23 de asociații și cluburisportive au primit finan-țare, din toate domeniile:baschet, șah, arte marțiale,rugby, lupte, tenis de câmp,automobilism, handbal,ciclism și fotbal.

„Consiliul Județean Brașovsprijină atât performanța, câtși sportul de masă și juvenil.Prioritatea noastră este săfinanțăm pregătirea copiilorși a juniorilor pentru înaltaperformanță. Am încercat săonorăm, împreună cu cole-gii din comisie, care suntoameni de sport – PaulEnache și Szakal Andras –toate cererile de finanțarevenite la Consiliul Județean,în limita banilor disponibili.În 2011, am înființat «CSȚara Bârsei 2011». Clubulare în componență trei secții:baschet, lupte și atletism. Iarperformanțele nu s-au lăsatașteptate, în pofida timpuluiscurt”, spune Dragoș Cră -ciun, președintele Comisieide sport–turism a Con siliuluiJudețean Brașov.

Unul dintre evenimentele detop organizate de Consiliul

Județean s-a desfășurat recent,în perioada 27 iulie – 3 august2013, pe terenurile bazeisportive Dinamo Brașov, undea avut loc cea de-a V-a edițiea „Cupei Consiliului JudeţeanBrașov” la tenis de câmp pen-tru copii şi juniori.

„Suntem bucuroși că auparticipat peste 150 de sportividin toată țara, în contextul încare chiar președintele Fe de -rației Române de Tenis, Ge-orge Cosac, a declarat că «estecel mai puternic turneu ca număr de sportivi, având învedere că la această oră sedesfășoară alte șapte turnee detenis la nivel național. FRT, înacest mandat are ca proiectcreșterea copiilor și a ju nio -rilor pentru performanță»”.

Dragoș Crăciun mai are unmotiv de mulțumire. Echipafeminină de baschet, OlimpiaCSU Brașov, a obținut cea maibună performanță sezonul tre-cut, de când activează în pri-ma Divizie: locul 9. „Pentruacest an ne-am propus caobiectiv să ne calificăm înplay-off, iar în Cupa Românieisă ajungem cât mai sus”, aprecizat Dragoș Crăciun.

Un alt eveniment de mar-că, organizat de Consiliul Ju -de țean Brașov este „Gala bas -che tului brașovean”, care aajuns la ediția a doua. „Cuaceastă ocazie sunt premiațicei mai buni sportivi, dar șigloriile baschetului bra șo -vean. În plus, sunt organiza-te concursuri cu pre mii pen-tru copii. Ma ni fes tarea vaavea loc spre sfârșitul anului,iar echipa noastră, OlimpiaCSU, vrem să joace un meciamical cu o echipă din afarațării, probabil din Ser bia”, ne-a de cla rat președintele Comi-siei de Sport.

Tot la finalul anului, îm -preună cu ziariștii de la secțiilede sport din presa brașoveană,vor fi nominalizați cei maibuni sportivi și antrenori dinjudețul Brașov, pe patru ca -tegorii: copii, juniori, tineretși seniori.

Iată performanțele CS ȚaraBârsei 2011, finanțat de Con -siliul Județean: Secția debaschet: 2011–2012 locul 10în Campionatul Național deBaschet Feminin, 2011–2012vice campioană naționalăunder 23 (cea mai mare

performanță a baschetuluifeminin brașovean în ultimii13 ani), 2012–2013 locul 9 înLiga Națională de Baschet Fe-minin (cea mai bună clasaredin istoria participării în primuleșa lon al baschetului feminin).Secţia de lupte: La luptegreco-romane, în 2012, amieșit campioni naționali peechipe (dubla cu CSS Trans -porturi Brașov) câștigând toateturneele de calificare și turneulfinal fără nicio înfrângere.

Iată rezultatele pentru2013: Gabor George –loc III CNI juniori;loc III Grand prixj u n i o r i ( d o a r2 medalii a obținutRomânia); douălocuri II și un locIII la turnee de calificare seniori.Caia Mădălina –loc I CNI JunioriI, Boali Bian-ca – loc  II CNIjuniori I, SporeaMarius – loc  IIICNI juniori I,M a r ș a v e l aVirgil – loc VCNI juniori I.

„La finala CampionatuluiNațional de Lupte Seniori,am reușit să obținem douămedalii de bronz prin GaborGeorge la

categoria 55 de kg și BoaliBianca la categoria 72 de kg.Vreau să menționez că GaborGeorge a obținut prima me-dalie după 10 ani de un spor -tiv brașovean la lupte greco-romane, iar medalia obținutăde Bianca Boali este primamedalie a unei sportive bra -

şovene, de 15 ani de cândse practică lupte femininela noi în țară!”, a încheiat

Dragoș Crăciun.

La Moieciu, autoritățile lo-cale au început, într-un modfoarte serios rezolvarea pro-blemelor de infrastructură,

în contextul în care comunaeste una dintre atracțiileturistice principale alejudețului Braşov. pag. 3

Biserica fortificată din Criţa fost renovată în totalitate,cu o finanţare europeanăobţinută de Biserica Evan-

ghelică, şi, de asemenea,orga bisericii a fost supusăunui proces laborios de res-taurare. pag. 8

Antal Árpád, primarul mu-nicipiului Sfântu Gheor ghe,susține că realizarea drumu-lui expres Braşov – Sfântu

Gheorghe ar veni în întărirearelațiilor și în beneficiullocuitorilor din cele douăașezări urbane. pag. 4

Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare cu Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului

Ziarul administraţiei publice braşovene Nr. 7 – 16–31 iulie 2013

Priorităţi în comuna Moieciu Restaurarea bisericii fortificate din CriţDrum expres Brașov – Sfântu Gheorghe

Dragoș Crăciun se mândrește cu performanțele sportivilor brașoveni

Sprijinim sportuljuvenil și de masă

Ziarul Astra2

Deşi prima şcoală din lo-calitatea Bod s-a înfiinţat înanul 1925, suntem o şcoalăcu un colectiv de cadre di-dactice tânăr. Promovămidentificarea şi dezvoltareaaptitudinilor elevilor şi rea-lizarea educaţiei pentru co-laborare şi lucru în echipă.Oferim şanse egale fiecăruielev să-şi construiască vii-torul. Deviza noastră este„Nu învăţăm pentru şcoală,învăţăm pentru viaţă”.Munca noastră este spriji-nită în permanenţă de pă-rinţi, comunitatea locală,

Consiliul Local Bod şidom nul primar Paul Cernat.

În septembrie anul trecuteram îngrijoraţi că nu vomputea începe în condiţii op-time anul şcolar 2012–2013,deoarece nu dispuneam defondurile necesare pentrurealizarea lucrărilor de igie-nizare a celor două corpuride şcoală şi grădiniţă. Cusprijinul domnului primarPaul Cernat am obţinut sumade 100 000 lei, sumă aloca-tă din fondul de rezervă alpreşedintelui Consiliului Ju-deţean Braşov.

Cu aceşti bani am reuşitsă reabilităm grupurile sa-nitare, împrejmuirea cores-punzătoare a spaţiilor şco-lare, repararea sistemelorpluviale, automatizareacen tra lei termice din corpulB de şcoală.

În acest an am reuşit să în-cepem lucrările de reabilita-re odată cu finalizarea cur-surilor şcolare. În această va-canţă se va realiza la şcoalăschimbarea acoperişului(corp A), zugrăvirea exte-rioară (corp B), iar la grădi-niţă lucrări de igienizare a

sălilor de clasă şi reparareaacoperişului. De asemenea,suntem în curs de finalizarea lucrărilor de instalare a sis-temului de supraveghere vi-deo pentru siguranţa elevi-lor în incinta şi în imediataapropiere a şcolii. Aceste lu-crări fiind realizate cu fon-duri obţinute tot de la Con-siliul Judeţean Braşov, cusprijinul domnului primarPaul Cernat.

Director prof. Tomuţă Angela

Director adj. prof. Moiseanu Alina

Bodul a ajuns, financiar, pe „linia de plutire” Fără a invoca „greaua”moștenire, primarul comu-nei Bod, Paul Cernat, a fă-cut o analiză financiară peultimii doi ani asuprabugetului și investițiilordin comună.

