----

La ce serveşte o piaŃă – insti-tuŃie politică, realitate economicăşi concept cultural? Cine suntinamicii pieŃei libere? Ce anumesubminează liberul schimb deidei, argumente sau bunuri ma -teriale? Care este diferenŃa întreo economie concurenŃială şi oeconomie clientelară? Cine e res -ponsabil pentru risipa de timp,bani, energie şi creativitate înRomânia actuală?

Cu toŃii ne dorim „o Ńară caafară”, şi cred că realizăm cu toŃii că pentru creştereanivelului de trai şi a bunăstării naŃiunii avem nevoie deidei şi de valorizarea acestora de către firi dârze şivizionare, dar şi de armonie în gândire.

PrezenŃa delegaŃieiFMI în aceste zile laBucureşti pare completdesuetă şi venită dintr-oaltă perioadă istorică.Sau mai degrabă în -gheŃată în timp. FMIvrea să discute la Bu -cureşti cu un guvernşubred, şi asta e ceamai mică problemă.Niciodată în ultimii patru

ani, nu a fost semeŃ. Dar de data aceastalegitimitatea politică este complet şifonată.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Trebuie ca la sfârşitul uneiopere să ne aducem mereuaminte de începutul ei.”

Joseph Joubert

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 334 anul VIII vineri, 27 ianuarie 2012 1 RON

Aşa cum viitorul unui om nutrebuie citit neapărat în stele, cimai curând în faptele sale dintrecut, tot aşa viitorul unei naŃiu -ni poate fi intuit aplecându-te cuatenŃie şi obiectivitate asupra ex -perienŃelor trăite de-a lungul is -toriei sale. Este uşor să te con -vingi de acest adevăr adânc şi ne -milos, recitind opera publicisticăa poetului nostru naŃional MihaiEminescu. Pentru că Luceafărul

poeziei româneşti s-a dovedit la fel de genial şi în câm-pul reflecŃiilor politice şi sociale, avansând şi alimen-tând, cu un condei inspirat şi coroziv, polemici, argumen -te şi dezbateri de idei care sunt şi astăzi, după 120 deani, de o actualitate şi vivacitate cutremurătoare.

Recitindu-l pe Eminescu:„Voim ca stejarulstejari s@ produc@,nu meri p@dure]i”

PUNCTULPE EUROPA

continuare ^n pag. 3

În aceste zile de iarnă atât de tumultoase, în acestezile de criză, din noianul de întrebări privind situaŃia com-plicată a economiei româneşti, economie cu problemeexistenŃiale acute, am desprins câteva, persistente întimp, la care am încercat răspuns. Anume: -1) De ce am ajuns cu industria românească în stareaîn care se află, la fel cu agricultura, cu alte ramuri şidomenii din economie? -2) Cum au fost şi cum sunt consumaŃi banii publici,inclusiv datoria externă, având în vedere că rezultatelecheltuirii acestor sume nu s-au reflectat şi nu se reflec-tă decât în foarte mică măsură într-o anume relansare

a producŃiei şi activităŃilor?-3) De ce decidenŃii au conceput şi concep pensii şi ajutoare sociale – dar şi sa-larii bugetare – amputate mult dincolo de pragul de subzistenŃă al oamenilor?Să le luăm pe rând.

1) Nu intru în detaliile cifrelor – nu pentru că nu le cunosc sau unde nule cunosc nu le pot calcula, eu fiind şi economist macrosintezist – ci deoarecemi-ar trebui nu o pagină, două, ci două-trei volume astfel. Ofer însă douărepere. Primul reper, avansat de profesorul Nicolae Belli, cercetător prestigiosîn cadrul Institutului de Economie NaŃională. continuare ^n pag. 4

Dan POPESCU

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

Emil DAVID

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

Filiala UAP Sibiu,întinere}te (I)Cu aproximativ doi ani şi jumătate în urmă am

început, sub îndrumarea domnului profesor Dan Po pescu,programul de cercetare doctorală în economie, a căruiparcur gere a presupus, încă de la început, realizarea uneiactivităŃi de cercetare în cadrul unei instituŃii de cercetaredin Europa.

continuare ^n pag. 7

Bucureşti - Sediul Guvernului României

FMI la Bucure}ti: o prezen]@ anacronic@

Câteva chestiuni acute ale economiei

Alina Gianina Ionescu

27 ianuarie 1945. Eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz

drd. Alin OPREANA, ULBS

Reflec]ia Pie]ei Universit@]ii

- sens }i semnifica]ii -

Experien]a francez@...

Imperiu economic financiar? Opinii (II)Alexandra DRAGOE, student master. Facultatea de ŞtiinŃe Economice ULBS pag. 6

continuare ^n pag. 5

Proiect cofinan]at din Fondul Social European pag. 2

Prof.univ.dr. LiviuMIHĂESCU, ULBS

Bucureşti - PiaŃa UniversităŃii

2 VINERI 27 IANUARIE 2012

3TRADI[II %N ACTUALITATEVINERI 27 IANUARIE 2012

urmare din pagina 1M-am îndreptat şi la acest 15

ianuarie către raftul bibliotecii meleunde se află, în întregime şi la locde cinste, opera eminesciană, ca în -spre un izvor nesecat de înŃelepciuneşi bun simŃ românesc, singura păre -re de rău pe care o încerc acumfiind aceea că încredinŃez tiparului,cu câteva zile întârziere, texte de ovaloare documentară şi publicisticăexcepŃională. Dar niciodată nu va fiprea târziu să ne întoarcem iar şi iarcătre opera spiritelor critice şi vizio -nare ale marilor noştri înaintaşi.

Aşadar, să-l recitim pe Mihai Emi -nescu, publicistul, editorialistul dedinaintea veacului 20.

*

„În Apus, putem afla o luptă întrevederi foarte deosebite, şi cu toateacestea e o luptă pentru a determi-na voinŃa statului, nu însă o sfadăpentru împărŃirea bugetului şi funcŃi-unilor. Înrădăcinată în înclinări, îninstincte, ea se poartă fără cruŃare şidintr-o parte şi dintr-alta, păstrândcu toate acestea înaltul caracter mo -ral al unei lupte pentru idealuri po -litice şi sociale.

Când comparăm aceste lucruri cusporul de funcŃii, de nepotism, depăsuieli, de diurne, de făgăduinŃecare se petrece la noi în vremeaalegerilor, când vedem seriozitatea şiadâncimea de vederi ce predominălupta din Ńările apusene şi-o compa -răm cu goana de interese perso nalecare se practică la noi sub pretextulprincipiilor liberale naŃionale, ne vinesă ne îndoim despre folosul şi efica -citatea sistemului parlamentar în Ńărifără cultură suficientă. Aci la noi nue chestie nici de liber – schimb, nicide protecŃionism, aci statul nu are învedere apărarea claselor sale munci-toare, aci chestia de căpetenie esteca corectori de gazete să devină mi -lionari şi vânzători de abecedar direc-tori de bancă şi de drum de fier.Golul intelectual şi moral care sesimte-n viaŃa statului îl întâmpinămîn aceeaşi măsură în alte ramuri deviaŃă publică: în ştiinŃă, în arte, pre-tutindeni. A compara stările de la noi

cu cele străine înseamnă a alăturaun teatru de păpuşi cu o luptă ce sepetrece pe câmp limpede de bătălie”.

(„Timpul”, nr.225, 16 oct.1881)

*

„De religii deosebite şi de originideosebite, sub alte clime şi sub altelatitudini geografice, statele omeneştise aseamănă numaidecât îndată ce lise retrage putinŃa de-a diversifica şia înmulŃi ocupaŃiile cetăŃenilor, de-ale da putinŃa de-a se dezvolta oriceindividualitate. Noi, mărginiŃi apoi nu-mai la agricultură, a trebuit să ne ex-portăm productele în forma cea maicrudă, lucru prin care pământul oste -neşte, productivitatea scade, venitulmuncii devine din ce în ce mai mic.

