SPPED Cercetarevallalkoznijo.ro/adatok/Analiza mediului antreprenorial... · Web viewFundația...
Transcript of SPPED Cercetarevallalkoznijo.ro/adatok/Analiza mediului antreprenorial... · Web viewFundația...
Cod apel: POCU/82/3/7 Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbanăTitlul proiectului: SPEED-Spre o Economie Eficientă și Dezvoltată; Cod proiect: 104998Proiect co-finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman (POCU 2014-2020)
Analiza mediului antreprenorial din Regiunea
de dezvoltare Centru din România, elaborat
în cadrul proiectului
SPEED-Spre o Economie Eficientă și
Dezvoltată
2021
Date de contact
Fundația Civitas pentru Societatea Civilă (Lider de parteneriat)
535600-Odorheiu Secuiesc
str. Solymossy, nr. 29
tel./fax: 0266-218484
e-mail: [email protected]
web: civitas.ro
facebook: Civitas Alapitvany
ACHIIA-Asociaţia Centru Harghita de Inovare şi Incubare în Afaceri (Partener de proiect)
530152 Miercurea Ciuc
str. Harghita, nr. 95
tel./fax: 0266-372803
e-mail: [email protected]
web: biichr.ro
2
Prefață„Să ne Dezvoltăm Împreună-Fejlődjünk Együtt!” Acesta a fost sloganul proiectului SPEED,
imaginat la demararea proiectului.
Considerăm, că esența proiectului nu a constat în transferarea de subvenții într-un fel
substanțiale în contul viitorilor antreprenori, deci numai în obținerea de bani de către ei, ci în
favorizarea condițiilor de a demara afaceri noi și viabile și pe termen lung. Apreciem, că ideea
de bază a apelului POCU 3.7 a fost destul de bine gândită, cu toate deficiențele constatate,
legate de neconcordanțele și prevederile din Ghidului solicitantului POCU sau contrazicerile
ale acestuia cu alte prevederi, prezente în alte documente.
Ideea interpunerii (în cadrul POCU 3.7) între organele de control finale (OIR, AM) al unor
organizații responsabile (Civitas și partenerul ACHIIA), care și-au asumat atribuții de
consiliere, mentorat și de control o considerăm că a fost inspirată. În acest context credem, că
noii întreprinzători au fost tratați cu cea mai mare înțelegere și cu spirit de colaborare de
către personalul responsabil, bineînțeles în condițiile impunerii respectării prevederilor
privind utilizarea fondurilor publice. Astfel am avansat împreună și ne-am Dezvoltat
împreună, în domeniul cunoștințelor și al experienței.
Cele trecute în prezentul studiu, respectiv anumite dintre afirmațiile înregistrate cu
ocazia sondajelor și interviurilor nu reprezintă poziția oficială al Uniunii Europene, dar nici al
implementatorilor proiectului, respectiv Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, respectiv
partenerul de proiect ACHIIA-Asociația Centru Harghita de Inovare și Incubare în Afaceri.
Există anumite aprecieri și luări de poziții cu care suntem mai puțin de acord, considerând ca
fiind în neconcordanță cu legislația, cu reglementările privind controlul și monitorizarea
finanțărilor din fonduri publice/ europene, care au fost asumate de administratorul schemei
de antreprenoriat și aplicate în consecință. La aceste aprecieri și luări de poziții de către
beneficiarii ajutoarelor poate a contribuit lipsa mai temeinică a cunoștințelor celor consultați-
al antreprenorilor din proiectul SPEED, privind reglementările aferente utilizării corecte și
transparente a fondurilor europene și a aplicării legislației aferente mediului economic din
România. Totuși nu am eliminat din această lucrare aceste opinii și puncte de vedere,
deoarece lucrarea dorește să reflecteze percepția reală sau subiectivă a antreprenorilor
despre mediul economico-social în care își desfășoară activitatea.
Recomandăm ca părerea lor sănătoasă să fie analizată și luate în considerare în procesul
legislativ și de organizare a oficiilor și autorităților, al asumărilor consiliilor locale și județene
3
privind sprijinirea antreprenorilor, sau al proiectării viitoarelor programe de finanțare în
domeniul dezvoltării antreprenoriatului.
Credem că în asta constă valoarea adevărată a acestei lucrări. Cărei îi conferim cu această
ocazie și un rol și un mijloc de advocacy.
Vă invităm deci să parcurgeți cu interes acest studiu, care s-ar putea să fie puțin mai narativă,
mai „povestitoare”, dar astfel poate va fi mai ușoară parcurgerea lui, lucrare realizată de către
dr. ing. Szabó Árpád. Îi mulțumim și pe această cale pentru munca perseverentă și exigența
demonstrată în procesul realizării lui.
Kis Zoltán
managerul proiectului SPEED-Spre o Economie Eficientă și Dezvoltată
[email protected], [email protected]
0722-663.211
25.01.2021
Acest material este postat pe: civitas.ro, vallalkoznijo.ro, intreprindereata.ro.
4
Raport managerial
Obiectul contractului încheiat între Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Szabo AI
Arpad Întreprindere Individuală a fost prestarea de servicii de elaborare studiu de piață și
cercetare economică; sondaje și statistici realizate în legătură cu proiectul SPEED-Spre o
Economie Eficientă si Dezvoltată, condus de Fundația Civitas pentru Societatea Civilă.
Prestarea de servicii a constat atât din prelucrarea datelor statistice oficiale la nivelul
Regiunii de dezvoltare Centru, cât și din interviuri realizate atât cu firmele participante la
proiectul SPEED, cât și cu firme care nu au participat la program, acestea din urmă
reprezentând grupul de control.
Pentru interviuri dintre cele 36 de firme câștigătoare ale concursului planurilor de
afaceri au fost selectate 20. Pentru grupul de control au fost selectate 10 firme din afara
proiectului. Totodată s-au efectuat interviuri cu membri echipelor de implementare (Fundația
Civitas și ACHIIA), respectiv și cu lectorii care au predat în cadrul cursurilor de formare
antreprenoriale.
Studiul a fost elaborat in perioada mai 2020-ianuarie 2021. În perioada mai-iunie 2020
am avut întâlniri cu reprezentanții Civitas și ACHIIA pentru a definitiva forma chestionarelor și
structura raportului întocmit. Totodată am efectuat studiul bazelor de date statistice de pe
site-urile Institutului Național pentru Statistică și ale Băncii Naționale a României.
În luna iulie 2020 am definitivat proiectarea eșantionul de firme pe care a urmat să le
vizitez.
Interviurile au fost realizate în perioada august-octombrie 2020. Interviurile au fost
completate de un chestionar care se găsește în anexa raportului. Toate interviurile, notițele și
înregistrările au fost făcute respectând normele GDPR. Intervievații nu au trebuit să declare
date personale și nu pot fi identificați în nici un mod din prezenta lucrare.
În luna noiembrie 2020 am participat la conferințele Skype organizate de Civitas la
care s-au prezentat firmele participante la proiectul SPEED. La aceste conferințe cu
participarea reprezentanților firmelor s-a realizat analiza SWOT a proiectului care este
introdus în prezentul raport.
În lunile decembrie 2020 ianuarie 2021 am elaborat raportul de studiu și am participat
la vizita virtuala a firmelor și voi fi prezent la conferința de presă finalizare proiect.
5
Luând in considerare faptul, că toate cele 36 de firme au rămas funcționale și au reușit
să-și îndeplinească criteriile contractuale, putem să concluzionăm, că proiectul a fost un
succes. Au fost înființate 36 de firme și au fost create 76 noi locuri de muncă. Dacă mai luăm
în considerare, că la mai puțin de un an de la înființarea firmelor a izbucnit pandemia COVID-
19. iar în aceste condiții firmele au reușit să reziste pe piață, succesul proiectului este și mai
considerabil.
Cursurile de competențe antreprenoriale au fost foarte bine apreciate de către
participanți. Au fost câțiva, care dețineau în prealabil cunoștințe în domeniul
antreprenoriatului, și care au considerat că unele teme au fost abordate puțin mai teoretic.
După terminarea proiectului și luând în considerare cele enunțate de lectori, respectiv și de
întreprinzători, se poate spune că ar fi folositor ca pe viitor să se introducă și un modul cu
subiectul managementului financiar, în cadrul căruia să se prezinte creditele și investițiile,
respectiv un modul cuprinzând noțiuni elementare de drept comercial.
În cadrul procesului de selecție a planurilor de afaceri s-a considerat că a fost foarte
folositor organizarea de interviuri, cu ocazia cărora juriul a putut să pune întrebări, în urma
cărora a putut aprecia și mai bine ideea de afacere, respectiv profilul persoanei din spatele
planului de afaceri.
În ceea ce privește înființarea firmelor, unii întreprinzător au apelat la ajutorul firmelor
sau experților de specialitate. Mulți dintre cei care nu au procedat așa însă au avut de suferit
din cauza birocrației. Greutățile cu care s-au confruntat la înregistrare societăților a diferit de
la județ la județ. Problemele cel mai des ridicate s-au referit la serviciile Oficiului Național al
Registrului Comerțului și la înregistrarea ca plătitori de TVA la ANAF. Pandemia COVID-19 ne-
a demonstrat ulterior, că foarte multe din proceduri se pot efectua rezolva online. S-a
recomandat trecerea serviciilor furnizate de oficii, instituții și autorități și mai mult pe online.
În ceea ce privește piața forței de muncă, a ieșit în evidență că există diferențe în
funcție de nivelul de pregătire necesar al personalului. În profesiile care necesită cunoștințe
de specialitate se constată lipsa specialiștilor. În meseriile care nu necesită studii de
specialitate și experiență pe piață oferta depășește cu mult cererea.
Mulți dintre bunii specialiști se duc la muncă în străinătate și din păcate majoritatea nu
se vor mai reîntoarce. Sunt însă și exemple când cei care s-au dus să muncească în străinătate
au venit înapoi cu banii economisiți, și-au construit imobile sau au investit în capitalul unei noi
firme, în cadrul cărora să se folosească de experiența și cunoștințele dobândite în străinătate.
6
Unele dintre firmele care au obținut finanțarea prin proiectul SPEED au activitate
sezonieră și le-a fost foarte greu să mențină pe toată perioada angajați cu normă întreagă. Ar
trebui să li-se permită firmelor să angajeze persoane și pentru muncile sezoniere și angajările
să fie calculate la totalul general al perioadei de implementare al planului de afaceri. Deși
majoritatea firmelor s-au plâns de lipsa specialiștilor pe piața forței de muncă, au fost și unii
care au fost de părere, că problema la angajați este mai ales lipsa de educație, lipsa de respect
și lipsa de motivație.
S-a afirmat de multe ori, că tinerii din zilele noastre doresc să muncească cât mai puțin
pentru bani cât mai mulți. Însă unii dintre intervievați consideră că preferă să angajeze tineri
fără experiență profesională, care vor fi instruiți la locul de muncă, decât să angajeze oameni
cu mai în vârstă, care trebuie recalificați. Specialiștii mai în vârstă sau mai experimentați pot
demonstra o anumită rigiditate.
Toate firmele au reușit într-un fel sau altul să se descurce pe piață. Unii au declarat că
furnizorii mai mari nu au respectat întotdeauna termenele de livrare, dar majoritatea au
declarat că nu au existat probleme majore în relațiile comerciale cu partenerii. Au fost unii
care au declarat că beneficiarii nu cunosc destul de bine produsele sau serviciile pe care vor să
le cumpere. Nu cunosc standardele de preț și calitate și nu își dau seama de raportul dintre
valoarea și prețul produselor sau serviciilor.
Procesul de mentorat și colaborarea cu reprezentanții Fundației Civitas și ACHIIA a fost
foarte bine apreciat de toate firmele, care i-au acordat calificative mari.
Raportările în cadrul proiectului însă le-au pus în situații dificile câteodată. necesită o
birocrație excesivă. Foarte mulți au simțit o anumită neîncredere. Relațiile bazate pe
încredere reciprocă ar ușura mai mult munca și colaborarea.
Majoritatea antreprenorilor au considerat că proiectul SPEED a fost unul de succes și
că ar mai depune cereri de finanțare pentru fonduri UE dacă ar avea posibilitatea.
Prezenta lucrare conține un capitol cu datele economico-statistice valabile în 2018 în
7
Regiunea de dezvoltare Centru în 2018, un capitol cu prelucrarea interviurilor
efectuate și un capitol cu analiza SWOT efectuată împreună cu toți participanții la conferințe
și întâlniri via Skype din noiembrie 2020. Anexa lucrării conține chestionarul care a fost utilizat
la interviuri, el fiind realizat în cadrul aplicației Google forms.
