maimu-]e, dar trage concluzii despre oameni – [i-a ap`rat teoriile \n fa]a criticilor venite din par-tea fi losofi lor, sus]in=nd c` „r`d`cinile moralit`]ii pot fi

observate \n comportamentul social al maimu]elor.” El dis-tinge la baza sociabilit`]ii patru tipuri de comportament social. Acestea sunt: empatia, abili-tatea de a deprinde [i respecta reguli sociale, reciprocitatea [i \mp`carea. Din aceast` \mp`-trit` baz` a sociabilit`]ii pri-matelor (mai cu seam` a cimpanzeilor) a luat na[tere moralitatea uman`. Aceasta ar fi structurat` pe dou` nive-luri de „sofi sticare”. Primul nivel const` \n ata[area unor elemente motivatoare (recom-pense, pedepse sau constru-irea reputa]iei) la codul de

Francis Crick


legi morale al societ`]ii. Cu privire la cel de-al doilea nivel de „sofi sticare”, de Waal a fost nevoit s` admit` c`, \n cazul moralit`]ii umane, \nt=lnim judecata [i ra]iunea, pentru care nu avem coresponden]` \n lumea animal`.

CURSA C~TRE RELAXAREA STANDARDELOR

Str`daniile de a demonstra c` moralitatea este de ordin natural abund` \n ultima perioad`. |n acest demers se \nscriu [i cercet`rile f`cute de Jorge Moll [i Jordan Grafman de la National Institutes of Health din Bethesda, Maryland. V=rful de lance al concluziilor lor este acela c` moralitatea are r`d`cini biologice. Totu[i, reducerea (i)moralitat`]ii la simple pro-cese chimice pre-confi gurate genetic conduce, implicit, la sc`derea rolului responsa-bilit`]ii personale. Dar, mai

important dec=t at=t, putem oare interpreta moralitatea ca pe un simplu instrument \n a[a-zisul lan] al evolu]iei, care a jalonat supravie]uirea specii-lor? Numai la at=t s` se reduc` moralitatea?

Francis Crick, bio-neuro-fi zicianul britanic laureat al premiului Nobel pentru

neurofi ziologie / medicin` \n 1962 pentru descoperirea struc-turii ADN-ului, [i-a petrecut ultimii dou`zeci de ani ai activit`]ii sale \ncerc=nd s` lege moralitatea de ADN. Crick s-a str`duit s`-L \nl`ture pe Dumnezeu din discu]iile pri-vind moralitatea, consider=nd c` totul poate fi redus la chimia

creierului. O opinie nuan]at` a formulat Jesse Prinz, fi losof la Universitatea din Carolina de Nord, care crede c` morali-tatea s-a dezvoltat dup` \nche-ierea evolu]iei umane, iar senti-mentele morale sunt modelate de cultur`, f`r` ca genetica s` joace vreun rol.

Una dintre concluziile care se desprind \n urma acestor studii ar fi aceea c` moralitatea nu este determinat` numai de judec`]ile pe care oamenii le fac, ci [i de mecanismele \n virtutea c`rora sunt posibile aceste judec`]i.

„MORALITATEA NU ESTE PROPRIU-ZIS DOCTRINA PRIN CARE NE PUTEM FACE FERICI}I, CI PRIN CARE NE PUTEM FACE VREDNICI DE FERICIRE.” IMMANUEL KANT

Certificatul de na[tere a moralit`]ii


DIN LABORATOR |N UNIVERSITATE

Ideile s-au r`sp=ndit \n mediile universitare ca focul \n miri[te. De pild`, profe-sorul Allen MacNeill de la Universitatea Cornell a sus-]inut, \n vara anului 2008, un curs de [ase s`pt`m=ni \n cadrul c`ruia a luat \n dezba-tere dou` ipoteze: 1. etica poate fi derivat` direct din evolu]ia biologic` uman` sau 2. etica poate fi derivat` numai din principii fi losofi ce, care

nu provin direct din biologia evolu]ionist`. Dumnezeu este exclus cu totul din calcul! Dup` cum putem lesne remarca, punctul maxim al \n]elegerii profesorului este, \n cele din urm`, evolu]ionismul, dincolo de care nu poate trece.

De altfel, \n descrierea cursu-lui, MacNeill preia concep-]iile „t`tucului” s`u, Darwin, dat=nd din 1871, [i anume c` primele baze ale sim]ului moralit`]ii rezid` \n instinctele sociale, acestea fi ind dob=ndite prin selec]ie natural`.

S~ RIDIC~M TOTU{I OCHII!

C`ut=nd fundamentele mora-lit`]ii acolo unde nu pot fi g`site, [i anume printre expe-rimente de laborator efectuate pe animale, se alimenteaz` confuzia din mintea unor oameni. Nu poate fi negat un anume sim] al drept`]ii prezent \n lumea necuv=nt`toarelor, dar a muta discu]ia despre moralitate \n segmentul reven-dicat de biologi pare extrem de riscant.

Din perspectiv` teologic`, etica rezid` din Dumnezeu, cu toate c` a cunoscut un punct de contorsiune \n gr`dina Edenului, prin imixtiunea [arpelui, care s-a prezentat drept garant [i reazem al celor care caut` „deschiderea ochilor”. Departe de a con-chide c` cei credincio[i de]in monopolul moralit`]ii, ra]iu-nea [i eviden]ele biblice ne conduc la concluzia c` mora-litatea este inaugurat`, inse-minat` [i garantat` de unicul ei propulsor [i promotor, Creatorul omului, Dumnezeu, singurul care creeaz` [i seteaz` standardele. Important este s` ne stabilim priorit`]ile: vom adopta un tip de morali-tate teoretizat de biologi sau mai degrab` unul de natur` divin`? Un sistem moral con-struit \n afara lui Dumnezeu este ridicat pe nisip [i va fali-menta mai devreme sau mai t=rziu. Moralitatea transcende, a[adar, predetermin`rile natu-rale ale speciei [i \l ridic` pe om c`tre Dumnezeu. ST

Social


Industria

ANCA PORUMB

Câ[tig` zilnic 500 de franci elve]ieni pe str`zile din Berna. Mila trec`torilor le asigur` 50 de lei pe zi la intersec]iile din Bucure[ti. |n Madrid, fac [i 1.500 de euro pe lun`. Minorii români trimi[i la cer[it dezvolt` o afacere profi tabil` pentru trafi can]ii de carne vie.

Bogdan are zece ani [i c=nt` la acordeon pe bulevardul Unter den Linden din Berlin, ca

s`-[i c=[tige banii de m=ncare. La doar opt ani, Andreea bate str`zile Berlinului cer[ind pen-tru ea [i p`rin]ii ei, care „stau

toat` ziua la hotel”. |n 2006, c=nd avea 12 ani, {tefan a fost r`pit din Craiova [i transportat direct la Milano, unde a fost pus s` fure [i s` cer[easc`. Ei sunt c=]iva din cei 50.000 de cer[etori minori proveni]i din Europa de Est, care \ntind

m=na pe str`zile Occidentului, potrivit |naltului Comisariat pentru Refugia]i al Na]iunilor Unite. Num`rul lor exact este greu de precizat, pentru c` se deplaseaz` dintr-o ]ar` \n alta, transporta]i, cel mai adesea, de re]ele clandestine de trafi c


de copii. Principalele destina]ii ale victimelor trafi cului de car-ne vie sunt Milano, Paris, Nisa, Rimini [i Vene]ia, potrivit coti-dianului italian CronaqueQui. Copiii sunt v=ndu]i de propri-ile familii, transporta]i adesea \n camioane [i p`zi]i de tor]io-

nari ca s` nu evadeze. Tot ceea ce fur` sau primesc din cer[it trebuie s` predea, ei p`str=nd doar m`run]i[ul – deseori nu mai mult de 10 cen]i. Cotidia-nul dezv`luie c` un singur co-pil poate c=[tiga \ntr-o zi circa 800 de euro, care sunt trimi[i

prin curierat trafi can]ilor \n Rom=nia.