„În 2012, la preluarea man-datului, am găsit datorii de25 de miliarde de lei vechi,la care se adaugă încă vreo2 miliarde penalități. Lasfârșitul lunii mai 2013, amreușit, cu ajutorul pre șe din -telui Consiliului Județean,Aristotel Căncescu, care aînțeles situația critică de laBod, să ajungem la zi cuplățile către furnizorii de ser-vicii. Mai mult, trebuie spuscă bugetul estimat pe 2012 afost de 32 de miliarde de leivechi și noi am reuşit să atra-gem resurse de 62 de miliar-de de lei”, explică primarulBodului situația.

După plata datoriilor,investiții majore

Școlile, dispensarul, repa -ra țiile străzilor, iluminatulpublic, bisericile, suntprioritățile pe lista condu -cerii Primăriei Bod.

„Așa cum este firesc,școlile trebuie să fie în atențianoastră, pentru a le ofericopiilor noștri condiții câtmai bune pentru a învăța. Amalocat 2,5 miliarde de leivechi pentru reparația aco -perișului la școala din BodSat și pentru refacerea exte -riorului la școala din Bod Co-lonie. De asemenea, 500 demilioane de lei vechi i-amprevăzut pentru reparații și

dotări la dispensar. Estevorba de aparatură pentrufuncționarea unui centru depermanență, electrocardio-graf, construirea unei rampepentru persoanele cu pro -bleme locomotorii, schim -barea ușilor la interior, racor -darea la rețeaua de apă-canal,lucrări de zugrăvit etc.”, aprecizat Paul Cernat.

Dezvoltarea urbanistică alocalității obligă autoritatealocală să ia măsuri înconsecință. Pe lângă înlocui-rea becurilor arse din întrea-ga comună, edilii au dispusextinderea rețelei de ilu -minat public atât în Bod Sat,cât și în cartierul nou care seconstruiește către Sânpetru,acțiune pentru care s-au pre-văzut de la bugetul localpeste 600 milioane lei vechi.

Se lucrează la canalizareÎn prezent, în comuna Bod

se lucrează la canalizare pestrada Ariușdului (racordurilede branșament) și în Colonie,pentru a da drumul la Stațiade epurare.

„Trebuie să mai legăm câ-teva blocuri din Colonie,pentru a exista debit suficientsă funcționeze cele 7 pompede pe traseu. La finalizareainvestiției, aceasta va fi datăîn administrarea CompanieiApa Brașov”, a precizat edi -lul șef.

Nu au fost uitate nicibisericile ortodoxe. Pentrulăcașul de cult din Bod Sat s-aalocat până acum un miliardde lei vechi, pentru reparațiiexterioare, amenajarea caseireci și a grupului sanitar.Încă un 1,5 miliarde de lei au

fost dați pentru biserica dinBod Colonie, care este încons trucție.

„Sunt multe de amintit. Casă facem economii la buge-tul local cu deszăpezirea, amachiziționat un plug, cu 300de milioane de lei, care îl ata-şăm la autogunoieră, am pie-truit 12 străzi neasfaltate dinBod Sat și Colonie, am făcutproiectul și am amenajat oparcare, trotuarele și rigole-le de scurgere, de lângăPrimărie și Căminul Cultu-ral, să nu spună lumea că nusuntem gospodari, s-auexecutat lucrări de reparațiila monumentele eroilor dincomună, unde sunt orga -nizate spectacole și cere -moniale militare și religioasede Ziua Eroilor, când creș -tinii ortodocși sărbă toresc și

Înălțarea Domnului”, maispune primarul Paul Cernat.

Susținem sportul juvenilși de performanță

Poate unii consideră că suntcuvinte mari, dar primarul dinBod chiar vrea ca sportul demasă să nu fie „vorbe goale”.

„Susținem sportul juvenilși de performanță. Re -înființăm echipa de fotbal deseniori a comunei, am alocatbani pentru reparații și dotărila stadion, care a fost lăsat înparagină. Seniorii vor juca încampionatul județean, darvom înființa și o grupă de co-pii, care va activa într-uncampionat județean. Trebuiesă scoatem copiii din cârciumiși să-i împiedicăm să facă cineștie ce fapte ilegale, dar nicisă nu mai stea toată ziua înfața calculatorului. Trebuie săaibă alternative.

Avem copii din Bodantrenați de sensei NicușorIlie cu rezultate remarcabilela Campionatul NaționalWado-Kai și Ju-Jitsu. Ampropus consilierilor locali șiau aprobat să le dăm premiicampionilor: Emilia Polgar –1.000 de lei, Gabriela Pista –800 de lei, Bogdan Pista șiIzabela Gal – 600 de lei.

Mai mult, am reînființatformația de dansuri popularela nivelul școlilor, cu instruc-tor plătit de Primărie. Le vomcumpăra costume populareși le vom asigura deplasărilela concursuri și spectacole.Nu în ultimul rând, trebuiesă fim în pas cu ceea ce îșidoresc tinerii, de aceea nutrebuie să surprindă pe ni-

meni că la Bod există o tru-pă de street–dance, sub în-drumarea lui Petrică Gal”, semândrește primarul cu rezul-tatele elevilor.

De asemenea, elevii școliidin Bod pot participa la cur-suri de Dansuri de societate,participând la diverse con-cursuri: Cupa Primăverii,Cupa de Dans Salsa LiberoBrașov.

Tradițiile sunt respectate șitransmise noilor generații decătre Doamna LuminițaHurlup și Domnul GheorgheDebu, care coordonează An -samblul de Dansuri populareal școlii. Aceștia au participatla numeroase concursuri simanifestări artistice, amintindastfel „Comoara Etno”,Festival interetnic școlar,Brașov 2013, unde au obținutlocul III.

De asemenea, elevii, subîndrumarea cadrelor didac -tice ale școlii noastre au fostimplicați într-un număr marede proiecte și concursuricare au avut rezultate poziti-ve. Participarea la o serie deconcursuri școlare la careelevii au obținut rezultatefoarte bune: „Așii cunoaș -terii”– Croitoru Teodor, cl I– 100 puncte, „Comunica-re.Ortografie.ro” – Ungurea-nu Mihnea, cl. a II-a – 100puncte, „Fii inteligent la ma-tematică” – ChibulcuteanBogdan, cl. a III-a – 100puncte, Niță Marian, cl. a III-a – 100 puncte, Tanko Silard,cl. a III-a – 100 puncte,„Evaluare în educație” –Tanko Silard, cl. a III-a – 100puncte.

Primarul Paul Cernat este bucuros că lucrurile din administrație au intrat pe un făgaș normal

Deviza școlii din Bod: „Nu învăţăm pentru şcoală, învăţăm pentru viaţă”

Priorități la Moieciu:gaz, apă și canalizareLa Moieciu, autoritățilelocale au început, mai înglumă, mai în serios, un„război” total pentru re-zolvarea problemelor deinfrastructură, în contex-tul în care este unul dinpunctele de atracțieturistică ale județului.

Una dintre cele mai im por -tante investiții este realizarearețelei de alimentare cu gazmetan, care a fost finalizatăanul trecut. Mai precis, îndata de 11 noiembrie 2012,a fost dată în funcțiune con-ducta stradală pe raza celorpatru sate componente alecomunei Moieciu – Peștera,Moieciu de Jos, Cheia, Mo-ieciu de Sus.

„Lucrările s-au realizat cufonduri de la Gas Sud SA,investiția urmând să fie re-cuperată în timp, prinfacturile de la abonați.Numărul celor branșați larețea este deocamdată mic,raportat la volumul inves-tiției realizate. Este vorbadespre 20 de kilometri deconductă stradală. Oasemenea investiție ar fi fostrapid rentabilă dacă ar fi fostrealizată la oraș, unde suntblocuri, dar cred că și la Mo-ieciu încălzirea cu gaz va fio alternativă sau va fi com-plementară celei cu lemne,mai ales dacă ne gândim laconfortul turiștilor și al celor

care au case de vacanță”,spune primarul comunei,Nicolae Clinciu.

Au început lucrările la rețeaua de apă–canal

Edilul localității este bu-curos că un alt poiect ma-jor a demarat în acest an.Lucrările sunt realizate încadrul Programului Opera -țional Sectorial Mediu,pentru satele Moieciu deJos și Cheia.