Activitatea industrială ne lipseşte,lipseşte piaŃa în care braŃele să seofere şi să găsească întrebuinŃare.Mijloacele de comunicaŃie, drumuride fier, navigaŃia pe Dunăre în locde-a fi un bine sunt, în lipsa actualăde organizare, un rău. NegoŃ, comu-nicaŃii, drumuri de fier sunt ca veni -nurile tari: vindecă bine întrebuinŃate,nimicesc rău întrebuinŃate. Pentrustate bine organizate, în care produc -Ńia internă e foarte diversificată, oricedrum nou aduce un spor de putereşi de dominaŃiune asupra naturii; înstate rău şi inept organizate oricedrum nou, orice comunicaŃie nouă eun nou canal prin care se storc su -curile sale vitale, precum se întâm-plă la noi şi în multe alte Ńări”.

(„Timpul”, nr.237, 31 oct.1881)

*

„Am pierdut demult deprindereade-a ne mai mira de ceva. Interesulpungii şi stomacului câtorva sute deparaziŃi bugetari de provenienŃă dincâteşipatru colŃurile lumii determinăsoarta economică şi politică a popo -rului românesc. Precum pensiile rever-sibile şi recompensele naŃionale alepatrioŃilor cu moŃ se iau din fondulnefericiŃilor pensionari care au servitcâte 30 de ani statul, din fondulvăduvei şi orfanului, pentru a garnisipivniŃi patriotice cu vinuri străine, totastfel rămânerea la putere şi îngră -şarea sistematică a partidului Giani -lor şi Pherekyzilor se face în soco -

teala viitorului politic şi economic alnaŃionalităŃii române. Pentru a ră -mâne la putere sunt în stare să facăorice şi să dea orice, şi Dunăre, şiBasarabie, şi Moldovă, şi Oltenie; c-uncuvânt – tot, numai bugetul să lerămână la îndemână şi moşiile statu -lui să le arendeze pe nimic şi păsuiŃisă fie. Idealul statului român nu estedezvoltarea poporului românesc, ciprefacerea vistieriei într-un spital denevolnici etnici şi intelectuali”.

(„Timpul”, nr.242, 6 nov.1881)

*

„FaŃă cu multele greutăŃi ce crescdin zi în zi, faŃă cu descompunerea so-cietăŃii române nu întâmpinăm de câtfatalele fizionomii ale Caradalelor detoată mâna, care, în loc de-a opri desc -ompunerea, vor s-o grăbească şi maimult prin reforme excesiv de demago -gice, precum e electivitatea magistra-turii, sufragiul universal, ş.a. Nici oidee sănătoasă şi în adevăr organicăde reformă nu se prezintă de nicăieri;

luptele şi diviziunile po litice au osân-dit gândirea naŃională la sterilitate.

Guvernul pe de altă parte nu vaavea a alege decât între urmareapoliticii de pân-acum şi schimbareasistemului. Dacă va urma politica saactuală de satisfacere de apetituri şiambiŃiuni el va continua a stăpâni,dar orice zi a stăpânirii sale va fiînsemnată prin pierderi materiale şimorale pentru Ńară. Dacă ar îndrăznisă-şi schimbe sistemul şi să apucecalea unei politici de stat, admiŃândchiar că ar avea îndestulă capacitatepentru aceasta, va pierde sprijinul par-tizanilor săi, care nu-l servesc şi nu-lpot servi decât în schimbul satisfa -cerii intereselor lor materiale”.

(„Timpul”, nr.245, 11 nov.1881)

*

„Lumea este scandalizată de îmbo-găŃirea aşa de repede a câtorva dincei ce au mai multă acŃiune asupra gu-vernului Ńării! Abuzurile şi deşănŃareaau fost denunŃate în public chiar decătre Preşedintele Consiliului de Mi -niştri şi de preşedintele Camerei le -giuitoare. Şi cu toate acestea, demo -ralizarea îşi urmează cursul, oameniînfieraŃi de opinia publică stau încapul departamentelor şi în capul ju -deŃelor şi exemplul dat de sus s-aîntins repede până în cele din urmăstraturi ale societăŃii.

Cerând dar o bună organizare înîntru, nu trebuie să pierdem din ve -dere că legile cele mai bune nu potda decât rezultate rele în mâini de -prinse a le viola şi că, mai mult decâtcele mai bune legi, o economie înŃe-leaptă şi o administraŃie onestă potajuta la nălŃarea claselor muncitoareşi la ocrotirea lor”.

(„Timpul”, nr.267, 6 dec.1881)

*

„Precum un râu de munte îneacănefiind supus voinŃei determinante aomului, precum cu albia regulată elpoartă vase şi devine un izvor deînavuŃire pentru câmpiile ce le pe -trece, astfel şi un element etnic carear lăsa curs liber numai instinctelorsale ar fi periculos, pe când abătutîn albia unei munci liniştite şi pro-ductive ar deveni folositor patriei lui

adoptive şi, cu vremea, ar Ńine poatela pământul ei sfânt tot cu atâtatragere de inimă ca şi urmaşii acelorrăzboinici păstori cu puternice şi în -căpătoare cranii cu care Radu şiDra goş au cuprins câmpiile Moldoveişi ale łării Româneşti. O serioasă reor -ganizare socială şi apărarea meseri-ilor de concurenŃa articolelor gata im-portate din străinătate, aşadar măsuriinterne, combinate cu alte vederi depolitică economică decât ale absolu-tului schimb care au domnit pân-a -cum ar fi poate în stare de-a ocupabraŃele şi inteligenŃele celei mai noiimigraŃiuni cu o lucrare mai folosi-toare şi mai spornică decât precu-peŃirea spirtului, care-n ultima linienu se poate face decât în detrimen-tul sănătăŃii şi bunei-stări a celei maiimportante părŃi a poporului româ-nesc, a Ńăranului.

Chestiunea de căpetenie pentruistoria şi continuitatea de dezvoltarea acestei Ńări este ca elementul ro -mânesc să rămână cel determinant,ca el să dea tiparul acestei forme destat, ca limba lui, înclinările lui onesteşi generoase, bunul lui simŃ, c-uncuvânt geniul lui să rămână şi peviitor norma de dezvoltare a Ńării şisă pătrundă pururea această dezvol -tare. Voim statul naŃional, nu statulcosmopolit, nu America dunăreană.Voim ca stejarul stejari să producă,nu meri pădureŃi”.

(„Timpul”, nr.276, 17 dec.1881)

*

Câteva consideraŃii se impun lacapătul acestor restituiri din operapublicistică eminesciană care alcătui-esc un tablou ce seamănă izbitor cuproblemele şi dilemele generaŃieinoastre. Putem astfel constata cât deaspră poate fi istoria cu cei nevolni-ci şi rătăciŃi. Ea ne pedepseşte de -monstrându-ne după mai bine de unsecol de încercări felurite că „toate-snoi şi vechi sunt toate” într-o Ńară pelângă care timpul curge aiurea şifără folos. Până la urmă, asemănareafrapantă, dureroasă între Româniaanului 1881 şi România anului 2012îndreptăŃeşte fără drept de apel sen -tinŃa aspră a istoriei: cine nu învaŃănimic din greşelile trecutului, are toateşansele să le repete în viitor.

