Spirit Militar Modern Nr. 1-2 din 2013

1SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 2/2013

SPIRIT MILITAR MODERNwww.presamil.roAnul XX 1-2 (135-136) / 2013Redactor coordonator:DELIA PETRESCUe-mail: [email protected]. 322.66.34, 322.82.87/128Tehnoredactare computerizat`:ROXANA MATEI

TRUSTUL DE PRES~AL MINISTERULUI AP~R~RII NA}IONALE

Revista Spirit militar modern a fost fondat`, \n anul 1938,de generalul dr. CONSTANTIN ATANASIU

CONSILIUL {TIIN}IFIC:

Cdr. (r) dr. EDMOND CRACSNERProf. univ. dr. colonel (r) SEPTIMIUCHELCEA, colonel (r) TUDOR NICULA,colonel (r) dr. DUMITRU POPOVICI,colonel. psih. dr. ADRIANPRISACARU, colonel ALEXANDRUJIANU, dr. AURELIA CAN~DIFUZARE: tel. 322.82.87/160ADRESA REDAC}IEI:B-dul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,Oficiul Po[tal 4,C.P. 4-159, Cod 030827, Bucure[[email protected]

Revista Spirit militar modern se afl`la pozi]ia 5041 din Catalogul

publica]iilor difuzate de RODIPET.Revista „Spirit militar modern” public`

articole pe teme de psihologie,sociologie [i teoria educa]iei, cuaplicabilitate la domeniul militar.

Redac]ia nu-[i asum`responsabilitatea pentru punctele de

vedere exprimate de autori.Manuscrisele nu se înapoiaz`.

ISSN: 1223-172XTip`rit la Centrul Tehnic-Editorial

al Armatei144

Corectur`:ELENA POTOROAC~,OPRINA MELCIOIU

Foto: EUGEN MIHAI,PETRIC~ MIHALACHE,C~T~LIN OVREIU

CUPRINS

2 / P`trunderea \n sufletul unuiom \ntotdeauna \mbog`]e[te,Elena DAVID 5 / Cultura organiza]ieimilitare, colonel Alexandru JIANU16/ Inteligen]a emo]ional`versus imaginea ideal` acomandantului militar, FlorentinaPESCARU21/ G#ndirea critic`, Gabriei-Cristian STAN, Adriana-Aurelia ALECU28 / Frica de psiholog –o abordare a rela]ieipsihologiei aplicate cumanagementul resurseiumane, Gabrieia-Daniela MU{IN~31/ Riscul suicidal la militari,Mihai TURCU38/ Influen]a misiuniloranterioare asupra stresuluiindividual în teatrele deopera]ii, Virginia Claudia NEAC{U,Cristina NEDEA42/ |n]elegerea traumei der`zboi. Modalit`]i de tratament,Maria-Magdalena MACARENCO51/ Comunicarea cu oamenidificili, Elvira SUCIOAIA55/ Psihologia opera]ional` [iimpactul s`u asupra \n]elegeriiomului, colonel dr. Cristian DOBRE51/ Comunicarea cu oamenidificili, Elvira SUCIOAIA60/ PSIHOMIL – edi]ieaniversar` –, colonel dr. AdrianPRIS~CARU

25

28

38

55

51

31

45

2 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 2/2013

Profesor doctorProfesor doctorProfesor doctorProfesor doctorProfesor doctorC`t`lina C`t`lina C`t`lina C`t`lina C`t`lina TTTTTudoseudoseudoseudoseudose

apar]ine uneiapar]ine uneiapar]ine uneiapar]ine uneiapar]ine uneicategorii rare decategorii rare decategorii rare decategorii rare decategorii rare de

oameni cuoameni cuoameni cuoameni cuoameni cuîn]elepciunea [iîn]elepciunea [iîn]elepciunea [iîn]elepciunea [iîn]elepciunea [i

valoarea profesional`valoarea profesional`valoarea profesional`valoarea profesional`valoarea profesional`recunoscute, cu unrecunoscute, cu unrecunoscute, cu unrecunoscute, cu unrecunoscute, cu un

comportament rafinatcomportament rafinatcomportament rafinatcomportament rafinatcomportament rafinat[i mai ales plin de[i mai ales plin de[i mai ales plin de[i mai ales plin de[i mai ales plin de

omenie.omenie.omenie.omenie.omenie.Profesia deProfesia deProfesia deProfesia deProfesia de

psihiatru cere mult`psihiatru cere mult`psihiatru cere mult`psihiatru cere mult`psihiatru cere multàprofundare pentruaprofundare pentruaprofundare pentruaprofundare pentruaprofundare pentru

c` c` c` c` c` batebatebatebatebate spre alte spre alte spre alte spre alte spre altedimensiuni. Nu edimensiuni. Nu edimensiuni. Nu edimensiuni. Nu edimensiuni. Nu e

facil` plimbarea prinfacil` plimbarea prinfacil` plimbarea prinfacil` plimbarea prinfacil` plimbarea prinsufletul omenesc.sufletul omenesc.sufletul omenesc.sufletul omenesc.sufletul omenesc.

TTTTTrebuie s` te bucurirebuie s` te bucurirebuie s` te bucurirebuie s` te bucurirebuie s` te bucuride mult` putere dede mult` putere dede mult` putere dede mult` putere dede mult` putere de

deta[are, de undeta[are, de undeta[are, de undeta[are, de undeta[are, de unputernic echilibruputernic echilibruputernic echilibruputernic echilibruputernic echilibru

lùntric, de olùntric, de olùntric, de olùntric, de olùntric, de ospecial` fine]e înspecial` fine]e înspecial` fine]e înspecial` fine]e înspecial` fine]e în

gândire, dar [i de ungândire, dar [i de ungândire, dar [i de ungândire, dar [i de ungândire, dar [i de unmare rafinament [imare rafinament [imare rafinament [imare rafinament [imare rafinament [i

subtilitate însubtilitate însubtilitate însubtilitate însubtilitate înmetodele de lucru.metodele de lucru.metodele de lucru.metodele de lucru.metodele de lucru.

– Cât` lume vine la – Cât` lume vine la – Cât` lume vine la – Cât` lume vine la – Cât` lume vine lapsihiatru [i cum st`mpsihiatru [i cum st`mpsihiatru [i cum st`mpsihiatru [i cum st`mpsihiatru [i cum st`mnoi românii la acestnoi românii la acestnoi românii la acestnoi românii la acestnoi românii la acestcapitol?capitol?capitol?capitol?capitol?

– Cred c` noi româniitravers`m un nivel nevroticgeneralizat, cu anxietate,cu mult` iritabilitate,parcurgem un registrudepresiv ce sugereaz` clarun dezechilibru suficient de

semnificativ, distribuit difuzîn popula]ie [i tradus prinintoleran]`, comportamenteimpulsive, care provin încea mai mare parte dininsatisfac]ii, dinincapacitatea de a face fa]`problemelor. Suntem opopula]ie în permanent`cùtare, în derut`, la unnivel ce nu intersecteaz`psihiatria, dar care necre[te mult vulnerabilitateapentru îmboln`virea psihic`[i care lesne se potobserva. {i cine vinedintr-o societate lini[tit`,organizat`, mai armonioas`sesizeaz` rapid aceast`stare de fapt.

Din punct de vederepsihopatologic, adic`referitor la prevalen]atulbur`rilor psihice înpopula]ia româneasc` credc` nu ne deosebim preamult de alte ]`ri. La niveleuropean tulbur`riledepresive se situeaz`, cafrecven]`, pe primul loc înclasamentul „bolilorcreierului” urmate dedemen]e [i apoi detulbur`rile anxioase.Frecven]a este mare încondi]iile vie]ii modernecând primeaz` competi]ia,iar libertatea de alegere nueste u[or de gestionat. |nplus societatea rom#neascàflat` într-un prelungit [idureros proces de tranzi]ieeste, dup` cum spuneam,

Prof. univ. dr. C`t`lina Tudose:

P~TRUNDEREA ÎN SUFLETUL UNUIOM ÎNTOTDEAUNA ÎMBOG~}E{TE

S-a n`scut la 29 decembrie 1952, în Bucure[ti. Este doctor în [tiin]e medicale, specialitatea

psihiatrie. Profesor universitar la catedra de psihiatrie din

Universitatea de Medicin` [i Farmacie Carol DavilaBucure[ti. Pre[edinte al Societ`]ii Române Alzeheimer. {eful Sec]iei II a Clinicii de Psihiatrie de la Spitalul

Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”.

mult mai vulnerabil` [i preapu]in preg`tit` pentru aface fa]` nivelului ridicat destres al lumii de ast`zi.

– Se spune c`– Se spune c`– Se spune c`– Se spune c`– Se spune c`problemele de suflet cuproblemele de suflet cuproblemele de suflet cuproblemele de suflet cuproblemele de suflet cusau f`r` medic trec.sau f`r` medic trec.sau f`r` medic trec.sau f`r` medic trec.sau f`r` medic trec.Dumneavoastr` ceDumneavoastr` ceDumneavoastr` ceDumneavoastr` ceDumneavoastr` cep`rere ave]i?p`rere ave]i?p`rere ave]i?p`rere ave]i?p`rere ave]i?

––––– Pot „s` treac`”, dar decele mai multe ori cusuferin]e, cu „cicatrici” careînseamn` sc`derea calit`]iivie]ii [i a bucuriei de a trì,decizii gre[ite, ratarea unorposibilit`]i favorabile deevolu]ie a persoanei,randament sc`zut etc. Pot


trece deci, dar cu urm`ricare ar fi putut fi evitate,prin interven]ii terapeuticeadecvate. Fiecare dintre noiare o anumit`vulnerabilitate fa]` deîmboln`virea psihic`, uniisunt mai „puternici, mairezisten]i” [i ace[tia suntde obicei persoanelearmonioase psihic,inteligente, care se bucur`de o re]ea autentic` deprieteni, de propria familie,care au satisfac]ii înprofesia aleas` au hobby- uriprin care reu[esc s` serelaxeze.

Ei vor face fa]` maiu[or unor necazuri, unortraume psihice, unui nivelsus]inut de stres, darfiecare dintre noi, pe de alt`parte are resurse limitate.Atunci c#nd ele suntepuizate este necesarìnterven]ia unui specialist.Cu cât educa]ia este mairidicat`, cu atât persoanaapeleaz` mai u[or la unspecialist. Am cunoscut deexemplu persoane f`r`niciun fel de acuze psihice,dar care, [tiind c` urmeaz`s` traverseze un episod devia]` foarte complicat, auapelat dinainte la ajutorulunui terapeut. Astfel s-aupreg`tit pentru a face fa]`din punct de vedereemo]ional situa]ieitraumatizante cu caretrebuiau s` se confrunte.Un om educat [tie s`previn` astfel de lucruri. Înlume s-au f`cut eforturifoarte mari pentru cre[tereanivelului de informa]ie alpopula]iei mai ales îndomeniul depresiei. Anglia,Statele Unite ale Americiiau organizat campaniisus]inute de educa]ie apopula]iei, antrenând mass-media pentru informareacorect` asupra bolilorpsihice asupra tratamen-telor ca [i pentru destig-matizarea bolilor psihice cade exemplu foarte multepersoane refuz` medica]iaantidepresiv`, deoarece au

tot felul de prejudec`]i,referitoare la toxicitateacrescut`, la dependen]a pecare ar genera-o, ambelenefiind adev`rate. Ignoran]aeste cel mai mare du[manal psihiatriei [i nu numai...

––––– SufSufSufSufSuferin]a de zi cuerin]a de zi cuerin]a de zi cuerin]a de zi cuerin]a de zi cuzi are o norm` dezi are o norm` dezi are o norm` dezi are o norm` dezi are o norm` desuportabilitate pentrusuportabilitate pentrusuportabilitate pentrusuportabilitate pentrusuportabilitate pentrufiecare individ în parte,fiecare individ în parte,fiecare individ în parte,fiecare individ în parte,fiecare individ în parte,dar grani]ele dintredar grani]ele dintredar grani]ele dintredar grani]ele dintredar grani]ele dintrenorm` [i boal` suntnorm` [i boal` suntnorm` [i boal` suntnorm` [i boal` suntnorm` [i boal` suntuneori destul deuneori destul deuneori destul deuneori destul deuneori destul dev`tuite. Cum le trasa]iv`tuite. Cum le trasa]iv`tuite. Cum le trasa]iv`tuite. Cum le trasa]iv`tuite. Cum le trasa]idumneavoastr` [i îndumneavoastr` [i îndumneavoastr` [i îndumneavoastr` [i îndumneavoastr` [i înfunc]ie de ce?func]ie de ce?func]ie de ce?func]ie de ce?func]ie de ce?

––––– În psihiatrie exist`criterii de diagnosticvalidate de sute de ani deexperien]` clinic` [ireconfirmate periodic dec`tre comunit`]ileprofesionale interna]ionale;deci boala este definit` prinseturi de criterii/ simptomeclare. Astfel, pentru unspecialist este relativ u[ors` diferen]ieze o tulburaredepresiv` de intensitatepatologic`, de o stare detriste]e fireasc` în fa]a unuieveniment de via]`, trìri pecare cu to]ii le avem, chiardac` pentru nespeciali[tisitua]iile pot p`rea destulde asem`n`toare. La fel,un psihiatru areinstrumentele clinicenecesare pentru a stabilinivele diverse deintensitate psihopatogic`,adic` de gravitate a uneiboli psihice.

O depresie sever` estedetectat` întotdeauna despecialist, chiar dac`persoana poate disimuladepresia afi[ând o mimic`zâmbitoare. O depresieprofund` se rezolv`, darnumai cu tratament [i prinspitalizare.

– – – – – Am în]eles cÀm în]eles cÀm în]eles cÀm în]eles cÀm în]eles c`depresia nu aredepresia nu aredepresia nu aredepresia nu aredepresia nu areleg`tur` cu bun`starealeg`tur` cu bun`starealeg`tur` cu bun`starealeg`tur` cu bun`starealeg`tur` cu bun`stareasau invers, cu culturasau invers, cu culturasau invers, cu culturasau invers, cu culturasau invers, cu culturasau incultura, dar osau incultura, dar osau incultura, dar osau incultura, dar osau incultura, dar ologic` are?logic` are?logic` are?logic` are?logic` are?

– – – – – Unele tipuri dedepresii, spunem noi, suntreactive, apar deci ca o

reac]ie la evenimentenepl`cute pe care persoanaîn cauz` le-a trìt, suntcomprehensibile, oricinepoate în]elege u[or rela]iade cauzalitate întredispozi]ia depresiv` [ievenimentul care aprovocat-o. Dar [i aicideclan[area depresiei ca [iintensitatea îmboln`viriisunt determinate devulnerabilitatea persoanei.Sunt oameni care trec prinsitua]ii similare, unii le facfa]`, în timp ce al]ii nu.Factorii de vulnerabilitatepentru o tulburare psihic`sunt [i ei destul de bineidentifica]i. De aceeapreven]ia tulbur`rilors`n`t`]ii mintale este foarteimportant`; în ]`riledezvoltate se acord` mareimportan]` strategiilor depreven]ie, ceea cepresupune educa]ie, înc`de la vârste mici, dincopil`rie [i adolescen]`pentru a controla [i diminuafactorii de risc.

Alte depresii nu au nicio logic` nu sunt provocatede nici un necaz, nu suntameliorate prin bun`stare,apar „din senin” [i sunt a[anumitele boli endogene. Auun important determinismgenetic, presupunmodific`ri aleneuromediatorilor cerebrali[i, beneficiaz` cu prioritatede tratament medica-mentos, ob]inându-seremisiuni complete în celemai multe cazuri. Ele seasociaz` cu diferite tipuride psihoterapiicomportamentale.

În România exis` înc`mult` stigmatizare referitorla depresie [i la boli psihiceîn general; cel mai adeseaoamenii se jeneaz` s`recunoasc` c` auprobleme, se tem s`mearg` la consult la unpsihiatru, prefer` s` suferedecât „s` se afle”. {i demulte ori consecin]ele sunttragice, suicidul fiind ceamai frecvent` complica]ie a

unei depresii severe,netratate. A[a c` ar finecesar` o schimbare aatitudinii generale apopula]iei.

– Cu ce se confrunt`– Cu ce se confrunt`– Cu ce se confrunt`– Cu ce se confrunt`– Cu ce se confrunt`tinerii acum pe acesttinerii acum pe acesttinerii acum pe acesttinerii acum pe acesttinerii acum pe acestsegment?segment?segment?segment?segment?

– – – – – La tineri suntfrecvente tulbur`rile deadaptare. Majoritatea iesfoarte nepreg`ti]i dinsistemul actual deeduca]ie, în sensul c`toleran]a la frustrare estemic`, asumarearesponsabilit`]ilor redus`,încrederea în sine cel maiadesea este sc`zut`.P`[esc cu nesiguran]`, darcu nivele de a[teptarefoarte mari, prea mari [i încare domin` realiz`rilemateriale [i mult mai pu]incele spirituale.

Intra]i în via]a de adult,cu solicit`rile obi[nuite dela un loc de munc`, seadapteaz` greu, accept` cudificultate s` sesubordoneze unei autorit`]iierarhice, rezilien]a atingecote minimale. De aceeasunt foarte frecventecomportamentele adictive,începând cu dependen]a defumat, alcool, drogurimajore pân` la, mai nou [ifoarte frecvent, consumulde etnobotanice.

Îmi aduc acum amintede genera]iile de studen]i,de reziden]i din anii ’90-’92când aveam un num`rfoarte mare de voluntari,to]i veneau cu entuziasm,dornici s` fac` ceva util.Acum îns` este foartegreu; aspectele materialesunt prioritare, esteadev`rat, mul]i tineri audificult`]i financiare, suntimportante,nu pot fi negate.Da sunt [i tineri caredispun de venituriconsistente, ma[ini extremde scumpe... [i totu[idisponibilitatea lor fa]` denevoile celorlal]i estealarmant de sc`zut`.

Desigur, exist`, dinp`cate, într-o mult mai


mic` propor]ie [i tinericompetitivi, optimi[ti, cuatitudine pozitiv` fa]` devia]`, fa]` de munc`, sunttineri care provin din familiicare le-au oferit o educa]iesuperioar`, cu încredere învia]`, în oameni, în valoriletradi]ionale ale umanit`]ii.

O alt` problematic` des`n`tate mintal` esteaceea legat` de epuizareala locul de munc`; estevorba îndeosebi de tinericare lucreaz` în sistemelebancare, în companiimultina]ionale etc.Muncesc 12 -1 4ore/zi, nu reu[escs`-[i fac` o familie,banii [i carieraprimeaz`; este olupt` acerb` pentruacumulareamaterial` dincolo deorice echilibru alpersoanei.

– Spune]i-ne– Spune]i-ne– Spune]i-ne– Spune]i-ne– Spune]i-nev` rog, câtevav` rog, câtevav` rog, câtevav` rog, câtevav` rog, câtevacuvinte desprecuvinte desprecuvinte desprecuvinte desprecuvinte despredepresiadepresiadepresiadepresiadepresiapostnatal`, câtpostnatal`, câtpostnatal`, câtpostnatal`, câtpostnatal`, câtde de de de de natural` natural` natural` natural` natural` eeeeeapari]ia ei [iapari]ia ei [iapari]ia ei [iapari]ia ei [iapari]ia ei [icând ar trebui s`când ar trebui s`când ar trebui s`când ar trebui s`când ar trebui s`dispar`?dispar`?dispar`?dispar`?dispar`?

– – – – – Se poate vorbidespre depresii deintensitate u[oar`,depresii reactive,care apar lapersoane vulnerabile, careau mai mul]i factori de risc(sarcin` nedorit`, dificult`]imateriale, probleme decuplu, absen]a parteneruluietc.) [i în declan[areac`rora un rol important îlare [i dezechilibrulhormonal provocat dena[tere; de obicei depresiase remite, spontan, în 2-3s`pt`mâni.

Dar exist` [i depresiisevere, psihotice, cuapatie, lips` de energie,dezinteres fa]` de copil,convingeri delirante carepot conduce la gravetulbur`ri de comportamentpân` la pruncucidere. Deobicei, debuteaz` relativ

brusc, în prima lun` dup`na[tere, iarcomportamentul mameieste, în mod evident,modificat; necesit`spitalizare de urgen]` [itratament subsupraveghere medical`special`, situa]ie în care sepot ob]ine remisiuni bunesau foarte bune.

– Exist` o ecua]ie– Exist` o ecua]ie– Exist` o ecua]ie– Exist` o ecua]ie– Exist` o ecua]ieintelectual` a fiec`ruiintelectual` a fiec`ruiintelectual` a fiec`ruiintelectual` a fiec`ruiintelectual` a fiec`ruipacient, iar tu capacient, iar tu capacient, iar tu capacient, iar tu capacient, iar tu caspecialist trebuie s`specialist trebuie s`specialist trebuie s`specialist trebuie s`specialist trebuie sàplici cea mai corectàplici cea mai corectàplici cea mai corectàplici cea mai corectàplici cea mai corect`tactic`. E fascinant s`tactic`. E fascinant s`tactic`. E fascinant s`tactic`. E fascinant s`tactic`. E fascinant s`

fii util, e în`l]`tor s` fiifii util, e în`l]`tor s` fiifii util, e în`l]`tor s` fiifii util, e în`l]`tor s` fiifii util, e în`l]`tor s` fiide ajutorde ajutorde ajutorde ajutorde ajutor. Cum v`. Cum v`. Cum v`. Cum v`. Cum v`reechilibra]ireechilibra]ireechilibra]ireechilibra]ireechilibra]idumneavoastr` caredumneavoastr` caredumneavoastr` caredumneavoastr` caredumneavoastr` carenaviga]i în min]ile [i-nnaviga]i în min]ile [i-nnaviga]i în min]ile [i-nnaviga]i în min]ile [i-nnaviga]i în min]ile [i-nsufletele atâtorsufletele atâtorsufletele atâtorsufletele atâtorsufletele atâtoroameni?oameni?oameni?oameni?oameni?

– – – – – S` [ti]i c` nupsihiatria a fost alegereamea. Ini]ial am dorit s` facendocrinologie pentru càm avut [ansa s` cunosc[i s` lucrez în timpulfacult`]ii cu cercet`tori deelit` din acest domeniu,oameni care m-au fascinatpur [i simplu. Întâmplareaîns` a f`cut s` ajung lapsihiatrie, pentru c` laexamenul de secundariatnu era nici un loc la

specialitatea endocrino-logie. La scurt timp îns` dela începerea studiilor mi-amdat seama c` îmi placepsihiatria, c` este ospecialitate deosebit decomplex`. Fiecare om estealtfel, iar comunicarea înpsihiatrie este autentic`.De aceea nu dezechili-breaz`, din contr` p`trun-derea în sufletul unui omîntotdeauna îmbog`]e[te,chiar dac` te confrun]i cusuferin]a. Psihiatriist`pânesc ceva ce în altespecialit`]i nu e absolut

necesar, [i anume empatia,adic` dobândirea capacit`]iide a în]elege ceea ce simtecel`lalt.

– Nu v` cople[esc– Nu v` cople[esc– Nu v` cople[esc– Nu v` cople[esc– Nu v` cople[escuneori dramele din juruluneori dramele din juruluneori dramele din juruluneori dramele din juruluneori dramele din juruldumneavoastr`?dumneavoastr`?dumneavoastr`?dumneavoastr`?dumneavoastr`?

––––– Nu, nu! Persoanelecare au o suferin]` psihic`sunt foarte directe cuterapeu]ii lor, a[a cum ammai spus, este vorba despreo comunicare autentic`.Dac` reu[e[ti s` stabile[tiîntr-adev`r o rela]ieterapeutic`, apoi o alian]`terapeutic`, rezultatele nuvor întâzia s` apar`, iarsatisfac]ia este foarte mare.În profesia mea sunt situa]ii,deloc pu]ine, în care

suntem singurele persoanecare de]in informa]iiimportante din via]a unuiom, ceea ce presupune omare responsabilitate.

Pot s` v` spun c`pentru mine este infinit maigreu s` fac fa]` rela]iilor [iadesea conflictelor de zi cuzi cu oamenii a[a-ziss`n`to[i. Mi se par extremde obositoare rela]iile false,superficiale, ce inund` înipocrizie.

Iar din p`cate, societateanoastr` sufer` un fel deproces de alienare – adeseao atutudine direct`, corectèste consideratìnadecvat`.

– Po]i fi psihiatru [i– Po]i fi psihiatru [i– Po]i fi psihiatru [i– Po]i fi psihiatru [i– Po]i fi psihiatru [ipentru tine însu]i?pentru tine însu]i?pentru tine însu]i?pentru tine însu]i?pentru tine însu]i?

– – – – – Nu, dar prev`z`tor da,în sensul solicit`rii unuiajutor, a unei analize maiatente [i mai aprofundate aunor situa]ii.

– Ceva v` repro[a]i?– Ceva v` repro[a]i?– Ceva v` repro[a]i?– Ceva v` repro[a]i?– Ceva v` repro[a]i?– – – – – Între educa]ia mea [i

ceea ce trebuia s` fac, a[acum a fost în cazul multoroameni, era o sciziuneundeva, iar ca s` merg pedrumul meu am fost uneoriprea p`tima[`, am investitprea mult` energie. Considerc` a[ fi avut o eficien]` maimare dac` nu m` implicama[a de mult din punct devedere emo]ional.

– – – – – Ast`zi dac` ar veniAst`zi dac` ar veniAst`zi dac` ar veniAst`zi dac` ar veniAst`zi dac` ar venila dumneavoastr` unla dumneavoastr` unla dumneavoastr` unla dumneavoastr` unla dumneavoastr` uncopil, la fel de p`tima[copil, la fel de p`tima[copil, la fel de p`tima[copil, la fel de p`tima[copil, la fel de p`tima[[i care investe[te la fel[i care investe[te la fel[i care investe[te la fel[i care investe[te la fel[i care investe[te la felde mult emo]ional a]i fide mult emo]ional a]i fide mult emo]ional a]i fide mult emo]ional a]i fide mult emo]ional a]i fiîn stare s`-l corecta]i [iîn stare s`-l corecta]i [iîn stare s`-l corecta]i [iîn stare s`-l corecta]i [iîn stare s`-l corecta]i [is`-l reconstrui]i mais`-l reconstrui]i mais`-l reconstrui]i mais`-l reconstrui]i mais`-l reconstrui]i maiputernic?puternic?puternic?puternic?puternic?

– – – – – Cred c` da, numai c`dorin]a, valorile, nevoiaintern` trebuie s` îi apar]in`.De obicei, cine are acestcrez [i for]a interioar`, poatefi u[or ajutat, doar c` nu po]is`di astfel de lucruri. Toatetrebuie ajustate [i corectatepe parcurs.

De fapt cred c` astaeste [i menirea mea!

Interviu realizat deElena DAVID


Odat` definit termenulde cultur`, este descrisìnfluen]a sa asupraprocesului formativ alpersonalit`]ii umane [iparticularit`]ile culturiimilitare. Armata cainstitu]ie cu rol desocializare secundar`, depreg`tire a ofi]erului caviitor lider. În continuare,sunt expuse rezultateleunui studiu realizat înscopul identific`riielementelor culturiiorganiza]ionale specificeAcademiei For]elorTerestre. De asemenea,sunt enumerate o serie demetode pentru men]inerea,consolidarea [i adaptareala cerin]ele prezentului aculturii organiza]iei militare,astfel încât s` facilitezeconstruc]ia noului tip delider din cadrul for]elorarmate.

Cultura profesieiCultura profesieiCultura profesieiCultura profesieiCultura profesieimilitare –militare –militare –militare –militare –

subsecven]` asubsecven]` asubsecven]` asubsecven]` asubsecven]` aculturii globaleculturii globaleculturii globaleculturii globaleculturii globale

În Antichitate reflec]iiledespre cultur` eraufragmentare. Termenulînsu[i a fost folosit de c`treromani cu în]elesuri limitate.Romanii întrebuin]au acesttermen în în]elesul originarde cultivare a p`mântului.Dup` Cicero, cercul din jurullui Scipio folosea termenulde cultur` ca sinonim culiteratura [i umanitatea. Lagreci era subîn]eles cu totceea ce serve[te pentruînf`ptuirea umanit`]ii.Hora]iu îl folosea, deasemenea, în în]elesul decultivare a spiritului.

Ideea de cultur` îmbrac`cele mai diverse în]elesuri [iinterpret`ri. O accep]ie în

acest sens este cea etic`,ca proces [i stare decultivare, în lumina unuiideal de perfec]iune maimult sau mai pu]inuniversalist. Cultura este ostare sau un habitus generalal inteligen]ei asociat` cuideea de perfec]iune; staregeneral` de dezvoltareintelectual` [i moral` asociet`]ii în întregul ei,modul integral de via]`material`, intelectual` [ispiritual` a unei societ`]i.

Influen]ele pe care leexercit` cultura asuprapersonalit`]ii în formare suntde dou` genuri diferite. Pede o parte, exist` influen]elecare deriv` dincomportamentul modelatcultural al familiei extinsefa]` de copil, acesteinfluen]e începând sàc]ioneze înc` dinmomentul na[terii [i având

o importan]` uria[` în timpulcopil`riei, iar pe de alt`parte, exist` influen]ele carederiv` din observarea sauînv`]area sistematic` dec`tre individ a modelelor decomportament caracteristicesociet`]ii în care sedezvolt`. Multe dintremodele nu îl afecteaz`direct, dar ele îi ofer`variante pentru elaborareapropriilor sale r`spunsuri ladiferitele situa]ii existen]iale.De[i, cultura oric`reisociet`]i determin` nivelurilemai profunde alepersonalit`]ii membrilor sìprin tehnicile speciale cuajutorul c`rora îi educ` pecopii, influen]a ei nu seopre[te totu[i aici. Eacontinu` s` formeze restulpersonalit`]ii lor, furnizându-le modele [i pentrur`spunsurile lor specifice.Acest proces continu` de-a

Colonel Alexandru JIANU

CULTURA ORGANIZA}IEI MILITARE


lungul întregii vie]i. Pem`sur` ce se maturizeaz`[i apoi îmb`trâne[te,individul uit` permanentmodelele de r`spuns careau încetat s` fie eficiente [iînva]` modele noi, mult maiadecvate locului sù actualîn societate.

În fiecare moment alacestui proces, culturaserve[te drept ghid. Ea îifurnizeaz` individului nunumai modele pentru rolurilepe care [i le schimb`, ci [icertitudinea c` aceste rolurivor fi în linii mari compatibilecu sistemele valoare –atitudine adânc fixate în el.Toate modelele uneiaceleia[i culturi tind s`manifeste un fel de coeren]`psihologic` total diferit` deconexiunile lor func]ionale.Cu rare excep]ii, individul„normal” care ader` la ele nuva fi nevoit s` fac` cevaincompatibil ca nivelurile maiprofunde ale structuriipersonalit`]ii sale. A[adar,consider`m cultura dreptfactor dominant îndeterminarea tipurilorfundamentale depersonalitate, fapt careconfer` stabilitatea serieipersonalit`]ilor de statut [i,

implicit, stabilitatea oric`ruisistem sau subsistemsocial. Cultura profesieimilitare, ca partesubsecvent` a culturiiglobale, „înarmeaz`” pemilitari cu un sistem decuno[tin]e, atitudini [ideprinderi necesareîndeplinirii în cele mai bunecondi]ii a profesiunii alese.Altfel spus, culturaorganiza]iei militare cuprindeansamblul valorilor materiale[i spirituale, modelelorculturale [i normelor decomportament necesareexercit`rii meseriei armelor,la nivelul cerin]elor structural- func]ionale specifice. Înafara unui con]inut comun,internalizarea elementelorculturale specificeorganiza]iei militare sediferen]iaz` corespunz`torcondi]iilor de stare privindstatutul [i rolurile atribuite îninstitu]ia militar`, în termenide arme, grade, func]ii [iatribu]ii / misiuni.Componentele factoruluicultural se afl` într-o strâns`leg`tur`, se condi]ioneaz`reciproc [i chiar sesuprapun par]ial. Unexemplu grìtor îl reprezint`faptul c` performan]a

tehnicii militare nu poate fiseparat` de producerea sa,din perspectiv` [tiin]ific`,tehnologic` [i economic`,dar nici de cuno[tin]ele,efectele, aptitudinile,atitudinile [icomportamenteleutilizatorului, toate acesteainterac]ionând [i chiarsuprapunându-se par]ial.Principalii factori caredetermin` puterea militar` astatelor pot fi împ`r]i]i îndou` grupe: 1. factori încare elementeleconsecutive sunt: factorulpoliticodiplomatic,economic, tehnic, [tiin]ific,moral, militar; 2. factori încare predomin` elementelenaturale, dar care sunt, într-o m`sur` mai mare saumai mic`, modifica]i prinactivitatea de transformarea omului: factorul geografic,factorul demografic.Mijloacele materiale createde societate care servescpreg`tirii [i purt`riir`zboaielor fac parte dinvalorile materiale ale culturiimilitare. În aceast`categorie sunt incluse: for]a economic` astatului [i ritmul ei dedezvoltare, nivelul [i

capacitatea industrieimilitare [i a celorlalteramuri ale economieina]ionale (agricultur`,transport) care satisfacnemijlocit nevoile for]elorarmate, atât în timp depace, cât [i mai ales înstarea de mobilizaregeneral` din timp de r`zboi; armamentul [i tehnicamilitar` din înzestrareafor]elor armate [i acelorlalte componente alesistemului de ap`rare; baza tehnico-material` ainstruirii [i educ`rii trupelor; alte mijloace materialenecesare pentru sprijinultrupelor. Elementelenaturale se includ înaceast` categorie numai înm`sura în care au fostsupuse ac]iunii detransformare a oamenilor(de exemplu, terenulamenajat din punct devedere genistic, ploileprovocate artificial [ifolosite ca arm` geofizicètc.).

În aceast` ecua]ie,folosind exclusiv termenitehnici, locul prioritar îlocup` armamentul [itehnica militar` sub aspectcantitativ, dar [i calitativ,rolul lor hot`râtor înasigurarea unei for]e delupt` ridicate fiind subliniatde speciali[tii militari dintoate timpurile.

Engels sintetiza acestlucru în cunoscuta saformulare: progreseletehnicii, de îndat` cedeveneau aplicabile [i erauefectiv aplicate în domeniulmilitar, determinau imediat,aproape în mod for]at [iadesea împotriva voin]eiconducerii militareschimb`ri, ba chiarrevolu]ion`ri în modul de aduce lupta.

{tiin]a, ca for]`nemijlocit` de produc]ie [ica form` a con[tiin]eisociale, este legat` cel maistrâns de latura cognitiv` aculturii. Ca izvor al puteriimilitare, se asociaz`


nemijlocit cu tehnica, încadrul factorului tehnico –[tiin]ific. Revenind la temacentral` a preocup`rilornoastre – omul, nu trebuies` uit`m c` el, ca produs alunei culturi cu un anumitnivel de dezvoltarecultural` organiza]ional` [ide preg`tire profesional`,descoper`, st`pâne[te [itraduce în fapt elementeleacestei ecua]ii, adic` puneîn mi[care tehnica.Aspectul semiotic al culturiiî[i exercit` influen]a sadeterminant` asuprafenomenului militar prinansamblul simbolurilor [isemnifica]iilor proprii unuisistem cultural dat, dar, maiales, prin limbajul militar [isimbolurile specific militare.Ca parte component` aculturii, limba serve[te laconservarea [i transmitereaei, la generalizarea socialà valorilor [i modelelorculturale, la crearea de noivalori spirituale. Fenomenulmilitar a f`cut necesaràpari]ia unui limbajspecializat – limbajul militar– cu ajutorul c`ruia are locprocesul comunic`riivalorilor [i normelor socio-profesionale admise,îndeob[te ale valorilor [inormelor specific militare.Totodat`, în via]a militar`,o serie de obiecte [ifenomene (stema ]`rii,drapelul de lupt` alunit`]ilor, uniformele [igradele militare, decora]iile,semnalele date cu goarnasau cu alte mijloace vizuale[i auditive etc.) sau dinanumite modele decomportament (salutul [ionorul militar, pozi]ia dedrep]i, pasul de front etc.)cap`t` semnifica]iideosebite, care cer reac]iiprecise [i asem`n`toaredin partea militarilor. Cu câtlimbajul militar [isimbolurile militare suntmai bine însu[ite de cadre[i trup` cu atât mai binefunc]ioneaz` organismulmilitar.

ProfesionalizareaProfesionalizareaProfesionalizareaProfesionalizareaProfesionalizareaca modalitate deca modalitate deca modalitate deca modalitate deca modalitate deinternalizare ainternalizare ainternalizare ainternalizare ainternalizare a

culturiiculturiiculturiiculturiiculturiisocioprofesionalesocioprofesionalesocioprofesionalesocioprofesionalesocioprofesionale

Generic, profesiasemnific` un tip de activitatesocial` ce se exercit` pebaza unei preg`tiriprofesionale, a uneicalific`ri. Aceastadesemneaz` complexul decuno[tin]e teoretice [ideprinderi practice dobânditede o persoan` prin preg`tire[i se exprim` prin meseriasau specializarea însu[it`.Constituirea profesiilor a

avut loc în cadrul procesuluiamplu [i de durat` deprofesionalizare a muncii.Profesia este expresiamuncii organizate [iorientate social (prinfinalit`]ile de etap` [i dedurat` lung` ale societ`]ii),tipologia [i calitatea realiz`riiprofesiilor („preg`tire” [i„exercitare”) dând m`suradirect` a poten]ialuluievolutiv al unei societ`]imature. „Modelulprofesional” se constituie laintersec]ia a cel pu]in dou`coordonate. Prima

coordonat` este corelat`solicit`rilor de ac]iune cuac]iunile ca atare. Estecoordonat` de reac]ia der`spuns. Sub acest raport,profesia implic` for]ar`spunsurilor înv`]ate lasolicit`rile practice imediate.Cea de-a doua coordonat`presupune corela]ia(necesar`) între obiectiveleac]iunii (mai ample [i maiprofunde decât r`spunsulimediat la solicit`rileimediate) [i contextulac]iunii. În aceast`perspectiv`, „modelulprofesional” încorporeazàtât sensul transformator(de perspectiv`) al ac]iunii

profesionale, cât [i relevan]apractic` de net`g`duit araport`rii profesiei la mediulde ac]iune (mediulprofesional [i cel social deansamblu), la rela]iile intra-profesionale dintre agen]iiac]iunii [i la conducereagrupului de ac]iune (ca„secven]`“ necesar` pentruîntregirea func]ional` a„modelului profesional”).Toate acestea alc`tuiesc, înlinii mari, „arhitecturamodelului cultural alprofesiei”. Între coordonateleacesteia este „plasat”

agentul ac]iunii profesionale.Max Weber subliniazìmportan]a profesiilor însocietatea modern` [i vedeîn procesul profesionaliz`riitrecerea de la o ordinesocial` tradi]ional` la oordine în care statutulfiec`ruia va depinde desarcinile pe care leîndepline[te [i în carealocarea posturilor demunc` se va efectua dup`criterii ra]ionale decompeten]` [i specializare.Profesia este o voca]ie; eanu mai este mo[tenit` ca undestin, ci este dorit` [iasumat`. Talcott Parsonsavea în vedere ca principal

criteriu al profesiei(profesionaliz`rii), urm`rireasuccesului, reu[itainstitu]ional` valorificat`,achizi]ia diferitelor simboluride recunoa[tere. Dacànaliz`m aceste dou` opiniiprivind profesionalizareaindividului vom în]elege roluldeosebit pe care îl are înacest proces asimilareavalorilor de cultur`, anormelor [i modelelorcomportamental-ac]ionalepe care societatea încearc`s` le impun` oric`rui individ.Ori, acest proces de


internalizare a valorilorinternalizare a valorilorinternalizare a valorilorinternalizare a valorilorinternalizare a valorilorculturii culturii culturii culturii culturii nu se poate realizedecât printr-un amplu [ipermanent proces depsihosocializare, în cadrulc`ruia factorul culturalcap`t` consisten]`.

VVVVValen]elealen]elealen]elealen]elealen]elesociologizante alesociologizante alesociologizante alesociologizante alesociologizante ale

culturiiculturiiculturiiculturiiculturii

Organiza]iile militareîndeplinesc o multitudine defunc]ii, printre care [i aceeacare vizeaz` generarea,men]inerea [i transmitereape termen lung, dingenera]ie în genera]ie, avalorilor ce definescspecificul lor. În condi]iileschimb`rii inevitabile,permanente sau ciclice pecalea recrut`rii fondului s`uuman, organiza]ia militar`trebuie s` asigure p`strareaprincipiilor de organizare atipului specific de activitate.De aceea, achizi]iile deexperien]` socioprofesional`[i informa]iile caracteristice

se p`streaz` [i se transmitprin sisteme de origine [iimportan]` social` specifice,care nu sunt altceva decâtansamblul rela]iilorspecifice. Noile genera]iiintr` în colectivitate fie prinop]iune, fie printr-un anumemod de recrutare, dar pentrua putea îndeplini rolurileîncredin]ate în interesuldezvolt`rii respectivelorcolectivit`]i, vor preluanormele [i valorile care facposibil` activitatea, vor fiînv`]ate s` se comporte, s`ac]ioneze într-un modconsecvent cu acestea.

Folosirea termenului desocializare, integrare [iresponsabilitate, cuîn]elesuri de o marediversitate impune, de labun început, un efort dedefinire, îndreptat cudeosebire spreparticularizarea acestorno]iuni, aplicându-lecon]inutul la sectoare [istructuri sociale specifice.Analiza personalit`]ii umanepresupune [i studiul

procesului de socializare,proces prin care individul seformeaz` ca persoan` încadrul colectivit`]ii în care s-a n`scut [i din care faceparte. Peisajul accep]iilordate conceptului de socia-lizare este divers, uneorif`cându-se încerc`ri desubstituire sau de definire aacestei no]iuni prin altele,cum ar fi: integrare social`,înv`]are social`, adaptaresocial` [i chiar acomodaresocial`.

Socializarea reprezint` unproces de integrare prinadaptarea persoanei la via]asocial̀ prin însu[irea încadrul familiei, [colii,institu]iilor, organiza]iilor etc. aproduselor culturale care îipermit convie]uirea însocietate: limba [i altemijloace de comunicare,modelele culturale alesociet`]ii respective, modurilede gândire, profesiunea,normele [i valorile morale,juridice, [tiin]ifice, politice,rolurile sociale etc.

Apreciem c` socializarea

este procesul de transmiterec`tre indivizii umani acuno[tin]elor de baz` dinsocietate [i de deprindere amodului de a utiliza corect,de orientare a noilor genera]iispre valorile [i idealurilesociale prin care serealizeaz` cunoa[terea,asimilarea [i traducerea încomportament, de c`treace[tia, a normelor generalede conduit` social`, avalorilor [i idealurilor care lepermit convie]uirea însocietate. În realizareasocializ`rii se produce oac]iune dinspre societatespre individ, prin intermediulinstitu]iilor sociale carepromoveaz` norme, valori [imodele comportamentalesociale dezirabile, iar elr`spunde, fie princunoa[tere, acceptare,internalizare [i traducere încomportament, în cazul încare vorbim despre unindivid socializat, fie prinrespingere, ceea ceînseamn` c` avem de-aface cu unul nesocializat.


P.L. Berger [i B. Bergersubliniaz` distinc]ia cetrebuie f`cut` întresocializarea primar`, princare individul devinemembru participant la via]asocial` [i solicitareasecundar`, datorit` c`reiaindividul devine membru alunei colectivit`]i specifice [iî[i însu[e[te normele ce facposibil` activitatea aceleicolectivit`]i.