Poli]i[tii britanici estimeaz`, la r=ndul lor, c` bandele care ex-ploateaz` copiii \ncaseaz` anual de pe urma micilor sclavi circa 100 de milioane de lire sterli-ne. Copii r`pi]i din Rom=nia


Industria milei

sunt v=ndu]i cu p=n` la 30.000 de euro unor bande ce ope-reaz` \n Londra. Micu]ii sunt apoi obliga]i s` fure sau s` cer[easc`, trafi can]ii ob]in=nd astfel de pe urma fi ec`rui mi-nor p=n` la 150.000 de euro pe an. Pe str`zile londoneze a crescut [i num`rul femeilor care cer[esc cu bebelu[ii \n bra]e. Potrivit autorit`]ilor, femeile \i drogheaz` pe micu]i pentru a fi lini[ti]i \n timp ce ele cer bani

trec`torilor. Cer[etorii care au luat \n st`p=nire str`zile [i pie-]ele aglomerate din centrul ora[ului Berna, Elve]ia, dispar seara tot at=t de repede precum apar diminea]a, consemneaz` ziarul elve]ian Basler Zeitung. Trafi can]ii \i debarc` pe co-pii [i pe oamenii cu handicap, de pild`, \n zona de agrement Schuetzenmatte, de unde ei se r`sp=ndesc mai apoi \n ora[.

|n timpul activit`]ii de cer[it, sunt supraveghea]i de membri ai bandelor, pentru ca seara s` fi e recupera]i de persoanele din umbr` [i du[i \n tabere din apropierea grani]ei. Poli]ia es-timeaz` c` un cer[etor c=[tig` zilnic p=n` la 500 de franci elve]ieni.

Alte sute de copii rom=ni de etnie rom` sunt exploata]i \n Spania de p`rin]ii sau rudele lor. Copiii tr`iesc \n case de

carton, \n condi]ii subumane, iar p`rin]ii nu-i las` s` mearg` la [coal`, singura lor educa-]ie fi ind cea necesar` pentru a fura.

|n intersec]iile din Milano \[i fac veacul peste 3.000 de cer[etori rom=ni, ademeni]i cu promisiuni false de locuri de munc` de membrii diverselor bande din ora[. Copii mutila]i, b`tr=ni – to]i stau \n intersec]ii,

la semafoare [i produc zilnic pentru bandele care \i de]in p=n` la 100.000 de euro, po-trivit cotidianului italian La Repubblica. Unul dintre [efi i unei bande care coordoneaz` cer[etorii este Pomak Saban, de 69 de ani, din Constan]a. El controleaz` peste 300 de cer[etori, pe care \i mut` \ntre Europa de Est [i Milano. La sf=r[itul zilei, fi ecare cer[etor

Fifth Avenue, raiul cer[etorilor romiNici Statele Unite nu au sc`pat de invazia cer[etorilor români. De la copii de 5-6 ani pân` la b`trâni de 70 sau chiar 80 de ani, conform presei americane, cer[etorii scot bani grei din mila americanilor. {i nu oriunde, ci pe Fifth Avenue, cel mai scump bulevard din lume. Artera din inima Manhattanului a ajuns un adev`rat rai pentru cer[etorii romi. Cu numai câteva cuvin-te, ace[tia reu[esc s`-i fac` pe americani s` scoat` din buzu-nare câ]iva dolari. [i o fac cu succes, \ntrucât cer[etorii de pe Fifth Avenue strâng aproape 200 de dolari pe zi, adic` 6.000 de dolari pe lun`.


Legi anticer[it■ Dou` ora[e din Italia, Vene]ia [i Verona, au adop-tat legi \mpotriva cer[itului. Cei care \ncalc` legea vor pierde to]i banii ob]inu]i din cer[it [i sunt pasibili de o amend` de pân` la 50 de euro \n Vene]ia [i 100 de euro \n Verona.■ |ncepând cu iunie 2008, cer[etoria practicat` de copiii mai mici de 14 ani a fost interzis` [i \n Viena. ■ Partidele norvegiene au cerut interdic]ia total` a cer[etoriei, \ns` organiza]iile pentru drepturile

omului au reu[it s` amâne adoptarea proiectului.■ Finlandezii, exaspera]i de num`rul mare de cer[etori minori (mul]i dintre ei români), au avertizat c` autorit`]ile \i vor expulza pe p`rin]i [i vor recurge la internarea copiilor \n centre sociale. ■ |n România, de[i Codul Penal pedepse[te cer[e-toria cu pân` la trei ani de \nchisoare, magistra]ii prefer` s`-i ierte pe oamenii str`zii, dându-le doar o amend`. Motivul: faptele acestora nu constituie pericol social.

pred` banii unuia dintre mem-brii bandei, pentru a primi, \n schimb, cina: un sandvici, o pung` de chipsuri sau dou` ou` fi erte.

TANTI, D~-MI UN LEU…

Ne-am obi[nuit cu ei. Copii, b`tr=ni, ologi [i orbi, mame cu prunci \n bra]e \[i t=nguie soarta pe str`zi, pe treptele bisericilor,

\n zonele cele mai prospere [i mai aglomerate ale ora[elor.

|n spatele ochilor tri[ti de cer[etor se afl ` \ns` – de cele mai multe ori – o \ntreag` in-dustrie. Banii nu r`m=n la cei care \ntind m=na, ci \n 99% din cazuri ajung la trafi can]ii de carne vie. Lunar, un adult care folose[te copii la cer[it poate s` str=ng` [i 5.000 de lei. Sunt p`rin]i care \[i \nchiriaz` copi-lul altor ’antreprenori’ atunci

c=nd ei nu ies la cer[it, deoa-rece copiii c=[tig` bine. Cu c=t sunt mai mici [i mai murdari, cu at=t primesc mai mult. Nu-mai anul trecut, mii de p`rin]i care [i-au trimis copiii la cer[it au fost sanc]iona]i. S-au dat, \n total, 10.000 de amenzi, dar niciuna nu a fost pl`tit`. P`rin-]ii care \[i exploateaz` copiii sunt cerceta]i penal. Din 90 de cazuri, doar patru au ajuns \n instan]`.

Industria milei


Pove[tile lor nu sunt pove[ti de adormit copiii. Astfel, doi b`ie]i – unul \n v=rst` de 10 ani, iar cel`lalt de 11 ani, care au plecat de acas`, au c`zut vic-time unei re]ele de cer[etorie. Prin amenin]`ri [i violen]e fi zi-ce, au fost obliga]i s` cer[easc` sau s` [tearg` farurile [i parbri-zele ma[inilor \ntr-o intersec-]ie din sectorul 2 al Capita-lei. Minorii au fost exploata]i timp de mai multe s`pt`m=ni, fi ind transporta]i la intersec]ia respectiv` zilnic, \n jurul orei 7.00 diminea]a, [i obliga]i s` cer[easc` p=n` la ora 21.00. Reu[eau s` ob]in` astfel \n jur de 100-200 de lei de persoan`/zi, bani care ajungeau la trafi -can]i. Erau supraveghea]i \n permanen]` de c`tre un mem-bru al grup`rii, at=t la locul caz`rii, \n toate deplas`rile, c=t [i la intersec]iile unde cer[eau. Nu li se d`dea m=ncare, pentru a p`rea slabi [i subnutri]i [i erau \mbr`ca]i cu haine vechi, pen-tru a provoca mila trec`torilor sau a conduc`torilor auto. |ntr-o ocazie, unul dintre mi-nori a fost dezbr`cat, udat cu ap` [i b`tut cu cureaua pentru c` \ndr`znise s` m`n=nce mai mult dec=t por]ia zilnic`.

Tot \n capital`, o mam` de 16 ani cu un bebelu[ de dou` luni [i una de 21 de ani cu trei copii sub v=rsta de 4 ani au fost prin-se cer[ind pe liniile de metrou din sectorul 6. Femeia cu trei copii a recunoscut c` practic` « meseria » de c=nd avea 5 ani [i nu are de g=nd s` se opreasc` doar pentru c` risc` s`-[i piard` copiii. Femeia nu avea niciun fel de instinct matern; copilul cel mai mic, de numai

Romii care au emigrat \n Finlanda risc` s` r`mân` f`r` copii dac` \i trimit la cer[it. Astrid Thors, mi-nistrul finlandez pentru migrare [i afaceri europene, a ap`rat pozi-]ia ]`rii sale – foarte contestat` –, spunând c` autorit`]ile tre-buie s` reac]ioneze atunci când copiii sunt \n pericol: «|ncerc`m s` ac]ion`m \n interesul copilului. Poate fi problematic, dar este [i foarte bine ca oamenii care vin aici s` [tie c` acest lucru este o regul`”.Totu[i, grupurile pentru drep-turile omului spun c` aceast` decizie, aplicat` de la sfâr[itul lui 2007, este una dintre cele mai dure m`suri adoptate de un

stat european \mpotriva romilor [i constituie o form` de [antaj, care divizeaz` familiile \n loc s` le protejeze. Finlanda nu este singura care introduce m`suri considera-te discriminatorii fa]` de romi. Plângerile privitoare la agresivi-tatea cer[etorilor din Oslo i-au f`cut pe politicienii norvegieni s` discute anul trecut despre interzicerea cer[etoriei. De asemenea, \n urm` cu cinci ani, Danemarca a \ncercat s`-i duc` pe micu]ii romi \n clase speciale [i s` \ntrerup` ajutorul de [omaj al p`rin]ilor, dac` ace[tia nu-[i trimiteau odreslele la [coal`, dar ambele practici au fost calificate drept ilegale.

