NUMĂRUL 2 Lei Braşov Sâmbătă 29 August 1931Anul al XCIIII-lea Nr. 89,

UD4CTIA $1 ADMINISTRAŢIAf - PIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV. -

TELEFON 226 Abonament anual 860 lei.Pentru atrelnătate 800 le!. Anunţuri, reclame, după tarif.

Fondată la 1838 de @e©rge BariţiuApare de trei ori pe săptămână

Din realizările »ritmului nou':

Jandarmii yor purta batiste de mătase, iar copii de şcoală saboţi de lemn.

Boroboaţe bint'iicaşe.

0 zi de pomină a guvernării „tehnicienilor“

Preşedintele Consiliului de miniştri, d-1 prof Iorga, a făcu Duminecă la M&ngaiia nişte declare jiuni se s ea t’ouate In feja unei numeroase ^delegeţlunl a Sin di ce tulul agricol din Dobro- gee, asistată de prefectul jude­ţului, delegafiuni ceri au fost publicate pe targ în ziarele din Constanţa ca şi în unele din cele din Capitală.

La întrebările puse de membrii delegaţiei d-1 N. Iorga ar fi sfătuit pe agri- culori să nu-şi plătească datoriile şi să-şi lase poli­ţele să fie protestate. A făgăduit că va cere minis­trului de justiţie să ordone magistraţilor să amâne vân­zările silitei Despre Banca Naţională, preşedintele de consiliu a spus că această instituţie este la capătul sforţărilor — nemai putând da nimănui nici un ajutor. Presei i s ’a promis căluşul în gură. Fiscul va ridica sechestrele. Cât despre mi­niştri, — a declarat d-1 I6rga, — ei sunt ai Rege­lui, afară de d-nii Siseşti

’ şi Hamangiu... cari sunt ai d-sale...!

Cum însă delegaţia agricul­torilor nu s’a arătat mulţumită nici cu răspunsurile date, o- blectând că lumea nu mal are răbdare, — d-1 Iorga s’a răstit:

— „Care a pierdut răb­darea, să se arunce în mare“!

Aceste declaraţii, unice în ielul lor în gura unul prim mi­nistru, au trecut cu iuţeala ful­gerului în presa minoritară, cari las cele mal varii comentarii — — desigur nu în favorul tării şi nici în favorul se! îia care ie* * * a făcut.

Ziarele de azi din Capitală aduc un fel de desminfire trans­misă de Preşiden)ia Consiliului de miniştri, în care se spune:

„Interviewul publicat in ziare e o nedelicateţă şi o falsificare. Este un act lipsit de orice onestitate să se comunice conversaţii particulare, al căror sens se denaturează cu rea yointă.

„Pe agricultori primul ministru i a primit cu sentimente care meritau din partea tuturora altă mulţămită.

„Primul ministru n-ar fi spus un singur cuvânt vizitatorilor, cărora le-a sacrificat mai bine de un ceas, în ca­zul când ar fi ştiut, că printre ei se

Dte un spion şi un om de rea inţă*.

O aesmioţire In doi perl şl de-uc continui vsg! Ni se spune sdeai ctt e vorba de-o conver- toile particulară, deşi delegaţia •’a prezentat în moi oficial ea «orporafie In fruste ou prefec­tul şi că »intervivul* e o »ne- delicateţă şi o falsificare, dar se oltl st ni se spună: cari afirmaţii sie d-iuf Iorga constltuesa o nem

delicateţă, sau chiar o falsifi­care? Toate seu numai unele? De încheiere se mai spune că e vorba şi de »un spion şt nu om de reacredlntă".

Pito urmare ziarele au drep­tate când susţin că desminfirea publicata nu e o desmfnţire.

Nai întinăm a crede că cele spuse de d-1 iorga la Mangalia sunt în general adevărate. Nu pentru primadaiă d-1 Iorga a mal scris prin »Neamul Românesc' şi a mai spus îa »oonvers&iit* publice, de când eprim-mklstro, lucruri, pe oari ©pol Ie-a regre­tat ş! le*a »desmicţit*.

Aşa e d-1 N. Sorg ?, mai ou seamă când se supări. Toate se bat ta «spete. Consecvenţi pentru d sa nu există, a raărtu

rîst-o doar însuşi. Prin urmare nimic mai firesc ca ceea-ce spune astăzi, mâne d-sa să »desmintă*.

Dar poate că cele spuse sunt o glumă, căci d-Iui Iorga îi cam plac glumele, mal cu seamă cele sărate şl chiar picante ? Nu prea Infetage însă lumea ca un prim-ministru să glumească, când tara arde st trosneşte din toate încheieturile ei.

Dar poale că cele spuse să constituie chiar „programul său de guvernare' pe care nu l-a avut dela început şi pe care Fa găsit poate acum la mare, în Mangalia ? 1

Şî a tunai, cetSfeni ai |ăriî: »Lăsaţi sd vi să protesteze per litelem% căoi şi d-lul Iorga »îi s’au protestat poll|e pentru tipografia sa deia Văleni* şi dacă cineva şf-a pierdut răbdarea — tot vorba d-lui Iorga — »sd se a- runce în m a r e încât priveşte presa »am sd înăbuş eu a- ceastă presă* precum tot d*l iorga a grăit la Mangalia In a- nul Domuuiut 1931 în după a- mie za zilei de 22 August,..

Zt de pomină 1 ,

Spânzurători pentru nătângi.Reproducem dipl »Neamul

Românesc* articolul de mai jo?, pentru a cunoaşte critica stare sufletească, în care se sbate furiosul prim-mlntatru al Ţării Româneşti.

Iată-1 întocmai şi îo întregime:* Am văzut cum „Ellenzék“ pro­

clamă alianţa iredentismului maghiar cu singura fracţiune clujeană a parti­dului naţional-ţărăneso. Un fel de na­ţionalism reciproc, cu colorile ames­tecate.

Fratele lui „Ellenzék“, „Magyar Szó“ din Oradea împlineşte noţiunea tovărăşiei în pregătire.

Se arată că Mojii sunt în stare de adâncă suferinţă. Odată mergeau cu ciubărele până la Tisa şi se întorceau de acolo cu oale.

Acuma vai, ne mai putând merge până la Tisa, sânt siliţi a se lipsi de oale, şi ciubărele zac triste îu colibele munţilor Apuseni-

Conclusia e fireşte, că de mila Mo­ţilor, graniţa trebuie mutată mai în adânc spre Rlsărit, ştiu eu poate chiar până la Carpaţi.

Aliaţii români ai domnilor acestora se pot’ bucura de speranţele pe care le deşteaptă.

La Tisa oale aşteaptă pe Moţi, — şi poate şi câteva spânzurători pentru nătângii cari, de setea puterii, îşi pri* mejduesc patria şi neam ul! {

Oficiosul guvernuiu! «şa dară, I — prin urmare şi înţelepţii lui | tehoicienf, — cu avut nevoe să j asculte mai întâi bâlgăelile re- i doctorilor unguri dela »Ellen­zék* şi »Magyar Szó* pentiu ea să afle câ în Ţara romă- neessă există o regiune losuită de Mofl şl că aceşti Mo|i duo un trai greu. Ziarele ungureşti tio pentru .»Neamul Româneso* locul doinei, care a cânte t şl cântă atât de amar jalea Moli­lor, despre al căror eroic trecut şl dureros prezent nu ştia ni­mic | actuala cârmuire, dacă »Magyar Szó* şi »Ellenzékiül nu scriau povestea celor ce mergeau cu ciubăre pini la Tisa.

