specii anuale

12
 1 RECUNOAŞTEREA SPECIILOR FLORICOLE CULTIVATE ÎN TEREN NEPROTEJAT Specii floricole anuale Definiţie: Speciile floricole anuale sunt plante care îşi desf ăşoar ă ciclul biologic pe parcursul unui singur an, timp în care germineaz ă, cresc, înfloresc, formeaz ă seminţe şi mor. În cultur ă se întâlnesc: - plante floricole anuale tipice: Consolida;  - plante floricole anuale prin cultur ă (perene la orgine):  Antirrhinium, Ageratum,  Lobelia, Petunia, Ta getes, Salvia; Particulariţi de cultură A) Înmulţirea speciilor floricole anuale se face prin semin ţe. Semănatul se poate face în: 1. sere: a) speciile floricole cu perioad ă lungă de vegetaţie (  Begonia, Salv ia);  b) speciile floricole preten ţioase la temperatur ă (  Lobelia, Petun ia, Verbena, Zin nia etc.); 2. r ăsadni ţe sau solarii: speciile mai pu ţin pretenţioase la căldur ă (Callistephus, Cosmos, Impatiens,  Mathiola); 3. direct în câmp: - toamna (Antirrhinum, Cosmos, Calendula);  - primăvara - ultima decada a lunii aprilie, începutul lunii mai: a) specii floricole care nu suport ă transplantatul (au r ădăcini pivotante) (  Amaranthus, Centaurea, Eschscholtzia, Papaver, Tropaeolum) ;  b) specii floricole cu perioad ă de veetaţie scurtă (Mathiola bicormis, Lathyrus); c) specii floricole mai pu ţin pretenţioase la căldur ă (Calendula, Cosmos, Mirabilis, Nigella, Tagetes). La speciile care se seamănă în spaţii protejate se poate ob ţine r ăsad care necesită 1-3 repicări, o prealabil ă călire şi apoi plantarea la locul definitiv. Distan ţa de plantare difer ă în funcţie de specie, soi, talia plantei, modul de utilizare etc. Speciile care se seamănă direct în câmp necesit ă 1-2 r ăriri. B. Lucrări de îngrijire curente: 1. cu caracter general: - afânatul solului    primele praşile se execut ă mai superficial, iar celelate mai profund; - udarea; - mulcirea solului; - completarea golurilor; - combaterea buruienilor; - fertilizarea fazial ă; - combaterea bolilor şi dăunătorilor. 2. cu caracter special    ciupitul - îndep ărtarea vârfului de creştere în vederea stimul ării ramificării (Begonia, Callistephus, Antirrhinum) ; - copilitul - îndepărtarea l ăstarilor secundari care apar în axila frunzelor, şi care împiedică buna dezvoltare a plantelor şi întârzie înfloritul; - tunsul lăstarilor (la speciile floricole pentru mozaic)    pentru păstrarea înălţimii uniforme a plantelor, în scopul realiz ării covoarelor florale.

Transcript of specii anuale

  • 1

    RECUNOATEREA SPECIILOR FLORICOLE CULTIVATE N TEREN NEPROTEJAT

    Specii floricole anuale

    Definiie: Speciile floricole anuale sunt plante care i desfoar ciclul biologic pe parcursul unui singur

    an, timp n care germineaz, cresc, nfloresc, formeaz semine i mor. n cultur se ntlnesc: - plante floricole anuale tipice: Consolida;

    - plante floricole anuale prin cultur (perene la orgine): Antirrhinium, Ageratum, Lobelia, Petunia, Tagetes, Salvia;

    Particularii de cultur

    A) nmulirea speciilor floricole anuale se face prin semine. Semnatul se poate face n:

    1. sere: a) speciile floricole cu perioad lung de vegetaie (Begonia, Salvia); b) speciile floricole pretenioase la temperatur (Lobelia, Petunia, Verbena, Zinnia etc.);

    2. rsadnie sau solarii: speciile mai puin pretenioase la cldur (Callistephus, Cosmos, Impatiens, Mathiola);

    3. direct n cmp: - toamna (Antirrhinum, Cosmos, Calendula); - primvara - ultima decada a lunii aprilie, nceputul lunii mai:

    a) specii floricole care nu suport transplantatul (au rdcini pivotante) (Amaranthus, Centaurea, Eschscholtzia, Papaver, Tropaeolum);

    b) specii floricole cu perioad de veetaie scurt (Mathiola bicormis, Lathyrus); c) specii floricole mai puin pretenioase la cldur (Calendula, Cosmos, Mirabilis, Nigella,

    Tagetes).

    La speciile care se seamn n spaii protejate se poate obine rsad care necesit 1-3 repicri, o prealabil clire i apoi plantarea la locul definitiv. Distana de plantare difer n funcie de specie, soi, talia plantei, modul de utilizare etc.

    Speciile care se seamn direct n cmp necesit 1-2 rriri.

    B. Lucrri de ngrijire curente: 1. cu caracter general: - afnatul solului primele praile se execut mai superficial,

    iar celelate mai profund;

    - udarea;

    - mulcirea solului;

    - completarea golurilor;

    - combaterea buruienilor;

    - fertilizarea fazial; - combaterea bolilor i duntorilor.

    2. cu caracter special ciupitul - ndeprtarea vrfului de cretere n vederea stimulrii ramificrii (Begonia, Callistephus, Antirrhinum);

    - copilitul - ndeprtarea lstarilor secundari care apar n axila frunzelor, i care mpiedic buna dezvoltare a plantelor i ntrzie nfloritul;

    - tunsul lstarilor (la speciile floricole pentru mozaic) pentru pstrarea nlimii uniforme a plantelor, n scopul realizrii covoarelor florale.

  • 2

    Caracterizarea principalelor specii floricole anuale (I)

    1. Ageratum mexicanum pufulei Fam. ASTERACEAE Descriere: plant erbacee, cu port ramificat, tulpini pubescente. Frunzele sunt peiolate, cu marginea uor crenat. Cele superioare sunt romboidale, dispuse altern, iar cele

    inferioare sunt ovate, dispuse opus.

    Florile sunt dispuse n calatidii mici, iar acestea grupate n corimbe dese. Florile sunt colorate n albastru,

    alb, purpuriu sau roz-rou. nflorete din iunie pn toamna trziu. Cerine ecologice: specie puin pretenioas, prefer soluri permiabile, fertile, terenuri cu expoziie sudic,

    umiditate moderat. Particulariti de cultur: specia se nmulete prin semine, semnatul se face n sere/rsadnie, ncepnd cu a

    doua jumtate a lunii februarie pn la sfritul lunii martie. Se face un repicat, iar rsadurile obinute se planteaz n cmp, n luna mai.

    n timpul vegetaiei se aplic lucrri de ngrijire cu caracter general, iar dintre cele cu caracter special, ciupitul i tunsul.

    Utilizare: sunt utilizate ca plante pentru borduri, mozaic, pete de culoare, ronduri, rabate, platbande, vase

    decorative.