„Este o investiție în va-loare de aproximativ 300 demiliarde de lei vechi, res-pectiv vreo 7,2 milioane deeuro și constă în construireaunei stații de epurare aapelor reziduale și arețelelor de alimentare cuapă potabilă și canalizare,precum și a două rezervoa-re de apă, de câte 300 demetri cubi fiecare și a uneistații de clorinare și tratarea apei”, spune primarulNicolae Clinciu.

Branșamente gratuitepentru gospodării

În prezent, comuna esteun adevărat șantier, lucrân-du-se simultan la toate aces-te obiective. În mai mult deo lună s-au realizat mai multde trei kilometri de rețelepentru apă și canalizare, pedrumul județean Moieciu deJos – Moieciu de Sus, tron-son pe care drumul este

deteriorat și distrus din cau-za lucrărilor.

„În perioada următoare sevor executa, în mod gratuit,la fiecare gospodărie, lalimita și în interiorulproprietăților fiecăruilocuitor, branșamentele șicăminele de apă și canal.Cetățenii trebuie să se ho-tărască rapid în această pe-rioadă, ca să putem efectuaaceste lucrări, pentru cădupă ce vom repara drumul,nu se va mai permitebranșarea decât cu plataunor taxe foarte mari șidupă o perioadă de cel puțincinci ani, pentru că nu vompermite spargerea asfaltu-lui, în contextul în careacum facem gratuit acestelucrări. Ca să nu existediscuții, o echipă de laPrimărie va merge acasă latoți cei reticenți să le expli-ce acest lucru, pentru a nuexista discuții ulterior și săspună că nu au avutcunoștință de efectele uneidecizii negative”, a averti-zat primarul comunei.

O altă problemă laaceastă investiție a fostaceea că proiectantul nuprevăzuse alimentare pen-tru jumătate din satul Cheia,pe o distanță de patru kilo-

metri: „Am pus jumătatedin bani noi, jumătate de laConsiliul Județean, cusprijinul președintelui Aris-totel Căncescu, din fondulde rezervă, pentru a cumpă-ra conducta necesară, cădoar nu era să săpămulterior drumul județean”.

Tot la acest capitol, a fostdepus de câțiva ani un pro-iect pe Măsura 5.2.2, dar dinpăcate nu s-a aprobat încă,pentru canalizarea la Moie-ciu de Sus. „Există Studiu defezabilitate și documentațiaconform prevederilor definanțare. Este vorba despre1,5 milioane de euro. Este oanomalie că nu s-a aprobatodată cu cel de la POS Me-diu, pentru că nu există logi-că: se face epurare de la ju-mătatea traseului din aval,nu din amonte. Totuși spersă rezolvăm și această pro-blemă, cu ajutorul dom nuluiministru Cons tantin Niță,care este și deputatul zoneinoastre, și să primimfinanțarea necesară”, s-a ară-tat optimist primarul.

Pericol de insolvență,din cauza Guvernului

Planurile de viitor ale pri-marului Nicolae Clinciusunt clar conturate: să

termine investițiile începuteîn urmă cu câțiva ani.

„Trebuie finalizată repa -rația drumului comunal DC58, Moieciu de Jos –Peștera, cuprins la finanțareprin HG 577 încă din 1997.Pentru acest obiectiv nu ammai primit niciun ban dedoi ani. Din cele 73 de mi-liarde, cât este valoareainvestiției, am primit doar18 miliarde de lei, motivpentru care avem o proble-mă foarte mare.

Lucrările au fost efec -tuate în proporție de peste70%, iar firma care a exe-cutat lucrările ne-a tăiatfactură și, conform noiiordonanțe a Guvernului,privind plata arieratelor(OG 46/2013), suntem înpericolul de a intra îninsolvență pentru datorii de16 miliarde de lei vechi,sumă ce depășește 15% dinbugetul localității. Iar acestlucru se întâmplă în contex-tul în care banii trebuie săvină de la Guvern... Așpropune parla mentarilorbrașoveni să vină cu amen -damente la OG 46, să nuintre în insolvență primării-le care au angajat lucrări cubanii promiși de Guvern, șipe care nu-i primesc. Am

făcut adrese către ConsiliulJudețean, către ministrulDezvoltării, Liviu Dragneași sper să se rezolve aceas-tă chestiune”, a precizatprimarul din Moieciu.

Situația este tot maiîncordată și din cauză căfirma care a reparat drumula intrat și ea în insolvență,iar o companie din Zalău arăscumpărat creditele șiacum face presiuni asupraPrimăriei Moieciu să recu-pereze banii.

Alte obiective în lucruÎn urmă cu cinci ani a în-

ceput construirea a douăgrădinițe, la Moieciu de Susși de Jos. La prima, în pri-măvară s-a făcut etajul,pentru că se distrugea ce sefăcuse în anii anteriori, iarpentru finalizare mai suntnecesare 8 miliarde de lei,iar la grădinița din Moieciude Jos sunt necesare 3,5 mi-liarde de lei, pentru in te -rioare și dotări, astfel încâtsă poată fi dată în folosință.

Un proiect care estefinalizat în proporție de85% îl reprezintă reparareași refacerea podurilor,podețelor și punților pieto-nale. Lucrările au început în2007, cu finanțare prinOG7/2006, dar nu au sosittoți banii. Pentru finalizarealucrărilor mai sunt necesa-re 4,5 miliarde de lei vechi.

Tot pe baza OG 7 ar tre-bui amenajată o bază spor-tivă în Moieciu, cu terende fotbal. A fost executatădocumentația și este înf aza de pub l i c a r e aanunțului de licitație, însăpentru că nu au venit banii(16 miliarde de lei plusTVA), Primăria a decisblocarea anunțului peSistemul Electronic deAchiziții Publice (SEAP).

„O altă durere a locuito-rilor este modernizarea DJ112F, Moieciu de Sus –Moieciu de Jos. Acesta esteși printre prioritățile Con -siliului Județean și sperămsă se găsească fondurile ne-cesare cât mai repede. Noivom pune la dispoziție totce este necesar din parteaPrimăriei și a ConsiliuluiLocal”, mai spune prima-rul Clinciu.

Primarul Nicolae Clinciu se bucură că are fonduri pentru lucrările importante de infrastructură

Ziarul Astra 3

Consilierii locali dinMoieciu au aprobat, laultima ședință de plen,realizarea unui proiectcare ar duce la dezvolta-rea rapidă a zonei.

Pe de o parte, este vorbadespre clasicul Centru deInformare Turistică, fiindcădeși este o zonă agro -turistică vestită la nivelnațional și internațional,nu există așa ceva în comună, montarea de panouri de informare șiconstruirea unui web-site.

„Partea spectaculoasăo  constituie construireaunei telegondole pecablu, astfel încât turiștiisă survoleze zona, și a trei

foișoare de observare,filmare și fotografiere aanimalelor sălbatice”, a de-clarat primarul comuneiMoieciu, Nicolae Clinciu.

Cât privește partea definanțare, Clinciu a pre -cizat că se va încercaobținerea de fonduri eu-ropene.

În prezent, s-a întocmitstudiu de fezabilitate pen-tru cinci pârtii, dotate cutot ce este necesar (inclu-siv telescaune), pe masi-vul Clăbucet, la Moieciude Sus. Proiectul, în valoa-re de 4,5 milioane de europlus TVA, a fost depus laADR Centru Alba Iulia, darnu a fost finanțat.

Proiect ambițios pentru turism

Învățământul preuniver -sitar din județul Brașov în-registrează rezultate din ceîn ce mai bune menți nându-se în topul învățământuluiromânesc de calitate.

Rezultatele foarte bune de laevaluarea națională pentruelevii de clasa a VIII-a și dela examenul de bacalaureatvin să confirme acest fapt.

La evaluarea naționalăpentru elevii de clasa aVIII-a, care a avut loc în pe-rioada 25 iunie – 3 iulie, înjudețul Brașov au fostînscriși 3.599 de elevi dincare 80.26% au obținut re-zultate peste 5,00. Cele maimari procente ale elevilorcare au obținut note peste5,00 s-au înregistrat laColegiul Național „AndreiȘaguna”, Liceul Teoretic„Johannes Honterus”, ȘcoalaGenerală nr. 6 „IacobMureșianu”, dar și la ȘcoalaGenerală nr. 1 Făgăraș.