Hálál de înţelepciunea tehnl- cianistâ, care înţelege sS-şi cu­noască neamul din bârfellie ziarelor ungureşti 1

Cât priveşte chideta dar per­fida Insinuare de a împleti ire­dentismul acestor ziare cu sen­timentele partidului naflonal-ţă­rănesc, nu ne surprinde faptul. Pentru câ ştim de unde por­neşte 1

Cum e omul aşa-I şi vorba 1 Iar pe d-1 Iorga l-am cunoscut de mult cS prea abuzează de dreptul de a indrlzni totul 1 Aşa cum îndrăzneşte îo artico­lul de mai sus s i vorbeasoăde »un fel de naţionalism reciproc cu culorile amestecate*.

Nu atinge însă de tos a- ceastă frază naţionalismul par­tidului naţional-ţărănesc, oi al acelui partid, al cirul şef în mesajul de deschidere al Cor­purilor Legiutoare din acest an a avut patriotica inspiraţie s i afirme despre »păcătoasa Ţerl Românească* că e o federaţie de neamuri, în fruntea Cărora stă naţia românească.

Eşplicatla inspiraţiei oficiosu­lui guvernului din scrisul ziare­lor ungureşti se lămureşte deci de/a sine.

Cine sunt atunci »nătângii cari, de setea puterii, îşi pri- mejduesc patria şi neamul*? ŞI pe seama cui spânzurătorile ?! 1

Actualităţi.

Poşta d-iui Iorga■tu

E cunoscut faptul că d-1 Iorga re­zolvă diferite chestiuni a minsterAor, ia Valeuii da munte.

întrucât corespondenţa din Bucu­reşti venea cu o întârziere relativă, d-1 iorga a dispu3 că de-acum ea să fie transportată cu avionul la reşedin­ţa de vară.

N. R. După „Lincolnul“ Banatului, se vede că îi vine rândul avionului „Timiş Torontal“.

„Vestul“.

1 [onm idoliIn înţelesul art. 22*Jdin

Statute, membrii s„Asocia- ţiunii pentru literatura ro­mână şi cultura poporului român — Astra* se convoacă la Adunarea generală, ce se va ţinea în oraşul S ft. G he- orghe. în zilele de D um i­n ecă 13 şi Luni 14 S e p ­tem vrie 1931.

PROGRAMA ADUNĂRII:Duminecă, 13 Sept. 1931.Ora 9 o* m,: Serviciul divin

în Biserica română.Ora 11 a. m,: Şedinţa I. eu

următoarea ordine de zi:1. Deschiderea adunării ge­

nerale. '2. înscrierea delegaţilor pre­

zenţi ai despârtămiatelor.3. înscrierea delegaţilor, au­

torităţilor şi societăţilor cultu­rale surori şl mulţumiri pentru prezenta lor din partea preşe­dintelui adunării generale*

4. Raportul general al comi­tetului central pe anul 1930/31.

5. Alegerea comisiuniior pen­tru:

a) examinarea raportului general pe anul 1930 - 31;

b) cenzurarea socotelilor pe anul 1930 şi a proiectului de buget pe a- nul 1932;

c) înscrierea de membrii noui;di modificarea art. din Statute

şi întregirea art. J3 din Pragmatica de serviciu;

e) examinarea propunerilor intrate în termenul reglementar;*»

f) pentru întregirea comitetului cen­tral. 1

pile e MDupă prânz:

Ora 5 d, ro.: Şedlnţa'festivă a secţiilor ştiintlflee-llterare. j

Luni 14 Septemvrie 1931. !Ora 10 a. m.: Şedinţa a U-a

cu următoarea ordine de zi:1. Raportul comisiunli pentru

examinarea raportului general.2. Raportul comisiunli pentru

cenzurarea socotelilor şi a pro­iectului de buget.

3. Reportul comistuait pentru înscrierea de membrii noul.

4. Raportul comtsiuatî pentru modificarea art. 21 din Statute şt întregirea art, 13 al pragma­ticei de serviciu.

5. Rapcrtul comisiunli pentru examinerea propunerilor intrate in termenul reglementar.

6. Raportul comisiunli pentru întregirea comitetului central.

7. Fixarea locului pentru tla nerea adunării generale în fi­nul 1932,

8. Dispozlfli pentru verificarea procesului verbal al adunării generale.

Din şedinţa comitetului oen- tral al Asociabunii pentru lite­ratura română şl cultura popo­rului român »Astra*, ţtnulâ la 22 August 1931.

Dr. Gh. Preda m. p.,vice-preşedinte.

Nicolae BSilă m. p.,secretar.

*) Eventuale propuneri au să fio înaintate în scris, prezidiului Asocia- ţiuni', Sibiu, Str. Şaguna No 6, cu 8 zile înainte de adunarea generală.

Un an de activitate.

Consiliul Municipiului Braşov sub guvernarea P. N. Ţ.

de Dr. Cornel Voicu.fost ajutor de primar.

I.

Pentruca un Consilia comunal să poată corespunde meat re! ce trebuie să aibă, flecare mem* bru in parte trebuie să cunoască bine toate împrejurările comu­nale, atât din punct de vedere, edilitar, economic, financiar, cât şi eocial-euitural, şi mai trebuie să aibă o înaltă înţelegere pentru toate chestiunile oari contribue

Punctul pe iMeritul este al d-nului primministru

Torga Ceea-ce se muncesc în zadar să rezolve învăţaţii lumii, a deslegat înţeleptul dela Văleni : a găsit cheia porţilor cari duc spre rezolvarea cri­zei. Şi formula, care pune punctul pe y, e toarte simpla: Răbdare l Iar cui îi lipseşte aceasta, să se arunce în Mare 1

Ne am cam obicinuit de-o Treme a vedea pe d l prim ministru — chiar şi pripa cu care a găsit formula ne mai sus o dovedeşte aceasta ! — cam nerăbdător. N-ar fi bine ca d-sa să premeargă cu exemplu şi să dove­dească cu fapta adevărul formulei ce o recomandă altora?

la desvoltarea comunei, a căreiI progres neîncetat trebuie să fie

principala preocupare a acelora,, cărora cetăţenii le*au încredinţat conducerea şi paza intereselor lor.

Numai astfel se poale identi­fica o reprezentantă comunală, cu nevoile, asplratiunile şi ten­dinţa de progres a unei co­mune.

Şl pentru a ilustra, că fostul consiliu comunal ales de cetăp fenll oraşului fţraşov la 14/111, 1930 a corespuns cu prisosinţă menirei lui, fără a mal aminti persoanele din care a fost com- pup, întrucât toate sunt bine cunoscute ca cetăţeni ai ora­şului Braşov, să trecem la ac­tivitatea ce a desvoltat o acest consiliu în timpul relativ scurt pentru realizarea unor opere de o importantă capitală în vta|o Municipiului Braşov, şi cari a- veau reperouraiunl binefăcătoare şi asupra membrilor Municipiu- lui mai ales in criza economică actuală.

Este , insoatestebil că în u ̂Urnii ani starea Municipiului a

Pagina 2 r @ÄEITÄ TIAHSILSAHiit Nr, 89—1931.

Streinii despre Românii din Transilvania

lăsat mult de dorit si fără a în­şira toate motivele acestei stări, mă voi mărgini a aminti pe cea mat principală, si anume iipsa de bani detorită faptului că ve­nitele au scăzut Iar obligaţiunile edilitare din cauza estinderii razei oraşului s*au mărit.

Intru cât capacitatea de plată a cetăţenilor a scăzut si s’a mal agravat sl din cauza crizei In­ternationale, Consiliul Comunal ales din 1930, pentru prima dată a studiat si pus In discuţie măsurile ce trebuesc luate pen­tru a remedia situaţia precară In «are se găsea Municipiul Braşov, şl care prezintă direct an pericol in ce priveşte des- voi ta re a şi viitorul acestui cen­tru industrial, cultural şi clima­teric, de o mare importantă pen­tru lotreaga tară.

