Specialigtii rlspundintrebirilor dumneavoastrlprivind problemele de sdndtarte

gi comportament aleanimalelor de companie

Tladucers dr. LILIANA STOICA

CHRISTINE MAGKO

EDITURA $TIINTETOR MEDICALEEDITURALIDER

, CuprinsPrefa{i...... ........'.......'.. 9

Despre pisici

Pisica mea gi-a frcut nevoile lingd Hdi1d...........'....... 15Pisica mea prezint[ dificrrltdfi la urinare.................... 16Pisica mea miaun6 foarte tare........... .....-..- 17Pisica mea se linge foarte multCum sd sco{i afard o pisic[ fricoasd.... ..... 19Pisica mea lmi zglne picioarele gi mI mugcdde miini '................... 19

Perioada prenatal5..-.3............. .....--.----.-. 20Perioada neonatald (prima siptiminide via!6 a pisoiului)................Perioada de trar:.z,ilie ............... -...-....--.-,21Perioada de socializare............ -.......-...- 21Perioada de adopfie ......-.-...22Perioada de adult -......----.....22

P6rul pisicii mele igi schimbd culoarea ..-.24Pisica mea mdninci prea mu1t,........ .....-.-..24Pisica mea este constiPatdUrechile pisicii mele sint rogii ......... .........27imi schimb locuinfa: cum s[ pregdtescpisica pentp aceastd schimbare?...........'.1.... ?8Plec ln vaianf6, ce sd fac cu pisica mea? -.........----....29Pisica mea igi roade unghiile ....-........-.......29Trebuie sd tai ghearele pisicii mele? ...-."'.30Trebuie s6-mi stet',.lizez Pisicasau sd-mi castrez motanul? .."" 31

Sterilizarea pisicilor ............ 31127

lbsticulele motanuiui nu sint coborite......"........... 3 1I'isica mea strdnud .""...."..... .."...32Cum sd-mi protejez grddina sau canapeaua? ......."..... 33Fisica mea roade pulovereie ....34Cum sd previn cdderea de la etaj a pisicii mele? .....35Ochii pisicii mele se albess .....36Fat sE mE ocup de un pisoi care nu mai are mamd? .36

Despre ciiniCiinelui rneu i-a rlmas ceva in git ............................" 4LCiinele mell nu revine cind ?1 chem .........4ICum trebuie s6-mi hrdnesc ciinele? ".........43Ciinele meu sare pe mine ........44Ciinele latrd,Ia fiecare zgomot al liftului ....-.............. 46Ciineiui meu ii este frig? .........46Ciinele meu are picioarele strimbe ...........4gTrebuie s5-i tai unghiile ciinelui meu? .....49Ciinele meu a consumat insecticide contra melcilor. 49Ciineie nu-l suportd pe prietenul meu in dormitor... 50Ciineie meu are o respirafie urit mirositoare.............5l

Prin joac[ ...........52Prin alimentafie "............."....52Prin mijloace chimice............... ............ 52

Ciinele meu tugegte dimineafa cind iese din casd..... 53Ochiul ciinelui meu are ,,albeald"Ciinele meu orbegte .............. .... 55Am un bebeluqlcopii, pot lua un ciine? Ce rasd? .....56Ciinele meu imbd.trinegte? .....-..57Pot s5-i dau mincarc gdtitd? ....59C?inelui meu ii este fricd de zgomotele puternice .... 59Ciinii foiosili de cdtre persoanele cu handicap.......... 60Ciinele meu gifiie foarte tare........... ..........61128

Ce trebuie sd fac atunci cind un ciine mi atacd? ...-.62inv6!a{i care sint semnele ce preced un atac ..--..- 63

Trebuie si imi pedepsesc ciinele? -..-.----....64Ciinele meu are piciorul rupt. Ce sd fac?.................. 65Ce rasi de ciine trebuie sd cumplr? .....................-.-...66Ciinele meu se sufocd atunci cind strdnutI................ 68

Despre animalele mici

Iepuraqul meu are abdomenul umflat ...--.--71Vreau sd-mi cumpdr un dihor alb ........,.....-----.........--.71Pot sd mai pun un alt peruS lingi primul?Mascul sau femel6?............... ....72Trebuie sd ridic o pasdre care a cdztrt din cuib?.-.....73

Citeva teme generale detaliate

Peritonita infeclioasi felind (PIF) ...-..........77FELVffIV .................78Cdpuge, artropode, purici etc. ......-.... -----.-.- 79

Cdpuqele de toamnd.................. ------------79Spiculii (sau spicule{ii) ........ ...........--...80Cdpugele (Ixodes ricinus) ..............--..-.. 81