De fapt, în leg`tur` cutipurile de socializare,întâlnim diferite încerc`ritipologizante, care însùrm`resc modul demanifestare a proceselor desocializare de-a lungul vie]iiindividului, amploarea [imodul particular în care seproduc influen]ele mediuluiîn multiplele ipostaze pecare le trìe[te omul.Majoritatea autorilorabordeaz` trei tipuri desocializare. Un prim tip îlconstituie socializareaprimar`, care are rolprimordial în formareapersonalit`]ii, deoarece seproduce începând de lana[terea omului, coincide cudezvoltarea [i transformareaindivizilor umani de-a lungulcopil`riei [i pân` la stadiulde adult. Acest proces serealizeaz` sub influen]ahot`râtoare a unor factorisociali, cum ar fi: familia,[coala, organiza]iileeconomice, politice [iculturale, sistemul depractici [i valori sociale dincolectivitatea dat`. Al doileatip al socializ`rii îl reprezint`socializarea secundar`,în]eleas` ca procesul princare omul adult (îndeosebi)î[i însu[e[te noi norme [ivalori, î[i asum` noi rolurisociale. Aceasta se produceîn cadrul institu]iilor [iorganiza]iilor socialespecializate cum sunt:[coala, armata, organiza]iisindicale, politice sauapolitice, are un caracterpreponderent formal (oficial)[i conduce la înv`]areasistematic` a deprinderilor

de munc` specifice uneiprofesii, formarea atitudinilorpolitice caracteristice uneianumite ideologii de partid,însu[irea a tot ceea ce acreat mai valoros omenireaetc. Spre deosebire desocializarea primar`,procesul socializ`riisecundare are nu numai unritm specific, dar [i uncon]inut specific. Noileachizi]ii de norme [i valoripot intra în conflict cu celenoi, re-socializareaf`cându-se într-o perioad`cu atât mai îndelungat` cucât este vizitat` o vârst`mai înaintat`. {i, în sfâr[it,al treilea tip îl constituiesocializarea anticipativ`,care este constituit`, înspecial, din influen]eleorganizate ale mediuluiasupra individului [i carepreg`te[te persoana pentru

practicarea unor noi rolurisociale în raport cu careaceasta nu este încàngajat`. A[a se întâmpl`cu tân`rul înainte de intrareaîntr-o form` de înv`]`mânt,în armat` sau deschimbarea unei anumitefunc]ii etc. Deoarecesocializarea este un proces

în urma c`ruia persoanacap`t` conformitate fa]` deceea ce a[teapt` grupul saucolectivitatea, rezult` c` eapoate fi conform` cucerin]ele, valorile [i normelesocialmente admise [idezirabile [i, în acest caz,s-ar putea vorbi de osocializare pozitiv`, dup`cum pot fi situa]ii contrareprimului aspect, marginale,în raport cu cerin]ele admisede societate, dar conformecu cerin]ele unor grupuriparticulare sau a unorsubculturi, caz în care sepoate vorbi de o socializarenegativ`. Din aceast`modalitate teoretic` deabordare a socializ`rii subaspect pozitiv rezult` c`persoana î[i însu[e[te [i secomport` conform modeluluivalorico-normativ promovatde societate. Abordarea sub

aspect negativ explic`modul în care persoana î[iînsu[e[te [i promoveaz` uncomportament marginal,încalc` normele [i valorileacceptate de societate,adic` se încearc` explicareasociologic` a fenomenuluide devian]`. Consider`m,îns`, c` devian]a nu

reprezint` totdeauna unprodus al unei socializ`rinegative, deoarece uneori,negarea unor valoritradi]ionale [i inven]ia altoranoi constituie o cale deprogres [i schimbaresocial`. În sprijinul acesteiidei vine [i A.Toffler, caresus]ine c` în societateconflictul e nu numainecesar ci, între anumitelimite, chiar dezirabil.

Contribu]ia culturiiContribu]ia culturiiContribu]ia culturiiContribu]ia culturiiContribu]ia culturiiorganiza]iei militareorganiza]iei militareorganiza]iei militareorganiza]iei militareorganiza]iei militare

la socializareala socializareala socializareala socializareala socializareaviitorilor lideriviitorilor lideriviitorilor lideriviitorilor lideriviitorilor lideri

Pornind de la în]elegereasocializ`rii ca un complexde procese, în cadrul c`ruiaau loc formarea [i cultivareapersonalit`]ii pentru unmediu social particular, se

impune eviden]iereatr`s`turilor institu]ieiost`[e[ti, ale etosului militar[i modului specific prin careacestea restructureaz`personalitatea acelora careîmbr`]i[eaz` profesiamilitar`. În acest scop,avem în vedere acele norme[i valori care au efecte


asupra ac]iunilordesf`[urate în armat` [idesemneaz`, într-un fel,con]inutul socializ`riirealizate înc` de la stadiul încare se g`se[te laadmiterea în institu]iilemilitare de înv`]`mânt [ipân` la momentul ie[irii dinsistemul militar.

Dat` fiind specificitateainstitu]iei militare generat`de scopul sù care estelupta armat` (violen]aacceptat` social), a fostobiectiv necesar ca, dincolode determin`rile socialegenerale, armata s`-[iproiecteze un sistemorganiza]ional apt s`-i ofereinstrumente pentru a facefa]` permanentelorprovoc`ri. Întrecaracteristicile principale aleorganiza]iei militare trebuiear`tat, în primul rând, tocmaimodul particular de separarede celelalte organiza]iisociale, separare realizat`prin simboluri, însemne,ritualuri etc., ce implic` de la

bun început, o „ini]iere” atuturor celor care urmeaz`s`-i devin` membri. Dinaceast` perspectiv`, rolulde militar implic` înv`]areaacestor cuno[tin]e [i ritualurispecifice. Astfel, intr`m dela bun început în domeniulresponsabilit`]ii, alnecesit`]ii însu[iriiansamblului de norme [ivalori ce descriu profesiamilitar`. Pentru organiza]iamilitar`, valori ca:autoritatea, disciplina,ierarhia, respectul [iloialitatea fa]` de [ef,cooperarea [i colaborarea,precum [i subordonareaintereselor individuale celorale grupului (subunit`]ii) suntabsolut necesare din punctde vedere func]ional. În aldoilea rând, formalizarea [iaplicarea standardelorcompeten]ei profesionale [iale responsabilit`]ii aucondus la realizarea uneiorganiz`ri corespunz`toare.Astfel, normele decomportament în rela]iile

dintre militari, pe toatetreptele ierarhice [ifunc]ionale sunt strictreglementate, formalizate,iar rolurile ce trebuieîndeplinite sunt descrise înam`nunt în regulamentelemilitare. Sub acest aspect,grupul militar este distinct,rela]iile formalizate(oficializate) fiind dominante(sunt institu]ional promovateîn acest sens), laturainformal` a raporturilorinterpersonale fiindconsiderat` secundar` [ideci, mai pu]in luat` înseam`. De asemenea,armata, unit`]ile saleconstitutive se definescprintr-o centralizare strict` araporturilor de conducere,prin unitatea de comand`,printr-o subordonarenecondi]ionat` de jos însus. Astfel, armata estesingura organiza]ie în care[eful are dreptul [i, înacela[i timp, este obligat s`stabileasc` prin ordincomportamentul celor dinsubordine, inclusiv s`-ipriveze de libertatea juridic`în situa]ii reglementate.

Armata, ca organiza]iesocial` este caracterizat` înprincipal de o structur`rela]ional` stabilit` pevertical`, fapt care înt`re[tefenomenologia autorit`]ii.Cadrul normativ alorganiza]iei militare estecentrat pe reguli deexprimare a puterii, purtândastfel amprenta normelorcomportamentale [irela]ionale pentru fiecaretreapt` ierarhic`. Datorit`îns`, rolurilor asociateputerii, descrierile normativepentru rela]ionarea formal`pe orizontal` au ocuprindere mai redus` dinpunctul de vedere alcon]inutului. Drept exemplu,s` insist`m pu]in asupraunei particularit`]i [i anumeconformismul cecaracterizeaz` armata. Cainstitu]ie a statului, armataeste caracterizat` printr-unriguros sistem de control

social, care men]inecomportamentul tuturormembrilor sì în cadrulmodelelor, normelor diferite[i programate. Pentruarmat`, executarea f`r`discu]ie a ordinelor,disciplina [i ascultarea audrept scop evitareamanifest`rilor denesiguran]` la nivelulexecu]iei, asigurareacoeziunii unit`]ilor [isubunit`]ilor de lupt`.Men]inerea [i consolidareaconformismului suntconsolidate [i prin sistemulde sanc]iuni negative(pedepse) sau pozitive(recompense, premii), prinrealizarea unui raport optimîntre latura restrictiv` [irepresiv` a controluluisocial, sus]inut de oautonomie juridic` relativ`.Acest cadru comporta-mental [i valorico-normativspecific armatei influen]eaz`cu certitudine mediul demanifestare a individului înraport cu institu]ia militar`.Tân`rul se raporteaz` lamediul social militar ca ofiin]` social` con[tient` prinac]iunea social`, iar aceast`raportare constituie unproces complex, cu oanumit` structur`. În cadrulrela]iei tân`rul militar –armat`, cele dou`componente se manifestàctiv, ele au ca punte decontact sistemul de norme[i valori militare, pe de-oparte [i con[tiin]a [iatitudinile individuale pe dealt` parte, fiind posibileminimum trei ipostaze(situa]ii). Aceste ipostazedepind de nivelul desocializare al individului, deadeziunea sa la sistemul denorme [i valori, deposibilit`]ile lui cognitive [ira]ionale în dep`[ireapozitiv` a lor ori înînf`ptuirea actelor creatoare,asumarea r`spunderii pentruac]iunile ini]iate în situa]iinereglementate, aleatoriugenerate de ac]iunea delupt`. O prim` ipostaz` este


aceea în care normele [istructurile organizatorice alearmatei se impun tân`rului,care [i-a ales carieramilitar`, ca ceva din afaralui, ca ceva formal (în unelecazuri particulare chiar ostil),iar acesta nu le în]elegenecesitatea din cauzanivelului sc`zut decunoa[tere, uneorirespectându-le formal saualteori înc`lcându-le dup`nevoile de moment, trìndastfel sub ap`sarea fricii saucu team` de for]a coercitivà institu]iei. Totul se reducela îndeplinirea sauneîndeplinirea unor obliga]ii,unor îndatoriri, armataînf`]i[ându-i-se sub formaunui ansamblu de obliga]ii [irestric]ii în satisfacereanevoilor sale imediate. Înaceast` situa]ie tân`rulapare [i se simte camanipulat de armat`, iargradul sù de libertate estesub nivelul posibilit`]ilorcreate de societate, nefiindîn m`sur` s` [i-l realizezepe deplin. În a douaipostaz`, între tân`r [iarmat` se realizeaz` ocoresponden]`, individuleste deschis spre sistemulde norme [i valori specificedomeniului militar, lecon[tientizeaz`, este înm`sur` s`-[i motivezeac]iunile pornind de laîn]elegerea rolului sù înorganiza]ie, a necesit`]iinormelor [i valorilor, acomportamentelorcaracteristice, cât [i acerin]elor care decurg dinnoul sù statut. Ambeleipostaze se constituie ca unmod pregnant demanifestare a institu]ieimilitare în raport cuposibilit`]ile tinerilor, uneorimai limitate, de a reac]ionaîn consecin]` curespectivele cerin]e. În atreia ipostaz` tân`rul,aderând la sistemul denorme [i valori, la modelulde comportament militar [ile însu[e[te, le dep`[e[tepozitiv prin crea]ie [i

asumare a riscului (estecazul specific situa]iei delupt` propriu-zis`), datoritùnor posibilit`]i superioarede cunoa[tere. El esteanimat de idealuri socialeautentice str`b`tute de unînalt umanism, de un înaltsim] al datoriei, fiind în starede sacrificii pentru realizarealor. Aceast` raportare lamediul social militar esteprofund activ` [iparticipativ` [i vom spunec` un asemenea tân`r seafl` în stadiul realiz`riidepline în plan militar. Odatìntegrat în noul mediu devia]`, tân`rul care a optatpentru profesiunea militar`va trebui s` fac` fa]` îns` [iunui set aparte de cerin]ecare decurg din noul sùstatus în formare. Avem învedere un volumcorespunz`tor de deprinderi

[i competen]e specifice, unansamblu de atitudini [ivalori morale, un ansamblude norme [i regulamente cuprivire la ierarhia militar`.Armatele lumii se schimbòdat` cu schimbarea deansamblu a lumii. Aceastaînseamn`, înainte de toateschimbarea programelor deformare profesional` aagen]ilor ac]iunii militare [iîndeosebi, a celor ce vorgestiona astfel de ac]iuni.

Înlocuirea vechiului tip deideal de conduc`tor militar(comandantul militar) cumanagerul (liderul militar)reprezint` noua provocarepe care sfâr[itul secoluluiXX o pune în fa]a armatei.Noul tip de ofi]er, de lidermilitar va fi un tip pragmaticcare î[i va fundamentaautoritatea mai pu]in peautoritatea conferit` de

func]ie, [i mai ales peleadership-ul personal.Aceast` nou` condi]ie destatut [i rol nu trebuie sèxclud` principiile defunc]ionare a culturii militare.O asemenea idee sus]inut`de c`tre S. Huntington [i M.Janowitz – remarcabilipsihologi [i sociologiamericani – argumenteazìdeea c` ofi]erul moderntrebuie s` fie unprofesionist, un expert în„managementul violen]ei”(V. M. Agabrian, 1998,p.53). În viziunea lui S.Huntington, ofi]erul moderntrebuie s` se remarce princalitatea de expert, prinresponsabilitate [i prinspiritul de corp. Suntcalit`]i indispensabileofi]erului modern pe careacesta nu le poate dobândidecât printr-un efort


intelectual aparte, printr-oînalt` specializare, printr-oexperien]` [i instruiredeosebit`.

Cultura profesional`militar` este cea care vaadùga la capacit`]ileintegrative [i adaptive,dobândite de viitorul ofi]er,în primii ani ai carierei sale,noi posibilit`]i de a-[iîmbun`t`]i performan]ele,noi competen]e [i noiabilit`]i formative

În]elegem astfel, de ceo matrice a proiect`riicon]inuturilorînv`]`mântului militarmodern axat pe o cultur`modern`, va trebui sìnclud` cinci competen]efundamentale: ofi]ercet`]ean, lupt`tor,specialist în arm`, educator[i conduc`tor, cafundamente ale celor cincicapacit`]i cadru:cunoa[terea, comunicarea,adaptarea, transformarea,conducerea (Dumitru Iacob,1996). Pornind de la acesteconsiderente, vom încercaîn cele ce urmeaz` sèviden]iem principaliiindicatori ai procesului deinternalizare a elementelorculturale specifice mediuluimilitar atât din perspectivatinerilor veni]i s` sepreg`teasc` pentru carieramilitar`, cât [i a celor careau c`p`tat deja oexperien]` în domeniulgestiunii ac]iunilor militare.

Indicatori aiIndicatori aiIndicatori aiIndicatori aiIndicatori aiprocesului deprocesului deprocesului deprocesului deprocesului de„culturalizare”„culturalizare”„culturalizare”„culturalizare”„culturalizare”

militar`militar`militar`militar`militar`

Putem considera càcest proces este un tipspecific de socializaresecundar`, prin care tineriise preg`tesc pentru oocupa]ie cu totul nou`pentru ei: vor deveni militaride profesie, vor deprindeîntr-o perioad` determinat`de timp mânuirea armelor. Înaceast` situa]ie este

implicat procesul însu[iriimodelului comportamentalmilitar [i respect`rii normelorce fac posibil` men]inerea [idezvoltarea activit`]iisubunit`]ii sau unit`]ii. Înacela[i timp îns`, acestproces are consecin]easupra preg`tirii profesionalea militarului, asupracontrolului personal [ivalorilor, asupra form`riipersonalit`]ii umane îngeneral.

Ceea ce este particularpentru „culturalizarea”militar`, se refer` la faptulc`, mediul social în careintr` tân`rul este mult preaspecific pentru el, c` seproduce o anumit`discontinuitate, o anumit`destabilizare a sistemelor derela]ii anterioare intr`rii însistemul militar.

Pe baza celor descrisepân` aici, am putea definisocializarea militar` ca unansamblu de procese deînsu[ire [i internalizare anormelor [i valorilor militare,de înv`]are acomportamentului specificinstitu]iei ost`[e[ti, procese

organizate sau spontane,con[tiente sau incon[tiente,inclusiv cele care la primavedere nu par a avea uncon]inut militar manifest, darcare influen]eaz`îndeplinirea rolului acordattân`rului în armat`.Influen]area socializatoare aarmatei continu` proceselede psihosocializare la careeste supus individul de lana[tere, consolidându-se înplan moral, cet`]enesc [iprofesional. Acest dezideratnu poate fi conceput [irealizat f`r` prezen]a unorcondi]ii absolut necesare, pecare trebuie s` leîndeplineasc` tinerii:existen]a unor capacit`]iintelectuale normale,realizarea unui nivel deformare intelectual`,structurare psihic` normal`.Exprimarea aforisticàrmata te face om \ntreg arela baz` faptul c`, armata –plasat` la vârsta decant`rilor[i a orient`rilor ferme,a op]iunilor pe termen lungîn via]a unui om – contribuiedin plin la maturizareapsihic` [i social` a

tân`rului, la cristalizareatr`s`turilor fundamentale alepersonalit`]ii sale.

Studiul concret alproceselor depsihosocializare din armat`se poate realiza pe bazaurm`toarelor dimensiuni [irespectiv, a unor indicatoricorespunz`tori acestora:a) gradul de con[tientizare amenirilor sociale, aobiectivelor [i sarcinilorinstitu]iei militare cu rolformator, de c`tre tinerii careau optat pentru carieramilitar`: nivelul deîn]elegere a obiectivelor [imisiunilor armatei; cunoa[terea [i însu[ireanormelor militare decomportament, a misiunilor[i sarcinilor subunit`]ii(unit`]ii) de apartenen]` [iatitudinea fa]` de acestea; atitudinea fa]` de pozi]iasocial` a militarilor;

b) motiva]ia pentrudobândirea de rezultatesuperioare în preg`tireamilitar` în dobândirea decompeten]e necesare unuiviitor ofi]er: rezultateob]inute la toate categoriile


de preg`tire (instruc]ie despecialitate, instruc]iatragerii, preg`tire tactic`,cunoa[terea [i exploatareaarmamentului [i tehnicii dindotare, cunoa[tereafundamentelormanagementului militar; activitatea de asigurarematerial`; activitateaadministrativ-gospod`reasc`;

c) starea [i practicadisciplinar`: num`rulabaterilor disciplinare [i alevenimentelor deosebite; tendin]e ce se manifest`(cre[tere, descre[tere); urm`rile abaterilor de lanormele regulamentareasupra capacit`]ii de lupt` aunit`]ii (subunit`]ii); respectarea caracteruluiregulamentar al pedepselor[i recompenselor; influen]amanipul`rii sistemului depedepse [i recompense;

d) comportamentulstuden]ilor-militari la apari]iaunor factori perturbatori(atunci când exist`); st`pânirea de sine; eficien]a ac]iunilorindividuale [i colective însitua]ii deosebite (trageri delupt`, calamit`]i, accidente); reac]ii la diferite zvonuri;e) rela]ii interumane: cooperarea [iîntrajutorarea; atitudinea[efilor fa]` de subordona]i; autoritatea real` a [efilor; respectul [i stimasubordona]ilor fa]` de [efi;

f) climatul psihosocial: stilul de conducere alcomandan]ilor ([efilor) [iimplica]iile lui asupra st`riide spirit [i a randamentuluisubordona]ilor; m`sura încare militarii sunt consulta]ipentru solu]ionarea unorprobleme; gradul devalorificare a inteligen]ei,creativit`]ii [i ini]iativeimilitarilor; m`sura în caremilitarii au satisfac]iaeforturilor depuse; solu]ionarea problemelorridicate de militari,raporturilor, sesiz`rilor,reclama]iilor; manifest`ride indiferentism, blazare,

conservatorism, calomnieri,jigniri, fric]iuniinterpersonale; aprecierinerealiste, negativiste laadresa militarilor;

g) condi]ii de munc` [ivia]`: condi]ii de cazare,hr`nire, asigurare material`; modul de percepere dec`tre militari a acestorcondi]ii; starea des`n`tate [i preocup`ri deasigurare medical`; satisfacerea nevoilorspirituale; organizareatimpului liber.

Concluzii rezultateConcluzii rezultateConcluzii rezultateConcluzii rezultateConcluzii rezultatedin studiile [idin studiile [idin studiile [idin studiile [idin studiile [i

cercet`rilecercet`rilecercet`rilecercet`rilecercet`rileefectuateefectuateefectuateefectuateefectuate

Abord`rile analitice aleculturii organiza]ionale auconturat mai multe modelecare asigur` un cadru deanaliz` profund` aconceptului de culturòrganiza]ional` [i un mijlocde identificare a implica]iilorei practice. Unul dintreaceste modele este celelaborat de profesorulCharles Handy, în cartea saUnderstandingOrganizations (1985), modelpe care îl coreleaz` cu celepatru „ideologii” identificatede Roger Harrison: culturade tip Putere, cultura de tipRol, cultura de tip Persoan`.

1. Cultura de „tip1. Cultura de „tip1. Cultura de „tip1. Cultura de „tip1. Cultura de „tipPutere”Putere”Putere”Putere”Putere”

Controlul este exercitatmai ales prin intermediulunor persoane-cheie alesespecial, conform unui num`rrestrâns de reguli; deciziilesunt luate, în mare m`sur`,ca efect al echilibrului deinfluen]e mai curând, decâtpe temei procedural sau purlogic. Organiza]iile de acesttip de cultur` pot r`spunderapid la evolu]ia eveni-mentelor, depind puternic, înasigurarea unei reu[itecontinue, de hot`rârile celorde la centru. Aceste culturilas` controlul mai mult în

seama unor personaneindividuale, [i mai pu]in încea a unor comitete.Performan]a este apreciat`dup` rezultate. Atmosferadin aceste culturi poatep`rea dur` [i aspr`, reu[itafiind înso]it` de un moralsc`zut [i de o fluctua]iepronun]at` a for]ei demunc`, din cauza e[ecurilorindividuale sau a p`r`siriiacestui cadru competi]ional.Aceste culturi pot fi tot atâtde nepl`cute, pe cât deeficace. Nu este o cultur`pentru managerii c`rora leplace via]a lini[tit`.

2. Cultura de „tip2. Cultura de „tip2. Cultura de „tip2. Cultura de „tip2. Cultura de „tipRol”Rol”Rol”Rol”Rol”

Cultura de tip Rol estetipic` organiza]iei clasice,formale, cunoscut` probabilmai mult prin conceptul debirocra]ie [i care poate fireprezentat` grafic printr-untemplu. Acest tip deorganiza]ie estecaracterizat prin puternicesectoare func]ionale sauspecializate. Exist` un gradînalt de formalizare [istandardizare, activitateasectoarelor func]ionale [iinterac]iunea dintre ele fiindcontrolate prin reguli [iproceduri, prin definireaposturilor [i a autorit`]iiconferite acestora, amodalit`]ii de comunicare[i prin reglementarealitigiilor dintre sectoarelefunc]ionale. Pozi]iaierarhic` este sursa deputere în aceast` cultur`.Oamenii sunt selecta]i înfunc]ie de îndeplinireasatisf`c`toare a rolului lor,puterea personal` nefiindacceptat`, iar putereaprofesional` a expertuluifiind tolerat` numai pe locullui propriu, regulile [iprocedurile reprezint`metode majore deinfluen]are. Pentru individ,cultura de „tip Rol” ofer`securitate [i o ocaziefavorabil` de a dobândi ospecializare profesional`.Dar aceast` cultur` este

nemul]umitoare pentrupersonane ambi]ioase,orientate spre putere, caredoresc s`-[i exercitecontrolul asupra proprieimunci sau care suntinteresate mai mult derezultate decât de metode.O cultur` de „tip Rol” pares` satisfac` manageriic`rora le plac securitatea [ipredictibilitatea, care vor sàib` succes mai degrab`prin îndeplinirea roluluidecât prin realizarea decontribu]ii personaleuimitoare [i care sunt maiinteresa]i s` devin` din ceîn ce mai exper]i înaplicarea metodologieiacceptate, decât s`-[iîmbun`t`]easc` rezultatelepersonale.

3. Cultura de „tip3. Cultura de „tip3. Cultura de „tip3. Cultura de „tip3. Cultura de „tipSarcin`”Sarcin`”Sarcin`”Sarcin`”Sarcin`”

Aceasta este orientat`c`tre sarcina profesional`.Accentul în cadrul acesteiculturi este pus peexecutarea sarcinii,cùtându-se asigurareatuturor resurselor adecvate[i a oamenilor potrivi]ipentru fiecare nivel alorganiza]iei, care sunt apoil`sa]i s` se descurce câtpot de bine. Cultura de „tipSarcin`” depinde demobilizarea întregului grup,în scopul îmbun`t`]iriieficien]ei, precum [i deidentificare a individului cuobiectivele organiza]iei. Caatare, aceasta este ocultur` de echip` în carerezultatele grupului sesitueaz` înainteaobiectivelor individuale [i acelor mai multe divergen]edintre pozi]ii [i stiluri.Influen]a se bazeaz` maimult pe putereaprofesional` decât peputerea pozi]iei sau ceapersonal` fiind, deasemenea, mult mai largdispersat` decât în alteculturi. Aceast` culturèste cea mai adecvat`tendin]elor curente aleschimb`rii [i adapt`rii,


libert`]ii individuale [idiferen]elor socialesc`zute, dar nu poate fiadecvat` tuturorîmprejur`rilor. Manageruldintr-o cultur` de „tipSarcin`” s` fie flexibil [iîncrez`tor în capacitateasa de a ac]iona într-oatmosfer` instabil` [i,probabil, de scurt` durat`.

El trebuie s` a[tepte s` fiejudecat în func]ie derezultate [i s`-i plac` s`coordoneze munca unorcolegi care pot fi maiexper]i decât el însu[i înrealizarea diferiteloraspecte ale sarcinii.Fiecare membru al echipeise a[teapt` la un oarecarecontrol asupra proprieimunci. Se consider` càceasta este culturapreferat` de majoritateamanagerilor de nivel mediu.

4. Cultura de „tip4. Cultura de „tip4. Cultura de „tip4. Cultura de „tip4. Cultura de „tipPersoan`“Persoan`“Persoan`“Persoan`“Persoan`“

Acest tip de cultura estemai nou întâlnit. Ea exist`în pu]ine organiza]ii, de[imul]i ader` la unele dintrevalorile ei. În cadrul acesteiculturi, individul reprezint`

un punct central. Ea arerostul de a-i servi [i de a-iajuta pe membrii ei,promovându-le intereseleproprii, f`r` nici un obiectivglobal.

Din studiile întreprinseconstat`m c` în cadrulinstitu]iei militarefunc]ioneaz` toate celepatru tipuri de culturi

organiza]ionale. Acesteacoexist` în organiza]iamilitar`, laolalt` cuelementele subculturale alefiec`rui militar, contribuindîmpreun` la complexitateavie]ii „de cazarm`”, carereprezint` o permanent`surs` de surprize, nelini[ti[i frustr`ri, dar [i deoportunit`]i pentru cei careo trìesc. În cadrul unuidemers ini]iat pe un lot destuden]i pentru identificareaelementelor culturiiorganiza]ionale înAcademia For]elor Terestre,s-au desprins urm`toareleconcluzii: Din punct deDin punct deDin punct deDin punct deDin punct devedere al preferin]elorvedere al preferin]elorvedere al preferin]elorvedere al preferin]elorvedere al preferin]elorstuden]ilor pentru ostuden]ilor pentru ostuden]ilor pentru ostuden]ilor pentru ostuden]ilor pentru oanumit` cultur`, anumit` cultur`, anumit` cultur`, anumit` cultur`, anumit` cultur`, peprimul loc în preferin]elestuden]ilor se afl` o cultur`

centrat` pe sarcin` [i pesarcin` [i pesarcin` [i pesarcin` [i pesarcin` [i pepersoan`persoan`persoan`persoan`persoan`. Acestea indicèxisten]a unei nevoi deautorealizare conforma[tept`rilor [i intereselorprofesionale ale studen]ilor.Pentru ei este foarteimportant` contribu]iaindividului [i activitatea însine, atât prin modul [iresursele utilizate în

realizarea acestora, cât [iprin promovarea satisfaceriinecesit`]ilor [i intereselorpersonale, a valorilor, atipului [i gradului decompeten]`, a rela]iilor [iscopurilor profesionale.Altfel spus, mediul în careî[i desf`[oar` activitatea,trebuie s` le satisfac`nevoile de înv`]are [i deformare, în acord cuop]iunea lor pentru carieramilitar`. Cultura centrat` peputere [i rol este preferat`de studen]i doar în limiteleîn care autoritatea lesatisface nevoile destructurare a sarcinilor [i deexercitare a controluluiasupra îndeplinirii acestora,dar, în acela[i timp,aceasta face dovadacompeten]elor profesionale(nevoia recunoa[terii

autorit`]ii deontice asociat`sarcinilor / obiectivelor deînv`]`mânt specificeinstitu]iei). De men]ionat c`rolurile asociate autorit`]iiformale sunt mai pu]inrelevante pentru studen]i,acestea fiind derivate înexclusivitate din obiectivelepromovate de c`tre institu]ie(sarcina define[te rolul).Studen]ii investiga]i dorescca puterea s` derive [i dinfor]a exemplului personal, iarliderul formal s` de]in`suficient` putere [i abilit`]ipentru a se apleca spreoameni [i nevoile lor.

Concluzia Concluzia Concluzia Concluzia Concluzia desprins`din demersurile prezentateeviden]iaz` necesitateacontinu`rii procesului detransformare aînv`]`mântului militar dinFor]ele Terestre de la unmodel institu]ional tradi]ionalla unul modern, care sàsigure consonan]a dintrenevoile institu]iei (nevoile deinstruire [i formare în raportcu misiunile structurilorspecifice categoriei de for]e,cu obliga]iile /angajamentele asumate deaceasta fa]` de N.A.T.O. /U.E., cu modelele defunc]ionare a institu]iilor deînv`]`mânt din structurilemilitare euroatlantice) [iexpectan]ele personaluluiinstruit [i format în acestea.Acest fapt implic`reconsiderarea atitudiniiinstitu]iei militare, în general,în cazul nostru, a institu]iilorde înv`]`mânt militar, cuprivire la identificareamodalit`]ilor de optimizare aclimatului organiza]ional, carealitate perceput` [i trìt`de c`tre elevi, studen]i [icursan]i, prin intermediulpersonalit`]ii, nevoilor [iaspira]iilor lor.

Modalit`]i deModalit`]i deModalit`]i deModalit`]i deModalit`]i demen]inere amen]inere amen]inere amen]inere amen]inere a

culturii organiza]ieiculturii organiza]ieiculturii organiza]ieiculturii organiza]ieiculturii organiza]ieimilitaremilitaremilitaremilitaremilitare

Modalit`]ile prin care oorganiza]ie func]ioneaz` [ieste condus` pot avea atât


BIBL IOGRAFIEB IBL IOGRAFIEB IBL IOGRAFIEB IBL IOGRAFIEB IBL IOGRAFIE

Barnard, Chester, Func]iileexecutivului, Bucure[ti, Editura Cartier,2003.

Culegere de texte de sociologiemilitar`, Bucure[ti, Editura INFO-TEAM,1998, p. 67.

Duu, Petre, Determin`ri [i dimensiuniale profesionaliz`rii armatei României, în„Organiza]ia militar` coordonatepsihosociale”, Caiet documentar nr. 3/2005, Bucure[ti, 2005.

Habian, Liviu; Constantin Telespan,Managementul organiza]iei militare.Previziunea, Sibiu, Editura Academieifor]elor terestre, 2003, p. 7.

Institu]ii [i Organiza]ii, Ia[i, EdituraPolirom, 2004, p. 44.

Niculae, Claudiu, Schimbareaorganiza]iei militare. O perspectiv`(neo)institu]ionalist`, Bucure[ti, EdituraTritonic, 2004, p.30.

Irimia, Ion, Armata [i societatea,Bucure[ti, Editura AISM, 2003, p. 45.

Merce, Eugeniu, Considera]ii privindorganiza]ia militar`, în „Revista AcademieiTrupelor de Uscat”, nr.1 (13), Trimestrul 1,Sibiu.

Moskos, Charles, Armata, mai multdecât o ocupa]ie?, Bucure[ti, Editura Ziua,2005, p. 157.

Ni]`, Marian, Introducere însociologia militar`, Bucure[ti, Editura I.N.I.,1999, p. 23, 157.

efecte inten]ionate, cât [iefecte neinten]ionate înmen]inerea sauschimbarea culturiiorganiza]ionale.Organiza]ia încearc` sàngajeze persoane care sepotrivesc culturiiorganiza]iei. În plus,culturile sunt men]inuteprin eliminarea angaja]ilorcare în mod frecvent seîndep`rteaz` de activitatea[i comportamentulacceptat. Metodelespecifice de men]inere aculturii organiza]ionale suntîns` mult mai complicatedecât angajarea sauconcedierea anumitorpersoane.

Cele mai adecvatemetode de consolidare aculturii organiza]ionalemilitare trebuie s` aib` învedere: felul în carecomandan]ii/[efiireac]ioneaz` la incidentelecritice [i la crizeleorganiza]ionale; rolulmodel`rii, înv`]`rii [iantren`rii în arta conducerii[i desf`[ur`rii ac]iunilormilitare; criterii stabile [if`r` echivoc de aplicare asanc]iunilor; criterii clare[i justificate exclusiv denevoile institu]iei pentruangajare, selec]ie,promovare [i eliminare dinorganiza]ie; promovareaordinii, disciplinei,ritualurilor, ceremoniilor [ievoc`rilor faptelor de arme.Un exemplu grìtor care acondus la erodarea culturiiorganiza]iei militare a fostaruncarea în derizoriu aexecut`rii ordinului.Ac]iunea hot`rât` amilitarilor pe timpulevenimentelor dindecembrie 1989 a avut labaz` executareanecondi]ionat` a ordinelor.Ulterior, acuza]iile societ`]iicivile la adresa acestora,tocmai pentru executareaordinelor, a creat confuzieîn rândul militarilor în ceeace prive[te executarea

acestora, iar efectulprezentului, cu miciexcep]ii, a determinatconsolidarea statutuluiordinului, în reprezentareamultor militari, drept un faptdesuet. Un adev`r dureros[i, în acela[i timp,deosebit de periculos.

Adaptarea culturiiAdaptarea culturiiAdaptarea culturiiAdaptarea culturiiAdaptarea culturiiorganiza]ionaleorganiza]ionaleorganiza]ionaleorganiza]ionaleorganiza]ionale

Adaptarea culturiiorganiza]iei militare serealizeaz` în general prinacelea[i modalit`]i ca [icele folosite pentrumen]inerea culturii. Este dedorit concentrarea aten]ieicomandan]ilor/[efilor spreelemente noi ale culturiicare s` satisfac` noilecerin]e ale prezentuluiprivind adaptarea reac]ieimilitarilor la anumite crizedin via]a organiza]iei,reconsiderarea criteriilor deacordare a recompenselor,precum [i a celor pe bazac`rora se recruteaz`,selecteaz` [i promoveaz`personalul, în scopul unuir`spuns optim al institu]iei.Acelea[i metode folositepentru a men]ine culturaorganiza]ional` pot servi [ila adaptarea ei. Cultura arputea fi adaptat`, deexemplu, prin: schimbareaobiectivelor conducerii; schimbarea modalit`]ilorde rezolvare a situa]iilorcritice; reconsiderareacriteriilor de recrutare denoi membri; reconsi-derarea criteriilor depromovare în organiza]ie; reconsiderarea criteriilorde recompensare; promovarea ritualurilor [iceremoniilor specifice.

De exemplu, culturaorganiza]ional` actual`las` impresia c` seîndreapt` spre pedepsireaasum`rii riscurilor [iinova]iilor [i sprerecompensarea evit`riiriscului. Pentru a

contracara un astfel defenomen, militarii pot fiîncuraja]i s`-[i stabileascòbiective mai riscante saumai inovative în [edin]elede instruc]ie (antrenament)[i de stabilire aobiectivelor, în activit`]ilede apreciere a performan-]elor, existând posibilitateade a fi r`spl`tite pentruîncerc`ri mai riscante,chiar dac` ele uneori nureu[esc decât atingereaunor obiective sigure carenu implic` o comportareinovativ`. În schimbareaculturii organiza]ionale suntdou` aspecte care trebuiestudiate cu aten]ie. Primul,dup` cum afirma PeterDrucke, este c`schimbarea comporta-mentului se poate realizanumai dac` se bazeaz` pecultura existent`, iar aldoilea aspect rezult` dindificultatea aprecieriiprecise a culturiiorganiza]ionale. Astfel,adaptarea culturii institu]ieimilitare necesit` centrareape specificul fiec`reipersoane în scopuleficientiz`rii acesteia, prinadoptarea urm`toarelortipologii culturale: culturade tip \ntreprinz`torradicalist: promoveaz`persoanele care î[i asum`riscuri mari [i au rezultaterapide, indiferent dacàc]iunile lor sunt bune saurele; cultura de tip„munc` mult`, satisfac]iemare” : încurajeaz`personalul care î[i asum`riscuri mici cu rezultaterapide, prin men]inereaunui nivel ridicat de ac]iunecu risc redus; cultura detip pune tot ce ai \n joc:timpul în care persoaneleafl` rezultatele deciziilor demare amploare fiind lung(de ordinul anilor), are caefect men]inerea lor însarcin`, cu eforturisus]inute; cultura de tip„proces” : aplicabil

persoanelor care apreciaz`foarte greu ce fac, dar înschimb se concentreazàsupra modului de ac]iune.

Schimb`rile/remodel`rile reu[esc atuncicând: - cultura precedentà fost în]eleas`: nouacultur` nu se poatedezvolta decât dac`, atâtcomandan]ii/[efii, cât [isubordona]ii în]eleg deunde pornesc ac]iunile; -personalul din subordineare idei despre o cultur`mai bun` [i doresc sàc]ioneze potrivitconvingerilor lor; - g`sireacelei mai eficientesubculturi în organiza]ie [ifolosirea ei ca un exempludin care personalul s`înve]e; - g`sirea metodeide a ajuta persoanele s`-[iîndeplineasc` sarcinile maieficient; - perspectiva uneiculturi noi s` func]ionezeca principiu de ghidarepentru schimbare; - faptelevorbesc mai tare decâtcuvintele.


Abordarea unui astfel depunct de vedere ne-acondus c`tre un teoretician([i strateg militar) unanimrecunoscut în plan militar:Carl von Clausewitz1.Punctul de plecare ales deautor pentru definireaacestui gen de militar(comandant de excep]ie) îlreprezint` propria evaluare asensului general acceptat alno]iunii de geniu: Ocapacitate mental`extraordinar de dezvoltat`pentru o anumit` ocupa]ie.În lucrarea sa – recunoscut`ca fiind de referin]` îndomeniu – el identific` [idiscut` o serie decaracteristici carestructureaz` personalitateaunui comandant militar deexcep]ie. Din punct devedere psihologic, putem

grupa aceste caracteristicidefinite de autor în dou`mari categorii, ce vizeaz`ce vizeaz`ce vizeaz`ce vizeaz`ce vizeaz`structura cognitiv` [istructura cognitiv` [istructura cognitiv` [istructura cognitiv` [istructura cognitiv` [icea de personalitatecea de personalitatecea de personalitatecea de personalitatecea de personalitate,ar`tate explicit în Tabelul 1.1.

Din punct de vedereintelectual, von Clausewitztaxonomizeaz` treicomponente principale alegeniului militar:

1. Fondul deFondul deFondul deFondul deFondul decuno[tin]e. cuno[tin]e. cuno[tin]e. cuno[tin]e. cuno[tin]e. Geniul militartrebuie s` de]in` o baz`solid` de cuno[tin]e, maiales în domeniul strategieimilitare. Îns` vonClausewitz postuleaz` c`aceste cuno[tin]e trebuieasimilate atât de bine încâts` devin` ca [i înn`scuteca [i înn`scuteca [i înn`scuteca [i înn`scuteca [i înn`scute[i s` influen]eze direct[i s` influen]eze direct[i s` influen]eze direct[i s` influen]eze direct[i s` influen]eze directpercep]iile [i hot`rârilepercep]iile [i hot`rârilepercep]iile [i hot`rârilepercep]iile [i hot`rârilepercep]iile [i hot`rârilecomandan]ilor [icomandan]ilor [icomandan]ilor [icomandan]ilor [icomandan]ilor [imilitarilor din subordine.militarilor din subordine.militarilor din subordine.militarilor din subordine.militarilor din subordine.În opinia noastr`,

modificarea percep]ieicomandan]ilor [i a militarilordin subordine precum [iinfluen]area hot`râriloracestora face referire laputerea [i logicaargumentativ` a geniuluimilitar [i nu la crearea uneiconsonan]e afective cuscopul obnubil`rii ra]iuniiacestora. Este deosebireafundamental` (credem noi)între influen]area hot`rârilorcelor din subordine îninstitu]ia militar` [i – s`zicem – influen]area hot`râriide a cump`ra un produsoarecare, în cazul uneiactivit`]i de marketing. Dup`cum arat` Clausewitz,cuno[tin]ele comandantuluitrebuie transformate într-ocapacitate real` (op. cit., p.123). Acest lucru creeaz` –la acei comandan]i caredevin genii militare –

INTELIGEN}A EMO}IONAL~VERSUS IMAGINEA IDEAL~ A

COMANDANTULUI MILITARFlorentina Pescaru

abilitatea de a percepeabilitatea de a percepeabilitatea de a percepeabilitatea de a percepeabilitatea de a percepesitua]ia real` în contextesitua]ia real` în contextesitua]ia real` în contextesitua]ia real` în contextesitua]ia real` în contextede nesiguran]` [i haosde nesiguran]` [i haosde nesiguran]` [i haosde nesiguran]` [i haosde nesiguran]` [i haos.

2. Intui]ia. Intui]ia. Intui]ia. Intui]ia. Intui]ia. Este ceacare îi permite geniuluimilitar s` sesizeze rapidrealitatea ce r`mâne deobicei nesesizat` sau careeste perceput` doar în urmaunor studii [i reflec]iiaprofundate.

3. Capacitatea de aCapacitatea de aCapacitatea de aCapacitatea de aCapacitatea de alua hot`râri rapide [ilua hot`râri rapide [ilua hot`râri rapide [ilua hot`râri rapide [ilua hot`râri rapide [icorecte în condi]ii decorecte în condi]ii decorecte în condi]ii decorecte în condi]ii decorecte în condi]ii deincertitudine. incertitudine. incertitudine. incertitudine. incertitudine. Reprezint`capacitatea de a apreciarapid [i corect o situa]ie [i îiconfer` unui geniu militarprezen]a de spirit necesar`pentru a face fa]`, rapid [iîncrez`tor, situa]iilorneprev`zute. Sensul acesteidefini]ii se reg`se[te –par]ial dar semnificativ – înceea ce dr. Gerti Senger [idr. Walter Hoffman afirm`despre coeficientul decoeficientul decoeficientul decoeficientul decoeficientul depersonalitatepersonalitatepersonalitatepersonalitatepersonalitate: pentrusuccesul [i e[ecul în via]`,coeficientul de personalitate– suma tuturor calit`]ilorpersonale [i sociale –reprezint` un termometrupentru dinamicapersonalit`]ii, la fel dehot`râtor ca [i coeficientulde inteligen]`2.

Din punct de vederegrafic, am realizat oreprezentare spa]ial`(matematic`) a geniuluimilitar în concep]ia lui von

Tabelul 1.1.

S t ruc tu ra cog nit iv` S t ruc tura de per son alitate

C uno [t in ]e cupr inz`toa re (de fin it ca fon d de cun o[tin ]e)

Curaj

Int ui]ie Hot `râ re

Prezen] ` de spir it T` rie de caracter

Sim] de o rienta re în spa ]iu Autoco ntro l

R a]iona men t sensibil (discrimina tor iu) Cut ezan]`

Fermitate a ho t`rârilor (cap acita tea de a lu a ho t`râri rapide [i corecte în cond i] ii de incer titudine)

Energie [i vig oare

În] elegerea natu rii uma ne Amb i]ie (pen tru ono rur i [ i renu me)

În] elegerea concept ului de fr ic] iun e Fe rm ita te [i stabilita te

Expe rien ]` de via] ` Cap acitate d e sup orta re


Clausewitz, considerând cìerarhia militar` este situat`între un nivel minim (militarobi[nuit), nivele intermediareale deciziei militare, nivelulde expert militar [i, la celmai înalt nivel, cel de geniumilitar.