Şi care alta putea fi solufia pentru înbunătăţirea stării In oare se găsea Municipiul decât Cre­area de venituri. in acest scop, după un temeinic studiu, cerce­tând cauzele din toate punctele de vedere s'a preconizat înfiin­ţarea a câtorva întreprinderi, dtn venitul cărora sfl se poată face lucrările edilitare imperios ne­cesare, ca apaduet, canalizare, pavaje etv. şi în lipsa cărora un oraş nu poate sfl se des- volte, şi nici să fie taxat printre sete civilizatei tirfi a mai sub­linia oi pentru un consiliu co­munal este obltgatoriu ca cel pn|in să se îngrijească ca cetfl fenti cari contribue la întreţi­nerea oraşului să albă aceste lucruri atât de necesare şi din punct de vedere al hfgienei publice.

Printre aceste întreprinderi erau: crearea unui serviciu propriu pentru circulaţia au­tobuselor prin oraş, cine­matograf comunal, cimitir central, florărie etc. Am amintit numai pe acestea cari erau imediat produsâto&re de venituri sigure.

Natural că cel interesat! au ridicai obiectiuni efl Primăria nu poate gospodări ca un par­ticular, efl aceştia fac sacrificii pentru menţinerea vehiculelor In circulaţie, der asigurau în a- eeiaşi timp Municipiului un ve­nit de 3000.000 Lei anual, afară de alte taxe. Se va putea spune că da, este o sumă frumoasă care Intră In caseria Municipiului fără bătae de cap, fără a dis­cuta Insă că atunci când cineva oferă o sumă aşa' mare e si­gur că trebuie să mai câştige pe atâta, căci nimeni nu este gata să facă sacrificiu şi să se lipsească de un venit al său. Dar să vedem ce a determinat pe consiliul comunal din 1930 s i preconizeze înfiinţarea aces­tei întreprinderi in regie propie.

SupunereEpiscopii bisericei anglicane

au decis ca în formula cunu­niei să săvârşească o oarecare schimbare. Şl anume, cuvântui supunere să-t Înlocuiască cu cuvânlul iubire. Aşa că de a- cum înainte mireasa engleză nu-şi va mai urma, in căsnicie, mirele ei cu supunerei ci Cu iubire.

Iubfre tn loc de supunere 1 Şt oare deosebirea să fie chiar aşa de mare? O femeie care îşi iubeşte într’ade ăr bărbatul, I-se şt supune fără nici o con­strângere. Cu această schim­bare, desigur, tendinţa de mo­dernizare a şters o frază înve­chită a unei probleme de timp, Femeia ;emtncipatfi de azi nu mo! voeşte să se subordoneze necondi|onat bărbatului ei,

Independenta femeel în gân*

Serviciul de ctraulafte al au­tobuzelor lasă foarte mult de dorii, prin Hpsa de o conducere unitară, a aspectului puţin civi­lizat al majorităţii autobuzelor, căci afară de vreo 3—4 în stare bună restul toate sunt uzate. Noi la înfiinţarea întreprinderii in regie propie aiarl de veaitul sigur ce-l asiguram, ofeream pu blicutul ua serviciu de circula­ţie !n condiţiile cele mat per­fecte dtn toate punctele de ve­dere. Prin acest serviciu fiind creat In cadrele serviciilor Mu­nicipiului cu lunctfonert exis­tenţi, angajând natural perso natul auxiliar, puteam veni şi In ajutorul o multor şomeri. Concomitent cu Înfiinţarea a- cestui serviciu am hotărât în­fiinţarea şi a unui garaj public, depozit etc., cari deasemenea asigurau un venit important.

Dar mai presus de toate finta noastră a fost întâi Interesai public pe care l-am avut în ve­dere şl numai în al doilea rând venitul, oare de altcum era asi* guraf, şi oare urma să fie în­trebuinţat pentru lucrările edi­litare necesare.

In ce priveşte Întreprinderea cinematografului, este o a doua Întreprindere rentabili şt care nu sufere din cauza artzei. Do­vada rentabilităţii o constitue şl faptul că î i multe oraşe cine­matografele aparţin comunei, oa ia Sibiu, Timişoara, Arad etc. Lu­crările în cauză au fost deja atât de avansate încât conform calculelor preuise urma să fie terminat şi pus în funcţiune în luna Decembrie a. c.

Datorită însă unor împreju­rări trecătoare s-a abandonat realizarea acestui pleu, pentru acoperirea unor interese, nu publice, ci particulare, despre cari vom vorbi mal jos.

Cimitirul central era o între­prindere necesară, in centrul oraşului să găsesc 17 cimitire. Este de prisos să mai arătăm pericolul public ce-l prezintă din punct de vedere sanitar a- ceste cimitire supraîncărcate. Această stare nu se mai poate tolera, oraşul Braşov fiind prin­tre puflnele oraşe care n are cimitir centrat.

Natural pentru înfiinţarea a» cestor întreprinderi era necesar a se lua un împrumut, care se şi aprobase de forurile compe­tente fiind luat în bugetul anu­lui 1931.

Pentru ce nu s-au realizat a* ceste Întreprinderi şl cine poartă răspunderea vom vedea în altă parte a acestei dări de seamă. Subliniez dintru început că nu cetăţenii docili ai acestui Muni­cipiu poartă vina şi răspunde­rea, ci împrejurările de-o ciipS şl provizorii.

Probleme sociale.

ori iubire?}Rânduri pentru Nora,

dire şi simflre este aproape pre­tutindeni recunoscută. După concepţia de azf, femeia îşi poate manifesta voinţa liberă chiar şi atunci, când în formula cunu­niei a exprimat cuvântul: supu­nere. Ar ii foarte trist şi chiar o aşezare greşită a căsnicie?, dacă femeia în multiplele ei griji casnice de ezf, nu ar şti şi singură ce trebue să taaă. Eu cred c i azi nici un so| cu­minte nu se pretează, oa el, cu neglijarea dorinţei sofiei sale, să .decreteze* ceva şi chiar să •îndeplinească*. Diferenţa Intre supunerea de ieri şl •înainta­rea* ds azi a femeei constă în aceea, ci, pa când până mai Ieri, bărbatul ordona numai, azi

Din volumul „Probleme sociale“, ce se află sub tipar,

Cunoscutul ziar cehoslovac •Lidove Noviny* publică un ar ticol at eminentului publicist ceh Zdenek Nemecek, referitor la viata Românilor din Transilva­nia şi perspectivele acestei ra- nuri a rassei româneşti- Se re feră în primul rând Ia vizita sa in Sudul Transilvaniei, tn apro' piere de masivul Făgăraşului şi descrie localitatea Avrig cu sa natoriul său h droterapeutic şi cu monumentele sale din vre­murile trecute.

Arată mai departe că locali­tatea Avrig a fost odată o co mimă a Saşilor, al căror număr s’a micşorat însă considerabil. Astăzi Saşi nu au în această comună decât o singură stradă, restul e locuit de Români, cari se înmulţesc din ce în ce mai mult câştigând o puternică pre­ponderentă asupra elementului minoritar* La această constatare autorul întreabă: »Ce raport va Interveni după o sută de ani*? şi ajunge la concluzia că rassa română, prolifică cum este, va inunda toate plaiurile Transilva nlei In articolul său autorul spune Intre altele:

•Desvoltarea rassei româneşti este neobişnuit de puternică. Românii sunt un popor foarte prolifici se înmulţesc repede şi acest popor este azi tot atât de tânăr ca în anii 270 când au plecat legiunile romane. Tine­reţea acestui popor este ds o exuberantă covârşitoare, iar fan teza din arta populară, dansu­rile şi cântecite româneşti e mare şi proaspătă.

După ce descrie viata saiu lui românesc dm Ardeal» în ca­re domneşte animare şi dispo* z ţie sănătoasă» jocurile Şi dan şurile populare ale acestui set, îmbiăcămintea ţărancelor româ ne care formează adevărate po doabe de artă, frumoasele ti­puri ale Românilor transilvăneni» cari sunt plini de bunătate şi duioşie» veselia tinerilor şi in general caracterul rassei româ neşti din Ardeal» autorul arti coiului se referă şi ia Saşii cari trăesc în această parte a Ro mâniei.