Szabo AI Arpad Î.I.
reprezentat de
dr. ing. Szabó Árpád
19.01.2021
8
Cuprins
Date de contact........................................................................................................................................2
Raport managerial...................................................................................................................................5
1. Prezentarea cadrului economico-social și politic al proiectului....................................................10
1.1. Despre Programul Operațional Capital Uman................................................................................10
1.2. Analiza inițială a cadrului socio/ economic....................................................................................15
2. Prezentarea proiectului SPEED.....................................................................................................22
2.1. Prezentarea proiectului..................................................................................................................22
2.4. Interviuri.........................................................................................................................................28
2.4.1. Cursurile de competente antreprenoriale...........................................................................28
2.4.2. Înființarea firmelor și contactele cu autoritățile.................................................................34
2.4.3. Contactul întreprinderilor cu piața forței de muncă și cu lumea afacerilor......................39
2.4.4. Mentoratul, raportările și efectele proiectului...................................................................46
3. Analiza SWOT a firmelor din proiectul SPEED...................................................................................50
4. Concluzii.............................................................................................................................................53
5. Furnizorii de date...............................................................................................................................55
9
1. Prezentarea cadrului economico-social și politic al proiectului
Fundația Civitas pentru Societatea Civilă din Odorheiu Secuiesc, în parteneriat cu
Asociația Centru Harghita de Inovare și Incubare în Afaceri din Miercurea Ciuc a implementat
proiectul cu titlul „SPEED-Spre o Economie Eficientă și Dezvoltată” în cadrul programului
POCU/82/3/7 Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona
urbană.
Durata de implementare a proiectului a fost de 36 luni, începând din ianuarie 2018.
Proiectul s-a adresat persoanelor interesate să își deschidă o afacere non-agricolă într-
un oraș din județele Alba,Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.
Obiectivul general al proiectului a fost sprijinirea ridicării nivelului de trai al populației
din Regiunea de dezvoltare Centru din România prin dezvoltarea capacității antreprenoriale,
susținerea înființării de noi întreprinderi non-agricole inovative în zona urbană, respectiv prin
promovarea înființării de noi locuri de muncă durabile și de calitate.
1.1. Despre Programul Operațional Capital Uman
Așa cum reiese din pagina oficială https://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014, Programul
Operațional Capital Uman (PO CU) stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și
acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând astfel
investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007 2013 și contribuind,‐
totodată, la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP 2014 2020) ‐ ‐ implicit al Fondurilor Europene Structurale și de Investiții din România, și anume, de a reduce
disparitățile de dezvoltare economică și socială dintre România și Statele Membre ale UE.
Axele prioritare ale POCU sunt:
Axa Prioritară 1 - Inițiativa locuri de muncă pentru tineri
Acțiunile planificate în cadrul AP 1 urmează să fie implementate în cele trei regiuni
eligibile în care rata șomajului în rândul tinerilor depășește 25%, și anume: regiunea Centru
(31,7%), regiunea Sud-Est (31,3%) și regiunea Sud Muntenia (30,2%), regiuni mai puțin
dezvoltate. În concordanță cu AP 2014-20202, Recomandările Specifice de Țară privind
combaterea șomajului în rândul tinerilor, Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de
10
Muncă 2014-2020, Inițiativa Locuri de Muncă pentru Tineri, Planul de Implementare a
Garanției pentru Tineret 2014 - 2015, Strategia Națională pentru Învățarea pe tot Parcursul
Vieții, obiectivele specifice vizate în cadrul acestei priorități de investiții sunt:
creșterea ocupării tinerilor NEETs (Not in Employment, Education or Training - nu are loc
de muncă, nu urmează o formă de învățământ sau formare profesională) șomeri cu vârsta
între 16-24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare și cu rezidența în regiunile
eligibile (Centru, Sud-Est și Sud Muntenia);
îmbunătățirea nivelului de competențe, inclusiv prin evaluarea și certificarea
competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu
vârsta între 16-24 ani, cu rezidența în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est și Sud Muntenia)
Prin urmare, vor beneficia de măsurile prevăzute în cadrul acestei axe prioritare doar
tinerii NEETs șomeri, înregistrați la SPO direct sau prin intermediul acțiunilor de identificare a
tinerilor NEETs descrise la obiectivul specific. din cadrul AP 2. Pentru a obține rezultatele
anticipate, acțiunile vor fi finanțate din resursele „Inițiativei Locuri de muncă pentru tineri”
(ILMT) și vor contribui la îndeplinirea obiectivelor prevăzute în ILMT la nivelul UE.
Axa Prioritară 2 - Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs
În cadrul AP 2 sunt prevăzute 3 obiective specifice: în contextul primelor 2 obiective
specifice vor fi vizate cele 5 regiuni care nu sunt eligibile în cadrul Inițiativei Locuri de Muncă
pentru Tineri, respectiv regiunile București - Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia,
dat fiind faptul că nevoia de susținere a tinerilor pe piața muncii a fost identificată în toate
regiunile.
Obiectivele specifice vizate în cadrul acestei priorități de investiții vizează:
creșterea ocupării tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la Serviciul
Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest,
Vest, Sud-Vest Oltenia);
îmbunătățirea nivelului de competențe, inclusiv prin evaluarea și certificarea
competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu
vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile
eligibile (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia);
creșterea numărului tinerilor NEETs inactivi înregistrați la Serviciul Public de Ocupare
11
Intervențiile preconizate în cadrul acestei axe prioritare vor fi finanțate din FSE,
intervențiile fiind similare și completând acțiunile prevăzute în cadrul AP 1 și vizează tinerii
NEETs șomeri din regiunile București- Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, care
nu sunt eligibile pentru ILMT, dar care se confruntă cu probleme similare.
Axa Prioritară 3 - Locuri de muncă pentru toți
Obiectivul specific vizat de prezenta prioritate de investiții îl reprezintă îmbunătățirea
nivelului de cunoștințe/ competențe/ aptitudini aferente sectoarelor economice/ domeniilor
identificate conform SNC și SNCDI ale angajaților. Pentru atingerea acestui obiectiv specific
vor fi susținute din FSE următoarele tipuri de acțiuni:
Acțiuni care vizează angajații:
Participarea angajaților la programe de formare profesională (cursuri de calificare de nivel
2-4 conform Cadrului Național al Calificărilor, cursuri de scurtă durată, de specializare și
perfecționare etc.) în concordanță cu cerințele locurilor de muncă din sectoarele
economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și din domeniile de
specializare inteligentă conform SNCDI. O atenție deosebită va fi acordată participării la
programe de formare profesională a angajaților vârstnici;
Evaluare/ validare și certificare pentru recunoașterea competențelor aferente cerințelor
locurilor de muncă din sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform
SNC și din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI.
Acțiuni care vizează angajatorii:
Stimularea angajatorilor pentru organizarea de programe de învățare la locul de muncă
Axa Prioritară 4 - Incluziunea socială și combaterea sărăciei
Intervențiile din cadrul acestei PI își propun atingerea a patru obiective specifice:
reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din
comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității roma, prin
implementarea de măsuri integrate;
reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din
comunitățile marginalizate (non roma), prin implementarea de măsuri integrate
12
îmbunătățirea alfabetizării digitale a populației din comunități dezavantajate (e-
incluziune);
reducerea numărului de persoane aparținând grupurilor vulnerabile care au depășit
situația de vulnerabilitate prin furnizarea unor servicii sociale/ medicale/ socio-
profesionale/ formare profesională etc. adecvate nevoilor specifice în vederea integrării
socio-profesionale.
Axa Prioritară 5 - Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)
Intervențiile din cadrul acestei priorități de investiții sunt menite să contribuie la:
reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din
comunitățile marginalizate (roma și non-roma) din orașe cu peste 20.000 locuitori, cu
accent pe cele cu populație aparținând minorității Roma, prin implementarea de măsuri/
operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC;
reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din
comunitățile marginalizate din zona rurală și orașe cu o populație de până la 20.000
locuitori prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului
de DLRC;
Măsurile planificate vor contribui, în principal, la îndeplinirea obiectivului-țintă asumat
în cadrul PNR, acela de reducere cu 580.000 a numărului persoanelor expuse riscului de
sărăcie și excluziune socială până în 2020, precum și la obiectivele asumate în domeniul
ocupării forței de muncă, educației și al sănătății.
Axa Prioritară 6 - Educație și competențe
Acțiunile aferente acestei Priorități de Investiții vor viza OS 6.2-6.6. În vederea
îndeplinirii OS 6.2. vor fi finanțate prin FSE următoarele tipuri de acțiuni:
Sprijinirea participării la învățământul ante-preșcolar și preșcolar în special a grupurilor cu
risc de PTS, cu accent pe copiii aparținând minorității roma și a celor din mediul rural
În vederea îndeplinirii OS 6.3. vor fi finanțate prin FSE următoarele tipuri de acțiuni:
Activități menite să reducă riscul de PTS pentru elevii aparținând grupurilor vulnerabile, cu
accent pe elevii aparținând minorității roma și elevi din mediul rural/ comunitățile
dezavantajate socio-economic;
13
Activități suport menite să conducă la creșterea calității educației obligatorii.
În vederea îndeplinirii OS 6.4. vor fi finanțate prin FSE următoarele tipuri de acțiuni:
Activități menite să readucă în sistemul de educație și formare tineri și adulți care nu și-au
finalizat educația obligatorie.
În vederea îndeplinirii OS 6.5. vor fi finanțate prin FSE următoarele tipuri de acțiuni:
Reformarea/validarea/pilotarea curriculumului național școlar obligatoriu (inclusiv pentru
învățământul special și învățământul de tip a doua șansă) în vederea orientării pe
formarea de competențe cheie și pe nevoile de dezvoltare ale elevilor pentru
învățământul primar și secundar, inclusiv prin utilizarea de soluții digitale/de tip TIC;
Dezvoltarea/pilotarea ofertelor curriculare la decizia școlii (CDS) care sprijină achiziția
competențelor cheie ale elevilor din învățământul obligatoriu;
Elaborarea de materiale didactice care sprijină implementarea curriculumului revizuit
(ghiduri, resurse educaționale pentru elevi și cadre didactice), în special cele de tipul
resurselor educaționale deschise;
Realizarea de studii tematice privind aplicarea curriculumului revizuit și achizițiile
competențelor cheie cu focalizare pe copiii și tinerii din minoritatea roma, copii din medii
dezavantajate socio-economic, din mediul rural și copii/tineri cu dizabilități.
În vederea îndeplinirii OS 6.6. vor fi finanțate prin FSE următoarele tipuri de acțiuni:
Perfecționarea profesională specializată pentru personalul didactic din învățământul
preuniversitar în vederea extinderii unor practici manageriale noi, a utilizării TIC în
procesul de predare, a promovării unor servicii educaționale de calitate orientate pe
nevoile elevilor, a furnizării unor programe de calitate pentru educația timpurie, pentru
prevenirea și reducerea timpurie a părăsirii școlii, a utilizării metodelor activ-participative
de educație bazate pe noul curriculum centrat pe competențe cheie și pe nevoile elevilor,
în special în cazul personalului care lucrează cu copiii aparținând grupurilor vulnerabile,
inclusiv copii aparținând minorității roma, copii cu nevoi speciale, copii din comunitățile
dezavantajate socioeconomic;
Evaluarea și validarea competențelor obținute de cadrele didactice/ personalul de sprijin
prin rute alternative de formare;
14
Promovarea unor măsuri integrate de mobilitate pentru personalul didactic (de exemplu,
cu programul Erasmus +). Sunt avute în vedere intervenții care valorifică rezultatele
mobilităților anterioare ale personalului didactic (susținute din ERASMUS+) în vederea
completării perfecționării continue a acestuia în relație cu domeniile de formare stabilite
în cadrul AP6, în cadrul PI;
Alte măsuri care vin în sprijinul îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite în cadrul acestei
PI (ex activități de formare care promovează incluziunea, activități de formare în aria
elaborării de resurse educaționale deschise pentru facilitarea implementării
curriculumului revizuit, activități de formare pentru echipele manageriale în aria
monitorizării impactului măsurilor privind creșterea accesului la educație etc).
Axa Prioritara 7 - Asistență Tehnică
În vederea asigurării unui cadru coerent și unitar de funcționare a instituțiilor
responsabile cu gestionarea Fondului Social European în perioada 2014-2020, axa de asistența
tehnica din cadrul POCU va acoperi nevoile de finanțare pentru implementarea în bune
condiții a Programului Operațional Capital Uman, prin acoperirea cheltuielilor cu personalul.
În acest sens, axa de Asistență Tehnică a POCU va acționa în complementaritate cu
Programul Operațional Capacitate Administrativa și Programul Operațional Asistență Tehnică
în ceea ce privește aranjamentele procedurale, respectiv existența unei grile de salarizare
unice pentru personalul implicat în managementul și controlul FESI, existența unor criterii
comune de recrutare a personalului etc.