Bucureşti în 1868, văzut din Turnul ColŃea

Bucureşti - Clădirea Parlamentului

Mihai Eminescu

Recitindu-l pe Eminescu:„Voim ca stejarul stejari s@ produc@, nu meri p@dure]i”

Emil DAVID

urmare din pagina 1Belli afirma în anul 2011 – edi -

tând şi consacrând o importantă lu -crare specială astfel – că pierderileînregistrate de industria, de econo-mia românească într-o tranziŃie reali -zată necorespunzător, prin distrucŃie,corupŃie, hemoragie de avuŃie naŃiona -lă în conturile unor privilegiaŃi ai sis-temului – au depăşit (atunci chiar)marile pierderi şi prejudicii provocateeconomiei naŃionale, cumulat, de ce -le două războaie mondiale la care amparticipat. Al doilea reper îl reprezin-tă un citat dintr-un recent şi foartebine fundamentat studiu al academi-cianului Dinu C. Giurescu, care afir-mă că în 20 de ani, ca urmare a dis-trugerilor şi corupŃiei, „tot efortul deindustrializare al României din seco -lul XX a fost în cea mai mare parteanulat. O asemenea distrugere a in -dustriei proprii este, după toate pro -babilităŃile, unică în Europa, dacă nuşi în lume”. La rândul meu, în studi-ile şi lucrările mele am publicat miişi mii de cifre, consideraŃii substan -Ńiale ce susŃin asemenea aprecieri. Şiatunci, de unde locuri de muncă,salarii decente, dacă întreprinderile,firmele, multe privatizate fraudulos,au fost desfiinŃate, demontate, „rase”,chiar în condiŃiile în care înregistraucosturi competitive şi aveau contrac -te, deci desfacere pe piaŃa internă şipe cea europeană, pe piaŃa inter -naŃională? Cei care au de cis astfelnu au fost capabili, printre altele, săstimuleze, să sprijine, să iniŃieze afi -lierea mai multor unităŃi româneşti lamarile linii de producŃie internaŃio -nale. ObligaŃie însă trecută în fişapostului lor. De altfel, nu vom puteaface nimic, nici acum şi nici în per-spectivă, fără producŃie şi locuri demuncă. O afirm de peste 2 decenii.Fără ca demnitarii, miniştrii, deciden -Ńii să fie servitorii naŃiunii şi nu profi -torii ei. Vor veni vremuri mai greledecât acestea, care vor dura. Şi nuvom putea face mare lucru nici fărăo analiză serioasă a ceea ce s-apetrecut în ultimii 20 de ani, de ceam ajuns aici, de ce economia, Ńaras-au polarizat cu un vârf de super-bogaŃi, clasă de mijloc de dimensiu-ni foarte, foarte reduse şi o imensăbază de supersăraci. Cine sunt res -ponsabilii şi cum se disculpă ei ast-fel? Ce măsurii trebuie luate? Şi încă.Oricare stat civilizat este şi un stat social.Altminteri nu-şi justifică existenŃa...

Să mai arătăm că sistemul ban-car aparŃine în proporŃie de circa90% băncilor străine, cu toate con-secinŃele ce decurg astfel în ce pri -veşte decapitalizarea şi repatriereaprofiturilor? Că se au în vedere pri-vatizări – mulŃi le consideră anapoda– ale managementului unor regii auto -nome sau altor întreprinderi impor-tante cu participaŃie de stat – câtemai există – procese care, cu sigu-ranŃă, că vor amplifica substanŃa afir-maŃiilor dramatice deja menŃionate?Că suntem pe cale să pierdem, în fa -voarea unor trusturi străine suspecteşi contra unor „comisioane grase”, alt-fel nu se explică, şi bruma de resur -se naturale care ne-a mai rămas şicare aparŃine, de drept şi de fapt,patrimoniului naŃional, la fel, de alt-fel, precum celelalte bogăŃii care s-audus pe „apa sâmbetei” pentru proprie -tarii lor naŃionali, dar îmbogăŃind buzuna -rele unor misiŃi şi corupŃi autohtoni?

2) Răspunsul la cea de a douachestiune este complementar cu ceeace am arătat ca răspuns la prima

întrebare. În speŃă, o bună parte dinbanii împrumutaŃi au luat direcŃiaunor costuri, de câteva ori mai maripe investiŃia specifică, la obiectiveapropiate comparativ cu străinătatea.Au luat direcŃia unor investiŃii, fi -reşte, poate necesare dar greu deapreciat ca oportune în acest timpde mari drămuiri, investiŃii de altfelşi ele mult mai scumpe şi prost exe-cutate, ceea ce te duce fatal cu gân-dul la relaŃii clientelare. Salarii privi-legiate în sectoare cu o mai micăutilitate socială, mai ales că suntemmembri ai Uniunii Europene şi nicinu este război... Nu încape îndoialăcă nici negocierile cu FMI nu au fostpurtate cu rezervele şi prudenŃa ne -cesare, de fapt FMI-ul fiind doar obancă, fireşte, de un tip aparte, darcare dă bani cu împrumut şi se stră-duie să-i primească cu dobânda con-venită înapoi. Nu au fost luate în cal-cul nici rateurile de reŃete ale Fon -dului înregistrate în Argentina, statedin Asia de Sud – Est, nemulŃumiri

create în Europa, etc. Fireşte, însă,că de problemele economiei ro -mâneşti, de rezolvarea lor de fondnu răspunde FMI-ul, ci autorităŃilenaŃionale sunt cele îndrituite sărăspundă. Este lesne de înŃeles cănu putem deveni speculativi în toate,ca marii bancheri ai lumii, ci „lu -miniŃa de la capătul tunelului” o potreprezenta doar investiŃiile produc-tive, creatoare de locuri de muncă,politicile publice cu eficienŃă şi pro -fitabilitate socială. Dacă banii s-ar ficheltuit, s-ar cheltui cu rigoarea tre-buincioasă, dacă ar fi rezolvată core-spunzător problema încasărilor la bu -get, fără parti-pris-uri faŃă de dator-nici, ar exista şi vor exista mult maimulte posibilităŃi în acest sens...

3) Pentru pensii, de drept, baninu aveau cum să fie cheltuiŃi corect– cum se afirmă - în condiŃiile încare, în decursul timpului, contribuŃi-ile pentru asigurări sociale ale actua -lilor pensionari au fost şi sunt de 8– 9 ori mai mari (vezi speranŃa de

viaŃă în România) comparativ cu con-sumarea acestora prin pensii. Şiatunci, de ce nu avem bani pentruaceşti oameni care au muncit dingreu în evoluŃia Ńării? Pensiile suntun drept patrimonal, sunt bani coti-zaŃi, nu aveau şi nu au cum să fieamputate. Desigur, în mod firesc,pensiile de pe listele speciale nu tre-buiau, nu trebuie să greveze pe fon-dul general de pensii, ci pe fonduriconstituite în cadrul ministerelor, în -drituite după lege la astfel de pensiispeciale.

Împrumuturile externe consumatepentru plata salariilor bu getarilor? Argu-mentul nu prea rezistă la o analiză defond, întrucât, în mai toate statele lumii,bugetarii, în schim bul salariilor lor,prestează un serviciu util social caretrebuia şi trebuie acoperit corespun-zător din încasările normale la buge-tul de stat. Că nu au fost şi nu suntnormale asemenea încasări, aceastaeste o altă chestiu ne şi prea puŃin artrebui să răs pundă cea mai mare

parte a bugetarilor – cu precăderecei din sănătate, învăŃământ, cultură,social – de ea. Ceea ce nu înseam-nă că nu pot fi reduse cheltuielile înadministraŃie şi alte domenii. Tot înacest cadru, trebuie subliniat că, dinmomentul în care guvernezi o Ńară,o naŃiune, nu poŃi, nu este în nici unfel permisă practicarea unor am -putări bugetare dincolo de limita desubzistenŃă, altminteri nu mai ai pecine guverna. Guvernarea se adre -sează viilor şi viitorilor şi nu dece -daŃilor printr-o veritabilă eutanasiere.