Nordul nemilos

Cer[etor român \n Helsinki


dou` luni, \[i b`l`ng`nea capul, nu avea scutece [i nu era hidra-tat corespunz`tor. Atitudinea acestei femei este similar` cu a multora care aleg s` cer[easc`. Pentru ele, copiii sunt obiectul muncii [i spun c`, dac` \i pierd, fac al]ii.

|n Turda, 11 fra]i [i surori sunt trimi[i zilnic de c`tre mama lor la cer[it sau furat. Sunt preg`ti]i chiar \n familie s` devin` ma[ini de f`cut bani. N-au fost

deloc la [coal`, pentru c` treaba lor este s` cer[easc` sau s` fure, iar dac` nu-[i fac norma sunt aspru pedepsi]i. Sunt trezi]i cu noaptea-n cap pentru ca la primele ore ale dimine]ii s` fi e la munc`. Sarcinile sunt \mp`r-]ite: cei mici merg la cer[it, cei

mari fur`. Indiferent de v=rst`, ei trebuie s` se \ntoarc` acas` cu minimum 30 de lei. Altfel, nu sunt primi]i \n baraca de pe malul Arie[ului. Au loc [i \ntre-ceri \ntre tinerii ho]i, recordul fi ind de]inut de fratele de 12

ani, care a reu[it s` fure dintr-o locuin]` 3.000 de

euro [i 1.500 de lei.

UN CER{ETOR, UN LEU {I UN FILANTROP

|n Bucure[ti, 70% din cet`]eni dau bani

cer[etorilor. Privirea umil`, vocea stins`, po-

vestea \nduio[`toare ne fac s` ducem m=na la

portofel. De altfel, cum s` nu-i dai bani unui copil de cinci ani mur-dar [i descul], care te trage insistent de m=nec`? A da bani cer[etorilor ne confi r-m` c` suntem oameni

buni, milo[i, empatici cu suferin]a altora. Sau poate le d`m bani ca s` nu fi e nevo-ie s` suport`m mirosul dega-jat de cer[etorul ce nu-[i mai dezlipe[te privirea de la po[eta noastr`. Sau le arunc`m ceva m`run]i[ ca s` nu se ia de noi. C` e vorba de mil`, de fric` sau

de sil`, oferind bani cer[etorilor nu facem altceva dec=t s` \ntre-]inem un fenomen, o tar` so-cial`, limit=ndu-le astfel posi-bilit`]ile de a avea o via]` nor-mal`. |n plus, micul cer[etor cre[te cu o idee fals` despre cum se c=[tig` banii. Obi[nui]i s` tr`iasc` \n acest fel, le va fi foarte greu s` se adapteze la un trai normal. Munca [i traiul \ntr-un loc stabil sunt, de altfel, nefi re[ti pentru un cer[etor.

Num`rul minorilor exploata]i prin munc` se ridic` la 70.000, con-form datelor organiza]iei Salva]i copiii. Dintre ace[tia, 5.000 se afl` \n Capital` [i \n marile ora[e. 44% din minori cer[esc \n condi-]ii dificile [i sufer` de boli de piele, TBC [i hepatit`. Peste 60% din ei au abandonat [coala, iar o treime sunt analfabe]i.

Iunie, 2009SEMNELE TIMPULUI

Industria milei

32

Un leu oferit unui copil de pe strad` \nseamn` o zi \n minus de [coal` [i o zi \n plus de ex-punere la riscuri. Copiii vor fi \n continuare trimi[i la cer[it, din cauz` c` p`rin]ii lor nu mai sunt motiva]i s` caute alte solu-]ii pentru supravie]uire. C=t de-spre bani, ace[tia ajung fi e la tra-fi can]i, fi e sunt da]i pe rachiul p`rin]ilor sau pe droguri.

Cer[etorii vor putea renun]a la aceast` via]` numai c=nd vor vedea c` nu mai reu[esc s` con-ving` [i nu mai primesc bani. P=n` la urm`, noi trebuie s` ne autoeduc`m s` credem \ntr-un bine pe termen lung.

Cer[itul r`m=ne un business profi tabil, chiar \n perioada de criz`. {i asta o confi rm` miile de cer[etori din intersec]iile Bucu-re[tiului, Parisului, Vene]iei, Bernei… Nu e vina lor. E vina societ`]ii care le d` un leu, un euro sau un franc. Dar dac` le-ar da o p=ine sau un ad`post, sau un loc de munc` ? |n Indonezia exist` o lege care amendeaz` pe cei care dau bani cer[eto-rilor. Poate c` numai \n urma unei m`suri similare s-ar auzi tot mai rar pe la noi hitul micu-lui cer[etor: „D`-mi [i mie, nene, o mie, la to]i bine s` le fi e!”

BIBLIA {I CER{ETORII

|n ciuda aparen]elor, cer[eto-ria este, totu[i, un fenomen complex. Nu se reduce nici la banul pus \n palma \ntins` [i nici la re]inerea de a-l oferi, \n baza justifi c`rii c` ar \ntre]ine trafi cul de carne vie. Cer[etoria e o realitate pe care nu o pu-tem ignora, l`s=nd-o – dup`

cum ne-am obi[nuit – \n seama guvernului, a asisten]ilor soci-ali sau a poli]i[tilor.

Fie c` e vorba de un b`tr=n coco[at, de o mam` cu prun-cul \n bra]e sau de un bìe-]andru care c=nt` la acordeon, cer[etorii sunt, \n defi nitiv, se-menii no[tri. Iar atunci c=nd \n spatele m=inii \ntinse se as-cund s`r`cia sau boala, nu po]i r`m=ne indiferent.

De altfel, Dumnezeu ne cere \n mod explicit s` nu fi m nep`s`tori: „Dac` va fi la tine vreun s`rac dintre fra]ii tì,

\n vreuna dintre cet`]ile tale, \n ]ara pe care ]i-o d` Dom-nul Dumnezeul tù, s` nu-]i \mpietre[ti inima [i s` nu-]i \nchizi m=na \naintea fratelui tù celui lipsit. Ci s`-i dai [i s` nu dai cu p`rere de rù \n inim`; c`ci pentru aceasta te va binecuv=nta Domnul Dum-nezeul tù, \n toate lucr`rile de care te vei apuca”. (Deutero-nom 15:7,10)

{i totu[i, \n contextul socie-t`]ii actuale, buna inten]ie se love[te de confuzia datorat` unor dileme etice precum

Pe treptele de la Sacré Coeur, Paris

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI 33

„S`-i dau bani sau p=ine? S`-i ofer un ad`post f`r` ca el s` se simt` \n vreun fel \ndatorat? S`-i pun p=ine pe mas` sau s`-l \nv`] s`-[i c=[tige p=inea? E s`rac lipit p`m=ntului sau e s`rac contraf`cut? E orb sau joac` teatru?”

Cu toate acestea, solu]ia oferit` de Biblie este simpl` [i se poate contrage \n dou` cu-vinte: ajutorul activ. Practic, este vorba de faptul c` Dum-nezeu \ncurajeaz` ajutorarea celor s`raci, dar sugereaz` solu]iile care necesit` un efort

[i din partea celui \n nevoie. Aceast` fi losofi e a „ajutoru-lui activ” este foarte bine sur-prins` \n sfatul oferit israeli-]ilor \n Leviticul 23:22: «C=nd ve]i secera sem`n`turile din ]ara voastr`, s` la[i nesecerat un col] din c=mpul t`u, [i s` nu str=ngi ce r`m=ne de pe urma secer`torilor. S` la[i s`racului [i str`inului aceste spice. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.”

|n plus, un alt pasaj biblic sugereaz` «s` cercet`m pe or-fani [i pe v`duve \n necazurile

lor» (Iacov 1:27). F`r` s` ne transform`m \n detectivi par-ticulari, f`r` s` organiz`m un teledon na]ional, f`r` s` ce-rem fi nan]are european`, f`r` s` arunc`m vina pe guvern. |n fi nal, e o chestiune de la om la om. Sau, chiar dac` e greu de acceptat, de la copil al Lui Dumnezeu la copil al lui Dumnezeu. Ba mai mult, de la om la Dumnezeu. |ntru-c=t «cine are mil` de s`rac \mprumut` pe Domnul [i El |i va r`spl`ti binefacerea.” (Proverbe 19:17) ST

Cer[etor \n Vene]ia

Tehnologie


are c=]i din-tre rom=ni au remarcat

c` a fost votat` aceast` lege? {i c=]i au refl ectat m`car pentru c=teva clipe la impactul ei? Dou` aspecte [ocheaz` la aceast` [tire. |n primul r=nd, num`rul cov=r[itor de voturi

|n 26 mai 2009, deputa]ii au aprobat – cu 182 de voturi pentru, dou` \mpotriv` [i 12 ab]ineri – proiectul de lege privind introducerea deliberat` \n mediu [i pe pia]` a organismelor modifi cate genetic, conform Agerpres.