1.2. Analiza inițială a cadrului socio/ economic
În ceea ce privește starea economico-socială, în următoarele rânduri prezint date
referitoare la perioada 2010-2018. Anul 2010 a fost anul în care criza financiară mondială a
început să își facă simțit efectul și în țara noastră. Anul 2018 este anul de început al
proiectului.
Tabelul 1 prezintă evoluția produsului intern brut național și regional. Așa cum se vede
și din grafic, dacă considerăm prețurile curente PIB-ul a crescut continuu în perioada amintită.
15
Tabelul 1. - PIB - milioane lei preturi curente
Regiuni 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
TOTAL 528 515 558 890 591 799 634 968 669 704 711 930 763 653 857 896 951 729
NORD-VEST 60 472 60 982 67 133 71 270 76 764 81 499 89 715 104 849 114 694
CENTRU 60 353 62 046 67 296 70 205 73 595 78 612 86 291 96 984 108 370
NORD-EST 56 590 56 572 61 191 65 270 67 834 71 578 76 990 88 848 98 763
SUD-EST 56 385 61 661 64 336 71 697 75 735 76 254 79 824 87 914 97 757
SUD-MUNTENIA 65 779 73 148 70 613 77 489 87 397 86 728 93 599 100 918 112 179
BUCURESTI - ILFOV 132 769 146 775 157 223 170 219 177 422 196 988 207 390 232 876 256 596
SUD-VEST OLTENIA 42 051 41 979 46 223 47 999 48 785 52 215 55 300 63 928 73 300
VEST 53 463 55 220 57 303 60 304 61 699 67 486 74 012 80 895 89 327
Sursa: Institutul National pentru Statistica – www.insse.ro
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018500,000
550,000
600,000
650,000
700,000
750,000
800,000
850,000
900,000
950,000
PIB România
Aceeași evoluție se observă și din Tabelul 2, unde creșterea PIB-ului este prezentat pe fiecare
județ din regiunea Centru în parte.
16
Tabelul 2. - PIB - milioane lei preturi curente
Județe 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Regiunea CENTRU 60 353 62 046 67 296 70 205 73 595 78 612 86 291 96 984 108 370
Alba 9 271 9 313 10 062 10 303 10 986 11 699 12 620 14 538 16 183
Brașov 17 604 17 671 20 155 21 156 22 195 23 431 26 225 28 965 32 273
Covasna 4 038 4 363 4 282 4 618 4 706 5 061 5 593 6 415 7 210
Harghita 6 065 6 332 6 507 6 888 7 115 7 305 8 047 9 567 10 542
Mureș 11 190 11 614 13 163 13 611 14 667 15 614 16 178 18 008 20 895
Sibiu 12 184 12 754 13 128 13 630 13 927 15 502 17 627 19 491 21 268
Sursa: Institutul National pentru Statistica – www.insse.ro
Din Tabelul 3, care prezintă evoluția inflației, deja se vede că efectele crizei nu se mai
văd începând din anul 2014. Ba mai mult, în următorii doi ani s-a simțit o ușoară deflație.
Tabelul 3 - IPC – serie de date anuala
an precedent = 100
ANULINDICII PRETURILOR DE
CONSUM-% RATA INFLATIEI-%
2010 106,09 6,1
2011 105,79 5,8
2012 103,33 3,3
2013 103,98 4,0
2014 101,07 1,1
2015 99,41 -0,6
2016 98,45 -1,5
2017 101,34 1,3
2018 104,63 4,6
Sursa: Institutul National pentru Statistica – www.insse.ro
Tabelele 4 și 5 ne arată că în perioada amintită populația activă nu s-a modificat
semnificativ nici în țară, nici în Regiunea Centru, nici în județele componente ale ei.
17
Tabelul 4. - Populația civila activa (Mii persoane)
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Regiuni de dezvoltare
TOTAL România 8 998,3 8 826,5 9 063,4 9 042,98
910,08
776,88
735,88 717,9 8 696,4
NORD-VEST 1 226,7 1 209,7 1 241,9 1 239,21
232,41
217,01
207,01 213,5 1 210,3
NORD-EST 1 309,5 1 266,0 1 302,9 1 289,01
263,11
227,21
194,31 190,6 1 192,4
CENTRU 1 089,3 1 071,8 1 109,4 1 110,61
086,71
076,91
083,91 082,8 1 082,6
SUD-EST 1 082,8 1 050,7 1 080,5 1 076,01
059,61
037,91
012,71 006,1 995,4
SUD-MUNTENIA 1 265,9 1 234,7 1 270,4 1 263,61
236,31
196,91
170,01 159,9 1 153,9
BUCURESTI - ILFOV 1 244,1 1 248,9 1 264,1 1 282,21
278,61
297,81
380,91 388,2 1 390,1
SUD-VEST OLTENIA 917,4 898,2 923,7 911,1 886,7 858,0 830,4 827,7 826,9
VEST 862,6 846,5 870,5 871,2 866,6 865,1 856,6 849,1 844,8
Sursa: Institutul National pentru Statistica – www.insse.ro
Tabelul 5. - Populația civila activa (Mii persoane)
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Județe
Regiunea CENTRU 1 089,3 1 071,8 1 109,4 1 110,6 1 086,7 1 076,9 1 083,9 1 082,8 1 082,6
Alba 174,3 171,3 178,3 181,8 172,1 168,6 168,5 168,3 168,2
Brașov 245,8 241,5 249,9 253,5 251,4 253,3 262,5 261,5 262,8
Covasna 89,7 89,6 91,4 89,8 88,7 88,3 86,3 86,0 85,4
Harghita 145,2 141,2 145,5 144,3 138,8 136,0 135,4 134,9 134,7
Mureș 247,9 243,6 250,7 246,9 244,2 236,9 233,7 234,8 235,3
Sibiu 186,4 184,6 193,6 194,3 191,5 193,8 197,5 197,3 196,2
Sursa: Institutul National pentru Statistica – www.insse.ro
Efectele crizei economice mondiale se observă cel mai bine în tabelele 6 și 7 care
reprezintă rata șomajului în perioada anilor 2010-2018. Rata șomajului a fost cel mai mare în
anul 2010, scăzând continuu până în 2018. Rata șomajului din Regiunea Centru a depășit
18
media pe țară, dar din tabel reiese că numai Regiunea Nord Vest și Regiunea București-Ilfov
au avut o rată a șomajului mai mică decât Regiunea Centru.
Tabelul 6. - Evoluția ratei șomajului in România (%)
Regiuni de dezvoltare 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
TOTAL România 7,00 5,20 5,40 5,70 5,40 5,00 4,80 4,00 3,30
NORD-VEST 5,90 4,40 4,40 4,10 3,80 3,40 3,20 2,80 2,30
CENTRU 8,00 6,10 6,20 6,30 5,50 4,70 4,40 3,50 2,90
NORD-EST 7,80 5,80 6,00 6,60 6,60 6,30 6,50 5,60 4,80
SUD-EST 8,10 6,10 6,40 6,70 6,90 6,60 6,70 5,60 4,60
SUD-MUNTENIA 8,80 6,50 6,90 7,50 7,30 6,60 6,30 5,00 4,00
BUCURESTI - ILFOV 2,40 2,00 2,00 2,00 1,90 1,80 1,50 1,40 1,20
SUD-VEST OLTENIA 9,20 7,70 8,20 8,70 8,20 8,20 8,30 7,30 5,90
VEST 5,90 3,70 3,90 4,00 3,40 3,00 2,60 2,20 1,80
Sursa: Institutul National pentru Statistica – www.insse.ro
Tabelul 7 ne prezintă rata șomajului în județele componente ale Regiunii Centru. Aici
deja se vede că în unele județe au depășit cu mult media națională. Dar și în aceste județe în
anul 2018 situația a fost mult mai bună decât la începutul perioadei.
Tabelul 7. – Evoluția ratei șomajului in județele Regiuni Centru (%)
Județe 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Regiunea CENTRU 8,00 6,10 6,20 6,30 5,50 4,70 4,40 3,50 2,90
Alba 10,00 7,70 8,40 10,20 7,30 5,60 5,10 3,70 3,40
Brașov 7,20 5,10 4,90 4,70 4,30 3,80 3,60 2,80 2,20
Covasna 10,00 8,60 7,60 7,40 6,50 5,70 5,20 4,20 3,60
Harghita 8,80 6,50 7,30 7,00 6,00 5,50 5,80 4,90 4,20
Mureș 8,00 6,00 6,00 5,50 5,80 4,80 4,70 4,00 3,00
Sibiu 5,80 4,30 4,50 4,80 4,60 3,70 3,40 2,40 1,80
Sursa: Institutul National pentru Statistica – www.insse.ro
19
Pentru informare tabelul 8 prezintă structura după studii a șomerilor înregistrați în
județele Regiunii Centru.
Tabelul 8. - Șomeri înregistrați pe categorii de studii (număr persoane)
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
TotalRegiunea CENTRU
87 504 64 959 68 656 69 915 60 251 50 232 47 739 37 754 30 860
- Alba 17 506 13 228 14 924 18 557 12 508 9 394 8 566 6 163 5 657
- Brașov 17 742 12 271 12 255 11 780 10 850 9 734 9 306 7 353 5 729
- Covasna 8 959 7 690 6 981 6 613 5 746 5 048 4 497 3 612 3 104
- Harghita 12 777 9 196 10 567 10 128 8 256 7 509 7 829 6 542 5 705
- Mureș 19 740 14 568 15 144 13 517 14 039 11 384 10 924 9 314 7 126
- Sibiu 10 780 8 006 8 785 9 320 8 852 7 163 6 617 4 770 3 539
- Primar, gimnazial si profesional
Regiunea CENTRU
62 453 47 473 50 614 51 286 45 936 40 670 39 575 31 797 24 680
- Alba 12 089 9 500 10 746 13 656 9 426 7 095 6 395 4 526 3 931
- Brașov 12 242 8 535 8 762 8 506 8 778 8 176 8 266 6 418 4 813
- Covasna 6 962 6 065 5 636 5 137 4 669 4 205 3 958 3 087 2 615
- Harghita 8 678 6 539 7 391 6 959 5 767 5 645 5 899 5 273 4 392
- Mureș 14 565 11 069 11 609 10 097 10 204 9 769 9 494 8 463 6 193
- Sibiu 7 917 5 765 6 470 6 931 7 092 5 780 5 563 4 030 2 736
- Liceal si postliceal
Regiunea CENTRU
18 914 12 697 13 642 14 441 10 763 7 438 6 358 4 523 4 874
- Alba 4 254 2 870 3 311 4 019 2 491 1 830 1 614 1 337 1 415
- Brașov 3 755 2 481 2 372 2 271 1 419 1 039 698 613 613
- Covasna 1 604 1 270 1 083 1 212 905 717 477 455 426
- Harghita 3 436 2 133 2 590 2 616 2 054 1 572 1 729 1 030 1 071
- Mureș 3 946 2 516 2 699 2 656 2 668 1 286 1 101 611 752
- Sibiu 1 919 1 427 1 587 1 667 1 226 994 739 477 597
- UniversitarRegiunea CENTRU
6 137 4 789 4 400 4 188 3 552 2 124 1 806 1 434 1 306
- Alba 1 163 858 867 882 591 469 557 300 311
- Brașov 1 745 1 255 1 121 1 003 653 519 342 322 303
- Covasna 393 355 262 264 172 126 62 70 63
- Harghita 663 524 586 553 435 292 201 239 242
20
- Mureș 1 229 983 836 764 1 167 329 329 240 181
- Sibiu 944 814 728 722 534 389 315 263 206
Sursa: Institutul National pentru Statistica – www.insse.ro
Pentru o imagine corectă de ansamblu în Tabelul 9 se prezintă situația întreprinderilor
active în anul 2017, anul premergător demarării proiectului SPEED. Tabelul prezintă numărul
total al întreprinderilor active din țară și din Regiunea Centru pe ramuri ale economiei
naționale. Din cauza grupului țintă al proiectului, in coloane separate se prezintă situația
microîntreprinderilor având între 0-9 angajați și ponderea lor în rândul totalului
întreprinderilor.