La aceştia nu se văd dan­suri decât rin sărbătorile cele mai mari» de multe oii ch ar numai o singură dată pe an» de Paşti» când dansează sub castani in fata caselor tor. Intre Români şi Saşi există o deo sebrre fundamentală. Costumele Saşilor nu sunt variate, ţesâtu rile lor sunt banale în culori; şi concepţie şi de multe ori pro-

îşi bazează ordonările sale pe o consfătuire prealabilă cu so­fia sa.

In multe cazuri, fezneea se a- socisză, dorinfei Boiului său fiindcă îl iubeşte prea muii, ca, prin o contrazicere a sa, seri cauzeze ore de mâhnire.

Dacă dorinţei soţiei sate, de & avea o rochie sau pilărte nouă, soţii îl va opune un nu cate­goric, atunci, de cele mat multe ori, va deştepta in ea spiritul de contrazicere. Dacă 11 va explica, că momentan îl lipsesc mijloa­cele de a-1 satisface dorinţa, a- tunel — dacă Intr'adevâr il iu­beşte — se va resemna fără şovăire,

Intr’o astfel de căsnicie, unde există bunăvoinţa spre o înţele­gere reciproce, — vom întâlni foarte rar certe. Această reci­procitate trebuie să iie prezentă ia ambii soţii Se pare că pentru bărbat ar fi aceste divergenţe mal Incomode, ca pentru femeie.

Sunt egal de incomode. Când ambii soţi vor privi cu aceeaşi bună voinfă îndeplinirea sau neîndeplinlrea anumitor lucruri, — falsitatea şl linguşirea ar fi inexistente 1

vin din f&b’ică. De oarece pen* tru a şi păstra rassa curată Sa* şti se căsătoresc în cea mai mare parte numai cu rudele lor» au intervenit !a ei simotosms de degenerare. Seşii sunt mun­citori şi prea economi; ei nu* mără copii lor cari nu trebue să fie mat* mulţi decât doi» ca astfel gospodăria să se împăr ţească în mai multe părţi.

Io această concepţie rece a Saşilor din Transilvania se as­cunde un pericol pentru nea mul lor. In satele mixte îşi pierd repede pozifiunea şi cu toate că se află în bune reporturi cu •Vatachii*, se despărfesc totuşi de ei prin un zid naţional şi confesional. Românii sunt ca un râu. Saşii ca un eleşteu Ve> cinul german e conştient de cui ture sa şi în adâncul sufletului său priveşte p* ceilalţi cu oare- care dispreţ; Românul admiră în linişte pe vecinul sas» dar în suflet îşi râde de grijile veşnice

Guvernul a pregătit un ante- proect de monopol al spartului şi băuturilor spirtoase dastilate, asupra căruia sub lecrd arul de stat al bugetului, d-i Zamfir Brătescu a făcut o expunere In f*fa ziariştilor din Bucureşti. Din expunerile făcute spicuim următoarele amănunte şl dts- pozitiuni principale:

Prin acest proect de lege se monopolizează de stat spirtul din vin, fuica, rachiul de drojdie, de tescovină, de vin şi ia ge­nere toate alcoolurife fabricate pe cale de destiisfiune.

Vinul şi berea nu intră în monopol. Vânzarea lor se va face în condifiile regimului de ezL

Monopolul alcoolului va fl un monopol de producţie şl de desfacere.

Acest monopol urmăreşte două scopuri principale:

A) Comer|uî, pe seama sta­tului, a spirtului şl băuturilor spirtuoase destilate, şi

B) Desvoltarea industriei fruc­telor şf .îmbunătăţirea căiturilor de pomi.

Prin noua organizare se tinde ia concentrarea fabricaţiei spir­tului de cereale, în interesul controlului, la un număr mai mic de tabiet, faţă de cel de azi.

Fabrica gulcei ş! a celorlalte

Adeseori se Ivesc divergenţe din cauza, că soţia efedulsză cumpărături fără ştirea soţului e*, sau, când acesta îl latente® o&receri prietenii, fără să-şi poată baza interzicerea de telul de-a vedea a soitei sale, şi ea, considerând această interzicere de capriciu, — nu se supune. Djr f uneia care înţelege pentru ce bărbatul ei îl interzice »m i mite lucruri, — iubindu l, — St va asculta chiar şi atunci, eflad nul împărtăşeşte în totul vede­rile lui.

Iubire in loc de supunere: este un început ideal, îuaâ după toate probabilităţile nu se va rămâne aci. La clădirea unei căsnicii nu*i suficientă numai o bază unilaterală. Străduinţa spre o înţelegere reciprocă, bazată pe iubire, ,ua înlocui definitiv supunerea l

Dar pentru aşa ceva este nevoe atât de bunăvoinţa băr­batului cât şl a femeii.

Ccrioian Bărbat,

ţi tttapâaâiji.cuzeU Tru*ivamji‘

ale Saşilor. Saşii scormonesc mereu, înfiinţează industrii m’cu dar toate acestea nu sunt su­ficiente spre a se apăra de va­lul poporului sănătos, prolific* care nu-şi bate capul cu cal­cule şi care va inunda odatâ în Transilvani-, pe toii neromâ­nii, inclusiv Ungurii şi Şekeliî«

Românii se înmulţesc ca Ru­şii şi nu e o simplă întâmplare* spune autorul, că cuvintele sla­ve *roditi* şi »plodiţi* sună în româneşte rodire şi plodire- Cel mai mare om de Stat ungur din toate timpurile, regele Matei Cor* vin este dm sânge de Român Mai departe autorul arată câ Românii sunt toţi gospodari şi că Româncele care au muncit toată ziua la câmp, se pun sea~ ra la fesut şi ţes modeluri a* tât de frumoase şi strălucite cum fu fesut femeile aristocratice din Veneţia în timpul Reneşterii.

In încheere autorul articolu­lui spune că poporul român as­cunde în el mari calităţi, că Transilvania va juca un mare rol în viitorul nouei Românii şi că nădejdea tării se află însă* tele româneşti.

rachiuri din fructe ae va facede preferinţă la distileriile sis­tematice ale cooperativelor de cultivatori da Urezi de pomi şl de vii.

Ea va mai face ş! la dis­tileriile ambulante sau stabilite ale administraţiei monopolului.

Până la înfiinţarea acestora fabrlc»Ha falsei se va face în condiţiile regimului actual.

Treptat cu Înfiinţarea distile­riilor cooperativelor sau «!e monopolului, cazonele existente vor fi răscumpărate de admi­nistraţia monopolului.

Cantitatea de spirt şl băuturi spirtoase desfllate cu destinaţia pentru băutură este limitată.

Ea nu poate trece de 4500 vagoane (450.0D0 hi,) anual.

La fixarea acestei cantităţi maxime s’a avut îa vedere ca ea să fie sub Consumul normal de alcool dîa trecut.

Cantitatea de 500 vagoane fricooî se vi procura delà pro­ducători de administraţia mo­nopolului.

Această cantitate vu fi for­mată îa generai:

e) D!a întreg stocul de ţuică produsă în livezile de pruni existente;

b) Dintr*ua lot de spirt de vio, pâoă la odată şl jumătate cantitatea dată Iu consumaţie de fabr'c te de spirt de vin în anul curent, iar

c) Restul, pâsă la coauurenfa cantităţi* indicate, se va corni-

-piecfu cu sp‘*rt d-3 cereale.Condiţirie ia cnre monopolul

îşt va procura ţuica şi spirt ni delà producători sunt expuse îa Cap, VI. de sub titlul li. din proscîui de lege de taţi.

Vânzuej rachiului de mono­pol se va organiza treptat în hşta GondSţiuai, încât sâ se a* jasgă la vânzarea în sticle în­chise.