Metode naturale de tratament alproblemelor articulare ----....'.-.--- 83Automedicalia........... ..-----.....-'--- 84Animalele gi drumul -------.....----.85Animalele gi transportul ............... ".-----..--... 86Socializarea cd{elului ....------.....- 87Care este pozilia ciinelui in relalia ,,om-ciine"? -----.....-- 89Cum sd preintimpindm un comportamentagresiv al ciinelui nostru? ...----- 90Ce sd facem cind doi ciini se bat? ............--.-.....'-----..91Ciinii de lupt6.... .----.91

129

Ce sd facem dupd disparilia unui animal,sd luim altul sau nu?........... .....92Cancer gi chimioterapie. Cum sd punem punctunui subiect tabu? ..................... 93

Chimioterapia ........... ...........94Cum putem preveni cancerul? .............96

Accidentele............... ................". 97Relafia dintre dumneavoastrd gi medicul veterinar.... 98Pisirile - c?teva aspecte generale ............. 99Ariciul - citeva aspecte generale ............ 103Intoxicafia ariciului cu substanfe insecticide............ 105Broagtele festoase - citeva aspecte generale............ 106NAC - aspecte generale ......... 108Doresc sd cumpdr un animal. Pe care? .. 108Urgenfe... Trebuie sd-l deranjez pemedicul veterinar? .........".......... 111

Anexe

Educafia ciinelui dumneavoastrd.......... .... 115Cum sd invifdm un cifel sd nu latre........................ 115

Ce nu trebuie sd facefi ..... 115Ce trebuie sd face{i... ........ 116Sfat.......... ......... 116

Cind 9i cum pedepsili sau recompensafi un cdlel? . 116Ce nu trebuie sd facefi ..... 116Sfat .......... ......... lI7

Cum s[ se aclioneze asupra ciinelui inabsenfa dumneavoastrd .......... ................... 117Cum s[ invdf ciinele sd meargd in 1es6.................... LL7

Ce trebuie s[ facefi ........... 118Ce nu trebuie sd facefi ..... 118Sf at .......... ......... 118

Ilo

Cum sd-l invdfdm sd stea singur ............. 119Sfat.......... ......... 119Plecarea ............ 119Ce trebuie si faceli .........".120

La intoarcere............ .............".. nACe nu trebuie si face{i .....120Sfat.......... .........120

Responsabilitatea contactelor ............... ....120Cum sd invifdm un c6!el sd nu mai mugte.............. 121

Ce trebuie s[ faceli ...........121Ce nu trebuie si faceli .....l2lSfat .......... ......... t22

Cum sd-!i in{elegi ciinele .......122Privilegiul ,,gefului": ...............122Cum sd restabilim ierarhia .....123Cum s6-1 invdfali pe cdtel sd fie curat? ..124

Ce trebuie sI facefi... ........124Sfat.......... .........125Ce nu trebuie sd face{i .....125

l3l

Despre pisici

Pisica mea pi-a flcut )( ,^.nevoire t+< *Agringl rldifn XFIatd ctteva solulii, dar atenlie:

0 De obicei un astfel de comportament erezultatul anxietSlii. Cavzele: o infecfie sau calculiiurinari. De aceea pisica trebuie dusi la veterinar,unde i se va face o analizd a urinei.

0 Substanlele repelente (pe bazd de feromoni)sint foarte utile - cu condifia s[ se citeascl cu atenlieprospectul. Utilizarea lor nu este atit de simpl5 p" iitpare. Utilizate necorespunzdtor, sint ineficiente. Existiastirzi aparate electrice care difuzeazd aceste substanfepe suprafefe de 50-70 m2, ceea ce permite o acfiunede lungd durati. Ac{iunea aparatelor poate ficompletati cu un spray cu care se pulverizeazil de 3ori/zi zonele rnarcate. Cereli detalii veterinarului.

0 Asigurali-vd ci litiera este intotdeauna cu-rat6. Plasa{i intotdeauna o litieri in plus fa!6 denumirul pisicilor pe care le avefi (la 2 pisici 3 l6dife,la 5 pisici 6 lddi{e). Anumite animale nu se mai in-torc in litiera lor dupi ce au "folosit-o o datd.

I Achiziliona{i de preferinld o litieri deschisd,nu inchisi gi mai degrabd mare decit micd. Lungimealitierei trebuie si depdgeascd lungimea pisicii.

0 incercali cu -un alt tip Oe titiera qi f-olosifinisip foarte fin.

0 Dacd pisica a refuzat o litierl noud, revenilila cea veche gi n-o mai schimbafi.

15

ry?]@F1:rtiT:'l -

Specialistii rdspand intrebdrilor dumneavoastrd

t Evitali deodorantele, parfumul sau nisipulparfumat: nu sint pe placul pisicilor.