Ne vom opri doar pentruun moment din acest lan]ideatic pentru a aduce îndiscu]ie (în scopul stabiliriiunei paralele întreconcepte), modelulinteligen]ei emo]ionale luiRobert Wood [i Harry Tolley.Vom ilustra sub form`grafic` (Figura 1.2.)componen]a inteligen]eiemo]ionale definit` de ace[ti

sensurilor semantice aleinteligen]ei emo]ionale,având în vederesemnificatul3 [isemnificantul4 sù.

Demersul nostru cognitivnu este îns` complet [i clardac` nu circumscrieminteligen]a emo]ional` unuiscop bine definit [i care neva ajuta s` în]elegemsimilitudinile [i diferen]ele cucare putem opera peparcursul cercet`rii.

Astfel, Wood [i Tolleyafirm` despre componenteleinteligen]ei emo]ionaleurm`toarele:

1. autoreglarea1. autoreglarea1. autoreglarea1. autoreglarea1. autoreglareareprezint` capacitatea de ane dirija [i controla propriastare emo]ional` (Wood,Tolley, 2003, p. 15). Se pune([i ne punem) întrebarea:care este scopul acestui(auto)control? Dac` nereferim la rela]ia om (individ)– colectivitate (societate) [iadmitem c`, de regul`5,individul se diferen]iaz` decolectivitate prinegocentrism [i pune peprimul plan intereselepersonale, atunci putemadmite c` autoreglareast`rilor emo]ionale esterealizat` pentru ob]inereaunei consonan]e afectiveaduc`toare de beneficii [i decare altfel, nu ar avea partedac` [i-ar exprima liber

Abilităţile sociale

Conştiinţa de sine

Autoreglarea

Motivaţia

Empatia

Fig. 1.2.: Reprezentarea grafică a componentelor inteligenţei emoţionale după R. Wood şi H. Tolley

autori [i vom relua defini]iiledate de ei pentru a le puneîn corela]ie cu factoriistabili]i de von Clausewitz.

Din dorin]a unei preciziiconceptual – lingvisticeridicate amintim c`, la bazastudiului nostru a statcalitatea conceptului decalitatea conceptului decalitatea conceptului decalitatea conceptului decalitatea conceptului deinteligen]` emo]ionalìnteligen]` emo]ionalìnteligen]` emo]ionalìnteligen]` emo]ionalìnteligen]` emo]ional`,privit prin prisma specificuluicultural românesc, [i caretrebuie s` exprime gradul deprecizie al sintezei dintrelaturile [i însu[irile esen]ialeale obiectelor, fenomenelorsau abstractiz`rilor în]eleseprin prisma acestui concept.

Defini]ia este absolutnecesar` la stabilirea

Legenda

Em = Expert militarIn = Nivelul intuiţiei ptr. un expert militarCn = Volumul de cunoştinţe necesare unui expert militarTn = Lentoarea în hotărâri

Geniu militar

Expert militar

Militar

Comandantmilitar

Capacitatea de a lua hotărâri rapide în condiţii

de incertitudine

Siguranţă de sine şi calcul ‘rece’

Geniul militar(după von Clausewitz)

Intuiţia

Fond de cunoştinţe acumulat

Nivel maxim de intuiţie

Nivel minim de intuiţie

Indecizie şi nesiguranţă

Cunoştinţe minime

Cunoştinţe vaste şi orizont

de cultură

In

Cn

Tn

Em

Ierarhia militară

Fig. 1.1. : Reprezentarea grafică a componentelor geniului militar în concepţia lui von Clausewitz


st`rile emo]ionale. Putemexprima echivalentul celorde mai sus prin sintagmacapacitate decapacitate decapacitate decapacitate decapacitate dedisimularedisimularedisimularedisimularedisimulare. În]elepciuneapopular` a concretizataceast` caracteristic` prinforme lingvistice precum: s`te faci frate cu dracul pân`treci puntea; a fi [iret lavorb` [i ascu]it la coadaochiului; a fi cu dou` fe]e, aavea dou` limbi; a trageclopotele de pe urma cuiva;a auzi c` toac` dar nu [tiela ce biseric`; a cùta cuivaîn barb`; a cinsti urechilecuiva; a unge pe cineva cumiere; a-i face cuiva umbr`;a-i atinge coarda sub]ire; a-icânta din cobz`; a-i cânta înstrun`; a intra sub pieleacuiva; a linge cizma cuiva; ase închina la toate icoanele;corbul numai la mor]i scoateochii, iar lingu[itorii la cei vii;cotoiul s-a c`lug`rit [i s-ajurat c` nu mai m`nânc`[oareci; fere[te-te delingu[itori, dac` nu vrei s`mori; lingu[eala dulce multaduce; interesul poart`fesul; a umbla cu pup`zaprin iarmaroc [.a.;

2. con[tiin]a de sine.2. con[tiin]a de sine.2. con[tiin]a de sine.2. con[tiin]a de sine.2. con[tiin]a de sine.Con[tiin]a de sine seobserv` prima dat` la copilulmic în jurul vârstei de treiani, în clipa în care î[i

însu[e[te pronumele EU [iîncearc` s` se manifeste cao personalitate în opozi]ie cucerin]ele familiei. Esteîn]eleas` ca acea capacitatede a ne cunoa[te [i de a neîn]elege sentimentele (idem,p. 15). Cu alte cuvinte,con[tiin]a de sine ne arat`care ne sunt dorin]ele,nevoile, cât de mari sau câtde mici sunt acestea înraport cu mediul în caretrìm, în raport cu dorin]ele,nevoile [i aspira]iilecelorlal]i. Astfel, cei cu ocon[tiin]` de sine bineconturat` se simt capabilis` evalueze corect [i s`rezolve eficient diverseleprobleme ale vie]ii. Eimanifest` încredere în sine,ac]ioneaz` cu fermitate învederea atingerii scopuluiurm`rit [i nu-[i pierdîncrederea în sine nici încele mai dificile confrunt`ri.Încrederea în sine îimobilizeaz` [i îi conducemai u[or spre succes. La unnivel maxim îns`, o astfelde con[tiin]` de sine estede neclintit. Întreaga lume îieste deschis` [i subiectulva sim]i din plin nevoia deactivitate, având [i multìni]iativ`. În fa]a celui maiîndr`zne] plan nu va daînapoi [i va fi foarte fericit

dac` poate rezolvaprobleme c`rora al]ii nu le-aug`sit rezolvarea. Este genulde personalitate foarteîncrez`toare [i optimist`, iaraceast` dispozi]ie îlconduce c`tre ac]iuniîndr`zne]e. Va dori îns`, celmai mult, s` ac]ionezeindependent [i refuz` decele mai multe ori sfaturilealtora considerând c` [tiesigur ce are de f`cut. Nu vaprimi u[or sfaturi bineinten]ionate. Un astfel decomportament va ar`tasiguran]` [i hot`râre, ceeace îi poate influen]a [i peceilal]i în sens pozitiv, darnu putem vorbi, în acestcaz, de un coeficient marede inteligen]` emo]ional`,chiar dac` este caracteristictipului de lider [i poatemanifesta sprijin [i modelpentru al]ii. Pretinde aten]ie[i respect din parteacelorlal]i pentru c` seconsider` c` este cel maiputernic [i din aceast`cauz` nu putem vorbi deinteligen]` emo]ional`. Prinaceast` component` detrufie, orgoliu [i arogan]`, vaînclina foarte u[or c`trestatutul de star. Va deveniextrem de sup`rat dac` nu îivor fi recunoscute meritele,motiv pentru care poate intrau[or în conflict cu grupulsocial apropiat. Are tendin]ade supraevaluare a sinelui.Ascunde, probabil, dup` oaparent` voiciuneaccentuat`, sl`biciuni pecare încearc` s` lemascheze, nedorind s` lerecunoasc`.

La cealalt` extrem`,exist` îns` o alt` categoriede persoane de subiec]i lacare con[tiin]a de sine nus-a dezvoltat sau nu s-aputut exprima în sensulvaloriz`rii. Atitudinea acestorsubiec]i este permanenttem`toare. Acord` osemnifica]ie negativòric`ror schimb`ri de ritmcotidian, reac]ionând agitat[i speriat la orice modificarea activit`]ilor rutiniere. Cred

prea pu]in în capacitatea lorde a se aprecia [i de a seadapta la situa]ii noi. Deaceea, în cazul unorîn cazul unorîn cazul unorîn cazul unorîn cazul unorsitua]ii [i evenimentesitua]ii [i evenimentesitua]ii [i evenimentesitua]ii [i evenimentesitua]ii [i evenimenteneprev`zute seneprev`zute seneprev`zute seneprev`zute seneprev`zute sedezorganizeaz`. dezorganizeaz`. dezorganizeaz`. dezorganizeaz`. dezorganizeaz`. Pentruconfortul sinelui renun]` u[orla expunerea propriilor p`reri.Înclin` spre încredereexagerat` în autoritateaaltora. Se simt inferiori fa]`de cei care îi înconjoar`.Datorit` marii neîncrederi înpropria lor persoan`, au oatitudine pasiv – reflexivàsupra locului [i rolului lor înmediul social. Structurasinelui acestei persoaneeste nesigur`, cu tendin]ede supraevaluare adificult`]ilor obi[nuite. NuNuNuNuNuau capacit`]i de decizieau capacit`]i de decizieau capacit`]i de decizieau capacit`]i de decizieau capacit`]i de decizie[i se plaseaz` în planulluptei motivelor (planulmoralit`]ii) [i mai pu]in aldeliber`rii (planulra]ionalit`]ii). Sunt foartevulnerabili la cele maiinofensive aprecieri pe carele percep ca un atac lapersoan` [i o ofens` adus`sinelui propriu.

Ace[ti subiec]i suntnesiguri în decizii sau, demulte ori chiar frico[i înabordarea unei probleme. Eievit` r`spunderile [i nu-[iasum` riscuri în activit`]i.Este categoria care sesupune indica]iilor [iordinelor altora fiind, de celemai multe ori, mai buniexecutan]i decât ini]iatori.

În dezvoltarea ulterioarà personalit`]ii – care seîncheie în jurul vârstei de 20de ani – prin confrunt`ridirecte [i indirecte, opersoan` începe s`-[icunoasc` posibilit`]ile [ilimitele, devenind astfel dince în ce mai con[tient` desine. Con[tiin]a de sine nupresupune participarea laturiimorale a caracterului, îns`îns`îns`îns`însàcceptarea propriiloracceptarea propriiloracceptarea propriiloracceptarea propriiloracceptarea propriilordorin]e [i nevoi îndorin]e [i nevoi îndorin]e [i nevoi îndorin]e [i nevoi îndorin]e [i nevoi înarmonie cu dorin]ele,armonie cu dorin]ele,armonie cu dorin]ele,armonie cu dorin]ele,armonie cu dorin]ele,nnnnnevoile [i aspira]iileevoile [i aspira]iileevoile [i aspira]iileevoile [i aspira]iileevoile [i aspira]iilecelorlal]i, da. celorlal]i, da. celorlal]i, da. celorlal]i, da. celorlal]i, da. Din punctde vedere al dinamicii


factorilor componen]i aiinteligen]ei emo]ionale,con[tiin]a de sine arat`primului factor considerat,autocontrolul, cât de multsau cât de pu]in trebuie sìntervin` pentru ca întregdemersul efectuat s` fieunul teleologic pozitiv.În]elepciunea popular` amarcat diferen]ele majore,vizibile, ale neadapt`rilor laun context social dat prinexpresii [i proverbeprecum: a avea fumuri încap; a avea (a fi) obrazsub]ire; a bate cu frunte înnori; a c`lca în ace; aînc`lcat pe Breazu caMihai Viteazu; a-l lovi pestecofi]a cu ou`; nu-i sufl`nimeni în ciorb`; a seîmbr`ca cu pene de pùn;a se înfoia ca varza; a seumfla în pene ca curcanul;capra-i râioas`, dar ]inecoada sus [.a.;

3. motiva]ia, 3. motiva]ia, 3. motiva]ia, 3. motiva]ia, 3. motiva]ia, înaccep]iunea autorilor Wood[i Tolley, reprezint`capacitatea de orientare apropriilor sentimente pentruatingerea anumitor scopuri(ibidem, p. 15). Comentariul[i punctul nostru de vedereeste c` ...propriilesentimente pentru atingereaanumitor scopuri se refer`la cantitatea de energiela cantitatea de energiela cantitatea de energiela cantitatea de energiela cantitatea de energiealocatàlocatàlocatàlocatàlocat`dededededeorganismorganismorganismorganismorganism[i nu lasentimentepropriu-zis.Neexprim`mconsonan]acudefinirea,de c`tre M.Zlate, amotiva]ieica pârghieimportant`în procesul autoregl`riiindividului, o for]` motrice aîntregii sale dezvolt`ripsihice [i umane6.

Roland Doron [iFrancoise Parot7 definescmotiva]ia prin func]ia de

rela]ie a comportamentului:datorit` motiva]iei,trebuin]ele se transform` înscopuri, planuri [i proiecte:subiectul caut` în modactiv forme de interac]iuneîn a[a fel încât anumiterela]ii cu anumite obiectesunt necesare sauindispensabile func]ion`rii...Dezvoltarea motiva]ieipresupune:

– canalizareatrebuin]elor (înv`]are);

– elaborarea cognitiv`(scopuri [i proiecte);

– motiva]ia instrumental`(mijloace [i obiective);

– personalizarea(autonomie func]ional`).

Într-o accep]iune mailarg`, aceea[i autoriapreciaz` c` motiva]ia esteînglobat` în sensultermenului de dorin]` [i càceasta (dorin]a) ar fi maiadecvat` cercet`rii umane.

În]elepciunea popular` aconcretizat sensulsemantic al motiva]iei prin:a face pe dracul în patru cas` reu[easc`; a [ti voia [inevoia; a fi harnic caargintul viu; a fi ca me[terulManole; e-n stare s`-ntoarc`roata norocului [.a.;

4. empatia 4. empatia 4. empatia 4. empatia 4. empatia estedefinit` (de autorii

modelului inteligen]eiemo]ionale agreat de noi)ca fiind capacitatea deidentificare (cu un gradridicat de par]ialitate – amadùga noi) pentru adescifra sentimentele

celorlal]i (ibidem, p. 15).De[i Wood [i Tolley nu facpreciz`ri suplimentarepentru a aprofunda sensulsemantic al empatiei lacare se refer` ei,consider`m c` exist`, dinacest punct de vedere, oconsonan]` între ceea ceau definit ei [i sensulreflectat de Dic]ionarul dePsihologie al autorilorRoland Doron [i FrancoiseParot în care empatia estev`zut` ca: intuire a ceea cese petrece în cel`lalt, f`rà uita totu[i c` e[ti tuînsu]i, c`ci în acest caz arfi vorba de identificare8.

În]elepciunea popular`concretizeaz` o sum` desensuri semantice înexpresii precum: a fi trup [isuflet; a fi suflet în dou`trupuri; a fi unghie [i carnecu cineva; a-i atinge coardasim]itoare; a împ`ca [icapra [i varza; a cunoa[tepe cineva ca pe propriulsù buzunar [.a.;

5. abilit`]ile sociale5. abilit`]ile sociale5. abilit`]ile sociale5. abilit`]ile sociale5. abilit`]ile socialesunt date decapacitatea de astabili rela]ii cuceilal]i [i de a-iinfluen]a. Dac` laultima parte apropozi]iei (a

defini]iei), respectiv „de a-iinfluen]a”, am concluzionat,la componenta deautoreglare, c` influen]areareprezint` tocmai finalitateaacestui proces – de multeori inhibitor de energie –

prima parte a propozi]iei,cea referitoare lacapacitatea (autentic`sus]inem noi) de a stabilirela]ii cu ceilal]i, este– într-adev`r – definitorie.Mai precis consider`m càceast` component` aratù[urin]a cu care un subiectintr` în rela]ie (interac]iune)cu o varietate de elementeale câmpului social fiecareavând – la rându-i – formeenergetice manifestate sauconcretizate printr-ovarietate de atitudini [iinterese. Rezult`, pe calede consecin]`, c` abilit`]ilesociale con]in cel mai mareprocent din ceea ce numim,acum inteligen]aemo]ional`. Într-o altèxprimare, abilitateaabilitateaabilitateaabilitateaabilitateasocial` a unui individsocial` a unui individsocial` a unui individsocial` a unui individsocial` a unui individpoate ar`ta u[urin]a cupoate ar`ta u[urin]a cupoate ar`ta u[urin]a cupoate ar`ta u[urin]a cupoate ar`ta u[urin]a cucare acesta penetreaz`care acesta penetreaz`care acesta penetreaz`care acesta penetreaz`care acesta penetreaz`medii sociale, fie c`medii sociale, fie c`medii sociale, fie c`medii sociale, fie c`medii sociale, fie c`vorbim de penetrare avorbim de penetrare avorbim de penetrare avorbim de penetrare avorbim de penetrare aunor medii sociale „peunor medii sociale „peunor medii sociale „peunor medii sociale „peunor medii sociale „peorizontal`”, dar cuorizontal`”, dar cuorizontal`”, dar cuorizontal`”, dar cuorizontal`”, dar cudiverse alte înc`rc`turidiverse alte înc`rc`turidiverse alte înc`rc`turidiverse alte înc`rc`turidiverse alte înc`rc`turi

emo]ionale [i/sauemo]ionale [i/sauemo]ionale [i/sauemo]ionale [i/sauemo]ionale [i/saumorale diferite, fiemorale diferite, fiemorale diferite, fiemorale diferite, fiemorale diferite, fievorbim de u[urin]a devorbim de u[urin]a devorbim de u[urin]a devorbim de u[urin]a devorbim de u[urin]a depenetrare a unor mediipenetrare a unor mediipenetrare a unor mediipenetrare a unor mediipenetrare a unor mediisociale „pe vertical`“,sociale „pe vertical`“,sociale „pe vertical`“,sociale „pe vertical`“,sociale „pe vertical`“,referindu-ne aici lareferindu-ne aici lareferindu-ne aici lareferindu-ne aici lareferindu-ne aici laierarhia social` (scaraierarhia social` (scaraierarhia social` (scaraierarhia social` (scaraierarhia social` (scara


social`) dintr-o geo-social`) dintr-o geo-social`) dintr-o geo-social`) dintr-o geo-social`) dintr-o geo-comunitate uman`.comunitate uman`.comunitate uman`.comunitate uman`.comunitate uman`.În]elepciunea popular` aconcretizat astfel deabilit`]i prin expresiiprecum: a-l avea pe vino-ncoace; a face ochi dulcituturor; a-l pune (pe unindivid) la ran`; vorbelecele dulci deschid u[a ceade fier; vorba dulce multaduce [.a. sau exprimareafolosit` în argou a „vr`ji“sau „vr`jeal`“.

Putem puncta, în acestmoment, dou` mari clasede semnifica]ii alocateinteligen]ei emo]ionale:

1. Un sens generalatribuit de majoritateaautorilor referitoare lau[urin]a [i lejeritateau[urin]a [i lejeritateau[urin]a [i lejeritateau[urin]a [i lejeritateau[urin]a [i lejeritateacu care diferi]i subiec]icu care diferi]i subiec]icu care diferi]i subiec]icu care diferi]i subiec]icu care diferi]i subiec]iintr` în rela]ii cu al]iiintr` în rela]ii cu al]iiintr` în rela]ii cu al]iiintr` în rela]ii cu al]iiintr` în rela]ii cu al]ii,comunic` cu ace[tia, facschimb de informa]ii sau deobiecte, realizeaz`consonan]e morale [i / sauafective cu mediul socialreal (nu virtual), dar f`r` ainten]iona sau chiar f`r` arealiza influen]area saumanipularea celorlal]i. Într-oaccep]iune mai larg`,putem face trimitere lasintagma de „grad degrad degrad degrad degrad desociabilitatesociabilitatesociabilitatesociabilitatesociabilitate” al unuiindivid.

2. Un sens particular alabilit`]ilor sociale databilit`]ilor sociale databilit`]ilor sociale databilit`]ilor sociale databilit`]ilor sociale datde componenta dede componenta dede componenta dede componenta dede componenta deinfluen]are [i/sauinfluen]are [i/sauinfluen]are [i/sauinfluen]are [i/sauinfluen]are [i/saumanipulare a mediuluimanipulare a mediuluimanipulare a mediuluimanipulare a mediuluimanipulare a mediuluiînconjur`torînconjur`torînconjur`torînconjur`torînconjur`tor, mai precis acâmpului social din careindividul face parte sau dindindindindin

care acesta dore[te s`care acesta dore[te s`care acesta dore[te s`care acesta dore[te s`care acesta dore[te sèxtrag` diferiteextrag` diferiteextrag` diferiteextrag` diferiteextrag` diferiteavantaje (concretizate,avantaje (concretizate,avantaje (concretizate,avantaje (concretizate,avantaje (concretizate,în cele mai multeîn cele mai multeîn cele mai multeîn cele mai multeîn cele mai multecazuri de formecazuri de formecazuri de formecazuri de formecazuri de formemateriale saumateriale saumateriale saumateriale saumateriale saueconomice).economice).economice).economice).economice).

Am f`cut preciz`rile demai sus pentru a subliniadiferen]ele majore deabordare ale conceptului deinteligen]` emo]ional`(respectiv componenteleacestuia) raportate ladiverse activit`]i dindomenii civile respectivmilitare (ne referim aici laspecificitatea domeniuluimilitar defensiv dinstructura de ap`rare a ]`rii[i alte activit`]i militare, deexemplu cel de informa]ii –intelligence-ul).

Revenind la analizacaracteristicilor geniuluimilitar definit de vonClausevitz, acesta a ar`tatc`, în plus, un geniu militartrebuie s` aib` acel sim]sim]sim]sim]sim]de orientarede orientarede orientarede orientarede orientare, adic` aceacapacitate de localizare înspa]iu care s`-i permit`vizualizarea câmpului delupt` [i realizarea influen]eiterenului asupra opera]iilor.Aceast` capacitate este ocomponent` a ceea ce senume[te în prezentviziunea geniului militarviziunea geniului militarviziunea geniului militarviziunea geniului militarviziunea geniului militar.O asemenea viziunecuprinde totalitateacuprinde totalitateacuprinde totalitateacuprinde totalitateacuprinde totalitateapercep]iilor unui geniupercep]iilor unui geniupercep]iilor unui geniupercep]iilor unui geniupercep]iilor unui geniumilitar privind dinamicamilitar privind dinamicamilitar privind dinamicamilitar privind dinamicamilitar privind dinamicaarmatei sale, situa]iaarmatei sale, situa]iaarmatei sale, situa]iaarmatei sale, situa]iaarmatei sale, situa]iacombatant` a for]elorcombatant` a for]elorcombatant` a for]elorcombatant` a for]elorcombatant` a for]elorproprii precum [i cea aproprii precum [i cea aproprii precum [i cea aproprii precum [i cea aproprii precum [i cea afor]elor inamiculuifor]elor inamiculuifor]elor inamiculuifor]elor inamiculuifor]elor inamiculuiraportate la obiectiveleraportate la obiectiveleraportate la obiectiveleraportate la obiectiveleraportate la obiectivele

NOTENOTENOTENOTENOTE

1 Carl Philipp Gottlieb von Clausewitz.S-a n`scut [i a trìt în Prusia (01.07.1780– 16.11.1831). Istoric [i teoretician militar,Clausewitz a fost [i r`mâne personalitateacentral` a gândirii militare. A devenitcelebru pentru tratatul sù militar VomKriege, tradus în multe limbi. Exemplar`prin originalitatea, profunzimea [i mareadeschidere a artei militare c`tredetermin`rile exterioare, Despre r`zboir`mâne valabil` atâta vreme cât r`zboiuleste o continuare a politicii cu altemijloace, iar scopul sù r`mâne acela dea anihila adversarul atât fizic cât [i moral.

2 Senger, G., Hoffman, W., Cum s` necalcul`m coeficientul de personalitate,Bucure[ti, Editura Gemma Pres, 1998, p.12.

3 Semnificat. Sens al unui cuvântraportat la cultura din care provine sau,mai precis, la domeniul de activitateconsiderat.

4 Semnificant. Este o realizarematerial` a semnului lingvistic (ex. formagrafic`, complex sonor) ce constituiesuportul unui sens atribuit.

5 Lu`m aici în considerare specificulcultural românesc.

6 Zlate, M., Fundamentelepsihologiei, Bucure[ti, Editura PROHUMANITATE, 2000, p. 154.

7 Doron, R., Parot, F., Dic]ionar dePsihologie, Bucure[ti, Editura Humanitas,1999, p. 512.

8 Doron, R., Parot, F., Dic]ionar dePsihologie, Bucure[ti, Editura Humanitas,1999, p. 284.

9 Facem precizarea c` motivareatrupelor nu trebuie echivalat` (nici m`carasem`nat`) cu manipularea dininteligen]a emo]ional`.

relevante privind terenulrelevante privind terenulrelevante privind terenulrelevante privind terenulrelevante privind terenul[i lupt`.[i lupt`.[i lupt`.[i lupt`.[i lupt`.

Von Clausewitz rezumìmportan]a capacit`]ilorintelectuale în lupt` prinurm`toarea afirma]ie:Importan]a contribu]ieiinteligen]ei este foarte clar`.Nu este deci de mirare c`,de[i pare pu]in complicat,r`zboiul nu poate fi dus cusucces decât de c`treoameni de o inteligen]`deosebit`. (op. cit., p. 154)

În ceea ce prive[tepersonalitatea, vonClausewitz define[te factoriicomponen]i ai acesteia (lafel de importan]i ca [icapacit`]ile intelectuale) laun geniu militar. Cel maiimportant dintre ace[tia estecurajul manifestat în condi]iigrele [i curajul opinieicurajul opinieicurajul opinieicurajul opinieicurajul opinieipersonale privindpersonale privindpersonale privindpersonale privindpersonale privindconsecin]ele deciziilorconsecin]ele deciziilorconsecin]ele deciziilorconsecin]ele deciziilorconsecin]ele deciziilorpersonale pentru militariipersonale pentru militariipersonale pentru militariipersonale pentru militariipersonale pentru militariidin subordinedin subordinedin subordinedin subordinedin subordine. Factoriprecum hot`rârea, fermitateasau stabilitatea, capacitateade a suporta [i t`ria decaracter sunt esen]iali pentruo conducere eficient`.Aceasta presupunemen]inerea hot`rârilor luate [imotivarea trupelormotivarea trupelormotivarea trupelormotivarea trupelormotivarea trupelor99999 prinspiritul de sacrificiu înînînînînvederea învingeriivederea învingeriivederea învingeriivederea învingeriivederea învingeriiefectelor de uzur` aleefectelor de uzur` aleefectelor de uzur` aleefectelor de uzur` aleefectelor de uzur` aleunui r`zboiunui r`zboiunui r`zboiunui r`zboiunui r`zboi. Cutezan]a,energia [i vigoarea trebuietrebuietrebuietrebuietrebuies` fie îns`s` fie îns`s` fie îns`s` fie îns`s` fie îns`contrabalansate decontrabalansate decontrabalansate decontrabalansate decontrabalansate deautocontrol [i calmautocontrol [i calmautocontrol [i calmautocontrol [i calmautocontrol [i calm.

Evident, acestecaracteristici intelectuale [ide personalitate suntindependente. Fermitatea,încrederea în sine [i t`ria

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

Clausewitz, C., Despre r`zboi,Bucure[ti, Editura Antet, Bucure[ti, 2000.

Doron, R., Parot, F., Dic]ionar dePsihologie, Bucure[ti, Editura Humanitas,1999.

Muntean, G., Apa trece, pietreler`mân. Proverbe române[ti, Bucure[ti,Editura pentru Literatur`,1966.

Senger, G., Hoffman, W., Cum s` necalcul`m coeficientul de personalitate,Bucure[ti, Editura Gemma Pres, 1998.

Wood, R., Tolley, H., Inteligen]aemo]ional` prin teste. Cum s` v` evalua]i[i s` v` cre[te]i inteligen]a emo]ional`,Bucure[ti, Editura Meteor Press, 2003.

de caracter dovedite degeniile militare sedatoreaz`, în mare m`sur`,nivelului con[tiin]ei denivelului con[tiin]ei denivelului con[tiin]ei denivelului con[tiin]ei denivelului con[tiin]ei desine pe care l-au atinssine pe care l-au atinssine pe care l-au atinssine pe care l-au atinssine pe care l-au atins.Totodat`, energia,hot`rârea [i ambi]iacontribuie direct la aspira]ianecesar` spre educa]ie,instruire [i experien]`,esen]iale dezvolt`riiacestor cuno[tin]e [icapacit`]i.


Gabriel-Cristian STANAdriana-Aurelia ALECU

GÂNDIREA CRITIC~

Încerca]i s` evalua]ifactorii care au intrat înconsiderare în diferitelealegeri pe care le-a]i f`cut.De c#te ori v-a]i trezitac]ion#nd „la întâmplare”?De câte ori v-a p`rut rùpentru alegerea f`cut`?Exist` vreun mod de aoptimiza aceste alegeri?

Cum putem evaluacorect factorii implica]i,pierderile [i câ[tigul înfiecare caz? Exist` ometod`, o serie de metode,

Lumea contemporan` este o lumeLumea contemporan` este o lumeLumea contemporan` este o lumeLumea contemporan` este o lumeLumea contemporan` este o lumecomplicat`. {i asta nu numai datorit`complicat`. {i asta nu numai datorit`complicat`. {i asta nu numai datorit`complicat`. {i asta nu numai datorit`complicat`. {i asta nu numai datorit`bombardamentului informa]ional, globaliz`rii,bombardamentului informa]ional, globaliz`rii,bombardamentului informa]ional, globaliz`rii,bombardamentului informa]ional, globaliz`rii,bombardamentului informa]ional, globaliz`rii,ritmului schimb`rii tehnologice, de[i [iritmului schimb`rii tehnologice, de[i [iritmului schimb`rii tehnologice, de[i [iritmului schimb`rii tehnologice, de[i [iritmului schimb`rii tehnologice, de[i [iacestea sunt de natur` s` ne asigure o por]ieacestea sunt de natur` s` ne asigure o por]ieacestea sunt de natur` s` ne asigure o por]ieacestea sunt de natur` s` ne asigure o por]ieacestea sunt de natur` s` ne asigure o por]iezilnic` considerabil` de stres.zilnic` considerabil` de stres.zilnic` considerabil` de stres.zilnic` considerabil` de stres.zilnic` considerabil` de stres.

Lumea modern` institu]ionalizeaz`Lumea modern` institu]ionalizeaz`Lumea modern` institu]ionalizeaz`Lumea modern` institu]ionalizeaz`Lumea modern` institu]ionalizeazàlegerea ra]ional` [i o impune ca standardalegerea ra]ional` [i o impune ca standardalegerea ra]ional` [i o impune ca standardalegerea ra]ional` [i o impune ca standardalegerea ra]ional` [i o impune ca standardde via]`. În plus, democra]ia universalizeaz`de via]`. În plus, democra]ia universalizeaz`de via]`. În plus, democra]ia universalizeaz`de via]`. În plus, democra]ia universalizeaz`de via]`. În plus, democra]ia universalizeaz`modelul alegerii ra]ionale. Se presupune c`modelul alegerii ra]ionale. Se presupune c`modelul alegerii ra]ionale. Se presupune c`modelul alegerii ra]ionale. Se presupune c`modelul alegerii ra]ionale. Se presupune c`suntem complet capabili s` alegem în modsuntem complet capabili s` alegem în modsuntem complet capabili s` alegem în modsuntem complet capabili s` alegem în modsuntem complet capabili s` alegem în modra]ional între dou` sau mai multe alternative.ra]ional între dou` sau mai multe alternative.ra]ional între dou` sau mai multe alternative.ra]ional între dou` sau mai multe alternative.ra]ional între dou` sau mai multe alternative.

o disciplin` care s` neajute s` func]ion`m maibine ca agen]i ra]ionali?

Ei bine, se presupunec` gândirea critic` estecapabil` s` ne ajute s`facem toate acestea.G#ndirea critic` este, înacela[i timp, o atitudine, ofilozofie [i un instrument.Ca instrument, ea ne ajut`s` evalu`m ra]ionamente [iargumenta]ii, s` detect`mgre[elile inten]ionate sauneinten]ionate, s`

demont`m propaganda [imanipularea. Mai multdecât atât, gândirea critic`ne înva]` s` în]elegem.Adesea citim un text dincare nu în]elegem marelucru.

Din nou, gândirea critic`ne poate ajuta.

Ce este, atunci, acestlucru „nou” care ne ajut` s`\n]elegem, s` ne orient`m,s` descoperim gre[elile dera]ionament [i a[a maideparte? Exist` foartemulte defini]ii ale gândiriicritice. Vom încerca s`vedem la ce este bun`gândirea critic`, apoi caresunt elementele ei [i cumfunc]ioneaz` [i care esterolul ei în procesul de luarea deciziei militare.

Tranzi]ia [itransformarea continu`sunt realit`]i ale vie]ii. Întoat` lumea, evenimentepolitice au loc imprevizibil[i cu vitez` uimitoare.Indicatorii economici

reflect` o volatilitatecrescut` a pie]ii.Dezvoltarea tehnologic`continu` f`r` întrerupere,iar descoperirile [tiin]ificene dau o nou` în]elegere apropriei persoane [i a lumiinoastre. Trìm în erainforma]iei, informa]ie carese dubleaz` la fiecare cinciani. Prin prisma acestorfapte, cum ne adapt`m?Cum putem lua decizii cuatât de mult` instabilitate [icum ne vor afecta deciziilepe noi în[ine, carieranoastr` [i familiile noastre?

Suprasolicita]i deschimb`ri [i presa]i detimp, este tentant s` afl`m„solu]ii rapide” pentru a trì.Prefer`m mai degrab` s`lu`m decizii importantebazate pe intui]ie sauemo]ii decât s` ne facemtimp s` adun`m informa]ii[i s` cânt`rim cu grijàlternativele. Media,reclamele [i altele, adesea,ne stimuleaz` dorin]a


pentru r`spunsuri u[oare [irapide, ne ofer` mesajesimple, directe care spunconsumatorilor ce s` fac`,ce s` gândeasc` [i ce s`cumpere.

Dorin]a de a avear`spunsuri simple este deîn]eles, dar poate fi [ipericuloas`. Simplificareaexcesiv` a problemelorcomplexe conduce adeseala „solu]ii” simple care potînrùt`]i lucrurile.Problemele de via]` rar seprezint` pe sine ca [ichestiuni clare care pot fiizolate [i sistematicrezolvate printr-o serie depa[i standard de urmat.

De exemplu, decizia dea schimba serviciul actual.Pute]i stabili cât de mult v`place sau nu serviciulactual, cât de bine v`face]i treaba [i dac` existòportunit`]i de avansare.Atunci când ave]i alteoferte, chiar dac` [ti]i cume noul serviciu, schimbareaacestuia afecteaz` multealte lucruri. Este posibil s`trebuiasc` s` v` muta]i, s`vinde]i casa, s` perturba]ivia]a copiilor sau s` l`sa]iîn urm` prieteni [i rude.

Albert Einstein a spusc` „orice ar trebui f`cut câtmai simplu posibil, dar numai simplist”. Dat` fiindcomplexitatea lumiinoastre, cum determin`mnoi c#nd simplific`m ochestiune? Care deciziemerit` o aten]ieconsiderabil`? În cem`sur` s` d`m aten]iesfaturilor altora [i pe cines` ascult`m? Cum s`facem s` alegem unserviciu, o investi]ie bun`sau doctorul potrivit?

S-a spus c` „a înv`]as` gânde[ti critic este unadintre cele mai importanteactivit`]i ale vie]iiadultului”. [7] Scopulacestui articol este de aar`ta cum poate fidezvoltat` gândirea critic`.

Dar ce este gândireacritic`? Nu este o metod`complicat` de logic`formal`. Nu este limitat` laabstrac]iile teoretice aleacademicienilor. Nu estenici o form` de critic` saude gândire negativ`.Gândirea critic` estepentru oricine. Este o calede abordare a problemelor[i de luare a deciziilor.

O singur` defini]ie agândirii critice nu poatesurprinde tot ce este ea.Dac` studia]i [i practica]ig#ndirea critic`, no]iuneava continua s` sedezvolte. Noi to]i gândimcritic deja [i putemîmbun`t`]i abilit`]ilenoastre de a gândi critic.

DEFINI}IEDe[i exist` multe

aspecte ale gândirii critice,putem cel pu]in s` începems` o descriem. Esteprocesul de gândire despregândirea proprie, o evaluarecon[tient` a propriilorgânduri. Gândirea critic`poate fi în]eleas` ca o calede deveni con[tient [i de aprelua controlul asupraprocesului propriu degândire cu scopul de agândi mai eficient. Esteprocesul de direc]ionare apropriei gândiri pentru a oface mai ra]ional`, maiclar`, precis` [i coerent`.

Gândirea critic` ne ajut`s` punem întreb`rirelevante, s` analiz`mdovezi oferite în sprijinulunor argumente, sìnterpret`m problemecomplexe [i s` lu`m deciziiîn]elepte. Aceasta esteimportant mai ales candrealizezi c` multe problemenu las` s` se întrevad`solu]ii precise.

Gândirea critic` (criticalthinking în limba englez`)este unul dintre cele maipopulare obiecte deînv`]`m#nt în ]`rile delimb` englez`. Se înva]` laliceu, în loc de logic`. Seînva]` la colegiu, capreg`tire pentru a înv`]acum se compun discursurisau eseuri, cum se scriuarticole, cum se dezbate otez` sau un caz. Se înva]`în [colile militare ca ocaracteristic` a leadership-ului sau ca o caracteristicà procesului de luare adeciziei (military decisionmaking process – MDMP).Exist` cursuri de gândirecritic` pentru juri[ti [icursuri de gândire critic`pentru poe]i.

Gândirea critic` esteadesea asociat` cufilozofia, dar poate fi strictasociat` cu logicainformal`.

Bibliografia domeniuluieste imens`. Numai peinternet exist` peste300.000 de pagini cucursuri, materiale, seminareonline de gândire critic`.Este, de asemenea, unuldintre domeniile care ofer`cele mai multe speran]eînv`]`m#ntului la distan]`.{i exist` mii de c`r]i. Dac`citim o parte din ele, vedemc` sunt foarte diferite.Unele pleac` de laprobleme de filozofie, altelede la analiza textelor deziar.

Unele ne înva]` cum s`g`sim gre[eli înargumentele adversaruluide discu]ie, altele vor s` neînve]e s` analiz`m texte [is` scriem lucr`ri.

La o simpl` cùtare cumotorul de cùtare Google,pe site-ul wikipedia.rog`sim urm`toarea defini]ie:„Gândirea critic` const` dinprocesul mental de analiz`sau evaluare a informa]iei,mai ales afirma]ii saupropozi]ii pretinse de uniioameni a fi adev`rate.


Ea duce la un proces dereflec]ie asupra în]elesuluiacestor afirma]ii,examinând dovezile [ira]ionamentul oferit [ijudec#nd faptele.” JoanHoaglund (în CriticalThinking, Hilton, TidewaterCommunity College,3rd edition, 1999) dùrm`toarea defini]ie:

„Gândirea critic` estegândire reflexiv`. Cel caregânde[te critic ra]ioneaz`reflexiv. Dar cum trebuie s`fie gândirea reflexiv` astfelîncât s` fie [i critic`?

Gândirea critic` estereflexiv` prin faptul c` î[iurmeaz` propriul eiprogres, î[i evalueaz`fiecare pas pentru a decidedac` este sau nujustificat` [i î[i corecteaz`propriile gre[eli.…Gândirea critic` nu estegândire perfect` pentru c`[i cel care gânde[te criticface gre[eli. Dar procesulde autoobservare [iautocorectare prin caretrece mereu cel care opractic` îl face s` fac` maipu]ine gre[eli dec#t ceicare nu gândesc critic.”

În momentul în careaducem dovezi [iargumente în favoarea uneiopinii sau unei convingeri,rezultatul este unra]ionament. Opinia sauconvingerea respectivèste concluzia unuira]ionament. Activitatea dea analiza dac` convingereaeste în fapt sus]inut` dedovezile sau motiveleinvocate se nume[teanaliza argumentului.”

Gândirea critic` seocup` de ra]ionamente [iargumente. Pe de o parte,analizeaz` argumente gataf`cute [i caut` s` ledescopere gre[elile. Pe dealt` parte, construie[tera]ionamente saucontraargumente. Modeluleste metoda Socratic`: agândi critic înseamn` aînv`]a întâi s`-i ascult`mpe al]ii. E un lucru care

pare simplu. Nu asta facemori de câte ori discut`mceva? Ei bine, nutotdeauna. De câte ori a]iparticipat la o discu]ie lacare fiecare vorbe[tealtceva [i nimeni nu-iascult` pe ceilal]i?A asculta ce spune cel`laltînseamn` aten]ie,concentrare, dar [i respect.

Gândirea critic` maiînseamn` a încerca s`în]elege]i ce vrea cel`lalts` spun`.

Critica nu se face dedragul de a distrugeargumentele celuilalt, ci dedragul de a le clarifica.Uneori sunt gre[ite [i astane înva]` gândirea critic`s` detect`m. Din nou,modelul este conversa]iasocratic`. Ascult`m,în]elegem, r`spundem,descoperim gre[elile. {i, însfâr[it, construim noi în[ine(sau \mpreun`)ra]ionamentul corect.

de practicat [i de înv`]at.Modelul lui Paul se prezint`ca fiind alc`tuit din dou`p`r]i complementare:elementele gândirii [istandardele intelectuale.

1. ElementeleElementeleElementeleElementeleElementelegândiriigândiriigândiriigândiriigândirii

Elementele gândirii suntopt la num`r în accep]iunealui Richard Paul: scopul,întrebarea, informa]ia,conceptul, deduc]ia,premisa, punctul de vedere[i implica]iile.

Elementele gândirii(modelul lui Richard Paul)

Scopul. Gânditorii criticidoresc s` stabileasc`scopul gândirii lor [iac]iunilor lor. Apareîntrebarea dac` scopul estepe aceea[i linie cuobiectivele, valorile,dorin]ele [i necesit`]ileproprii. De exemplu, cinevaspune c` dore[te s`lucreze în MinisterulAp`r`rii Na]ionale pentru c`

adev`ratul mesaj altextului. Scopurile false înmod deliberat pot aveaefect în timpul r`zboiului,mai ales c#nd sunt folositeca parte a unei campanii deopera]ii informa]ionale. Înacest caz, cheia în]elegeriiscopului este faptul de a ficon[tient de tendin]aproprie de autoîn[elare [icunoa[terea opera]iilorplanificate de în[elare.

Întrebarea. F`r` dubii,modul de a pune întreb`rieste un element foarteimportant al gândirii critice.Se poate privi modul depunere a întreb`rilor în treifeluri: necesitatea de afolosi în mod continuuîntreb`ri critice,interrela]ionarea.