Tabelul 9. - Întreprinderi active in 2017, pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN Rev.2 (număr întreprinderi)
CAEN Rev.2 (activități ale economiei naționale - secțiuni)
TOTAL România
Regiunea CENTRU
0-9 angajați
% din categoria de mărime
% din total regiune
Total 553 796 64 343 56 725 88,16% 100,00%
A Agricultura, silvicultura si pescuit 19 916 2 375 1 996 84,04% 3,52%
B Industria extractiva 1 014 132 90 68,18% 0,16%
C Industria prelucrătoare 49 837 7 465 5 383 72,11% 9,49%
D Producția si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer condiționat
1 206 129 111 86,05% 0,20%
E Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare
3 022 363 265 73,00% 0,47%
F Construcții 52 792 6 408 5 493 85,72% 9,68%
G Comerț cu ridicata si cu amănuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor
172 435 18 362 16 620 90,51% 29,30%
H Transport si depozitare 48 382 5 775 5 168 89,49% 9,11%
I Hoteluri si restaurante 26 414 4 129 3 514 85,11% 6,19%
J Informații si comunicații 23 837 2 294 2 109 91,94% 3,72%
K Intermedieri financiare si asigurări 8 220 857 809 94,40% 1,43%
L Tranzacții imobiliare 16 704 1 738 1 660 95,51% 2,93%
M Activități profesionale, științifice si tehnice 63 350 6 788 6 580 96,94% 11,60%
N Activități de servicii administrative si activități de servicii suport
22 285 2 650 2 305 86,98% 4,06%
P Învățământ 5 811 611 587 96,07% 1,03%
Q Sănătate si asistenta sociala 15 251 1 713 1 603 93,58% 2,83%
R Activități de spectacole, culturale si recreative
9 003 1 032 969 93,90% 1,71%
21
Tabelul 9. - Întreprinderi active in 2017, pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN Rev.2 (număr întreprinderi)
CAEN Rev.2 (activități ale economiei naționale - secțiuni)
TOTAL România
Regiunea CENTRU
0-9 angajați
% din categoria de mărime
% din total regiune
S Alte activități de servicii 14 317 1 522 1 463 96,12% 2,58%
Sursa: Institutul National pentru Statistica – www.insse.ro
Tabelul 10 prezintă defalcarea numărului acestor întreprinderi pe județele Regiunii
Centru.
Tabelul 10. – Numărul întreprinderilor active cu 0-9 angajați in județele Regiunii Centru in anul 2017
Regiunea CENTRU 56 725
Alba 7 202
Brașov 17 664
Covasna 3 480
Harghita 6 370
Mureș 12 070
Sibiu 9 939
Sursa: Institutul National pentru Statistica – www.insse.ro
Tabelul 11 prezintă viabilitatea întreprinderilor. Ne arată către întreprinderi devin
inactive sau se desființează după primul an de activitate.
Tabelul 11. - Situația întreprinderilor nou create la un an de la înființare, pe regiuni de dezvoltare
Regiuni de dezvoltare Anul 2017 Anul 2018
Starea întreprinderilor Procente Procente
Active TOTAL 60,8 64,7
- Regiunea CENTRU 68,7 72,3
Inactive TOTAL 17,5 28,1
- Regiunea CENTRU 14,9 22,7
Desființate TOTAL 21,7 7,2
- Regiunea CENTRU 16,4 5,0
Sursa: Institutul National pentru Statistica – www.insse.ro
2. Prezentarea proiectului SPEED
22
2.1. Prezentarea proiectului
Fundația Civitas pentru Societatea Civilă din Odorheiu Secuiesc, în parteneriat cu
ACHIIA-Asociația Centru Harghita de Inovare și Incubare în Afaceri din Miercurea Ciuc a
implementat proiectul cu denumirea „SPEED-Spre o Economie Eficientă și Dezvoltată” în
cadrul programului POCU/82/3/7 Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil
non-agricol din zona urbană.
Durata de implementare a proiectului a fost de 36 luni, începând din ianuarie 2018.
Proiectul s-a adresat persoanelor interesate să își deschidă o afacere non-agricolă într-
un oraș din județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.
Obiectivul general al proiectului a fost sprijinirea ridicării nivelului de trai al populației
din Regiunea de dezvoltare Centru din România prin dezvoltarea capacității antreprenoriale,
susținerea înființării de noi întreprinderi non-agricole inovative în zona urbană, respectiv prin
promovarea înființării de noi locuri de muncă durabile și de calitate.
Activitățile principale ale proiectului au fost:
1. Informarea publicului despre proiect, despre avantajele participării și rezultatele
preconizate. Am organizat evenimente de informare în județele Alba, Brașov, Covasna,
Harghita, Mureș și Sibiu, la care au participat 1205 de persoane. Cu ocazia acestor
evenimente, cu prilejul completării fișelor de prezență, participanții și-au putut
exprima gradul de interes față de această concepție.
2. Persoanele interesate au fost invitate să participe la un curs de formare
antreprenorială. La aceste cursuri 60% dintre participanți au fost șomeri sau persoane
inactive (de ex. școlari, studenți sau persoane casnice), iar 40% dintre ei au deținut un
loc de muncă sau au desfășurat o activitate independentă, respectiv a deținut părți
sociale (minoritare) într-o afacere, însă au dorit să înființeze o întreprindere nouă
pentru a crea noi locuri de muncă. Cursurile au avut durata totală de aproximativ 46
23
de ore, și s-au desfășurat pe parcursul a aproximativ 8 zile. Modulele de curs au fost:
Fii antreprenor!, Demararea unei afaceri, Contabilizarea afacerii, Comunicare în
afaceri, Marketing, Elaborarea Planului de afaceri, respectiv TIC. Pe baza rezultatelor
obținute la examenul de absolvire, cei clasați pe primele aproximativ 10 locuri din
fiecare grupă au fost recompensați cu premii în bani. Aceste cursuri au fost absolvite
cu succes de către 363 de persoane;
3. Cu ocazia examenelor de absolvire cursanții au prezentat propriile lor planuri de
afaceri, iar după examen au avut la dispoziție încă o lună pentru îmbunătățirea lor.
Aceste planuri de afaceri au participat la concursul planurilor de afaceri. Din cele 162
de planuri de afaceri depuse au fost selectate 36 pentru a beneficia de o finanțare
nerambursabilă (subvenție), în valoare de 177.740 lei pentru fiecare întreprindere
nou înființată.
24
4. Au fost înființate 36 societăți, cel puțin 2 în fiecare județ din Regiunea de dezvoltare
Centru și au fost create 76 noi locuri de muncă.
5. Proprietarii afacerilor au efectuat stagii de practică (având durata de 2 luni) la unități,
al căror obiect de activitate este identic cu obiectul de activitate abordat în cadrul
afacerii.
6. Întreprinzătorii au beneficiat de informare, consiliere, mentorat și au fost
monitorizate, până la terminarea implementării.
25
7. Afacerile înființate s-au organizat într-o rețea de colaborare și întrajutorare, în cadrul
ei beneficiază de ajutor moral, schimb de experiență, vor putea pune în aplicare
strategii de marketing comune, dar pot stabili între ele și relații economice strânse și
fructuoase.
26
27
Prezentăm în tabelele de mai jos componența echipelor de implementare:
Fundația Civitas pentru Societatea Civilă (Lider de parteneriat)
Nume și prenume Funcția/funcțiile ocupate în proiect
Adorjáni Attila Expert
András Bernadette Expert informare/recrutare grup țintă Asistent proiect
Andrási Erika Expert informare/recrutare grup țintă
Bákai Magdolna Expert formare antreprenorială Expert implementare plan de afaceri si de
monitorizareBálint Mária-Magdolna Asistent proiect
Bartha-Pál Csaba Expert informare/recrutare grup țintă Expert implementare plan de afaceri si de
monitorizareBlénessy Éva-Irén Lector formare antreprenorială
Expert dezvoltare afacere
Dénes Lajos-Géza Responsabil financiar Expert coordonator al activității de mentorat și
de monitorizare a afacerilorHaider Csaba Expert dezvoltare afacere
Ilyés Ferenc Lector formare antreprenorială
Kis Zoltán Manager de proiect
Kolumbán Gábor Lector formare antreprenorială
Lázár László Expert implementare plan de afaceri si de monitorizare
Maté Zsófia Expert informare/recrutare grup țintă
Mihály István Responsabil grup țintă Responsabil financiar
Pakot Mónika Lector formare antreprenorială
Pál-Antal Ildikó Expert
Simó Csaba Expert
Szabó Árpád Lector formare antreprenorială
Szotyori Ana-Maria Expert implementare plan de afaceri si de monitorizare
28
ACHIIA-Asociaţia Centru Harghita de Inovare şi Incubare în Afaceri (Partener de proiect)
Nume și prenume Funcția/funcțiile ocupate în proiect
Benedek Berta-Ilona Coordonator proiect Partener Expert implementare plan de afaceri și
monitorizare Responsabil financiar
Berecky Mihály-Barna Expert informare/recrutare grup țintă
Damokos Ibolya Lector formare antreprenorială
Haider Csaba Lector formare antreprenorială
Járy Katalin Coordonator proiect Partener
Kovács Márta Expert informare/recrutare grup țintă Expert implementare plan de afaceri și
monitorizareLókodi Éva-Anikó Expert dezvoltare afacere
Mihály Enikő Responsabil financiar
2.4. Interviuri
Pentru interviuri din cele 36 de firme câștigătoare ale concursului planurilor de afaceri,
pentru cercetarea de piață au fost selectate 20. Pentru a avea și o grupă de control s-au
selectat și alte 10 firme care nu au fost înființate în cadrul proiectului SPEED. Totodată s-au
făcut interviuri cu Partenerii de proiect (Civitas și ACHIIA) și cu câțiva lectori care au participat
la proiect.
Interviurile au fost realizate în perioada august-octombrie 2020. Interviurile au fost
completate de un chestionar care se găsește în anexă. Toate interviurile, notițele și
înregistrările au fost făcute respectând normele GDPR. Intervievații nu au fost obligați să
prezinte date personale și nu pot fi identificați în nici un fel.
2.4.1. Cursurile de competente antreprenoriale
Înființarea a 36 de firme în fiecare din cele 6 județe aparținătoare Regiunii de
dezvoltare Centru, unele dintre aceste județe aflându-se la o distanță geografică considerabilă
față de județul Harghita, a fost o provocare organizatorică foarte mare. Organizațiile
29
partenere in elaborarea si desfășurarea proiectului au fost cunoscute în localitățile limitrofe
locației lor, dar au fost total necunoscute în alte județe și alte localități. Ele au reușit să
contacteze totuși 1205 persoane pentru formarea grupului țintă, fără să fi avut relații de
contacte și de cunoștințe în toate județele țintă. A reprezentat o provocare, ca din cele 1205
de persoane informate Fundația Civitas și ACHIIA să poate să angreneze participanții la
cursurile de competențe antreprenoriale, și dintre ele 363 să treacă cu succes examenul de
absolvire. Cele 36 de planuri de afaceri câștigătoare au fost selectate din 162 de planuri de
afaceri predate pentru concurs. Cele 36 de întreprinderi în loc de minimul de 72 de locuri de
muncă au reușit să înființeze nu mai puțin de 76 de locuri de muncă.
Stadiul premergător competiției planurilor de afaceri a fost un curs de competențe
antreprenoriale la care au participat toți candidații. Primul grup de întrebări al interviurilor s-a
referit la calitatea și eficacitatea acestor cursuri.
S-au efectuat interviuri atât cu participanții cât și cu formatorii. În grupul de control au
fost intervievați și persoane care organizează astfel de cursuri sau au participat la asemenea
cursuri organizate de alte instituții.
Tabelul 1. – genul antreprenorilor participanți la
proiect si interviuri
Bărbați55%
Femei45%
Genul antreprenorilorLa interviuri dintre
antreprenorii care au câștigat la
competiția planurilor de afaceri și și-
au înființat firme 45% au fost femei și
55% au fost bărbați.
30
Tabelul 2. – cunoștințele
Da67%
Nu33%
Aveau cunoștințe antreprenoriale?A doua întrebare s-a referit la
cunoștințe antreprenoriale prealabile
participării la cursul de formare SPEED.
Două treimi din participanții la curs a
spus că nu au avut cunoștințe
antreprenoriale înainte de a se prezenta
la curs.
Tabelul 3. – pregătirea
Da85%
Nu15%
Au participat la curs de competețe antreprenoriale? Tot eșantionul de
întreprinzători au fost întrebați dacă
înainte de a înființa prima firmă au
participat sau nu la un curs de
competențe antreprenoriale.
Majoritatea lor covârșitoare de 85%
au răspuns Da.
Tabelul 4. – dezvoltarea continuă
31
Da48%
Nu52%
Curs după înființareDupă înființarea firmelor lor au
mai participat la cursuri de
competențe antreprenoriale? Se pare
că mai mult de jumătate dintre cei
care își înființează o firmă, după
înființarea acesteia nu mai cred că le-
ar fi necesare cunoștințe noi despre
antreprenoriat.
Tabelul 5. – de unde își finanțează cursul?
UE31%
UE, National19%
de pe piata50%
Finanțarea cursuluiCei care au participat la cursuri
și după înființarea firmelor au fost
întrebați dacă au căutat cursuri pe
piața specifică a acestora, sau au
căutat cursuri finanțate din fonduri UE
sau naționale.