    2. Alternanthera amoena alternantera Fam. AMARANTHACEAE Descriere: plante de talie mic 10-15 cm, puternic ramificat de la baz. Tulpina este glabr n partea

    superioar. Frunzele sunt oblong-lanceolate, cu lamina roie, verde sau roie-rozie, cu nervuri de culoare mai nchis. Florile lipside de valoare decorativ

    3. Alternanthera versicolor alternantera Fam. AMARANTHACEAE Descriere: plante cu tulpina ramificat de la baz, nlime cca 20 cm, frunze spatulat-ovate, cuneiforme I

    pubescente la baz, scurt peiolate. Toat planta este colorat n purpuriu nchis sau armiu, iar frunzele au macule alb-oliv sau roz-roii.

    Cerinele ecologice (pentru ambele specii): prefer terenuri adpostite, cu expoziie nsorit; sol argilo-nisipos sau pmnt de pdure, umede. Sunte sensibile la temperaturi sczute.

    Particulariti de cultur (pentru ambele specii): se nmulesc pe cale vegetativ prin butai, care se confecioneaz i se pun la nrdcinat n luna martie, n sere sau rsadnie calde. Se planteaz la loc definitiv dup trecerea brumelor trzii de primvar.

    Ca lucrri speciale se efectueaz tunsul. Utilizare (pentru ambele specii): sunt apreciate n parcuri pentru mozaicuri, borduri, vase decorative. Se pot

    cultiva i ca plante n ghivece.

    4. Alyssum maritimum ciucuoar - Fam. BRASSICACEAE Descriere: plant cu tulpina nalt de 20-40 cm, puternic ramificat, cu aspect de tuf compact cu ramificaii

    repente la baz. Frunzele sunt mici, cenuii, lanceolate, dispuse altern. Florile sunt dispuse n racem, i pot fi de culoare alb, roz, violacee; au miros de miere. Cerine ecologice: sunt specii puin pretenioase fa de sol. Dau rezultate bune pe soluri calcaroase, fertile,

    mijlocii, umede, nsorite.

    Particulariti de cultur: nmulirea se face prin semine, care se seamn n martie (n sere temperate sau rsadnie) sau n aprilie (direct n cmp). Suport tunsul.

    Utilizare: sunt deosebit de apreciate n decorarea spaiilor verzi, bordurilor, mozaicurilor, alpinariilor, stncriilor, balcoanelor, pete de culoare.

    5. Amaranthus caudatus moul curcanului Fam. AMARANTHACEAE Descriere: plant cu tulpina roie-purpurie, erect, ramificat, nalt de cca 70-100 cm. Prezint frunzi bogat, frunzele fiind eliptice sau oval-lanceolate, dispuse altern, peiolate. Florile sunt mici, de culoare rou-carmin, aglomerate n verticilii numeroase, dipuse n spice lungi, iar

    acestea n panicule pendule.

    nflorete din iunie-iulie pn toamna trziu.

  • 3

    6. Amaranthus paniculatus trompa elefantului Fam. AMARANTHACEAE Descriere: plant cu tulpini pubescente, brzdate de dungi roii de diferite intensiti, paralele ntre ele. Floriele sunt roii-purpurii, verzi sau galbene, aezate, n general, aglomerat n axila frunzelor din spre vrf

    sau n spice reunite n panicule ramificate, erecte.

    nflorete din iunie pn toamna trziu. Cerine ecologice (pentru ambele specii); prefer soluri fertile, bogate n humus, bine drenate, terenuri cu

    expoziie nsorit; umiditate constant. Particulariti de cultur (pentru ambele specii): se nmulesc prin semine care se seamn direct n cmp n

    martie sau aprilie.

    Utilizare: decoreaz din var pn toamna trziu n masive, grupuri, platbande, mascarea locurilor inestetice. Se folosete i ca floare tiat n stare proaspt sau ca imortel prin adopiune.

    7. Ammobium alatum imortel alb - Fam. ASTERACEAE Descriere: plant cu tulpina ramificat, aripat, nalt de 50-60 cm, acoperit cu peri mtsoi argintii. Frunzele tulpinale sunt nguste, iar cele bazale oblong-lanceolate dispuse n rozet. Florile sunt dispuse n capitule mici. Involucrul este alctuit din bractee scarioase, alb-sidefii. nflorete din iunie pn toamna trziu. Cerine ecologice: prefer soluri nisipoase sau argilo-nisipoase; terenuri nsorite, fertile; umiditate constant. Particulariti de cultur: se nmulete prin semine care se seamn n sere/rsadnie temperate (martie),

    rsadurile se repic, apoi sunt plantate n cmp dup trecerea brumelor trzii de primvar. Utilizare: imortel tipic, se recolteaz n faza de boboc. Mai rar este utilizat n decorarea spaiilor verzi.

    8. Antirrhinum majus gura leului Fam. SCROPHULARIACEAE Descriere: plant glabr, cu tulpina ramificat de la baz, nlimea de 30-100 cm. Frunzele sunt ovale sau lanceolate, cele superioare sunt liniar alterne.

    Florile sunt bilabiate, mari, diferit colorate I grupate n raceme sau spice dense. nflorete din iunie pn toamna trziu. n cultur exist foarte multe soiuri, care se mpart dup: nlimea plantei, perioada de vegetaie, aspectul

    florii.

    Cerine ecologice: specie puin pretenioas fa de sol, reacioneaz bine la administrarea ngrmintelor organice i chimice.Prefer expoziiile bine nsorite i adpostite. Nu suport excesul i nici deficitul de umiditate.

    Particulariti de cultur: se nmulete prin semine care se seamn fie n ser (februarie-martie) fie direct n cmp (martie-aprilie). n ser se face un repicat, iar la sfritul lunii aprilie rsadurile se planteaz n cmp.

    n perioada de vegetaie se aplic lucrrile cu caracter general, iar dintre cele cu caracter special: ciupitul i palisatul (la speciile cu talie nalt).

    Utilizare: -speciile pitice se folosesc pentru borduri, mozaic, stncrii; -speciile cu talie mijlocie se utilizeaz n ronduri, platbande; -speciile nalte se valorific ca flori tiate, recoltate cnd 2-3 flori de la baz s-au deschis (se pot

    pstra 7-12 zile).

    9. Begonia semperflorens begonia, ghea -Fam. BEGONIACEAE Descriere: plant erbacee, crnoas, cu tulpina ramificat i nlimea de 15-60 cm. Frunzele sunt verzi pal sau armii, suculente, ovate sau subcordate, cu baza asimetric, lucioase pe partea

    superioar, cu marginea uor dinat. Florile sunt albe, roz sau roii cu pedunculul de culoar roz, grupate cte 5-10 n panicule lungi de 10-12 cm. nflorete abundent i constant din iunie pn la primul nghe. Dup cderea petalelor decoreaz i prin

    fructe, de aceeai culoare cu axul inflorescxenei. Cerine ecologice: plante pretenioase, prefer sol uor, bine lucrat; terenuri cu expoziie nsorit; umiditate

    constant. Sunt pretenioase la temperatur, de aceea se planteaz la loc definitiv dup trecerea brumelor trzii de primvar. n faza de rsad sunt foarte sensibile la execsul de umiditate.