Implica]i i le:Implica]i i le:Implica]i i le:Implica]i i le:Implica]i i le: – posibile – probabile – necesarePunctul de vedere:Punctul de vedere:Punctul de vedere:Punctul de vedere:Punctul de vedere: – perspectiv` – orientarePremiselePremiselePremiselePremiselePremisele – presupuneri – considerate – adev`rateDeduc]iaDeduc]iaDeduc]iaDeduc]iaDeduc]ia – concluziiConceptulConceptulConceptulConceptulConceptul – teorii – defini]ii – legi – principiiInforma]iaInforma]iaInforma]iaInforma]iaInforma]ia – experien]e – fapte – date – observa]iiÎntrebareaÎntrebareaÎntrebareaÎntrebareaÎntrebarea – problemaScopulScopulScopulScopulScopul – scop – obiectiveElementele gândirii

întreb`rilor critice [i nevoiade a întreba [i r`spundecritic la întreb`ri lamomentul potrivit.Gânditorul critic trebuie sìdentifice foarte binepunctul de plecare,întrebarea de baz`. Înesen]`, aceasta define[te

MODELUL LUIPAUL RICHARDDr. Richard Paul a

dezvoltat un modelcomprehensiv de înv`]are agândirii critice. Modelul luiPaul prezint` o abordareintegrativ` a gândirii criticecare permite perfec]ionareacu usurin]` a acesteiabilit`]i esen]iale pentru unlider. În esen]`, acestmodel este u[or de studiat,

este un serviciu captivant[i stimulativ. Totu[i,adev`ratul motiv al cùt`riiacestui serviciu estestabilitatea [i poten]ialul depromovare pe termen lung.G#nditorul critic caut` înprofunzime în fiecaresitua]ie pentru a stabiliscopul [i motiveleadev`rate încercând sèlimine scopurile false.Multe exemple de scopurifalse pot fi g`site în media.De exemplu, titlurilearticolelor adesea ascund


problema. De[i pare destulde u[or, lucrurile devincomplicate când scenariulse schimb` [ievenimentele care aparschimb` situa]ia de la cares-a plecat. Gânditorul criticabil va evalua permanentdac` încearc` s` r`spund`la întrebarea potrivit` saus` rezolve problemapotrivit`.

Richard Paulcategorizeaz` întreb`rile întrei tipuri: întreb`ri desprefapte, întreb`ri ce ]in depreferin]e [i întreb`ri dera]ionament. Pentru lideri,întreb`rile de ra]ionamentdevin provoc`ri dificilesolicitând o foarte bun`gândire critic`. Dac`întreb`rile despre fapte auun singur r`spuns corect [iîntreb`rile ce ]in depreferin]e au r`spunsmultiplu, întreb`rile dera]ionament necesitàbilit`]i în teoriaargument`rii. Folosireaîntreb`rilor de sondare ducela o în]elegere maiprofund`, în]elegere cerut`de mediul na]ional desecuritate actual. Exemplede întreb`ri de ra]ionamentpot fi: care e cea mai bun`

metod` de a luptaîmpotriva terorismului?

Cum putem protejadrepturile cet`]eanului dars` men]inem [i securitatea?

Informa]ia. Societateanoastr`, în general, nuduce lips` de informa]ii [ide cele mai multe oriaceasta devine o problem`.Francis Aguilar, fostprofesor la Harvard,estimeaz` c` 70% dininforma]iile folosite de lideriprovin din afara organiza]ieilor [i 50% din informa]iisunt din surse informale.Gânditorul critic trebuie s`determine care informa]ieeste cea mai important` [is` judece calitatea ei.

Trebuie s` ]in` cont [ide prejudec`]i [i de filtrelegândirii. Trebuie s` vad`cum toate informa]iile sepotrivesc una cu cealalt` [ice leg`turi exist` întreinforma]ii [i întreagaorganiza]ie. Aceasta este oabordare sistemic` agândirii. Richard Paulvorbe[te despre trei moduriîn care informa]ia esteperceput`: informa]ieinert`, ignoran]` activat` [icunoa[tere activat`.Informa]ia inert` este

nefolositoare – nu estenimic altceva decâtumplutur` pentru minte.Ignoran]a activat` estepericuloas` – folose[teinforma]ii false dreptadev`rate. Cunoa[tereaactivat` este puternic` –informa]ie adev`rat` careduce la o mai bun`în]elegere [i la luarea uneidecizii \n]elepte. Gânditoriicritici sunt în generalsceptici la informa]ii [i sebazeaz` foarte mult pestandardele intelectualepentru a-i ajuta s` evaluezedate pentru a creainforma]ii care conduc lacunoa[tere.

Referitor la informa]ie,un aspect important este [ilipsa de informa]ie. Liderii,în condi]ii de r`zboi,adesea simt ca [i cum nuar avea destule informa]iipentru a ac]iona, [i aceastaduce la amânarea unordecizii importante. AutorulGarz Klein nume[teaceast` paralizie „îndoialacare amenin]` s` blochezeac]iunea”. El afirm` càdesea, cei care iau deciziicred c` o decizie poate fiîmbun`t`]it` prin culegereade mai multe informa]ii.Dar, în multe situa]ii,aceasta duce doar laoportunit`]i pierdute.Strategul militar John Boydconsider` „rapiditatea” unadin cele patru p`r]i alegândirii strategice. Boydcrede c` o organiza]ieeficient` evit` s` seîmpotmoleasc` îninforma]ii. În cadrul ei seiau decizii bazate peinforma]iile din acelmoment. În asemeneasitua]ii, gândirea criticèste chiar mai important`în asigurarea judec`]ilorra]ionale, corecte.

Conceptele. Cel maiimportant element algândirii critice esteconceptul.

Un concept este o ideesau obiect care face ca alteidei sau lucruri s` fie

inteligibile, clare. Ar fiimposibil s` în]elegemlumea f`r` s` folosim saus` în]elegem conceptele.

Iat` un exemplu simplu:conceptul de timp face caideea de ceas sau calendars` fie posibil`. To]i am cititdespre oameni, marigânditori care au introdusno]iuni noi (de exempluAlbert Einstein). Ace[tioameni au avut abilitateas` gândeasc` îndimensiuni diferite –folosind idei cunoscute înmoduri diferite. Se poatespune c` gândireaconceptual` st` la bazagândirii „în afara cutiei”.

De cealalt` parte seafl` gânditorii non-critici.Problema lor este c` ei nusunt capabili s`-[i schimbeconceptele. Ei seîmpotmolesc folosindacelea[i concepte saufolosind concepte incorectepentru a interpreta lumea.Ei intr` într-o capcan`conceptual`. Dac` cinevaeste prins într-un singur setde concepte, poate s`gândeasc` despre lucruriîntr-un singur mod. De celemai multe ori capcana esteconstruit` de educa]iapersoanei [i sistemul devalori. Rezultatul la nivelstrategic poate fi o surpriz`strategic` sau un dezastrustrategic. Un exemplupoate fi dat cu 11septembrie 2001, înStatele Unite ale Americii.Încep#nd cu acea dat`,conceptul de rachet` saubomb` s-a schimbat [i, deasemenea, [i ideeanoastr` despre cum s` neprotej`m împotriva uneiasemenea schimb`ri deconcept. Înainte de aceadat` eram prin[i încapcana conceptual` càvioanele deturnate suntfolosite ca ostatici pentrur`scump`rare [i nu caarme.

Deduc]ia. Deduc]ia esteprocesul de gândirecon[tient` care trage o


concluzie în bazainterpret`rii unor premise.Deduc]iile pot fi bune saurele, adev`rate sau false,logice sau ilogice. Cheia deîn]elegere a deduc]iei esteevaluarea premiselor [iaplicarea unui ra]ionamentcorect pentru a ajunge laconcluzia corect`.

În urma atacului teroristdin 2004, din Spania, mul]ilideri au tras concluzii careerau false. Deduc]iaincorect` a fost c`gruparea separatist` ETAera responsabil` decarnagiu. Gânditorii criticiau rezistat tenta]iei de as`ri direct la concluzii. Eiau evaluat cu aten]ie [i auinterpretat informa]iiledisponibile apoi au stabilitvaliditatea premiselor.Acest fel de analiz` [ievaluare prudent` duce laconcluzii mai ra]ionale, maiinformate.

Premisele. Asa cum eimposibil s` în]elegemlumea f`r` concepte, ar fiparalizant s` trìm f`r`premise. O premis` poate fi

ori o expunere con[tient`,explicit` a unei convingerisau mai degrab` oconvingere subcon[tient`considerat` adev`rat`.Autorii Neil Brown [i StuartKeelez \mpart premisele îndou` categorii: bazate pe

valori [i descriptive. Celebazate pe valori se refer` lacum ar trebui s` fie lumea.Cele descriptive sunt maiexplicite [i descriu lumeaa[a cum este ea. Aceast`diferen]` între cele dou`tipuri de premise creeaz`de multe ori conflictegânditorului critic. To]ifolosim premise con[tientepentru a ne ajuta s`planific`m ceva cândexist` o lips` de informa]ii.Aceasta este o abordarelogic` [i ra]ional` a gândirii.

Totu[i, premisele pecare le facem însubcon[tient nu suntîntotdeauna evaluate pentrua fi validate. Gânditoriicritici devin constien]i depremisele folosite. Î]i punîntreb`ri referitoare at#t lapremisele simple, folositeîn activitatea zilnic`, darmai ales la acele premisece duc la concluzii cuimplica]ii majore. Ungânditor critic cu experien]`tinde s` aduc` toategândurile [i presupunerilesubcon[tiente la un nivel

con[tient de în]elegere,astfel încât aceste premisepot fi interogate, analizate,evaluate [i validate,respinse sau modificate.

Punct de vedere.Capacitatea de a vedealucruri dintr-un punct de

vedere diferit este parteesen]ial` a gândirii critice,strâns legat` de gândireaconceptual`.

Gânditorii critici cuexperien]` privesc situa]iiledin puncte de vederediferite [i prin prismadiferitelor domenii alegândirii. De exemplu,gânditorii critici pot priviterorismul prin prismadomeniului securit`]ii,domeniului politic,domeniului juridic sau acombina]iei acestora trei.Abilitatea de a folosi [i altepuncte de vedere [iconsiderarea unei situa]iiprin prisma altui domeniupoate fi foartep`trunz`toare.

G#nditorii critici mai\nt#i recunosc propriulpunct de vedere apoiaccept` alte puncte devedere [i observ`diferen]ele. Punctul devedere diferit este folositpentru a în]elege [i alteconvingeri [i eventual a leadopta.

Implica]ii. Implica]iile

sunt ceea ce astept`m s`se întâmple dup` luareaunei decizii. Consecin]elesunt ceea ce efectiv seîntâmpl` dup` luareadeciziei.

Gânditorii critici iauîntotdeauna în considerare

implica]iile convingerilor,opiniilor [i ac]iunilor.Conform modelului lui Paul,gânditorii critici gândescdespre implica]ii în treimoduri: posibil, probabil [Iinevitabil. Când ne gândimla implica]ii, lu`m înconsiderare toateposibilit`]ile ra]ionale. Înesen]` aceasta includeorice, de la cel mai bun cazla cel mai rù. La acestpunct, se poate spune c` afost dezvoltat tot setula[teptat de implica]ii. Dacàcest set este cuprinz`tor,va include [i consecin]eleac]iunii. Mai departe,gânditorul critic trebuie sìa în considerare careimplica]ii sunt cele maiprobabile în scenariu. Înfinal, identific` careimplica]ii sunt inevitabile însitua]ia dat`. Acest fel deanaliz` a viitorului este maimult dec#t o simpl` ghicire.

For]eaz` pe cel caregânde[te s` seconcentreze pe finalitate.De aici, gânditorul criticpoate u[or s` compare

implica]iile posibile [iimplica]iile probabile cua[tept`rile [i s` evaluezece poate rezolva problema.A[tept`rile gânditoruluicritic devin a patra parte aimplica]iilor, care este oimplica]ie obligatorie în


problema dat` sau înscenariu.

De[i acest model pareunul linear, el este mult maicomplicat. Fiecare elemental gândirii este legatsimultan de celelalteelemente. Când oinforma]ie nou` devinedisponibil` pentru cel ce iadecizii, premisele [ideduc]iile se pot schimba.

Schimb`rile în informa]iivor genera noi întreb`ri, vorinfluen]a punctul de vederesau vor necesita noiconcepte. Dac` schimb`mpremisele, deduc]iile/concluziile vor fi afectate.Scopul [i implica]iile vor fi[i ele afectate. Acest tip degândire necesit` o anumeflexibilitate a min]ii.Procesul de gândire esteupdatat în permanen]` prinscanarea de noi informa]ii,verificarea propriilorprejudec`]i, men]inereaflexibilit`]ii conceptuale [i aunei min]i deschise.

2. StandardeleStandardeleStandardeleStandardeleStandardeleintelectualeintelectualeintelectualeintelectualeintelectuale

Elementele gândiriiformeaz` cadrul gândiriicritice. Standardeleintelectuale joac` rolul unuiset de principii care ajut`s` fie m`surat` calitateagândirii. Richard Paulenumer` nou` standardeintelectuale pe caregânditorii critici le folosescpentru a-i ajuta s` creasc`

calitatea gândirii. Acestestandarde includ: claritatea,acurate]ea, precizia,relevan]a, l`rgimea,profunzimea, logica,semnifica]ia [icorectitudinea. Gânditoriicritici aplic` standardele lafiecare din elementelegândirii pentru a crea unmodel de gândire mai bun.Anumite standarde se potaplica mai mult la uneleelemente ale gândirii decâtla altele. Dar claritatea estevalabil` la toate. Oricaredintre elemente trebuie s`fie bine în]eles pentru aputea gândi critic.Claritatea nu ofer`în]elegere, dar o faceposibil`.

Cel mai bun mod de aaplica aceste standarde laun anumit element estepunând întreb`ri legate de

acel standard. De exemplu,se poate întreba referitor laun anumit element algândirii, este corect, esteadev`rat, cum se poateverifica aceasta?

Folosind standardulpreciziei se poateîmbun`t`]i informa]ia. Sepot pune urm`toareleîntreb`ri: este destul deprecis pentru a lua odecizie? Poate fi aceastìnforma]ie mai exact`?Relevan]a ne ajut` s`simplific`m gândirea critic`prin concentrarea pe rândpe o anumit` parte ascenariului, legat` de oîntrebare sau de o decizie.A[a cum spuneam,persoanele normale careiau decizii sunt sufocate deinforma]ii, presupuneri,puncte de vedere [iimplica]ii. Fiind capabili s`întrebe cum este aceastarelevant, este un pasînainte c`tre simplificarealu`rii deciziei. Standardelede l`rgime [I profunzimesunt strâns legate unul decel`lalt. Luate împreunèle sunt complementare.Cheia este s` recunoa[temo anume armonie întreaceste dou` standarde. Deexemplu, gânditorii criticicaut` l`rgime în punctul devedere, concepte [iimplica]ii. În acela[i timp, enevoie de profunzime lainforma]ii, concepte,premise [i întreb`ri. Aceste

standarde duc laîntrebarea: avem o vederedestul de larg` cu destuledetalii în planul doi [i trei alefectelor? Referindu-ne lastandardul logic`, un testsimplu este: are aceastavreun sens? Sau, sepotrive[te aceast` opiniecu dovezile disponibile? Ominte curioas`, scepticèste un beneficiu îngândirea critic`. Logicanecesit` reflec]ia [ireconsiderarea oric`reiafirma]ii condi]ionale sauinforma]ii. Standardulsemnifica]iei, ca [irelevan]a, caut` sèviden]ieze nu numai ce seaplic` situa]iei, ci [i ceeace este cel mai important.

Standardul semnifica]ieiajut` gânditorul critic s`prioritizeze informa]ia,punctul de vedere,conceptele [i implica]iile.Din punct de vedere militar,semnifica]ia poate fi privit`ca primul pas c`treplanificarea opera]iilorbazate pe efecte.Standardul corectitudineeste cel mai controversatdintre toate. Apareîntrebarea cine determin`ce este corect [i cum sedetermin` ce este corect?Ambele sunt întreb`ribune, dar f`r` un r`spunsscurt. Introducereacorectitudinii ca standardare leg`tur` cu tendin]aindividual` de autoîn[elare.


BIBL IOGRAFIEB IBL IOGRAFIEB IBL IOGRAFIEB IBL IOGRAFIEB IBL IOGRAFIE

Jalobeanu, D., Gândire critic` [iteoria argument`rii – note de curs,Universitatea de Vest Vasile Goldi[,Timi[oara.

Floyd J. Usry, Jr., How critical thinkingshapes the military decision makingprocess, Joint Military OperationsDepartment/Naval War College, Newport,US, 2004.

Military Intelligence ProfessionalBulletin, July-September 2006, Volume 32,Number 3, Teaching Critical Thinking SkillsAcross the USAIC Curriculum, by GeorgeVan Otten, PhD and Leon Leszczynski, MA.

Military Intelligence ProfessionalBulletin, July-September 2006, Volume 32,Number 3, Critical Thinking for the MilitaryProfessional, by Colonel W. MichaelGuillot, USAF.

The Miniature Guide to CriticalThinking. Concept and Tools – dr. RichardPaul, dr. Linda Elder, The Foundation forCritical Thinking, 2008, Berkeley,California.

http://www.criticalthinking.org.http://www.extension.umn.edu/

distribution/citizenship/DH5645.html.http://ro.wikipedia.org/wiki/

Gandire_critic`.

Deci, când este evaluat`corectitudinea unei decizii,gânditorul critic trebuie s`întrebe: interesele meleegoiste influen]eaz`procesul g#ndirii saudecizia mea este corect`\n toate privin]ele?Standardul corectitudine\ncearc` s` previn`gandirea egocentric`. C#ndego-ul cuiva intervine \nprocesul g#ndirii, g#nditorulcritic devine contaminat cumotivele ulterioare unordecizii eronate. Ego-uldetermin` scopul [i\ntrebarea central`, alegeselectiv informa]iilefolosind numai conceptefamiliare [i premiseneverificate, duc#nd laconcluzii gre[ite, \n timpce se iau \n considerarepuncte de vedere limitate,rezultand implica]iinefondate. Dac` claritateaeste un standard valabil latoate elementele,corectitudinea estestandardul ce permite overificare bun` atendin]elor egocentrice.

Pentru a rezolvaeficient o problem` RichardPaul ne propune urm`torulmodel:

1. Stabili]i [i reformula]iperiodic, cu claritate,scopurile, obiectivele [inevoile dumneavoastr`.

2. Oricand e posibil lua]iproblemele una c#te una.Specifica]i fiecareproblem` c#t de clar [iprecis pute]i.

3. Studia]i problemapentru a determina exactfelul ei. Stabili]i ce trebuies` face]i pentru a orezolva?

4. Face]i distinc]ie întreproblemele fa]` de careave]i cât de cât un control[i problemele fa]` de carenu ave]i niciun control.Concentra]i-v` eforturile peprobleme pe care poten]ialle pute]i rezolva.

5. Stabili]i informa]iilede care ave]i nevoie pentru

a rezolva problema. Cùta]iîn mod activ informa]iile.

6. Analiza]i cu aten]ie [i\n]elege]i informa]iile pecare le g`si]i, pentru atrage concluzii ra]ionale.

7. Determina]i ce op]iuniave]i pentru a ac]iona. Cepute]i face pe termenscurt? Dar pe termen lung?Recunoa[te]i ce limit`riave]i în leg`tur` cu banii,timpul [i puterea.

8. Evalua]i ce op]iuniave]i, stabilind avantajele [idezavantajele fiec`reia.

9. Adopta]i o strategie [iurma]i-o. Aceasta poateimplica ac]iune sau ogândire atent` printr-oabordare gen a[tepta]i [ivede]i.

10. Când ac]iona]i,monitoriza]i implica]iileac]iunilor dumneavoastr`.Fi]i gata s` v` revizui]istrategia dac` situa]ia ocere. Fi]i preg`ti]i s`schimba]i analiza sauformularea problemei, pem`sur` ce mai multeinforma]ii despre problem`devin disponibile.

CONCLUZIICONCLUZIICONCLUZIICONCLUZIICONCLUZII

O metod` de rezolvarea problemelor este [iprocesul de luare a decizieimilitare. Dac` gândireaeste gre[it` atunci deciziile

sunt gre[ite [i problema nueste rezolvat`. Deciziileeronate creeaz` mai multeprobleme. Prin urmare,gândirea critic` m`re[teprobabilitatea rezolv`rii deprobleme militare prinalegeri [i decizii mai bune.Sunt dou` tipuri de deciziiluate în cadrul procesuluide luare a deciziei militare:intuitive [i analitice.

Pe un câmp de lupt` cuo situa]ie tactic` cu un ritmalert de schimbare, luareadeciziei intuitive ester`spunsul potrivit în situa]ii,în care timpul preseaz`. Înopozi]ie, luarea decizieianalitice este unra]ionament con[tient bazatpe descompunerea uneiprobleme complexe înp`r]ile ei componentepentru o cercetare maiatent` [i de obicei implicò procedur` sistematic`.

Gândirea critic` elimin`capcanele gândirii umaneîn ambele abord`ri ale lu`riideciziei. Gândirea critic` artrebui folosit` s` elimineerorile mentale în deciziileintuitive când timpulpermite [i c#nd pu]in timpfolosit pentru a gândisalveaz` mult mai multtimp în partea de execu]ie.Personalul din statul majortrebuie în mod curent sèxerseze gândirea critic`

sub presiunea timpuluipentru a îmbun`t`]i vitezade luare a deciziiloranalitice în leg`tur` cuinamicul.

Gândirea critic`valideaz` de fapt procesulde luare a deciziei militare.În timp ce procesul de luarea deciziei militare estestandardizat subliniind ces` se gândeasc`, calitateadeciziei luate în urmaprocesului este dependent`de gândirea critic` sau delipsa ei.


DE CEDE CEDE CEDE CEDE CEPSIHOLOG?PSIHOLOG?PSIHOLOG?PSIHOLOG?PSIHOLOG?

Vizita la psiholog esteprivit`, adesea, ca ociud`]enie. Cel careapeleaz` la un astfel deterapeut poate fi suspectat.Cunoscu]ii, colegii, rudeleaproape c`-l ocolesc sau îltrateaz` ca pe un bolnav.Lui însu[i îi este jen` s`povesteasc` despre vizita la„[aman“. Vedem adeseacum multor persoane nu leeste jen` s` se duc` la

ortoped cu piciorul rupt laschi, din cauza neaten]ieisau a bravadei, nici cu bolirespiratorii saucardiovasculare cauzate deconsum excesiv de tutun [ialcool, forme „cumin]i“ aletoxicomaniei. Dac` a suferit,îns`, o traum` cauzat` demoartea unei rude sau de undivor], o criz` financiar`,este supraînc`rcat psihicdintr-o misiune, atunci da,este ru[inos: dac` omuleste crezut nebun?

Legea 213 din 2004 arat`[i ce se poate ob]ine de la

un psiholog, respectivstudiul comportamentuluiuman [i al proceselormentale, investigarea [irecomandarea c`ilor desolu]ionare a problemelorpsihologice, elaborarea [iaplicarea de teste pentrum`surarea inteligen]ei,abilit`]ilor, aptitudinilor [i aaltor caracteristici umane,prevenirea [i psihoterapiatulbur`rilor emo]ionale [i depersonalitate, precum [i afenomenelor de inadaptare/dezadaptare la mediul social[i profesional, interpretarea

datelor ob]inute [i elaborarearecomand`rilor pe care leconsider` necesare - (Art.5),dar [i cum este obligatterapeutul s` p`strezeconfiden]ialitatea asupradatelor mai mult sau maipu]in intime ob]inute dincontactul cu pacientul/subiectul, în cadrul evalu`rii/terapiei/consilierii - (Art.4).

Mul]i autori exprim` înarticolele lor constatareaaceasta – teama/frica depsiholog (Fear ofPsychologist). Cauzeleinstal`rii fricii, dar [i a friciide psiholog, sunt multiple.Teama de necunoscut saude e[ec (RoxanaHumeniuc), cedarea fizic` [ipsihic` în fa]a presiunilor,priva]iunilor, concomitent cugândirea conform c`reianimeni nu te poate ajuta:„Cu ce s` te ajute unpsiholog?” (CarmenIonescu), lipsa informa]iilordespre profesia [i

Gabriela Daniela MU{IN~

FRICA DE PSIHOLOG –o abordare a rela]iei psihologiei aplicate

cu managementul resursei umane

Oameni care nu au citit nimic despre psihologie [i, mai jenant, al]iiOameni care nu au citit nimic despre psihologie [i, mai jenant, al]iiOameni care nu au citit nimic despre psihologie [i, mai jenant, al]iiOameni care nu au citit nimic despre psihologie [i, mai jenant, al]iiOameni care nu au citit nimic despre psihologie [i, mai jenant, al]iicare [tiu mai mult despre domeniul acestei [tiin]e/profesii, chiar nucare [tiu mai mult despre domeniul acestei [tiin]e/profesii, chiar nucare [tiu mai mult despre domeniul acestei [tiin]e/profesii, chiar nucare [tiu mai mult despre domeniul acestei [tiin]e/profesii, chiar nucare [tiu mai mult despre domeniul acestei [tiin]e/profesii, chiar nuvor s` accepte terapia sau, cel pu]in, consilierea psihologic`. Levor s` accepte terapia sau, cel pu]in, consilierea psihologic`. Levor s` accepte terapia sau, cel pu]in, consilierea psihologic`. Levor s` accepte terapia sau, cel pu]in, consilierea psihologic`. Levor s` accepte terapia sau, cel pu]in, consilierea psihologic`. Leputem focaliza aten]ia spre succesul unor metode [i tehnici de lucru,putem focaliza aten]ia spre succesul unor metode [i tehnici de lucru,putem focaliza aten]ia spre succesul unor metode [i tehnici de lucru,putem focaliza aten]ia spre succesul unor metode [i tehnici de lucru,putem focaliza aten]ia spre succesul unor metode [i tehnici de lucru,în clinic [i normal, pentru eficientizarea activit`]ilor omului concret,în clinic [i normal, pentru eficientizarea activit`]ilor omului concret,în clinic [i normal, pentru eficientizarea activit`]ilor omului concret,în clinic [i normal, pentru eficientizarea activit`]ilor omului concret,în clinic [i normal, pentru eficientizarea activit`]ilor omului concret,cu întreaga sa problematic` existen]ial`, în contextul situa]iilor [icu întreaga sa problematic` existen]ial`, în contextul situa]iilor [icu întreaga sa problematic` existen]ial`, în contextul situa]iilor [icu întreaga sa problematic` existen]ial`, în contextul situa]iilor [icu întreaga sa problematic` existen]ial`, în contextul situa]iilor [ievenimentelor sociale cotidiene [i al recesiunii sau crizei economiceevenimentelor sociale cotidiene [i al recesiunii sau crizei economiceevenimentelor sociale cotidiene [i al recesiunii sau crizei economiceevenimentelor sociale cotidiene [i al recesiunii sau crizei economiceevenimentelor sociale cotidiene [i al recesiunii sau crizei economicemajore, conflicte sociale, dezastre naturale, optimizarea [imajore, conflicte sociale, dezastre naturale, optimizarea [imajore, conflicte sociale, dezastre naturale, optimizarea [imajore, conflicte sociale, dezastre naturale, optimizarea [imajore, conflicte sociale, dezastre naturale, optimizarea [ieficientizarea organiza]iiloreficientizarea organiza]iiloreficientizarea organiza]iiloreficientizarea organiza]iiloreficientizarea organiza]iilor, situa]ii care implic` stres traumatic sau, situa]ii care implic` stres traumatic sau, situa]ii care implic` stres traumatic sau, situa]ii care implic` stres traumatic sau, situa]ii care implic` stres traumatic sauposttraumatic etc.posttraumatic etc.posttraumatic etc.posttraumatic etc.posttraumatic etc.


capacit`]ile domeniuluipsihologiei [i chiaradùgarea a înc` uneitemeri la lista precedent`,aceea de psiholog: „Ce vaafla [i ce va face cu ceeace afl`?” (Amalia Hodisan).

Trìm într-o lume în care,la tot pasul, întâlnimprovoc`ri, uneori conflicte culumea noastr`, a[a cumeste ea [i aproapeîntotdeauna se declan[eaz`conflicte în propriile noastrepersoane (conflictul nevroticeu/supraeu) care ne tulburèchilibrul/armonia intern`,nelini[tile ne stric` imagineafrumoas` pe care amconstruit-o despre via]`.Exist` cineva care [tie s`[tie s`[tie s`[tie s`[tie sàsculte asculte asculte asculte asculte [i, poate, s` ajutecumva?

Consultarea unuipsiholog nu este un semnde sl`biciune, ci dovadamaturit`]ii, a respectului [i,de ce nu, a iubirii de sine.

Asigurarea psihologic` apopula]iei reprezint` orealitate social` deimportan]` strategic`na]ional`.

Psihologul, atât cel dinsocietatea civil` cât [i, maiales, cel din mediul militarnu reprezint` [i nu trebuiev`zut ca motiv al temerilor,este mai degrab` ajutorulnecesar, aliatul persoaneicând cuplul FRIC~ - PANIC~se interpune între om [iprovoc`rile pe care [i leasum`. Comunicarea cupsihologul este, p#n` laurm`, vorbire despre suflet/psihic (Mihai Golu, înFundamentele psihologiei,arat` c` termenul„psihologie” a fost introdusîn secolul al XVI-lea dec`tre înv`]atul germanRodolphe Goglenius, dincuvintele grece[tipsihe=suflet/psihic [ilogos=vorbire despre; a fostutilizat sporadic p#n` în1879, c#nd psihologia s-adesprins de filosofie).

Oameni care nu au cititnimic despre psihologie [i,mai jenant, al]ii care [tiu mai

mult despre domeniulacestei [tiin]e/profesii, chiarnu vor s` accepte terapiasau, cel pu]in, consiliereapsihologic`. Le putemfocaliza aten]ia spresuccesul unor metode [itehnici de lucru, în clinic [inormal, pentru eficientizareaactivit`]ilor omului concret,cu întreaga sa problematicèxisten]ial`, în contextulsitua]iilor [i evenimentelorsociale cotidiene [i alrecesiunii sau crizeieconomice majore, conflictesociale, dezastre naturale,optimizarea [i eficientizareaorganiza]iilor etc.

În România, contactul cuun psiholog într-una dintresitua]iile enumerate nu sepractic` sau este dedomeniul straniului pentrumajoritatea locuitorilor; dinp`cate [i pentru majoritatea

managerilor, în fond cei maiinteresa]i de cre[terea valoriiactivit`]ii prin raport optimexigen]e/capacit`]i [imic[orarea timpului delaten]` de la momentul cânds-a produs decompensarea/dezadaptarea salaria]ilor înanumite situa]ii-limit` pân`la momentul recuper`rii/ob]inerii randamentuluimaxim al lucrului în sarcin`.

Refuz`m s` cerem ajutorpentru c` nu realiz`m cât de

important este ori pentru c`nu [tim exact, concret ceînseamn` interven]ia unuipsiholog?

Ca orice profesionist,psihologul î[i face treabasimplu [i eficient, ajut`persoana s` devin` cetrebuie sau dore[te s`devin`, ajut` omul s`-[ianalizeze cursul vie]ii;nicidecum nu întreprindeceva în locul sau \mpotrivavoin]ei acestuia. El propunestrategii, variante de lucru,solu]ii, este un sprijin maiales pentru ca subiectul/pacientul/managerul/comandantul care trebuies`-[i clarifice interesele,motiva]iile, cìle [i s` aib`curajul [i tenacitatea de a leurma.

Apelarea la metodele [itehnicile psihologiei dup`producerea evenimentelor

traumatice, dup` pierderi [isuferin]e, în st`ri dramatice,depresii, angoase, dup`constatarea ineficien]ei unorstructuri sau metode delucru nepotrivite, pentrucorectarea comportamentuluiindividual ori optimizareastructurilor [i rela]iilor dinorganiza]ii constituie unfactor de interven]ie pozitiv.Trebuie precizat, îns`, dac`mai era nevoie, càtitudinea perfect` este cea

preventiv` – suma ac]iuniloralese dintre variantelegândite [i proiectate însistem tipic inteligen]eiumane – feedbefore [i nufeedback precum în cazulutilajelor/mecanismelor saual ac]iunilor animalelor,mânate de instinct.

Uneori persoana nu areresurse interne sau nu poateini]ia aplicarea unei solu]iieficiente pentru a gestiona ositua]ie dificil` [i are nevoiede ajutor profesionist. Înaceste cazuri un psihologpoate propune variante destrategii personalizate pentruprobleme:

– starea de armonie înrela]iile importante (familie,rela]ii ierarhice);

– rela]ia cu colegii dingrupul de lucru;

– gestionarea adaptativà emo]iilor puternice;

– dezvoltarea încrederiiîn sine;

– gestionarea situa]iilorlimit`, a presiunii de a alege;

– dobândirea abilit`]ii dea spune „nu“ atunci cândtrebuie dar persoana „nu[tie“ s` o fac`;

– „g`sirea“ r`spunsuluipotrivit la criticile celorlal]iprecum [i actualizarea [iasimilarea momentelor [i asitua]iilor care au dus lacritici justificate


concomitent cu ameliorareacomportamentului în grup,cuplu, loc de munc`.

Dup` contactul eficientcu specialistul psiholog,totul pare mai simplu. Înfond, nu a fost magie, doars-au detectat disfunc]iicare puteau fi prev`zute [ieliminate.

Indeciziile, depresiile,nefericirea, proasteleobiceiuri [i, mai ales, releleatitudini manageriale nudispar de la sine, ignorarealor nu ne confer` „lini[te“,ci amânarea careconsolideaz` cauzeleproblematicii. Teama deproblema ap`rut`, dublat`de teama de a ar`ta cuivala ce stadiu s-a ajuns într-oanume spe]`, inhibàc]iunile. Frica îngr`de[te[i frâneaz`. Frica depsiholog îngr`de[teevolu]ia psihic`,planificarea, constituireaintereselor, motivelor,

motiva]iei [i ac]iunilor. Noiac]ion`m pe bazaresurselor noastre care,concret, sunt for]a,mobilitatea [i echilibrulsistemului nervos central(Pavlov, elementeledefinitorii aletemperamentului). Pân` laurm`, trei puncte de sprijinsunt idealul fizic alechilibrului, iar echilibrulac]ional se cap`t` [i semen]ine având putere,putere,putere,putere,putere,curaj [i încredere.curaj [i încredere.curaj [i încredere.curaj [i încredere.curaj [i încredere.

Rolul psihologului, atâtînainte cât [i dup` 1989, încadrul armatei, dar [i înalte domenii de activitate,p`rea ([i pare încontinuare) s` fie incert.Ne\n]elegerea roluluiacestuia, cu efecte variindde la rezisten]` laindiferen]` [i ignoran]`,persist` alocuri [i înprezent. Excep]iile înt`rescregula.

EFICIEN}AEFICIEN}AEFICIEN}AEFICIEN}AEFICIEN}APSIHOLOGULUIPSIHOLOGULUIPSIHOLOGULUIPSIHOLOGULUIPSIHOLOGULUI

DEPINDE DEDEPINDE DEDEPINDE DEDEPINDE DEDEPINDE DECOMANDANTCOMANDANTCOMANDANTCOMANDANTCOMANDANTAcolo unde [efii/

comandan]ii au recunoscutvaloarea real` aoportunit`]ii de a beneficiade consiliere psihologic` [ide consiliere în domeniulresurselor umane, atribu]iilesunt decontate în produseale muncii eficiente/optime.Acolo psihologulefectueaz` cercet`ri asupraproceselor mentale,studiaz` comportamenteleumane individuale [icolective. Prezen]apsihologului în armat` esteun exemplu valoros alregl`rii pe baze [tiin]ifice arela]iilor individuale [i degrup în structurile socialeactuale, ofer` cì deparcurs pentru viitor, pân`la anularea fricii cauzate denecunoa[tere.

Orice efort decomunicare, mai ales într-osocietate în schimbare,presupune noi canale decomunicare. Cazulcomunic`rii din armat` –un mediu restrictiv prindefini]ie – ofer` unexemplu privind limiteleimpuse comunic`rii decultura [i structuraspecifice organiza]iei(armatei). Schimbareaimpus` societ`]ii noastrede conjuncturile lumii deast`zi creeaz` conflictefire[ti între modeleletradi]ionale (patternuri) [icele noi. Se dore[te laorice nivel ierarhicasimilarea instantanee anoilor modele. Asimilarealor are loc adesea într-unritm nesatisf`c`tor, pentruc` sunt dificile acceptarea[i sedimentarea noului.Rezisten]a psihologic`înseamn` [i neacceptareaunui sistem nou, chiardac` acesta este pozitiv.Orice stimul nou este


Golu, M., Fundamentele psihologiei,Bucure[ti, Editura Funda]iei România deMâine, pag. 16, 2004.

Hodisan, A., Cui îi este team` depsiholog?, http://arpc-psihologiecomunitara.blogspot.ro/2011/08/in-tara-lui-psi-sau-cui-ii-e-teama-de.html#!/2011/08/in-tara-lui-psi-sau-cui-ii-e-teama-de.html

Humeniuc, R., Teama de necunoscut,http://m.eva.ro/article/view/?id=11825

Rusti, L., Fobia sau frica ira]ional`,http://www.topsanatate.ro/articol/fobia-sau-frica-irationala-21794-all-post.htm

perturbant într-un sistemfobic fa]` de nou.

Solu]ionarea acestui„conflict” înseamn` o maibun` adaptare, cre[tereaflexibilit`]ii sistemului.

Multe cadre militaretrateaz` cu destul`suspiciune [i team`psihologul din unitate, careîns`, pentru a fi eficient,are nevoie tocmai deîncredere, comunicare,solicit`ri concrete,deschise. Sprijinulconducerii pentrudesf`[urarea în condi]iioptime a activit`]ii estecondi]ia esen]ial`, aproapesingura, pentru c` apoicelelalte cadre urmeazèxemplul [i, printr-ocomunicare adecvat`,situa]iile solicitanteprimesc solu]ii construitede echipa psiholog-persoan`/persoane/comandant.

Psihologul se a[teapt`s` fie apreciat în func]ie depresta]ia sa profesional`,ca [i ceilal]i lupt`tori/salaria]i, ca [i comandantulînsu[i, la rândul sù. Esteregula principal` aeficien]ei manageriale.Pân` la momentul emiteriiordinului [i executarea lacomand` unic`, informarea[i comunicarea pentruconstituirea strategiilor [i aetapelor tactice implic`toate persoanele [i func]iileca speciali[ti [i parteneriegali de dialog. Doarultimul cuv#nt – ordinul ordinul ordinul ordinul ordinul –apar]ine strict liderului/comandantului.


}inând de o includererecent` în acela[i imaginareste [i psihologia, aflat`acum în con[tiin]a public`între ce este [i poatepsihologia ca activitateinstitu]ionalizat` [i ce secrede c` ar putea [i trebuis` poat`.

Privind militarii, publiculprezumând c` militarii s-arafla institu]ional sub controlpsihologic continuu, cuvoca]ia [i capacitatea de a

activitatea militar`,activitatea militar`,activitatea militar`,activitatea militar`,activitatea militar`, cutoate atribu]iuniletoate atribu]iuniletoate atribu]iuniletoate atribu]iuniletoate atribu]iunilefunc]iei, cu autoritateafunc]iei, cu autoritateafunc]iei, cu autoritateafunc]iei, cu autoritateafunc]iei, cu autoritateaprofesional` [i militar`profesional` [i militar`profesional` [i militar`profesional` [i militar`profesional` [i militar`necesare, plus protec]ianecesare, plus protec]ianecesare, plus protec]ianecesare, plus protec]ianecesare, plus protec]iasocial` cuvenit`, însocial` cuvenit`, însocial` cuvenit`, însocial` cuvenit`, însocial` cuvenit`, întimp de pace, absoluttimp de pace, absoluttimp de pace, absoluttimp de pace, absoluttimp de pace, absolutnecesar` în condi]ii denecesar` în condi]ii denecesar` în condi]ii denecesar` în condi]ii denecesar` în condi]ii der`zboi. r`zboi. r`zboi. r`zboi. r`zboi. Psihologii delaborator din sistemul militarpot fi civili. Psihologii delaborator nu sunt psihologimilitari.

Prevenirea suicidului lamilitari intr` în sarcinapsihologului militar depsihologului militar depsihologului militar depsihologului militar depsihologului militar deunitateunitateunitateunitateunitate. Ne referim strict laprofilaxia suicidului înorganiza]ia militar` în timpde pace.

Mihai Turcu

RISCUL SUICIDAL LA MILITARI

Sinuciderea cuiva emo]ioneaz` [i nedumere[te grupul social primarSinuciderea cuiva emo]ioneaz` [i nedumere[te grupul social primarSinuciderea cuiva emo]ioneaz` [i nedumere[te grupul social primarSinuciderea cuiva emo]ioneaz` [i nedumere[te grupul social primarSinuciderea cuiva emo]ioneaz` [i nedumere[te grupul social primar.....Dac` este în cauz` un militarDac` este în cauz` un militarDac` este în cauz` un militarDac` este în cauz` un militarDac` este în cauz` un militar, un individ organiza]ional, armata, având, un individ organiza]ional, armata, având, un individ organiza]ional, armata, având, un individ organiza]ional, armata, având, un individ organiza]ional, armata, avândprin tradi]ie un loc special în imaginarul colectivprin tradi]ie un loc special în imaginarul colectivprin tradi]ie un loc special în imaginarul colectivprin tradi]ie un loc special în imaginarul colectivprin tradi]ie un loc special în imaginarul colectiv, impactul afecteaz`, impactul afecteaz`, impactul afecteaz`, impactul afecteaz`, impactul afecteaz`marele grup. Urmare a desfiin]`rii armatei de conscrip]ie, noile genera]iimarele grup. Urmare a desfiin]`rii armatei de conscrip]ie, noile genera]iimarele grup. Urmare a desfiin]`rii armatei de conscrip]ie, noile genera]iimarele grup. Urmare a desfiin]`rii armatei de conscrip]ie, noile genera]iimarele grup. Urmare a desfiin]`rii armatei de conscrip]ie, noile genera]iide cet`]eni sunt lipsi]i de ini]iere militar`, cunoa[tere [i con[tiin]`de cet`]eni sunt lipsi]i de ini]iere militar`, cunoa[tere [i con[tiin]`de cet`]eni sunt lipsi]i de ini]iere militar`, cunoa[tere [i con[tiin]`de cet`]eni sunt lipsi]i de ini]iere militar`, cunoa[tere [i con[tiin]`de cet`]eni sunt lipsi]i de ini]iere militar`, cunoa[tere [i con[tiin]`militar`. Dimensiunea militar` a na]iunii se plaseaz` în imaginarmilitar`. Dimensiunea militar` a na]iunii se plaseaz` în imaginarmilitar`. Dimensiunea militar` a na]iunii se plaseaz` în imaginarmilitar`. Dimensiunea militar` a na]iunii se plaseaz` în imaginarmilitar`. Dimensiunea militar` a na]iunii se plaseaz` în imaginar.....

preveni derapajele psihice.Îns`[i organiza]ia militar` [ipsihologii nu sunt în clarprivind felul [i rolulpsihologului în organiza]iamilitar`. Fie estesupraevaluat fie subevaluat,cel mai des confuz.

În armat` î[i are loculpsihologul militar ofi]er, caatare calificat prin studiilepostlicen]`, cu status rolinstitu]ionalizat,corespunz`tor încadrat,

atribuit cu autoritateanecesar` exercit`rii lui.

Psihologia militar` esteesteesteesteestedomeniu în sine, ramur`domeniu în sine, ramur`domeniu în sine, ramur`domeniu în sine, ramur`domeniu în sine, ramur`a psihologiei,a psihologiei,a psihologiei,a psihologiei,a psihologiei, [i nu poatefi practicat` eficient decâtde militari. Condi]ia demilitar a psihologuluigaranteaz ̀comprehensiunea,urmare a cunoa[teriiparticipative, a problematiciimilitare [i a condi]iei demilitar. Statutul de ofi]erasigur` participarea laasigur` participarea laasigur` participarea laasigur` participarea laasigur` participarea la


Rosturile activit`]iipsihologului militar decurgdin nevoile de optimizare aorganiza]iei, optimalitatecare este condi]ionat` decondi]ia psihic` a militarilorca indivizi [i persoane.