Formatorii afirmă că 40 de ore sunt mult prea puține pentru ca cursanții să primească
toate cunoștințele de care ar avea nevoie. De foarte multe ori aceste cursuri oferă cunoștințe
de marketing și management, dar cunoștințe practice prea puține și superficiale în domeniul
finanțelor corporative și a legislației. La aceste cursuri – consideră unii cursanți - s-a vorbit
prea puțin despre relațiile cu instituțiile financiare și despre diferitele produse de creditare.
Ar mai fi avut nevoie de un modul și despre acestea.
32
Cursurile de competențe antreprenoriale au fost foarte multilaterale. Cei care nu au
avut experiență în prealabil sunt foarte mulțumiți. Au primit foarte multe informații și au
învățat foarte multe.
Cei care au parcurs procedura de înființare a firmelor pe cont propriu ne-utilizând
serviciile unei firme de specialitate, au afirmat că la aceste cursuri ar trebui să se prezinte
mult mai amănunțit pașii de urmat la înființarea unei firme și documentele de care este
nevoie. Totodată unii ar fi fost bucuroși ca cineva să le atragă atenția înainte de finalizarea
planului de afaceri că au stabilit salarii prea mari, sau nu au calculat corect taxele și impozitele
pe care vor trebui să le plătească.
Cursul de competențe antreprenoriale din cadrul programului SPEED a fost apreciat de
către participanții la interviuri cu un punctaj de 4,48 pe o scală de la 1 la 5.
În opinia unei firme de contabilizare majoritatea antreprenorilor dețin cunoștințe
reduse legate de actele normative din domeniu. Ea a întâlnit clienți care fac tranzacții
internaționale de milioane, dar nu pot să întocmească anumite hârtie oficială. După părerea
intervievaților la cursurile de competențe antreprenoriale ar trebui însușite și cunoștințe
minime din domeniul dreptului comercial.
În grupa de control au fost incluși și antreprenori care au urmat cursuri de competențe
antreprenoriale în alte state ale UE, respectiv din afara ei. (De exemplu Austria și Elveția.) Ei
afirmă că aceste cursuri au fost foarte practice și au primit în un fel de toolbox de cunoștințe
care se putea folosi imediat după înființarea firmelor.
33
Schimbările intervenite în relațiile dintre partenerii de afaceri în urma pandemiei, au
ridicat nevoia ca la aceste cursuri să se însușească dezvoltarea unui webshop, respectiv
construirea și utilizarea aplicațiilor pe smartphone. Cei care organizează cu regularitate
cursuri de competențe antreprenoriale, mi-au relatat că cele mai populare cursuri sunt cele
de marketing și de marketing online. Totodată și cursurile de comunicare și de time
management se bucură de un larg interes.
Ar fi bine ca la aceste cursuri de formare viitorii antreprenori să afle mai multe despre
autoritățile și oficiile cu care vor trebui să intre în contact și cu metodele de „conviețuire” și
de comunicare cu ele.
Organizatorii cursurilor cer de fiecare dată un feedback de la absolvenți. De obicei
notele acordate sunt peste 4 puncte din 5. Cursanții de obicei acordă punctaj mai mare
lectorilor care provin din economia reală, față de cei care predă în cadrul învățământului
superior.
Dintre întreprinzătorii SPEED unii din cei care au participat cursurile de formare
antreprenoriale, provenind din mediul antreprenorial, afirmă că cursurile au fost cam prea
teoretice. Ar fi trebuit implicați mai mulți lectori care au fost sau sunt întreprinzători. De la ei
s-ar putea învăța mai multe lucruri practice aplicabile în viața reală. După experiența celor doi
ani de funcționare unii spun că ar fi fost bine ca la aceste cursuri de cunoștințe
antreprenoriale lectorii cu experiență practică ar fi atras mai mult atenția cursanților asupra
problemelor și greutăților practice pe care un antreprenor le pot întâmpina.
În ceea ce privește intensitatea sau frecvența orelor de curs în diferite centre și
diferite județe, s-au folosit metode diferite. Atunci când cursanții au trebuit să se prezinte în
mai multe după-amiezi pe săptămână, unii s-au plin plâns că sunt obosiți sosind de la locul de
muncă. În alte cazuri, dacă între două module se scurgeau prea multe zile, unii cursanți
spuneau că cursurile nu au fost destul de intensive.
În cazurile când s-a decis ca cursurile să se țină pe o durată de timp mai mare, s-a ținut
cont de programul de muncă a cursanților și de timpul de petrecut cu familia.
S-a urmărit ca diferitele module să fie predate de lectori diferiți, pentru ca cursurile să
fie mai atrăgătoare. În aceste situații organizarea a fost mult mai dificilă, însă pentru
participanți cursurile au fost mai puțin plictisitoare.
34
În opinia unor lectori se pare că metoda cea mai eficientă a fost când cursanții și
lectorii au fost cazați pentru o săptămână într-un cămin și s-a putut lucra la elaborarea
planului de afaceri în fiecare după-amiază, după curs. După amiază sau seara cursanții puteau
să se consulte cu lectorul aflat la fața locului legat de procesul de elaborare.
În cazul cursanților, care au primit ca teme de casă întocmirea planurilor de afaceri și
au avansat de la modul la modul, au reușit să redacteze planuri de afaceri foarte bune și au
reușit să își clarifice în minte modelul de business până la ultimul amănunt.
Tabelul 6. – viitori antreprenori își fac planuri
de afaceri?
Da45%
Nu55%
Aveau plan de afaceri?Oare cei care se încumetă să
demareze o afacere își elaborează un
plan de afaceri-pus pe hârtie? Din
răspunsurile primite cu ocazia
interviurilor se concluzionează că
majoritatea nu-și elaborează planuri
de afaceri.
S-a constatat că modelul de plan de afaceri oferit în cadrul cursurilor nu a fost cel mai
reușit. Ar fi mai bine ca în viitor modelul să aibă o structură îmbunătățită.
2.4.2. Înființarea firmelor și contactele cu autoritățile
Al doilea capitol al interviurilor s-a referit la procedura de înființare a firmelor și la
contactul acestora cu autorități.
Experiențele legate de acestea diferă de la județ la județ. În unele județe ale Regiunii
Centru foarte multe documente și formulare se pot procura on-line, însă în altele
35
antreprenorii în devenire trebuie să se plimbe între foarte multe locații. Pe cât posibil toate
oficiile și registrele ar trebui să treacă la funcționarea online.
De obicei centrele de formare și de incubare oferă ajutor pentru rezolvarea înființării
firmelor. Dacă noul antreprenor acceptă să se deplaseze până la localitățile reședință de județ
înființarea firmelor se poate rezolva în numai 2-3 zile. În cazul orașelor care nu sunt reședințe
de județ, și întreprinzătorii se adresează oficiul ONRC local, înregistrarea se termină numai în
8-9 zile.
Tabelul 7. – consultanță de specialitate
înaintea înființării
Da39%
Nu61%
Consultanță înaintea înființării Înainte de a înființa o firmă,
majoritatea oamenilor nu cer ajutorul
nimănui. Puțin mai mult de o treime
au declarat că au beneficiat de
consultanță, dar câteodată numai de
la părinți sau prieteni. În jumătatea
cazurilor consultanța se referă la
înființare, dar în câteva cazuri și la
marketing și la management.
Tabelul 8. – de unde provine consultanța
Sector civil18%
UE73%
Mixt UE și de pe piata9%
Finanțarea consultantuluiÎn cazurile în antreprenori
debutanți decid să se adreseze
consultanților la înființarea firmelor,
ei de la cine doresc să primească
această consultanță? Se constată că
trei sferturi dintre firmele înregistrate
în cadrul proiectului SPEED au apelat
la serviciile de consultanță oferite de
Civitas și ACHHIA, în cadrul
proiectului.
36
Unii dintre antreprenori au beneficiat de serviciile firmelor de specialitate în
înființarea firmelor. Aceștia au trebuit să se deplaseze la Oficiul Registrului Comerțului numai
o singură dată, iar firmele lor au fost înființate în 10-14 zile. Alții însă au demarat procesul de
înființare pe cont propriu și au petrecut mult timp cu plimbatul între diferitele oficii, respectiv
au trebuit să procure foarte multe acte. De multe ori nu au știut în ce ordine trebuie obținute
aceste documente.
Tabelul 9. – cum se parcurge procedura de
înființare
Cu ajutorul rudelor sau prietenilor10%
Cu ajutorul unei persoane sau firme specializate
31%
Singur, pe cont propriu55%
Toate cele enumerate mai sus3%
Înființarea firmeiLa înregistrarea firmelor au procedat
pe cont propriu, sau au beneficiat de
colaborarea rudelor sau prietenilor,
respectiv prin firme specializate. În
tabelul 9. se vede că majoritatea
persoanelor și-au înregistrat firmele
singuri.
Unii dintre cei care au parcurs procedura de înființare pe cont propriu s-au plâns și de
comportamentul și atitudinea personalului din aceste oficii? Lipsa de bunăvoință și lipsa de
bună intenție în ajutorarea clienților s-a manifestat de exemplu în județele Brașov și Mureș.
Pe paginile de web ale instituțiilor informațiile nu sunt complete. Când s-au prezentat
la ghișeu, s-a constatat că nu au completat corect anumite formulare și că documentația nu
este completă, cu toate că s-au conformat cu informațiile din pagina de informare. În plus au
fost situații, când persoanele de la ghișee au respins hârtiile, fără să ofere informații privind
completarea corectă a formularelor.
De asemenea s-a întâmplat ca documentația să fie respinsă doar pe motivul că din fața
numelui localității a lipsit cuvântul „municipiu”. De multe ori acceptarea sau respingerea
37
documentației este de conjunctură, depinde doar de persoana care este de serviciu la ghișeu
în acel moment.
Cei care au oferit mentorat și consultanță au prezentat exemple când anumite firme
mici au fost înființate ca firme plătitoare de TVA, deși la atât la curs cât și în procesul de
mentorat li s-a precizat explicit că nu e nevoie ca aceste firme să fie plătitoare de TVA încă de
la început. Neatenția cursanților poate duce la asemenea probleme.
Tabelul 10. – cat de greu se obțin
documentele
ANAF6%
cazier19%
nu e cazul6%
ONRC31%
Primaria19%
RAR, TVA13%
TVA6%
Greutăți la documenteCând cetățenii ajung în fața
autorităților se lovesc de birocrație. Se
pare că dintre cei care și-au înființat
singur filmele, cei mai mulți se plâng
de Oficiul Național al Registrului
Comerțului. Sunt și câteva cazuri în
care antreprenorii debutanți care s-au
întâlnit cu problemele la primăria
unor localități, la obținerea cazierului
sau la înregistrarea în Registrul Auto
Român.
Anumiți intervievați au relatat despre faptul, că în unele localități autoritățile
financiare sunt încă (după spusele lor) în „epoca preistorică”, respectiv că foarte puține
probleme se pot rezolva online.
O altă problemă este legată de atitudine autorităților de control de stat, care nu oferă
termene de remediere pentru neajunsurile constatate, ci sancționează imediat. Unii din cei
întrebați consideră că un demers uman ar reprezenta, ca în cazul constatării anumitor
nereguli de corespundere cu prevederile legislative la firma nou înființată, să-i fie atrasă
atenția managerului, și să-i fie dat un termen pentru corecție. Ar trebui să meargă în control
încă o dată după expirarea termenului și să aplice amenzi numai dacă problemele nu au fost
rezolvate în perioada dată.
38
S-a considerat explicit de către unii intervievați, că este ilogic faptul, că dacă înființezi
o firmă și dorești să fii plătitor de TVA încă de la începere, trebuie să prezinți dovezi și planuri
de afaceri legate de evoluția viitoare a firmei. Însă dacă nu ești plătitor de TVA încă de la
înființare și după o anumită perioadă depășești cifra de afaceri limită, devii automat plătitor
de TVA fără să trebuiască să prezinți documente doveditoare aferente.
Formatul formularelor și al diferitelor declarații nu ar trebui să se schimbe așa de
frecvent, astfel încât antreprenorii să țină cu greu pasul cu modificările.
Legislația referitoare la întreprinderea individuală nu este bine concepută. ÎI-ul nu este
persoană juridică și nu ar trebui considerată ca atare. Legislația actuală și ANAF-ul
îngreunează foarte mult activitatea și existența microîntreprinderilor și a întreprinzătorilor
individuali. În alte state întreprinzătorii individuali nu primesc CUI separat, ci lângă CNP-ul
persoanelor apare în bazele de date ale autorităților că persoana respectivă desfășoară și
activitate economică.
Tabelul 11. – finanțarea demarării afacerii
Capital propriu40%
Fonduri UE36%
Împrumut de la instituții financiare
15%
Împrumut de la membrii de familie sau prieteni
9%
Finanțarea demarării afacerii De unde fac rost antreprenorii
de bani de investiții pentru demarării
afacerii? Se constată că se folosesc
aproape în egală măsură de capital
propriu și fonduri UE, și foarte puțini
iau împrumut de la instituții financiar-
bancare.