... Desigur, ar fi multe de spus.Închei, însă, însemnările de faŃă cuexemple din istoria unor alte Ńărimembre acum ale Uniunii Europene,exemple reflectând capacitatea, inge-niozitatea populaŃiei de a afla soluŃiila împrejurări oricât de grele, darpunând în relief şi obtuzitatea unordecidenŃi. Iată, în 1695, în Anglia,printre multe altele, a fost impusă ooriginală „taxă pe fereastră”. Aveai ofereastră, plăteai o taxă. Aveai două,plăteai dublu etc. PopulaŃia, cu precă -dere cea săracă, nu prea avea cumsă plătească. Dar taxa era taxă. MulŃienglezi, atunci, şi-au zidit ferestrelepentru a scăpa de o asemenea plată.Desigur, avem şi noi exemple tristeîn istorie: văcăritul, albinăritul, fu -măritul, care, în loc să stimuleze,descurajau şi distrugeau... Şi încă.Suntem în FranŃa, mijloc de decem-brie 1807. Napoleon emite decretulde la Milano – acolo lupta şi avea„biroul” său cu el – prin care instau-ra blocada continentală împotrivaAngliei. Nici un stat european nu vamai putea face comerŃ cu Albionul.Şi ce fac negustorii englezi în do -rinŃa de a specula? Înghesuie în por-turi mărfuri engleze în ideea că înpuŃin timp Napoleon va fi înfrânt şiatunci vor putea invada Europa,Fran Ńa, cu mărfurile lor. Calcul rău.A mai durat circa 7 ani până cândNapoleon a fost înfrânt, blocada măr-furilor a însemnat blocarea capitalu -rilor, cu dificultăŃi pe întregul circuitde producŃie. Iar, când, în sfâr şit, co -merŃul a devenit mai liber, negustoriieuropeni, cei francezi nu mai aveauresurse financiare pentru a importa,erau, în bună parte, epu izaŃi, ceea cea generat una dintre primele şi celemai însemnate crize economice eu -ropene. O experienŃă asupra căreiatrebuia şi trebuie reflectat...

ApariŃie editorială

EVOLU[II CARTE VINERI 27 IANUARIE 20124

c my b c my b

c my bc my b

Câteva chestiuni acute ale economiei Dan POPESCU

Uzinele “Dacia-Renault” Piteşti,un exemplu de colaborare reuşită

În Editura Academiei Românea apărut recent lucrarea “Sta -rea economiei şi finanŃelor pu -blice ale României în contexteuropean în perioada 1990 -2010”, volumul semnat de aca-demician Iulian Văcărel.

O riguroasă analiză a pro -blemelor şi evoluŃiei economieinoastre, a finanŃelor publice aleRomâniei în context europeanşi într-un timp în care am făcutpasul la Uniune Europeană.

O carte de mare utilitateatât specialiştilor cât şi a celorinteresaŃi de problemele eco -nomiei româneşti.

urmare din pagina 1Armonia spirituală este , bunăoară

mai mult decât necesară. Creştereaeconomică, cea care poate generacreşterea bunăstării naŃiunii, se ba -zează nemijlocit pe eficienŃă. Eficien -Ńa, în schimb, cere suportul material:timp fizic, prezenŃă nemijlocită, fapteconcrete, ieşirea din lumea vorbelor.EficienŃa se alimentează cu bani şiproiecte concrete.

Resursele disponibile de care dis-pune naŃiunea noastră, economianoastră, bugetul nostru… şamd suntinsuficient valorificate, nevalorizatecorespunzător sau chiar irosite. Multedintre energiile individuale şi colec-tive ar trebui direcŃionate spre înde -plinirea unor Ńeluri comune precumcele privind eficientizarea sectoruluipublic. Iată câteva argumente înacest sens:� în prezent, profiturile companiilorde stat sunt prea des direcŃionatespre bugetul de stat sau spre bu -

zunarele unor persoane cu relaŃiiinfluente. Deşi, este dreptul statuluisă transfere aceste venituri cătrebugetul propriu, acest lucru lipseştecompaniile de stat de fondurile decare au nevoie pentru a face in -vestiŃii şi, în cele din urmă, pentru agenera creştere economică.� găurile negre de la companiile decăi ferate lipsesc anual bugetele pu -blice de sume cuvenite şi neîncasate,şi în plus, datoriile acumulate suntapoi preluate la datoria publică directsau indirect, lipsind astfel alte capi-

tole bugetare de resurse;� unele dintre companiile de stat,predominante în sectorul energetic şial transporturilor, se străduiesc dinrăsputeri să obŃină profit, iar o in -fuzie de capital privat le-ar fi extremde utilă pentru a îmbunătăŃi reŃeleleelectrice, pentru a construi autostrăzişi, în general pentru a oferi serviciimai bune românilor;� acum, mai mult decât oricând, maiales în această perioadă de dezor-dine socială şi morală, este vital caRomânia să îşi fructifice efectele mă -surilor dure deja luate, pentru a apli-ca noi politici şi programe coerentecare să aducă creştere economicătuturor firmelor, dar şi tuturor româ -nilor. Cred că este cel mai probabilmod de a asigura o îmbunătăŃiresustenabilă a nivelului de trai alromânilor obişnuiŃi;

Doar reducerea costurilor de pro-ducŃie realizată de firmele private nuva asigura creştere economică, eatrebuie însoŃită de investiŃii private şide stat, de un parteneriat între gu -vern şi companii, profitând de opor-tunităŃile oferite de piaŃa de capital.

Din zona euro nu avem veştiprea îmbucurătoare. Banca Europeanăpentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare(BERD) a revizuit în sens negativprognoza cu privire la evoluŃia eco -nomiei româneşti în acest an, de la1,1% la 0,8%, ca urmare a încetiniriieconomice din zona euro. InstituŃia aavertizat că două din cele 29 de Ńărimonitorizate, respectiv Ungaria şi Slo-

venia, vor intra în recesiune. Să nutrecem cu vederea că în precedentulraport privind perspectivele Ńărilor încare operează BERD, din octombrie,banca a înrăutăŃit estimarea de creş -tere economică a României, de la3,8% la 1,1%.

Până recent, economia Românieise afla pe drumul de a înregistra ocreştere economică robustă în acestan, după o recuperare modestă anultrecut. Încetinirea economică din zo -na euro are deja un impact semni-ficativ de atenuare asupra exportu -rilor României, iar o continuare aînrăutăŃirii este probabilă în lunileurmătoare.

Imaginea indicatorilor economicieste reflectată în protestele din aceas-tă perioadă. Lupta de stradă din ora -şele Ńării, dar şi politica de la Bu -cureşti nu au darul de a clarificalucrurile, ci, dimpotrivă, pare maicurând să sporească neclaritatea. Darconfuziile se produc nu atât înstradă, acolo unde era de aşteptat dela o mulŃime eterogenă, ci mai alesîn planul luptei ideologice sau alpropagandei partizane. De fapt, con-statăm că poporul este candid şisincer în exprimarea realităŃilor în -conjurătoare. Se poate aprecia căPiaŃa UniversităŃii reprezintă la oscară mai mică dorinŃa de a evadadin degringolada în care ne aflăm şide înscriere a societăŃii româneşti peo traiectorie clară care să conducăprin schimbările atât de necesaredorite spre bunăstare generală.