Pentru a putea preveniderapajul comportamental almilitarilor, acest psiholog,prin statutul sù, are accesla documentele privindtraseul biografic [iprofesional al militarilor.Formeaz` însu[i o arhiv`psihologic`, strictconfiden]ial`, protejat` caatare prin secretulprofesional [i secretul deserviciu, incluzând toateprobele psihologice standard[i clinice decise de el, dup`caz, pentru fiecare militardin unitate. Are obliga]ia dea realiza interviuri clinice cuto]i militarii semnaliza]i caap]i psihologic, dar cuindicatori de risc psihologic.Între]ine rela]ie institu]ional`cu to]i comandan]ii direc]i aimilitarilor, cunoa[te prindeterminare specific`re]elele interpersonaleinformale din grupurilemilitare formale, observ`dinamica acestora [i peliderii formali [i informali aiacestora. Particip` efectiv la

activit`]ile militare curente [ila aplica]ii, observ`participativ via]a militarilor înorganiza]ie, este obligat sòbligat sòbligat sòbligat sòbligat s`r`spund`r`spund`r`spund`r`spund`r`spund` promptpromptpromptpromptprompt lalalalala toatetoatetoatetoatetoatecererile personale decererile personale decererile personale decererile personale decererile personale deconsiliere psihologic`consiliere psihologic`consiliere psihologic`consiliere psihologic`consiliere psihologicàle militarilor atunciale militarilor atunciale militarilor atunciale militarilor atunciale militarilor atuncicând sunt cerutecând sunt cerutecând sunt cerutecând sunt cerutecând sunt cerute,(practica arat` c` ceipreocupa]i de sinucidereanun]` pe cineva, de regulò singur` dat`, despreinten]ia lor de autoliz`, acelcineva putând fi psihologul)[i cererile de consult pentruorientare ale comandan]ilordirec]i. Colaboreaz` strânscu medicul [ef al unit`]ii,împreun` trebuie s` poat`lua decizii de protec]ietemporar` a unor militari, defelul scoaterii din anume

activit`]i pentru recuperarecontrolat` sau pentruprotec]ia grupului. Împreun`cu medicul militar decideadresarea pentru consult,sau de urgen]`, c`trespitalul militar a militarilor curisc psihic sever. Se implic`în gestiunea psihic` aactivit`]ilor specificegrupului prin evalu`ri depsihologia muncii, evalu`riprivind dinamica grupului însarcini specifice, particip` laproiectarea unorantrenamente pentrucre[terea abilit`]ilor psihice,rezisten]ei la stres [i laefectele agresiunilor psihice.Misiunile sale devinspecifice în opera]iilemilitare cu statut de lupt` lacare particip`. Pentru

militarii tineri, adolescen]itardivi, ofer` consiliereortostructurativ`. Comunic`comenzii inform`ri utileactului de comand`.

Pentru a fi institu]ionaleficient psihologul militarnecesit` statut [isubordonare echivalentemedicului [ef de unitate. CuCuCuCuCuacest tip de implicare,acest tip de implicare,acest tip de implicare,acest tip de implicare,acest tip de implicare,psihologul militar se afl`psihologul militar se afl`psihologul militar se afl`psihologul militar se afl`psihologul militar se afl`în situa]ia de a observaîn situa]ia de a observaîn situa]ia de a observaîn situa]ia de a observaîn situa]ia de a observa[i cunoa[te[i cunoa[te[i cunoa[te[i cunoa[te[i cunoa[tecomportamentele [icomportamentele [icomportamentele [icomportamentele [icomportamentele [iatitudinile militarilor caatitudinile militarilor caatitudinile militarilor caatitudinile militarilor caatitudinile militarilor capersoane [i ca grup înpersoane [i ca grup înpersoane [i ca grup înpersoane [i ca grup înpersoane [i ca grup încondi]ii „naturale” [i decondi]ii „naturale” [i decondi]ii „naturale” [i decondi]ii „naturale” [i decondi]ii „naturale” [i dea surprinde prodromala surprinde prodromala surprinde prodromala surprinde prodromala surprinde prodromalderapajele psihice cuderapajele psihice cuderapajele psihice cuderapajele psihice cuderapajele psihice curisc personal [i/saurisc personal [i/saurisc personal [i/saurisc personal [i/saurisc personal [i/saupentru organiza]ie.pentru organiza]ie.pentru organiza]ie.pentru organiza]ie.pentru organiza]ie.Informa]ia necesar`controlului st`rii psihice apersonalului militar, caindivizi [i grup, în dinamicaei, devin accesibil`psihologului militar dac` [idac` [idac` [idac` [idac` [inumai dac` estenumai dac` estenumai dac` estenumai dac` estenumai dac` esteasimilat ca parteasimilat ca parteasimilat ca parteasimilat ca parteasimilat ca parteorganic` a grupuluiorganic` a grupuluiorganic` a grupuluiorganic` a grupuluiorganic` a grupuluimilitar [i informa]iile lamilitar [i informa]iile lamilitar [i informa]iile lamilitar [i informa]iile lamilitar [i informa]iile lacare accede r`mâncare accede r`mâncare accede r`mâncare accede r`mâncare accede r`mânriguros confiden]iale.riguros confiden]iale.riguros confiden]iale.riguros confiden]iale.riguros confiden]iale.

Având abilitarea,Având abilitarea,Având abilitarea,Având abilitarea,Având abilitarea,autoritatea, informa]ia [iautoritatea, informa]ia [iautoritatea, informa]ia [iautoritatea, informa]ia [iautoritatea, informa]ia [icompeten]ele necesare,competen]ele necesare,competen]ele necesare,competen]ele necesare,competen]ele necesare,poate organizapoate organizapoate organizapoate organizapoate organiza


preven]ia [i interven]iapreven]ia [i interven]iapreven]ia [i interven]iapreven]ia [i interven]iapreven]ia [i interven]iade urgen]`, inclusiv înde urgen]`, inclusiv înde urgen]`, inclusiv înde urgen]`, inclusiv înde urgen]`, inclusiv însitua]ii cu risc suicidal,situa]ii cu risc suicidal,situa]ii cu risc suicidal,situa]ii cu risc suicidal,situa]ii cu risc suicidal,uneori de omicid urmatuneori de omicid urmatuneori de omicid urmatuneori de omicid urmatuneori de omicid urmatde suicid.de suicid.de suicid.de suicid.de suicid.

Examin`rile aptitudinale[i evalu`rile periodicestandard sau în vedereaunei anume misiuni,efectuat de laboratoarelemilitare specializate, cuprofil de psihologiapsihologiapsihologiapsihologiapsihologiamunciimunciimunciimunciimuncii, chiar dac` includun inventar de personalitate,nu-[i propun, nu suntnu-[i propun, nu suntnu-[i propun, nu suntnu-[i propun, nu suntnu-[i propun, nu suntorganizate [i nu sunt înorganizate [i nu sunt înorganizate [i nu sunt înorganizate [i nu sunt înorganizate [i nu sunt însitua]ia de a preveni [isitua]ia de a preveni [isitua]ia de a preveni [isitua]ia de a preveni [isitua]ia de a preveni [isurprinderea derapajelorsurprinderea derapajelorsurprinderea derapajelorsurprinderea derapajelorsurprinderea derapajelorpsihicepsihicepsihicepsihicepsihice, domeniu alpsihologiei persoanei [ipsihologiei clinice, [i[i[i[i[inicidecum risculnicidecum risculnicidecum risculnicidecum risculnicidecum risculsuicidalsuicidalsuicidalsuicidalsuicidal.

Doar psihologul deunitate în condi]iile mai susenumerate, poate surprindeîn cadrul unei diagnozediagnozediagnozediagnozediagnozemultimodalemultimodalemultimodalemultimodalemultimodale aaaaapersoanei, criza depersoanei, criza depersoanei, criza depersoanei, criza depersoanei, criza depersonalitate, aceastapersonalitate, aceastapersonalitate, aceastapersonalitate, aceastapersonalitate, aceastafiind condi]ia carefiind condi]ia carefiind condi]ia carefiind condi]ia carefiind condi]ia careincumb` riscul suicidalincumb` riscul suicidalincumb` riscul suicidalincumb` riscul suicidalincumb` riscul suicidal.

Principial nu poate finu poate finu poate finu poate finu poate fif`cut` o prognoz` f`cut` o prognoz` f`cut` o prognoz` f`cut` o prognoz` f`cut` o prognoz` pentruperioad` medie sau lung`privind riscul suicidal pentrupersoane s`n`toase psihiccare trec printr-o criz` depersonalitate. Majoritatea lorse resorb f`r` a fi cunoscuteca fapt sau f`r` a fi realistevaluate privind profunzimea[i extensia lor.

Militarii sunt, princondi]ia lor, indivizi s`n`to[i.Condi]ia de s`n`tate caCondi]ia de s`n`tate caCondi]ia de s`n`tate caCondi]ia de s`n`tate caCondi]ia de s`n`tate caabsen]` a bolii, nuabsen]` a bolii, nuabsen]` a bolii, nuabsen]` a bolii, nuabsen]` a bolii, nuexclude posibilitateaexclude posibilitateaexclude posibilitateaexclude posibilitateaexclude posibilitateaactualiz`rii unor mariactualiz`rii unor mariactualiz`rii unor mariactualiz`rii unor mariactualiz`rii unor maritensiuni intrapsihice [i atensiuni intrapsihice [i atensiuni intrapsihice [i atensiuni intrapsihice [i atensiuni intrapsihice [i aderapajuluiderapajuluiderapajuluiderapajuluiderapajuluicomportamentalcomportamentalcomportamentalcomportamentalcomportamental.Preven]ia posibil` estecondi]ionat` derecunoa[terea la timp arecunoa[terea la timp arecunoa[terea la timp arecunoa[terea la timp arecunoa[terea la timp acrizei de personalitatecrizei de personalitatecrizei de personalitatecrizei de personalitatecrizei de personalitateactuale. Criza deactuale. Criza deactuale. Criza deactuale. Criza deactuale. Criza depersonalitate ac]ioneaz`personalitate ac]ioneaz`personalitate ac]ioneaz`personalitate ac]ioneaz`personalitate ac]ioneaz`ca factor endogen,ca factor endogen,ca factor endogen,ca factor endogen,ca factor endogen,îngusteaz` câmpulîngusteaz` câmpulîngusteaz` câmpulîngusteaz` câmpulîngusteaz` câmpulcon[tiin]ei [i modific`con[tiin]ei [i modific`con[tiin]ei [i modific`con[tiin]ei [i modific`con[tiin]ei [i modific`procesele psihice,procesele psihice,procesele psihice,procesele psihice,procesele psihice,

modific`ri care facmodific`ri care facmodific`ri care facmodific`ri care facmodific`ri care facposibile decizii abrupteposibile decizii abrupteposibile decizii abrupteposibile decizii abrupteposibile decizii abrupte[i comportamente[i comportamente[i comportamente[i comportamente[i comportamenteimpulsive. impulsive. impulsive. impulsive. impulsive. Unelecircumstan]e ]inând deactivitatea militar`, de felulorganiz`rii [i conducerii eisunt inductoare de stres,posibil la limita sau dincolode limita func]ionalit`]iiintegrate fizice [i psihice, seîntâmpl` frecvent în condi]iide r`zboi, mai rar în condi]iide pace.

Surprinderea prodromuluiderapajului psihic la militariiprofesioni[ti [i contractualieste o misiune dificil`.

Militarii armatelorprofesionalizate,expertiza]i aptitudinalexpertiza]i aptitudinalexpertiza]i aptitudinalexpertiza]i aptitudinalexpertiza]i aptitudinalpentru serviciu în diversele

arme, integra]i militar [irutina]i în status-rolurilespecifice în care suntîncadra]i, constituie opopula]ie de oamenioamenioamenioamenioamenis`n`to[i, forma]i [is`n`to[i, forma]i [is`n`to[i, forma]i [is`n`to[i, forma]i [is`n`to[i, forma]i [iantrena]i specific.antrena]i specific.antrena]i specific.antrena]i specific.antrena]i specific. Militara c`ror condi]ie fizic` [ipsihic` a suferit alter`ri, deregul` p`r`sescorganiza]ia. Postulan]iipentru încadrare înorganiza]ia militar` sunttria]i medical [i psihologic.Postselec]ia psihologic` nueste institu]ionalizat`, darare loc în cazul constat`rii

unor dezvolt`ri sindromaticespre limita normalit`]iipsihice cu tendin]` sprecu tendin]` sprecu tendin]` sprecu tendin]` sprecu tendin]` sprefixare,fixare,fixare,fixare,fixare, care obligatoriutrebuie semnalate autorit`]iimedico-militare, aceastafiind autoritatea care decide.Autoritatea medico-militar`se afl` institu]ionalsuprapozat` celeipsihologice privind clasareamilitarilor.

Faptul c` abaterile de lastandardele de s`n`tate alebaremului au consecin]eimediate asupra statusuluimilitar, determin` militariis` fie maxim pruden]i îna-[i denota eventualeleabateri de la acesteexigen]e, inclusiv cândinclusiv cândinclusiv cândinclusiv cândinclusiv cândcompleteaz` inventa-completeaz` inventa-completeaz` inventa-completeaz` inventa-completeaz` inventa-

rele de personalitaterele de personalitaterele de personalitaterele de personalitaterele de personalitate,care, spre a produceprofiluri utilizabile clinic,presupun completarecooperant` cu bun`credin]`, contrar fiindirelevante. Metodelealternative de investigaresunt laborioase, doarexcep]ional posibil dedesf`[urat.

ComportamentulComportamentulComportamentulComportamentulComportamentulorganiza]ional acoperòrganiza]ional acoperòrganiza]ional acoperòrganiza]ional acoperòrganiza]ional acoper`semnele posibilelorsemnele posibilelorsemnele posibilelorsemnele posibilelorsemnele posibilelormodific`ri de dispozi]iemodific`ri de dispozi]iemodific`ri de dispozi]iemodific`ri de dispozi]iemodific`ri de dispozi]ie.Militarii sunt indivizi indivizi indivizi indivizi indiviziorganiza]ionaliorganiza]ionaliorganiza]ionaliorganiza]ionaliorganiza]ionali, ac]iunile,

comportamentele [iatitudinile lor manifestemanifestemanifestemanifestemanifestesunt standardizate,deliberat impersonaledeliberat impersonaledeliberat impersonaledeliberat impersonaledeliberat impersonale.Activit`]ile militare suntplanificate, obligatorii [i înam`nunt standardizate. Înplus, b`rba]ii în general,militarii în special, ]inând decultura organiza]ional`cultura organiza]ional`cultura organiza]ional`cultura organiza]ional`cultura organiza]ional`dar [i de proiectul lor decarier`, au accesul laintimitatea lor psihic` barat,exprim` formal [iexprim` formal [iexprim` formal [iexprim` formal [iexprim` formal [iinformal doar ceea ceinformal doar ceea ceinformal doar ceea ceinformal doar ceea ceinformal doar ceea ceeste conven]ionaleste conven]ionaleste conven]ionaleste conven]ionaleste conven]ionalacceptatacceptatacceptatacceptatacceptat ca putând fica putând fica putând fica putând fica putând fiexprimatexprimatexprimatexprimatexprimat.Comportamentelepersonale paralele celororganiza]ionale, suntincidentale [i accidentale,

dar înalt semnificativedar înalt semnificativedar înalt semnificativedar înalt semnificativedar înalt semnificativepentru realitatea [idinamica subiectiv` apersoanei militarului.Problema este caobservatorul s` fie însitua]ia de a le surprinde,de unde importan]aobserva]ieiobserva]ieiobserva]ieiobserva]ieiobserva]ieiparticipativeparticipativeparticipativeparticipativeparticipative apsihologului militar [iaportul raport`rilor privindceea ce contrac]ii observ`[i apreciaz` ca diferit deuzual sau de felul personalde a fi al cuiva [i[i[i[i[icomunic` psihologuluicomunic` psihologuluicomunic` psihologuluicomunic` psihologuluicomunic` psihologului


militar cele observatemilitar cele observatemilitar cele observatemilitar cele observatemilitar cele observate.Îmboln`virea psihic` lamilitari este posibil`, darsub probabilitatea statistic`stabilit` pentru popula]iageneral̀ .

Ce este de observatCe este de observatCe este de observatCe este de observatCe este de observatprivind crizele deprivind crizele deprivind crizele deprivind crizele deprivind crizele depersonalitate, nu suntpersonalitate, nu suntpersonalitate, nu suntpersonalitate, nu suntpersonalitate, nu suntsemne clinice de boal`semne clinice de boal`semne clinice de boal`semne clinice de boal`semne clinice de boal`psihic`, ci modific`rilepsihic`, ci modific`rilepsihic`, ci modific`rilepsihic`, ci modific`rilepsihic`, ci modific`rilede dispozi]ie [ide dispozi]ie [ide dispozi]ie [ide dispozi]ie [ide dispozi]ie [iatitudinile reactive, cuatitudinile reactive, cuatitudinile reactive, cuatitudinile reactive, cuatitudinile reactive, culan]ul cauzallan]ul cauzallan]ul cauzallan]ul cauzallan]ul cauzalidentificabil, identificabil, identificabil, identificabil, identificabil, care în celemai multe cazuri se resorb,dar în momentuldar în momentuldar în momentuldar în momentuldar în momentulconsum`rii lor incumb`consum`rii lor incumb`consum`rii lor incumb`consum`rii lor incumb`consum`rii lor incumb`risc.r isc.r isc.r isc.r isc.

Privind clasica asociere„„„„„depresie-suicid”, doar unadin cele care con]in riscsuicidal, Guelfi1 subliniaz`dificultatea evalu`rii risculuisuicidal realrealrealrealreal în cazuldepresiei reactive caredepresiei reactive caredepresiei reactive caredepresiei reactive caredepresiei reactive carese instaleaz` brusc, arese instaleaz` brusc, arese instaleaz` brusc, arese instaleaz` brusc, arese instaleaz` brusc, areintensitate [iintensitate [iintensitate [iintensitate [iintensitate [iprofunzime mare, darprofunzime mare, darprofunzime mare, darprofunzime mare, darprofunzime mare, dardureaz` pu]in.dureaz` pu]in.dureaz` pu]in.dureaz` pu]in.dureaz` pu]in.

În cazul militarilor, risculeste crescut prin faptul càgresivitatea structural`natural` a militarilor,func]ional`, ca atarecultivat` organiza]ional, nu nu nu nu nuse poate orienta sprese poate orienta sprese poate orienta sprese poate orienta sprese poate orienta spreexterior exterior exterior exterior exterior în condi]iile unuisistem organiza]ionalputernic, restrictiv, careblocheaz` manifest`rilepersonale în general, a celoragresive orientateintraorganiza]ional în modferm, drept care agresi-agresi-agresi-agresi-agresi-vitatea sevitatea sevitatea sevitatea sevitatea se orienteazòrienteazòrienteazòrienteazòrienteaz`spre interiorspre interiorspre interiorspre interiorspre interior, cu efecte, cu efecte, cu efecte, cu efecte, cu efecteautodestructive,autodestructive,autodestructive,autodestructive,autodestructive,psihosomatice [ipsihosomatice [ipsihosomatice [ipsihosomatice [ipsihosomatice [icomportamentale.comportamentale.comportamentale.comportamentale.comportamentale.

Derapajul psihic esteacoperit de carcasaorganiza]ional` [i personalà fiec`rui militar. Pentruprevenirea derapajelor cupoten]ial violent esteesteesteesteesteimportant` surprindereaimportant` surprindereaimportant` surprindereaimportant` surprindereaimportant` surprindereacrizei de personalitatecrizei de personalitatecrizei de personalitatecrizei de personalitatecrizei de personalitate[i începutul înfirip`rii[i începutul înfirip`rii[i începutul înfirip`rii[i începutul înfirip`rii[i începutul înfirip`riisindromului suicidalsindromului suicidalsindromului suicidalsindromului suicidalsindromului suicidal.Comportamentul suicidalsuicidalsuicidalsuicidalsuicidalsau criminalsau criminalsau criminalsau criminalsau criminal, când se

produce, corespunde uneicatastrofe morale, pare a fipare a fipare a fipare a fipare a fif`r` prodrom, ceea cef`r` prodrom, ceea cef`r` prodrom, ceea cef`r` prodrom, ceea cef`r` prodrom, ceea ceeste falseste falseste falseste falseste fals, doar c`doar c`doar c`doar c`doar cìndiciile sunt discrete [iindiciile sunt discrete [iindiciile sunt discrete [iindiciile sunt discrete [iindiciile sunt discrete [ideliberat mascate.deliberat mascate.deliberat mascate.deliberat mascate.deliberat mascate.

Urmare a medicaliz`riiculturii moderne, se credec` actele violente trebuies`-[i aib` originea într-ostare de boal` mintal`. Înfapt, pot face parte dintabloul clinic al unor bolimintale severe, darmajoritatea lor nu au unnu au unnu au unnu au unnu au unasemenea fundalasemenea fundalasemenea fundalasemenea fundalasemenea fundal. Contrarcredin]ei neaviza]ilor, în timpce pentru psihopatolog,bolnavul psihic esteprevizibil, omul s`n`tos,liber de constrângerile bolii,are câmp larg pentrumotilitatea psihic`subiectiv` [i deciziile deac]iune, motivate personal,ca atare este în mai mic`m`sur` previzibil.

Anume condi]ii aleactivit`]ii militare potproduce modific`ri psihice,reversibile sau par]ialreversibile [i crize decrize decrize decrize decrize depersonalitatepersonalitatepersonalitatepersonalitatepersonalitate, finalresorbite, cu sau f`r` urme,alteori sistate brutal prinsuicid. Suicidul este unSuicidul este unSuicidul este unSuicidul este unSuicidul este unaccident,accident,accident,accident,accident, de unde [iredusa valoare indicativ` astatisticilor în materie.Statistica nu poate surprindefrecven]a crizelor depersonalitate [i inciden]aideii suicidaleideii suicidaleideii suicidaleideii suicidaleideii suicidale, care nu

conduce obligatoriu lasuicid, dar premergedar premergedar premergedar premergedar premergesuicidul produssuicidul produssuicidul produssuicidul produssuicidul produs.

De observat este faptulc` ceea ce în termeniipsihologiei persoanei [ipsihologiei clinice, cureperele constituite princercetarea popula]ieigenerale, este acceptat casemnificativ în sensul uneiabateri de la „normal”, unconcept relativ, esteesteesteesteestenesemnificativ în cazulnesemnificativ în cazulnesemnificativ în cazulnesemnificativ în cazulnesemnificativ în cazulpopula]iilor de militari.popula]iilor de militari.popula]iilor de militari.popula]iilor de militari.popula]iilor de militari. Înacest sens, testele cliniceelaborate [i standardizatepe popula]ia general`, sesesesesecer riguroscer riguroscer riguroscer riguroscer rigurosstandardizate pestandardizate pestandardizate pestandardizate pestandardizate pepopula]ia de militaripopula]ia de militaripopula]ia de militaripopula]ia de militaripopula]ia de militari, undemers laborios foartetehnic, care cere aportulunui oficiu specializat.Preven]ia în mediul militarcere surprindereamodific`rilor psihice înînînînînecartul parametric alecartul parametric alecartul parametric alecartul parametric alecartul parametric alnormalit`]ii psihologicenormalit`]ii psihologicenormalit`]ii psihologicenormalit`]ii psihologicenormalit`]ii psihologicela militari, diferit de cella militari, diferit de cella militari, diferit de cella militari, diferit de cella militari, diferit de celal popula]iei generale.al popula]iei generale.al popula]iei generale.al popula]iei generale.al popula]iei generale.În special, pragurileÎn special, pragurileÎn special, pragurileÎn special, pragurileÎn special, pragurilesunt diferite.sunt diferite.sunt diferite.sunt diferite.sunt diferite.

De observat este c` nununununuexist` o teorie unitar` aexist` o teorie unitar` aexist` o teorie unitar` aexist` o teorie unitar` aexist` o teorie unitar` asuiciduluisuiciduluisuiciduluisuiciduluisuicidului. Nu exist` uninventar de semne sigurecare s` permit` prognozasuicidului, în plus acestapoate avea caracter depoate avea caracter depoate avea caracter depoate avea caracter depoate avea caracter deraptus, imprevizibilraptus, imprevizibilraptus, imprevizibilraptus, imprevizibilraptus, imprevizibil.Practica arat` c` persoanediferite se situeaz`se situeaz`se situeaz`se situeaz`se situeaz`

personalpersonalpersonalpersonalpersonal în situa]ii similare,fapt care excludeposibilitatea unorgeneraliz`ri riguroase.Persoana este unic`.Abordarea posibil` [ieficient` este clinic`,este clinic`,este clinic`,este clinic`,este clinic`,„aceast` persoan` ca întregîn concrete]ea situa]iei [isitu`rii sale”, demers carepresupune rela]ie fa]` în fa]`între subiect [i psiholog,implicit existen]aimplicit existen]aimplicit existen]aimplicit existen]aimplicit existen]apsihologului militar capsihologului militar capsihologului militar capsihologului militar capsihologului militar cainstitu]ieinstitu]ieinstitu]ieinstitu]ieinstitu]ie.

Suicidul finalizat permiteo „autopsie psihologic`” f`r`mare valoare de cunoa[tere,de unde valoarea decunoa[tere mare a„autopsiei psihologice” asuicidului la grupesocioprofesionaleinvestigate psihologicsistematic, cum suntmilitarii. Cu solideargumente, autoraportulpersoanelor care ausupravie]uit tentativei desuicid, au valoareau valoareau valoareau valoareau valoareminim`minim`minim`minim`minim`. Autoraportul celorcare supravie]uiesctentativei de suicid, parteculminant` a unei crize depersonalitate, dep`[it` înmomentul produceriiautoraportului, estecosmetizat [i conven]ional.

Ideile de rezolu]ie acrizelor de personalitate prinsuicid nu sunt raportatenu sunt raportatenu sunt raportatenu sunt raportatenu sunt raportatecuiva, dar dac`, atuncicuiva, dar dac`, atuncicuiva, dar dac`, atuncicuiva, dar dac`, atuncicuiva, dar dac`, atunciunei persoane deunei persoane deunei persoane deunei persoane deunei persoane de


referin]` pe suportulreferin]` pe suportulreferin]` pe suportulreferin]` pe suportulreferin]` pe suportulc`reia conteaz`. c`reia conteaz`. c`reia conteaz`. c`reia conteaz`. c`reia conteaz`. AcestAcestAcestAcestAcestsuport este important,suport este important,suport este important,suport este important,suport este important,dar poate s` nu fiedar poate s` nu fiedar poate s` nu fiedar poate s` nu fiedar poate s` nu fieadecvat orientat [iadecvat orientat [iadecvat orientat [iadecvat orientat [iadecvat orientat [iexprimat. exprimat. exprimat. exprimat. exprimat. Apropia]iisurprin[i, de asemeneaconfiden]` recurg la cli[ee,oferind în loc de sprijinulpersonal a[teptatstereotipuri verbale [iatitudinale ineficiente [icontraproductive, astfelapelul fiind e[uat. Cuaceast` experien]` apelul nuse mai repet`.

Începând cu ideile dencepând cu ideile dencepând cu ideile dencepând cu ideile dencepând cu ideile desuicid, toatesuicid, toatesuicid, toatesuicid, toatesuicid, toatepreocup`rile [ipreocup`rile [ipreocup`rile [ipreocup`rile [ipreocup`rile [icomportamentele cucomportamentele cucomportamentele cucomportamentele cucomportamentele cuaceast` adres` ceraceast` adres` ceraceast` adres` ceraceast` adres` ceraceast` adres` cerevaluare [i asisten]` deevaluare [i asisten]` deevaluare [i asisten]` deevaluare [i asisten]` deevaluare [i asisten]` despecialitate urgent`. specialitate urgent`. specialitate urgent`. specialitate urgent`. specialitate urgent`. Înmediul militar, comandan]iidirec]i ofi]eri, au parcurs uncurs fundamental depsihologie militar` (dac`), artrebui instrui]i suplimentarprivind psihotraumatologiaspecific` mediului militar [iluptei. În r`zboi, în teren,,,,,comandan]ii direc]i comandan]ii direc]i comandan]ii direc]i comandan]ii direc]i comandan]ii direc]i suntcei care trebuie s` previn` [is` reduc` traumele psihice,statistic acestea fiind celecare, în primul rând,în primul rând,în primul rând,în primul rând,în primul rând,incapacitez` lupt`torii.incapacitez` lupt`torii.incapacitez` lupt`torii.incapacitez` lupt`torii.incapacitez` lupt`torii.În r`zboiul contemporantraumele psihice serezolv` pe loc, rezolv` pe loc, rezolv` pe loc, rezolv` pe loc, rezolv` pe loc, f`r`scoaterea militarilor dinsitua]ie, comandan]ii, comandan]ii, comandan]ii, comandan]ii, comandan]iidirec]i direc]i direc]i direc]i direc]i au rol esen]ial înprevenirea [i reducereapsihotraumelor incidente,fiind persoana de referin]`sau folosind pe cineva careeste persoana de referin]` atraumatizatului la care seadaug` da sau nu, func]iede disponibil, asisten]apsihologului militar.

CercetareaCercetareaCercetareaCercetareaCercetareacriminalistic` [i decriminalistic` [i decriminalistic` [i decriminalistic` [i decriminalistic` [i demedicin` legal`medicin` legal`medicin` legal`medicin` legal`medicin` legal` care seimpune în cazul unui decesviolent, are obiectiveare obiectiveare obiectiveare obiectiveare obiectivepunctuale în raport cupunctuale în raport cupunctuale în raport cupunctuale în raport cupunctuale în raport culegealegealegealegealegea, este nerelevantèste nerelevantèste nerelevantèste nerelevantèste nerelevant`psihologicpsihologicpsihologicpsihologicpsihologic. Explica]iile pecare [i le dau membriigrupului primar, suntsuntsuntsuntsunt

impresiveimpresiveimpresiveimpresiveimpresive, cli[ee, f`r`valoare pentru cunoa[tere.

Grupe cu risc/Grupe cu risc/Grupe cu risc/Grupe cu risc/Grupe cu risc/constela]ii cu riscconstela]ii cu riscconstela]ii cu riscconstela]ii cu riscconstela]ii cu riscsuicidal, suicidal, suicidal, suicidal, suicidal, dup` Wendler,Reimer, Wolfersdorf2 sunt :

„1 bolnavii„1 bolnavii„1 bolnavii„1 bolnavii„1 bolnaviidiagnostica]idiagnostica]idiagnostica]idiagnostica]idiagnostica]i cu depresie;dependen]ii de alcool,droguri, medicamente;oameni însingura]i;persoane care au anun]atinten]ii suicidale; persoanecu antecedent suicidal;pacien]i psihiatrici spitaliza]i;persoane cu anumite bolisomatice.

Constela]ii cu riscConstela]ii cu riscConstela]ii cu riscConstela]ii cu riscConstela]ii cu riscsunt: sunt: sunt: sunt: sunt: 1. sindroamesindroamesindroamesindroamesindroamepsihopatologicepsihopatologicepsihopatologicepsihopatologicepsihopatologice; 2. crizecrizecrizecrizecrize– definite cadefinite cadefinite cadefinite cadefinite ca evenimenteevenimenteevenimenteevenimenteevenimente[i trìri care nu mai pot[i trìri care nu mai pot[i trìri care nu mai pot[i trìri care nu mai pot[i trìri care nu mai potfi prelucrate cu sensfi prelucrate cu sensfi prelucrate cu sensfi prelucrate cu sensfi prelucrate cu sens,gestionate [i dep`[itegestionate [i dep`[itegestionate [i dep`[itegestionate [i dep`[itegestionate [i dep`[ite,fapt care genereaz`fapt care genereaz`fapt care genereaz`fapt care genereaz`fapt care genereaz` ooooodezvoltare de tipdezvoltare de tipdezvoltare de tipdezvoltare de tipdezvoltare de tippatologicpatologicpatologicpatologicpatologic cu risccu risccu risccu risccu riscsuicidal.suicidal.suicidal.suicidal.suicidal.

1 SindroameleSindroameleSindroameleSindroameleSindroamelepsihopatologicepsihopatologicepsihopatologicepsihopatologicepsihopatologice: anxios-depresive cu agita]ie;depresie cu insomnie cuperseverarea necontrolat` agândurilor; sindrom cuautoacuzare,autoînvinov`]ire, tendin]e deautopedepsire cu dezvoltarespre delir; anxietate cu trìrede amenin]are,

vulnerabilitate, lips` deap`rare; depresiecronicizat` cu perspectivesociale nefavorabile,resemnare, retragere,sentiment de izolare [i de anu fi iubit; depresie cuinhibi]ii dublate de nelini[teinterioar` pân` la panic`;halucina]ii verbale cu mesajacuzator, injurios, cuinstigare la suicid;agresivitate cu sentiment devinov`]ie.

2. Situa]ii [i trìriSitua]ii [i trìriSitua]ii [i trìriSitua]ii [i trìriSitua]ii [i trìrideclan[atoare dedeclan[atoare dedeclan[atoare dedeclan[atoare dedeclan[atoare desecven]e suicidalesecven]e suicidalesecven]e suicidalesecven]e suicidalesecven]e suicidale:suprasolicitare [i situa]iisup`r`toare; pierderitraumatice trìte ca afectândpropria securitate; pierderearela]iei cu persoane dereferin]`; [omaj cronicizat;faz` de reabilitare dupìnvalid`ri.

Riscul suicidal laRiscul suicidal laRiscul suicidal laRiscul suicidal laRiscul suicidal lamilitarimilitarimilitarimilitarimilitari decurge din:din:din:din:din:1. condi]ia lor1. condi]ia lor1. condi]ia lor1. condi]ia lor1. condi]ia lor

antropologicàntropologicàntropologicàntropologicàntropologic`, 2.2.2.2.2. dindindindindincondi]ia lor de indivizicondi]ia lor de indivizicondi]ia lor de indivizicondi]ia lor de indivizicondi]ia lor de indiviziorganiza]ionali, 3. dinorganiza]ionali, 3. dinorganiza]ionali, 3. dinorganiza]ionali, 3. dinorganiza]ionali, 3. dinspecificul activit`]iispecificul activit`]iispecificul activit`]iispecificul activit`]iispecificul activit`]iimilitare.militare.militare.militare.militare.

1. Condi]ia antro-1. Condi]ia antro-1. Condi]ia antro-1. Condi]ia antro-1. Condi]ia antro-pologic` a militarilorpologic` a militarilorpologic` a militarilorpologic` a militarilorpologic` a militariloreste de „b`rba]i tineri”b`rba]i tineri”b`rba]i tineri”b`rba]i tineri”b`rba]i tineri”.Statistic majoritatea actelorviolente ca [i majoritateasinuciderilor uzând de

mijloace brutale, eficiente,sunt comise de b`rba]isunt comise de b`rba]isunt comise de b`rba]isunt comise de b`rba]isunt comise de b`rba]itineritineritineritineritineri. În cauz`, esen]ialeste echipamentul hormonalspecific [i cultura de gen.Particular, prin autoselec]ieîn raport cu ocupa]ia demilitar [i selec]iainstitu]ional`, majoritateamilitarilor sunt apartenen]i lavariantele tipuluivariantele tipuluivariantele tipuluivariantele tipuluivariantele tipuluimezomorficmezomorficmezomorficmezomorficmezomorfic, tip custructur`, fenotip [i psihotip,proprii pentru activit`]ienergice, inclusiv violente,radical rezolutive.Psihoneurofiziologic tipulcere stimulare sporit`pentru a fi realizatàctivarea optim` cerebral`,de unde „foamea de„foamea de„foamea de„foamea de„foamea destimulare”stimulare”stimulare”stimulare”stimulare” [idisponibilitatea de implicareîn situa]ii-limit`, cum estelupta armat`, dar [iperseveren]a sc`zut` aperseveren]a sc`zut` aperseveren]a sc`zut` aperseveren]a sc`zut` aperseveren]a sc`zut` aactiv`rii,activ`rii,activ`rii,activ`rii,activ`rii, fapt cufapt cufapt cufapt cufapt cuinfluen]` asuprainfluen]` asuprainfluen]` asuprainfluen]` asuprainfluen]` asupra

înv`]`rii condi]ionateînv`]`rii condi]ionateînv`]`rii condi]ionateînv`]`rii condi]ionateînv`]`rii condi]ionate,de unde felul instruc]ieieficiente [i constrângereaorganiza]ional` sever`, darcu efect de prevenire aperseveren]ei hiper-stimul`rii prin cumulare,particularitate care poate fiinterpretat` ca o protec]iesistemic` natural`, pentruacumul`ri dar care nu


reduce impetuozitateareac]iilor [i ac]iunilor însitua]ie.

Tipologic [i prin forma]iamilitar` indivizii cu aceast`structur` sunt practici,dinamici, cu reac]ii prompte,energici, siguri pe ei,competitivi, rugo[i, slabempatici, obi[nui]i s` seimpun` altora [i s`s`s`s`s`modifice energicmodifice energicmodifice energicmodifice energicmodifice energicsitua]iile,situa]iile,situa]iile,situa]iile,situa]iile, nu pe ei,nu pe ei,nu pe ei,nu pe ei,nu pe ei, însensul propriei motiva]ii;;;;;accept` cu degajaresitua]iile cu riscsitua]iile cu riscsitua]iile cu riscsitua]iile cu riscsitua]iile cu risc. FacFacFacFacFacfa]` greu limit`rilor [ifa]` greu limit`rilor [ifa]` greu limit`rilor [ifa]` greu limit`rilor [ifa]` greu limit`rilor [iconstrângerilorconstrângerilorconstrângerilorconstrângerilorconstrângerilor.Persoanele cu acest profil

antropologic nu realizeaz`leg`turi personale profundefiind autonome, pu]inavizate de debit emo]ional,nici disponibile pentru adebita emo]ii, dar suntdar suntdar suntdar suntdar suntposesive fa]` de ceposesive fa]` de ceposesive fa]` de ceposesive fa]` de ceposesive fa]` de ceconsider` a fi achizi]ieconsider` a fi achizi]ieconsider` a fi achizi]ieconsider` a fi achizi]ieconsider` a fi achizi]iepersonal`, personal`, personal`, personal`, personal`, fie eleinterumane, având reac]iienergice pân` la violentecând rela]ia este blocat`.

Aceste tr`s`turitipologice, proprii militarilor,sunt [i cele favorabileeficien]ei în activit`]ilemilitare, în mod special încele de r`zboi.

Declan[area unei crizede personalitate devineprobabil` în situa]ia în carecapacitatea lor rezolutivèste barat` sau sedovede[te ineficient` înraport cu problema, situa]ieîn care furia este maiprobabil` decât resemnarea,dispozi]ie pe fondul c`reiadevin posibile acteleexcesive, inclusiv suicidul.

Condi]ia de indiviziCondi]ia de indiviziCondi]ia de indiviziCondi]ia de indiviziCondi]ia de indiviziorganiza]ionali organiza]ionali organiza]ionali organiza]ionali organiza]ionali specific`militarilor, forma]i într-unsistem ra]ional,sistem ra]ional,sistem ra]ional,sistem ra]ional,sistem ra]ional, conformconformconformconformconformunui conceptunui conceptunui conceptunui conceptunui concept privindscopurile [i modurile deac]iune ale organiza]iei,

într-un mediu închisîntr-un mediu închisîntr-un mediu închisîntr-un mediu închisîntr-un mediu închis, înacord [i continuitate cu ocultur`cultur`cultur`cultur`cultur` neschimbat` deneschimbat` deneschimbat` deneschimbat` deneschimbat` demileniimileniimileniimileniimilenii, comport` costuricosturicosturicosturicosturipersonalepersonalepersonalepersonalepersonale majore, de undetendin]a de supraevaluareaa pu]inelor beneficii, inclusivpe cele pur simbolice.

Organiza]iile totaleOrganiza]iile totaleOrganiza]iile totaleOrganiza]iile totaleOrganiza]iile totale,autoritariste, birocratice,piramidale, în care comandaeste unic` [i personal`,prescriu în detaliuprescriu în detaliuprescriu în detaliuprescriu în detaliuprescriu în detaliu,riguros programat,comportamentele,comunicarea, atitudinile [ifelul vie]ii indivizilororganiza]ionali. Dominantele

sistemului suntpragmatismul, austeritatea,standardizarea, supra [isubordonareanecondi]ionate, ac]iuneaenergic` [i asumareariscului, inclusiv capital, încondi]iile unor penalit`]isevere pentru abaterea de lamultiplele reguli militare, [idezaprobare institu]ional`,dar [i orizontal` aneconform`rii.

Rela]iile verticale înarmat` sunt de tipweberniene, ]inute a firiguros impersonale.Rela]iile orizontaleRela]iile orizontaleRela]iile orizontaleRela]iile orizontaleRela]iile orizontale,informale, implic` „militari”,sunt de tip fratern, darconcuren]iale [i rugoase.

Specific grupului este oputernic` empatieputernic` empatieputernic` empatieputernic` empatieputernic` empatie, înspecial pentru st`rileemo]ionale negativenegativenegativenegativenegative, pefond de stres, iritabilitatecrescut` [i risc, combinat`cu o puternic`puternic`puternic`puternic`puternic`solidaritate,solidaritate,solidaritate,solidaritate,solidaritate, rezultat alinterdependen]ei de agregatfunc]ional, cu ostilit`]iostilit`]iostilit`]iostilit`]iostilit`]icomune orientate sprecomune orientate sprecomune orientate sprecomune orientate sprecomune orientate spreexteriorexteriorexteriorexteriorexterior. Rela]iileemo]ionale personale, intimeputerniceputerniceputerniceputerniceputernice privesc diade [itriade, care pot centrare]eaua informal` a grupuluiformal închis. Comunicareapersonal`, [i aceastacenzurat`, nu dep`[e[tetriada. În centrul grupului sepozi]ioneaz`, de regul`, odiad` alc`tuit` dintr-unmezomorfic autonom,neempatic, voluntar,dominantor, ocazionalexploziv [i contondent,eficient în situa]ii careeficient în situa]ii careeficient în situa]ii careeficient în situa]ii careeficient în situa]ii carecer determinare [icer determinare [icer determinare [icer determinare [icer determinare [itran[are radical` întran[are radical` întran[are radical` întran[are radical` întran[are radical` înfor]`for]`for]`for]`for]`, asociat unui mezo-ectomorf, introvert,inteligent, rezistent lasolicit`ri de curs` lung`,empatic, eficient în amen]ine rela]iile dintresubstructurile informale alegrupului, dar capabil de acteviolente deliberate,deliberate,deliberate,deliberate,deliberate,operate „cu sânge rece”,diad` care exercitàutoritate în grup. Grupul

esen]ial formal, includemarginali, imposibil de a fiexclu[i, prezen]a lor în grupfiind institu]ional`, în cel maibun caz indiferen]i celorlal]i,dar posibil trata]i rugos.Orice grup militar mic, darnu numai, de]ine o cultur` a„conspirativit`]ii” careacoper` licen]ele în raportcu normativitateainstitu]ional`, form` deexercitare a minimei libert`]ipersonale posibile într-oorganiza]ie total`, [i pentruprotec]ie împotriva variiloragresiuni, unele venite dinpartea institu]iei, mai des aunor persoane suprapozatecare personalizeaz` putereainstitu]ional`, alteleorizontale, venind dinsprealte grupuri. La nivelulculturii grupului, înc`lcarea„conspirativit`]ii” în cauzèste dezonorant` cerândretorsiune brutal`. Respin[iisunt vulnerabili.