Inspectoratul Școlar alJudețului Brașov, pentru în-scrierea în clasa a IX-a, apreconizat un număr de4.380 de elevi fiind prevăzu-te 4.542 de locuri în 157 de

clase. În urma procedurii deadmitere au fost repartizațiîn mod computerizat 3.305elevi, 242 de candidați fiindadmiși pe locurile de laliceele vocaționale și 65repartizați pe locurile specia-le pentru rromi. Cele maicăutate licee au fost ColegiulNațional „Andrei Șaguna”Brașov (ultima medie de

admitere la specializarea deȘtiințe ale Naturii fiind9,80), Colegiul Național„Dr. Ioan Meșotă” (ultimamedie de admitere laspecializarea Științe ale Na-turii bilingv engleză fiind9,66) și Colegiul Național deInformatică „Grigore Moi-sil” (ultima medie de admi-tere la specializarea Mate-

matică – Informatică fiind9,24). Cele mai puțin căuta-te licee au fost Liceul „PetruRareș” Feldioara (speciali-zarea Fabricarea produselordin lemn), Colegiul Tehnic„Simion Mehedinți” Codlea(specializarea Protecțiamediului) și Colegiul Tehnic„Remus Răduleț” Brașov(specializarea Mecanică).

În ceea ce priveșteexamenul de bacalaureat, înjudețul Brașov s-a înregis-trat un procent de promova-bilitate de 62.88% (2.353 deelevi au obținut media pes-te 6,00). La examenul de ba-calaureat s-au înscris 3.911candidați, au fost prezenți3.742 (95.68%), eliminați –7, declarați respinși dupăexamen – 1.382 (36.93%),media peste 9,00 fiindobținută de 325 de elevi(13.81%).

Un număr de 145.392 deabsolvenţi ai claselor aVIII-a, reprezentând 99,65% din totalul lor, au fost re-partizaţi computerizat în în-văţământul liceal, luni, con-form uneia dintre opţiunileexprimate, informează Mi-nisterul Educaţiei Naţiona-le (MEN).

Din totalul elevilor repar-tizaţi, 74.849 (51,48%) auales filiera teoretică, iar70.543 (48,52%), filiera teh-nologică. Primele licee cucele mai mari medii de ad-mitere, la nivel naţional,sunt: Colegiul Naţional„Sfântul Sava” Bucureşti(9,77 – ultima medie de ad-

mitere, 10 – prima medie deadmitere), Colegiul Naţional„Gheorghe Lazăr” Bucureşti(9,74 – ultima medie de ad-mitere, 10 – prima medie deadmitere), Colegiul Naţional„Mircea cel Bătrân” Cons -tanţa (9,72 – ultima mediede admitere, 10 – prima me-die de admitere), ColegiulNaţional „Fraţii Buzeşti”Craiova (9,69 – ultima me-die de admitere, 10 – primamedie de admitere), ColegiulNaţional de Informatică „Tu-dor Vianu” Bucureşti (9,64– ultima medie de admitere,10 – prima medie de admi-tere), Colegiul Naţional„Emil Racoviţă” Cluj-Napo-ca (9,64 – ultima medie deadmitere; 10 – prima mediede admitere), Colegiul Na-ţional „Mihai Viteazul” Bu-cureşti (9,64 – ultima mediede admitere, 10 – prima me-die de admitere), ColegiulNaţional „Gheorghe Şincai”Bucureşti (9,59 – ultima me-die de admitere, 9,97 – pri-ma medie de admitere), Co-legiul Naţional „Andrei Şa-guna” Braşov (9,56 – ultimamedie de admitere, 10 – pri-ma medie de admitere).

Autoritățile locale dinSfântu Gheorghe și cele dinBrașov colaborează pe o se-rie de proiecte menite săstrângă legăturile de viitorîntre cele două orașe.

Unul dintre aceste proiec-te vizează realizarea unuidrum expres pe DJ SfântuGheorghe – Ilieni – Hărman– Brașov, care ar faceposibilă parcurgerea distan -

ței între cele două orașe în20 de minute.

Primarul municipiuluiSfântu Gheorghe, AntalÁrpád (foto), susține căorașul are o colaborare foartebună cu municipiul Brașov,iar realizarea drumuluiexpres ar veni în întărirearelațiilor și în beneficiullocuitorilor din cele douăașezări urbane.

„Este adevărat, există unastfel de proiect, însă deo -camdată totul este la nivelulde discuții, nu am văzutniciun document în acestsens, așa că suntem încă ex-trem de departe de a semnaacte. Dar pot spune ferm șiclar că da, avem mai multeproiecte de colaborare cuBrașovul, suntem în perma -nent contact cu autoritățilelocale de acolo și dacă e cevace putem face în folosul lo-cuitorilor din Sfântu Gheor-ghe, sigur facem”, a declaratprimarul Antal pentru Obser -vatorul de Covasna.

Antal și-a mai exprimatsperanța că discuțiile de lanivel guvernamental, legatede realizarea unei autostrăziBacău – Brașov, se vor con-cretiza, arătând că asta ar fio ocazie excelentă pentruSfântu Gheorghe, care astfels-ar conecta foarte ușor labeneficiile oferite de o așainvestiție.

Sibienii câştigă cel maibine în Regiunea Centru,având un câştig salarial me-diu brut de 2.540 de lei, lapolul opus aflându-se locui-torii din Harghita, unde aces-ta a fost, în luna mai, de1.519 lei, potrivit unui raportal Direcţiei Regionale deStatistică (DRS).

Câştigul salarial mediubrut, calculat ca medie pon-derată a câştigurilor realiza-te în judeţele din RegiuneaCentru, a fost în luna mai de1.989 lei, cu 21 de lei maipuţin decât cel din aprilie şireprezentând 89,36% dincâştigul înregistrat la nivelnaţional – 2.226 de lei.

Cel mai mare câştig me-diu brut a fost înregistrat înjudeţul Sibiu – 2.540 de lei,iar cel mai mic în Harghita– 1.519 lei. Câştigul salarialmediu brut a crescut faţă deluna anterioară doar în jude-ţul Sibiu, cu 96 de lei, în ce-lelalte cinci judeţe înregis-

trându-se scăderi salariale,cele mai mari în judeţul Bra-şov (92 de lei), iar cele maimici în Alba (4 lei).

Câştigul salarial mediu no-minal net, calculat ca medieponderată a câştigurilor rea-lizate în judeţele din regiu-ne, a fost de 1.441 de lei, maimic ca în luna anterioară cu15 lei, reprezentând 89,45%din câştigul obţinut la nive-lul întregii ţări – 1.611 lei.

Valoarea cea mai mare acâştigului salarial mediu neta fost în Sibiu, 1.826 de lei,singurul judeţ din regiunecare depăşeşte câştigul sala-rial net pe economie, iar ceamai mică în Harghita, 1.107lei, reprezentând 68,72% dinvaloarea salariului naţional.

Faţă de mai 2012, câştigulmediu salarial brut a crescutcu 5,41%, iar câştigul salarialmediu nominal net cu 5,34%.

Creșterile și scăderile salariului mediu brut în Regiunea Centru

Ziarul Astra4

Drum expres Brașov – Sfântu Gheorghe.Distanța poate fi parcursă în 20 de minute!

Rezultate din ce în ce maibune ale elevilor brașoveni

Populația Brașovului,în scădere continuă

Conform datelor definitiveale Recensământului Po-pulației și Locuințelor2011, populația județuluiBrașov este în continuăscădere.

În 2011 erau înregistratedoar 549.217 persoane, maipuțin cu 6.8% față de 2002și cu 14.6% față de 1992.Motivul exclusiv al scăderiipopulației îl constituiemigrația internă și externă.În clasamentul pe țarăjudețul Brașov ocupă loculal 12-lea după numărulpopulației stabile, în timp cemunicipiul Brașov este pelocul șase. Populația

județului a scăzut cu 39.811persoane față de 2002(respectiv 94.044 față de1992), iar contribuția ceamai mare a avut-omunicipiul Brașov cu oscădere de 33.396 persoanefață de 2002 (respectiv70.536 față de 1992).

Și gradul de urbanizare aljudețului Brașov (72.29%)are tendința de scădere con-tinuă, acesta ocupând loculal 2-lea după Hunedoara cagrad de urbanizare, în timpce în 1992 era pe locul I cu76.18%. În ultimii 20 de anipopulația din mediul urbana scăzut cu 14.6%. Scădereas-a înregistrat în toate

localitățile urbane cuexcepția municipiului Săce-le (+1.9%) care a devansatmunicipiul Făgăraș. Înmunicipiul Brașov populațiaa scăzut cu 21.8% față deRecensământul din 1992.Dintre localitățile urbane,Codlea este singura în carenumărul bărbaților îl devan-sează pe cel al femeilor.