    Particulariti de cultur: se nmulesc att prin semine ct i pe cale vegetativ. Deoarece au perioad de vegetaie lung se seamn din ianuarie ntr-un amestec uor format din pmnt de frunze+turb+nisip. Se fac dou repicri (I la 1-2 frunze adevrate i al II-lea la 5-6 cm) i se planteaz n cmp dup o prealabil clire, n luna mai.

    Utilizare: au o larg folosire n decorarea parcurilor, grdinilor, pentru ronduri, platbande, borduri, covoare, pete de culoare, jardinire.

    10. Calendula officinalis glbenele Fam. ASTERACEAE Descriere: plant cu tulpina erbacee, ramificat, erect, nalt de 30-60 cm.

  • 4

    Frunzele sunt alterne, oblongi, cu vrful rotunjit, ntregi, cele bazale sunt sesile i lanceolate, iar cele superioare sunt scurt peiolate.

    Florile sunt grupate n calatidii terminale, solitare. Floriele ligulate sunt de culoare galbrn, iar cele tubuloase au culoare purpurie.

    nflorete din mai pn toamna trziu. n cultur sunt foarte multe soiuri. Cerine ecologice: specie foarte rustic, prefer soluri neutre sau slab alcaline, argiloase, bogate n humus.

    Necesit temperaturi nu prea ridicate, suport bine chiar I un nghe uor (-2-4 0C). Particulariti de cultur: se nmulete prin semine fie semnate direct n cmp (toamna sau primvara) fie

    n sere sau rsadnie (martie) obinndu-se rsad.Se planteaz n cmp la sfritul lunii aprilie. Utilizare: floare tiat, grdini individuale, grupuri multicolore.

    11. Callistephus chinensis ochiul boului Fam. ASTERACEAE Descriere: plant cu tulpina erect, puternic ramificat, cu aspect piramidal, nlime de 30-80 cm. Frunzele sunt alterne, cele de la baz mai oblong-lanceolate, peiolate, incizate i puternic dinate, cele

    tulpinale sunt oblongi, sesile, cu marginea dreapt. Florile sunt dispuse n calatidii solitare, de form i mrime diferit; cele ligulate sunt divers colorate, iar

    cele tubuloase de culoare galben. nflorete din iunie-iulie pn toamna trziu. Soiurile se deosebesc prin: port, ramificare, nlime, mrimea calatidiului, aspectul florilor, culoare, raportul

    dintre florile ligulate i tubuloase. Cerine ecologice: este puin pretenioas fa de factorii de cultur. Prefer soluri uoare, permeabile, bogate

    n humus, terenuri nsorite. Nu suport excesul de umiditate i reacioneaz pozitiv la fertilizrile faziale fcute cu ngrminte chimice. ngrmintele organice se aplic la cultura premergtoare.

    Particulariti de cultur: se nmulete prin semine, care se seamn n ser sau rsadnie, n martie-aprilie. Rsadurile se repic cnd au 2-3 frunze adevrate, iar n camp se planteaz dup trecerea brumelor trzii de primvar. Specific acestei specii este i faptul c se poate planta chiar i n faz de boboc.

    La cultura pentru flori tiate ca lucrri speciale se aplic bobocitul, pentru a obine flori contra sezon. Utilizare: n decorarea spaiilor verzi, ronduri, rabate, platbande, borduri, ca flori tiate.

    12. Centaurea cyanus albstrele Fam. ASTERACEAE Descriere: plant cu talia de 40-90 cm, frunzele bazale sunt penatifide dispuse n rozet, cele tulpinale sunt

    liniare, alterne.

    Florile au form de cornet, terminal au 7-9 diviziuni neregulate, sunt grupate n calatidii lung pedunculate. nflorete din iulie pn n septembrie. n cultur se ntlnesc soiuri cu flori simple i cu flori involte.

    13. Centaurea moschata vineele parfumate Fam. ASTERACEAE Descriere: talie mai scund, cca 40-70 cm, frunzele inferioare sunt spatulate, dinate, cele superioare sunt

    lobate.

    Florile sunt mai mari, colorate n galben sau violet-purpuriu, cu parfum suav, sunt dispuse n calatidii mai

    mari, lung pedunculate.

    nflorete din iulie pn n octombrie. Cerine ecologice (pentru ambele specii): prefer soluri nisipo-lutoase, permeabile, terenuri cu expoziie

    nsorit, umiditate moderat. Particulariti de cultur (pentru ambele specii): se nmulesc prin semine care se seamn direct n cmp

    (martie-aprilie) deoarece nu suport transplantatul. C. cyanus se poate semna din toamn (septembrie) deoarece este mai rustic.

    Utilizare: ca flori tiate (recoltate cnd sunt bine nflorite), cele cu talie mijlocie se folosesc pentru decorarea parcurilor i grdinilor (ronduri, borduri, platbande).

    14. Celosia argintea var. cristata creasta cocoului Fam. AMARANTHACEAE Descriere: plant cu tulpina dreapt, nalt de 20-50 cm. Frunze peiolate, oval-lanceolate, dispuse altern. Flori mici, lipsite de valoare decorativ, dispuse n axila unor bractee scarioase, strlucitoare, persistente,

    colorate diferit: rou, lila, roz, alb, galben etc. Florile sunt dispuse n inflorescene spiciforme cu axul lit n form de evantai sau creast.

    nflorete din iunie pn n octombrie.

  • 5

    15. Celosia pyramidalis celosia Fam. AMARANTHACEAE Descriere: plant cu talia de 40-60 cm, tulpina ramificat de la baz i se termin cu panicule spiciforme,

    dense, elastice, foarte elegante, diferit colorate i strlucitaore prin aspectul lucios al bracteelor. Cerine ecologice (pentru ambele specii): prefer soluri fertile, terenuri nsorite, umiditate constant. Sunt

    sensibile la oscilaiile de temperatur. Reacioneaz bine la fertilizrile faziale. Particulariti de cultur (pentru ambele specii): se nmulesc prin semine, care se seamn n rsadnie calde

    sau sere temperate, la sfritul lunii martie nceputul lunii aprilie. Se face un repicat, apoi se planteaz n cmp la nceputul lunii mai.

    Utilizare: ca flori tiate n stare uscat (imortele tipice), mai rar n decorarea spaiilor verzi (platbande, rabate, ronduri).

    16. Chrysanthemum carinatum crizantema de var - Fam. ASTERACEAE Descriere: plant cu talia de 40-60 cm, tulpina groas, ramificat. Frunzele sunt alterne, suculente, penat-sectate.

    Florile sunt dispuse n capitule de cca 4 cm n diametru, cele tubuloase au culoare purpurie sau brun-

    purpurie, iar florile ligulate prezint la baz macule de culoare deschis (cnd florile ligulate au culoare nchis) sau nchis (cnd florile ligulate au culoare deschis).

    nflorete din iunie pn n septembrie. Cerine ecologice: reuesc bine ntr-un sol mai srac n humus, cu umiditate moderat, terenuri cu expoziie

    sudic. ntr-un sol prea fertil i cu umiditate excesiv, se dezvolt viguros, dar nflorirea este slab. Particulariti de cultur: nmulirea se face prin semine. Semnatul se face la nceputul lunii aprilie (n sere

    sau rsadnie) sau direct n cmp (sfritul lunii aprilie) n rnduri, la 30-40 cm distan ntre ele. Pentru a determina o nflorire mai trzie, se recomand ciupitul.