VINERI 27 IANUARIE 2012 5

c my b c my b

c my b

REFLEC[II CERCETARE

c my b

PiaŃa UniversităŃii - Bucureşti

Reflec]ia Pie]ei Universit@]ii - sens }i semnifica]ii -

Experien]a francez@...urmare din pagina 1

În aceste condiŃii, ale gerea Fran -Ńei ca Ńară de destinaŃie mi s-a părutcea mai bună decizie în vara trecută,în principal datorită faptului că sis-temul francez de cercetare este con-struit pe o bază solidă, cu resursediversificate care îmi pot permite fi -nalizarea cercetării în cadrul pro -gramului doctoral, în ceea ce pri veştedezvoltarea teoriei echilibrului gene -ral. După alegerea Ńării de destinaŃie,mai rămânea doar alegerea instituŃieide cercetare, orientându-mă în acestsens spre ESSEC Business School,localizată în aria metropolitană a Pa -ris-ului, o universitate din elita sis-temului francez de învăŃământ supe-rior şi de cercetare.

Parisul este şi va rămâne unoraş impresionant, capitala unuia din-tre cele mai mari imperii din câte auexistat vreodată, după a cărui pără -sire rămâi cu sentimentul că timpulpetrecut acolo nu este niciodată în -deajuns pentru a-l cunoaşte în totali -tate... Parisul este cunoscut pentruarta, istoria, arhitectura sa şi chiardacă ştiam de la ce să mă aştept,trebuie să recunosc faptul că primaimpresie a fost o combinaŃie pozitivăde mai multe sentimente care nu potfi descrise, surprindere şi, asta dupăo ce am parcurs aproximativ 300 dekm în doar o oră şi 20 de minute,cu Thalys-ul. Astfel, odată ajuns înGara de Nord, a început perioada de3 luni de cercetare pentru finalizareaprogramului doctoral...

Am ales, după cum spuneam,ca destinaŃie pentru atingerea acestuiobiectiv o universitate privată din

elita sistemului educaŃional francez şieuropean, aflată în top 10 europeanal programelor de tip MBA. InstituŃia,ESSEC Business School, a fost înfi-inŃată la Paris cu mai bine de 100 deani în urmă, făcând parte din grupulprimelor şcoli private fondate pe ter-itoriul FranŃei, iar din 1973 şi-a mutatactivitatea principală în campusul dela Cergy, aflat la aproximativ trei sfer -turi de oră de Gara de Nord(sistemulde transport public din Paris l-amînvăŃat relativ rapid, acesta nefiindcomplicat, datorită, în principal, uneiorganizări în detaliu).Am ajuns laESSEC după 5 zile după ce ajunse -sem în Paris, pe o vreme care înre -gistra temperaturi mult peste mediaobişnuită pentru aceea perioadă, res -pectiv sfârşitul lunii septembrie. Pe câtde impresionant mi s-a părut Parisulla prima vedere, pe atât de mare mis-a părut diferenŃa dintre sistemul deînvăŃământ din România şi cel privatdin FranŃa şi asta în condiŃiile încaresistemul francez nu a fost primulsistem educaŃional cu care m-amîntâlnit, în urmă cu câŃiva ani avândocazia ca pentru o perioadă de 5 lunide zile să studiez în cadrul sistemu-lui italian, care pe atunci se afla înplin proces deschimbare de la sis-temul tradiŃional la sistemul Bologna,dar, la fel ca şi titlul cărŃii lui Rein -hart şi Rogoff, mi-am zis că ”de dataasta e altfel”, poate şi datorită faptu-lui că obiectivele erau diferite...

Astfel, ESSEC-ul are aproximativ5.000 de studenŃi, iar masterele lorcele mai căutate sunt în domeniulmanagementului hotelier şi în dome-niul managementului brandurilor delux (două dintre punctele forte aleeconomiei franceze), costul pentru un

an de master ajungând la câteva zecide mii de euro... la programele demaster se adaugă, de asemenea, 6programe de doctorat în economie,contabilitate şi audit, finanŃe, mana -gement, marketing, dar şi în manage-ment operaŃional. Astfel, pe lângăactivitatea educaŃională, o altă arieimportantă în ceea ce priveşte activi -tatea ESSEC se referă la partea decercetare, care vizează realizarea uneiactivităŃi de cercetare la cel mai înaltnivel calitativ, cu rezultate diseminateîn cadrul publicaŃiilor de top la nivelmondial, dar şi prin implementarearezultatelor în cadrul companiilor multi -naŃionale partenere (un exemplu, ar ficompania KPMG care a creat şi fi -

nanŃează un joint-venture pentru cer -ce tare în cadrul ESSEC).

După obŃinerea accesului la re -sursele universităŃii, am trecut la pu -nerea în aplicare a planului de cerce -tare, pe care-l pregătisem încă di -nainte de plecarea din România,urmărind atingerea obiectivelor carevizau parteade documentare şi decercetare, interesat fiind, în primulrând, de ceea ce nu puteam obŃinedin România. Astfel, principalele re -surse vizate au fost bazele de dateReuters şi Bloomberg (care stochea -ză şi furnizează date despre tot ceeace înseamnă economie globală şi evo-luŃii macroeconomice ale Ńărilor lumii).Rezultatul principal a fost identifi-

carea a aproximativ 1.200 de surseîn limba engleză şi franceză (acesteafiind şi cel mai dificil de accesat dinafara FranŃei), surse cu o relevanŃăridicată, de altfel, pentru finalizareaprogramului de cercetare doctorală înperioada ce urmează.

łinând cont de programul liberde care m-am bucurat şi neavând unplan de respectat, în afară de celprivind activitatea de cercetare, amavut ocazia să admir Paris-ul şi altecâteva capitale europene, rămânândconvins că este oraşul în care o sămă întorc curând... La final, le mul -Ńumesc pe această cale, celor caremi-au facilitat prezenŃa mea la Parispe perioada petrecută acolo.

drd. Alin OPREANA, ULBS

Campusul ESSEC de la Cergy

Prof.univ.dr. Liviu MIHĂESCU, ULBS

FINANCIARIZARE VINERI 27 IANUARIE 20126

ExistenŃa unor resurse uriaşe du -blate de o economie aducătoare deprofituri şi o politică echilibrată aupropulsat în ultimii ani o serie destate în elita sistemului politic inter-naŃional, acestea putând râvni la sta -tutul de mari puteri şi ridicînd pre-tenŃii asupra sferelor de influenŃă.Astfel, poate fi menŃionat grupul BRICformat din patru Ńări care cunosc înprezent o creştere economică rapidăşi ar putea urca, în curând, întrecele mai mari puteri mondiale. Estevorba despre Brazilia, Rusia, India şiChina. La acestea, ar mai putea fiadăugat cu oarecare rezerve şi Mexi -cul. Se pre vede că economiile aces-tor Ńări vor eclipsa total actualelemari puteri ale lumii, până în anul2050. Împreună, Ńările BRIC adunăpeste 25% din su prafaŃa totală aTerrei, 40% din popu laŃia lumii şiînsumează un produs intern brut de15.435 trilioane de do lari. Împreună,ar fi o forŃă de neoprit. ConştienŃi deacest fapt, liderii celor patru Ńări auînceput deja să sta bilească relaŃii şilegături. Totodată, potrivit OMC, co -merŃul la nivel mondial a crescut în2007 cu 15%, dar şi mai apoi, iar maimult de ju mătate din această creş -tere se da torează Ńărilor aflate în plinavânt economic. America are, însă, oinfluenŃă majoră asupra politicii in -terne şi internaŃionale a celorlalte statedar rolul de hegemon global al aces-teia începe să fie contestat de cătrecentrele de putere în ascensiune. ŞiIndia a progresat economic în modremarcabil. Această Ńară democrată,având peste un miliard de locuitori,promite să devină un centru de pu -tere redutabil. Dar cel mai mare rivalal Americii este China. Această Ńară abeneficiat de o expansiune econo mi -că spectaculoasă, devenind o pu te reglobală în ascensiune. Chinezii au in -