În mediul rurallocalitățile cu cea mai marepopulație stabilă sunt Prejmer(8.472 locuitori), Tărlungeni(8.320), Feldioara (6.154).Localitățile cu cel mai mic nu-măr de locuitori sunt: Fundata(852), Ticușu (908), Drăguș(1.162). Cel mai mare aport

al populației l-au înregistratlocalitățile periurbane(Sânpetru, Hărman, Cristian)și localitățile cu o ponderemare a populației de etnie rro-mă (Tărlungeni, Budila,Teliu, Măieruș). Cea maimare densitate a populațieicontinuă să rămână în Victo-ria (1.141,58 locuitori/ km2),iar cea mai mică la Șoarș(10,45 locuitori/km2).

În ultimii 20 de anipopulația de etnie română(conform propriilor decla-rații) a crescut cu 1.95 punc-te procentuale, cea rromă cu1.16 puncte procentuale îndefavoarea populației de et-nie maghiară (-2,20 puncteprocentuale) și cea de etniegermană (-0,99 puncteprocentuale). În județulBrașov mai sunt doar 2.923de germani.

Numărul de absolvenţi destudii superioare a crescut dela 6,7% în 1992, la 18,3% în2011. În paralel cu creştereaponderii absolvenţilor de stu-dii superioare a crescut şi pon-derea populaţiei fără şcoalăabsolvită de la 1,13% la 2,3%.În municipiul Braşov un sfertdin populaţie (26,5%) are stu-dii superioare.

În ceea ce privește stareacivilă, a scăzut pondereapersoanelor necăsătorite șicăsătorite în favoareapersoanelor divorțate și afla-te în uniune consensuală.

Raiffeisen Bank de ma rea -ză a treia ediție a Programu-lui de Granturi „RaiffeisenComunități”.

Programul este primul deacest gen de pe piața bancarăromânească. Acesta reprezin-tă un concurs online de proiec-te de responsabilitate socială,de dimensiuni mici saumijlocii, derulate de organizațiineguvernamentale, școli sauspitale în comunitățile în careRaiffeisen Bank S.A. îșidesfășoară activitatea. Scopulprincipal al programului estede a încuraja organizațiile șiinstituțiile din România sădezvolte și să implementezeprograme de responsabilitatesocială în beneficiul co mu -nității, care să ducă la îmbu -nătățirea nivelului de trai dinRomânia. Bugetul total al Pro-gramului de Granturi este de

100.000 euro (echivalent înlei), bugetul solicitat pentru fie-care proiect înscris trebuie săfie cuprins între 4.000 și22.000 lei. Prima etapă de în-scriere are loc în perioada15 iulie – 2 august și presupu-ne depunerea scrisorilor de

intenție. Înscrierea se face peblogul Raiffeisen Comunități(www.raiffeisencomunitati.ro).Domeniile considerate eli -gibile pentru depunereaproiectelor sunt: educație(financiară și antreprenorială),sport (ca stil de viață sănătos),

protecția mediului (ecologieurbană), sănătate sau serviciisociale (facilitarea accesuluitinerilor din categoriile de za -vantajate la educație și pe piațaforței de muncă).

Criterii de eligibilitate:1. Aplicantul este o orga -

nizație neguvernamentală (ex.:asociație, fundație sau fede -rație), spital sau școală;

2. Organizația aplicantă areexperiență minimum 2 ani îndeservirea grupurilor țintă;

3.Organizația aplicantăeste acreditată în acordareaserviciilor propuse în proiect(acolo unde acreditarea estenecesară);

4. Organizația aplicantă adepus bilanțul financiar pen-tru ultimul an fiscal;

5. Organizația are un raportanual sau un alt mecanism de

raportare transparentă a acti -vității organizației (site web,material anual de prezentare,raport de audit etc.);

6. O organizație poateaplica pentru finanțarea unuisingur proiect (în cazul în caredepune mai multe proiecte, vafi evaluat doar primul depus,restul vor fi respinse fără eva-luare);

7. Proiectul se încadrează îndomeniile pe care le susțineProgramul de Granturi;

8. Proiectul se desfășoară înuna dintre localitățile în careexistă o agenție RaiffeisenBank S.A.;

9. Proiectul va fi demarat înperioada septembrie – de cem -brie 2013 (poate con tinua și înanul următor);

10. Suma solicitată nu estemai mică de 4.000 lei și nudepășește 22.000 lei;

11. Contribuția or gani zațieiaplicante în proiectul propuseste de minimum 20% din va-loarea pro iec tului (con tri buțiefinanciară, în resurse sautimpul an ga ja ților săi).Această contri buție trebuie de-taliată în bugetul proiectului;

12. Nu există în cadrulaces tui proiect alți fi nan -țatori instituționali sau com -panii cu statutul de fi nan -țatori sau parteneri unici/principali;

13. Finanțatorii secundariai proiectului nu suntinstituții financiar–bancare;

Informații suplimentarecu privire la organizarea șidesfășurarea Programului deGranturi pot fi solicitate decătre orice persoană intere-sată, la adresa de e-mail raiffeisen.comunitati@raiffeisen.ro

Judeţele Braşov, Sibiu şiAlba deţin cea mai marepondere din totalul exportu-rilor de mărfuri realizate deRegiunea Centru în primultrimestru al anului, în valoa-re de peste 1,6 miliarde deeuro, iar în ceea ce priveşteimporturile, în valoare tota-lă de aproape 1,4 miliardeeuro, pe primele locuri seaflă Braşov, Sibiu şi Mureş.

Județul Brașov are obalanță negativă, importuri-le fiind mai mari decât ex-porturile. Braşovul a înregis-trat cea mai ridicată valoare,respectiv aproximativ 539milioane de euro, iar cea maiscăzută valoare, de aproape71 milioane de euro, s-a în-registrat în Harghita.

În cadrul judeţelor compo-nente ale Regiunii, judeţulBraşov a avut o pondere de32,6% în totalul exporturi-lor, fiind urmat de Sibiu, cu29,8%, Alba, cu 15,3%, Mu-reş, cu 13,1%, Covasna, cu4,9%, şi Harghita, cu 4,3%.

Pe principalele secţiuni seremarcă grupa maşini, apa-rate şi echipamente electri-ce, care participă cu 29,7%la totalul exporturilor din re-giune (491,2 milioane deeuro), mijloace de transport– 14,7% (242,7 milioane deeuro), lemn şi articole dinlemn – 11,9% (197,4 milioa-ne de euro).

În ceea ce priveşte impor-turile de mărfuri, acesteas-au ridicat în primul trimes-tru la aproape 1,4 miliarde

de euro, reprezentând 11,0%din totalul importurilor Ro-mâniei. Cea mai ridicată va-loare, de peste 514 milioanede euro, a fost înregistrată totde Braşov, iar cea mai scă-zută valoare, de aproximativ70 de milioane de euro, s-aînregistrat în judeţul Covas-na.

În cadrul judeţelor compo-nente ale regiunii, importu-rile de mărfuri au fost reali-zate în cea mai mare parte dejudeţele Braşov (36,8%), Si-biu (30,1%) şi Mureş(15,3%). În aceeaşi perioa-dă, judeţul Alba a înregistratimporturi în valoare de pes-te 106 milioane de euro(7,6%), judeţul Harghita decirca 71,7 milioane de euro(5,1%) şi Covasna de aproa-pe 70 de milioane de euro(5,0%).

Principalele secţiuni care,în perioada ianuarie–martie,au participat cu 89,0% la va-loarea importului din regiu-ne au fost maşini, aparate şiechipamente electrice(27,8%), produse ale indus-triei chimice (12,1%), meta-le comune, articole din me-tal (12,1%) şi textile şi arti-cole din textile (9,0%).

În Regiunea de Dezvolta-re Centru, balanţa comercia-lă (soldul FOB/CIF) a înre-gistrat în primul trimestrudin 2013 un excedent în va-loare de aproximativ 254 mi-lioane de euro. Singurul ju-deţ în care a avut valori ne-gative este Harghita.