39
Tabelul 12. – consultanta după înființare
Da39%
Nu61%
Consultanță după înființareSe spune că Europa de Est este
regiunea „descurcăreților”. Oare după
înființarea firmelor antreprenorii se
descurcă singuri sau cer consultanță?
Din interviuri reiese că 61% consideră
că dețin cunoștințe suficiente și se pot
descurca și singuri.
Reprezentanții firmelor participante la proiectul SPEED au considerat pe o scală de la 1
la 5 că mentoratul și consultanța oferită de Fundația Civitas și ACHIIA legată de înființarea
firmei să fie notată cu media de 4,92.
2.4.3. Contactul întreprinderilor cu piața forței de muncă și cu lumea afacerilor
Capitolul următor al interviurilor s-a referit la experiența firmelor nou înființate privind
economia de piață. S-a relatat despre piața forței de muncă, despre furnizori și despre clienți.
Tabelul 13. – pe cine angajează
A angajat rude sau cunoșt -ințe65%
A căutat angajați prin metode on/line
10%
A căutat angajați prin oferte clasice (presa, publicitate)
13%
din grupul de participanti la cursuri3%
Prin firme10%
Metode de angajareDin sondaj reiese că aproape
două treimi din firmele mici angajează
rude sau prieteni. Au fost puține acele
firme care și-au căutat angajații prin
presă, și mai puțini au fost acele firme
care au apelat la servicii de recrutare
de specialitate sau au utilizat metode
online.
40
Piața forței de muncă prezintă deosebiri și în funcție de zona geografică. Există unele
zone unde rata șomajului este foarte mare. Cele mai bine pregătite, harnice, talentate și
curajoase persoane au plecat la muncă în străinătate, astfel cei rămași acasă dețin calități mai
reduse.
În opinia administratorului schemei de antreprenoriat câteva din firme nu au oferit
salarii motivante și de aceea au întâmpinat greutăți în a găsi angajați bine pregătiți și motivați.
Foarte mulți antreprenori s-au plâns că angajații sunt nepregătiți din punct de vedere
profesional. Au fost desființate multe dintre școlile profesionale și tinerii nu sunt pregătiți în
diferite meserii. Tinerii vor să câștige câți mai mulți bani cu cât mai puțină muncă depusă. Pe
de altă parte angajatorii nu comunică cu exactitate pretențiile lor și nu explică foarte precis ce
au de făcut și cum trebuie să procedeze.
Au fost și cazuri când buni specialiști aflați în șomaj au replicat angajatorilor: decât să
se scoale la 5 dimineața pentru a merge la servici, mai bine stau în șomaj. S-a întâmplat ca unii
angajați să absenteze nemotivat foarte mult și cu ocazia tragerii la răspundere au replicat
angajatorilor că banii pentru salarii provin din surse UE, ca atare nu pot fi trași la răspundere.
Atunci când o firmă dorește să introducă o anumită inovație într-un domeniu, unii
dintre intervievați consideră că preferă să angajeze tineri fără experiență profesională, care
vor fi instruiți la locul de muncă, decât să angajeze oameni cu experiență, care trebuie
recalificați. Specialiștii mai în vârstă sau mai experimentați pot prezenta o anumită rigiditate.
Unii antreprenori din Ținutul Secuiesc au fost de părere că angajații prezintă deficiențe
în cunoașterea limbii române.
În cazul locurilor de muncă care necesită personal cu studii superioare, la
angajare,conform diplomelor de licență persoanele par calificați. Însă după angajare se
constată că pregătirea profesională prezintă lipsuri și îndeplinesc cu greutate atribuțiile
profesionale la locul de muncă. Se poate presupune că în epoca modernă o persoană cu studii
superioare ar trebuie să deține cunoștințe privind lucrul pe calculator. Însă se constată la
anumite persoane, că nu cunosc programe și aplicații de bază, pe care ar trebui să le utilizeze
în activitatea de zi de zi.
41
Intervievații consideră, că în cadrul universităților se predau mult prea multe
discipline, și nu toate sunt predate în profunzime. Absolvenții dețin multe cunoștințe generale
dar nu au destule cunoștințe specifice, de care poate ar fi nevoie mai mult.
Tabelul 14. – probleme cu angajații
Învățământ (profesional-ism)52%Educație (etică și mo-
tivație)28%
si si20%
Probleme cu angajațiDorim să scoatem în evidență
prin acest tabel opinia antreprenorilor
despre angajații lor. Se poate
constata, că majoritatea angajatorilor
întrebați consideră că problemele
angajaților provin din cauza lipsei de
profesionalism. Numai 28% consideră
că numai etica și motivația reprezintă
o problemă.
Firmele mai serioase își trimit angajații anual la cursuri de perfecționare mai lungi, sau
chiar de două ori pe an la workshopuri de perfecționare. Problema care se ivește de foarte
multe ori este că angajații nu agreează participarea lor la cursuri, în consecință nu doresc să
se dezvolte și să se perfecționeze.
Mulți angajați sunt mai pasivi. Ei execută ceea ce li se spune, dar nu prezintă prea
multă inițiativă sau abia așteaptă să-și termine programul de lucru zilnic. Cu excepțiile de
rigoare totuși 15% din intervievați au avut această părere.
În orașele mai mari nu numai că e greu să găsești personal potrivit dar e foarte greu să
și îi păstrezi. Se întâmplă de foarte multe ori că pentru câțiva lei în plus angajatul să se
transfere la o altă firmă, la alt angajator. Este destul de greu să găsești motivații pentru a îi
păstra. Pe de altă parte nici angajatorii nu sunt capabili să aprecieze munca angajaților. Mulți
angajatori încă mai cred că motivația depinde doar de salariu, ei nu cunosc importanța
empatiei și omeniei în relațiile cu angajații.
42
Dacă analizăm obiectiv piața muncii din Regiunea de dezvoltare Centru, trebuie să
constatăm că componenței ei diferă numeric din punctul de vedere al pregătirii și experienței
profesionale ale acelora care își caută un loc de muncă. Antreprenorilor le este foarte greu să
găsească angajați cu experiență profesională. În cazul muncitorilor necalificați sau în cazul
locurilor de muncă care necesită numai personal cu studii medii oferta de forță de muncă este
mai mare.
Unele firme (din afara proiectului SPEED, dar finanțate din fonduri UE) ne-au relatat
despre situații, când unii dintre angajați au demisionat de la firma respectivă. Folosindu-se de
informațiile și experienței dobândite, s-au adresat altor firme, pentru salarii mai mari, sau
chiar și-au propus să-și întemeieze propria afacere, cu ajutorul fondurilor UE.
Tabelul 15. – au business plan pus pe hârtie
Da33%
Nu67%
Business plan pe hârtieLa cursurile de competențe
antreprenoriale lectorii au accentuat
importanța elaborării unui model de
business. Model care clarifică în
mintea antreprenorilor componentele
afacerii. Întrebarea s-a referit dacă în
viața reală noii antreprenori au un
business model clar scris pe hârtie?
Din răspunsuri s-a constatat că două
treimi nu dețin un plan de afaceri
actualizat.
43
Tabelul 16. – au plan strategic pus pe hârtie
Da33%
Nu67%
Plan strategic pe hârtieSituația pare exact identică și
cu planurile de strategie. Numai o
treime din antreprenori își dezvoltă
planurile pe termen lung, și puse pe
hârtie.
Relațiile cu partenerii de afaceri diferă, bineînțeles, de la o firmă la alta, deoarece cei
care au obținut finanțarea activează în domenii destul de diferite. De obicei cei intervievați au
răspuns că nu au probleme, sau au probleme mici cu partenerii de afaceri. Dar au existat unii,
care s-au plâns de nerespectarea de către furnizori a termenelor de livrare.
Tabelul 17. – probleme de preț cu furnizoriiTabelul 18. – probleme de calitate cu
furnizorii
Nu sunt probleme36%
Probleme mici50%
Probleme destul de mari14%
Prețurile furnizorilor
Nu sunt probleme33%
Probleme mici54%
Probleme destul de mari4%
Probleme foarte mari8%
Calitatea produselor achiziționate
44
Tabelul 19. – probleme cu termenele de
livrare
Tabelul 20. – probleme cu respectarea
clauzelor contractuale
Nu sunt probleme63%
Probleme mici17%
Probleme destul de mari13%
Probleme foarte mari8%
Respectarea termenelor de livrare
Nu sunt probleme77%
Probleme mici14%
Probleme destul de mari9%
Respectarea termenilor contractuali
Firmele din sectorul de tehnică informatică sau construcțiile nu au resimțit negativ
efectele pandemiei COVID-19. Cu probleme mai mari au avut de a face mai ales firmele din
domeniul Horeca din care unele au trebuit să se reorienteze.
Cei care au oferit acele produse sau servicii, unde s-au necesitat de ex. aparaturi
specializate de mare valoare s-au plâns, că pentru utilaje, mașini și aparate etc. au plătit
„prețuri occidentale”, însă pentru serviciile și produsele oferite beneficiază” de la clienți
numai de „prețuri orientale. La o asemenea balanță cheltuielile cu investițiile sunt considerate
a fi prea mari față de venituri, care nicidecum nu pot să acopere amortizarea, de ex.
Beneficiarii serviciilor industriale B2B de foarte multe ori nu realizează de ce au
nevoie, respectiv nu cunosc raportul calitate/preț ale acestor servicii.
În relațiile comerciale dintre firmele private nu există probleme mai importante
privind plățile. Probleme mai mar apar când clienții sunt firme de stat. De cele mai multe ori
firmele de stat nu plătesc la timp, pe motivul că nu au în buget bani suficienți să-și achite
datoriile către furnizori.
45
Tabelul 21. – problemele cu prețul a
beneficiarilor
Tabelul 22. – probleme cu calitatea ale
beneficiarilor
Nu sunt probleme36%
Probleme mici32%
Probleme destul de mari29%
Probleme foarte mari4%
Prețurile de desfacere
Nu sunt probleme68%
Probleme mici32%
Probleme de calitate
Tabelul 23. – probleme cu termenele de
livrare către beneficiari
Tabelul 24. – probleme cu respectarea
clauzelor contractuale in fata beneficiarilor
Nu sunt probleme75%
Probleme mici25%
Respectarea termenelor de execuție
Nu sunt probleme86%
Probleme mici14%
Respectarea termenilor contractuali
Intervievații propun, ca legislația financiară legată de cambii și cecuri ar trebui
ameliorată, de ex. pentru ca partenerii de afaceri să aibă posibilitatea să se controleze online,
să cunoască dacă firma parteneră există în realitate și dacă poate opera tranzacții.
46
2.4.4. Mentoratul, raportările și efectele proiectului
Ultimul capitol al interviurilor s-a referit la proiectul SPEED în sine și la alte posibile
proiecte cu finanțare de la UE.
Tabelul 25. – de unde au auzit despre
proiect?
Civitas sau ACHIIA21%
Comunitate5%
Cunostiinte42%
din publicitate16%
Internet11%
Preotul comunitatii5%
De unde a aflat despre proiect? Tabelul alăturat scoate în
evidență importanța rețelelor de
informare dintre oameni. 42% dintre
participanții la proiect au precizat că
au auzit despre proiect prin
intermediul cunoștințelor.
Intervievații au considerat că a fost de mare ajutor, că între finanțatorul propriu zis și
firmele finanțate a fost interpus ca tampon Fundația Civitas, care i-a consiliat în procesul
implementării planului de afaceri. S-au dezvoltat contacte personale și umane, eliminând
contactul direct cu autoritățile finanțatoare (OIR, AM).
Din partea implementatorului proiectului, managerul de proiect Kis Zoltán a
recunoscut, că nu s-a așteptat ca toate cele 36 de firme selectate pentru finanțare să poată să
îndeplinească condițiile contractului de finanțare. La finalizarea proiectului se poate spune
însă că proiectul a fost de un succes total. Au existat greutăți la anumite firme, dar toate cele
36 de firme au reușit să rămâne în picioare și au reușit să îndeplinească toate condițiile
contractuale.
47
Există o anumită percepție în rândul beneficiarilor de fonduri europene, că ei ar fi
tratați, în lumina prevederilor legislative și de procedură, ca fiind numai oportuniști, fără să
aibă responsabilitate privind utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice.
Participanții la proiect sunt mulțumiți că au avut șansa de a participa la acest proiect.
Foarte mulți sunt satisfăcuți că au putut să însușească foarte multe lucruri noi și sunt
recunoscători că pot să se ocupe cu ceea ce doresc mai mult. Însă problema cu birocrația și cu
încrederea le-a dat foarte multă bătaie de cap. Se constată că cuvintele „încredere” și „lipsa
de încredere” s-au repetat cel mai mult în timpul acestor interviuri. Au fost firme care au
trebuit să facă foarte multe achiziții de valoare mică.