vadat piaŃa mondială cu produse ief-tine şi au acumulat fonduri uriaşe devalută străină. MulŃi analişti suntconvinşi că, inevitabil, China va de -van sa Statele Unite în următorii 15 anişi va deveni cea mai mare putereglobală, aceasta fiind deja o putererecunoscută pe plan mondial. Chinas-a dezvoltat rapid în ultimii ani şideja a ajuns din urmă Ńările dezvol -tate, iar pe unele le-a şi întrecut, laanumite capitole. În ultimii 25 de ani,produsul intern brut (PIB) al acesteiŃări a crescut cu 9,6% pe an, repre -zentând cea mai rapidă ascensiune,iar în prezent economia chineză seaflă pe locul 2 în lume. Creştereaspectaculoasă a Chinei se datorează,în primul rând, reputaŃiei de produ -cător “low-cost” pe care şi-a con-struit-o în ultimii ani. Acolo existămuncitori mulŃi, buni şi ieftini, infra-structură decentă, tehnologie la fel,toate ducând la o productivitate mă -rită. Prin urmare, investitorii străinise înghesuie în această Ńară – au

adus aici 80 de miliarde de dolarinumai în anul 2007. Referindu-se lapercep Ńia populaŃiei chineze cu privirela po liticile promovate de guvernulde la Beijing, concluziile studiului2008 efec tuat de Centrul de CercetarePew pre zenta că din cele 24 de Ńăristudiate, chinezii şi-au exprimat celmai mare sprijin pentru direcŃia încare se în dreaptă Ńara lor. Aproapedoi chinezi din trei au spus caguvernul de la Beijing se ocupă binede problemele care contează pentruei. Astfel de sondaje sunt făcute deani intregi, iar numărul celor ce apro-bă guvernul chinez a crescut, odatăcu creşterea economiei. Acum, Chinatrebuie luată în seamă de către cele-lalte structuri de putere, şi nu maipoate fi izolată, ci in tegrată în sistemulmondial de putere.

Statele Unite, în baza datelor eco-nomice, vor fi obligate să accepte cen -trele de putere din China, UniuneaEuropeană, Japonia, India şi Rusia.ConsecinŃele politice, economice şi

militare ale reîmpărŃirii puterii întrestate sunt imprevizibile. America vatrebui să renunŃe la rolul de unica pu -tere şi să accepte compromisuri majore.Alte state, conştiente de redistribui -rea puterii, vor gravita spre noilecentre de putere. Noile puteri, nesatis -făcute de ierarhia anterioară, nu vormai accepta un statut “subordonat”.Liderii politici sunt obligaŃi să se adap -teze la noua configuraŃie globală şisă găsească modalităŃi de acomodarecare să evite tensiuni devastante.Krauthammer scria acum mai binede 20 de ani că “Fără nicio indoialăcă multipolaritatea va succede mo -men tului unipolar. În cel mult ogenera Ńie vor exista puteri care voregala Statele Unite”. Generic, asta nus-a întâmplat încă. În timp însă potapă rea pretenŃii. State precum Chinapot ajunge în timp la un PIB com-parabil cu cel al Statelor Unite. Darîn cazul Chinei acest rezervor de bună-stare va fi cu siguranŃă absorbit, într-o pri mă fază, de imensa sa popu laŃie

şi nu va putea fi utilizat pentru fi -nan Ńarea unor angajamente globalecomparabile cu cele pe care StateleUnite şi le asumă astăzi. În plus,mentine rea stabilităŃii şi a coeziuniipolitice interne nu va fi o sarcinăusoară pentru China.

Şi India se confruntă cu o provo-care demografică similară, iar pro-gresul său economic este subminatde prea multă birocraŃie şi de o in -frastructură insuficient dezvoltată.Totodata, şi Uniunea Europeană esteîncă foarte departe de capacitatea deacŃiune unitară a unui stat-naŃiune.Rusia pare să-şi asume un rol de con -tra pondere la puterea SUA, dar are oeconomie instabilă.

Astăzi, politicienii vor fi obligaŃi săia în consideraŃie redistribuirea ine -vitabilă a puterii globale şi să-şi ajus -teze deciziile Ńinând cont de emer-genŃa noilor centre de putere. Prinurmare, multipolaritatea centrelor deputere este o realitate care pe zi cetrece îşi face tot mai accentuat pre -zenŃa pe scena politică internatională,iar fiecare centru de putere va trebuisă ia în considerare şi intenŃiile celor -lalte centre atunci când îşi propunesă se manifeste în oricare parte a lumii.

Aşadar, se pare că actualmentenu se manifesta în lume un imperiufinan ciar mondial, noua structură deputere a lumii, indiferent de abordărilepe care le iniŃiază diverse state, tindesă fie multipolară. Vechile structuride pu tere vor trebui să se adaptezela noul echilibru al puterii. Omisiunearecu noaşterii polilor de putere înascensiune şi integrarea lor în struc-turile de putere existente nu poatecondu ce decât, fie la un conflict mil-itar mondial, fie la construirea uneinoi ordini mondiale în care vechiipoli de putere să deŃină o influenŃămai re dusă. Care este secretul Ńărilorce aspiră la titlul de lideri ai lumii?În primul rând, munca şi resursele.Atuul lor este numărul mare delocuitori apŃi de muncă, muncitoricare nu cer salarii mari, dar suntdispuşi să lu creze mult şi bine,resursele bo gate şi liberalismul eco-nomic promovat de guvernanŃi. În aldoilea rând, refor mele economicebine puse la punct, continuitatea şihotărârea auto rităŃilor de a punelucrurile în mişcare pentru creştereanivelului de trai al populaŃiei.

Alexandra DRAGOE, stud. master., Facultatea de {tiin]e Economice, ULBS

Imperiu economic financiar? Opinii (II)Calcutta - India

Shanghai - China

ECHILIBRU FINANCIAR FMIVINERI 27 IANUARIE 2012 7

Pactul de stabilitate. Con]inut }i efect

Criza financiară, întristătoare şicronică, refuzul mai direct sau mainuanŃat al americanilor, arabilor şichinezilor de a-i arunca un colacmare de salvare în aceste momenteagitate, au facut-o să-şi adune ulti -mele puteri şi ambiŃii într-o decizieesenŃială: acordul de integrare fis-cală. Celor din conducerea UE le-atrebuit cam mult să înŃeleagă de cescârŃie construcŃia europeană apărutăîn urmă cu 20 de ani prin Tratatulde la Maastricht. Tratatul privindUniunea Europeană (numit şi Tratatulde la Maastricht) a fost semnat deConsiliul European la 7 februarie 1992în localitatea olandeză Maastricht, re -prezentând până atunci cea mai pro-fundă schimbare a tratatelor de la în -fiinŃarea ComunităŃii Europene. Acesttratat a pus bazele Uniunii Europene.

Principalul obiectiv al tratatuluiera crearea Uniunii Economice şi Mo -netare în trei etape. Conform trata -tului moneda unică europeană urmasă fie introdusă cel mai devreme la1 ianuarie 1997 şi cel mai târziu la1 ianuarie 1999. Pentru ca o Ńară săparticipe la Uniunea monetară trebuiasă îndeplinească anumite criterii eco-nomice (criteriile de convergenŃă),prin care trebuia asigurată stabili-tatea monezii unice. Criteriile de con-

vergenŃă sunt următoarele: politicafinanciară, nivelul preŃurilor, al do -bânzilor şi al cursului de schimb. Întimp ce criteriul de politică financia-ră (deficit bugetar < 3% şi gradul deîndatorare < 60% din PIB) este uncriteriu permanent, celelalte două aufost valabile numai pentru anul dereferinŃă 1997.