539 milioane de euro,exporturile Brașovului în primul trimestru

Ziarul Astra 5

100.000 de euro pentru proiecte de responsabilitate socială

Ziarul Astra6

Ziarele Braşovului de altădatăBraşovul s-a impus drept capitală economică, socială şi multiculturală în urmă cu mulţi ani

Iulian Cătălui

Sâmbătă, 15 iulie 1978, cuprilejul sărbătoririi la Braşova 55 de ani de la înfiinţareaprimului aeroclub din Româ-nia, a avut loc, mai întâi, des-chiderea festivă, în foaierulTeatrului Dramatic, a unei„extrem de interesante expo-ziţii filatelice pe temă”, cuparticipare internaţională,apoi un „veritabil festival alcurajului” pe aerodromul dinGhimbav, unde poposiră miide „oameni ai muncii” pen-tru a admira evoluţiile „teme-rarilor cuceritori ai înălţimi-lor – piloţii şi paraşutiştiisportivi, participanţi la mitin-gul aviatic organizat cu pri-lejul aniversării menţionate.

La miting au fost prezenţi„tovii” Pavel Aron, secretaral Comietului judeţean departid, Ion Drăghici, prim-se-cretar al Comitetului muni-cipal de partid, primarul„muncipiului” Braşov, alţitovarăşi şi „pretini”, dar şiveterani ai aviaţiei române.

Ca invitată deosebită,„special guest star”, s-a aflatîn tribună dr. Erna Roth-Oberth, fiica celebrului pă-rinte al rachetelor, cunoscu-tul inventator de autentic re-nume mondial, HermannOberth, originar din Mediaş.

Apoi au luat cuvântul tov.Ţoţea, „şăf” la aeroclubul„Mircea Zorileanu” şi col.Aurel Caloianu,, comandan-tul Aeroclubului central ro-mân, care au subliniat sem-nificaţia evenimentului, „acontribuţiei recunoscute peplan mondial a înaintaşilornoştri Aurel Vlaicu, TraianVuia, Henri Coandă” la dez-voltarea aviaţiei în lume, caşi aportul aviatorilor români”.

Semnalul de începere almitingului de la Ghimbavl-au dat 3 baloane care au ri-dicat în slava ceriului drape-le roşii, din păcate, „stindar-dul partidului nostru comu-nist ce ne călăuzeşte paşii în

edificarea României socia-liste”, bla, bla, bla, însoţitede stoluri de porumbei, sim-bol al păcii etc.

Salutul piloţilor, prin para-da celor 3 planoare remorca-te, lansarea paraşutiştilor dinlotul naţional, printre careEva Lutsch, Marian Preda,Ilie Neagu (champion naţio-nal), Traian Şurariu, GoguEremia, demonstraţia de ae-romodele ale „micilor con-structori” de la Casa pionie-rilor, fostul Palat Ştirbey, ac-tualul palat Butuza, evoluţii-le „măiestrit executate” deplanorişti, printre care ing.Emil Iliescu, Romeo Vlădes-cu, Erwin Rothsch, M. Bin-

dea ca şi Mircea Fines-cu pe motoplanor, toa-te de construcţie româ-nească – concepute dereputatul constructorde aeronave ing. IosifŞilimon împreună cuun colectiv de colabo-ratori – la care s-aadăugat „demonstrareacalităţilor de maleabi-litate şi multiplă func-ţionare” ale elicoptere-lor I.A.R.-316 şiI.A.R.-330, au cuceritinteresul celor 40.000de spectatori.

Au mai fost admirate:„precizia evoluţiei în grup,fantezia exerciţiilor, înalta te-meritate a piloţilor ing. N.Conţu, T. Ciotloş, CezarRusu, M. Albu, valenţele deacrobat ale Dorinei Gutsch,spectaculoasa vânătoare debalonaşe având ca protago-nişti pe Nina Ana Ioniţă,campioană balcanică absolu-tă şi Octavian Ulici, zborulîn oglindă, ca şi întreagagamă acrobatică cu care auentuziasmat spectatorii”. Afost unul din cele mai izbu-tite mitinguri aviatice de laGhimbav.

„Drum Nou” 18 iulie 1978

55 de ani de la înfiinţareaprimului aeroclub român În cadrul rubricii-serial

„Radar”, patru jurnalişti dela „DN”, Marius Petraşcu,Eduard Huidan, Mihai Dra-gu şi Liviu Comşia, reveneauasupra spinoasei probleme atransportului în comun bra-şovean, care avea unele pro-bleme, unele deficienţe, casă spunem aşa, afectând tim-pul şi nervii cetăţenilor.

În general, pe liniile 10, 21şi 30 în orele de vârf din anul1978, autobuzele circulau cuo frecvenţă destul de bună, ex-ceptând unele „goluri” nedo-rite, cauzate de „şoferi şi dis-peceri apatici”. Dar necazulmare nu era la orele de vârf,ci în restul zilei, când mijloa-cele de transport în comun depe aceste linii circulau „totalanapoda, cu mari sincope”,graficele fiind doar un obiectde decor pentru şoferi.

Justificate nemulţumiriprovocau autobuzele carecirculau pe liniile 12 şi 22,scuzabile parţial de intrareaîn reparaţie a străzilor AvramIancu şi Al. I. Cuza, dar si-tuaţiile relatate de persona-lul de la „Întreprinderea detricotaje” şi de la „Timpurinoi” nu erau „deloc onoran-te” pentru firma I.T.Bv. La

orele de vârf, cei 4 reporteriau văzut femei cu copii înbraţe pe scara autobuzului!

Apoi a fost luat pulsul tra-ficului de călători pe trasee-le Steagul roşu-Rulmentul şiSteagul roşu-Bartolomeu, în-cepând cu staţia „Brânduşe-lor”, situată la jumătatea ex-tremităţilor celor două linii.O staţie supraaglomerată, încare, de regulă, troleele şi au-tobuzele nu mai opreau di-mineaţa!

În ziua de 14 iulie 1978, laora 6,23, a oprit, totuşi, troleulde pe linia 8 cu nr. 41, deschi-zându-se doar uşa din spate,iar mai mulţi călători cu ploziîn braţe băteau cu pumnii înuşa din faţă, care s-a deschis.

La celălalt capăt al liniei,dispecerul Valeria Zahariadeclara că „a fost o zi bună”,ceea ce însemna că n-au „că-zut” decât 2 troleibuze, că nus-a rupt reţeaua şi altele carerelevau „echilibrul pe muchede cuţit între numărul de că-lători şi capacităţile aflate petraseu”. Erau „vicii de natu-ră organizatorică în muncafactorilor responsabili de laI.T.Bv.”.

„Drum Nou” 16 iulie 1978

S-au luat măsuri. Acum ţinem... şedinţe

În cadrul serialului „Ra-dar” din „Drum Nou”, treijurnalişti, Alin Drugă, Ma-rius Petraşcu şi Liviu Com-şia au fost oaspeţii unor po-liclinici şi dispensare din Fă-găraş, Codlea şi Râşnov,dând curs unui mare numărde solicitări din partea citi-torilor din aceste localităţi.

Astfel, la Circumscripţiamedicală umană nr. 1 din Fă-găraş, ora 8, ora începeriiconsultaţiilor, dacă s-ar fi res-pectat programul afişat, „n-ar mai fi aşteptat numeroşipacienţi”, în anticameră, pescări, în curte, eventual pecandelabre, aş adăuga, apari-ţia Majestăţii sau LuminăţieiSale, medicul C. Dobrotă.

Au aşteptat şi ziariştii cu eivreo 20 de minute, dar unuldintre pacienţi cunoscând„obiceiul casei”, a intrat în ca-

binet şi a adus vestea neplă-cută că „azi nu vine, a dat te-lefon că-i bolnav”! În rândulpacienţilor, s-a stârnit rumoa-re, chiar şi ilaritate în sală; „s-o fi îmbătat iar”, şi-a vărsatoful un anume L. Borgamine.

Policlinica orăşenească, înjurul orei 8,40. În faţa cabi-netului de oftalmologie, ni-meni, singurul specialist fiind plecat în concediu, celpe care scria cardiologie eraîncuiat, fără nicio explicaţie;la chirurgie 7-8 pacienţi lauşă aşteptau de la ora 8 so-sirea medicului, despre cares-a aflat că „trebe să vie, o fipe la spitale”!