CRISTINA S~NDULACHE


pentru, \n contrast cu opozi]ia simbolic` reprezentat` de cele dou` voturi \mpotriv`, iar, \n al doilea r=nd, acoperirea media frustrant de redus`; cu excep]ia a trei ziare (Ziua, Adev`rul [i Financiarul) care preiau comu-nicatul de pres` al agen]iei Agerpres [i c=teva site-uri eco

(EcoMagazin, GreenReport etc.), nu exist` alte publica]ii relevante care s` men]ioneze [tirea m`car \n treac`t. Cu toate acestea, introducerea organis-melor modifi cate genetic (OMG) pe pia]a rom=neasc` este o [tire de importan]` na-]ional`, afect=nd alimenta]ia

de zi cu zi a rom=nilor [i, implicit, s`n`tatea lor.

CURSA ROMÂNIEI CONTRA CURENTULUI UE

|n ciuda avertismentelor ecologi[tilor, ]ara noastr` a ales s` r`m=n` printre pu]inele state din Uniunea European` care mai cultiv` OMG. Dintre plantele modifi cate genetic utilizate \n lume (\n principal porumb, soia, bumbac, rapi]`, lucern` [i trestie de zah`r), \n UE este permis` doar culti-varea porumbului. Din 1998, c=nd a fost aprobat` \n UE cul-tivarea porumbului modifi cat genetic MON 810, numeroase state au renun]at la acesta. |n 2008, doar [apte state – Spania, Cehia, Rom=nia, Portugalia, Germania, Polonia [i Slovacia – mai cultivau porumb modi-fi cat genetic.

La \nceputul lunii aprilie a acestui an, Germania a luat [i ea decizia de a interzice cultivarea porumbului modi-fi cat genetic de la Monsanto (fi rma american` care de]ine 70%–100% din cotele de pia]` ale diferitelor tipuri de culturi MG); ministrul german al agri-culturii, Ilse Aigner, a afi rmat c` MON810 „reprezint` o amenin]are la adresa mediului \nconjur`tor”.1

Prin decizia luat`, Germania devine a [asea ]ar` din Europa care spune NU porumbului modifi cat genetic (fi ind pre-cedat` de Ungaria, Austria,

1. http://earthtimes.org/articles/show/264437/ eu- to-examine-germanys-genet ica l l y -modified-corn-ban.html

Agricultura „Frankenstein” \[i sperie creatorii


Grecia, Luxemburg [i, cu unele rezerve, de Fran]a). Este intere-sant de remarcat nu doar faptul c` Monsanto a dat \n judecat` statul german (proces care, dac` e c=[tigat de Monsanto, ar putea costa Germania mili-oane de euro), etichet=nd decizia Berlinului drept „capri-cioas`” [i lipsit` de baze [tiin-]ifi ce, ci mai ales faptul c` \n-s`[i Comisia European` [i-a exprimat opozi]ia, exercit=nd presiuni asupra guvernului german, \n \ncercarea de a-l convinge s` revin` asupra deci-ziei. Totu[i, reu[ita acestui demers al UE e destul de

improbabil`, av=nd \n vedere c` \n luna martie a exercitat aceea[i presiune asupra Austriei [i Ungariei (care au renun]at [i ele la cul-tivarea OMG), dar f`r` succes.

Cert este \ns` faptul c` ]`rile UE \ncep s` dea \napoi \n privin-]a deschiderii fa]` de OMG [i s` se reorien-teze c`tre agricultura bio. Italia, Germania, Austria [i Fran]a cultiv` de la an la an suprafe]e tot mai mari cu plante eco-logice; tot mai mul]i consumatori din ]`rile respective prefer` un regim alimentar bio. Pe de alt` parte \ns`, \n timp ce ]`rile din vest renun]` r=nd pe r=nd la culturile modifi cate genetic, Rom=nia, care p=n` anul acesta a cul-tivat porumbul MG numai \n scop experimental, tinde tot

mai mult s` devin` principalul furnizor european de porumb modifi cat genetic.

PIA}A GLOBAL~ A OMG – |N CONTINU~ EXPANSIUNE

|n 22 aprilie 2009, Organiza-]ia ecologic` Green Report publica un articol \n care atr`gea aten]ia c` ]ara noastra ocup` locul al treilea \n Uniunea European` \n ceea ce 0

30

60

90

120

150

1996

1,7

2000 2003 2006 2007 2008

Expansiunea suprafe]elor cultivate cu OMG(\n milioane hectare)

44,2 68 1

02

125

114,3


global. Anul 2008 a fost prolifi c nu doar la nivelul Rom=niei, ci [i al \ntregii lumi, cu o cre[tere semnifi cativ` a suprafe]elor cultivate cu plante modifi cate genetic, acestea ajung=nd la 125 milioane de hectare.

|n prezent, 25 de ]`ri cultiv` OMG. Dintre acestea, 15 sunt \n curs de dezvoltare, celelalte f`c=nd parte din categoria ]`rilor puternic industriali-zate, potrivit ISAAA. Soia este pe primul loc \n topul cul-turilor modifi cate genetic la nivel mondial, fi ind urmat` de porumb, bumbac [i rapi]`.

SUA continu` s` ocupe pozi]ia de lider pe acest seg-ment, cu peste 62 milioane

de hectare cultivate cu soia, porumb, bumbac, rapi]`

sau lucern` modifi cate genetic. America este

urmat` de Argentina [i Brazilia. Culturile OMG se extind [i pe continentul african. Anul trecut, Burkina Faso [i Egiptul au cultivat OMG pentru prima dat`.

PERICU-LOSUL PARADOX

AL OMG

De[i pia]a global` a OMG e \n continu`

expansiune, \n paralel, multe state caut` s`

renun]e la acest tip de agri-cultur`, \nt=mpin=nd o serie de difi cult`]i. De[i, aparent, se

bucur` de o oarecare „popula-ritate”, organismele modifi cate genetic \ncep s` fi e respinse deopotriv` de agricultori, con-sumatori [i guverne. Totu[i, pe c=t de entuziasmate fuseser` ini]ial, c=nd au acceptat acest tip de agricultur`, pe at=t de \ngrijorate devin c=nd \ncearc` s` renun]e, sim]indu-se prin[i ca \ntr-o capcan`.

Entuziasmul cu care unele state aprob` OMG provine din faptul c` marile companii produc`toare din domeniu prezint` numeroase avantaje ale OMG \n raport cu cele organice, printre care: eco-nomia de timp [i costuri \n procesul cultiv`rii, rezisten]a sau chiar toleran]a la erbicide (care ar afecta numai buruie-nile, nu [i culturile), rezisten-]a \n fa]a insectelor ce afecteaz` plantele nemodifi cate genetic, reducerea cantit`]ii de pesti-cide, cre[terea productivit`]ii recoltelor, reducerea efortului depus de fermier, diminuarea pericolului pentru s`n`tate reprezentat de substan]ele chimice utilizate \n erbicidele obi[nuite, sc`derea impactului negativ asupra mediului (prin utilizarea unei cantit`]i mai mici de erbicide dec=t \n mod normal).

La fi rul ierbii \ns`, realitatea se dovede[te a fi cu totul alta. Odat` ce ajung s` le cunoasc` \ndeaproape, fermierii [i chiar statele cultivatoare de OMG \ncep s` dea \napoi, dorind s` revin` la agricultura conven-]ional`. De ce?

|n primul r=nd, pentru c` produsele MG, de[i seam`n` fi zic [i la gust cu cele obi[nuite,

prive[te suprafe]ele cultivate cu porumb modifi cat genetic, potrivit Serviciului Interna]io-nal de Achizi]ionare a Aplica]i-ilor Agricole Biotehnologice (ISAAA). Conform unui studiu ISAAA, suprafa]a sem`nat` cu porumb modifi cat genetic \n Rom=nia a crescut, din 2007 \n 2008, de 20 de ori (de la 350 ha \n 2007 la 7.000 ha \n 2008).2

|n ciuda pruden]ei cresc=nde din partea c=torva state UE, pia]a organismelor modifi cate

genetic e \n continu` expansiune la nivel

2. http://.green-report.ro/revista-presei/adevarul-romania-mare-cultivatoare-de-organisme-modifi-cate-genetic



nu sunt nici pe departe iden-tice. Criticii programelor OMG au vorbit de multe ori despre frauda [tiin]ifi c` ce const` \n faptul c` aceast` asem`nare a fost folosit` ca pretext pentru a nu face prea multe test`ri de siguran]` alimentar`, \n a[a fel \nc=t, \n prezent, produsele MG nu sunt sufi cient testate ca s` prezinte garan]ii pentru consum; pe de alt` parte, tes-tele efectuate pe cobai (insu-fi ciente [i ele) au ar`tat posi-bile leg`turi \ntre consumul de OMG [i perturb`ri de func]io-nare a fi catului, rinichilor, sto-macului, pancreasului [i testi-culelor, alergii etc.

|n al doilea r=nd, pentru c` reprezint` un pericol pentru biodiversitate – odat` culti-vate \n spa]ii deschise, ele se r`sp=ndesc (prin intermediul semin]elor purtate de v=nt sau de insecte) [i contamineaz` culturile organice afl ate \n apropiere.