Vânzarea fiicei şl a rachiu­rilor de monopol cu amănuntulse va fjce prin debitele ex j- tente sau prin debitele înfiin­ţate de administraţia mono­polului.

Fondul pentru Industrializarea fruct doi şi îmbunătăţirea cultu­rilor ds pomi şi vil se va con­stitui treptat prin prelevări din bénéficiai net anual al mono­polului.

o locuinţă cu 1 came* ră şi bucătărie aproape

de centru oraşului- Adresa t Bi­roul âdvocaţtal ai Bănci Albina 1 -3

FOILETONUL .GAZETEI TRANSILVANIEI*.

Ceps.sss a v

Monopolul alcoolului

Nr. 89-1*51, UAS3Î& r u m m v m m Paglu S»

Firimituridin trecutul Românilor din Braşov şi

Ţara Bârsei.Candid Muşlea, preot* prof.

LXVI.ÎÎ34/819, — In urma încre-

dlnjirll primite, Stan Gavet din Ceritatu, prezinţi actele de bo- iez ale supuşilor aesaro-orăeştt •ari triesc tn Basarabia şt cari de bunăvoie vreau s i se in* (oarei in statele c. c. Unul sin* far e Ungur, cellalt! loji Ro­mâni :1. Thodor Boblac din Ceruatu.2. Radul Căciuli , »

V 4. luon alui Stan Komenttse 4 din Brav.

5. Radul Martin din Tureheş.6. Dragomir Martin din Turcheş.7. Iuon Cocă , Sân petrii, \ Thoma Dimian » Prejmer.9, Vestle Berkar din Satulung.10, Bucur Pasăre „ „11, Nyekss Dodan din Satulung, «ari In adevir sunt supuşi c. o. austriac!. Ei se roagă ca actele di fie trimise consulatului ge- ftBeroi rusesc din Odesa, căci numiţii, cerând să 11 se liberez e paşapoarte pentru a se întoar­se acasă, au fost respinşi, până eenu vor dovedi c i sunt supuşio. c.

Mag: Deoarece Mag, nu e li corespondentă ou consulatul jeo. rusesc din Odesa, s i se dea în numele Magistratului un certiftaat, în care să se arate si sunt to)i născuţi supuşi c. c„ cerând autorităţilor stăpânirii imperiale din Basarabia rusea­scă să li se libereze paşapoarte pentru înapoiere.

1.Atestatum*

Prckum aretetord atsesta toader Boblcake, ksre ekuma ne efls Ia âasnrabljs ki sluga prelinge iconomija de oi si de îi). Ataest fetsor jeszte Nesz- âo( ejtsa Ia Csernatul slevll Dislrtktul Brasovuluj, de pe- ristzl Ledsujizi (legiuiţii) asu­lui Opra Bobleâke şi muma ini Stanka, kare sau Botezati]tsa prin Parohul (Reposz^t) Martin Coinek Ia Annui 1783 talie 28 de zile, atseozta are si iasze dela perlntzl szej de

\ moştenire tot ajtsa în Csernat ! Pentru ksre dr(e)apte erelare jotrotsesztâs k!p jntereszk k j jnkelitura miaj. jn Csernatul. âiembruarle 819.

Opre Verza m p. Paroh jn Csernatul

2.

Bucur şi Co.nstanttn Muntean, postsiontîp In Braşof-Şshâi, dedări că vor suporta toată osteneala şi cheltueala pentru Ibererea şi transportarea la inşov a lui Ide Baboş, e re «e află acum în Tntaria (Tar- tarey).

5.Atestat dat de «Popa Opra

Verzi" (identic cu cel dintâiu) festru Radul Căciulă, născut la Csernaf» din pariaţii St in şi Marin, botezai „prin Parohui Nleolej Popovitzi* şi naşul său ietki Metscheiaral, ta a. 1796, August 18 zile.

4.Cop/e.-~Adek3 noy Satul din

piua Moetsuluj d e Şas, da* [fNuaeki Preotul Satuiuj «i kiSu-

(iuratul) Satuîuy, k re se falskdi pre nune pentru aa On anume loan alui Stan K om

Smenitz, fslaad neâkii st kreskit attsy iu Sittii nostru si Botezat de Bukur Koso&ks din Satul

[ Sochodol de din sos de Braa, i si fiind ke este Om de Perintzi ie altd, şi fiinioa aeui de t.j i-

şi Oameay de Domtoatse [şl ku Readuîate Pune dupe rin do]aia a Makiâiior si este Ou

I de »40* de Ani si este ueakit Luna tuy Mjy in „3* zue şi

dem noj atsaste Karte anoastre a Satuiuj de unde eneskut Ka ae fie de Krezut $1 se fie slo­bod avenl la Lokul luy Ori de Unde va fi, s! pentru kredfntze ne Iskelim, Martie 9^AnuI 1819. Stan K om eniize frate Radu K om enitzs ver

Eu Stantsu Tsurja» m. p. P aroch la M oetsa d e Sus,loan Sasa m p. Paroch

la Moetsu de S os .loan Nedelku Surat K cn iin Tiske K om an Mentsine Radu Bongelu Stoika Kortsu Opra G erbatsa.

5,AteStatum (Cu cirile)

Precum, arătătorii aceştia a- nume Radul ş i Dragomir Marm tin, fraţi din Dumnealui răposa­tului Tatăl lor Radul Mărtf(o), muma lor Mari?, din Sstul Tur* chiş, slăvi* District el Braşovu­lui, sunt acuma 9 an! de sân d au Ieşit de«aida, şl au mers îa Basarabia, ou Iconomia, şi spre chivernlslrea a oilor şi cailor, s-au cercetat la Protocolu Bise­ricii. Este născut Rsdu la anul 1784, luna Sepfemvre în 12, Iară Dregontfr s’au născut la anul 1787, luna Martie 29. S’au botezat de preotul Costandin Stan, amândoi în legea grecea­scă neunită. Naş au avut pe loan Bănioi dela Bacifâiu şl e- ceşti fraţi în sus nuntiţi, ©re mo­şie părintească de moştenire, fn satul acesta, la numărul ca­selor 158.

Iară? de eid?, din sat este ia Basarabia, toi la vite Vlad al Paraschivii Cimpoca, născut la anul 1811, luna Noemvre 12, S’au botezat de preotul Costau* din Breşei, eu avui naş de bo­tez pe Vlad Gişpar de la Cernatu, are şl acesta moşie părintească. Despre carele noi cel maf jos iscălii! ca parohi locului dăm acest atestat, subt iscălitura şi pecetea noastră, Turchiş. 819. Martie 4«

Preotul Vast lie Grecii Oprea Odor, m. p. pa­

roh Turchiş»

6.Adeverinţă, (Cu cirile)

Adeverez eu ca parohul Sa­tului Sănpeim lui pentru un fe­cior anume lo a n Cocă, care de 8 ani este îastrelnat şi dus în (ară străină adecă îa Basara­bia, care fecior este de vârstă de 29 ani şi chipul iui este om la fa|ă negricios şi mustită nea­gră oare şi stătu iui este mic. Acest fecior anume loan Cocă este din sate! Sâapetru distric­tul Braşovului ş! este cu părinţi statornici in sat. Aceasta a de- verez eu

[himie Crâng a, paroh la Sănpetru .

7.Atestat (cu cirile)

Prin aceasta no! îejos iscă­liţi alestâluim cu toată drepta­tea peutru Tom a Dimian, oare se/efll cioban în Basarabia la Costantin Pâri pan ioculior in dlşerlptul (sfe!) Bârslt ţinutul Braşovului, despre care numit fecior ti adeverim ca parohii tocului precum taste născut de aicfa, şi după cercetarea proto- ooiumului bisericesc s’au bote­zat la anul Domnului 1788, Mir« tie 7 de părinte sufletesc sau naş Toma Mireţ, după care taste şt numit, chipul lui om oacheş bine (?), statul lut de mijloc, vârsta să va arăta după soco­

teala anului dela botez. Iaste om cu moşie părintească de au împreună casă, locuri de semă­nat, are neamuri, frate si surori şi o mumă bătrână. La Gare precum taste adevărat pe lângă credinţa preoţiei întărim] cu is­căliturile noastre. Prejmef. 9 Martie 1819.