Odată cu semnarea tratatului s-apus în mişcare un automatism, con-form căruia Ńările care îndeplinesccriteriile de convergenŃă în urmaconstatărilor făcute de Consiliul deMiniştri pot participa şi la uniuneamonetară. Numai Marea Britanie şiDanemarca şi-au rezervat dreptul dea decide singure dacă vor introducemoneda unică europeană.

Fiecare stat membru trebuie săîntrunească un număr de cinci cri-terii de convergenŃă pentru a ajungeîn faza a treia. Acestea sunt:• stabilitatea preŃurilor: rata inflaŃieinu poate depăşi cu mai mult de 1,5%ratele medii de inflaŃie ale celor treistate membre cu cea mai scăzutărată de inflaŃie; • rata dobânzilor: rata dobânzilor petermen lung nu poate varia cu maimult de 2% în raport cu ratele dobân -zilor medii ale celor trei state membrecu cea mai scăzută rată de inflaŃie; • deficitele: deficitele bugetare naŃio -nale trebuie să fie sub 3% din PNB; • datoria publică: nu poate depăşi60% din PNB; • stabilitatea cursului de schimb: ra -tele de schimb trebuie să rămână înlimitele marjei de fluctuaŃie autorizatepentru cei doi ani anteriori.

Dintre cele 27 de state membrecare fac parte în prezent din UE, 17(Belgia, Germania, Estonia, Irlanda,Grecia, Spania, FranŃa, Italia, Cipru,Luxemburg, Malta, łările de Jos, Aus-

tria, Portugalia, Slovenia, Slovacia şiFinlanda) au adoptat moneda euro,ceea ce înseamnă că acestea par-ticipă integral la cea de-a treia etapăa UEM.

Două state, Danemarca şi RegatulUnit, au un statut special. Protocoa -lele anexate la Tratatul de instituire aComunităŃii Europene (Tratatul CE) leconferă acestora, cu titlu excepŃio nal,dreptul de a alege să participe saunu la cea de-a treia etapă a UEM.Ambele state au comunicat Consi -liului UE (Danemarca în anul 1992,iar Regatul Unit în anul 1997) faptulcă nu intenŃionează să participe lacea de-a treia etapă a UEM, respec-tiv că nu doresc, pentru moment, săfacă parte din zona euro. În prezent,

celelalte state ale UE beneficiază deo „derogare”. Acest lucru înseamnăcă un stat membru nu îndeplineştedeocamdată condiŃiile pentru adop -tarea monedei euro şi, prin urmare,este scutit de respectarea unora din-tre prevederile care se aplică în modnormal de la începutul celei de-atreia etape a UEM. Acestea includtoate dispoziŃiile care se referă latransferul responsabilităŃii în domeniulpoliticii monetare către Consiliul gu -vernatorilor BCE (Banca CentralaEuropeana).

România nu îndeplineşte niciunuldin criteriile pentru aderarea la zonaeuro, respectiv stabilitatea preŃurilor,poziŃia bugetară a guvernului, stabili -tatea cursului de schimb şi conver-

genŃa dobânzilor pe termen lung,întâmpinând însă şi obstacole legis -lative, a anunŃat Comisia Europeană(CE). AutorităŃile române au anunŃatanul 2015 ca Ńintă oficială pentruadoptarea monedei comunitare.

Preşedintele României a spus DAacordului de la Bruxelles în noapteade 8 spre 9 decembrie 2011. Ro -mânia se pare că spune, deocam-dată, NU. De acum în colo începegreul. Eu sunt de părere că modifi-carea ConstituŃiei nu îşi are locul.Este de ajuns o lege specială privinddeficitul maxim. Ne-am lamurit căeste o greşeală, creşterea pe datorie.Deficitele contează la fel de mult cucreşterea economică, sau cu modulîn care se cheltuiesc banii.

Chiar daca mai are susŃinere po -litică, delegitimarea cu care suntnevoiŃi parŃial să fie de acord chiarşi membri coalŃiei de guvernământface ca acest program cu FMI să fiemai degrabă un proiect decât unplan. Mai mult, cum acordul pe careîl avem acum cu FMI este unul cuun grad redus de imperativitate, nicientuziasmul guvernului nu e preamare de la bun început. Cu toateacestea, este cel puŃin ciudat şi pa -radoxal ce îşi asumă guvernul, undeapasă pe rigoare şi unde e ceva maidelăsător. În mare, întreaga discuŃiea depăşit chestiunea deficitului buge-tar, eterna problemă cu care ne-amconfruntat de atâtea ori în ultimii ani.Guvernul a închis bine anul sub4,4% iar angajamentul pentru 2012este unul atât de ferm încât a uimitpână şi FMI: 1,9 cu ceva cheltuielisuplimentare extra bugetare care potmerge până la 2,1%. Şi tocmai aici,în chestiunea deficitului, guvernul esteferm hotărât să Ńină căpăstru foarteferm. FMI este dispus desigur ”dacăcondiŃiile economice o permit”, să ac -cepte o majorare a salariilor si pen-silor. Guvernul consideră că actualulclimat internaŃional impune prudenŃăşi nu vrea să-şi asume nici un risc.Sună bine această rigoare prudentă,dar nu e chiar aşa. A mai pune pro -blema în felul acesta când consumuleste încă la sub 25% faŃă de 2008iar pensiile neschimbate din 2009, eabsurd Ńinând cont de impactul con-sumului asupra creşterii economice.

În ce priveşte pensiile, absurdul ecomplet ilogic şi la limită ilegal. Le -gea pensiilor modificată în 2009,pentru care guvernul şi-a asumatrăspunderea (dar pentru ce nu şi-aasumat acest guvern răspunderea),prevedea ca pensiile să crească cujumătate din creşterea salariului me -diu pe economie (care aproape că astagnat anul trecut) şi rata inflaŃiei(remarcabil de mică la 3%). În con-secinŃă, pensiile creşteau cu un pro-cent minor de 4%, dar nici măcaratât guvernul nu consideră că trebuiesă aibă loc. În buget, cheltuielile arfi crescut cu 0,5% maximum. Unde -va la 600 mil euro, o sumă mică ce

s-ar fi recuperat uşor din cheltuielilede bunuri şi servicii sau investiŃiinerealizate până spre finalul anului(aproape că se puteau plăti fără efortde la fondul de rezervă al guvernu-lui, din economiile altor programe ,dacă presiunile asupra acestor banisunt uriaşe pentru a fi folosite în altecombinaŃii). Fermitatea aceasta estecel puŃin stranie dacă nu cinică,autoironică faŃă de propriile eforturilegislative şi neconstructivă econom-ic. Guvernul îşi asumă toate acesteaca fapte de eroism, dar la fel ca unatac de cavalerie asupra unor Panzerecare pare dintr-o perspectivă eroică,el este, la rece vorbind, sinucigaş,

sau chiar ucigaş. Cam aşa este şiaceastă chestiune eroico – criminalăcu pensiile care strârneşte ui mire şicelor de la FMI.