    Utilizare: pentru ornarea parterelor, n platbande, jardiniere, ronduri.

    17. Cleome spinosa cleome Fam. CAPPARIDACEAE Descriere: plant erbacee cu talia de 80-120 cm, cu tulpina ramificat, lipicioas, pubescent, uor spinoas. Frunzele sunt palmat compuse, cele bazale formate din 5-7 foliole i cele tulpinale din 3 foliole. Florile sunt lung pedunculate, dispuse n raceme lungi; petalele sunt inegale ca mrime i form. Sunt de

    culoare roz-pal, alb, sau violet-lila, cu filamentul staminelor mai lung i colorat n purpuriu. nflorete din iulie pn toamna trziu.

    Cerine ecologice: prefer soluri afnate, bogate n humus, terenuri cu expoziii nsorite, bine aerisite, cu umiditate constant.

    Particulariti de cultur: se nmulesc prin semine care se seamn n sere sau rsadnie n martie-aprilie. Germinarea seminelor dureaz mult i este neuniform ca timp. Se face un repicat, iar plantarea la loc definitiv se face dup trecerea pericolului brumelor trzii din primvar. distana de plantare este de 40-50 cm.

    Utilizare: cultivat n condiii optime aceast specie este de mare efect prin aspectul plantei i coloritul florilor. Este foarte apreciat n grupuri sau pe peluze printre arbuti.

    18. Cobaea scandens cobea Fam. POLEMONIACEAE Descriere: plant erbacee agtoare, peren n ser, anual n cmp. Tulpina este viguroas cu talia de

    aproximativ 10 m. Frunzele sunt paripenat-compuse terminate printr-un crcel ramificat. Florile sunt campanulate

    (caliciul glauc 5 lobat, corola cu 5 lobi rotunzi, ondulai, mai scurt dect pistilul, staminele ies nafar, rsfrnte), mari, violete i verzi, lung pedunculate, pendule.

    nflorete din var pn toamna, Cerine ecologice: prefer soluri fertile, afnate, terenuri nsorite sau semiumbrite. Particulariti de cultur: se nmulesc prin semine (care se seamn primvara n sere sau rsadnie) i

    prin butai de tulpin. Utilizare: la acoperirea zidurilor, gardurilor nalte, chiocurilor, pergolelor, balcoanelor, dar i ca flori

    tiate.

    19. Coleus blumei urzicu, mireas - Fam. LABIATAE Descriere: tulpina 10-40 cm nlime, tertamuchiat, peren n ser, anual n cmp, decorativ prin frunze.

    Frunzele sunt opuse, cordiforme, dinate, cu desene de culori diferite, dispuse n zone concentrice. Florile dispuse n racem i nu prezint valoare decorativ.

    Cerine ecologice: soluri uoare sau mijlocii, terenuri adpostite, bine lucrate, potrivit de umede; este sensibil la temperaturi sczute.

    Particulariti de cultur: se poate nmuli pe cale vegetativ (prin butai, primvara) i pe cale generativ (seminele se seamn n luna februarie ntr-un amestec uor, se face un repicat, apoi se planteaz n cmp n a doua jumtate a lunii mai).

    Utilizare: foarte apreciate n mozaicuri i covoare florifere; n vase decorative, balcoane, plant la ghivece.

  • 6

    20. Consolida ajacis nemior - Fam. RANUNCULACEAE Descriere: plant cu tulpini groase, fistuloase, glabre sau puin proase, erecte, simple sau puin ramificate

    spre vrf; talia de 40-110 cm. Frunzele sunt alterne, cele superioare sunt sesile, iar cele inferioare puin peiolate, adnc divizate, laciniate. Florile sunt zigomorfe, prevzute cu un pinten lung de 1,7 cm, dispuse n raceme divers colorate.

    Cerine ecologice: prefer sol mijlociu; terenuri nsorite, dar i semiumbrite; prezint rezisten mijlocie la secet.

    Particulariti de cultur: nmulirea se face prin semine care se seamn direct n cmp (nu suport transplantatul) primvara n luna aprilie.

    Utilizare: ca flori tiate; n ronduri, platbande.

    21. Coreopsis tinctoria coreopsis, lipscnoaie Fam. ASTERACEAE Descriere: plant cu talia de 50-100 cm, tulpina glabr, ramificat, erect, striat. Frunzele tulpinale sunt

    sesile, opuse, multifide, cele bazale sunt bipenat-sectate, dispuse n rozet. Florile sunt mici, dispuse n capitule terminale, lung pedunculate; cele tubuloase sunt roii negriceoase, iar cele ligulate sunt galben cafenii sau portocalii, dispuse ntr-un singur verticiliu.

    Cerine ecologice: sunt plante puin pretenioase, prefer soluri uoare, nisipoase, terenuri nsorite, suficient de umede i fertile.

    Particulariti de cultur: se nmulesc prin semine care se pot semna fie direct n cmp (primvara devreme sau toamna n septembrie-octombrie), fie n rsadnie reci (aprilie) sau sere temperate (martie). Cnd rsadul este suficient de viguros i a trecut pericolul brumelor trzii, se planteaz la loc definitiv (n funcie de talia soiurilor) la 20-45 cm.

    Utilizare: sunt foarte apreciate n decorarea spaiilor verzi (ronduri, rabate, grupuri pe peluze), ca flori tiate.

    22. Cosmos bipinatus cosmos, mrri Fam. ASTERACEAE Descriere: tulpin rigid, glabr, ramificat, nalt de 30-150 cm. Frunzele sunt opuse, bipenate, cu lacinii

    nguste. Florile sunt dispuse n calatidii aglomerate la vrful pedunculului, cele ligulate au culoare roz-violacee sau

    roie-purpurie, form ovat-oblong, uor dinate la vrf. nflorete din iulie pn n octombrie. Cerine ecologice: prefer soluri mijlocii, umiditate moderat; terenuri cu expoziie nsorit. Particulariti de cultur: nmulirea se face prin semine care se pot semna fie n ser (III), fie direct n

    cmp (IV).

    Utilizare: sunt folosite ca flori tiate i n decorarea spaiilor verzi, mai ales sub form de grupuri, n platbande, rabate.

    23. Cosmos sulphureus cosmos Fam. ASTERACEAE Descriere: tulpina ramificat, nalt de 80-150 cm. Frunzele sunt opuse, bipenat sectate cu laciiniile late.

    Floriele sunt grupate n calatidii terminale, cele ligulate au culoarea galben-portocalie i sunt oval-oblonge. nflorete din iunie pn n octombrie. Cerine ecologice: prefer soluri mijlocii, fertile, terenuri nsorite, umiditate moderat. Particulariti de cultur: specia se nmulete prin semine. Semnatul se face fie n sere sau rsadnie

    (III), fie direct n cmp (toamna sau primvara). Utilizare: sunt apreciate ca flori tiate, n grupuri i masive, platbande, n mascarea unor locuri inestetice.