Anul 2006 a fost chiar supra-numit „anul orezului modifi cat genetic”, dup` ce s-a observat

c` suprafe]e \ntinse cu orez cu bob lung din SUA au fost contaminate cu a[a-numitul orez LLRICE601, produs de Bayer. Produc`torii din California au cerut s` se interzic` orice fel de cultur` de orez modifi cat genetic, inclusiv pe c=mpurile experimentale. Chiar [i gigan]i ai indus-triei de profi l, cum ar fi compania spa-niol` Ebro Pueva, s-au implicat \n cam-pania „f`r` OMG”. De asemenea, \n Asia [i \n India, asocia]iile de exportatori de orez au cerut guvernelor s` desfi in]eze c=mpurile experimentale cu orez transgenic. Cele dou` mari consecin]e ce deriv` din

situa]ia de mai sus sunt at=t pericolul elimin`rii biodi-versit`]ii [i instal`rii

monoculturii, c=t [i faptul c` fermierii

se trezesc cu datorii la produc`torul de OMG, \ntruc=t sunt acuza]i c` ar cultiva plantele asupra c`rora acesta are patent!

|n SUA [i Canada, mii de fermieri au pl`tit amenzi uria[e com-paniei biotehnologice Monsanto atunci c=nd

culturile le-au fost con-taminate f`r` voia lor. |n acest context, este deja

binecunoscut exemplul fermierului canadian Percy

Schmeiser – \n acest caz, fericit –, care a a fost implicat

\ntr-un proces intentat de compania Monsanto. Pro-

cesul, care a durat opt ani (2000-2008), a fost generat de o situa]ie inedit` pentru acea perioad`. Fermierul

Legalitatea OMG \n lume


a fost acuzat c` ar fi cultivat \n mod ilegal rapi]` modi-fi cat` genetic, \ntruc=t c=]iva reprezentan]i ai companiei Monsanto descoperiser` la un control rapi]` MG \n recoltele lui, f`r` s` fi avut o dovad` a cump`r`rii semin-]elor de la companie. Percy [i-a sus]inut nevinov`]ia, afi rm=nd c` nu cultivase niciodat` alt-ceva dec=t rapi]` conven]iona-l`; \n scurt timp, faptele au dovedit c` recolta sa fusese con-taminat` f`r` voia sa de la cul-tura de rapi]` MG a vecinului s`u. Percy nu-[i dorise niciodat` s` cultive rapi]` modifi cat` genetic, \ns` s-a trezit dat \n judecat`, \ntruc=t Monsanto avea patent asupra acelei cul-turi [i sus]inea c` nu conteaz` modul \n care fermierul ajun-sese s` cultive rapi]a MG, at=ta vreme c=t benefi cia de ea. Dup` numeroase procese, terminate fi e indecis, fi e \n favoarea Monsanto, \n 19 martie 2008, Schmeiser a fost declarat c=[-tig`tor, fapt ce l-a absolvit de plata sumelor uria[e pe care fusese condamnat s` le pl`teas-c` \n faze anterioare ale proce-sului; compania a fost nevoit` s` suporte toate costurile de eliminare a rapi]ei modifi cate genetic ce contaminase cu at=-]ia ani \n urm` c=mpurile fer-mierului. „|ntr-un fel indirect, Monsanto [i-a recunoscut res-ponsabilitatea pentru contami-narea nedorit` a unei culturi conven]ionale cu produsele sale alterate genetic”, a afi rmat Schmeiser, cu privire la \n]ele-gerea \ncheiat`.3

3. http://www.ng.ro/omg/main.shtml?AA_SL_S_Session=f02a368a23d.e6ba0&x=33146

|n alt` ordine de idei, cei care aleg s` cultive \n mod deliberat OMG se fac din start dependen]i de fi rma ce de]ine patentul asupra lor (Monsanto, Pioneer, Syngenta, Bayer etc.), \ntruc=t semin]ele OMG nu pot fi folosite de la o cultur` la alta, ci trebuie cump`rate anual de la fi rma produc`toare, \mpreun` cu ierbicidul la care sunt rezistente (care distruge orice plant`, mai pu]in respec-tivul OMG).

|n plus, \ntr-un timp relativ scurt, buruienile cap`t` rezis-ten]` chiar [i la ierbicidul

special, motiv pentru care cantitatea utilizat` trebuie crescut` progresiv, ajung=nd s`-[i contrazic` promisiunile ini]iale, de costuri [i impact asupra mediului reduse prin sc`derea cantit`]ii de ierbicide utilizate \n raport cu agricul-tura organic`. Mai mult dec=t at=t, puterea ierbicidelor, care face ca nicio plant` \n afar` de cea pentru care au fost create s` nu poat` rezista, e o sabie cu dou` t`i[uri, \ntruc=t micii

fermieri se v`d obliga]i s` cul-tive pe terenul lor restr=ns o singur` recolt`, \n loc de mai multe, cum le-ar fi necesar. Mai mult chiar, puterea ierbicidelor se dovede[te \n scurt timp [i un mediu toxic, produc=nd fermi-erilor intoxic`ri, alergii [i pro-bleme dermatologice.

Nu \n ultimul r=nd, \n loc s` salveze lumea de foamete (cum promite), acest tip de agricultur` spore[te proble-mele economice [i sociale ([i a[a uria[e) din ]`rile s`race sau \n curs de dezvoltare (India, Argentina, Mexic etc.).

Fermeca]i de costurile a[a-zis reduse [i de promisiunea productivit`]ii mari a semin-]elor modifi cate genetic, fer-mierii renun]` la agricultura tradi]ional`, d=ndu-[i seama prea t=rziu de capcana \n care au intrat (solurile s`r`cesc [i – dup` zece ani – devin inuti-lizabile \n agricultur`, buruie-nile devin tot mai rezistente, cer=nd o cantitate tot mai mare de ierbicid, se \nt=mpl` uneori ca plantele – din cauza unor



gre[eli de laborator – s` nu rodeasc`, fi rmele de]in`toare de patent \i dau \n judecat` pe cultivatori \n cazul \n care p`streaz` semin]e pentru o plantare ulterioar` etc.).

Un caz notoriu \n aceast` privin]` \l reprezint` „epidemia de suiciduri” din India, unde mii de fermieri s-au sinucis \n ultimii ani din pricina e[ecului \nregistrat de culturile bumba-cului modifi cat genetic, numit „BT cotton” (de la bacteria Bacillus thuringiensis, a c`rei gen` a fost injectat` \n semin-]ele de bumbac pentru a le conferi rezisten]` la d`un`tori comuni din India), al aceleia[i companii Monsanto. Monsanto a v=ndut semin]e de bumbac modifi cat genetic fermierilor

indieni, promi]=nd c` vor avea produc]ii mai mari. Totu[i, bumbacul MG s-a dovedit vul-nerabil la d`un`tori; \n plus, fermierilor le-a fost ascuns cu bun` [tiin]` (nefi ind avertiza]i dec=t prin instruc]iuni scrise pe spatele produsului, doar \n limba englez`) c` recoltele trebuiau irigate continuu, \n contextul \n care se [tia c` agri-cultura indian` din acea zon` se baza numai pe precipita]iile naturale.4 Rezultatul previzibil a fost c` produc]iile au repre-zentat un e[ec, iar fermierii care \[i puseser` mari speran-]e [i f`cuser` \mprumuturi cu dob=nzi de p=n` la 46% pentru

4. http://chelseagreen.com/content/video-far-mers-commit-suicide-in-vidarbha-by-drinking-monsanto-pesticides/

a cultiva bumbacul Monsanto s-au sinucis – majoritatea prin ingerarea ierbicidelor de la Monsanto!

„EPIDEMIE DE ISTE-RIE” MARCA OMG

SUA ocup` pozi]ia de lider mondial \n privin]a organis-melor modifi cate genetic, cu peste 62 de milioane de hec-tare cultivate cu soia, porumb, bumbac, rapi]` [i lucern` modi-fi cate genetic din cele 125 de milioane de hectare cultivate la nivel global. Cu toate acestea, voin]a parlamentarilor ame-ricani, care au creat un cadru legislativ at=t de permisiv fa]` de OMG, nu coincide cu voin]a americanilor de r=nd, care au ajuns s` dezvolte adev`rate fobii pentru aceast` tem`, ali-mentate cu teorii ale conspira-]iei, disputate obsesiv \ntre ei pe internet [i, \n felul acesta, diseminate \n restul lumii.