La Codlea, reporterilorle-a trebuit răbdare multă cas-o vadă pe Aneta Voinea,„registratorul medical” de laPoliclinica din acest oraş,care, deşi în timpul progra-

mului, când trebuia să se aflela fişier se dusese, zicea ea,cu pontajul la spital. Zeci deminute. În care, în biroul ei,lăsat deschis, „Luci de la sto-matologie” dădea un telefonîn „enteres personal”! Căci,partea proastă la această po-liclinică era... disciplina.

La Dispensarul urban I-IIdin Râşnov, ziariştii au aş-teptat în faţa cabinetului deradiologie, împreună cu altezeci de persoane, sosireaspecialistului. Maistrul Gh.Sulberchean declara că era atreia zi de când pierdea timpîn faţa amintitului cabinet.

La dispensarul I.S.R. aglo-meraţie. Doctoriţa Olga Ră-dulescu era suprasolicitată.De fapt, spunea dânsa, o ast-fel de situaţie se întâlnea zil-nic, pentru că, pe lângă în-cadraţii întreprinderii râşno-

vene, veneau la acelaşi cabi-net şi elevii „Grupului şco-lar”, încât consultaţiile gra-vitau în jurul cifrei de 100.

Policlinica Râşnov. Aici, lu-crurile stăteau aparent maibine, dar numai aparent. Înrealitate, aglomeraţia era„obişnuinţa casei”, mai ales înzilele în care veneau speciali-ştii. Mulţi bolnavi neavândalte posibilităţi, băteau drumu-rile spre Policlinica din Bra-şov. La loc de cinste stătea na-vetismul, din totalul medici-lor care deserveau Râşnovul,numai 3 nu erau navetişti. Ră-mânea speranţa râşnovenilorcă „lucrurile vor lua calebună” odată cu lunile octom-brie-noiembrie 1978 când seva da în folosinţă noua clădi-re a policlinicii. Până atunci?...

„Drum Nou” 23 iulie 1978

De ce „boli” suferă policlinicile din Făgăraş, Codlea şi Râşnov

Eduard Huidan scria în iu-lie 1979 despre saltul senza-ţional al localităţii Săcele dela „Şapte sate” la un oraş decategoria I. În general, ra-portările se făceau la anul1968, când Săcelele atestatîn 1950 ca „oraş suburban”,termen impropriu, a fost de-clarat oraş de categroia I. Laacea dată, la o populaţie decirca 18.000 de locuitori, tâ-nărul oraş Săcele avea o pro-ducţie anuală globală de cca.600 de milioane de lei.

În 1979, la cei 33.000 delocuitori, aceasta se cifra la2,3 miliarde lei. Limbajul secal cifrelor ascundea un „saltimpresionant”, posibil, evi-dent, datorită „politicii par-tidului de dezvoltare a tutu-tor localităţilor, efortului plinde dăruire al oamenilor aces-tor locuri – români şi ma-ghiari – sub nemijlocita în-drumare a comuniştilor”.

Un exemplu concludent înacest sens îl prezenta unita-tea industrială etalon a ora-şului, întreprinderea „Elec-

troprecizia”. În 1968, valoa-rea producţiei globale aacestei puternice unităţi erade 550 milioane lei, în 1979ea ajungând la 1,9 miliardelei anual.

Odată cu întreprinderea aucrescut şi oamenii, aici exis-tând o „forţă de muncă binepregătită, crescută la şcoalaînaltă a disciplinei muncito-reşti”. Fabrica de mobilă, acărei producţie era destina-tă în cea mai mare parte ex-portului, cooperativa meşte-şugărească „Săceleana”,erau alte unităţi care s-audezvoltat „impetuos” în aniide după 1945.

La Săcele se făcea şi agri-cultură, şi nu se făcea ori-cum, pentru că, faţă de 1968producţia agricolă s-a dublat.

Câteva jaloane ale unui„drum spectaculos”, drumulde la „Şapte sate”, la un pu-ternic oraş industrial-agrar.

„Drum Nou” 17 iulie 1979

Din şapte sate un oraş

Ziarul Astra 7

Brassói Lapok 1970

Brassói Napló 1933

În liniştea după-amiezii seaude sunetul trompetei, che-mând copiii la diverse acti-vităţi. Tabăra de pionieri dela Budila este foarte căutatăîn vacanţă, în vara aceasta fi-ind ocupată de un grup deşcolari de la Iaşi şi din îm-prejurimi.

Pe serii vin în jur de 200 deelevi începând cu clasa a 2-aşi până în clasa a 8-a. Educa-torii taberei organizează diver-se activităţi corespunzătoaregrupelor de vârstă. Directorultaberei, Aurel Crovatu spunecă zilnic se organizează excur-sii în munţi pentru a cunoaşte

flora şi fauna specifică zonei,dar se vizitează şi obiectiveleturistice importante din jude-ţul Braşov.

Dacă vremea este capri-cioasă se repetă pentru spec-tacolul susţinut de elevii dintabără la sfârşitul sejurului. Sepregătesc momente de dan-suri populare, de teatru, reci-tări şi recitaluri de muzică.

Tabăra de la Budila se în-tinde pe o suprafaţă de 10 haşi este organizată în clădireacastelului Beldi şi în încădouă construcţii amenajatepentru dormitor şi cantină. Înspatele castelului este un te-

ren de sport generos şi un he-leşteu de 1200 mp.

Elevii care îşi petrec aicicâte două săptămâni se des-part cu greu de colectivul ini-mos al taberei, dintre care sunt

amintiţi directorul Aurel Cro-vatu, administratorul TéglásIstván, doctorul Rodica Miti-şor, bucătăreasa Ilus.Ébresztő. În: Brassói Lapok,

an 2, nr.29, 23 iulie 1970

Deşteptarea

Reporterul pleacă să des-copere persoane cu hobby-uri speciale şi interesante.După întocmirea unei liste depersoane destul de impresio-nantă, alegerea pentru inter-viu cade pe Seres András (et-nograf, n. Crizbav, 23 mar-tie 1935 – d. Arcuş, 25 no-iembrie 1992), un colecţio-nar vestit din Săcele.

Există articole care prezin-tă pasiunea lui Seres András,el însuşi publicând despremunca de cercetare şi colec-ţia lui. Zvonurile spun căobiectele etnografice din casalui Seres fac concurenţă Mu-zeului din Săcele. Încăpereaîn care este primit reporteruleste decorată cu ceramicăceangăiească, perne brodateşi mobilier ţărănesc. Pe un pe-rete veghează portretul poe-tului Zajzoni Rab István, per-sonalitate marcantă a cean-găilor din Ţara Bârsei.

La întrebarea reporterului,ce l-a inspirat să colecţione-ze valorile populare aleceangăilor, Seres Andrásrăspunde uşor iritat. Nu seconsideră un colecţionar deobiecte. El a notat, păstrea-ză şi promovează istoriaacestor obiecte, care poves-tesc mai departe despre via-ţa, munca şi obiceiurile cean-găilor din această zonă.

Seres András s-a născut laCrizbav şi a urmat şcoala pro-fesională de la Târgu Secu-iesc şi Sf. Gheorghe. Pasiu-nea pentru folclor i s-a formatîncă din copilărie. Lucra pecâmp alături de părinţi, şi pedrumul de întoarcere nenea Illyés János îi povestea mul-te legende legate de Crizbav,iar el le nota cum ajungea aca-să. I s-a dus vestea în sat căeste interesat de „vechituri” şiastfel va fi chemat când în sat

se găsesc obiecte din neo litic.Despre această descoperire îiva apărea un articol scris îm-preună cu V. Vasiliev în ActaMusei Napocensis.

A fost înrolat în marină,astfel a cunoscut porturile dinMarea Neagră şi satele de-alungul Dunării, luând contactcu valorile populare dinzonă. A lucrat ca maşinist,fochist, zootehnist, dar pasiu-nea cea mai mare este folclo-rul şi cel mai mult folclorulceangăilor din Ţara Bârsei.A cules jocuri, poezii, strigă-turi, cântece populare, legen-de şi poveşti populare, portpopular, obiecte casnice,obiecte decorative din celezece sate ceangăieşti. Prezin-tă într-un album mare moti-ve de broderie de cămăşi,peste 700 de broderii culesesau desenate şi descrise.