    24. Dahlia variabilis ( syn. Dahlia coccinea) dlioare Fam. ASTERACEAE Descriere: plant cu tulpina ramificat, nalt de 25-75 cm. Frunzele sunt penate, opuse, serat-dentate.

    Florile sunt grupate n calatidii lung pedunculate, cele ligulate diferit colorate.

    nflorete din iunie pn n octombrie. Cerinele ecologice: puin pretenioas fa de sol, terenuri cu expoziie nsorit; sol bine drenat. Particulariti de cultur: nmulirea se face prin semine care se seamn n sere calde (III) sau direct n

    cmp (IV).

    Utilizare: sunt apreciate n parcuri pentru rabate, peluze, borduri, ronduri, vase decorative, flori tiate.

    25. Dianthus chinensis garoafa chinezeasc Fam. CARYOPHYLLACEAE Descriere: plant cu tulpina puternic ramificat, nalt de 25-40 cm. Frunzele sunt liniar-lanceolate, de

    culoare verde sau verde-glauc. Floriele sunt solitare, cu petale neregulat dinate, unicolore sau punctate, maculate, striate, fr miros.

    nflorete din iunie pn toamna.

  • 7

    Cerine ecologice: prefer soluri adnc lucrate, calcaroase; nu supoart stagnarea apei I fertilizarea cu gunoi de grajd proaspt.

    Particulariti de cultur: se nmulesc prin semine care se seamn n sere/rsadnie (martie-aprilie), se repic sau nu, i se planteaz la loc definitiv n luna mai, la 20 cm distan. Pot fi plantate i n faz de boboc.

    Utilizare: pentru decorarea spaiilor verzi (platbande multicolore), mai puin ca floare tiat.

    26. Eschscholtzia californica mac californian Fam. PAPAVERACEAE Descriere: plant cu tulpina ramificat de la baz, glabr, de culoare verde-glauc, uneori repent, nlt de

    40-60 cm. Frunzele sunt alterne peiolate, glauce, penat-fidate cu diviziuni liniare. Florile sunt simple, de culoare portocalie, alb sau crem, lung pedunculate. nflorete din primvar pn toamna trziu.

    Cerine ecologice: soluri obinuite de grdin, reavene; terenuri cu expoziie nsorit. Particulariti de cultur: se nmulete prin semine care se seamn direct n cmp (toamna sau

    primvara). Nu suport transplantatul. Utilizare: platbande, borduri, pete de culoare, ronduri, vase decorative.

    27. Gazania splendens gazania Fam. ASTERACEAE Descriere: plant cu tulpina nlt de pn la 30 cm. Frunzele sunt dispuse n rozet, sunt spatulate, ntregi

    sau penat-sectate, verzi pe partea superioar i argintii pe partea inferioar. Florile sunt dispuse n calatidii, cele ligulate fiind diferit colorate (alb, galben, portocaliu, violet).

    nflorete din iulie pn toamna. Florile se deschid numai la soare. Cerine ecologice: prefer soluri uoare, fertile; terenuri cu expoziie sudic; umiditate moderat, pot

    suporta bine i seceta. Particulariti de cultur: se nmulete prin semine care se seamn fie n rsadnie sau sere temperate

    (martie-aprilie). n spaiile protejate se face un repicat, iar plantarea la loc definitiv se face n mai. Utilizare: n ronduri, borduri, pete de culoare, alpinarii, vase decorative, grupurilor multicolore.

    28. Gomphrena globosa bumbucue Fam. AMARANTHACEAE Descriere: plant cu tulpina ramificat, pubescent. Frunzele sunt proase, opuse, peiolate, oblonge,

    cenuii-strlucitoare. Florile sunt mici, situate n axila unor bractee scarioase, diferit colorate. Florile apetale, dar prevzute cu bractee membranoase colorate violet strlucitor, sunt grupate n capitule globuloase. nflorete din iunie pn toamna trziu.

    Cerine ecologice: prefer sol permeabil, fertil; teren adpostit de curenii reci, expoziie sudic. Particulariti de cultur: nmulirea se face prin semine care se seamn n sere/rsadnie calde (martie) i

    se planteaz n cmp n luna mai, la 30-40 cm distan. Utilizare: imortel tipic (decoreaz prin bractee), rar este folosit n decorarea spaiilor verzi.

    29. Helichrysum bracteatum floare de pai Fam. ASTERACEAE Descriere: plant cu tulpina rigid, ramificat de la baz, cu frunze ngust-lanceolate, glabre, alterne,

    ntregi. Florile sunt mici, tubulare, grupate n calatidii nconjurate de un involucru cu bractee lanceolate, diferit

    colorate, imbricate, membranoase.

    Cerine ecologice: terenuri adpostite, cu expoziie sudic; sol fertil; umiditate moderat. Particulariti de cultur: se nmulete prin semine, care se seamn n ser sau rsadnie, n martie-

    aprilie, iar n cmp, rsadurile obinute, se planteaz n mai. Utilizare: imortel tipic (decoreaz prin bractee).

    30. Iberis amara limbuoar, iberis Fam. BRASSICACEAE Descriere: tulpina erect, ramificat spre vrf, uor pubescent, nalt de cca.40 cm. Frunzele sunt

    lanceolate pn la oblong-obtuze, puin dantelate, dispuse altern. Florile sunt mici, roz sau violet, dispuse n raceme corimbiforme, care se alungesc n timpul nfloritului. Au miros plcut.

    nflorete n mai-iulie. Cerine ecologice: prefer soluri drenate, calacaroase; terenuri nsorite; umiditate moderat, rezistnd bine

    la secet. Particulariti de cultur: nmulirea se face prin semine care se pot semna fie n ser/rsadnie (martie),

    fie direct n cmp (toamna sau primvara). Utlizare: ronduri, platbande multicolore, pete de culoare, stncrii i ca flori tiate.

    31. Impatiens balsamina slcioar, copcei Fam. BALSAMINACEAE Descriere: tulpin noduroas, suculent, fistuloas, glabr, nalt de cca 60 cm. Frunzele sunt lanceolate, cu

    marginea dinat. Florile au un pinten scurt, sunt axilare, scurt pedunculate, dispuse n cime alungite, divers colorate.

    nflorete din iunie pn n septembrie.

  • 8

    Cerine ecologice: prefer soluri mijlocii I grele; terenuri cu expoziie nsorit. Particulariti de cultur nmulirea se face prin semine care se seamn fie n sere/rsadnie (III-IV), fie n

    cmp (IV-V).

    Utilizare: n decorarea parcurilor i grdinilor (ronduri, borduri, platbande).

    32. Ipomaea purpurea zorele, bun-dimineaa Fam. CONVOLVULACEAE Descriere: plant volubil, tulpina ramificat de la baz, acoperit cu periori aspri, lungime de 4-5 m.

    frunzele sunt alterne, peiolate, cordiforme, ntregi, acuminate, pubescente. Florile sunt campanulat-infundibuliforme, cu margini uor gofrate, de culoare rou-purpurie, violet, dispuse n raceme umbeliforme, cu peduncul lung (depesc lungimea frunzelor).

    nflorete din iunie pn n octombrie. Cerine ecologice: prefer soluri sntoase, calcaroase; terenuri adpostite de cureni reci, expoziie

    nsorit. Particulariti de cultur: se nmulete prin semine care se seamn direct n cmp (primvara sau

    toamana), nu suport transplantatul. Utilizare: pentru decor pe vertical (ziduri, chiocuri, pergole, locuri inestetice).