Una dintre ele poart` numele de „Codex Alimentarius”, dup` numele comisiei de comer] fi nan]ate de Organiza]ia Mon-dial` a S`n`t`]ii (apar]i-n=nd ONU) [i de Food and Agriculture Organization (din SUA), care se ocup` de crearea [i monitorizarea implement`rii unor standarde alimentare interna]ionale, viz=nd protec-]ia s`n`t`]ii consumatorilor [i asigurarea practicilor corecte \n comer]ul alimentar.

|n materialele care circul` pe internet \nc` de anul trecut, se vorbe[te \n mod alarmant despre „programul de depo-pulare a planetei prin \nfome-tare [i malnutri]ie”, f`c=ndu-se

Noile „7 p`cate capitale”Anul trecut, Vaticanul a lansat o nou` list` de p`cate, care se adaug` celor [apte p`cate capitale evocate de Dante \n „Divina Comedie” (lenea, mândria, l`comia, defrânarea, avari]ia, mâ-nia [i invidia). Cele [apte noi p`cate sunt: poluarea mediului \nconjur`tor, injusti]ia social`, s`r`cirea cu bun` [tiin]` a oameni-lor, l`comia corporatist` a b`ncilor, vânzarea [i consumul droguri-lor, modific`rile genetice [i experimentele pe oameni.


referire la noua form` a codului, ce ar urma s` fi e adoptat` p=n` la 31 decembrie 2009.

Diversele materiale sun`, \n esen]`, \n felul urm`tor: „Adev`rata menire a acestui Cod este pur [i simplu s` scoat` \n afara legii produsele natu-rale, promov=nd organismele modifi cate genetic, [i s` scoat` de pe pia]` sau s` fac` inacce-sibil` procurarea vitaminelor, cu exceptia celor produse sub stricta lor supraveghere.”5 |n plus, se vorbe[te despre faptul c` regulile Codului ar per-mite ca produsele ce con]in OMG s` nu mai fi e etichetate corespunz`tor – adic` s` nu se mai specifi ce c` sunt modifi -cate genetic.

O fobie chiar mai recent`, care a primit numele de „isterie pe internet”6, este cea legat` de proiectul de lege din SUA viz=nd siguran]a con-sumatorului – H.R. 875 –, ce poart` numele de „Food Safety Modernization Act of 2009”. Conform nume-roaselor site-uri care \l pre-zint` \ntr-o lumin` conspira-]ionist`, proiectul de lege ar avea \n vedere o restructu-rare a agriculturii ameri-cane, av=nd drept direc-]ie principal` incrimi-narea agriculturii de

5. http://www.urbaniulian.ro/2008/09/25/codex-alimentarius-programul-pentru-depopularea-planetei-prin-infometare-si-malnutritie/

6. h t t p : / / d i g g . c o m / p o l i t i c s / H i n c h e y _ D _N Y _ S t o p p i n g _ t h e _ I n t e r n e t _ H y s t e r i a _Over_H_R_875?FC=PRCS2

tip organic (natural, bio). Cu alte cuvinte, conform avertis-mentelor diseminate pe extrem de numeroase site-uri [i blo-guri \ncep=nd cu luna martie a acestui an, dup` adoptarea legii, nimeni (nici m`car micii fermieri, care produc pentru consumul casnic) nu ar mai avea voie s` practice agricul-tura organic`, fi ind impus` cea de tip MG. Despre ini]iatoarea proiectului de lege, Rosa de Lauro, se spune c` ar avea leg`turi str=nse cu Monsanto, so]ul ei fi ind unul dintre angaja-]ii marii companii. Respectarea legii ar fi supervizat` de

o comisie spe-cial`, ce ar avea puterea de a amenda cu sume

exorbitante pe orice fermier care

ar mai cultiva alimente organice.

Pentru c` isteria ajun-sese la cote alarmante, guvernul american a luat decizia de a

publica materiale ofi ciale, menite s` dezmint` informa-]iile [i s` lini[teasc` opinia public`. Conform informa-]iilor de pe site-ul guvernului, textul de lege7 nu specifi c` absolut nimic legat de incri-minarea agriculturii organice. Singura

7. http://delauro.house.gov/files/HR875_Full_Text.pdf

ra]iune pentru care acest pro-iect de lege a fost conceput a fost dorin]a de a evita o situa]ie similar` recentei contamin`ri cu salmonela din SUA (sep-tembrie 2008 – ianuarie 2009), provocat` de la un produs ali-mentar (unt de arahide) insu-fi cient monitorizat; aceast` intoxica]ie alimentar` a condus la \mboln`virea a peste 500 de persoane [i moartea a opt persoane din SUA [i Canada8. |n esen]`, conform informa-]iilor guvernamentale, textul de lege nu are \n vedere, \n niciun caz, interzicerea agriculturii organice [i impunerea celei modifi cate genetic; \n plus, so]ul Rosei DeLauro nu a lucrat niciodat` pentru Monsanto, companie care nu are nicio leg`tur` cu acest proiect. 9

CREATORUL – TUL-BURAT DE PRO-PRIA CREA}IE

Cert este un singur lucru: oamenii au \nceput s` se team` de propria crea]ie – agricultura modifi cat` genetic. Ceea ce \n anii ’90 reprezenta un motiv de m=ndrie pentru ]`rile pasi-onate de progres tehnic \ncepe s` devin` spaima lor. R=nd pe r=nd, statele din Europa de Vest renun]` la aceast` tehnologie care le promisese s` \mbun`t`]easc` varianta natural` a plantelor, dar a sf=r[it prin a le afecta solurile, s`n`tatea [i lini[tea. |mpo-triva marii companii-caracati]`,

8. http://www.gandul.info/flux/sute-de-persoa-ne-intoxicate-cu-salmonela-in-sua-si-canada.html?3996;3821490

9. http://delauro.house.gov/files/HR875_Myths_Facts1.pdf



Monsanto, se ridic` tot mai multe critici – guvernele europene renun]` la agricul-tura MG (de[i \nt=mpin` o puternic` opozi]ie din partea Comisiei Europene), fermi-erii indieni protesteaz` vehe-ment \mpotriva acestei tehno-logii care le-a adus s`r`cie [i chiar moartea, statele africane refuz` p=n` [i ajutoarele uma-nitare const=nd \n alimente MG, iar americanii se simt tot mai teroriza]i la g=ndul c` agricultura organic` ar putea fi peste noapte interzis`, fi ind instaurat` \n locul ei „dicta-tura” OMG.

|n acest context interna-]ional, e difi cil de \n]eles decizia Rom=niei de a se aven-tura pe un teren de pe care statele cu experien]`, afl ate chiar \n vecin`tate, caut` s` se retrag`. |n plus, poate chiar mai difi cil de \n]eles este pozi]ia

Vaticanului fa]` de acest subiect10, care, la sf=r[itul lunii mai a.c., a afi rmat – [oc=nd ecologi[tii, dar [i opinia public` – c` se preg`te[te s` lanseze, \n iunie, un document ofi cial prin care sus]ine c` alimentele modifi cate genetic sunt solu]ia pentru stoparea malnutri]iei [i a foametei mondiale.

Studiul Vaticanului va sub-linia c`, atunci c=nd viitorul umanit`]ii este \n joc, nu mai este loc pentru argumente ide-ologice promovate de iubitorii de mediu. „Geneza stabile[te clar c` omul domin` natura. Dumnezeu a \ns`rcinat umani-tatea at=t cu prezervarea naturii, c=t [i cu exploatarea ei”, a declarat arhiepiscopul Renato Martino, [eful Consiliului Ponti-fi cal pentru Justi]ie [i Pace.

10. http://www.green-report.ro/revista-presei/gardianul-vaticanul-sustine-culturile-modifi-cate-genetic

Totodat`, Gabriel Paun, coordonator de proiecte la Greenpeace Rom=nia, a declarat c` „decizia Vaticanului este cu at=t mai surprinz`-toare, cu c=t Biserica Catolic` a pus manipul`rile genetice pe noua list` a p`catelor capitale”.