Unul din antreprenorul a fost și angajatul firmei proprii și s-a plâns că 70% din timpul
de lucru nu l-a folosit pentru muncă efectivă, ci pentru a completa hârtiile necesare
decontărilor și raportărilor.
Unii intervievați au considerat, că oamenii serioși, când se apucă de treabă, știu de ce
utilaje, instalații, aparaturi au nevoie. Au considerat, că procesul de achiziție publică ar trebui
să fie mai flexibilă.
Există firme mari (de exemplu Apple) care impun ca prețurile de desfacere să fie
aceleași la toți comercianții. Dacă pentru un utilaj pe care vreau să-l achiziționez prețurile sunt
exact aceleași nu are nici un rost să se ceară 3 oferte de preț.
Mentoratul și consultanța au fost considerate ca fiind foarte folositoare și foarte
profesionale. Consilierii i-au ajutat foarte mult pe începători, dar munca cu documentația,
scanările, efectuarea copierii documentelor, printările au dus la pierderea de timp prețios.
Exigența și rigoarea raportării a avut și un rol educativ pentru noii antreprenori. Astfel
ei au învățat să gândească și să lucreze mai organizat și mai ordonat și să fie întotdeauna la zi
cu întreaga documentație, care într-un final a oferit date și informații pentru a lua deciziile
cele mai corecte.
Pe o scală de la 1 la 5 colaborarea cu administratorul schemei de minimis a primit un
punctaj de 4,67 care arată că colaborarea a fost reușită și folositoare. Totodată am întrebat
cât de greu s-a dovedit îndeplinirea așteptărilor administratorului schemei de minimis. Tot pe
48
o scară de la 1 la 5 punctajul primit a fost de 3,50, ceea ce înseamnă că deși a fost greu, nu a
fost imposibil de îndeplinit.
Sunt unele firme la care cererea pe piață este sezonală. Există perioade când un
angajat ar fi de ajuns, dar și perioade când ar fi nevoie chiar de patru-cinci sezonieri. În medie
ar ieși două persoane pe doi ani, de aceea proiectul ar trebui să fie mult mai flexibil și să
permită angajarea sezonierilor.
Cei care au trebuit să investească în aparatură foarte scumpă nu au putut să își
înceapă activitatea până nu au avut banii necesari cumpărării a acestor utilaje. Contractul
prevedea că trebuie să realizeze cifra de afaceri în 12 luni, dar primele trei luni sau pierdut din
cauza lipsei banilor și realizarea acelor cifre în doar 9 luni era aproape imposibilă.
Rigiditatea, lipsa de flexibilitate la cerințele față de cei finanțați au fost alte probleme ridicate
de mai multe persoane la aceste interviuri. Ar fi fost de mare ajutor dacă banii ar fi fost posibil
să fie transferați mai ușor de la o grupă de cheltuieli la alta. Unii ar fi cumpărat mai puține
utilaje, dar ar fi putut investi banii în alte activități, sau să demareze alte activități, care să îi
ajute să diminueze efectele pandemiei COVID-19.
Unele firme după terminarea proiectului trebuie să își înceteze activitatea fiindcă nu
mai pot plăti chiria imobilelor în care funcționează. Finanțările din aceste proiecte ale UE ar
trebui să dea posibilitatea antreprenorilor să-și procure imobil propriu, bineînțeles de
mărimea potrivită pentru activitatea pentru care depune cererea de finanțare.
Cei care au răspuns de implementarea proiectului afirmă că există contradicții și
neclarități în prevederile Ghidului solicitantului, respectiv alte prevederi și orientări.
Unii antreprenori consideră ca fiind un neajuns transparența selectării câștigătorilor
acestor finanțări. Procesul ar trebui să fie mult mai transparent și mai ușor de urmărit. Sau
când competitorii vor să demareze activități economice în domenii total diferite, după ce
criterii de comparație pot fi departajați?
Interviurile la care s-a participat în cadrul procesului de selecție al planurilor de afaceri
în cadrul proiectului SPEED au fost considerate ca fiind foarte utile. Unii participanți la aceste
interviuri au considerat, că cu această ocazie au putut să scoată în relief pregătirea, hotărârea,
cunoștințele și devotamentul legat afacerea abordată.
49
Ar fi bine ca și raportările și decontările să se efectueze online. Să nu se mai modifice
formularele și să se schimbe prevederile așa de des și toată documentația să poată fi depusă
online - fără ștampile, fără semnături și fără îndosariere.
Pe o scară de la 1 la 5 unde 1 înseamnă efecte foarte severe și 5 înseamnă ca
pandemia nu a afectat deloc firma, punctajul acordat greutăților cauzate de COVID-19 a fost
de 2,86. Deci a depășit cu puțin media. Dar acest lucru a depins mai ales de domeniul de
afacere.
Comunicarea între firme și implementatorii proiectului nu a fost întreruptă nici în
condițiile pandemiei COVID-19. Întâlnirile și vizitele fizice s-au mutat în mediul online. Astfel s-
a păstrat contactul permanent și s-a reușit o comunicare foarte bună.
Anumite evenimente din proiect (Bursele afacerilor, vizitele de studiu) au fost desfășurate
online (Skype). Cu ocazia acestor întâlniri virtuale s-a constatat că antreprenorii din proiectul
SPEED sunt interesați unii de ceilalți și au manifestat dorința de colaborare între ei.
Tabelul 26. – ar mai depune o cerere de
finanțare?
Da, cu siguranță64%
Da, dar cu altă pregătire32%
ar depune, dar cu angajati sezonieri, si cat ar fi valoarea + modernizare
4%
Ar mai depune cerere de finanțare? Din răspunsurile intervievaților
a reieșit că fiecare dintre cei întrebați
ar mai depune o cerere de finanțare
dacă ar exista asemenea posibilitate.
Unii dintre ei au dobândit experiență
valoroasă și ar fi mai bine pregătiți
pentru a îndeplini condițiile unui nou
proiect. Acest procentaj de 64%
demonstrează succesul proiectului
SPEED.
50
3. Analiza SWOT a firmelor din proiectul SPEED
Analiza SWOT s-a realizat cu concursul majorității antreprenorilor care s-au prezentat
la „Bursa afacerilor” organizat pentru întreprinderile înființate în cadrul proiectului SPEED,
care s-a desfășurat online în noiembrie 2020, respectiv în ianuarie 2021.
Pozitiv, bun, folositor Negativ, de corectat sau evitat
Puncte tari Puncte slabe
Intern (în
interiorul
întreprinderii
)
Cel mai important a fost creativitatea. Toate firmele care au beneficiat de aceste fonduri nerambursabile au reușit să evite falimentul, chiar și în condițiile pandemiei COVID-19;
Adaptabilitate și elasticitate în noile condiții apărute;
Unelte și echipamente de nivel tehnic superior procurate din banii proveniți din finanțare;
Dezvoltare continuă și introducerea de inovații în perioada pandemiei;
Mașinile și uneltele mai performante conduc la o muncă/ execuție mai bună și mai eficientă
Produse executate la o înaltă calitate și la un preț competitiv;
Perseverență, entuziasm și ambiție; Unicitate, personalizarea produselor
după necesitățile fiecărui client; Finalizarea la timp a tuturor lucrărilor
comandate – clienții satisfăcuți revin și ulterior;
Angajați îndemânatici Diversificarea produselor și serviciilor
– în condițiile efectelor pandemiei este recomandat să stai pe mai multe picioare, fiindcă unele posibilități dispar;
Motivație internă pentru a menține în funcțiune întreprinderea (în unele cazuri susținută și de către Civitas și ACHIIA);
Trecerea la munca online la unele afaceri din domeniul artistic – diversificarea activităților și introducerea de noi domenii de activitate;
Deschidere spre schimbare – căutarea valorilor locale și autohtone;
În cazul mai multor firme spațiul punctului de lucru cu timpul a devenit neîncăpătoare și nu a existat posibilitate de extindere
Din cauza lipsei de experiență s-au acceptat comenzi, care au depășit capacitățile de producție, astfel nu s-au putut respecta în multe cazuri termenele de livrare asumate;
Dacă punctul de lucru funcționează într-un imobil închiriat, iar proprietarul a închis clădirea din cauza pandemiei, activitatea a trebuit să fie oprită
Dacă locația aleasă este mai retrasă sau mai greu accesibilă, există dificultăți în găsirea clienților, dacă nu ești cunoscut;
Procese de muncă neoptimizate din cauza lipsei de experiență;
Management defectuos al timpului / pripa;
Contracție din cauza greutăților întâmpinate (pandemia);
Marketing slab sau inadecvat în perioada pandemiei;
Este greu sau imposibil să se facă proiectare și estimare pe termen lung;
51
Pozitiv, bun, folositor Negativ, de corectat sau evitat
Puncte tari Puncte slabe
Organizarea mai bună și reorganizarea proceselor și fluxurilor de producție;
Comunicare mai bună, chiar și pe rețelele de socializare;
Pozitiv, bun, folositor Negativ, de corectat sau evitat
Oportunități Amenințări
Extern (în
afara firmei, în
mediul
înconjurător)
Înființarea acestor firme se datorează unei deciziilor guvernamentale din domeniul economic - este posibilă lansarea proiectelor asemănătoare și în viitor (Startup, POCU, etc);
Ameliorarea posibilităților de accesare a sistemelor informatice de administrare a afacerilor;
Există multe nișe pe piață (noi posibilități, noi proiecte);
Răspândirea streaming-ului online, și a platformelor online;
Pandemia a condus la nișe de piață noi, prin care afacerile se pot menține pe linia de plutire;
Creșterea comenzilor online – se poate trece de la vânzări offline la online;
Din cauza pandemiei, pensiunile mici sunt mai căutate decât hotelurile mai mari;
Unele persoane lucrează mai mult și mai
Pandemia îi afectează mai puternic pe antreprenorii debutanți, deoarece nu dețin un cerc de clientelă formată;
Între 2012-2020 România a avut 12 prim miniștri – lipsa stabilității guvernamentale;
Din cauza pandemiei COVID-19 HORECA, cultura, artele performante au avut foarte mult de suferit;
Pandemia COVID–19 în mod indirect îi afectează pe toată lumea;
reducerea puterii de cumpărare a populației (persoane întrate în șomaj, locurile lor de muncă sunt nesigure) din cauza pandemiei – se cumpără doar produsele de strictă necesitate sau mai ieftine;
Mulți clienți din străinătate (de ex. Danemarca, SUA, Marea Britanie) nu mai comandă produse din cauza pandemiei;
Instituțiile financiare nu au sprijinit întreprinderile nou înființate (se cer bilanțuri pozitive pe ultimii ani pentru a putea accesa ajutoarele financiare);
Procesul de verificare și de control în cadrul proiectului îngreunează activitatea firmelor;
Lipsa asentimentului de colaborare din partea clienților;
Aprovizionarea cu materii prime și materiale suferă din cauza întârzierilor;
Legăturile comerciale internaționale suferă din cauza pandemiei;
Mentalitatea comercianților autohtoni care cumpără și distribuie produsele ieftine și de slabă calitate care provin din străinătate este în detrimentul producției locale;
Resurse financiare reduse ale clienților, atât
52
Pozitiv, bun, folositor Negativ, de corectat sau evitat
Oportunități Amenințări
concentrat în home office; România are o
infrastructură de Internet de mare viteză mai dezvoltată decât multe alte țări vecine;
Unele servicii și instituții guvernamentale și locale acționează foarte prompt;
Din cauza reducerii activităților gradul de poluare a scăzut;
România are frumuseți naturale care o fac atracție ideală pentru turiști;
Este mult mai ușor să înființezi firme decât acum câțiva ani (mai demult au fost necesare luni, în zilele noastre firmele înregistrează în 10-15 zile);
Sistemul cu un singur ghișeu/ o singură fereastră funcționează foarte bine;
S-a îmbunătățit atitudinea angajaților față de muncă, clienți și angajatori;
persoane fizice cât și juridice; Insuficiente cunoștințe ale clienților pentru
utilizarea aplicațiilor pe smartphone; În home office munca în echipă are de suferit
(angajații sunt mai puțin motivați, organizarea muncii și a responsabilităților este mult mai dificilă);
Este greu de găsit forță de muncă calificată; Tinerii nu agreează munca fizică; Home office duce la poveri suplimentare
mamelor (împărțire responsabilităților din familie între soț și soție se dezechilibrează);
Home office duce la restrângerea contactelor sociale;
În home office munca și viața în familie se suprapun;
Populația nu este pregătită pentru home office (lipsa înzestrării informatice a familiilor);
Unele oficii și serviciu au o infrastructură comunicațională foarte subdezvoltată (la ANAF sau ORC cade Internetul)
Inovația nu este sprijinită de cercetare; În unele localități rețelele de electricitate (și
câteodată cele de canalizare, apă și gaz) funcționează cu întreruperi și defecțiuni frecvente;
Infrastructura slabă din mediul rural (drumuri, canalizare, apă, gaz, electricitate);
Colectarea selectivă a deșeurilor prezintă deficiențe – unele materiale plastice nu se pot arunca la gunoi selectiv;
Instabilitatea legislativă în domeniul financiar; Acte legislative adoptate aduse inconsecvent; Neconectarea la baze de date comune a
instituțiilor și autorităților statului crește mult birocrația;
Birocrația prea mare prin care trebuie să treacă întreprinderile nou înființate –controale dese și severe;
În timpul pandemiei COVID-19 numărul și salariul angajaților firmelor SPEED nu a putut fi modificat în proiect;
53
4. Concluzii
Luând in considerare faptul că toate cele 36 de firme au rămas funcționale și au reușit
să-și îndeplinească obligațiile contractuale, se poate enunța că proiectul a fost un succes. S-au
înființat 36 de societăți și au fost create 76 de noi locuri de muncă. Dacă mai luăm în
considerare că la mai puțin de un an de la înființarea firmelor a izbucnit pandemia COVID-19,
iar în aceste condiții afacerile au rezistat, succesul proiectului este și mai considerabil.