Radu PopoVlci m. p. p aroh .Nicolae Frateş m. p. p aroh .

Comitetul şcoaielor de ucenici şi ucenice ind. şi comerciali de

Stat din Braşov.

No. 29—1931.

Avizpentru înscrierea ucenicelor pe anul şcolar 1931—1932,

înscrierile la şcoalele de uce­nici şi ucenice Ind. şi corner dali de Stat din crasul Braşov se vor face din 1—10 Septem* vrie o. c. (numai in zilele de lucru) între orele 5 —8 seara şi anume:

1. Ucenicii industriali din cir­cumscripţia Schei se vor înscrie în localul scoale! primare de stat No. 2 dia Strada Ecateiinei No. 23 a.

2 Ucenicii Ind. din circ. Bra­şov vechiu se vor înscrie în io- salul şcoalei primare de Stai din Strada de mijloc N j . 35.

3. Ucenicii ind, din circ. Biu* mâna ae vor înscrie în localul şcoalei primare de siet No. 4 din Strada Agrişelor Nn, 6.

4. Ucenicii comerciali se vor înscrie în localul şcoalei pri­mare de Stat No. 1 din Strada Cismariio? No. 3,

5. Toate ucenicele ind. şi cem. ain oraşul Braşov se vor înscrie în iocaiui şcoalei pri­mare „toan Popazu* din Şirul Şi» g?; na.

Ucenicii industriali din Idrc. Cetate se vor înscrie îa um dm cile 3 şcoli de ucenici in­dustriali (No. 2. 3 sau 4) la care sunt mal apropiaţi cu io- Goluţa.

Fiecare ucenic va prezente la înscriere uimitoarele acte:

a) Certificatul şcolar al ulti­mului an (in original), b) Cer­tificatul de botez (naştere), ©) Contractul de ucenicie, d) Avi­zul da înscriere la şcoală, e) Carnetul de control (numai uce­nicii cari an cercetat şcoala de ucenici şi în anul treauOi şi

Töxa de înscriere de L?i 350 (t?ei sute ciad teci).

Cel mri în eisul trecut m cercetat allă şaoală da usenfd vor prezenta ş* ceriffisatul ulti­mei clise pe care a c^rcetat-o.

Patronii, cari până la 10 Sep­tembrie a, c. nu-şi vor înscrie ucenicii angsj^tí în fcteitarete Ior, co&form tr . 21 dia legea învâtâmârdului, v#r f! a-neattati ca câfe 100—300 Iei,

Cursurile vor începe la 15 Sept.Breşov, 27 August 1931.

Comitetul şcoaielor de ucenici de stat din

577 1—1 Braşov»

1 1 1 r a i— s p e c i a l i s t —RAZE X

(RÖNTGEN)Diates-mie, U ltra v io le te , Cu*

renţi e le c tric i .Banca Mermorosch-Blank

Consult 3 —6lfin erea şi dela 12—1

Absolvent S S „‘i îstagiul militar teiminat solicită Dost corespunzător în oraşul B aşov-Posedând l mbile : ro­mână, maghiară şi garmanăi Adresa: PoştaSaheiu. 574M

CINEMA WASTBA“ (APOLLO)Cu începere dela 28 August

Deschiderea sezonului de toamnă

Ufa-Matador-Film

Extrâ Super Slager

IN NUMELE LEGIIDupă piesa de teatru de Max Aisberg

şi Otto E. Hesse.

100°|o vorbit în limba germană.Cu: A^bert Bassermann, dustav Frohlieh, Hans Brausewo5t:»r, Charlotte Auder, Oş­teai* Sima etc. etc.«Cinem a „R e d o n ts

Sâmbătă 29 August Ia orele 9 seara

Sâmbătă va avea Ioc în Braşov un eveniment mondial în ca drul unui festival de debutare* Sâmbătă îşi va deschide porţile

marelui public

Cinema BedonteCu aparatul său de concert per fectionaf, printr o reprezentaţie

neîntrecutăPe tot cuprir sul României Mafi se va reprezenta pentru prima

oară filmul

Refi-enut Iubiriipus în circulaţie de Casa „Ero film", film vorbitor de 10"% în limbi germina, care s’a pre' zenM cu succes formidabil în marile cinematografe aie lumii,

cu interpreţiiMady Christtans, Franz Le-

dlerer şi Alired Abul.Ca com ole^»^ • Fj'mul so^or !

al |,Nuntii din Sin aiafiCa„ C O N C E R T *

cântat de renum tu! ienorist tta Han Beniami-io Gîgli. Micky

Maus.Locuri numerotate.

Vânzare şi prenotare de bilete dela | orele 10 a. m Telefon : 145. Repre­

zentaţii la orele 5, V şi 9.

Duminecă 30 Aug ist la orele 11 e. nu.

Matineu de debutare

„ T I G R U L “cu aparatul de concert iperfec tlonet, reprezentat1« perfectă. Filmul sonor al Nunţii din Şi­na a. »Conced* (Gigî?)i Micky

Maus.Locuri cu 15 şi 20 lef.

P l u t i m -in funcţionar (func U Q U la U I ţionarâ) Desfaci în limba iom âiă $i maghiară. Da* cia România, Braşov, S ’r* Por­ţii 69., 576 1—2

O octorul

TALERIU S T IM Esp e cia liza tTuberculoză pulm onară (oft!«

că) şi boale interne»Şi-a instalat şi examinează cu

R A Z E X(R o en tg en )

î nS tr . Voevodnl IHihal (fo st

Vămii) No. 3 0 .

dela 4 —6 p. m .

Medic Prim ar Judeţean

Df. P 8 i i Histofs’a mutat în Strada Lun­

gă 135.C o n s u ltă boli in tern ei

s i f i l i s e fc . 2 —4 d. a*413 1 - 0

Doctor

tmdic de spitalB o l i ş i o p e r a ţ i n u i d a n a s , g r â t ş i u r e c l i i .

St% I. I. C. Brăt*a«u (Spitatu»!«î No. 34 )

C onsuftsin 3 - 6

Vând1007 m. p , loc de casă, are tablă de vânzare, lângă Fa­brica de gaz Drumpl Sft. Pe­tru, Braşov, Răsuciami Radu Str. Transilvania 29 iBucu­

reşti Sect. 2.535 3 - 3

4 "F E M E I

Nici o teamă sau grijă +la deranjări şi întreruperi, precum şl opriri ale regalei lunare.

Adre^aţi-vă imediat mie cu încredere.

iH E i l T I l l S prin remediul mea specia!, experimentat şi ca 9 S ă T S eLeacitate imediată, chiar în cazuri când toate

celelalte m jloace întrebuinţate n’au dat nici un rezultat Âjatâ ade­sea chiar numai dacă câteva ore, ceace ini-aa confirmat ferioite, mul­te femei recunoscătoare.

Preţul 480 lei, — şi foarte concentrat 680 lei.

Expediţie îa mod discret prin ramburs, scutit de vamă fără alta spe- se în interval de 3 zile. întrebuinţarea lesnicioasă şi fără întrerupe­rea ocupaţiei zilnice. Garantat nevătămător ! Comandaţi imediat şi

scriţi de cât timp suferiţi. Rog daţi clar adresa Dv.E. H. M ultor, T ep litz-S choaatl 2 0 .

Schlangenbadstr. 36 Gechoslovakia.