    33. Iresine herbstii iresine Fam. AMARANTHACEAE Descriere: tulpina erect, ramificat, nalt de 20-40 cm, cu frunze aproape rotunde i emarginate. Toat

    planta este colorat n diferite nuane de rou. Florile sunt lipsite de valoare decorativ.

    34. Iresine lindenii iresine Fam. AMARANTHACEAE Descriere: tulpin ramificat, nalt de 50-70 cm, cu frunze lanceolate romboiedrice, colorate n rou

    nchis, la fel ca tulpina.

    Cerine ecologice (pentru ambele specii): terenuri adpostite, umede, cu expoziie nsorit; soluri argilo-nisipoase.

    Particulariti de cultur (pentru ambele specii): se nmulesc prin butai (III) care se pun la nrdcinat n sere/rsadnie i apoi se planteaz n cmp n luna mai. Se preteaz la tuns.

    Utilizare (pentru ambele specii): sunt specii decorative prin frunze (plante tipice pentru mosaic) i sunt folosite n amenajarea de mozaicuri, arabescuri, n ronduri, borduri, platbande, pete de culoare.

    35. Lathyrus odoratus mazrea mirositoare - Fam. FABACEAE Descriere: plant cu tulpin agtoare, cu frunze paripenate, cu foliole oval acuminate, glabre. Prezint

    peiol aripat, prevzut cu stipele oval-lanceolate la baz, iar la vrf crcei ramificai. Florile sunt parfumate, diferit colorate, lung pedunculate.

    nflorete din iunie pn n septembrie. Cerine ecologice: necesit sol fertil, bine lucrat, temperaturi moderate, umiditate n sol i atmosferic

    moderat. Particulariti de cultur: nmulirea se face prin semine care se seamn direct n cmp (IV), nu supoart

    transplantatul. Se preteaz i la culturi forate. Utilizare: pentru dcorri pe vertical i ca floare tiat.

    36. Limonium sinuatum statice Fam. PLUMBAGINACEAE Descriere: plant cu tulpina rigid, ramificat, 3-5 muchiat i aripat, nalt de 40-60 cm. Frunzele sunt

    penat-sectate cu lobi rotunjii, grupate n rozete la baza tulpinii. Florile sunt dispuse n paniculi corimbiformi, diferit colorate, reunite cte 3-4 n spiculee nsoite de 3 bractee. Florile sunt lipsite de valoare decorativ, specia decornd prin bractee, fiind imortel tipic.

    Cerine ecologice: terenuri adpostite, bine drenate, cu expoziie sudic; sol fertil, argilo-nisipos, calcaros; umiditate moderat.

    Particulariti de cultur: se nmulete prin semine, care se seamn n ser/rsadnie (II-III), iar rsadurile obinute se planteaz n cmp dup trecerea brumelor trzii de primvar.

    Utilizare: imortel tipic, recoltndu-se la deschiderea complet a florilor.

    37. Lobelia erinus lobelia Fam. LOBELIACEAE Descriere: plant cu tulpina ramificat, habitus trtor, talia de pn la 25 cm. Frunzele sunt mici, dinate,

    cele inferioare sunt invers-ovate, cele superioare lanceolate. Florile sunt mici, abundente, aflate pe pedunculi axilari

    sau terminali, au culoare albastr, alb, rou-violet. nflorete din iunie-iulie pn la venirea ngheului. Cerine ecologice: prefer soluri uoare, bine lucrate, bogate n humus, umiditate constant, terenuri cu

    expoziie nsorit.

  • 9

    Particulariti de cultur: se nmulete prin semine semnate n ldie sau n ghivece (II-III), se planteaz la loc definitiv (V) dup trecerea brumelor trzii din primvar, la 15-20 cm. Se poate nmuli i vegetativ prin butai de tulpin (toamna sau primvara).

    Utilizare: foarte apreciat n borduri, ronduri, vase suspendate, pete de culoare, jardiniere.

    38. Matthiola incana mixandre, micunele Fam. BRASSICACEAE Descriere: rdcin pivotant, tulpini erecte, ramificate spre vrf, lemnoas la baz. Frunzele sunt alterne,

    ngust-lanceolate, acoperite cu periori lnoi. Florile sunt divers colorate, parfumate, deseori involte, grupate n raceme alungite.

    nflorete din mai pn n septembrie. Cerine ecologice (pentru ambele specii): prefer soluri mijlocii sau grele, fertile, bine fertilizate, pH acid sau

    alcalin; terenuri nsorite, umiditate moderat. Particulariti de cultur (pentru ambele specii): se nmulesc prin semine care se semn fie n

    ser/rsadnie (II-III), cu plantarea rsadurilor n cmp n lunile IV-V, i vor nflori n mai-iunie, fie direct n cmp (IV) cu nflorire n luna VIII.

    Utilizare: pentru decorarea spaiilor verzi n funcie de nlime (ronduri, rabate, platbande, borduri) i ca flori tiate, recoltndu-se cnd 6-8 flori din inflorescen sunt deschise.

    39. Mirabilis jalapa barba mpratului Fam. NYCTAGINACEAE Descriere: plant cu tulpina glabr, nalt de 70-80 cm, ramificat, noduroas. Frunzele sunt mari, ntregi,

    opuse, cu baza cordat, au form oval-ascuit, de culoare verde intens, uneori rocat. Florile sunt pedunculate, dispuse cte 3-6 n fascicule terminale, fiecare nconjurate de un involucru tubulos care continu s creasc dup nflorire.

    Cerinele ecologice: soluri uoare, fertile; terenuri cu expoziie nsorit, dar i usor semiumbrite. Particulariti de cultur: nmulirea se face prin semine care se seamn direct n cmp (IV), se pot semna

    i n sere/rsadnie (III), dar fiind sensibile la transplantat se prefer prima variant. Utilizare: sunt apreciate n grdini individuale, pentru platbande, grupuri.

    40. Nicotiana alata regina nopii - Fam. SOLANACEAE Descriere: plant cu tulina ramificat de la baz, nalt de 100-150 cm. Frunzele sunt sesile, mari, cele

    inferioare sunt nguste la baz; au form oblong-lanceolat sau oblong-lung acuminate. Florile sunt numeroase, pedunculate, infundibuliforme, grupate n raceme, care formeaz o panicul mare n vrful tulpinii. Au miros plcut i nfloresc deseori numai seara i noaptea. Florile sunt colorate n alb, violet, roz sau galben limon.

    nflorete din iunie pn n octombrie. Cerine ecologice: prefer soluri profunde, fertile, bine lucrate, bine drenate; terenuri nsorite. Particulariti de cultur: se nmulesc prin semine care se seamn n ser/rsadnie primvara (III) i se

    planteaz la loc definitiv n luna mai (distana de plantare 40-50 cm). Utilizare: n platbande, n grupuri, rabate, grdini.