Dincolo \ns` de pozi]ia unora sau altora – fi e ei indivizi, state sau institu]ii –, \n lume are loc o fr`m=ntare pe tema alimenta-]iei, \n contextul unei lupte str=nse \ntre marile companii produc`toare de OMG (plus cei afl a]i \n sfera lor de infl uen]` [i c=[tig – fi e ei parlamentari, cer-cet`tori sau exper]i coruptibili) [i adev`ra]ii produc`tori [i consu-matori de hran` (noi ceilal]i, adic`). Din p`cate, prin votul de luna trecut`, am fost adu[i pe nisipurile mi[c`toare ale agricul-turii de tip „Frankenstein”, care, p=n` acum, s-a dovedit a face mai mult r`u dec=t bine. ST


7 minciuni despre Organismele Modificate Genetic11

MINCIUNA NR. 1: Ingineria genetic` nu este nou`. Ea este doar o selec]ie artificial` accelerat`.ADEV~RUL: Ingineria gene-tic` [i cultivarea conven]ional` a plantelor sunt complet dife-rite. Polenizarea \ncruci[at` [i selec]ia soiurilor nu implic` mo-dificarea genetic`, adic` mani-pularea artificial` a genelor, ci \ncruci[area unor p`rin]i selec-ta]i din specii strâns \nrudite. Dimpotriv`, Modificarea Geneti-c` (MG) implic` \nc`lcarea ba-rierei de specie, cu scopul de-clarat de a ob]ine organisme vii cu alte propriet`]i.

MINCIUNA NR. 2: Ingineria genetic` este ceva exact, pre-cis, [tiin]ific.ADEV~RUL: Modul \n care func]ioneaz` ADN-ul la orga-nismele superioare este foarte pu]in cunoscut. Genetica mo-dern` a demonstrat c` genele \[i schimb` comportamentul ca r`spuns la influen]a altor gene, ruptura ordinii cromozomiale putând conduce la schimb`ri complet nea[teptate ale func-]ion`rii celulelor. Richard Lewontin, profesor de genetic` la Universitatea Harvard, a afir-mat despre modificarea gene-tic`: „Avem o \n]elegere atât de s`r`c`cioas` a modului \n care se dezvolt` organismul pornind de la ADN-ul s`u, c` nu m-a[ mira s` nu avem parte de o se-rie de surprize urâte”.

MINCIUNA NR. 3: Hrana mo-dificat` genetic este testat` ex-tensiv, iar cea care se afl` deja pe rafturile supermarketurilor este absolut sigur` pentru ali-menta]ie.ADEV~RUL: Nicio testare a

alimentelor modificate genetic, cu publicarea rezultatelor, nu s-a efectuat de c`tre autorit`]i \n România. Ne baz`m aproape \n \ntregime pe a[a-zisele teste efectuate de companiile spe-cializate \n inginerie genetic`, care au cheltuit miliarde de do-lari pentru a dezvolta plantele MG [i care inten]ioneaz`, evi-dent, s` \[i recupereze investi]ia [i s` fac` profit vânzându-ne aceste produse. Exist` serioa-se \ndoieli referitoare la onesti-tatea test`rilor [i la validitatea concluziilor trase pe baza rezul-tatelor. Sunt necesare \ndelungi test`ri independente \nainte de a avea certitudinea c` alimen-tele modificate genetic sunt si-gure pentru consum.

MINCIUNA NR. 4: Alimentele modificate genetic au o valoare nutritiv` mai mare.ADEV~RUL: Nu s-a demon-strat pân` \n prezent c` vreun aliment MG ar fi mai nutritiv de-cât hrana conven]ional`, non-MG. Cele mai multe plante MG sunt create doar ca s` reziste mai bine la anumite ierbicide, s` \[i produc` propriile insecti-cide sau s` reziste mai mult \n rafturile magazinelor.

MINCIUNA NR. 5: Dac` nu ne convine, putem pur [i simplu s` nu mânc`m hran` MG.ADEV~RUL: Legisla]ia privind etichetarea corespunz`toare a produselor con]inând plante MG este \n vigoare \nc` din 30 iunie 2006, [i tot de atunci este flagrant \nc`lcat`; etichetele nu con]in informa]iile necesare pentru a determina dac` ceea ce m`nânci con]ine sau nu OMG. Ingredientele MG se afla, cel mai adesea, \n f`in` [i uleiul

de soia (care figureaz` \n re]e-ta multor alimente comune, ca pâine, cârna]i etc.), \n lecitin` din soia (care apare \n compozi-]ia ciocolatei, a \nghe]atei etc.), \n siropul de glucoz` din po-rumb MG, \n uleiul de cânep` [i \n extractele de porumb.

MINCIUNA NR. 6: Fermierii vor avea de câ[tigat prin culti-varea plantelor MG.ADEV~RUL: Semin]ele plante-lor MG sunt mai scumpe decât cele ale plantelor conven]ionale, recoltele nu sunt mai producti-ve, iar practica utiliz`rii semin-]elor de la an la an e interzis`. |n plus, contamin`rile cultu-rilor conven]ionale cu cele MG pot aduce fermierii la procese cu companiile care de]in patentele respectivelor semin]e MG. Cei mai mul]i dintre fermierii lumii a treia nu au niciun beneficiu, dac` nu cumva sunt chiar ruina]i.

MINCIUNA NR. 7: Culturile modificate genetic vor salva omenirea de foamete.ADEVARUL: Adev`rul este c` \n prezent se produce mai mult` hran` decât oricând \n istorie, dar cu toate acestea sunt [i mai mul]i oameni care mor de foame. A produce tot mai multe alimen-te nu \nseamna deloc c` s`racii vor beneficia vreodat` de ele. Ace[tia pur [i simplu nu au bani s` le cumpere. Ingineria genetic` nu are cum s` schimbe acest fapt... Modul nedrept de distribu-]ie a hranei este cel care trebuie s` se schimbe. Nu exist` niciun studiu [tiin]ific sau dovad` statis-tic` prin care s` se demonstreze c` recoltele culturilor modificate genetic ar fi mai mari decât cele conven]ionale sau c` produsele MG ar fi mai ieftine.

11. http://www.roaim.com/pdf/article-298.pdf

Economic


Economi[tii spun c` amestecul de [tiri pozitive [i negative este un prim indiciu c` economia d` semne de redresare. Asocia]ia Na]io-nal` pentru Prognoz` Economic` [i de Afaceri din Statele Unite (engl. National Association for Business Economics Outlook - NABE) concluziona, cu ocazia unei conferin]e sus]i-

nute la sf=r[itul lunii mai, c` economia d` semne de stabilizare. Chris Varvares, pre[edintele NABE, a prezentat un mesaj optimist: „Vestea bun` este c` exper]ii NABE se a[teapt` ca, \n a doua jum`tate a acestui an, cre[terea economic` s` devin` pozitiv`, ritmul pierderii locurilor de munc` s` scad` brusc spre sf=r[itul anului curent, iar cifra absolut` a [omajului s` scad` la \nceputul lui 2010”. Cei mai mul]i dintre exper]ii prezen]i la con-ferin]a NABE prognozau c` recesiunea economic` se va \ncheia \n al treilea trimestru al acestui an, urm=nd ca \n 2010 s` se \nregistreze o cre[tere eco-nomic` de aproximativ 2,7%.

Cifrele care cuantifi c` evolu]ia economiei globale din ultima lun` par s` dea dreptate speciali[tilor NABE. |n luna mai, \n SUA a avut loc o sc`dere semnifi cativ` a ritmului pierderilor de locuri de munc` (unul dintre prin-cipalii indicatori economici studia]i \n perioadele de criz`): doar 345.000, \n compara]ie cu 504.000 de locuri de munc` pierdute \n luna aprilie. Analiz=nd noile informa]ii raportate la cifrele care indicau evolu]ia [oma-jului de-a lungul ultimelor [ase luni, c=nd valorile oscilau \n jurul a 700.000 de noi locuri de munc` pierdute \n fi ecare lun`, putem spune c` „se \n-trevede o lumini]` la cap`tul tunelului”. |n plus, dolarul s-a \nt`rit spre sf=r[itul lunii mai, iar pre]urile au \nceput s` se stabilizeze.

44

Dup` mai multe luni de panic` generalizat`, tot mai multe ve[ti bune privitoare la evolu]ia economiei globale au \nceput s` inunde mass-media.

ATTILA PELI

Redresareapsihologic`

Redresarea psihologic`


Pe de alt` parte \ns`, dac` privim situa]ia real`, derulat` pe toat` perioada crizei ac-tuale, este semnifi cativ faptul c` [omajul a ajuns \n Statele Unite la 9,4% – cea mai mare cifr` \nregistrat` din iulie 1983 [i p=n` ast`zi. |n acela[i timp, economia american` se afl ` \n recesiune de 18 luni – cea mai lung` perioad` de la Marea Criz` Economic` [i p=n` \n prezent. |n aceste ultime 18 luni s-au pierdut aproximativ [ase milioane de locuri de munc`, iar \n ultimele dou` luni, gigan-]ii industriei auto mondiale – Crysler [i GM – au aplicat pentru faliment. |n aceea[i ordine de idei, dolarul are din ce \n ce mai pu]in` credibilitate pe pie]ele interna]ionale, doi din cei mai mari investitori \n moneda american`, China [i Rusia, lu=nd \n discu]ie adop-tarea unei noi monede interna-]ionale, pentru a evita riscurile din ultima perioad` legate de instabilitatea dolarului.