Pasiunea pentru folclorulzonei din care provine l-aimpulsionat să-şi îmbogă-ţească cunoştinţele, ca săpoată să înţeleagă şi să trans-mită mai departe cât maimulte din istoria, obiceiuri-le, credinţa ceangăilor. Esteun etnograf autodidact, apre-ciat şi căutat de cercetătoriconsacraţi, colaborând cu eila diferite publicaţii, dar dacăîl întrebi de profesie spunecă este maşinist, fochist.

Faragó József, directorulInstitutului de Cercetare Fol-clorică din Cluj este intere-sat de colecţia de folclor pen-tru copii, împreună cu Szen-timrei Judith lucrează la unstudiu despre portul popularal ceangăilor din Ţara Bâr-sei, şi colaborează la mono-grafia Braşovului cu Nico-lae Dunăre.

APÁTHY Géza. Kincseshobby. În: Brassói Lapok,an 2, nr. 30, 30 iulie 1970

Un hobby valorosPrima ediţie a Săptămânii

Culturale de la Săcele s-a bu-curat de succes. Pe scena Ca-sei de Cultură din Săcele ar-tiştii amatori au oferit mo-mente de neuitat şi de des-tindere spectatorilor.

Săptămâna Culturală a de-butat cu un spectacol de es-tradă, urmat în a doua searăde piesa „Floricica purpurie”de A. Brusievici în prezen-tarea pionierilor. Trupa deteatru amatori de la Electro-precizia s-a pregătit cu dra-ma „Năpasta” de I.L.Cara-giale, iar joi seara artiştiiamatori de limbă maghiarăau pus în scenă piesa lui Bró-dy Sándor, „A tanítónő”(„Învăţătoarea”).

Spectacolul folcloric dinultima seară a adus în faţaaudienţei dansuri şi cântecepopulare din Ţara Bârsei.Orchestra condusă de Vic-tor Frunză şi soliştii Maria-na Bucur, Vasile Laslofi,Vasile Timoftei şi Páll Mi-

hály au smuls ropote deaplauze.

Săptămâna Culturală de laSăcele a demonstrat intere-sul mare manifestat de lo-cuitori de a îmbrăţişa diver-se activităţi culturale şi de aperforma cu succes în faţa

publicului. A fost o ocaziebună de a evalua activitateacelor zece trupe de amatoriale Casei de Cultură din Să-cele: mai mult de o sută despectacole susţinute la Să-cele şi în localităţile înveci-nate, iar numărul participan-

ţilor la aceste evenimente adepăşit 35000. În concluziese poate spune că la Săceleexistă o viaţă culturală in-tensă şi susţinută.

Művelődési hét Szecsele -városon. În: Brassói Lapok,

an 2, nr.29, 23 iulie 1970

Săptămână culturală la Săcele

În redacţia ziarului Bras-sói Napló au sosit mai mul-te reclamaţii legate de trans-portul în comun. În afarapreţului biletelor de călăto-rie destul de ridicat, sunt şialte plângeri.

Se semnalează totuşi şi fap-tul că municipalitatea s-a ocu-pat de transportul cetăţenilorşi încet – încet a schimbat au-tobuzele vechi cu unele con-

fortabile şi moderne. Ce maitrebuie corectat, modificat?Nu există indicatoare decâtîn partea din faţă a maşinilor,nici în interior nu se pot lă-muri călătorii, pe ce traseucirculă. Nu sunt semnalizatetoate staţiile, care se şi schim-bă destul de frecvent. Nu esteafişat programul după care secirculă, când este primul şicând este ultimul autobuz.

Totodată sunt mai multezone ale oraşului unde trans-portul public încă nu a ajuns(str. Sitei, str. Bisericii Ro-mâne, str. Zizinului, str.Dârs te, şi străzile din Prund).

Se pune problema alege-rii staţiilor ţinând cont şi desensurile giratorii noi con-struite. Se cere îmbunătăţi-re şi atenţie la câte vehicu-le circulă pe traseele mai

aglomerate şi frecvenţa lor.În concluzie se spune cătransportul public poateaduce un venit frumos pen-tru oraş, dar pentru acestfapt este necesar o mai bunăorganizare a acestuia.

A brassói autóbusz köz le -kedés hibái! Brassói Napló,

an 1, nr. 24, 29 iulie 1933

Greşeli în organizarea transportului public în Braşov

DINU Eva Foto: colecţia Aristotel Căncescu

Ziarul Astra8

Biserica fortificată din Criţ şi-arecăpătat farmecul de odinioarăActuala biserică evanghe-lică fortificată din Criţ areo istorie de peste şapte veacuri, biserica iniţială,amintită pentru primadată în 1270, pră bu şin -du-se, iar procesul efectivde fortificare începândabia în secolul al XV-lea.

La iniţ iativa şi sub coordo-narea Funda ţiei MichaelSchmidt, orga bisericii a fostsupusă unui proces laboriosde restaurare, care a costataproximativ 50.000 de euro,după cum ne-a declarat fon-datorul asociaţiei. De aseme-nea, şi lăcaşul de cult a fostrenovat în totalitate, cu o fi-nanţare europeană obţinutăde Biserica Evanghelică, re-căpătându-şi farmecul deodinioară. Inaugurarea bise-ricii şi a orgii au fost marca-te, ieri, printr-o slujbă, dar şiun concert special de orgă,muzică de fanfară sau dan-suri tradiţionale săseşti, eve-

nimentele făcând parte dinSăptămâna Culturală „ŢaraOvăzului”, care se desfăşoa-ră în mai multe sate transil-vănene din judeţ până pe 4august.

Mircea Geoană, printreinvitaţii de onoare

„Această săptămână cultu-rală a început cu inaugurareaorgii din satul meu natal. Amfost plăcut impresionat că auvenit peste 600 de persoanela acest eveniment ceea ce nedemonstrează că zona devi-ne interesantă pentru turiştişi sper să nu fie ultima dată.Intenţionăm să facem acesteveniment în fiecare an. Pro-cesul de restaurare al orgii adurat aproximativ un an şieste aptă să funcţioneze pen-tru următorii 80 de ani”, aprecizat Michael Schmidt,fondatorul asociaţiei care îipoartă numele.

„Orga este regina instru-mentelor şi fără ea nu poate

exista un regat. Ne bucurămcă putem avea şi orga la con-certe şi sperăm că de acum

încolo vom pu-tea desfăşuracât mai multee v e n i m e n t eaici”, a com-pletat episcopulBisericii Evan-ghelice, Rein-hard Guib, carea oficiat şi sluj-ba de sfinţire.

La festiv alau participatpersonalităţ iale vieț ii cultu-rale, precum şiinvita ţi dins t r ă i n ă t a t e ,printre carem u z i c i a n u l

german de origine românăPeter Maffay, care prinFunda ţia Tabaluga este unuldin iniţ iatorii proiec tuluicultural „Țara Ovăzului”,dar şi fostul preşedinte al Se-natului Mircea Geoană,alături de soţia sa.

Prima mențiune documen - tară a unei orgi în Criț datea-ză din 1699, când este notatăprezența unui constructor deorgi în sat. În 1699 estemenționat și un organist.

Orga barocă, restauratăde specialişti elveţieni

Actuala orgă cu 1450 detuburi, construită de maes-trul Johann Thois la începu-tul secolului XIX, a fostsupusă unor reparații în 1908de către firma Einschenk dinBrașov.

În ultimii ani, starea sa numai permitea utilizarea la pa-

rametri normali. Pentru aatrage atenția asupra nevoiide restaurare, muzicienilocali au inițiat evenimenteîn biserica din Criț, ca deexemplu concertul Laudatedin anul 2009. La inițiativaFundației Michael Schmidts-a demarat în anul 2011 res-taurarea acestei orgi istori-ce, având sprijinul activ al

Asociaţiei Saşilor plecaţi dinCriț în Germania (HOG De-utsch-Kreuz). De asemenea,multe persoane au ales săfacă donații, preluândpatronajul tuburilor orgii.Operațiunile de restaurare aufost efectuate la atelierul dinHărman de către experțiiBarbara Dutli şi FerdinandStemmer din Elveţia.

Așteptăm sugestiile Dumneavoastră la sediul Agenției de Dezvoltare Durabilă aJudețului Brașov, str. Apullum nr. 3, tel. 0268/470.505, fax: 0268/470.504 sau laadresa de e_mail: contact@addjb.ro