Structurarea militarilor,prin activitatea specific`,corespunz`tare utilit`]iipublice a organiza]ieimilitare, în cadruîn cadruîn cadruîn cadruîn cadrucazarmarcazarmarcazarmarcazarmarcazarmar, care corespundefunc]ionalit`]ii militare [iform`rii militarilor, inducehabituare fa]` dehabituare fa]` dehabituare fa]` dehabituare fa]` dehabituare fa]` deviolen]`violen]`violen]`violen]`violen]`, suferin]`,suferin]`,suferin]`,suferin]`,suferin]`,îngr`dire, subordonareîngr`dire, subordonareîngr`dire, subordonareîngr`dire, subordonareîngr`dire, subordonarenecondi]ionat`, riscnecondi]ionat`, riscnecondi]ionat`, riscnecondi]ionat`, riscnecondi]ionat`, riscexisten]ial, efortexisten]ial, efortexisten]ial, efortexisten]ial, efortexisten]ial, efortexcesivexcesivexcesivexcesivexcesiv, expunere la, expunere la, expunere la, expunere la, expunere lapriva]iuni, de somn, depriva]iuni, de somn, depriva]iuni, de somn, depriva]iuni, de somn, depriva]iuni, de somn, deconfort fizic, ocazionalconfort fizic, ocazionalconfort fizic, ocazionalconfort fizic, ocazionalconfort fizic, ocazionalalimentar [i dealimentar [i dealimentar [i dealimentar [i dealimentar [i dehidratare, disconforthidratare, disconforthidratare, disconforthidratare, disconforthidratare, disconforttermic, precaritate atermic, precaritate atermic, precaritate atermic, precaritate atermic, precaritate avie]ii sexual`,vie]ii sexual`,vie]ii sexual`,vie]ii sexual`,vie]ii sexual`,disconfort personal prindisconfort personal prindisconfort personal prindisconfort personal prindisconfort personal prinlips` de intimitate, delips` de intimitate, delips` de intimitate, delips` de intimitate, delips` de intimitate, decontrol asupra sfereicontrol asupra sfereicontrol asupra sfereicontrol asupra sfereicontrol asupra sfereipersonale într-un mediupersonale într-un mediupersonale într-un mediupersonale într-un mediupersonale într-un mediurelativ închis,relativ închis,relativ închis,relativ închis,relativ închis,aglomerat, cu via]àglomerat, cu via]àglomerat, cu via]àglomerat, cu via]àglomerat, cu via]`comunitar`comunitar`comunitar`comunitar`comunitar`reglementat` [i auster`,reglementat` [i auster`,reglementat` [i auster`,reglementat` [i auster`,reglementat` [i auster`,cu limitarea unorcu limitarea unorcu limitarea unorcu limitarea unorcu limitarea unordrepturi [i libert`]i saudrepturi [i libert`]i saudrepturi [i libert`]i saudrepturi [i libert`]i saudrepturi [i libert`]i saususpendarea lorsuspendarea lorsuspendarea lorsuspendarea lorsuspendarea lor, cu, cu, cu, cu, cuimposibilitate deimposibilitate deimposibilitate deimposibilitate deimposibilitate dedemisiedemisiedemisiedemisiedemisie, toatetoatetoatetoatetoateconstituind stres fizic [iconstituind stres fizic [iconstituind stres fizic [iconstituind stres fizic [iconstituind stres fizic [i


psihic accentuat, cupsihic accentuat, cupsihic accentuat, cupsihic accentuat, cupsihic accentuat, cuiritabilitate crescut`,iritabilitate crescut`,iritabilitate crescut`,iritabilitate crescut`,iritabilitate crescut`,uzur` fizic` [i psihicùzur` fizic` [i psihicùzur` fizic` [i psihicùzur` fizic` [i psihicùzur` fizic` [i psihicàccentuat`; dar sunt [iaccentuat`; dar sunt [iaccentuat`; dar sunt [iaccentuat`; dar sunt [iaccentuat`; dar sunt [icondi]ii cu poten]ialcondi]ii cu poten]ialcondi]ii cu poten]ialcondi]ii cu poten]ialcondi]ii cu poten]ialinductor de criz` deinductor de criz` deinductor de criz` deinductor de criz` deinductor de criz` depersonalitate,personalitate,personalitate,personalitate,personalitate,periculoas` dat fiindpericuloas` dat fiindpericuloas` dat fiindpericuloas` dat fiindpericuloas` dat fiindaccesul la arme letale.accesul la arme letale.accesul la arme letale.accesul la arme letale.accesul la arme letale.

Social militarii suntsupraspecializa]i, ceea ce lelimiteaz` accesul la implic`risociale alternative. Abilit`]ilelor sociale structurateprofilat corespund doarpar]ial tipului de rela]iiuzuale ale mediului civil încare militarii sunt totdeauna[i peste tot o enclav`.Centrul gravita]ional alexisten]ei lor ca persoaner`mâne unitatea militar`proprie [i grupul militar.

Aceste organiz`riconfer` eficien]`,predictibilitate [i un climatde stabilitate organiza]iei.Principial organiza]ia esteopresiv`, dar paternalist`,masiv`, puternic` [istabil`, ceea ce motiveazàpartenen]` [i identificarecu organiza]ia. Compen-seaz` ira]ionalitateaobiectiv` (violen]a în sineeste ira]ional`, cea militarèste tehnologic` [ira]ionalizat`, fapt care-ipoten]eaz` efectul f`r` a-ischimba natura),incertitudinea cognitivòbiectiv` [i indus`, [ipericolul, toate propriiconfrunt`rilor armate.

În aceste condi]ii, încazul declan[`rii unei crizede personalitate, oriceoriceoriceoriceoricepierdere din pu]inelepierdere din pu]inelepierdere din pu]inelepierdere din pu]inelepierdere din pu]ineleelemente de suportelemente de suportelemente de suportelemente de suportelemente de suportpsihic psihic psihic psihic psihic de care persoanadispun, induce criz` cudebusolaredebusolaredebusolaredebusolaredebusolare, îngustare aîngustare aîngustare aîngustare aîngustare acâmpului con[tiin]ei [icâmpului con[tiin]ei [icâmpului con[tiin]ei [icâmpului con[tiin]ei [icâmpului con[tiin]ei [iexacerbare a agresi-exacerbare a agresi-exacerbare a agresi-exacerbare a agresi-exacerbare a agresi-vit`]iivit`]iivit`]iivit`]iivit`]ii, care, în condi]iileorganiza]iei militare în timpde pace, se orienteaz`se orienteaz`se orienteaz`se orienteaz`se orienteaz`spre sinespre sinespre sinespre sinespre sine, fapt carem`re[te riscul suicidal. Înacest sens, militariimilitariimilitariimilitariimilitariiconstituie un grup umanconstituie un grup umanconstituie un grup umanconstituie un grup umanconstituie un grup umancu risc suicidal crescut.cu risc suicidal crescut.cu risc suicidal crescut.cu risc suicidal crescut.cu risc suicidal crescut.

Sinteza unui studiuSinteza unui studiuSinteza unui studiuSinteza unui studiuSinteza unui studiude cazde cazde cazde cazde caz: Comandantul g`rziipermanente, locotenent-major, semnalizeaz`psihologului militar faptul cìnspectând santinelele petimp de noapte a constatatc` o santinel` avea cartu[introdus pe ]eav`,explica]iile primite pentruaceast` neregul` fiindneconving`toare. Potrivitcelor convenite întrecomandant [i psiholog,militarul este trimis pentruaprofundarea interviului lapsiholog. Fi[a psihologic` amilitarului nu indicaelemente cu semnifica]ie derisc. Interviul clinic, a relevatfinal faptul c` militaruldecisese s`-l împu[te pecaporalul de schimb carenoaptea inspecta regulatsentinelele aflate în post.

Militarul descrie un raportalterat al caporalului cusubordona]ii, manifestatprintr-un abuz cu aparen]`regulamentar`, accentuat`cu el, având ca efect osever` deprivare desever` deprivare desever` deprivare desever` deprivare desever` deprivare desomnsomnsomnsomnsomn. Militarul a fost depusîn infirmeria unit`]ii pentruobserva]ie [i recuperareadecompens`rilor specificedepriv`rii de somnconstatat` clinic,constatat` clinic,constatat` clinic,constatat` clinic,constatat` clinic,psihologic [i medicalpsihologic [i medicalpsihologic [i medicalpsihologic [i medicalpsihologic [i medical.Investiga]ii psihologice dup`recuperarea consecin]elorpsihofiziologice ale depriv`rii

de somn, n-au relevatdiferen]e semnificative fa]`de datele psihologice ini]ialeale militarului. Cercetareapsihologic` cu intervievareapsihologic` a tuturormilitarilor din serviciul degard` [i final a caporaluluide schimb, a adeveritabuzul de regulament alcaporalului cu efect deterorizare [i disolu]ie aîncrederii în sine asubordona]ilor. Caporalul, opersoan` cu apari]ie[tears`, rezervat` sprer`ceal`, [i-a argumentatriguros regulamentarhiperexigen]a fa]` desubordona]ii sì, spreexemplu interzicereasentinelelor în post, iarna,noaptea, la temperaturi subnivelul de „ger”, cum tocmaiera cazul, de a cobor\clapele c`ciulii peste urechi,întrucât acuitatea auditiv`necesar` serviciului ar suferidiminu`ri. Clinic unii militariprezentau deger`turiauriculare, cei care s-auconformat, al]ii nu.

Inventarul depersonalitate PF 16 dinmapa psihologic` acaporalului releva uneleaccente cu valori în jurullimitei normalit`]ii, indicativepentru o structur` depersonalitate schizoid`.Diferit de prezentarea[tears` a caporalului,


D`nìl` Leon, Golu Mihai, Tratat deNeuropsihologie, Ed. Medical`, Bucure[ti,2oo2.

Fischer, G., Riedesser, P., Tratat depsihotraumatologie, Editura Trei, 2001.

Handuch d. Klinischen Psychologie u.Psihotherapie, Petermann, F., Reineker,H., Hogrefe,Gottingen, 2005.

militarul în mod specialpersecutat avea configurareatletic`, armonioas`, cuamprenta viril` conturat`.

În cazul caporalului seputea suspecta un deficitprivind capacitatea derela]ionare normal` cusemenii, nevoia derela]ionare frustrat` fiindcompensat` malign prinfor]area la rela]ionare, fie eanegativ`.

Incidentul a fost rezolvatprin m`suri psihologice, [ide comand`. Dup`compensarea efectelordepriv`rii de somn, militarulpersecutat a fost distribuit înalt serviciu [i subordonare.Caporalul de schimb atentsupravegheat de [efii sìdirec]i, a fost surprins înflagrant de abuz deautoritate, ca urmare a fostdestituit [i degradat.


1 Guelfi, J.D., Psychiatrie de l-adulte,Elipses,1985.

2 Wendler, Reimer, Wolferson înFaust, Psychiatrie, Fischer Verlag,Stuttgrat, 1995, cap. Suizidalität.


Stresul a fost definit ca„un stimul, un r`spuns sauca rezultat al interac]iuniistimul-r`spuns, interac]iunecare exprim` un oarecaredezechilibru al rela]ieipersoanei cu mediul s`u”.(Bogathy, 2007, p. 237).

Virginia Claudia NEAC{UCristina NEDEA

INFLUEN}A MISIUNILORANTERIOARE ASUPRA STRESULUI

INDIVIDUAL |N TEATRELEDE OPERA}II

Studiul de fa]` a vizat descoperirea unorStudiul de fa]` a vizat descoperirea unorStudiul de fa]` a vizat descoperirea unorStudiul de fa]` a vizat descoperirea unorStudiul de fa]` a vizat descoperirea unordiferen]e semnificative între intensitateadiferen]e semnificative între intensitateadiferen]e semnificative între intensitateadiferen]e semnificative între intensitateadiferen]e semnificative între intensitateastresului resim]it pe perioada disloc`rii înstresului resim]it pe perioada disloc`rii înstresului resim]it pe perioada disloc`rii înstresului resim]it pe perioada disloc`rii înstresului resim]it pe perioada disloc`rii înteatrele de opera]ii de militarii afla]i în primateatrele de opera]ii de militarii afla]i în primateatrele de opera]ii de militarii afla]i în primateatrele de opera]ii de militarii afla]i în primateatrele de opera]ii de militarii afla]i în primamisiune [i aceia care mai participaser` la celmisiune [i aceia care mai participaser` la celmisiune [i aceia care mai participaser` la celmisiune [i aceia care mai participaser` la celmisiune [i aceia care mai participaser` la celpu]in înc` o misiune. S-a constatat c`pu]in înc` o misiune. S-a constatat c`pu]in înc` o misiune. S-a constatat c`pu]in înc` o misiune. S-a constatat c`pu]in înc` o misiune. S-a constatat c`militarii repatria]i dup` prima misiune înmilitarii repatria]i dup` prima misiune înmilitarii repatria]i dup` prima misiune înmilitarii repatria]i dup` prima misiune înmilitarii repatria]i dup` prima misiune înteatrul de opera]ii au resim]it o intensitateteatrul de opera]ii au resim]it o intensitateteatrul de opera]ii au resim]it o intensitateteatrul de opera]ii au resim]it o intensitateteatrul de opera]ii au resim]it o intensitatemai mare atât a stresului total, cât [i amai mare atât a stresului total, cât [i amai mare atât a stresului total, cât [i amai mare atât a stresului total, cât [i amai mare atât a stresului total, cât [i amajorit`]ii componentelor sale (stresulmajorit`]ii componentelor sale (stresulmajorit`]ii componentelor sale (stresulmajorit`]ii componentelor sale (stresulmajorit`]ii componentelor sale (stresulfunc]ional, stresul disfunc]ional, triste]ea,func]ional, stresul disfunc]ional, triste]ea,func]ional, stresul disfunc]ional, triste]ea,func]ional, stresul disfunc]ional, triste]ea,func]ional, stresul disfunc]ional, triste]ea,îngrijorarea [i anxietatea). În capitolul finalîngrijorarea [i anxietatea). În capitolul finalîngrijorarea [i anxietatea). În capitolul finalîngrijorarea [i anxietatea). În capitolul finalîngrijorarea [i anxietatea). În capitolul finalsunt avansate posibile interpret`ri alesunt avansate posibile interpret`ri alesunt avansate posibile interpret`ri alesunt avansate posibile interpret`ri alesunt avansate posibile interpret`ri alerezultatelor [i viitoare direc]ii de cercetarerezultatelor [i viitoare direc]ii de cercetarerezultatelor [i viitoare direc]ii de cercetarerezultatelor [i viitoare direc]ii de cercetarerezultatelor [i viitoare direc]ii de cercetarepentru aprofundarea tematicii investigate.pentru aprofundarea tematicii investigate.pentru aprofundarea tematicii investigate.pentru aprofundarea tematicii investigate.pentru aprofundarea tematicii investigate.

Stresul este nu doar unfactor ce ]ine de individ saude mediu, ci este încadratmai degrab` într-un procespermanent în care individultranzac]ioneaz` în diferitemedii, evalueaz` factoriistresori [i î[i propune s`

treac` peste situa]iilestresante. Sunt dou`mecanisme prin intermediulc`rora se realizeaz`tranzac]iile dintre persoan`[i situa]ia stresant`:evaluarea cognitiv` [icopingul, ce apar în calitatede variabile mediatoare alerela]iei respective [i alerezultatelor ei imediate saude lung` durat`.

Evaluarea cognitiv` esteun proces continuu ce areloc de-a lungul tranzac]ieidintre persoan` [i mediu [ipresupune categorizareaunui eveniment în vedereastabilirii semnifica]iei luipentru s`n`tate sau pentruscopurile persoanei.

Exist` dou` tipuri deevalu`ri: primar` [isecundar`, în prima

apreciindu-se dac` într-uneveniment oarecare exist`ceva periculos, în timp ceîn a doua, persoana î[ianalizeaz` resursele decoping de care dispune,încercând s` g`seasc` omodalitate de solu]ionarebenefic`.

Selye (1950) propunediferen]ierea între eustres(o stare de stres pozitiv, cuconsecin]e favorabilepentru organism) [i distres(desemneaz` stresurilecare au poten]ial nocivpentru organism [i care, îngeneral, acoper` întreagasfer` a no]iunii de stres)[Cracsner, 2003]. Eustresulse exprim` prin emo]iipozitive, iar distresul – prinemo]ii negative.


În urma mai multorstudii recente, Watson [iTellegen (1985) auconcluzionat c` afectul areo structur` ce cuprindedou` dimensiuni necorelateîntre ele: emo]iile pozitive[i emo]iile negative.Emo]iile pozitive suntindicate de m`sura în careo persoan`experimenteaz` pl`cere [imul]umire, în timp ceemo]iile negative suntindicate de gradul denepl`cere experien]ial`(distresul psihologicdistresul psihologicdistresul psihologicdistresul psihologicdistresul psihologic).

Albert Ellis a împ`r]itpentru prima dat` emo]iilenegative în dou` categorii:emo]ii negative func]ionale[i emo]ii negativedisfunc]ionale. „Caracterulfunc]ional sau disfunc]ionalal unei emo]ii este dat de:1) experien]a subiectiv`asociat`; 2) credin]eleasociate [i 3) consecin]elecomportamentale ale

trist` f`r` s` se simt`depresiv`). Definite înacest fel, sentimentelenegative disfunc]ionale(distresul disfunc]ional, ex:anxietatea, depresia), arcorespunde problemelorsemnificative clinic, învreme ce sentimentelenegative func]ionale(distresul func]ional, ex:îngrijorarea, triste]ea)corespund unor reac]iinegative normale datorateevenimentelor stresante.

În teatrele de opera]ii,militarii se confrunt` cu oserie de situa]ii solicitantesau subsolicitante caregenereaz` stres, ca reac]ienormal` a organismului.

Departamentul Ap`r`riial S.U.A., prin Directivanr. 6490.5/1999 facereferin]` la stresul de lupt`ca stimul, iar reac]iile lastresul de lupt` ledefine[te astfel: „reac]iilenormale/de a[teptat

(emo]ionale, intelectuale,fizice [i comportamentale)ale personalului care a fostexpus la evenimentestresante în lupta armat`sau în opera]ii militare,altele dec#t r`zboiul. Înacest sens, esteconsiderat „un r`spunsnormal la condi]ii deanormalitate extrem` [ieste de a[teptat capersoanele care îlexperien]iaz` s` î[i revin`complet” [Kennedy, Zillmer,2006].

Simptomele stresului delupt` se grupeaz` în [asecategorii: fizice, cognitive,comportamentale,emo]ionale, tulbur`ri deconduit` [i manifest`riadaptative. [idem, 2006]

Principalele manifest`riale stresului de lupt`, înfunc]ie de tipul stresorilorcare le genereaz` sunt:

1. Stresul bazal:determinat de experien]ele

emo]iei”. Cu alte cuvinte,„ceea ce experiment`msub forma de mul]umire,triste]e, îngrijorare, bucurie,furie, team` sau regretrezult` din combina]iaunic` a felului în caregândim, ne comport`m [idin schimb`rile bio-psiho-sociale care au loc încorpul nostru (sic) cândînfrunt`m un eveniment devia]`” [Opri[, Macavei,2007].

Atât emo]iile pozitive,c#t [i cele negative pot fifunc]ionale saudisfunc]ionale, altfel spus,pot contribui la facilitareaatingerii scopurilorpersoanei sau, dimpotriv`,la blocarea acestora.

Distresul disfunc]ionaleste acompaniat dedistresul func]ional (ex.: ate sim]i depresiv, include [itriste]ea); îns` inversul nueste adev`rat (ex.: opersoan` se poate sim]i


zilnice, caracterulmonoton, rutinier al unormisiuni, precum [i derestric]iile severe înprivin]a p`r`sirii zonei dedislocare.

2. Stresul cumulativ:surmenajul frecvent, dedurat` [i intens la caresunt supu[i militarii petimpul misiunii, cauzat depericolul de a fi uci[i saur`ni]i, de a se accidenta,de suprimarea propriilortrìri, sentimente, deinhibi]ii, de contactul cudiverse atrocit`]i s`vâr[itepe timpul confrunt`rilorarmate, de privarea desomn, hran`, deperturba]iile termice,hidrice [i electrolitice, caefect al condi]iilorgeoclimaterice, deconflictele interpersonaleprelungite etc.

3. Stresul traumatic:provocat de ac]iunea unuisingur stresor, careac]ioneaz` brusc [i violent(explozii de mine,bombardamente, r`niri saumutil`ri), punând în pericolvia]a sau integritatea fizicà militarului sau acamarazilor [Racu [iR`mureanu, 2009].

Corelând cu teoria

distresului func]ional [idisfunc]ional expus` maisus, [i stresul de lupt` (dintoate cele trei categorii) sepoate manifesta prin emo]iinegative disfunc]ionale [iprin emo]ii negativefunc]ionale. Astfel, dac` deobicei s-a pus accentul peconsecin]elecomportamentale negativeale stresului de lupt`,(asociate deci emo]iilornegative disfunc]ionale), sepot eviden]ia [icomportamente adaptativeale stresului de lupt`,(asociate emo]iilor negativefunc]ionale).

Dintre acestea,enumer`m: „st`rile devigilen]` ridicat`; rezisten]`bun` [i toleran]` înalt` lagreut`]i, disconfort, durere[i r`nire; dezvoltarea unuisentiment al sensului [i alcredin]ei; leg`turapersonal` puternic` dintrelupt`tori; loialitate fa]` decamarazi [i lideri; mândriacrescut` [i identificareaeficient` cu istoria de lupt`[i misiunea unit`]ii din caremilitarii fac parte, (carecontribuie la înt`rireacoeziunii colectivului);actele de curaj extrem, [iac]iunile excep]ionale, care

pot implica chiar sacrificiulde sine deliberat”[Kennedy, Zillmer, 2006].

Inten]ia studiului de fa]à fost aceea de a depistaeventualele diferen]e înmanifestarea distresuluiindividual (atât cel de lupt`,cât [i din motiveindependente de stresoriidin teatrul de opera]ii) lamilitarii investiga]i, înfunc]ie de num`rul demisiuni efectuate deace[tia.

1. Nivelul stresului (atâtcel total, cât [i celfunc]ional [i disfunc]ional)resim]it de participan]ii la osingur` misiune difer`semnificativ de nivelulstresului militarilor care auparticipat la cel pu]in dou`misiuni.

2. Nivelul triste]iiresim]ite de participan]ii lao singur` misiune difer`semnificativ de nivelultriste]ii militarilor care auparticipat la cel pu]in dou`misiuni.

3. Nivelul îngrijor`riiresim]ite de participan]ii lao singur` misiune difer`semnificativ de nivelulîngrijor`rii militarilor care auparticipat la cel pu]in dou`misiuni.

4. Nivelul deprim`riiresim]ite de participan]ii lao singur` misiune difer`semnificativ de niveluldeprim`rii militarilor care auparticipat la cel pu]in dou`misiuni.

5. Nivelul anxiet`]iiresim]ite de participan]ii lao singur` misiune difer`semnificativ de nivelulanxiet`]ii militarilor care auparticipat la cel pu]in dou`misiuni.

S-a utilizat chestionarulPDA, din bateria deinstrumente SEC. Scalapermite calcularea unuiscor total de distres, a unuiscor de emo]ii negative,precum [i a scorurilorseparate pentru:„îngrijorare“ (func]ional`),„anxietate“ (disfunc]ional`),„triste]e“ (func]ional`) [i„deprimare“(disfunc]ional`). În cadrulacestui instrument,anxietatea [i deprimareasunt în]elese ca emo]ii/st`ri dispozi]ionalespecifice, nu înaccep]iunea de simptomeale unor tulbur`ri, ca peaxa I a DSM-IV. E[antionulinvestigat a constat în 118militari, participan]i lamisiuni externe în teatre de



Cracsner C.-E., Elemente depsihologie militar`, Bucure[ti, EdituraAcademiei de Înalte Studii Militare, 2003.

Kennedy C.H., Zillmer E.A., MilitaryPsychology. Clinical and OperationalApplications, NewYork, Editura GuilfordPress, 2006.

Opri[, D. [i Macavei, M., Profiluldistresului afectiv, în D. David(coordonator), Sistem de evaluare clinic`.Editura RTS, Cluj-Napoca, 2007.

Racu [i R`mureanu L.D., Mediu deostilitate [i confruntare psihic`.

opera]ii diferite.1. Nivelul stresuluistresuluistresuluistresuluistresului

total total total total total resim]it departicipan]ii la o singur`misiune este semnificativmai mare decât nivelulstresului total al militarilorcare au participat la celpu]in dou` misiuni (t=2,98;df=111, p= 0,01).

2. Nivelul stresuluistresuluistresuluistresuluistresuluidisfunc]ional disfunc]ional disfunc]ional disfunc]ional disfunc]ional resim]it departicipan]ii la o singur`misiune este semnificativmai mare decât nivelulstresului disfunc]ional almilitarilor care au participatla cel pu]in dou` misiuni(t=2,43; df=116, p= 0,05).

3. Nivelul stresuluistresuluistresuluistresuluistresuluifunc]ional func]ional func]ional func]ional func]ional resim]it departicipan]ii la o singur`misiune este semnificativmai mare decât nivelulstresului func]ional resim]itde militarii care auparticipat la cel pu]in dou`misiuni (t=3,41; df=116, p=0,01).

4. Nivelul triste]iitriste]iitriste]iitriste]iitriste]iiresim]ite de participan]ii lao singur` misiune estesemnificativ mai maredecât nivelul triste]iiresim]ite de militarii careau participat la cel pu]in

dou` misiuni (t=4,15;df=116, p= 0,01).

5. Nivelul îngrijor`riiîngrijor`riiîngrijor`riiîngrijor`riiîngrijor`riiresim]ite de participan]ii lao singur` misiune estesemnificativ mai maredecât nivelul îngrijor`riiresim]ite de militarii careau participat la cel pu]indou` misiuni (t=2,72;df=116, p= 0,01).

6. Nivelul deprim`riideprim`riideprim`riideprim`riideprim`riiresim]ite de participan]ii lao singur` misiune nu estesemnificativ mai maredecât nivelul deprim`riiresim]ite de militarii careau participat la cel pu]indou` misiuni.

7. Nivelul anxiet`]iianxiet`]iianxiet`]iianxiet`]iianxiet`]iiresim]ite de participan]ii lao singur` misiune estesemnificativ mai maredecât nivelul anxiet`]iiresim]ite de militarii careau participat la cel pu]indou` misiuni (t=3,51;df=116; p=0,01).

CONCLUZII

Conform teorieitranzac]ionale a stresului,oamenii tind s` evaluezeretrospectiv o situa]ie/

perioad` pe care autraversat-o prin filtrulconsecin]elor acesteia [i almodului în care i-au f`cutfa]`. Astfel, dac` [i dinpunct de vedere individual,nu numai oficial, misiuneaa reprezentat un succes,perioada tinde s` fieevaluat` ca mai pu]instresant`. Prin compara]ie,dac` eventualele obstacoleap`rute în timpuldesf`[ur`rii ei ar fi avutconsecin]e negative saudac` militarii le-ar fi pututgestiona foarte greu,ace[tia ar fi evaluat-o camai stresant`. Practic, sepoate considera c`,datorit` experien]eimisiunilor anterioare,indiferent dac` au avut locîn teatre de opera]ii diferite,militarii tind s` interpretezemisiunile ulterioare ca maipu]in stresante decâtprima.

Faptul c`, în condi]iidiferite, acest efect sep`streaz` pledeaz` înfavoarea urm`toarelorconcluzii: în primul rând,militarii au o reac]iefireasc` de obi[nuire –

situa]ia nu mai con]ineatâtea elemente denoutate, iar, în al doilearând, militarii cap`t`convingerea c` îi pot facefa]`, întrucât [i-au doveditdeja lor în[ile acest fapt.

Persoanele înva]` s`tolereze mult mai u[oraceia[i stresori,„desensibilizându-se” la ei,într-o oarecare m`sur`.

Mai mult, teoria înv`]`riisociale a lui Banduraconsider` experien]apersonal` drept una dintrecele trei surse majore aleînv`]`rii comportamentale.Se poate considera c`reflec]ia asupracomportamentului propriucontribuie semnificativ laameliorarea autocunoa[terii– militarii î[icon[tientizeaz` mai binecapacitatea de a gestionasitua]ii solicitante, uneleabia atunci întâlnite încondi]ii reale.

Din aceast`perspectiv`, merit`investigat` varia]ianivelului încrederii în for]eleproprii (atât ca stim` desine, general`, cât [i caautoeficacitate specific`)sub influen]a num`rului demisiuni la care au participatmilitarii. Dac` avem învedere faptul c` studiul am`surat distresul individualpe perioada misiunii, dar nunumai stresul de lupt`, sejustific` evaluarea ambelorvariabile (stima de sine [iautoeficacitatea).


DEFINI}IA TRAUMEI.DEFINI}IA TRAUMEI.DEFINI}IA TRAUMEI.DEFINI}IA TRAUMEI.DEFINI}IA TRAUMEI.SPECIFICUL TRAUMEISPECIFICUL TRAUMEISPECIFICUL TRAUMEISPECIFICUL TRAUMEISPECIFICUL TRAUMEI

DE R~ZBOIDE R~ZBOIDE R~ZBOIDE R~ZBOIDE R~ZBOI

Un evenimenttraumatizant reprezintòrice situa]ie care creaz`

un distres semnificativ [idep`[e[te mecanismeleobi[nuite de coping aleindividului. Devenimtraumatiza]i când abilitateanoastr` de a r`spunde la oamenin]are perceput` estecople[it`. Nu toate

incidentele grave sunt înmod necesar [i trauma-tizante îns` putem fitraumatiza]i de oriceeveniment pe care îlpercepem ca fiindamenin]`tor pentru via]anoastr`. Când vorbimdespre traum`, factorul criticeste percep]ia amenin]`rii [iincapacitatea de a o puteacontrola. Reac]iile laevenimentul traumatic nusunt dependente doar deintensitatea acestuia, ci [ide resursele fizice [imentale ale persoaneiafectate [i de suportul socialpe care aceasta îl are.

Conceptul de „traum`psihologic`” înseamn` treilucruri:

1. O situa]ie care esteextrem de amenin]`toare [icople[itoare pentru individ.

2. O experien]` internà acestei situa]ii, care

începe cu o reac]ieextrem` la stress,activeaz` într-o frac]iunede secund` toate resurselefizice [i mentale, dup` careduce la o încetare brusc` aacestor activit`]i (starea de[oc, de înghe]are), astfelîncât moartea s` nusurvin` din suprastimulareaîntregului sistempsihofiziologic.

3. Consecin]e pe termenscurt, mediu [i lung carerezult` din aceastìnundare intern` [i dinîncerc`rile de a oprisuprastimularea.

În contextul misiunilorde lupt`, incidentele cupoten]ial traumatizant pot fireprezentate de: ataculasupra bazei cu rachetenedirijate [i grenadeantitanc, atacul cu focdirect, folosireadispozitivelor explozive

ÎN}ELEGEREA TRAUMEI DE R~ZBOI.MODALIT~}I DE TRATAMENT

Maria-Magdalena MACARENCO

O singura moarte înseamn` o tragedie.Un million de mor]i înseamn` o statistic`

StalinVVVVVorbim de prea multe ori în termeni medicali [iorbim de prea multe ori în termeni medicali [iorbim de prea multe ori în termeni medicali [iorbim de prea multe ori în termeni medicali [iorbim de prea multe ori în termeni medicali [i

impersonali despre ce înseamn` stresul posttrau-impersonali despre ce înseamn` stresul posttrau-impersonali despre ce înseamn` stresul posttrau-impersonali despre ce înseamn` stresul posttrau-impersonali despre ce înseamn` stresul posttrau-matic, despre simptomele [i tratamentul reco-matic, despre simptomele [i tratamentul reco-matic, despre simptomele [i tratamentul reco-matic, despre simptomele [i tratamentul reco-matic, despre simptomele [i tratamentul reco-mandat. Vmandat. Vmandat. Vmandat. Vmandat. Vorbim de prea multe ori despre boal` [iorbim de prea multe ori despre boal` [iorbim de prea multe ori despre boal` [iorbim de prea multe ori despre boal` [iorbim de prea multe ori despre boal` [imai pu]in despre sufletul soldatului care a trecutmai pu]in despre sufletul soldatului care a trecutmai pu]in despre sufletul soldatului care a trecutmai pu]in despre sufletul soldatului care a trecutmai pu]in despre sufletul soldatului care a trecutprin r`zboi. {i, de prea multe ori, veteranii [iprin r`zboi. {i, de prea multe ori, veteranii [iprin r`zboi. {i, de prea multe ori, veteranii [iprin r`zboi. {i, de prea multe ori, veteranii [iprin r`zboi. {i, de prea multe ori, veteranii [iproblemele lor emo]ionale devin doar statistici…problemele lor emo]ionale devin doar statistici…problemele lor emo]ionale devin doar statistici…problemele lor emo]ionale devin doar statistici…problemele lor emo]ionale devin doar statistici…

De[i acest chin, pe care astazi îl numimDe[i acest chin, pe care astazi îl numimDe[i acest chin, pe care astazi îl numimDe[i acest chin, pe care astazi îl numimDe[i acest chin, pe care astazi îl numim„tulburare de stress posttraumatic” (TSPT), a avut„tulburare de stress posttraumatic” (TSPT), a avut„tulburare de stress posttraumatic” (TSPT), a avut„tulburare de stress posttraumatic” (TSPT), a avut„tulburare de stress posttraumatic” (TSPT), a avutmai multe denumiri de-a lungul secolelormai multe denumiri de-a lungul secolelormai multe denumiri de-a lungul secolelormai multe denumiri de-a lungul secolelormai multe denumiri de-a lungul secolelor, el este, el este, el este, el este, el esteîntotdeauna rezultatul modului în care r`zboiulîntotdeauna rezultatul modului în care r`zboiulîntotdeauna rezultatul modului în care r`zboiulîntotdeauna rezultatul modului în care r`zboiulîntotdeauna rezultatul modului în care r`zboiulinvadeaza, r`ne[te [i transform` spiritele militarilorinvadeaza, r`ne[te [i transform` spiritele militarilorinvadeaza, r`ne[te [i transform` spiritele militarilorinvadeaza, r`ne[te [i transform` spiritele militarilorinvadeaza, r`ne[te [i transform` spiritele militarilor.....Aceste suflete chinuite ne arat` c` impactulAceste suflete chinuite ne arat` c` impactulAceste suflete chinuite ne arat` c` impactulAceste suflete chinuite ne arat` c` impactulAceste suflete chinuite ne arat` c` impactultraumatic al razboiului [i al violen]ei provoac` r`nitraumatic al razboiului [i al violen]ei provoac` r`nitraumatic al razboiului [i al violen]ei provoac` r`nitraumatic al razboiului [i al violen]ei provoac` r`nitraumatic al razboiului [i al violen]ei provoac` r`niatât de adânci de care trebuie s` avem grij` cuatât de adânci de care trebuie s` avem grij` cuatât de adânci de care trebuie s` avem grij` cuatât de adânci de care trebuie s` avem grij` cuatât de adânci de care trebuie s` avem grij` cuaten]ie deosebit`, resurse [i metode.aten]ie deosebit`, resurse [i metode.aten]ie deosebit`, resurse [i metode.aten]ie deosebit`, resurse [i metode.aten]ie deosebit`, resurse [i metode.

Mecanismele de ap`rare dezvoltate de militariMecanismele de ap`rare dezvoltate de militariMecanismele de ap`rare dezvoltate de militariMecanismele de ap`rare dezvoltate de militariMecanismele de ap`rare dezvoltate de militaripentru a putea supravie]ui traumelor psihice vor fipentru a putea supravie]ui traumelor psihice vor fipentru a putea supravie]ui traumelor psihice vor fipentru a putea supravie]ui traumelor psihice vor fipentru a putea supravie]ui traumelor psihice vor fianalizate.analizate.analizate.analizate.analizate.

Diagnosticarea corect` a Diagnosticarea corect` a Diagnosticarea corect` a Diagnosticarea corect` a Diagnosticarea corect` a TSPTTSPTTSPTTSPTTSPT, cât [i cele mai, cât [i cele mai, cât [i cele mai, cât [i cele mai, cât [i cele maieficiente modalit`]i de tratament al traumei (EMDR,eficiente modalit`]i de tratament al traumei (EMDR,eficiente modalit`]i de tratament al traumei (EMDR,eficiente modalit`]i de tratament al traumei (EMDR,eficiente modalit`]i de tratament al traumei (EMDR,Somatic Experience®, Virtual Reality [iSomatic Experience®, Virtual Reality [iSomatic Experience®, Virtual Reality [iSomatic Experience®, Virtual Reality [iSomatic Experience®, Virtual Reality [iBiofeedback) vor fi discutate în ultima parte aBiofeedback) vor fi discutate în ultima parte aBiofeedback) vor fi discutate în ultima parte aBiofeedback) vor fi discutate în ultima parte aBiofeedback) vor fi discutate în ultima parte alucr`rii.lucr`rii.lucr`rii.lucr`rii.lucr`rii.


improvizate având ca ]int`militarii afla]i în misiuni depatrulare în afara bazei,r`nirea proprie, r`nirea saumoartea violent` a unuicamarad. Nu to]i militariicare trec printr-un incidentcritic vor dezvoltaprobleme psihoemo]ionale[i nu to]i militarii careexperienteaz` problemeemo]ionale în urma unuieveniment traumatic voravea nevoie de asisten]`psihologic`. În timp, ceimai mul]i se recupereaz`cu ajutorul mecanismelorpersonale de coping, alfamiliei [i prietenilor.Totu[i, unii vor dezvoltaprobleme de s`n`tatemental` care pot persistachiar [i mul]i ani dup`traum` iar acest lucru sepoate întâmpla din diversemotive, de la severitateaevenimentului la istoriculanterior de traum` alpersoanei respective [i lasuportul social pe caremilitarul îl prime[te larepatriere.

Suportul social. Cândvorbim despre trauma derazboi, semnifica]iainfluen]ei factorilor exteriorideseori este trecut` cuvederea. Pentru a în]elegetrauma de r`zboi, esteimportant s` în]elegem nudoar perspectivaindividual`, ci [i modul încare factorii sociali [iculturali au un impactasupra rezultatuluiexperien]ei individuale. Doifactori sunt critici pentruamplitudinea r`spunsuluiTSPT: primul [i cel maievident este intensitateatraumei ini]iale. Al doileafactor, mai pu]in evident darabsolut vital, este naturastructurii sociale de suportdisponibil` pentru persoanatraumatizat`. Severitatea,inciden]a [i consecin]eleTSPT cresc sau descrescîn func]ie de contextualsocial înconjur`tor. De[iTSPT poate fi o consecin]`a luptei, societatea îi poate

ameliora condi]iile. Suportulsocial reprezint` unul dintrecele mai mari resurse îngestionarea stresului [itraumei [i, de asemenea,joac` un rol important înprocesul de recuperare dinTSPT. Suportul social estecel mai puternic predictorpentru TSPT, chiar maiputernic decât disociereaperitraumatic`2. Conformstudiilor, corela]ia dintresuportul social [i nivelulTSPT este mai puternic` lapersoanele expuse latraume de r`zboi decât lacele expuse la traumecivile: militarul se duce lar`zboi în numele na]iunii,]ara are nevoie de el acolo[i tot ]ara trebuie s`-[iasume [i efectele negativeale r`zboiului, impactuldevastator pe care acestaîl are asupra psihiculuimilitarului. Când suntemnevoi]i s` trecem prin

traum`, trebuie s` g`simun sens al acestuieveniment în via]a noastr`,pentru a ne putea recupera.Dac` na]iunea îi trimite înr`zboi pe militari [i larepatriere nu se maiintereseaz` de ei, a[a cumefectiv s-a întâmplat cu

militarii americani întor[idin Vietnam, atunci ei nuvor mai în]elege sensulr`zboiului în care au fost [inici sensul ac]iunilor pecare le-au întreprins acolo.Dac` societatea consider`c` ceea ce au f`cut militariiîn r`zboi este gre[it, atunciriscul dezvolt`rii unorprobleme de s`n`tatemental` este foarte mare.

Suportul social sc`zutad`ugat unei traume derazboi majore, cre[te risculdebutului tulbur`rii destress posttraumatic.Numindu-ne solda]ii „eroi”sau „mercenari”, ar puteaface o mare diferen]` înrevenirea lor acas`. Dinp`cate, societatearomâneasc` [i chiarmilitarii neparticipan]i lamisiuni nu ofer` sprijinulemo]ional [i nici nu în]elegimpactul r`zboiului asupraveteranilor. Iar dovezile

stau în reac]ia lor legat` demotivul plec`rii în misiuni:„To]i se duc pentru bani!” Ogeneralizare nepermis` [i oafirma]ie dureroas` [ilipsit` de valorizare pentrucel care a cunoscut ororilerazboiului. Eu nu am plecatîn misiune pentru bani. {i

m` simt jignit` când audaceste cuvinte. Iar dac` euca psiholog necombatantcare a trecut doar prinatacurile asupra bazei, doarprin teama c` oricând undispozitiv improvizat poateexploda sub TAB-ul în carem` aflam, doar princon[tientizareavulnerabilit`]ii [i expuneriidin mijlocul nop]ii când unlunetist nu m` omora doarpentru c` nu î[i doreaacest lucru, nu pentru c`nu ar fi putut, m` simtderanjat` de aceste replici,s` ne gândim la militariicombatan]i care [i-au v`zutcolegii r`ni]i sau mor]i, careau asistat la ultimele clipede via]` ale prietenului lorsfârtecat în dou` deexplozia unui dispozitiv,care le-au adunat de pecâmp buc`]ile din trupîmpr`[tiate, care au fostnevoi]i s` ucid`, care s-au

temut s` nu-i dezam`-geasc` pe camarazii lor [is` nu-i poat` salva [i vinape care au sim]it-o când nui-au putut salva. Ei ce simtcând reac]ia militarilor din]ar` [i a societ`]ii este deminimalizare a nivelului deresurse mentale,


emo]ionale [i spirituale decare un militar combatant aavut nevoie pentru a puteaîndura jumatate de an într-olume în care [i clima esteostil`. Reac]ia societ`]ii îiface pe militari s` dearaspunsul dezirabil pentruc` dac` valorile sale numai coincid cu cele alegrupului de apartenen]`, vafi marginalizat. Ne mir`mc` militarii aleg s` nupovesteasc` prin ce autrecut? Societatea noastr`nu [tie s` asculte. Nu areprofunzimea [i maturitateanecesare pentru a primisufletul militarului întors dinr`zboi. Când timpul [ispa]iul alocat de mass-media pentru [tirile despremilitarii no[tri din oricezon` de r`zboi este atât demic. Când militarii r`ni]i [ifamiliile celor mor]i înr`zboi trebuie s` se luptepentru a-[i primicompensa]iile b`ne[ti. S`se lupte pentru dreptul lor,s` dea în judecat` firma deasigur`ri pentru a puteabeneficia de banii necesariîn tratamentul r`nilor derazboi. Aceasta este lipsade respect a societ`]iipentru veteranul care s-aîntors dintr-o zona în care]ara a avut nevoie de el.

Rezisten]a de aRezisten]a de aRezisten]a de aRezisten]a de aRezisten]a de aucideucideucideucideucide

Exist` o profund`rezisten]` de a omorî o alt`persoan`. În cel de-al doilearazboi mondial,75-80% dintre lupt`tori nu autras c`tre inamic, chiarpentru a salva via]a lor saua camarazilor3. Acest lucru afost descoperit de gen.american S.L.A. Marshalcare, în timpul celui de-AlDoilea R`zboi Mondial, achestionat militarii disloca]ipe linia frontului, despre ceau f`cut în lupt`.Descoperirea nea[teptat` afost c` la fiecare 100 demilitari, doar 15-20 tr`seser`cu arma. Bineîn]eles s-apus întrebarea de ce, iarexplica]ia ar putea veni dinpartea etologiei. Dihotomia„lupt` sau fug`” reprezintùn set potrivit de alegeripentru orice fiin]`confruntat` cu un pericolaltul decât cel venit dinpartea propriei specii. Cândobserv`m r`spunsurilefiin]elor confruntate cuagresiune din partea proprieispecii, op]iunile vor include[i amenin]area [isubmisivitatea. Primadecizie într-un conflictintraspecie de obicei implic`

alegerea între a fugi [i aamenin]a. Abia cândamenin]area a e[uat sìntimideze, s` descurajezeoponentul, atunci op]iuniledevin lupta, fuga sausubmisivitatea. Iar cândvorbim despre „lupt`” car`spuns al unui militar,vorbim despre posibilitateade a omorî o alt` persoan`.