Fermitatea Fondului în aceste zilese va manifesta în altă direcŃie. Ceaa contractelor de management privat,a privatizărilor unor entităŃi şi de lis -tare a unor părŃi din marile entităŃienergetice. Partea aceasta a mandatu -lui FMI pare mai degrabă desprinsădin obiectivele pe termen lung aleFondului Proprietatea, acŃionarul mi -noritar care pledează de la bun în -ceput pentru aceste chestiuni. Aceas -tă discuŃie pare în acest momentexcentrică interesului general. Guver -

nul a compromis efectiv prin modulîn care a tratat aceste subiecte ter-meni ca privatizare, liberalizare. Pro -testeste din aceste zile au avut ex -plicit mesaje înmpotriva acestor ches-tiuni iar privatizarea, înstrăinarea (lapropiu) sunt extrem de prost văzuteacum în opinia publică pentru că gu -vernul le-a compromis total în acestani prin modul corupt în care le-aaplicat şi inept în care le-a apărat.Angajamentul de acum a fost de labun început neconvingător, de altfelîn acest domeniu sunt întârzieri faŃăde programul convenit cu FMI. Maimult, există o lipsă totală de entu -ziasm în a le realiza, entuziasm vizi -bil atunci când s-au tăiat pensii şisalarii. Întrerpinderile care vor fi într-un fel sau altul înstrăinate sunt ma -rile sinecuri ale clienŃilor guverna-mentali şi mâna privată strică soco -telile, sau cel puŃin le încurcă. Acestaar putea fi efectul benefic. Cel ris -cant este introducerea de prea multăprivatizare în pieŃe cum sunt cele deenergie unde concurenŃa pe preŃ şipe servicii nu funcŃionează. Interesulguvernului trebuie să fie pentru pieŃe,nu pentru forme de proprietate. Oprivatizare nu face o piaŃă, cum ştimprea bine. Dar cum guvernul a por-nit pe această cale, va merge încetînainte, fără să fie de fapt interesatde rezultat : acela de a avea o piaŃăşi de a stopa scurgerile din sistem.De gura fondului, va merge inainte.Asta dacă nu cumva tensiunile dinstradă vor opri în sfârşit un guverncare şi-a pierdut de mult şi legitimi-tatea şi raŃionalitatea.

Marieta MUREŞAN, stud. master.,Facultatea de {tiin]e Economice, ULBS

Dan SUCIU

FMI la Bucure}ti: o prezen]@ anacronic@

Deşi, după toate datele statistice,media de vârstă a artiştilor din breas -la sibiană a plasticienilor depăşeşte50 ani, motiv de îngrijorare pentruevoluŃia ei viitoare, o cercetare maiatentă şi mai amănunŃită a eviden -Ńelor existente la Galeria de Artă aFilialei U.A.P. a revelat un fapt îmbu-curător. Un număr de 12 tineri artiştiplastici, absolvenŃi ai unor institutede învăŃământ superior de artă, auexpus lucrări valoroase de artă plas-tică, anunŃându-şi, şi în acest fel,dorinŃa de a intra şi de a se „inegra”oficial în viaŃa artistică profesionistă

a Sibiului. Aceştia sunt: Andrei Szabo,Alina Geanina Ionescu, Alert Sofian,Alina Bungărdean, Elena Vijoli, DeliaHaşegan, Lavinia Manea, Luli Drago -man, Rareş Ilea, Radu Ignat şi So -rana Părăian. Această enumerare estealeatorie, ea nu reprezintă o anumeierarhie valorică, chiar şi subiectivă.Dintre toŃi aceşti artişti, fiecare în fe -lul său şi-a conturat un anume drumstilistic, care probabil va fi ulteriorschimbat.

Artista Alina Geanina Ionescu sedetaşează de toŃi artiştii din gruplulamintit, nu neaparat valoric, ci maimult prin multitudinea domeniilor abor -date. EvoluŃia sa artistică cunoaşte înplan profesional un impresionant tra -seu ascendent. La cei aproape 35 deani ai săi, Geanina se poate lăuda cuo bogată activitate artistică şi ştiinŃi-fică. Este posesoarea unui valoros

masterat obŃinut la Universitatea „Lu -cian Blaga” Sibiu, cu lucrarea „Pro -tejarea şi valorificarea patrimoniuluinaŃional istoric” şi doctoratului în is -torie obŃinut cu prestigiosul califica-tiv „cum laude”.

Regretatul profesor universitar dr.Thomas Nägler, prestigios istoric si -bian, plăcut impresional de seriozi-tatea şi profesionalismul preocupărilorAlinei Geanina Ionescu în direcŃia pic-turii sacre, în special a icoanelor pelemn şi sticlă, a primit să coordo -neze ştiinŃific doctoratul tinerei restau-ratoare de la Muzeul NaŃional Astra.

Lucrarea sa de doctorat „Cultulicoanei în iconografia bizantină dinperspectivă istorică. Stilul bizantinreflectat în icoanele de sec. XVIII-XIXdin coecŃiile sibiene.” este, pentru is -toria artelor româneşti, o întreprin -dere culturală de anvergură şi re -prezintă, dincolo de o valoroasă con-tribuŃie ştiinŃifică la un teritoriu maipuŃin abordat, un preŃios instrumentpractic de lucru pentru specialiştiidin domeniul restaurării icoanelor.

În calitatea de expert restaurator,pe care o exercită la Muzeul NaŃional„Astra”, abordează problema păstră -rii, conservării şi restaurării icoanelorcare intră în categoria valorilor depatrimoniu, ca pe o misiune de mareresponsabilitate profesională dar şimorală. Ca pictor, căci Alina GeaninaIonescu este membră a Uniunii Ar -tiştilor Plastici din România la secŃiapictură, a parcurs o perioadă dedecantări latente dar organice, detatonări, fireşti de altfel, în direcŃiagăsirii mijloacelor de exprimare plas-tică în deplină concordanŃă cu disponi -bilităŃiile sale afective şi spirituale.

Dacă la începuturile demersuluisău pictural s-a făcut remarcată prinlucrări de bună factură realistă, înultimii ani a ea, printr-un efort

de autoconştientizare şi autoevaluarelucidă, a trecut în zona picturii ab -stracte conceptualiste, unde se re -liefează vocaŃia sa pentru structuriconstructiviste, ce corespunde pe de -plin aspiraŃiilor sale artistice actualeşi se însrie, consider fără să ezit, peun traseu propriu.

Fire lirică şi introvertită ca struc-tură temperamentală, manifestă o în -clinaŃie spre metaforă, căutând înpermanenŃă să descopere şi să pre -zinte în compoziŃiile sale acele punctede incidenŃă între real şi imaginar.Stau mărturie acestei afirmaŃii lu cră -rile din recenta expoziŃe metaforic în -titulată: „Plimbare prin pădurea oglin -zilor care cântă”.

Ceea ce frapează în această ex -poziŃie este rigoarea conceptuală con -structivă. Facilitatea dogmatismului in-stinctual al dicteului automat, îl con-verteşte în metafore plastice clare,iar optimismul, vitalitatea impulsuri -lor subconştiente, ecourile acestora,le lasă mereu, cu bună ştiinŃă, să seperpetueze.

Raporturile de lumină şi umbră le

dozează judicios. Lumina absoarbeumbra echilibrând dinamismul exteri-or al contrastelor. Motivul central alcompoziŃiei armonizează contrastelede culoare, stăpâneşte cu o extremăîndemânare legea contrastului simul-tan precum şi a complementarelor.Tentele de culoare le alătură nu leînfruntă, chiar dacă o anumită ten -dinŃă de exaltare este cerută de legilecromaticii. Artista deŃine o înclinareînnăscută de a îngemâna organicformele statice şi cele dinamice într-o subtilă contextură metaforică.

Cele 38 de compoziŃii, de o per-fectă unitate stilistică, impresioneazăprin viziunea originală, subordonatăconceptual unui decorativism cu efec-te ce vizează afectivul senzual.

Andrei Szabo, mai tânar decît AlinaGeanina Ionescu, născut în 1982, serecomandă ca un desenator de veri-tabilă vocaŃie. Precizez că este ab -solvent al UniversităŃii. El evocă cumijloace simple şi expresive adân -cimea şi particularitatea psiholoică apersonajelor desenate.

(va urma)

ART~ ECONOMIE VINERI 27 IANUARIE 20128

c my b c my b

c my b c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Filiala UAP Sibiu întinere}te (I)

2 februarie 1943. Capitularea armatei germane la Stalingrad.

Andrei Szabo - Portret compoziŃional

Alina Gianina Ionescu