A[adar, avem de-a face cu dou` fe]e ale monedei. Ni se livreaz` tot mai multe [tiri care indic` debutul unui proces de redresare economic`, \ns`, pen-tru a avea o imagine corect` [i de ansamblu, aceste semnale trebuie judecate prin juxsta-punere cu cele negative deja existente.

Dup` luni \ntregi de a[teptare chinuitoare, c=nd nu puteau \ncropi nicio veste bun` \ntr-un peisaj economic „postbelic”, optimi[tii sunt ne-r`bd`tori s` culeag` orice informa]ie care poate semnala terminarea crizei \nainte de termenele prognozate.

Mul]i economi[ti sunt, totu[i, de p`rere c` situ]ia este \nc` imprevizibil`, astfel \nc=t e destul de prematur s` se fac` prognoze economice perti-nente. Dac` ne uit`m la at=t de multele estim`ri gre[ite din ultimele luni, ar fi mai de bun-sim] s` d`m dreptate celor precau]i, care sus]in c` eco-nomia global` mai poate trece prin vremuri grele \nainte de redresare.

Curentul optimist este \ns` difi cil de ponderat, cu at=t mai

mult cu c=t e foarte \ncurajat de autorit`]i. Se consider` c` ve[tile bune pot fi cheia ie[irii din criz`. |n acest fel, oamenii vor fi mai \ncrez`tori \n vii-tor, mai determina]i s` eco-nomiseasc` mai pu]in [i s` cheltuie mai mult, fapt care ar relansa consumul [i, bine\n]e-les, creditele.

Declara]iile pozitive venite „de la centru” sunt utilizate [i \n Rom=nia \n \ncercarea de a rec=[tiga \ncrederea popula-]iei. Pe l=ng` declara]iile

pre[edintelui B`sescu – un optimist incurabil pe tot parcursul crizei –, au \nceput s` se aud` [i alte voci optimiste, care p=n` mai de cur=nd erau extrem de rezer-vate: astfel, guver-natorul B`ncii Na-]ionale a Rom=niei, Mugur Is`rescu,

recomanda – cu ocazia prezen-t`rii raportului trimestrial pri-vitor la infl a]ie – optimism \n prezent [i pruden]` \n viitor. Infl a]ia calculat` de BNR pentru primele [ase luni ale lui 2009 este de 7,1%, cu peste un procent mai mic` dec=t \n pri-mele [ase luni ale anului trecut.

Ve[tile bune \ncearc` s` dea un nou imbold economiei. Totu[i, este posibil ca aceste semne pozitive s` fi e generate de cauze nesustenabile pe ter-men lung. C`derea economic`

u ist pe ul

u e e

i


a fost oprit` pentru

moment de infuzii masive de bani (\n cele mai multe cazuri de bani f`r` acope-rire \n economia real`). Banii injecta]i din bel[ug (\n ulti-mele c=teva luni am asistat, din partea statelor, la cea mai mare interven]ie monetar` din istorie) se pare c` si-au atins scopul primordial: s` dea senza-]ia de ameliorare a crizei. Practic, sectorul bancar a fost alimentat cu bani ori de c=te ori a fost nevoie, ceea ce a f`cut ca falimentele r`sun`toare s` fi e evitate \n mare parte. Acest fapt a accentuat \ns` indiferen-]a celor implica]i \n procesul economic; astfel s-a format o nou` g=ndire economic`: „Ori-ce gre[eal` va fi acoperit` de dragul sistemului!”. Cei care aveau credite la b`nci [i nu puteau s` [i le pl`teasc` au impus o pozi]ie de for]` b`ncii, de tipul: „|mi relaxezi condi]iile de plat` sau te las s` m` exe-cu]i”, baz=ndu-se pe faptul c` ultimul lucru pe care [i-l doreau b`ncile \n aceast` perioad` era executarea silit` a garan]iilor. Banca, la r=ndul ei, pus` la

col] de unii dintre cli-en]i, s-a dus s` cer[easc` miliarde de la stat. A[a se explic` de ce, \ntr-o economie global` at=t de lovit` de criz`, falimentele [i incapacit`]ile de plat` sunt at=t de rare. Practic, doar neferici]ii de care guvernul nu a avut mil` au dat faliment; restul sistemului tr`ie[te din punga statului. Aici apar \ns` dou` mari \ntreb`ri, la care nu s-a oferit \nc` r`spuns: 1. C=t de mare este punga sta-tului? [i 2. C=t timp va mai avea nevoie economia privat` s` mai tr`iasc` din aceast` pung`? Tot mai mul]i anali[ti economici spun c` s-a evitat o c`dere brusc`, \ns` urmeaz`

o perioad` grea, caracterizat` de infl a]ie [i instabilitate eco-nomic`. Este greu de estimat cum vor evolua lucrurile pe termen scurt [i mediu \n eco-nomia mondial`, \ns` un lucru este cert: statele nu vor putea prelua la nesf=r[it datoriile ge-nerate de lipsa de performan]` a sectorului privat. De aceea, este posibil s` apar` schimb`ri radicale \n sistem – de la na]io-naliz`ri p=n` la politicile severe de control din partea statului.

Nu [tim precis cum va ar`ta viitorul, \ns` putem evita s` colect`m numai ve[tile bune, care ne-ar putea entuziasma, sau numai pe cele pesimiste, care ne-ar demobiliza. |n schimb, putem s` analiz`m realitatea \n mod echilibrat, astfel \nc=t s` lu`m \n calcul riscurile, dar s` \n-trevedem [i oportunit`]ile. ST

aopri

mo

i din


Redresarea psihologic`

Declara]ia lui Dinu Patriciu„Ace[ti bani care au fost injecta]i \n economia mondial` sunt virtuali, ei nu vor face decât s` alimenteze urm`toarea faz` a crizei – infla]ia global`. Iar sem-nele au \nceput s` apar`: cre[terea pre-]urilor la m`rfuri, ]i]ei, aur, zah`r, po-rumb. Criza economic` va dura pân` la un r`zboi sau pân` când ra]ionalitatea mediului economic va resoarbe tensiu-nile. Singura care poate opri terminarea crizei \ntr-un r`zboi este comunitatea mediului de afaceri”, a a precizat Dinu Patriciu, citat de Mediafax \n data de 8 iunie 2009.

Declara]ia pre[edintelui României Traian B`sescuPân` recent, pre[edintele Traian B`sescu avea o viziune optimist` \n privin]a evolu]iei economiei române[ti. Totu[i, la [edin]a de guvern din 14 iunie 2009, acesta s-a declarat extrem de \ngrijorat de per-spectivele economice, afirmând chiar c` ]ara se afl` \n pragul rece-siunii. „Vom avea sc`dere de PIB [i \n trimestrul II, ceea ce \nseamn` intrarea \n recesiune dup` toate normele”, a declarat pre[edintele Traian B`sescu. {eful statului a afirmat c` „optimismul manifestat de Banca Na]ional` dup` luna aprilie nu are acoperire \n evolu]iile economice viitoare”. B`sescu le-a spus mini[trilor c` „economia nu merge, m` tem c` ne trebuie o nou` rectificare negativ`”, avertizând \n leg`tur` cu posibilitatea apari]iei unui derapaj economic [i social.

Declara]ia cancelarului german Angela Merkel„Privesc cu mare scepticism puterea FED \n Statele Unite [i, de asemenea, modul \n care, \n interiorul Europei, Banca Angliei a s`pat o linie fin` de demarca]ie a puterii... Trebuie s` ajungem \mpreun` la o politic` indepeden-dent` a b`ncilor centrale, o politic` prudent`, a ra]iunii, altfel vom fi \n exact \n aceea[i si-tua]ie \n zece ani de acum”, a declarat Angela Merkel, fiind vizibil deranjat` de faptul c` „Banca Central` European` a cedat presiuni-lor interna]ionale”, adoptând o politic` infla-]ionist`, conform The Wall Street Journal, din data de 3 iunie 2009.

Foto

: Vic

tor C

iupu

liga/

Pub

limed

ia


Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` este destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa:Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov sau pe www.semneletimpului.roMen]iona]i pe plic „Semnele Timpului”

VIA}A ESTE PRECUM O MELODIE FRUMOAS~, NUMAI VERSURILE SUNT O |NCURC~TUR~ HANS CHRISTIAN ANDERSEN

SEMNELE

timpului

ST 36 (iunie 2009)

Documents

Transcript of ST 36 (iunie 2009)