Pagina 4, GAZETA TRANSILVANIEI N». 89 I !H

3 H UliiDin Clcj se comunică ziarului

^Lupta“:In cercurile reţicneMârSnis’e

dfn Cluj se voibeşte de o rouă eudleujâ a d-luf Iullu Meniu la Pelet şl după felul cum ea s'a actualizat şi preocupă pe fee* lorii Jrdţîeţl de elei urmeosă ea preşedintele perilduiui retras din viaţa politică să redă pe suveran odală cu Începerea ac­tivităţii politice din toamnă.

Cere va fi c b eciul acestei audiente evident că nu se poate anticipa de pe acum, pânl când ea nu se va prcduce şi va fi cos firme tă pticfc’un fapt îm­plinit. in srii'mb se poete vorbi despre probiemeie cari s'au Itxfct ia ordinea zilei în mijlo­cul conducătorilor dela Cluj şi dela ceri se poale trage con­cluzii că tot ce se va petrece

. în viitor eife în directă legă- I fură cu ele.1 Pe primul plan se actualizea­

ză pe z! ce trece revenirea d'lui Meniu la cârma partidului.

In cursul verii s’au depus pe lângă d*8@ noul stărui&je şi se

#vor mai depune atât de către membri! şi organizaţiile parti­dului cât şi de către ai|l factori, ceri au fost infăiişeţi ca ostili bărbatului de stat retras ia Bă- dlcini. Astfel în d reefia acea­sta putem preciza că înşişi reprezentau fii unor parllde se­rioase de guvernământ eu ma­nifest t făţsş dorinţa ca d nul Maniu să preia conducerea partidului naponai-ţărănesc« d-sa stând astăzi pe primul plan al politicei româneşti.

Informaţiiînalte mulţumiri. Prin pre­

fectura jud. Braşov ni s-a trans­mis următoarea mulţumire so­sită din partea Maestrului Curţii M. Sal© Reginei M arti:| Alteţa Sa Imperială Ar­hiducesa Ileana M-a autori­zat a vă exprima şi a vă ruga să binevoiţi a trans­mite populaţiunei judeţului Dvs. Înaltele Sale mulţumiri pentru frumosul dar oferit cu ocazia nunţii Sale.

C u rsu rile şco a le lo r încep la 3 Septem vrie. Ministerul in­strucţiunii bind $• o icitri din par­tea unor direcţiuni de şcoli nor­male, să îngădue ca începerea cursurilor s i se Ic c i mai târziu — 11 seu 15 Septemvrie — pe motiv de reperaţi ni ele localu­lui, neînştbiţare ia timp a ele­vilor sau din cauza ocupării io- salurilor cu cursuri de vară, a- duce la cuncşiinţă, că nu a- p ro b ă nici un fel de am ânare. T oate şco lile , ţâră escepfie, v or în cep e activitate la 1 Septem vrie, iar cursu rile la 3 Septem vrie, ,aşa cum s a enunţat ia timp.

M inisterul instrucţiunii, lu­ând cunoştinţă că unele profe­soare sau profesori secundar', recomandă elevlicr lor să ia lecfiuni dela soţii sau soţiile lor, face cunoscut că nu admite sub nlel un moliv aceasta şi va sancţiona cu toată rigoarea, de act înainte, această procedură inadmisibi ă.

Şom aju l în italia. Buletinul partidului fascist publică o listă O lucfârdor extr&oid nsie, ordo nate de Ministerul Lucrărilor Publice» pentiu a face fală şo­majului în timpul iernii.

Cheltuielile prevăzute pentru aceste luctări sunt de 802 mi lioane lire. Ele vor da|de luciu lâ aproape 100,000 muncitori.

Numărul şomerilor din Italia la data de 31 Iulie era de t37r156- Sporirea numărului şo­merilor este esplicată prin criza din agricultură-

D o cto r

TEODOR ION GHEORGHIU

1 C onsultaţii tratam ente !« 1 5 - 1 8

S ir . R egele C arol 30(Fost P orţei 88)

163 1— 0

„ Uniunea Societăţilor din BraşoV’Şshelu“ aranjează, în caz de timp favorabil, Du­minecă în 30 August a. c. petrecerea de toamnă obici­nuită în Poiana, pe Livadă Junilor Bătrâni. In caz de timp nefavorabil se amână pe Dumineca viitoare.

Venitnl iiind destinat pen­tru ajutorarea copiilor să­raci din Şchei, rugăm on. public braşovean să parti­cipe în număr cât mai mare pentruca ajutoarele ce se vor distribui să poată înveseli cât mai multe feţe întunecate de suferinţe şi mizerie. — Comitetul.

De v â n z a re ieftin: un pat, o noptieră, o sobă de fier şi un palton negru de damă pen tru iarhă. Adresa î Str. Sf Ni- colae 1, de preferinţă Dumine­că înainte de prânz. 1—2

Dentistul I* Sole şi a mutat atelierul în Str. Voevodul Mshai (fostă Pr. Carol) Nr. 7, în curtea cafenelei Europa»

La depozitul .D ea lu l Zo­rilor ", dm Str. Voevodul M.hai No- 24 s’au pus în vânzare vi' nuri aduse direct de la pedgo- renii din Dea lu Mare» cu pre tul de la 15 lei Ltrui în sus.

Institlit m edico - c o s ­m etic se deschide la 1 Sep temviie în Str. Castelului 134 (in cmte).

Nr. 1101—1931.

Publicaţiune

Primăria comunală Cernatu închiriază pe timp de 3 ani prin licite fie publică orală» în ziua de 16 Septemvrie 1931 om 9 dim., fostul local de Bancă de sub Nr- 661, constătător din 4 încăperi, cu preţul de strigare de 30,000 Iei anual.

Garanţia 10% din preţul o’ ferit.) |

Condiţiunile se pot vedea la j Primărie- jj573 1— 1 Primăria com unală- P

mare conferinţă economică în Rusia.

In Palatul Sindicatelor din Moscova s-a deschis, în ziua de 25 August, o mare conferinţă economici, la care participi factorii conducători din econo­mia sovietici şi numeroşi ingi­neri şl techniden). Conferinţa ere de scop cercetarea noului curs preconizat de Staltn şi apli­carea sa în practică. La confe­rinţă participă Iu total 1800 de­legaţi. Pe lângă factorii econo­mici conducători participă câte­va sute ingineri şi techniclanl, 150 muncitori aşa zişi de atac, adecă muncitori cari au ajuns la recorduri fn ce priveşte pro­ducţia tor, precum şi o sută se­cretari ai nucleelor comuniste din cele mei mari fabrici şi uzini.

Printre chestiunile principale la ordinea zilei se află cerce­tarea măsurilor luate in d,feri­tele întreprinderi cu scopul de a se crea o atmosferă favora­bilă cere să asigure munca nor­mală a specialiştilor, ca astfel ei să-şi manifeste întreaga lor activitate technică. Rezultatele conferinţei vor fi înaintate gu­vernului, care va hotăra asupra măsurilor ce vor fi de luat ul­terior.

Bucureştii 28 Aug, — După ştirile sosite până erl seara din judeţul P.' Neamţ reuşita candidatului P. N, Ţ. a d lui G. Mfieă- rescu, este asigurată, dacă mâne, Duminecă, în ziua alegerii n> se vor pune în aolicere furturile de urnă şi oprirea accesului alegătorilor P. N. Ţ. la secţiile de votare.!

In judeţ se găsesc actualmente numeroşi foşti şi actuali par­lamentari naţionalişti în frunte cu d-1 !. Mihalache.

:

O nouă curbă ?

0 nouă reducere de burse şcolare

Ministerul instrucţiunii a tri­mis tuturor direcţiunilor de şcoli secundare o circulară cu privire la acordarea burselor:

La liceul de băeţi şi fete nu­mărul burselor prevăzute în bu­getul din Ianuarie 1931 se re­duce la 12 la sută, iar la şcolile normale şi seminarii la 15 la sută, şi numai pe 100 zile, cu excepţia categoriilor privilegiate (orfani de război, orfani propriu zişi, anormali dela orfelinate), care se va menţine acelaş nu­măr de burse, ca în bugetul 1931 însă numai pe 120 zile.* Raţia elevilor, directorilor şi personalului subaltern cu drept la hrană va fi de 15 lei pe zi la toate şcolile.