    41. Nigella damascena negrilic, chica voinicului Fam. RANUNCULACEAE Descriere: plant cu tulpina ramificat, nalt de 50-60 cm. Prezint frunze alterne, verzi, de cteva ori penat-

    partite, cu segmente fine. Florile pot fi simple sau involte, de culoare albatru deschis, cu involucru verde multifid,

    cu segmente liniare, care poate fi uor confundat cu frunzele. nflorete din iunie pn toamna. Cerine ecologice: se dezvolt n orice pmnt de grdin, bine lucrat, mijlociu; terenuri cu expoziie nsorit,

    umiditate moderat. Particulariti de cultur: se nmulesc prin semine care se seamn la loc definitiv toamana sau primvara,

    deoarece nu suport transplantatul. Utilizare: platbande, ronduri, ca floare tiat n stare uscat (imortel prin adopiune, decoreaz prin frunct);

    seminele sunt folosite n aromatizarea brnzeturilor.

    42. Ocimum basilicum busuioc Fam. LABIATAE Descriere: plant cu tulpina puternic ramificat de la baz, stufoas, tetramuchiat, pubescent n partea

    superioar nalt de 45-50 cm. Frunzele sunt ovat-ascuite sau oblonge, glabre, slab-dinate,verzi sau violacee, lucioase, peiolate, aromate. Floriele sunt albe, lila, fr valoare decorativ deosebit, dispuse cte 6 n verticilii, iar acestea reunite n spice terminale.

    nflorete din iunie pn toamna. Cerine ecologice: puin pretenioas, prefer soluri de grdin nisipo-lutoase, bine lucrate, fertile, reavene. Particulariti de cultur: se nmulesc prin semine care se seamn fie n sere/rsadnie (III), fie direct n

    cmp (IV).

    Utilizare: pentru decorarea spaiilor verzi, ca floare tiat n stare uscat (imortel prin adopiune), plat odorant folosit n industria cosmetic, dar i n alimentaie (salate, sosuri, ceaiuri).

  • 10

    43. Petunia x hybrida petunia - Fam. SOLANACEAE Descriere: plant cu tulpina ramificat de la baz, nalt sau pitic, erect sau repent-ascendent. Frunzele

    sunt ovate, sesile sau scurt peiolate. Florile sunt divers colorate, parfumate, infundibuliforme, simple sau involte, cu o nflorire bogat i persistent pn la venirea ngheului. Florile au o mare varietate a formei, mrimii i culorii, ct i a perioadei de nflorire, de aceea plantele sunt grupate astfel:

    A) Petunia hybrida multiflora:

    P. h. m. nana compacta ( talie = 20-35 cm);

    P. h. m. pendula (pendule, 50-90 cm).

    Acestea formeaz tufe compacte, cu flori mici, numeroase. Au durat lung de nflorire. Sunt plante rustice. B) Petunia hybrida grandiflora:

    P. h. g. grandiflora (talie 35 cm);

    P. h. g. grandiflora nana (tufe, 20-30 cm).

    Acestea au tulpini ramificate, florile mari cu diametru de 14-16 cm, au durat de nflorire scurt i sunt plante ceva mai pretenioase.

    C) Petunia hybrida grandiflora fimbriata:

    P. h. g. f. grandiflora fimbriata (40 cm nlime); P. h. g. f. grandiflora superbisima (40-80 cm nlime); P. h. g. f. grandiflora suberbisima nana (sub 40 acm nlime).

    Au tulpini cu aspect de tuf, florile mari cu diametru de 15-16 cm, iar marginea corolei este franjurat. D) Petunia hybrida pleno

    Formeaz tufe ramificate, compacte, florile sunt mari cu diametrul de 12-13 cm, corola involt, franjurat, divers colorat.

    Cerine ecologice: prefer terenuri bine lucrate, drenate, expoziie sudic. P. multiflora este mai rustic, fiind rezistent la secet dar i umiditate. P. grandiflora este mai sensibil, avnd pretenii mai mari fa de cldur i lumin.

    Particulariti de cultur: se nmulete prin semine care se seamn n sere/rsadnie (II-III), ntr-un amestec uor aezat n ldie. Semnatul se face prin mprtiere la suprafaa, dup care se taseaz uor, se ud prin capilaritate, apoi se acoper cu o folie neagr. Se evit oscilaiile de temperatur i umiditatea ridicat. Se fac 2 repicri i se planteaz la loc definitiv n IV-V, la 20-25 cm, n funcie de soi.

    Soiurile cu flori involte se nmulesc i pe cale vegetativ prin butai. Ca lucrri de ngrijire putem efectua: un ciupit n faza de rsad; fertilizarea fazial cu ngrminte organice

    lichide; tutoratul (la plantele cu talie nalt i fragil); tunsul (la plantele mbtrnite obinute prin rsad). Utilizare: este cea mai rspndit specie floricol n amenajrile din parcuri i grdini:

    - grupele nana: n borduri, ronduri, vase decorative, platbande, jardiniere;

    - grupele pendule: n decorarea balcoanelor, jardiniere, vase suspendate.

    44. Phlox drumondii brumrele, scnteiue Fam. POLEMONIACEAE Descriere: tulpin ramificat nalt de 40-80 cm. Frunzele sunt oblong-lanceolate, cele superioare alterne, iar

    cele inferioare opuse. Florile au caliciul format din 5 sepale sub form de dini scuri; corola lung tubulat, terminat cu 5 lobi rsfrni, cu marginea ntreag sau franjurat, avnd diferite culori.

    Se ntlnesc dou grupe: rotunda ( cu marginea rotunit) i stelaris (cu flori n form de stea) nflorete din iunie pn toamna trziu. Cerine ecologice: soluri argilo-lutoase, bogate n humus, bine drenate; terenuri cu expoziie nsorit, dar

    suport i semiumbra. Prefer umiditate moderat. Particulariti de cultur: se nmulete prin semine care se seamn fie n sere/rsadnie (III-IV), fie n cmp

    (aprilie), unde necesit rrirea la 15 cm. Utilizare: vase decorative, grupuri,platbande, ronduri, ca flori tiate.

    45. Portulaca grandiflora floarea de piatr Fam. PORTULACACEAE Descriere: tulpina ramificat, suculent; port repent uor ascendent, talia de 15-20 cm. Frunzele sunt

    suculente, alungit-lanceolate, cilindrice, pubescente. Florile simple sau involte, unicolore sau diferite pete, divers

    colorate.

    nflorete din iunie pn n septembrie-octombrie. Cerine ecologice: crete bine n locuri nsorite, pe soluri nisipoase. Particulariti de cultur: se nmulete prin semine care se seamn fie n rsadnie/sere temperate (II-III),

    fie direct n cmp, toamna sau primvara. Utilizare: n ronduri, borduri, pete de culoare, alpinarii, vase decorative, grupurilor multicolore.

  • 11

    46. Salvia slpendens salvia, jale -Fam. LABIATAE Descriere: plant cu tulpina puternic ramificat, formnd tufe compacte, nalte de cca 90 cm. Frunzele sunt

    peiolate, ovat-alungite, cordiforme la baz, lucioase, cu marginea crenat. Florile au caliciul campanulat, tridentat, persistent, corola este bilabiat. Caliciul i corola sunt de culoare roie; dup cderea corolei planta decoreaz prin axul inflorescenei, peduncului florar i caliciu. Florile sunt dispuse n ciorchine (spic fals), terminal, puin curbat.