Cursurile de competențe antreprenoriale au fost foarte bine apreciate de către
participanți. Nu au fost mulți, care dețineau în prealabil cunoștințe în domeniul
antreprenoriatului, au considerat că unele teme au fost abordate puțin teoretic. După
terminarea proiectului și luând în considerare cele enunțate de lectorii, respectiv și de
întreprinzătorii din afara proiectului, se poate spune că ar fi folositor ca pe viitor să se
introducă și un modul cu subiectul managementului financiar, în cadrul căruia să se prezinte
creditele și investițiile, respectiv un modul cuprinzând noțiuni elementare de drept comercial.
În cadrul procesului de selecție a planurilor de afaceri s-a considerat că a fost foarte
folositor organizarea de interviuri, cu ocazia cărora juriul a putut pune întrebări, în urma
cărora a putut aprecia și mai bine ideea de afacere, respectiv persoana care a participat la
concurs.
În ceea ce privește înființarea firmelor, unii întreprinzător au apelat la ajutorul firmelor
de specialitate sau la experți de specialitate. Mulți dintre cei care nu au procedat așa însă au
avut de suferit din cauza birocrației. Greutățile cu care s-au confruntat la înregistrare
societăților a diferit de la județ la județ. Problemele cel mai des ridicate s-au referit la
serviciile Oficiului Național al Registrului Comerțului și la înregistrarea ca plătitori de TVA la
ANAF. Pandemia COVID-19 ne-a demonstrat ulterior, că foarte multe din proceduri se pot
efectua rezolva online. S-a recomandat trecerea serviciilor furnizate de oficii, instituții și
autorități și mai mult pe online.
În ceea ce privește piața forței de muncă, a ieșit în evidență există diferențe în funcție
de nivelul de pregătire necesar al personalului. În profesiile care necesită cunoștințe de
specialitate se constată lipsa specialiștilor. În meseriile care nu necesită studii de specialitate
și experiență pe piață oferta depășește cu mult cererea.
Mulți dintre bunii specialiști se duc la muncă în străinătate și din păcate majoritatea nu
se vor mai reîntoarce. Sunt însă și exemple când cei care s-au dus să muncească în străinătate
54
vin acasă cu banii economisiți, își construiesc imobile și își investesc capitalul în firme în cadrul
cărora se folosesc de experiența și cunoștințele dobândite în străinătate.
Unele dintre firmele care au obținut finanțarea prin proiectul SPEED au activitate
sezonieră și le-a fost foarte greu să mențină pe toată perioada angajați cu normă întreagă. Ar
trebui să li-se permită firmelor să angajeze persoane și pentru muncile sezoniere și angajările
să fie calculate la totalul general al perioadei de implementare al planului de afaceri. Deși
majoritatea firmelor s-au plâns de lipsa specialiștilor pe piața forței de muncă, au fost și unii
care au fost de părere, că problema la angajați este mai ales lipsa de educație, lipsa de respect
și lipsa de motivație.
S-a afirmat de multe ori, că tinerii din zilele noastre doresc să muncească cât mai puțin
pentru bani cât mai mulți. Însă unii dintre intervievați consideră că preferă să angajeze tineri
fără experiență profesională, care vor fi instruiți la locul de muncă, decât să angajeze oameni
cu mai în vârstă, care trebuie recalificați. Specialiștii mai în vârstă sau mai experimentați pot
prezenta o anumită rigiditate.
Toate firmele au reușit într-un fel sau altul să se descurce pe piață. Unii au declarat că
furnizorii mai mari nu au respectat întotdeauna termenele de livrare, dar majoritatea au
declarat că nu au existat probleme majore în relațiile comerciale cu partenerii. Au fost unii
care au declarat că beneficiarii nu cunosc destul de bine produsele sau serviciile pe care vor să
le cumpere. Nu cunosc standardele de preț și calitate și nu își dau seama de raportul dintre
valoarea și prețul produselor sau serviciilor.
Procesul de mentorat și colaborarea cu reprezentanții Fundației Civitas și ACHIIA a fost
foarte bine apreciat de toate firmele, care i-au acordat calificative mari.
Raportările în cadrul proiectului însă le-au pus în situații dificile câteodată. necesită o
birocrație excesivă. Foarte mulți au simțit o anumită neîncredere. Relațiile bazate pe
încredere reciprocă ar ușura mai mult munca și colaborarea.
Majoritatea antreprenorilor au considerat că proiectul SPEED a fost unul de succes și
că ar mai depune cereri de finanțare pentru fonduri UE dacă ar avea posibilitatea.
55
5. Furnizorii de date
Tabel nominal cu participanții la interviuri
Numele si prenumele Calitatea de intervievatAntal Hajnal antreprenor din afara proiectuluiBalázs-Petz Sándor beneficiar SPEEDBalogh Mihaly Albert antreprenor din afara proiectuluiBartos Tünde-Jolán beneficiar SPEEDBenedek Berta ACHIIABenkő Enikő beneficiar SPEEDBorbély Ladislau beneficiar SPEEDBoros Eniko beneficiar SPEEDErős Lóránd antreprenor din afara proiectuluiFerencz Zoltán beneficiar SPEEDFodor Mónika beneficiar SPEEDFülöp Árpád Zoltán antreprenor din afara proiectuluiGál Sándor antreprenor din afara proiectuluiHajdó Annamária beneficiar SPEEDKacsó Sándor beneficiar SPEEDKirály Zoltán beneficiar SPEEDKis Zoltán CivitasKolumbán Gábor lectorKrizbaiTimea beneficiar SPEEDMadaras Gizella-Aliz beneficiar SPEEDMate Ioan beneficiar SPEEDMózes Malacea Enikő antreprenor din afara proiectuluiNagy Gizella antreprenor din afara proiectuluiNika Izabella beneficiar SPEEDNisteaRodica beneficiar SPEEDPál Antal Ildikó antreprenor din afara proiectuluiPálfi Sándor beneficiar SPEEDSzabó Izabella beneficiar SPEEDSzabó Péter antreprenor din afara proiectuluiSzakács Géza antreprenor din afara proiectuluiSzakács Paál István antreprenor din afara proiectuluiSzilágyi Nándor antreprenor din afara proiectuluiVarga Zsolt beneficiar SPEEDVarro Zsolt beneficiar SPEEDVigh Adony-Zsombor beneficiar SPEED
56
ANEXĂ
Chestionar pentru analiza mediului antreprenorial, la nivelul Regiunii de dezvoltare Centru
A. Cursul de competențe antreprenoriale1. Înainte de a deveni antreprenor avea cunoștințe antreprenoriale (cel puțin
teoretice)?2. Înainte de a deveni antreprenor cunoștea produsul sau serviciul pe care a dorit să-l
ofere, sau a cunoscut piața unde a dorit să intre sau și-a imaginat numai, în dorința participării la proiect?
3. Înaintea înființări firmei a participat la vreun curs de formare antreprenorială?a. Dacă DA: prin finanțare UE, finanțare națională, finanțat din sectorul
civil, de pe piațăb. Cine a ținut cursul?c. Cât de util a fost cursul = nota 1-5?
4. După înființarea firmei a participat la vreun curs de formare antreprenorialăa. Dacă DA: prin finanțare UE, finanțare națională, finanțat din sectorul civil,
de pe piațăb. Cine a ținut cursul?c. Cât de util a fost cursul = nota 1-5?d. Înainte de înființarea firmei a deținut un plan de afaceri propriu scris și
detaliat?e. Dacă DA, cine l-a scris (singur, prin firmă specializată, consultant, etc.)?
5. Înainte de înființarea firmei a avut un plan de afaceri scris în detaliu?a. Dacă DA, cine l-a scris (singur, prin firmă de specialitate, consultant, etc.)?
6. Să relateze narativ (interviu înregistrat) despre ce a fost bine în aceste cursuri si care au fost lipsurile, ce elemente ar trebui introduse sau modificate în viitor?
B. Consultanța si mentoratul1. Dacă a beneficiat de consultanță înainte de înființarea firmei
a. Dacă DA, atunci în ce domeniu/ domenii?b. Consultantul a fost finanțat de către UE, finanțare națională, finanțat de
sectorul civil sau de pe piată?c. Cine a fost consultantul?d. Cât de utilă a fost consultanța = nota 1-5?
2. Dacă a beneficiat de consultanță după înființarea firmeia. Dacă DA, atunci în ce domeniu/ domenii?b. Consultantul a fost finanțat de către UE, finanțare națională, finanțat de
sectorul civil sau plătit din buzunarul propriu (al firmei)?c. Cât de utilă a fost consultanța = nota 1-5?
57
3. Să relateze (interviu înregistrat) despre ce a fost bine și ce a fost rău în procesul de consultanță.
C. BirocrațiaD. A parcurs procedurile legale de înființare a firmei pe cont propriu, s-a folosit de
consultant, sau mix?E. În total de câte hârtii oficiale, documente și autorizații a fost nevoie pentru a putea
funcționa?F. Cât timp i-a luat procurarea hârtiilor, documentelor și autorizațiilor?G. De la care dintre instituții a obținut cel mai ușor hârtiile necesare?H. De la care dintre instituții a obținut cel mai greu hârtiile necesare?I. S-au putut obține documente oficiale on-line. Câte din total?J. Să relateze (interviu înregistrat) despre ce a fost bine și ce a fost rău în procesul de
înregistrare.
D. Legislația/ finanțele publice1. Are contabil/ jurist propriu sau utilizează serviciul firmelor specializate sau este
ajutat de societatea civilă/ cameră de comerț, asociație antreprenorială, etc?2. Să relateze (interviu înregistrat) despre ce este bine și ce este rău, ce ar trebui
schimbat.
E. Angajații1. A căutat singur angajații sau prin firmă de specialitate?2. Câți dintre angajați au nevoie de pregătire de specialitate?3. Cu ce regularitate își trimite angajații la cursuri de pregătire sau dezvoltare?4. La ce fel de cursuri participă angajații – exemple?5. Ce părere are despre flexibilitatea pieței munci – nota 1-5?6. Cât de ușor se găsesc angajați bine pregătiți – nota 1-5?7. Problemele sunt în învățământ (profesionalism) sau în educație (etică și
motivație)?8. Cât de mare este fluctuația angajaților?9. Să relateze (interviu înregistrat) despre ce este bine și ce este rău, ce ar trebui
schimbat.
F. Piața1. De unde a obținut finanțare pentru demararea afacerii (finanțare UE, bancă,
prieteni, etc.)?2. Ce procent din piață acoperă firma intervievatului?3. Câți concurenți direcți are?4. Are plan de afaceri pus pe hârtie?5. Are plan strategic scris pe hârtie6. Câți furnizori are?
58
7. Ce probleme au apărut în relațiile cu furnizorii (preț, calitate, termene, respectarea contractelor – note 1-5 pt fiecare problemă)?
8. Ce probleme au apărut în relațiile cu beneficiarii (preț, calitate, termene, respectarea contractelor, neplata datoriilor – note 1-5 ptr. fiecare problemă)?
9. Să relateze (interviu înregistrat) despre ce este bine și ce este rău, ce ar trebui schimbat.
G. Despre proiectul SPEED1. De unde aflat despre proiect (de ex. SPEED)?2. Cum l-au încurajat cei apropiații (familia, rude, prietenii?)3. Ar mai depune o cerere pentru finanțare?4. Cum i s-a părut colaborarea cu administratorul schemei de minimis și cu
organizația parteneră?5. Cum i s-au părut așteptările administratorul schemei de minimis și partenerul de
proiect?6. Cum i-a afectat afacerea pandemia COVID-19?
59