Vor beneficia de hrană câte un director, iar personalul ad­ministrativ şi de serviciu, în pro­porţia de 1 la 15 burse.

Bursierii cari trec de propor­ţia de mai sus, devin solvenţi sau externi.

Criza c ă i to AustriaRecentul faliment al firmei

Lechner, una dm cele mei mari şi mai de frunte librării din Vi- ena şi situaţia dficilă a între­gului comerţ de cărţi din Viena» dovedeşte că în ultimii ani ce rerile de cărţi devin tot mai scă zute în capitala Austriei. Una din pricinile situaţiei deficite a librăriilor serioase este înfiinţa­rea aşa ziselor »Budierschwe men*, adică firme care aruncă pe piaţă cărţi cu conţnut b It» tiistic cu un preţ tidicul, ceea ce constitue o concurentă extra- ordinată pentru vechile între­prinderi editoriale- In vitrinele nouilor megezine sunt expuse întregi serii de cărţi beletristice, frumos legate, cu un preţ de 1—2 sh. (un schiling ceva pes

>-r- . trf; . - 1 i 1 * I

RESTAURATEURS 1

G O SP O D IN E !

Daţi în sfârşit tacâmurile voastre veşnic ruginite la

G A L V ABRAŞOV, Str. Lungă 168 spre

CH R O N ATIZA.REşi nu veţi mai avea cazne

ş i necaz.

Restaurateurs!

Gospodine !

Daţi la sfârşit tacâmurile voastre veşnic ruginite laG A L V A NBraşov, Str. Lungâ 168 spre C N A O N A I I I A R f işi nu veţi mai avea caznă şl necaa

B u cu reşti 23 August. La ministerul de finanţe se lucrează Intens pentru întocmirea bugetului pe 1932.

Din informsflisnile ce avem, după toate calculele, bugetul nu poete f( echilibrat fără economii severe.

In afară de economiile ce s'au făcut pâni acum, evăndu se i în vedere scăderea puterii de plată a contribuabilului şi deci mic­

şorarea veniturilor, tehnicienii guvernului, se gândesc la o nouă reducere de salari! a funcţionarilor.

S’a şi discutat ca noua reducere la salariile actuale să se facă cu 12 la sută,

Ar fi o economie, după calculul 'guvernului de circa 2 mi­liarde lei.

După cum se vede, ori de câte ori, statul are nevoe de o economie în buget, nu găseşte altă soluţie decât sacrificarea con* tinuă a funcţionarilor publici.

X

x

f ? BUCUREŞTI, 28 August. — Aseară deponenţii Băncei Ge­nerale a Ţării Româneşti au tlnut o nouă întrunire. Au asistet un mere număr de deponenţi: văduve, funcţionari, pensionari, văduve de războiu, car! şi au pierdut ultima! m'jlos d© existenţi.

Adunarea a luat următoarea hotărâre:Să protesteze la Tribunal, împotriva comîslunilor experţilor

cari procedează cu vădit! încetineai! la experlizarea ^operaţiuni- lor. Cerem ca activitatea experţilor să fie controlată de aproape întrucât numai doi din el lucrează.

2. Pentru refacerea B iucel şi coninuarea operaţiunilor mari creditorii şl deponenţii convin a t acorda creditul necesar, însă I numai sub altă administraţie şl sub controlul lor direct.

3. Au semnat şl menţinut deciaraţUle anterioare din proce seie-verbale care a fost aprobat şi în şedinţa trecută,

te 23 iei), Marea carte jubilară a lui Duerer publicată de Pf s ier cu gravuri la text şi 150 i* lustiaţiurii multicolore se poate cumpăra cu 8 shiiirgi.

Aceste cărţi eftine nu formea ză însă pricina fundamentală a crahului librăriilor. Nici biblio tecile publice n’au dăunat prea mult librăriilor- Aceasta o dove­deşte şi activitatea Bibliotecii Publice din Viena care are 600,000 volum». înainte de răz­boi se împrumuta deia această bibliotecă 7—8 milioane voiu me anual. In 1919 numărul căr- Iilor împrumutate la această bi bliotecă a ajuns ia 10 mii- Dela •acest an numărul căiţdor îm prumut&te se află încă în con« tinuă descreştere şi în 1930 n’a ejuns decât ia 3,5 mii. A scă zut considerabil in special ce­tirea cărţilor ştiinţifice şi a ce lor ştiinţifico*poputere-

Pricinile crizei cirţtlor nu trebuesc Insă căutate numai în dificultăţile economice, Nevoia cetirii cărţilor a fost înlocuit! în masseie largi, in mod evi­dent, de cetitul ziarelor şi re­vistelor. Urmează apoi influenţa puternică a radiodifuziunii, a filmului şi a sportului, in spe­cial a turisticei şl skiuiuf, care eu câştigat In ultimii ani uu număr neobişnuit de mare de aderenţi. Se crede însă că criza cărţii va fi un fenomen trecător.

lefe se pot reţine anticipai şi piin telefon.

Directorul întreprinderii d*l Mănescu originar din Brăila»̂ un bun pricepător şi expert în astfel de întreprinderi.

Numeroase Stime vor rula de prima dată în acest cinemato­graf, apoi aiurea, S’au obţinut filmele cu Greta Garbo, divina,» Filmele cu Ramon Navarro, Producţiile caselor germane Uia, Aiiianz, Taaber, S upe f fil­mul „Emeica G.uabaum", Vom admira pe Liane Hald, pe Lfe

t Mare, pe Wiliy Fords şl ia ■ scurtă vreme ni se va da oca- ! zia să aseultăm filme sonore I In limbile franceză, ilailanS,I spaniolă, spre satisfacerea se­

lectului public braşovean de orice naţionalitate.

Coiful cinem atografic.

Un nsu cinematograf la Braşov

In sala Redoutei se va des­chide mâne Sâmbătă seara la orele 9 un nou Cinema cu un program bogat de filme sonore: Cântece italiene de tenorul Gi- gh, Refrenul iubiţii film sonor germt n Nunta Principesei l l e a m na — vorbită, Michi-Maus — sonor.

Sala noului Cinema e com­plect modernizată. Scaune adu­se direct din Berlin. Confort complet, locuri numerotate, bi-

In C inem a „A rira“ a rulat: erl dupi amiazl la faţa repre­zentanţilor ziarelor locale şi a mei multor magistraţi filmul vor­bitor german de Max Aisberg:. mln fata judelui d e instrucţie* („Vorunterauöhung*)i un Mm estrem de escitant infăţişându-ne. o serie de lupte grele sufleteşti in jurul unei crime.

Tânărul Frilz Bernt este ares­tat pentru asasinarea „prietinei sale Erna, de care voia sâ scape pentrucă iubea pe sora prieti­nului său Waiier Bienert, ital unui jude de instrucţie, car* presldeazâ instrucţia. Bernt se găseşte îata'o grozavă diiemi, fiindcă predase cheile locuinţei celei asasinate prietinului său» oare luase asupra şisâ convingi pe Erna să renunţe la Bernt Acesta e torturat eu audieri dar nu vrea să denunţe pe prie­tenul, latre timp Bienert e prun cu chelie ia mână în faţa locu­inţei asasinatei, Tatăl sa u — ju­dele instrucţie — este îngrozit.In cele din urmă se găseşte a nouă urmă şi adevăratul asasia e arestat.

Artiştii principali Bassermaoa şt Fiötiiich sunt foarte bine,

Fumul va rula ia „Cinema ̂Astra“.

m am u A tm à . fc&ANîfeCE a comp BR*ţQV» i«sşoaxaâii> f IOT GR BRAN1SQ V