Rezisten]a de a putea sùcizi un alt reprezentant alspeciei tale este atat demare încat poate s`dep`[easc` influen]acumulativ` a instinctului deconservare, for]a coercitivà comandantului,a[tept`rilor camarazilor [i aobliga]iei de a ap`ra via]aacestora. Militarul în luptèste prins în aceast`capcan`. Dac` î[idep`[e[te rezisten]a de aomorî [i omoar` un soldatinamic, va fi împov`ratpentru totdeauna cu vin` [idac` alege s` nu omoare,atunci vina c` [i-adezam`git camarazii careau murit din cauza lui [iru[inea pe care trebuie s` oînfrunte din partea profesiei,na]iunii [i cauzei pentru carelupt`, se va îndrepta asupralui. Este blamat dac` o face[i este blamat dac` nu oface. La una din pregatirile

pentru misiune la careparticipam \n Irak, unuldintre militari m-a întrebat:„Dac` v`d c` un irakian î[iîndreapt` arma spre mine,ce fac, trag?” Nu era unmilitar care nu cuno[tearegulile de angajare [i nu erao întrebare adresat`juristului. Era o întrebareadresat` psihologului. Ca [icând cerea aprobare pentruce ar fi putut face, ca [icând[i-ar fi dorit s`-[i împart` cumine responsabilitatea de alua via]a cuiva. I-am spusc` vreau ca el s` seîntoarc` s`n`tos dinmisiunea respectiv`, chiardac` acest lucru presupunes` omoare pe altcineva. Dinîntrebarea lui am înteles c`,de[i el venise într-o misiunecare nu era de „men]inere ap`cii”, totu[i spera s` existeun alt r`spuns care s` nu îlîmpov`reze pentru tot restulvie]ii.

Dep`[ireaDep`[ireaDep`[ireaDep`[ireaDep`[irearezisten]ei derezisten]ei derezisten]ei derezisten]ei derezisten]ei de

a ucidea ucidea ucidea ucidea ucideCând un individ î[i alege

o profesie în carepoten]ialul de a lua via]aaltui individ este prezent`,


ei accept` voluntarresponsabilitatea de a lua ovia]` pentru a proteja alta.Armata este singuraprofesie recunoscut` care îiînva]` pe studen]i s`protejeze vie]i luând alteleîn schimb. Militarii suntînv`]a]i [i se simt for]a]i s`tr`deze codurile lor morale,s`-[i inverseze sensurilede bun [i rù.Antrenamentul de bazànihileaz` dorin]apersonal`, iar apoi luptabrutal` o distruge pem`sur` ce ei sunt for]a]i sàc]ioneze în moduri care seopun naturii lor civilizate [iidentit`]ii lor. Exist` dou`filtre pe care militarii le aude trecut pentru a fi capabilis` ucid` în lupta: primuleste prozencefalul. {ifoarte multe motive potconvinge prozencefalul s`-ldetermine pe militar s` ia oarm` în mân`: s`r`cia,comandantul, presiuneagrupului de camarazi,politica [i înv`]area socialà violen]ei prin intermediulmediei, cùtarea unui

model de masculinitate.Dar, în mod tradi]ional,toate aceste lucruri selovesc de rezisten]a cucare o persoan` speriat`sau furioas` se confrunt`în mezencefal. {i cuexcep]ia sociopa]ilor (careprin defini]ie nu au aceast`rezisten]`), mareamajoritate acircumstan]elor nu suntsuficiente pentru a dep`[iaceast` plas` de siguran]à mezencefalului. Cum îidetermin` armata pemilitari s` înving` acesteinhibi]ii ale mezencefalului?Prin condi]ionare operant`.Fiecare aspect al câmpuluide lupt` este repetat dezeci de ori, vizualizat [icondi]ionat. Aceasta este opractic` general` în celemai multe armate. Cei maimul]i comandan]iinfanteri[ti în]eleg c` untraining realist cu feedbackimediat c`tre militarifunc]ioneaz` [i ei stiu cèste un lucru esen]ialpentru succesul [isupravie]uirea pe câmpul

modern de lupt`. {i ceeace face ca trainingul s`func]ioneze estecondi]ionarea operant`. ÎnVietnam, procentul celorcare nu au tras c`tre ]int` asc`zut la 5% „datorit`”condi]ion`rii operante.

MecanismeleMecanismeleMecanismeleMecanismeleMecanismelede ap`rarede ap`rarede ap`rarede ap`rarede ap`rare

Un alt aspect alprocesului în care soldatulomoar` pe câmpul de luptèste dezvoltarea unormecanisme defensive4 caresunt metode incon[tienteactivate pentru ca militaruls` poat` trì cu ce a f`cutsau cu ce a v`zut în lupt`.Cel mai utilizat mecanismde ap`rare asociat cutrauma este negarea5.Practic militarul a repetatacest proces de a trage la]int` de atâtea ori, încât înmomentul când ajunge sòmoare pe câmpul de lupt`,el este capabil s` nege, laun anumit nivel, c` aomorât de fapt o alt` fiin]`

uman`. Aceast` repeti]ieatent` [i mimarea cât mairealist` a actului de a ucidepermit militarului s` seconving` de faptul c` eldoar a tras într-o ]int`. Unveteran britanic antrenat înaceast` metod` modern`,a spus c` s-a „gândit lainamic ca la ]inta sub form`de siluet` uman` din timpultrainingului”. Un alt veteranîi sf`tuia pe tinerii ofi]eri s`combine desensibilizareacu negarea pentru a puteatrage: „Exist` o aversiunenatural` fa]` de a ap`sa petr`gaci când arma ta esteîndreptat` c`tre o fiin]ùman`. Chiar dac` proprialor via]` este în risc, ceimai mul]i ofi]eri raporteaz`ca având aceast` problem`în prima lor lupt`. Pentru aputea s` depa[i]i aceast`rezisten]`, ar fi de ajutordac` v` ve]i gândi laoponentul vostru ca la osimpl` ]int` [i nu ca la ofiin]` uman`. F`cândaceast` conexiune, ve]imerge mai departe s` lua]ilinia de ochire. Acest lucruva permite o mai bun`concentrare si eliminareaelementului uman dingândirea voastr`.” Deasemenea distan]a de lacare trag militarii îi ajut` s`nege umanitatea „]intelor”.De la distan]` nu se potauzi ]ipetele [i nu se potvedea urm`rile ac]iunilortale. Iar când se trage îngrup [i de la distan]`, nupo]i fi niciodat` sigur c` tuai omorât iarresponsabilitatea acesteipoveri este împ`r]it`.Distan]a fizic` aduce cusine distan]` emo]ional`.De[i ra]ional militarii în]elegce fac, emo]ional, distan]aimplicat` le permite s`nege. Dezumanizarea ]inteieste un mecanism deap`rare folosit pentru camilitarii s` poat` trì cu ceau facut [i este necesarpentru ei s` poat` ucid`. Laprocesul sù pentrumasacrul din My Lai, lt.


William Calley a declarat:„Mi s-a ordonat s` mergacolo s` distrug du[manul.Aceasta a fost misiuneamea în acea zi. Aceasta afost misiunea care mi s-aîncredin]at. Nu am stat s`m` gândesc în termeni deb`rba]i, femei sau copii.To]i erau clasifica]i la fel [iasta a fost clasificarea cucare am lucrat, cea deinamici”6.

Cel mai s`n`tosmecanism de ap`rare pecare militarii români îlfolosesc de obicei s`dep`[easc` momenteletraumatizante prin care autrecut este umorul. Unumor negru, este adev`rat,acel „a face haz de necaz”,care este în continuare oap`rare de gravitateaevenimentului care s-aîntâmplat [i de durereasim]it`, îns` reprezint` unsemn de s`n`tate mental`mai mult decât oricare altmecanism defensiv. Cuajutorul umorului, conflictulemo]ional este rezolvat prinsublinirea aspecteloramuzante sau ironice aleacestuia.

II. DIAGNOSTICAREACORECT~ A TSPT

Tulburarea de stresposttraumatic este din

nefericire diagnosticat`gre[it uneori saunediagnosticat`.Diagnosticul corect deTSPT este atunci când,conform DSM, esteîndeplinit întregul criteriu A,un simptom din criteriul B,trei din criteriul C [i dou`din D.

Criteriul Criteriul Criteriul Criteriul Criteriul A.A.A.A.A.Expunerea la traum`.Expunerea la traum`.Expunerea la traum`.Expunerea la traum`.Expunerea la traum`.Pentru a fi în risc pentruTSPT, persoana trebuie s`fie expus` unui incidenttraumatic în care dou`lucruri trebuie s` apar`:primul, incidentul trebuie s`fie extrem [i s` impliceamenin]area cu moarteasau r`nirea grav` a proprieipersoane sau a altora. Camilitar lupt`tor, expunereala acest tip de evenimentenu poate fi prevenit`.Misiunea lor este s`mearga în zgomotularmelor de foc, s`p`[easc` deliberat pet`râmul violen]ei, al mor]ii[i distrugerii. Al doileaelement care trebuie sàpar` este ca persoana s`r`spund` la aceastèxpunere cu fric` intens`,neajutorare sau ororare. Camilitar luptator nu po]i facenimic în legatur` cuexpunerea la o situa]ie care

î]i amenint` via]a pentru càceasta este slujba lui, s`mearg` spre pericol, darpoate face ceva legat demodul în care r`spunde lasitua]ia amenin]`toare.Acest lucru este extrem deimportant pentru c` dac`nu sim]i fric` intens`,neajutorare sau oroare, nuai TSPT. Dac` nu ai unsentiment de neajutorarepentru c` antrenamentulte-a înv`]at ce s` faci, nuai TSPT. Dac` nu existòroare pentru c` ai fostinoculat pentru a vedeasânge, intestine [i creierîmpr`[tiate, nu ai TSPT.Dac` nu sim]i fric` intens`,adica pulsul cardiac nudep`[e[te 175 bpm pentruc` [tii s` folose[tiexerci]iile de respira]ie,atunci nu ai PTSD.

Criteriul B.Criteriul B.Criteriul B.Criteriul B.Criteriul B.Reexperientarea.Reexperientarea.Reexperientarea.Reexperientarea.Reexperientarea. Doarreexperientarea eveni-mentului în sine, prinoricare dintre simptomelecriteriului B, nu înseamn`c` ai TSPT. Reexperi-mentarea simptomuluipoate fi provocat` înmomentul în care militarulse preg`te[te s` plece înmisiune pentru a doua saua treia oar`. Anticipareamisiunii poate declan[a

amintiri traumatizanteblocate. Flashbackul7 deexemplu estereexperimentarea unei p`r]isau a întregului evenimenttraumatic. Cele maifamiliare sunt cele vizuale[i auditive dar termenul deflashback poate fi deasemenea aplicat emo]iilor,comportamentelor [isimptomelor somatice carereproduc evenimentultraumatic. Indiferent desistemul senzorial implicat,un flashback este extremde tulbur`tor pentru c` esteresim]it [i retrìt cu atâtarealism [i intensitate, încâtle este dificil s` disting` demomentul real, ca [i cândtrauma continu` sau seîntampl` din nou.Flashbackul poate ap`reacând persoana este treaz`sau sub forma co[marurilorcare întrerup somnul.Cauza reexperientarii estec` mezencefalul saumintea incon[tient`, aînv`]at s` ocoleasc`procesarea gândirii logice [is` stabileasc` reflexecondi]ionate sau r`spunsuriale sistemului nervossimpatic (SNS)instantaneu, f`r` s` i sespun` s` fac` acest lucru.Acesta poate fi un


mecanism puternic desupravie]uire în lupt`. Deexemplu, când militarulaude rachetele venind, sarela p`mânt f`r` s` maiconsume timp gândindu-sedac` s` sar` sau dac` seva lovi când sare, salvândastfel milisecunde vitale înacest proces. Doar càcest „reflex conditionat”are nevoie de timp s`dispar`. Când amintirile,gândurile [i flashback-urileapar, nu este neaparatvorba despre TSPT însèle reprezint` un semn c`trauma cere s` fieacceptat`, în]eleas` [iprocesat` de victim`. Elenu sunt simple simptomeale tulbur`rii, ci încerc`rilespontane ale psihicului de aob]ine catharisul [i de a sevindeca.

Criteriul C. Evitarea.Criteriul C. Evitarea.Criteriul C. Evitarea.Criteriul C. Evitarea.Criteriul C. Evitarea.Amintirile sau gânduriledespre traum` apar iarpersoana încearc` s` nu segândeasc` la ele. Vaîncerca s` evite to]i stimuliiasocia]i cu evenimentultraumatic [i de asemeneatoate gândurile,sentimentele [i subiecteleasociate cu trauma. Darastfel se dezvolt` un cercvicios, pentru c` evitareaînt`re[te frica. Dac`

încerc`m s` evit`m s` neconfrunt`m cu experien]eledureroase, nu putemîncepe procesul devindecare. De fapt, aceast`negare creeaz` condi]iacare promoveaz` [iprelunge[te suferin]a.Reprimarea, evitarea [inegarea emo]iilor par s` fiecauzele majore ale TSPT.Trauma este responsabil`pentru intensitatea reac]ieila evenimentul stresor [i nupentru debutul tulbur`rii.Deseori credem c`suferin]a noastr` apare dinevenimentele trecute. Dar,oricare ar fi fost cauzainitial` a traumei, adev`rulprofund este c` suferin]anoastr` este rezultatul acum ne descurc`m cuefectele pe care acesteevenimente trecute le auasupra noastra, în prezent.

Criteriile C [i DCriteriile C [i DCriteriile C [i DCriteriile C [i DCriteriile C [i Dvizeaz` simptome caresunt mai pu]in specificeTSPT decât cele de la A [iB [i se întâlnesc înnumeroase alte tulbur`ri:multe persoane evit` s`vorbeasc` sau s` segândeasc` la lucrurinegative care li s-auîntâmplat, indiferent dacàcestea au fost sau nutraumatice; diminuarea

interesului, deta[are,iritabilitatea, restrangereagamei trìrilor emo]ionale,insomnia apar [i întulburarea depresiva sau depersonalitate. Esteimportant s` se determinec` simptomele din cadrulcriteriilor C [i D au ap`rutdup` traum`.

În concluzie,diagnosticul de TSPT sestabile[te când:

1. Sim]i „fric`,neajutorare sau oroare” laun incident extrem {I

2. „Reexperientezipersistent” evenimentul {I

3. Evi]i persistent„stimulii asocia]i cu trauma”{I

4. Apar simptome desuprastimulare {I

5. Tulburarea dureaza„cel pu]in o lun`” {I„cauzeaz` o deterioraresemnificativ` clinic în ariiimportante ale func]ion`rii”.

III. TERAPIATULBUR~RII DE STRESPOSTTRAUMATIC

O traum` psihologic`nerecunoscut` de persoanaimplicat`, nu poate fivindecat`. Acesta esteadev`rul multor traumatiz`ricare au loc în misiuni delupt` [i care afecteaz` atâtpe lupt`tori cât [i popula]iacivil`.

EMDR (EyeEMDR (EyeEMDR (EyeEMDR (EyeEMDR (Eyemovementsmovementsmovementsmovementsmovementsdesensitization anddesensitization anddesensitization anddesensitization anddesensitization andreprocessing)reprocessing)reprocessing)reprocessing)reprocessing). EMDR afost introdus de FrancineShapiro în 1989, în urmaunei experien]e personalecare implica amintiritulbur`toare8 [i a fost ointerven]ie ini]ial propus`pentru tratamentul TSPT.Primul voluntar pe care F.Shapiro a încercat acest tipde terapie a fost un veterancare participase la r`zboiuldin Vietnam [i care a putut,pentru prima oara în 20 deani, s`-[i aminteasc` oimagine pozitiv` aVietnamului, la sfâr[itul[edin]ei EMDR. Succesul

terapiei cu acel veteran i-aconfirmat lui Shapiro càmintirile traumatice vechide zeci de ani pot fiaccesate [i tratate demetod`, astfel încât primulstudiu controlat a fostrealizat pe un num`r de 22de persoane cu TSPT.EMDR combin` elementedin diverse disciplineterapeutice, cognitive,experien]iale [i somatice.Totu[i, tehnica este diferit`de celelalte abord`ri pentruc` se bazeaz` pe stimularebilater` pentru a ob]inerezultatele. În EMDR,clientul este instruit s` sefocuseze pe mi[carilelaterale ale degetelorclinicianului în timp ceexploreaz` experien]eemotionale dificile sauamintiri traumatice, dup`care clientul [i terapeutuldiscut` despre ce emo]iisau sentimente au ap`rutîn timpul setului de mi[c`riale ochilor [i se folosescaceste informa]ii pentru aîncepe urmatorul set destimulare bilateral`. Întimpul EMDR, mi[c`rilerapide ale ochilor activeaz`procesele neuronale aleclientului [i determin`desensibilizarea acestuia laamintirile traumatice.Observa]iile efectelortratamentului EMDRsugereaz` c` patologiilesunt reprezentate deinforma]ii disfunc]ionalefiziologic stocate [i càcestea pot fi accesate [itransformate direct, f`rùtilizarea medicamentelor.EMDR are posibilitatea dea facilita schimb`riterapeutice profunde în maipu]in timp decât s-apresupus în mod tradi]ionala fi necesar, indiferent denum`rul de ani de laapari]ia evenimentului.Numeroase studiicontrolate au indicat c` 77-100% dintre cazurile deTSPT au fost eliminatedup` trei-cinci [edinte detratament. EMDR a început


ca terapie specific` pentrutratamentul persoanelor cuTSPT [i ofer` o metodàlternativ` pentrutratamentul amintirilortraumatice care nu necesitèxpunere prelungit` lastimuli care producanxietate crescut` [i totu[idesensibilizeazèvenimentul traumatic.EMDR poate fi consideratde unii o metod` prinexpunere pentru c`pacientului i se cere ini]ials` men]in` evenimentultraumatic în con[tiin]` f`rùn efect direct altratamentului. Totu[i,aten]ia pe incident nu emen]inut` ca în terapiileprin expunere standard [icantitatea de expunere decare e nevoie în EMDReste mai mic` decâtexpunerea prelungit`cerut` de tehnicile terapieiprin expunere (TE). Propriu

modelului de procesareinforma]ional` adaptativ`,pe care se bazeaza teoria,este conceptulautovindec`rii, unconstruct bazat per`spunsul de vindecare alcorpului la rana fizic`.Când cerem clientului sàduc` în con[tien]` oamintire a traumei, sestabile[te o leg`tur` întrecon[tien]` [i loca]ia încare informa]ia e stocat` încreier. Cu fiecare set destimulare, mut`m într-omodalitate acceleratìnforma]ia dezadaptat`,tulbur`toare, pe cìneurofiziologice adecvate,pân` ce este rezolvat` într-un mod adaptativ. Unadintre teoriile principale aleEMDR este c` activândprocesarea amintiriitraumatice, o vom muta înmod natural c`treinforma]iile adaptative de

care are nevoie pentrurezolvare. SimptomeleTSPT sunt cauzate deinforma]ii tulbur`toarestocate în sistemul nervos,în aceea[i form` în care aufost ini]ial traite, pentru c`sistemul de procesare alinforma]iei a fost blocat dinanumite motive. Informa]iatraumatic` este înghe]at`în timp [i izolat` în propriasa re]ea neural`. Nicioînv`]are nu poate avea locpentru c` informa]iileterapeutice subsecventenu pot crea o leg`turàsociativ` cu ele. Deaceea, când gânduriledespre traum` apar, elesunt conectate cu toateatributele negative aleevenimentului original.Rezultatele [edin]elor deterapie clasic`, ale c`r]ilorde autoajutorare [i trìrii decontraexemple sunt deasemenea stocate dar

r`mân în propria lor re]ea.Astfel, de[i militarii pot [tiintelectual c` nu sunt devin` pentru ce au cauzat,deseori continu` s` selupte cu cogni]ii negative [iafecte tulbur`toare. Dinnou, acest conflict pare s`se datoreze faptului cìnforma]iile disparate suntstocate în re]ele neuronalediferite. Modelul proces`riiadaptative a informa]iilorsugereaz` c` momentulinsight-ului [i integrareavine când cele dou` re]eleneuronale se leag` una decealalt`. Terapia EMDReste similar terapiilorsomatice prin faptul cìntegreaz` partea corporal`în procesul terapeutic.

SOMASOMASOMASOMASOMATICTICTICTICTICEXPERIENCEEXPERIENCEEXPERIENCEEXPERIENCEEXPERIENCE(Experien]a somatic`).(Experien]a somatic`).(Experien]a somatic`).(Experien]a somatic`).(Experien]a somatic`).Este rezultatul a pestepatruzeci de ani deobserva]ii [i cercet`ri


conduse de Peter Levine.Se bazeaz` pe faptul c`fin]ele umane au o abilitateînn`scut` de a dep`[iefectele traumei. ESrestaureaz` autoreglareasistemului nervos. Levine aaplicat aceast` metod` peveteranii de r`zboi,victimele violului,supravie]uitoriiHolocaustului, aiaccidentelor auto [itraumelor chirurgicale saucelor care sufer` de durericornice. Experien]aExperien]aExperien]aExperien]aExperien]aSomatic`Somatic`Somatic`Somatic`Somatic` este o forma deterapie care î[i propune sù[ureze [i s` vindecesimptomele TSPT [i alealtor probleme emo]ionalesau fizice cauzate detraum`, prin focusarea pesenza]iile corporalepercepute de client (sauexperientele somatice).metoda a fost introdusa deLevine în 1997, în cartea

„Waking the tiger” (Trezireatigrului), în care se discut`pe larg despre observa]iileautorului f`cute peanimalele din salbaticie [idespre modul în care elegestioneaz` [i serecupereaz` dup` situa]iiamenin]`toare pentru via]alor. Titlul c`r]ii reprezint` ometafor` a trezirii acesteiabilit`]i biologice de adep`[i efectele traumei,întocmai cum exist` laanimalele s`lbatice pe careLevine le-a urm`rit. Elconcluzioneaz` c` modulde comportament alanimalelor ne d` un „insightasupra vindec`riibiologice”. Teoriapostuleaz` c` simptomeletraumei sunt efectuldezechilibr`rii sistemuluinervos autonom (SNA).SNA are o capacitateinerent` de a se autoregla,care este destabilizat` detraum` [i c` aceast`capacitate înn`scut` deautoreglare poate firestabilit` prin procedurileExperien]ei Somatice.Metoda încearc` s`promoveze con[tientizarea[i s` scad` tensiuneafizic` ce se consider` c`r`mâne în corp dup`traum`, din cauz` c`r`spunsurile desupravie]uire (orientare,lupt`, fug` sau înghe]are)ale SNA sunt solicitate darnu sunt completdesc`rcate dup` ceevenimentul traumatic atrecut. Tensiunile potr`mâne în corp ani de zileiar experien]a somaticèste doar una dintremetodele de tratamentpentru a elibera acestetensiuni provocatoare.Trauma ne afecteaz`somatic, cognitiv [iemo]ional. Dar trauma esteîn primul rând fiziologic` [iatunci când evenimentultraumatic nu afecteazacorpul în mod direct.Trauma este ceva ce seîntâmpl` ini]ial corpului

nostru. Abia apoi efectelesale se r`spândesc înmintea noastr`, în emo]ii [iîn spirit. Energianedesc`rcat` este stocat`în sistemul nervos, setândetapele pentru formareasimptomelorposttraumatice. Esteesen]ial s` se accesezeenergia stocat` a traumei,pentru ca aceasta s` fiecomplet eliberat`. Terapiileclasice ajut` la sc`dereasimptomelor cognitive [iemo]ionale. Dar abordareasomatic` este esential`pentru ca trauma s` fiecomplet vindecat`.Clien]ilor li se cere s` sefocuseze pe momentulprezent ascultându-[irespira]ia [i fiind aten]i lasenza]iile corporale.Stresul, durerea, trauma [ialte emo]ii negative suntamintite atât cognitiv, cât[i fizic. Exerci]iilesomatice îl înva]` pe clientcum s` identifice distresulemo]ional în corp iar cuaceast` con[tientizare, elpoate apoi s` foloseascèxerci]ii fizice [i mentalepentru a elimina blocajulemo]ional care rezult` îndisconfort. În cazul traumeiexisten]iale, din care faceparte [i trauma de r`zboi,persoana trebuie s` fiecapabil` s` arate fricaoriginal` iar tensiuneastocat` în corp trebuieeliberat` prin lupt` derezisten]`, tremor fizic sau]ip`t. În timpul terapiei potap`rea „mi[c`riinten]ionale” care suntcontrac]ii u[oare alemu[chilor ce ar puteaindica o inten]ie decomportament care nu afost complet`. Cândaceste contrac]iimusculare apar, ele trebuiecon[tientizate [i f`cutepân` la cap`t pentru acompleta mi[carea ini]ial`blocat` din timpul traumei.

Virtual Reality [iVirtual Reality [iVirtual Reality [iVirtual Reality [iVirtual Reality [iBiofeedback.Biofeedback.Biofeedback.Biofeedback.Biofeedback. De[iterapia prin expunere [i-a

dovedit eficien]a9, exist`pacienti care nu doresc saunu pot efectiv s`vizualizeze evenimentultraumatic pentru a da unr`spuns emo]ional. În acestpunct se poate interveni cuajutorul realit`]ii virtuale(RV), metod` careîncepând cu anul 2003, afost aplicat` în armataamerican` pentru preg`tireapsihologic` a personaluluimilitar înainte de misiune [ipentru tratarea tulbur`riloremo]ionale [i cognitive cucare militarii se întorceaudin teatrul de opera]ii.Aceast` metod` a ob]inutrezultate foarte bune înreducerea semnificativ` asimptomelor TSPT militardup` [apte [edin]e detratament. Mai mult decâtatât, 62% dintre pacien]iicare au încercat acest tipde teapie au prezentatschimb`ri majore [i dedurat` în simptomatologiatulbur`rii. Utilizând orealitate virtual`multisenzorial` care poatefi modificat` în timp real,militarul poate activaamintirea cu ajutorulimaginilor, sunetelor,vibra]iilor, chiar [imirosurilor care seam`n`cu aspecte aleevenimentului traumaticprin care acesta a trecut.Un studiu controlat cuveterani din Vietnam [isupravie]uitori de la WorldTrade Center a demonstrateficacitatea terapiei prinexpunere virtual`.Cercet`rile curente î[iextind rezultatele peveteranii cu TSPT repatria]idin Irak sau Afganistan.Monitorizareapsihofiziologic` [i feedback(biofeedback) reprezint` uninstrument important atât înstabilirea unei st`ri derelaxare mental` [icorporal` cât [i înmonitorizarea nivelului destimulare din timpulexpunerii la RealitateaVirtual`. Stabilirea unei


st`ri mentale [i corporalede confort este multfacilitat` de monitorizareapsihofiziologic` a pulsului,respira]iei, conductan]apielii [i temperaturadegetului, variabilitateab`tìlor inimii. De[i exist`ni[te linii generale înleg`tur` cu interpretareastimul`rii autonome,monitorizarea psihofizio-logic` este de asemeneaimportant` pentru stabilireaunei linii de baz` din timpulrepausului (când seobserv` nivelul fiziologic întimp ce se ata[eazàparatura pe corpulpersoanei evaluate), dintimpul expunerii la unstresor („care este cel maistresant lucru care ]i s-aîntâmplat s`pt`mânatrecut`?” sau „care suntcele mai tulbur`toareco[maruri pentru tine?”) [irelax`rii („gole[te-]i minteade gânduri [i focuseaz`-tepe respira]ie, în special peabdomen, observ` c`lduraabdomenului tù etc.” saualte activit`]i de relaxare).

BILBLIOGRAFIE

Grossman, D., Lt. Col.(1996). On killing. Thepsychological cost of learning tokill in war and society. Back BayBooks Little, Brown andCompany, New York, 255.

Grossman, D., Lt. Col.,Christensen, L., Lt. Col (2008).On combat. The psychology andphysiology of deadly conflict inwar and peace. Warrior sciencepublications, New York, 278-301.

Levine, P., (2008). Healingtrauma. SoundsTrue, Colorado,11.

Rothschild, B. (2000). Thebody remembers. Thepsychophysiology of trauma andtrauma treatment. W. W. Norton& Company New York, 70.

Ruppert, F., (2012).Symbiosis & anutonomy.Symbiotic trauma and lovebeyond entanglements. GreenBalloon Publishing, 63.

Shapiro, F., (2001). Eyemovement desensitization andreprocessing. Basic principles,protocols and procedures. TheGuilford Press, 9

Spira, J., Wiederhold, B.,Wiederhold, M., Pyne, J. (2008).Virtual reality treatment manual.Virtual Reality Medical Center,15-16.

Tick, Ed., (2005). War andthe soul. The TheosophicalPublishing House, 209.

domnule. Î: Nu ai v`zut? R: Pute]is` repeta]i, v` rog? Î: I-ai v`zut?R: Nu am discriminat. Î: Ai v`zutfemei? R: Nu [tiu, domnule. Î :Cum adic` nu ai discriminat? R:Nu am discriminat între indiviziidin sat, domnule. Erau to]idu[mani, to]i trebuiau distru[i,domnule.

7 Termenul „flashback” adevenit popular în anii ’60, folositfiind pentru a descrie experien]elesenzoriale tulbur`toare raportatede persoanele care folosiseraLSD. În zilele, s`pt`mânile [i chiaranii care urmau inger`rii drogului,unii dintre ei experientau aspecteale celor mai \nspìmântoatoare„c`l`torii” halucinogene.

8 Shapiro a remarcat într-o zic` anumite gânduri tulburatoarepe care le avusese, disp`ruser`dintr-o dat`. {i c` atunci cândaceste gânduri erau readuse încon[tien]`, ele nu mai erau nici lafel de sup`r`toare [i nici la fel devalide. Ce i-a atras atentia a fostc` aceste gânduri disp`reau [i seschimbau f`r` efort con[tient. {i-a propus s` se urm`reasc` [i aobservat c`, atunci cândgândurile tulbur`toare îi reveneauîn minte, ochii ei se mi[causpontan într-o diagonal`.

9 Cele mai recente studii(Spira, Wiederhold, Wood, 2009),au demonstrat o rat` a sc`deriisimptomelor PTSD de 72%.


1 Specialist în psihologieclinica [i militar`, U.M. 01783Murfatlar, Constan]a.

2 Disocierea din timpul traumeireprezint` un mecanism decoping, de supravie]uire. Într-otraum`, victima nu se poateadapta din cauza suprasolicit`rii[i a lipsei de resurse. De aceease deconecteaz` ca s` poat`supravie]ui traumei. Se cunoa[tefaptul c` disocierea din timpultraumei este un predictorimportant pentru debutul TSPT.

3 În r`zboaiele interioare,procentul celor care nu au trasc`tre ]int` a fost similar.

4 Mecanismele de apararesunt procese psihice automatecare protejeaz` individul contraanxiet`]ii [i con[tientiz`riipericolului sau stresorilor internisau externi (DSM IV, 2003);indivizii sunt adesea incon[tien]ide aceste procese, în timp ce eleopereaz`.

5 Conflictul emo]ional esterezolvat prin refuzul recunoa[teriiunui aspect nepl`cut al realit`]iiexterne ori experien]ei subiectivecare este evident` altora.

6 Extras din întregistr`rileprocesului lt. Caley de la CurteaMartiala: Î: Spre ce tr`geai?R:Spre inamic, domnule. Î: Spreoameni? R: Spre inamic,domnule. Î: Nu erau fiin]eumane?R: Ba da, domnule. Î:Erau b`rba]i? R: Nu [tiu,domnule. Îmi imaginez c` erau,

Aceste informa]ii permitterapeutului nu doar s`m`soare cât de stimulateste pacietul în compara]iecu al]ii dar s` compare [ipropriile reac]ii în oricemoment. O astfel deop]iune de tratament poatefi v`zut` de unii militari cafiind mai pu]in stigmati-zant` decât abord`riletradi]ionale de tratament,oferind astfel terapeu]ilorposibilitatea s` tratezeveterani care altfel nu arcùta ajutor de specialitate.Pe de alt` parte, militariig`sesc aceast` terapiemult mai atr`g`toare decâtterapia verbal` în care ei artrebui s`-[i exprimegândurile [i sentimenteleintime prin cuvinte-ceea ce,de[i are un poten]ial valoros,este considerat de multe oriun semn de sl`biciune înrândul militarilor. În schimb,ace[tia sunt obi[nui]i cujocurile de strategie [i cudezvoltarea abilit`]ilor [i deaceea metoda poatereprezenta o cale maiconfortabil` c`tre terapie.


S` în]elegemS` în]elegemS` în]elegemS` în]elegemS` în]elegemcomportamentulcomportamentulcomportamentulcomportamentulcomportamentuluman [i efecteleuman [i efecteleuman [i efecteleuman [i efecteleuman [i efectele

luiluiluiluilui

Comunicarea esteinevitabil`. Comunicareaverbal` este doar parteavizibil`, pe lîng` ea putems` mai comunic`m pringesturi, mimic`, postur`,tonalitate, ritm. Activitate

nu pentru c` profesorulst`pâne[te materia, cipentru c` profesorul estecapabil s` stabileasc` orela]ie pozitiv`. Chiar [iatunci când vorbim latelefon, planul rela]ieicontinu` s` existe. El secompune din intona]ie,accent, pauze, ezit`ri,t`ceri.

Comunicarea esteireversibil`. Fiind con[tien]ide natura ireversibil` acomunic`rii, putem fi maiaten]i, astfel încât s` nu neia gura pe dinainte, deci s`gândim înainte de a vorbi,în special când e vorbadespre mesaje care reflectò valoare, credin]e sauevalu`ri importante.

În comunicare, pauzelepot fi la fel de sugestive ca[i cuvintele sau modula]iavocii. Cum spunea cineva,sunt cuvinte care trec pelâng` ureche [i t`ceri careî]i merg la suflet.

COMUNICAREA CU OAMENII DIFICILIElvira SUCIOAIA

Exist` anumite probleme care sunt intot-Exist` anumite probleme care sunt intot-Exist` anumite probleme care sunt intot-Exist` anumite probleme care sunt intot-Exist` anumite probleme care sunt intot-deauna prezente intr-o comunicare interuman`.deauna prezente intr-o comunicare interuman`.deauna prezente intr-o comunicare interuman`.deauna prezente intr-o comunicare interuman`.deauna prezente intr-o comunicare interuman`.Comunicarea este un fenomen global careComunicarea este un fenomen global careComunicarea este un fenomen global careComunicarea este un fenomen global careComunicarea este un fenomen global careintegreaz` astfel vorbele, comportamentele,integreaz` astfel vorbele, comportamentele,integreaz` astfel vorbele, comportamentele,integreaz` astfel vorbele, comportamentele,integreaz` astfel vorbele, comportamentele,atitudinile [i toate paralimbajele. Oriceatitudinile [i toate paralimbajele. Oriceatitudinile [i toate paralimbajele. Oriceatitudinile [i toate paralimbajele. Oriceatitudinile [i toate paralimbajele. Oricecomunicare incearc` s` influen]eze in gradecomunicare incearc` s` influen]eze in gradecomunicare incearc` s` influen]eze in gradecomunicare incearc` s` influen]eze in gradecomunicare incearc` s` influen]eze in gradediverse informa]ia semenilor no[tri, pozi]ionareadiverse informa]ia semenilor no[tri, pozi]ionareadiverse informa]ia semenilor no[tri, pozi]ionareadiverse informa]ia semenilor no[tri, pozi]ionareadiverse informa]ia semenilor no[tri, pozi]ionareaindividual`, mobilizarea celuilalt, calificareaindividual`, mobilizarea celuilalt, calificareaindividual`, mobilizarea celuilalt, calificareaindividual`, mobilizarea celuilalt, calificareaindividual`, mobilizarea celuilalt, calificarearela]iei cu acest cel`lalt, precum [i s` specificerela]iei cu acest cel`lalt, precum [i s` specificerela]iei cu acest cel`lalt, precum [i s` specificerela]iei cu acest cel`lalt, precum [i s` specificerela]iei cu acest cel`lalt, precum [i s` specificenormele de referin]` ale situa]iei de schimb. Nunormele de referin]` ale situa]iei de schimb. Nunormele de referin]` ale situa]iei de schimb. Nunormele de referin]` ale situa]iei de schimb. Nunormele de referin]` ale situa]iei de schimb. Nupo]i exista f`r` a fi definit in raport cu ceilal]ipo]i exista f`r` a fi definit in raport cu ceilal]ipo]i exista f`r` a fi definit in raport cu ceilal]ipo]i exista f`r` a fi definit in raport cu ceilal]ipo]i exista f`r` a fi definit in raport cu ceilal]iintr-o lume interuman`, iar comunicarea este unulintr-o lume interuman`, iar comunicarea este unulintr-o lume interuman`, iar comunicarea este unulintr-o lume interuman`, iar comunicarea este unulintr-o lume interuman`, iar comunicarea este unuldintre instrumentele acestei pozi]ion`ridintre instrumentele acestei pozi]ion`ridintre instrumentele acestei pozi]ion`ridintre instrumentele acestei pozi]ion`ridintre instrumentele acestei pozi]ion`riexisten]iale.existen]iale.existen]iale.existen]iale.existen]iale.

sau inactivitate, vorbiresau t`cere, toate auvaloare de mesaj. Ne-amîntrebat vreodat` în câtefeluri poate s` tac` unom?! {tim s` distingemt`cerea admirativ` det`cerea invidioas`?! Amobservat vreodat` t`cereacelui care sufer`?! Dart`cerera clocotitoare acelui care urmeaz` sèxplodeze?!

Cunoa[tem t`cerea celuicare urmeaz` s` afle nota laexamen [i t`cerea celuicare urmeaz` s` dea nota?!Putem identifica t`cereaînghi]it` de umilin]` sauridicol?! Sau t`cereasuperioar` a înving`torului?!Nu exist` nicio carte saumanual de psihologie cares` descrie aceste t`ceri.Orice comunicare sedesf`[oar` în dou` planuri,con]inutul [i rela]ia.

Con]inutul se compunedin cuvintele tip`rite, rela]iaconst` în trìrile pe careaceste cuvinte le trezescîn tine. Într-o rela]iearmonioas`, expresivitateamimico-facial`, posturasau tonul, congruente [iintegrate, permitîn]elegerea excelent` asemnalelor din planulcon]inutului.

De la cursul unuiprofesor foarte bun, studen]iipleac` într-adev`r câ[tiga]i,


În principiu, comunicareaeficient` se bazeaz` peegalitate. Acest tip deinterac]iune are loc întrepersoane care dispun deaceea[i autoritate saucompeten]e, sunt deschisepentru cunoa[tere [i serespect` suficient de multpentru a nu încerca s` sedomine sau s` manipuleze.Ea exclude afi[areasuperiorit`]ii, a-l privi pecel`lalt ca incapabil saulimitat, a nu permitecomentariul sau replica.

Nu orice exprimaredevine comunicare. Pentru afi armonioas`, comunicareaare nevoie de sincronizare,acomod`ri [i ajust`ri, atât lanivelul codurilor deexprimare, cât [i la nivelulpercep]iilor [i trìrilorsubiective. Persoanelerigide, blocate într-unstereotip de exprimare sauîn]elegere, vor stabili rela]iidificile. Persoanele suficientde fluide pe interior, înschimb, se vor adapta laexterior, optimizândcomunicarea. Ace[tia suntoamenii capabili s` fie peaceea[i lungime de und`.

O persoan` este dificilàtunci când comportamentulsù provoac` dificult`]i maimultor persoane din jur.Atunci când întâlnesc opersoan` dificil`, mul]i dintrenoi reac]ioneaz` în moduricare nu fac decât s`înrùt`]easc` problema – de

exemplu, riposteaz` cu oremarc` tìoas`, adopt` oatitudine defensiv` în loc sàbordeze problema real` ,ori trateaz` izbucnirea defurie a celuilalt ca pe unafront personal. Acestereac]ii fire[ti dar ineficiente,reduc [ansa de a transformao întâlnire negativ` în unaconstructiv`.

AptitudiniAptitudiniAptitudiniAptitudiniAptitudinifundamentalefundamentalefundamentalefundamentalefundamentale

de comunicarede comunicarede comunicarede comunicarede comunicare

1. Parafrazarea1. Parafrazarea1. Parafrazarea1. Parafrazarea1. ParafrazareaA parafraza înseamn` a

repeta ceva cu altecuvinte, a reformula, atransmite un mesaj sub oalt` form` sau a amplificaun mesaj. A parafraza nuînseamn` a repetapapagalice[te ce a spuscel`lalt. Parafrazareaînseamn` a te întreba ce aspus cel`lalt [i a-i cereconfirmarea c` s-a în]elesmesajul. Parafrazarea esteesen]ial` în cursul uneiconversa]ii dintre dou`persoane. Din nefericire,atunci când nu în]elegembine informa]iile primite, demulte ori facempresupuneri. Nu-i ceremceluilalt s` ne confirme cà vrut s` spun` ceea cecredem noi c` a spus.

2. Feedback-ul2. Feedback-ul2. Feedback-ul2. Feedback-ul2. Feedback-ulTehnica feedback-ului

este util`, atât în contexte

pozitive cât [i negative.Exemplele de feedbackpozitiv pot s` includàprecierea unei persoanepentru o treab` bine f`cut`sau adresarea unuicompliment sincer.

Dar, feedback-ul poate fifolosit în numeroase situa]ii,cum ar fi:

– nu în]elegem ceea cecel`lalt ne-a spus;

– nu suntem de acord cuce a zis sau a f`cut;

– începem s` nesup`r`m;

– ne sim]im r`ni]i saujena]i.

De asemenea,feedback-ul ne ajut` s`p`str`m leg`tura cupropriile noastre reac]ii,astfel încât s` le putemajusta înainte ca ele s` setransforme în sentimenteprofunde de frustrare, furie,înfrângere, fric`, depresie,dependen]`, sl`biciune saulips` de ap`rare. Cele maimulte femei nu au dificult`]iîn ceea ce prive[tem`rturisirea acestorsentimente, dar b`rba]ii aufost înv`]a]i s` considere osl`biciune recunoa[terea lor.Mul]i se poart` de parc` ar fisup`ra]i, de[i în realitate sesimt r`ni]i, lipsi]i de ap`raresau speria]i. Comporta-mentul lor ambiguu lederuteaz` pe femei [iadânce[te pr`pastia decomunicare dintre repre-zentan]ii celor dou` sexe.

Pentru ca feedback-ul s`fie eficient, între cel careface observa]iile [i cel carele prime[te trebuie s` existeîncredere. Feedback-ulimplic` trei etape:

a) descrierea problemeisau a situa]iei, persoaneicare creeaz` dificult`]i;

b) definirea sentimentelorsau reac]iilor (furie, triste]e,anxietate, jignire sausup`rare), care au luatna[tere în urma comporta-mentului problematic;

c) cererea sau sugerareaunei solu]ii, persoanei care acreat problema.

3. 3. 3. 3. 3. AscultareaAscultareaAscultareaAscultareaAscultareaAscultarea este un

proces activ ce reclam`participare [i se organizeaz`în jurul inten]iei con[tientede a face unul dinurm`toarele patru lucruri:

a) a în]elege pe cineva;b) a te bucura al`turi de

cineva;c) a înv`]a ceva;d) a oferi ajutor.Nimeni nu este ascul-

t`tor perfect [i oricare dintrenoi, din când practic`pseudo-ascultarea în rela]iaprofesional`. Ascultareaconstituie mai bine de 50%din timp [i are loc în tran[e.Cei mai mul]i dintre noi nureu[esc s` fie aten]i la ceeace se spune mai mult de 60de secunde consecutiv. Neconcentr`m pentru o vreme,dup` care aten]ia noastr`scade, apoi ne concentr`mdin nou. Ascultarea real`,angajat`, înseamn` aîn]elege ceea ce cel`laltgânde[te, simte [i cum î[iexperimenteaz` lumea. Celcare ascult` în mod realsfâr[e[te prin a fi pl`cut [iapreciat.

Pentru moment,prejudec`]ile, anxiet`]ile, [isubiectele proprii de interessunt puse în paranteze,pentru a vedea lumea cuochii celui care vorbe[te,pentru a-i în]elegeperspectiva. Ascultareareal` este [i o recompensèmo]ional`, deoarece îicomunici interlocutorului,prin faptul simplu de a-lasculta, un mesaj de genul:„cred c` ceea ce-micomunici despre tine [idespre via]a ta esteimportant”.