    Decoreaz din mai pna la venirea ngheurilor. Cerine ecologice: sol permeabil, mijlociu, fertil, adnc lucrat, reacie uor alcalin; terenuri cu expoziie

    nsorit, umiditate moderat. Particulariti de cultur: se nmulesc prin semine semnate n ser/rsadni cald (ianuarie), n perioada de

    rsad se face 1-2 ciupiri, se planteaz n cmp dup trecerea brumelor trzii. Se pot nmuli i pe cale vegetativ prin butai (III).

    Utilizare: au o larg folosire n decorarea parcurilor, grdinilor, pentru ronduri, rabate, mozaicuri, borduri.

    47. Sanvitalia procumbens sanvitalia Fam. ASTERACEAE Descriere: tulpina nalt de 10-15 cm, gazonant. Frunzele sunt ovat-rotunde, ovat-lanceolate, verde nchis.

    Florile sunt mici, dispuse n capitule terminale, cele ligulate de culoare galben-portocalie, pe 1-2 vetricilii, iar cele

    tubuloase, situate central, au culoare brun-negricioas. nflorete din iunie-iulie pn la venirea frigului. Cerine ecologice: specie puin pretenioas, necesit sol mijlociu, bine lucrat, drenat; teren nsorit sau

    semiumbrit.

    Particulariti de cultur: nmulirea se face prin semine care se seamn n sere/rsadnie temperate (martie) i se planteaz n cmp n luna mai.

    Utilizare: borduri, ronduri, stncrii, pete de culoare, vase suspendate, jardiniere.

    48. Tagetes erecta vzdoage, crie Fam. ASTERACEAE Descriere: plant cu tulpina dreapt, nalt de 40-100 cm, ramificat n partea superioar, glabr. Frunzele

    sunt alterne sau opuse, penat-sectate, cu lobii eliptici sau lanceolai, cu marginea dinat. Florile sunt de culoare galben-oranj, dispuse n calatidii simple sau involte, solitare, lung pedunculate, cu diametru de 5-10 cm i miros caracteristic. nflorete din iunie pn la venirea ngheurilor.

    49. Tagetes patula ocheele Fam. ASTERACEAE Descriere: tulpin ramificat de la baz. Frunzele sunt alterne sau opuse, penat-partite cu lobii liniari, mai

    nguti ca la T. erecta. Ramificaiile i frunzele au o nuan verde-violet sau brun, miros specific, puternic. Florile sunt grupate n calatidii solitare de culoare galben-portocalie maculate cu brun, diametrul de 5 cm.

    nflorete din iunie pn la venirea ngheurilor.

    50. Tagetes signata crie Fam. ASTERACEAE Descriere: tulpina ramificat, nalt de cca 50-70 cm. Frunzele sunt dispuse opus sau altern, mici, penat-

    sectate, cu lacinii nguste, dinate. Florile sunt dispuse n calatidii mici, care la rndul lor sunt grupate n corimbe. de culoare galben-portocalie sau brun, cele ligulate 5 la numr. Diametru calatidiilor este de cca 1 cm.

    nflorete din iunie pn la venirea ngheului. Cerine ecologice (pentru toate trei specii): puin pretenioase, terenuri nsorite mai rar semiumbrite; soluri

    reavene, bine drenate.

    Particulariti de cultur (pentru toate trei specii): se nmulete prin semine care se seamn fie n sere/rsadnie temperate (III), fie n cmp (primvara sau toamana).

    Utilizare: au o larg rspndire n spaiile verzi (ronduri, rabate, platbande, mozaicuri, pete de culoare, grupuri, vase decorative), ca flori tiate.

    51. Tropaeolum majus condurai Fam. TROPAEOLACEAE Descriere: tulpina crnoas, volubil, cu lungime de pn la 1-2 m. Frunzele sunt lung peiolate, peltate, cu

    limbul aproape rotund, ncizat sau uor lobat, cu nervori colorate alb-glbui. Florile sunt zigomorfe, mari, cu pinteni lungi, prezzute cu pedunculi axilari, lungi. Sunt diferit colorate. nfloresc din iulie pn n octombrie.

    Cerine ecologice: sunt plante rustice, merg pe terenuri nsorite, soluri nisipo-argiloase, afnate, cu fertilitate medie, umidiatte moderat.

    Particulariti de cultur: se nmulete fie prin semine care se seamn direct n cmp (toamna sau primvara), fie prin butai de tulpin, mai ales la soiurile cu flori involte.

    Utilizare: pentru dcor pe vertical, n jardiniere, vase suspendate.

  • 12

    52. Verbena x hybrida verbena, urzicu Fam. VERBENACEAE Descriere: tulpin ramificat, erect sau uor repent la baz, talie de 25-40 cm. Frunzele sunt opuse,

    peiolate, oblonge, dinate, proase pe partea inferioar. Florile sunt mici, diferit colorate, unicolore/bicolore, ptate, striate, dispuse cte 20-30 n spice umbeliforme cu pedunculi lungi.

    nflorete din iunie pn la cderea primelor brume n toamn. Cerine ecologice : plant puin pretenioas, prefer sol uor, argilo-nisipos, cu umiditate constant;

    expeziie nsorit. Particulariti de cultur: se nmulesc prin semine care se seamn fie n sere/rsadnie temperate (III), fie

    direct n cmp (IV). Se execut un ciupit pentru a determina o nflorire bogat. Utilizare: n amenajarea parcurilor i grdinilor,precum i n decorarea teraselor, balcoanelor, vase

    suspendate. Foarte apreciat n borduri, pete de culoare, covoare i chiar ca plant n ghivece.

    53. Zinnia elegans crciumrese, preotese Fam. ASTERACEAE Descriere: plant cu tulpina ramificat, dreapt, rigid, nalt de cca 100 cm. Frunzele sunt opuse, sesile,

    ntregi, toat plant este aspru pubescent. Florile sunt grupate n calatidii cu diametrul de 10-15 cm, diferit colorate, nsoite de un involucru format din 4 rnduri de bractee n form de solzi, albicioase la baz i verde la vrf.

    nflorete din iunie pn la venirea ngheului.

    54. Zinnia haageana crciumrese Fam. ASTERACEAE Descriere: plant cu tulpina ramificat, nalt de 40-60 cm, pubescent, aspr, rigid. Frunzele sunt opuse,

    sesile, lungi, lanceolate, cu vrful ascuit, aspru pubescente. Florile sunt dispuse n calatidii mici, cele ligulate eliptice galben-portocalii diferit maculate sau striate, iar cele tubulare maron. Foliolele involucrului au vrful bont.

    nflorete din iulie pn la venirea ngheului. Cerine ecologice (pentru ambele specii): foarte rustice, doar pretenioase la cldur i lumin, umiditate

    constant. Particulariti de cultur (pentru ambele specii): se nmulete prin semine semnate fie n sere/rsadnie

    temperate (III), fie direct n cmp (V).

    Utilizare (pentru ambele specii): ronduri, rabate, platbande, ca flori tiate.