Calit`]ile unui bunascult`tor:

a) Îi las` pe ceilal]i s`spun` ce au de spus, f`r`s`-i întrerup`.

b) Pun întreb`ri atuncicând nu în]eleg.

c) Sunt aten]i la ceea cespun ceilal]i [i î[i manifestìnteresul privindu-l în ochi pevorbitor.


d) Folosesc feedback-ul[i parafrazarea.

e) Sunt aten]i lasemnalele nonverbale cumar fi limbajul trupului.

4. V4. V4. V4. V4. VorbireaorbireaorbireaorbireaorbireaAceast` aptitudine de

comunicare estecapacitatea de a spune ceavem de spus prinexprimarea gândurilor cuclaritate, astfel încât ceilal]is` în]eleag` exact ceea cevrem s` spunem.

Un bun vorbitor trebuies` se eviden]ieze prin:

a) folosirea unui limbajpe care ascult`torul s`-lîn]eleag`.

b) instruc]iunile s` fiescurte, la obiect [i pe un tonbinevoitor.

c) atunci când dìnstruc]iuni, vorbitorul s` lecear` ascult`torilor s`foloseasc` feedback-ul [iparafrazarea ca s` fie sigurc` este în]eles.

d) semnalele nonverbale(limbajul trupului, tonul vocii)s` fie în acord cu celeverbale.

5. limbajul sim]urilor5. limbajul sim]urilor5. limbajul sim]urilor5. limbajul sim]urilor5. limbajul sim]urilorAtunci când spunem c`

doi oameni au o rela]ie, deobicei presupunem càceasta este armonioas` [ic` reu[esc s` comuniceunul cu cel`lalt fiecare dintreei fiind capabil s` intre înlumea celuilalt. Oameniiprelucreaz` informa]iile înmoduri diferite.

Modul de prelucrare ainforma]iilor poate fi înesen]` vizual, auditiv saukinestezic (referitor laactivitatea muscular`).Oamenii din fiecarecategorie folosesc anumitecuvinte pentru a-[i exprimapreferin]a. Pentru a crea orela]ie cu cei din jur, trebuies` le descoperim principalulmod de comunicare care seoglinde[te prin limbaj.

O persoan` carecomunic` in primul randvizual spune: „Cred c` mi-am f`cut o

imagine”;

„Vreau s` v`d cum seface asta”.

Persoanele carecomunic` in special auditivfolosesc expresii de genul: „Sun` bine”. „Nu suntem pe

aceea[i lungime de und`”.Cineva care comunic` in

special kinestezic folose[teexpresii cum ar fi:

– „Am un sentimentnepl`cut”.

– „Ai o sarcin` dificil`”.Profesorii care sunt

responsabili cu instruireaaltora trebuie s` [tie cìnforma]iile sunt re]inute maibine atunci când se folosescmetode de instruire diverse.

Ascult`torii vor re]ine: 10% din ceea ce

citesc (bro[uri, manuale); 20% din ceea ce aud

(explica]iile profesorului); 30% din ceea ce vede

c` face profesorul(demonstra]ii); 50% din ceea ce

citesc, aud [i v`d ei în[i[i; 70 % din ceea ce

citesc, aud, v`d [i îi explicàltcuiva; 90 % din ceea ce

citesc, aud, v`d, explicàltcuiva [i fac ei în[i[i.

6. În]elegerea semnalelornonverbale

Pentru o bun`comunicare cu cei din jur,este foarte important s`în]elegem [i s` interpret`msemnalele nonverbale.Singurii oameni care pot s`mint` tot timpul f`r` a fitr`da]i de limbajul trupului,sunt mae[trii în[el`toriilor [imincino[ii patologici. Iarmotivul este, c` ei chiarcred minciunile pe care lespun.

Câteva exemple despreceea ce ne poate dezv`luilimbajul trupului: B`tutul cu degetele \n

mas`:- persoana este plictisit`,

ner`bd`toare sau nelini[tit`. Mutarea greut`]ii de pe

un picior pe altul:- persoana a stat prea

mult în picioare sau estener`bd`toare. |ncruntare:- persoana nu în]elege ce

se spune sau nu este deacord cu vorbitorul. |ncle[tarea maxilarului:- persoana este sup`rat`

sau nelini[tit` - acestsemnal se întâlne[te maifrecvent la b`rba]i decât lafemei. Sc`rpinarea nasului:- persoana este uimit` ori

îi displace ceva, sau pur [isimplu o m`nânc` nasul. Incruci[area bra]elor:- persoana se ap`r`, îi

este frig sau se simtestângace. B`tutul u[or pe spatele

interlocutorului:

- este un semn defelicitare sau încurajare. Contactul vizual:- clipitul frecvent poate

indica lips` de sinceritatesau, nervozitate.

În mod normal, contactulvizual este confortabil dac`dureaz` maxim treisecunde. Dac` interlocutoruleste privit în ochi mai multde trei secunde este ca [icum i s-ar fi invadat spa]iulpersonal. Mul]i oameniagresivi se folosesc deprivirea fix` pentru a-iintimida pe ceilal]i.

Oamenii c`rora lelipse[te încrederea în sine,arat` acest lucru [i prinlimbajul trupului. Atitudinealor corporal` sugereaz`înfrângere, evit` contactulvizual [i vorbesc pe un tonmoale. Ocup` cât mai pu]inloc posibil sau poart` pebuze un zâmbet timid. {ioamenii care mint se pottr`da prin semnalenonverbale.

Atunci când o persoanàre ceva de ascuns, limbajultrupului este urm`torul:

- mâinile vor sta înbuzunare sau la spate;

- evit` privirea (de obiceise uit` în jos);

- clipe[te repede;


- î[i înghite saliva;- î[i drege glasul [i î[i

umeze[te des buzele;- î[i acoper` gura atunci

când vorbe[te;- d` din umeri;- î[i freac` nasul;- se scarpin` în cap în

timp ce vorbe[te;- î[i freac` partea din

spate a gâtului.Printr-o mai bun`

comunicare se urm`re[tefacilitarea exprim`riiadecvate a sentimentelorpozitive [i negative.

Noi nu exprim`mîndeajuns emo]iile, ceea cefavorizeaz` tensiunileinterpersonale [i o stare deindispozi]ie fizic` [imental`. În anumitemomente, atunci când esteatins nivelul critic, senti-mentele negative vor fiexprimate într-un modneadaptat: emo]ia va fiexagerat` sau dirijat` într-odirec]ie gre[it`. Un altaspect al deficitului încomunicare îl constituieimprecizia mesajelor,maniera neclar` în care neexprim`m, astfel încât potap`rea erori de interpretare.Evident, din aceast` cauzàpar tensiuni inutile întreoameni.

{eful este nemul]umit deneîndeplinirea sarcinii datesubalternului [i î[i poateexprima emo]iile negative latrei niveluri :

1. La nivelul problemei:„Te rog s`-]i îndepline[ti


CAVA, ROBERTAComunicarea cu oamenii dificili,Editura Curtea Veche, Bucure[ti,2003.

MITROFAN, IOLANDA,NU|}~, ADRIAN, Consiliereapsihologic` – Cine ce [i cum?,Editura SPER, Bucure[ti, 2005;

MUCCHIELLI, ALEX, Arta dea comunica, Editura Polirom, Ia[i,2005;

WALTER, GEORGE,R.Influen]a limbajului pozitiv,Editura Curtea Veche, Bucure[ti,2003;

WHEATON, ALICE, Iertarea[i compasiunea, , , , , Editura CurteaVeche, Bucure[ti, 2006;

aceast` sarcin` deoareceeste prioritar`”.

2. La nivelul persoanei:„E[ti încet [i neglijent”.

3. La nivelul rela]iei: „Nucred c` vom mai putea lucraîmpreun`”.

4. Cea mai mare parte aoamenilor î[i comunic`sentimentele la nivelulal II-lea [i al III-lea, ceea ceare drept efect o oarecaredeteriorare a rela]iilorinterpersonale.

Atunci când vrem s`comunic`m un sentiment, oemo]ie negativ` [i s` nesporim capacit`]ile decomunicare, este preferabils` r`mânem la nivelulproblemei (nivelul I).

Majoritatea oamenilorcred c` exist` dou` feluri încare pot proceda cu emo]iilenegative:

a) s` le reprime;b) s` le exprime exact

a[a cum le simt.De asemenea, cei mai

mul]i dintre noi suntcon[tien]i c` ambelemetode pot avea efectedistructive. Absorbireaemo]iilor negative are dreptconsecin]` faptul c` trebuies` ne eliber`m cumva deele. Via]a noastr` esteghidat` de dou` for]e:ra]iunea [i emo]iile. Demulte ori ele ne trag îndirec]ii opuse. E u[or s`reac]ionezi în virtuteaemo]iilor mai degrab` decâta ra]iunii, dar r`spunsulra]ional ne ajut` s` abord`m

situa]iile dificile într-un modconstructiv.

III. Cum abord`mrezolvarea conflictelor

Principalele metode deabordare a conflictelor sunturm`toarele:

1. Competi]ia - opersoan` sau un grupcâ[tig`, cel`lalt pierde.

2. Adaptarea - opersoan` refuz` s`-[iafirme propriile dorin]e [ise declar` de acord cuafirma]iile sau curevendic`rile celuilalt.

3. Compromisul/colaborarea - fiecare parterecunoa[te drepturileceleilalte; fiecare poate finevoit s` renun]e la unelelucruri, dar se în]elegefaptul c` solu]ia trebuie sìa în considerare nevoile [idorin]ele ambelor p`r]i –între participan]i exist` unsentiment de cooperaresau de camaraderie.

Indicii de a c#[tiga|ntr-un conflict:

a) Cere]i timp de gândire– profita]i de ocazie pentrucalmarea ambelor p`r]i.

b) Nu v` r`sti]i la cel`lalt– s-ar putea s` regreta]i oremarc` aruncat` în grab`,ce poate avea consecin]ede durat`.

c) Determina]i ce anumev` dori]i dar nu ob]ine]i – artrebui s` negocia]i mai mult,s` ceda]i pu]in pentru acâ[tiga amândoi.

d) A[tepta]i pân` cândcel`lalt este dispus s`

asculte versiuneadumneavoastr`.

e) Asculta]i [i dvs.versiunea lui.

f) Verifica]i dac`persoana cealalt` estecon[tient` de faptul c` oasculta]i;

g) Asigura]i-v` c` [ti]ice anume vrea cel`lalt.

h) Afirma]i ceea ce vre]idvs., clar [i r`spicat. Fi]idispus s` negocia]i.

IV. A fi constructivMul]i oameni au

impresia c` se înjosescdac` îi iart` prea u[or peceilal]i.

Ei consider` c` a-i iertape cei ce au gre[it,înseamn` a-i elibera f`r` a-ipedepsi – cu alte cuvinte,c` scap` prea u[or. Înrealitate, ranchiuna creeazò leg`tur` între persoanaofensat` [i ofensator.

Furia [i ura consum` oenergie care ar putea fifolosit` în mod pozitivpentru a reînnoda rela]ia. Înmulte cazuri, iertarea estesingurul lucru capabil s`repare [i s` vindece.

Pentru a te implica înrela]ii interumane active,trebuie s` po]i demonstraun sim] al improviza]ieicare s` le dezvolte [i s` ledea un farmec inefabil, cares`-]i dea curajul s`continui...

S` fii in]eles [i acceptateste cel mai mare dardintre toate...


Potrivit exper]ilor îndomeniu, psihologiaopera]ional` a ap`rut în anii’40, atunci când a fostintrodus` de „Office ofStrategic Services”,precursorul „CentralIntelligence Agency”, pentruevaluarea psihologic` aofi]erilor ce urmau s` lucrezeîn structurile decontraspionaj1.

Acest domeniu s-adiversificat [i s-a îmbog`]itcontinuu, el fiind integrat,la orizontul anilor ’70 [i înstructurile americane deinforma]ii, de poli]ie [i alearmatei, ini]ial, pentru camai apoi s` acoperedomenii de investigare

psihologic` specificejusti]iei, gestion`riisecurit`]ii organiza]ionale,industriale [i sociale etc.

În prezent, psihologiaopera]ional` este întâlnit`în mai toate organiza]iileguvernamentale americane[i vest-europene, în marilecompanii [i în sectorulprivat – ca [i afacereproprie. Psihologiiopera]ionali [i-au definit undomeniu de activitate clar,care are un impact foartemare în cre[terea eficien]eistructurilor în folosul c`roralucreaz`, fapt argumentat[i de un venit mediu anualde 97.000 USD/specialist,la nivelul anului 20122.

Din p`cate, în România,acest domeniu nu a fostdelimitat conceptual, pân` laacest moment, faptdemonstrat [i de lipsa depuncte de vedere na]ionalepublicate, atât în spa]iulvirtual, cât [i în cel alliteraturii de specialitatescrise3.

Apreciem c` acestarticol poate fi considerat„certificatul de na[tere “pentru psihologia opera-]ional` româneasc`, care,de[i nu a fost teoretizat` ca[i domeniu distinct alpsihologiei, ea s-a manifestat,totu[i, în forme diverse, dar,disparate, sub titulatura altordiscipline ale psihologiei.

Locul [i rolulLocul [i rolulLocul [i rolulLocul [i rolulLocul [i rolulpsihologiei opera]ionalepsihologiei opera]ionalepsihologiei opera]ionalepsihologiei opera]ionalepsihologiei opera]ionale

Domeniile de activitateale psihologiei opera]ionalesunt focalizate pedezvoltarea unor tehnicispecifice de comunicare, deinterrela]ionare, de cre[terea încrederii în sine, depromovare a unui produs pepia]`, de identificare aprofilului psihologic al uneientit`]i individuale saucolective, de descifrare ainfluen]elor culturale asupraatitudinilor [icomportamentelor, deprevenire a unorcomportamente deviante [ia violen]ei, de prognozare acomportamentelor unor

PSIHOLOGIA OPERA}IONAL~{I IMPACTUL S~U ASUPRA

ÎN}ELEGERII OMULUIColonel dr. Cristian DOBRE


grupuri sau subiec]i care potaduce prejudicii la adresasecurit`]ii statului sau a unororganiza]ii (cu referire laterori[ti, extremi[ti,criminali, infractori etc.), deîmbun`t`]ire aperforman]elor individualeale unor persoane (dememorare, de gândire, deanaliz`, de aten]ie, depercep]ie, de persuasiuneetc.), de descurajare a unorac]iuni ilegale, de stimularea mecanismelormotiva]ionale [i multe altele.

Caracteristica de baz` apsihologiei opera]ionale esteaceea c`, pornind de lacercet`ri aprofundate îndomeniu, exper]ii sì î[ipropun s` implementezetehnici simple de natur`psihologic`, ce pot fiutilizate [i de ne-psihologi în

activit`]ile lor curente. Acestfapt s-a impus ca onecesitate, deoarece s-aconstatat c` este imposibilca fiecare domeniu deactivitate al omului s` fieîncadrat cu psihologi [i maimult decât atât, esteimposibil s` se pun` înspatele fiec`rei persoane unpsiholog consilier, care s`-iofere solu]iile [tiin]ifice [ipractic-aplicative cele maipotrivite de a ac]iona învarietatea aproape infinit` asitua]iilor pe care via]a real`le ridic`. Celelalte domeniiale psihologiei seadreseaz`, prin excelen]`persoanelor care au fostlicen]iate în psihologie,neglijând, poate, involuntar,ne-psihologii, pe care, fie îioblig` s` apeleze la exper]i,fie s` interpreteze în propria

lor manier` conceptepsihologice înalt elaborate,care utilizeaz` o termino-logie specific`, uneoriinaccesibil` omului obi[nuit.Acest fapt, în cele maimulte cazuri, îi îndep`rteaz`pe oamenii obi[nui]i depsihologie ori creaz`premize pentru producereaunor erori axiologice [iac]ionale. Pentru a preveniaspectele men]ionate,psihologia opera]ional` s-aconcentrat pe construireaunor tehnici simple,inteligibile ne-specialistului,ce pot fi utilizate în via]a sade zi cu zi, pentru a seîn]elege mai bine pe sine, înprimul rând, dar [i pentru a-iîn]elege pe al]ii [i mediul încare trìe[te.

Utilitatea psihologuluiopera]ional este justificat`de demersul sù deproiectare, experimentare,validare [i transmitere atehnicilor de care s-a amintitne-speciali[tilor [i demonitorizarea, pilotareaacestora [i nu în ultimulrând de oferire a suportuluinecesar de rezolvare a unorsitua]ii, care nu au fostdescrise în totalitate detehnicile psihologieiopera]ionale. Având învedere diversitatea ariiloracoperite de aceast`psihologie [i dinamicasitua]iilor de via]` cu care sepoate confrunta o persoanòri organiza]ie, seestimeaz` c` pozi]iapsihologului opera]ional estefoarte bine definit`.

Psihologia opera]ional`se rela]ioneaz` cu altedomenii ale psihologiei, dincare pot fi amintite:psihologia general`, clinic`,a comportamentului deviant,juridic`, a riscului [i crizelor,diplomatic`4, militar`,politic`, penitenciar`, areclamei, a personalit`]ii,social`, organiza]ional`,[colar`, a vârstelor [i altele.

Având în vederedomeniile sale deaplicabilitate, psihologia

opera]ional` a împrumutatmetodele de baz` alepsihologiei generale, c`rorale-a dat propria arhitectur`,urmare a combin`riiacestora cu unele carac-teristici specifice alemetodelor situate la grani]acu zonele cu care aceasta ainterac]ionat – de exemplu,cea diplomatic`, juridic`,militar`, a informa]iilor,contrainforma]iilor [icontraterorismului,industrial`, social`, politic`,judiciar` etc.

Consider`m c`psihologia opera]ional` areun viitor de lung` durat`,atât în structurileguvernamentale, cât [i încele private.

Aplica]ii practice aleAplica]ii practice aleAplica]ii practice aleAplica]ii practice aleAplica]ii practice alepsihologiei opera]ionalepsihologiei opera]ionalepsihologiei opera]ionalepsihologiei opera]ionalepsihologiei opera]ionaleîn mediul militarîn mediul militarîn mediul militarîn mediul militarîn mediul militar

De[i conceput`, ini]ial,pentru structurile specia-lizate în culegerea deinforma]ii, a[a dup` cum s-amai ar`tat, psihologiaopera]ional` a fost îmbr`-]i[at`, foarte de timpuriu [ide organiza]ia militaràmerican`, urmare a multi-plelor sale aplica]ii încâmpul tactic. Acest procesa continuat [i treptat, tot maimulte armate vest-europene[i nu numai au integratpsihologia opera]ional̀ înprocesul de preg`tire [iinstruc]ie al propriuluipersonal.

G`sirea r`spunsurilor laîntreb`ri precum: Ce trebuief`cut atunci când suntemobosi]i excesiv? Cum facemfa]` stresului postraumaticde lupt`? Cum putem s`motiv`m subordona]ii însitua]ii dificile? Cum sepoate preveni o situa]ie derisc? Cum se poate gestionao situa]ie de criz`? Cum neputem îmbun`t`]iperforman]ele memoriei, aleaten]iei, dar pe celejudecative? Ce trebuie s`facem pentru a rela]iona maibine cu alte persoane? Ceeste de f`cut pentru a ne


adapta mai bine la mediulmultina]ional din teatrul deopera]ii militare? Cum sepoate consolida încredereaîn for]ele proprii?, Cum neputem dezvolta pe noiîn[ine? Cum putem s`-iîn]elegem mai bine pesemenii no[tri? Ce este def`cut pentru a ie[i cu binedin cele mai delicate situa]iide via]`? Cum îi putemconvinge mai u[or pe al]ii?Cum pot fi prevenite compor-tamentele deviante înmediul militar? Cum sepoate schimba atitudineapopula]iei locale în senspozitiv, în zona de dislo-care? Cum trebuie s` seadapteze un militar lasitua]ia de prizionierat? Cumreac]ion`m la ac]iunileteroriste, din punct devedere psihologic? Cum sepoate dezvolta moralultrupelor? [i multe altele –reprezint` tot atâteaargumente, care sus]inimplementarea acesteipsihologii în armat`, prinintermediul infrastructurii depsihologie, deja existente, laacest moment, înorganiza]ie.

În fapt, acest articol,este atât o pledoarie pentrunecesitatea [i utilitateadomeniului, dar [i odeschidere spre ospecializare superioar` apsihologilor militari, ce potaduce plus-valoare pentruîntregul personal alstructurilor undefunc]ioneaz`, pe de o parte,dar [i pentru organiza]iilerespective, în integralitatealor, pe de alt` parte - dinperspectiva cre[teriieficien]ei tuturor activit`]ilor,în contextul men]inerii uneist`ri de spirit superioare.

Exemplificarea unorExemplificarea unorExemplificarea unorExemplificarea unorExemplificarea unortehnici specificetehnici specificetehnici specificetehnici specificetehnici specificepsihologiei opera]ionalepsihologiei opera]ionalepsihologiei opera]ionalepsihologiei opera]ionalepsihologiei opera]ionale– „dobândirea [i– „dobândirea [i– „dobândirea [i– „dobândirea [i– „dobândirea [iconsolidarea încrederiiconsolidarea încrederiiconsolidarea încrederiiconsolidarea încrederiiconsolidarea încrederiiîn for]ele proprii”în for]ele proprii”în for]ele proprii”în for]ele proprii”în for]ele proprii”

Acest punct al articoluluieste destinat oferirii unor

exemple practice cu privirela utilitatea psihologieiopera]ionale. Am ales,astfel, pentru exemplificare,„dobândirea [i consolidareaîncrederii în for]ele proprii”.

Înc` de la na[tere omulî[i exerseaz`, mai mult saumai pu]in con[tient,„încrederea în for]ele proprii”,de cele mai multe ori prinsuccesiuni repetate deîncerc`ri, dintre care unelese finalizeaz` cu reu[ite, întimp ce altele cu e[ecuri.

Dar, ce este, în fapt,„încrederea în for]ele proprii”sau pe scurt, „încrederea însine”?

Încrederea în for]eleproprii este un conceptpsihologic, definit ca fiindauto-atitudinea fa]` devaloarea propriei persoane.Aceast` auto-atitudine sebazeaz` pe o combina]ie deelemente, atât de naturèmo]ional`, moral` [icognitiv`, cât [i fiziologic`cu privire la propriapersoan`. „Este ceea cecredem despre propriapersoan`, fie într-un modpozitiv, fie negativ [i ceeace sim]im în acest sens”5.

Conceptul de referin]`,ap`rut la începutul secoluluiXX [i teoretizat în anii ’60 s-a dovedit a fi unul foarteimportant pentru psihologie,urmare a capacit`]ii salepredictive foarte mari.

Indiferent de profesie, depreocup`ri sau pasiuni, deîncerc`rile pe care via]a leridic` în fa]a fiec`ruia, devârst`, sex, religie, ras` saualt criteriu, încrederea înfor]ele proprii reprezint` unfactor psihologic careinfluen]eaz` marcant felulde a fi [i de a se manifestaal fiec`ruia, atât în rela]ie cusine însu[i, cât [i cu ceilal]i.În mediul militar acestconcept poate deveniesen]ial în îndeplinireamisiunii, fiind, în fapt [i unuldintre componenteleconstitutive ale moralului.

De regul`, reu[itele auun efect pozitiv asupra

încrederii în sine, în timp cenereu[itele dezvolt`, la celemai multe persoane,neîncrederea în for]eleproprii. Unele persoane suntmobilizate psihologic chiar [ide nereu[ite, încercând s`se autodep`[easc` cufiecare nou` provocare pecare via]a le-o ridic` în fa]`,dup` cum altele semul]umesc cu mai pu]in,fiind foarte prudente în fa]anecunoscutului, riscând,astfel s` î[i piard` de totîncrederea în ele însele.

Încrederea în sine poateoscila pe o plaj` de varian]`foarte mare, de la absen]asa total`, pân` la excesauto-perceptiv patologic. Încazul absen]ei încrederii însine, acest fapt este facilitatde factori precum:experien]e dramatice devia]` foarte negative,instabilitate emo]ional` [iboli psihice, tarecaracteriale, via]a într-unmediu ostil, care genereazùn nivel de frustare exageratetc. În cazul excesului auto-perceptiv patologic alîncrederii în sine, acestaeste facilitat de factoriprecum: deregl`ri depersonalitate (egocentrism,narcisism, solitism etc.),tare caracteriale (egoismexcesiv, „be]ia puterii”, hiper-autoritate etc.) sauextremisme ideologice(rasism, xenofobism etc.).

În aceste condi]ii, ceamai îndrept`]it` întrebareeste „Ce se mai poate faceacum, pentru ca încredreaîn for]ele proprii s` fieoptim`?”

O parte din r`spunsul laaceast` întrebare se vareg`si, în tehnicileexemplificate pe parcursulacestui articol, astfel:

TTTTTehnica aprecieriiehnica aprecieriiehnica aprecieriiehnica aprecieriiehnica aprecieriivalorii în sine avalorii în sine avalorii în sine avalorii în sine avalorii în sine afiec`ruia fiec`ruia fiec`ruia fiec`ruia fiec`ruia const` înconstruirea auto-percep]ieipotrivit c`reia fiecare om,inclusiv propria persoanèste valoroas`, în sine, iaraceast` valoare a[teapt` s`

fie descoperit` [i [lefuitàsemeni fe]elor unuidiamant. „Cristalul reprezint`valoarea intrinsec` afiec`ruia, iar fiecare fa]et`capacitatea de a iubi, de agândi, de a face sacrificii, dea persevera, de aînfrumuse]a [i experimentafrumuse]ea [i de a luadecizii bune. Fiecare fa]et`poate s` fie [lefuit` pem`sur` ce fiecare din noi sedezvolt`”6.

Aceast` tehnic` sebazeaz` atât pe concep]iilecultural` [i psiho-fiziologic`potrivit c`rora, fiecare omeste unic, iar na[terea saeste rezultatul a milioane [imilioane de combina]iiprobabilistice, care au f`cutposibil acest lucru, cât [i pemecanisme motiva]ionale,care trebuie stimulateadecvat. La acest fapt seadaug` ideea potrivit c`reiaapari]ia fiec`rei persoane areo valoare cert`, dat` tocmaide [ansa unic` de „a fi”,care a[teapt` s` fievalorificat`, deopotriv`,pentru sine [i pentru al]ii.

Utilitatea acestei tehnicieste pus` în eviden]` destimularea unor mecanismemotiva]ionale, care permitauto-valorizarea proprieipersoane, în contextul dat.

De exemplu, un ompoate gândi astfel „...m-amn`scut urmare a unui num`raproape infinit de posibilit`]i.Cu siguran]`, Natura/Dumnezeu a [tiut de ce mi-a oferit [ansa de a exista.Trebuie s` m` descop`r pemine însumi [i s` v`d careeste rolul meu în societate.Voi încerca s`-mi [lefuiesccalit`]ile personale, asemenife]elor unui diamant. Voi fidin ce în ce maistr`lucitor(are) [i ceilal]i o s`realizeze adev`rata meavaloare. St` în puterile meles` fac asta [i sunt gata s`depun tot efortul în acestsens...”

TTTTTehnica raport`rii cuehnica raport`rii cuehnica raport`rii cuehnica raport`rii cuehnica raport`rii curealism la lumearealism la lumearealism la lumearealism la lumearealism la lumeaînconjur`toare înconjur`toare înconjur`toare înconjur`toare înconjur`toare const` în


abordarea faptelor,persoanelor [i lucrurilorcare ne înconjoar` curealism, într-un modechilibrat [i onest.

Aceast` tehnic` sebazeaz` adoptarea unoratitudini specifice fa]` delumea înconjur`toare.Atitudinile în discu]ie serefer` la urm`toarele zeceaspecte: r`bdare,acceptan]`, compasiune,eliminarea judec`]ilornegative, deta[are, sim]ulumorului, deschidere,dedica]ie, relaxare,generozitate. Multe dintrecomportamentele enun]atepot fi oferite gratuit, f`r`consum mare de resurseproprii, iar în schimbul lorse poate ob]ine mult maimult. 7

Utilitatea acestei tehnicieste pus` în eviden]` înorice situa]ie de via]`. Eapoate angaja toate celezece atitudini sau numai pecele mai relevante pentrusitua]ia dat`.

De exemplu, pornind dela cele atitudinile descrisemai sus se pot formulaurm`toarele construc]ii:...r`bdare – „dezvoltareamea este asemeni cu aunei plante a c`reis`mân]` o plantez chiareu. Nu pot for]a planta s`

creasc` imediat...”;acceptan]a – „via]a mi-adat o provocare pe caretrebuie s` o accept. Voiîncerca s` o rezolv cât maibine...”; compasiune –„sunt oameni pe lume careo duc mult mai rù decâtmine. Dac` voi în]elegeacest lucru, voi realiza câtde bine îmi este mie...”;sim]ul umorului –„fiecarelucru are [i o partehaioas`. Ia s` vedem careeste aceasta...”;deschidere fa]` de nou -„cu siguran]` aceast`problem` poate fi rezolvat`[i prin alt` metod`. Ia s`vedem dac` se poate [ia[a...”; relaxare - „s` staucalm(`), s` m` relaxez [ivoi g`si, cu siguran]`,solu]ia la...” [i a[a maideparte, pentru fiecare dincele zece manifest`ri.

TTTTTehnica înl`tur`riiehnica înl`tur`riiehnica înl`tur`riiehnica înl`tur`riiehnica înl`tur`riigândurilor negativegândurilor negativegândurilor negativegândurilor negativegândurilor negativeconst` în schimbareatreptat` a raporturilornegative cognitive [iemo]ionale pe care opersoan` le-a avut culumea înconjur`toare saucu o parte a ei. Este foarteposibil ca unii oameni s` fitrìt experien]e de via]`dramatice, fiind profunddesconsidera]i de al]isemeni de-ai lor, într-un

mod abuziv [i aberant.Aceste rele tratamente î[ipot impune, gradualamprenta asuprasistemului de gândire alunei persoane.

De exemplu, atunci cîndun p`rite/dasc`l/comandant îi spune, defoarte multe ori, unui copil/militar c` nu este bun denimic, respectivul începe

s` interiorizeze afirma]iilede acest tip [i va gândi c`,într-adevar, nu este bun denimic. Uneori, fenomenulde gândire negativ` cuprivire la propria persoanàpare [i în cazul în carep`rin]i hiperprotectivicontinu` s`-[i dirijezecopiii asemeni unormarionete, uneori [i atuncicând devin adul]i –nel`sându-i, astfel, s`-[idezvolte încrederea înfor]ele proprii. Acest faptse va reflecta, deopotriv`în emo]ionalitatea [icomportamentul persoaneide referin]`, alterându-iputernic încrederea înfor]ele proprii. În acestcontext se cristalizeaz`sisteme de gândire de tipul„...sunt un prost “, „sunt unratat”, „orice a[ face nuiese bine”, „[tiu numai s`m` fac de râs”, „niciodat`nu pot s`... “, „nimeni num` iube[te [i pe mine... “etc. Când, în alte situa]iide via]`, generate de ter]i,respectiva persoanàbuzat` nu va mai fi înm`sur` s` reac]ioneze în



1 http://oppsych.com/ about/what-is-operational-psychology/;

2 http://www.psychologyschool-guide.net/psychology-careers/operational-psychologist/(indeed.com);

3 o simpl` cùtare pe www. asintagmei „psihologieoperational`” nu va fi nici m`carun rezultat, comparativ cusintagma „operationalpsychology”, care va relevamultimple preocup`ri alecercet`torilor [i practicienilor dindomeniul psihologiei de pe altemeridiane.

4 Cristian Dobre, Psihologiediplomatic`, Bucure[ti, EdituraUNAp, 2012, 318 pag.

5 E. R. Smith, D. M.Mackie, Social Psychology,2007, p. 107.

6 Gleen, R. S.,10 SimpleSolution for Building Self-Esteem,in „New Harbinger Publication”,2007, Inc. Oakland, pag. 6.

7 dup` Jon Kabat-Zinn (1990),care a utilizat elemente defilozofie [i medita]ie budist` înteoretizarea acestei tehnici.

mod normal, adecvatcontextului dat.

Aceast` tehnic` sebazeaz` pe schimbareavoit` a modului de gândirepropriu sau al altora, prinpromovarea unei încurajeritreptate [i echilibrate apersoanei de referin]`. Acestfapt se va reflecta însistemul de gândire, înprimul rând, pentru ca maiapoi s` fie generate influen]eemo]ionale [icomportamentale pozitive.În func]ie de gradul deafectare al respectiveipersoane, procesul va fi maiscurt sau mai îndelngat.R`bdarea este esen]al` înastfel de situa]ii. Exceselede încurajare pot fi nocive,deoarece o persoan` carenu are încredere în sine [iîncearc` s` fac` ceva, iaracel ceva e[ueaz`lamentabil, de mai multe ori,în loc s`-[i consolidezeîncrederea în for]ele proprii,î[i va confirma neputin]a [ise va împ`ca, în modregretabil cu propriadezn`dejde [i neîncredereîn sine.

Utilitatea acestei tehnicieste pus` în eviden]` înorice situa]ie de via]`, dar,în mod special atunci cândcineva dore[te s`-[iconsolideze încrederea însine sau atunci când seinten]ioneaz` consolidareaîncrederii în sine pentru unalt subiect.

De exemplu, pentruconsolidarea încrederii înfor]ele proprii se pot utilizasintagme de tipul „...acestlucru nu poate fi atât degreu, l-au mai f`cut [i al]ii,deci pot s`-l fac [i eu “ ;„...acest lucru trebuie s`înceteze, pot dovedi c`sunt ceea ce vreau eu, nuceea ce vrea el...”; „...s`încerc [i asta, s` v`d câtpot s`....” sau „...felicit`ri,ai facut o treab` grozav`,nimeni nu ar fi putut s` ofac` mai bine... “; „...ebine, am reu[it s` iau cu

un punc mai mult la acestexamen, deci, se poate... “sau „...aceast` pr`jitur`poate fi mâncat` îndefinitiv, nu e nici ars`, niciprea s`rat`... “; „de[i num` pricep la ..., cel pu]insunt bun(`) la...”; „s`vedem ce e bun, totu[i înaceast` situa]iedisperat`...” etc.

TTTTTehnica promov`riiehnica promov`riiehnica promov`riiehnica promov`riiehnica promov`riivariantei optimistevariantei optimistevariantei optimistevariantei optimistevariantei optimisteconst` în cùtarea aspec-telor pozitive prezente sauviitoare din orice situa]ie [iconcentrarea atitudinilorproprii în aceast` direc]ie.Un proverb spune c`„optimistul vede partea plinà paharului, în timp cepesimistul o vede pe ceagoal`”. Acest lucrusugereaz` c` aceea[irealitate poate fi privit`diferit [i poate genera, înconsecin]`, emo]ii, atitudini[i comportamente diferite.Aceat` tehnic` sus]ineadoptarea variantei opti-miste de interpretarea arealit`]ii.

Aceast` tehnic` sebazeaz` pe elaborareaunor constructe psihologicepornind de la interpretareapozitiv` a percep]iilor pecare realitatea le pune ladispozi]ie.

Utilitatea acestei tehnicieste pus` în eviden]` înorice situa]ie de via]`, dar,se recomand`, în modspecial, pentru persoanelecare au tehnin]a s` vad`doar partea negativ` alucrurilor.

De exemplu, pentruaplicarea acestei tehnici sepot folosi construc]ii detipul: „Ghinion, m-amîntâlnit cu [eful într-unmoment prost. Nu-i nimic,este o bun` ocazie s`-lsalut respectuos [i poateva remarca ]inuta meamilitar` impecabil`... “,„Chiar dac` nu am avut[anse azi s` câ[tig latenis, ghinionul nu epermanent. Data viitoare...“, „Chiar dac` acum nu neeste bine, acest lucru estef`r` îndoial`, temporar...”,„Iar s-a defectat... Trebuies` g`sesc eu ceva s` orepar...”, „Nu mergema[ina... Iat` o [ans`bun` de a face pu]in`mi[care în plus...”, „Mi-aie[it prost chestia asta.Nu-i nimic, celelaltepreparate au ie[it grozav...”etc.

În loc de încheiereÎn loc de încheiereÎn loc de încheiereÎn loc de încheiereÎn loc de încheiereAcest articol nu î[i

propune s` epuizeze

subiectul, ci, din contr`,de a-l deschide [i a-lsupune aten]ieipsihologilor militari [i nunumai. A[adar, stima]icolegi, v` a[tept cu noiabord`ri pe temapsihologiei opera]ionale, îngeneral [i cu aplicabilitateîn mediul militar, în modspecial.


Simpozionul Na]ionalSimpozionul Na]ionalSimpozionul Na]ionalSimpozionul Na]ionalSimpozionul Na]ionalde Psihologie Militar`de Psihologie Militar`de Psihologie Militar`de Psihologie Militar`de Psihologie MilitarÀplicat` „PSIHOMIL”,Aplicat` „PSIHOMIL”,Aplicat` „PSIHOMIL”,Aplicat` „PSIHOMIL”,Aplicat` „PSIHOMIL”,

organizat de Statulorganizat de Statulorganizat de Statulorganizat de Statulorganizat de StatulMajor General prinMajor General prinMajor General prinMajor General prinMajor General prin

structurile de profil dinstructurile de profil dinstructurile de profil dinstructurile de profil dinstructurile de profil dincadrul Direc]iei personalcadrul Direc]iei personalcadrul Direc]iei personalcadrul Direc]iei personalcadrul Direc]iei personal[i mobilizare, respectiv[i mobilizare, respectiv[i mobilizare, respectiv[i mobilizare, respectiv[i mobilizare, respectiv

Biroul coordonareBiroul coordonareBiroul coordonareBiroul coordonareBiroul coordonareselec]ie [i asisten]`selec]ie [i asisten]`selec]ie [i asisten]`selec]ie [i asisten]`selec]ie [i asisten]`

psihologic` [ipsihologic` [ipsihologic` [ipsihologic` [ipsihologic` [iLaboratorul psihologic, aLaboratorul psihologic, aLaboratorul psihologic, aLaboratorul psihologic, aLaboratorul psihologic, a

constituit un prilejconstituit un prilejconstituit un prilejconstituit un prilejconstituit un prilejsemnificativ pentrusemnificativ pentrusemnificativ pentrusemnificativ pentrusemnificativ pentru

reunirea psihologilorreunirea psihologilorreunirea psihologilorreunirea psihologilorreunirea psihologilormilitari.militari.militari.militari.militari.

Manifestarea [tiin]ific` cutema Asisten]aAsisten]aAsisten]aAsisten]aAsisten]apsihologic`-component`psihologic`-component`psihologic`-component`psihologic`-component`psihologic`-component`praxiologic` apraxiologic` apraxiologic` apraxiologic` apraxiologic` amanagementu lu imanagementu lu imanagementu lu imanagementu lu imanagementu lu iresursei umane înresursei umane înresursei umane înresursei umane înresursei umane înorganiza]ia militaròrganiza]ia militaròrganiza]ia militaròrganiza]ia militaròrganiza]ia militar`, seafl` la a X-a edi]ie [i s-adesf`[urat în data de07.06.2013 la Cercul MilitarNa]ional, beneficiind de oputernic` recunoa[tere [isuport, atât din parteapersonalit`]ilor militare, apersonalit`]ilor din mediulacademic [i universitar, dar [ia psihologilor practicieni dindiferite organiza]ii [i institu]ii.

Întrucât manifestarea s-aaflat la o edi]ie aniversar`,ne-am propus capersonalit`]ile invitate [imodul de organizare s`r`mân` în memorie, atât printemele, subiectele [iconcluziile puse îndezbatere, dar [i prinnum`rul participa]ilor,interesul [i dorin]a acestorade a fi prezen]i la eveniment.Astfel, sunt înscri[i caaudien]i, peste 250persoane, din care o partevor prezenta [i sus]ine cele66 de comunic`ri [i studii încadrul a trei sec]iuni [i treiworkshop-uri.

Din tematica abordat` [icomunic`rile lansate în

PSIHOMIL

dezbatere am surprins [i opreocupare aparte apsihologilor din mediulmilitar, care vizeaz` faptul c`,în ultima vreme, secontureaz` nevoiadiversific`rii probelor [imetodelor privind evaluareapersonalit`]ii. De[i utiliz`m [iunele probe care sunt folositeîn mod curent în practicacivil`, acestea se bucur` derecunoa[tere interna]ional`[i au fost validate [tiin]ific întimp, inclusiv cu participareanoastr`, practica dinorganiza]ia militar` a dovedito situa]ie mult mai complex`[i a ridicat în fa]aspeciali[tilor militari exigen]ecu alte direc]ii, componente [inevoi de descriere aprofilelor psihologicespecializate.

Astfel, una dintre cerin]e[i, totodat`, o orientare aspeciali[tilor, impus` deetapa de dezvoltare adomeniului [i etapa deevolu]ie a organiza]ieimilitare, vizeaz` concepereaprobelor strict specializate,care s` surprind` anumitetr`s`turi/dimensiuni specificepersonalului hiperspecializatdin armat`, tr`s`turiapreciate ca fiindresponsabile de adaptareaoptim` la organiza]ie,sarcin`, rela]ionare, stres, stilmanagerial [.a.

De asemenea, amobservat c` unele studiiaduse în aten]ie abordeaz`personalitatea dincolo detr`s`turile generaleconsiderate stabile [idefinitorii, se propuneevaluarea unor tr`s`turiparticulare sau a anumitorst`ri psihice care nu pot fisurprinse cu ajutorul probelorstandardizate. Se apreciaz`[i se propun solu]ii deinterven]ie pentru anumitesitua]ii existen]iale, deoareceinterac]iunea dintre unele

tr`s`turi particulare depersonalitate [i factoriicontextuali cu poten]ialtraumatizant, care ]in defamilie, de mediul social [iorganiza]ional, pot generaconduite dezadaptative deintensit`]i variabile, curezonan]` afectiv` asupraoamenilor [i urm`ri severeasupra organiza]iei.

O alt` abordare vizeaz`practica evalu`rilorpsihologice transversale (deselec]ie) pentru care, dincauza timpului scurt avut ladispozi]ie, raportat la num`rulmare de persoane evaluate,cel mai adesea psihologul serezum` la interpretareacantitativ` a rezultatelor, ceeace nu se consider` gre[it,îns` poate fi incomplet dac`nu se recurge [i lainterpretarea calitativ` a unorr`spunsuri care pot fisimptomatice. Se propuneastfel, utilizareacomplementar` a unorchestionare de personalitate,a probelor proiective, aitemilor deschi[i [i, totodat`,se recomand` utilizareainterviului psihologic,considerat ca fiind o metod`calitativ` adecvat` pentrudesf`[urare în diferite situa]ii,care se poate utiliza în modrepetat f`r` restric]ii de timp[i frecven]` sau tip deactivitate, chiar dac` necesit`

preg`tire [i expertiz`special`.

A[adar, chiar dac`dispunem de o important`baz` material` (metodologii,probe psihologice) [i de unnum`r însemnat despeciali[ti, preocuparea [iinteresul comun alpsihologilor militari vizeaz`,în continuare, identificareacelor mai adecvate solu]ii,care s` r`spund` unorfinalit`]i orientate c`trespeciali[tii în resurse umane,comandan]i [i organiza]iamilitar`.

Totodat`, reamintescfaptul c`, începând cu anul2009, evenimentul cuprinde[i o secven]` cu înc`rc`turàfectiv`, emo]ionant`,referitoare la recunoa[tereacontribu]iei profesionale aunor personae, contribu]ieadus` de-a lungul timpului ladezvoltarea domeniului, fieprin elemente teoretice, fieprin considera]ii practic-ac]ionale.

Astfel, acordarea [ioferirea cunoscutei distinc]ii,premiul „Valeriu CEAUªU“, casemn al recunoa[teriicontribu]iei la dezvoltareadomeniului, în acest an a fostacordat domnului c-dor.(r.)Filaret SÎNTION, pentruactivitatea sa didactic` [ipractic` din perioada 1976-2002 desf`[urat` în diferitestructuri militare.

– EDI}IE ANIVERSAR~ –Colonel dr. Adrian PRIS~CARU

Spirit Militar Modern Nr. 1-2 din 2013

Documents

Transcript of Spirit Militar Modern Nr. 1-2 din 2013