I Mirosurile repulsive: otet, mugtar, piper,ldmi1i, naftalinS. Nu vd face{i iluzii, nu au efectasupra pisicilor.

I Mirosurile atrdgitoarc apade javel, valeriana.I Acoperili cu folie de aluminiu zonele respective.I Dali o altl semnificalie locului unde-gi face

nevoile punind acolo vasul cu mincare gi cel cu apd.Pisicile nu amesteci niciodati bucdtiria cu toaleta,

0 impiedicali accesul (inchidefi uqa sau pune{io plantd, o mobild etc.).

I Nu certa{i niciodatd pisica dupl ce gi-a frcutnevoile; nu o bigati cu nasul in dejec{iile sale. Nupoate si asocieze pedeapsa aplicatd de dumneavoas-trd cu gregeala flcuti anterior. Nu certali pisica decitin momentul in care face prostia sau cind se pregdteqtesi o faci (dac6 o putefi surprinde atunci).

Nu uitali ci e mai bine sI felicili decit sipedepseqti. Mingiiafi animalul de fiecare dati cindiese din litierS.

Pisica mea prezintidificultifi Ia urinare

Cistita, adicd inflamatiaf vezicii urinare, este o Uoata: frecventi la pisici. Este vorba deW o infectie bacteriani ascendentd

provocati de prezenlz cristalelor saua calculilor urinari, de o retenlie uri-

Despre pisie{

nar5 sau de un traurnatism. Micliunile sint frecventegi tnsolite de efort. Pisica incearcl s6. uriteze de maimulte ori pe zi, ducindu-se frecvent la litiera sa, ceeace ne poate face si credem ci e constipatl. Urineaz6in cantitili mici gi uneori, cu singe.

Trebuie sI fim foarte atenli, sI ne asigurim cEanimalul aurtmat atunci cind iese din litiera sa. DacEvezica urinard este plind gi animalul nu poate urina,se face un sondaj de urgenf6, pentru a evita pro-ducerea unui blocaj retal. Pentru stabilirea unuidiagnostic corect, este necesarl. a atalizi de urind.Pentru evitarea apariliei calculilor urinari se pot unnaregimuri alimettare speciale. Medicul veterinar vdpoate indica regirnul, in funclie de tipul de calculigisili ?n urini.

Pisica mea miaun5 foarte tare

Pisicile bltrine pot devenisurde sau depresive. Ele miaunlpe tot parcursul zilei qi noaptea. Sur-ditatea care se datareazd uneidegenerescenfe nu se vindec6- Dincontr6, pentru depresie se Pot ad-ministra medicamente insotite deo terapie specific[.

Poate fi vorba qi de un comportament aiimentar:pisica cere o delicatesi, iar proprietarul o rdsfa!6.Acest lucru inatrajeazl animalul si ceard mincare inacest mod. Se va instala obiceiul de ,,comand5-re-compensd", extrem de nepldcutinmiez de noapte- In

:l

tti

t6 LV

Sp e c ia li S tii rdsp u n d tntr e b drilo r d u m n eavo as trdacest caz, este mai bine si ldsafi hrand la discreliesub formd de crochete gi sE nu mai rdspundefi lamieunatul pisicii.

Cind o pisici bdtrini incepe sd miaune anormal,trebuie sd mergeli la veterinar. Acesta va face, dacieste necesar, analize hematologice, biochimice gidozdri hormonale, determindri care vor permite diag-nosticarea unei eventuale disfunclii a glandei tiroidi,care poate deveni hiperactivi la o pisic6 bdtrind.

Pisicile foarte b6trine suferd gi de degenerescen{eneuronale susceptibile de a provoca mieunatul frrd ocauzd, anume, la orice ord din zi qi din noapte. Trata-mentul medicamentos poate preveni, pa\ial, acestetulburdri. Adresali-vd veterinarului, de la primelesemne de pierdere a memoriei (pisica nu mai gtie sdfacd lucrurile pe care le frcea pind atunci).

Pisica rnea se linge foarte multLa pisic6, in timpul linsului, creierul secretd nigte

substanle numite endorfine. Aceste endorfine au unefect calmant gi euforizant pentru pisici. Este un felde drog intern. Pe de altd, parte,linsul poate antrenapierderi de pir sau/pi iritalii ale pieiii. Limba pisiciieste foarte rugoasd gi, atunci cind smulge firile depir qi cind igi linge pielea, igi provoaci iritalii.

Acest comportament poate trdda o stare de anxi-etate sau de nervozitate.

Pentru a lupta contra anxietdlii animaluluidumneavoastrd, jucali-vd mult cu acesta. Sau fEceti-irost de un tovardg de joaci. Se pot indica gi calmante

l8

Despre pisici

(fitoterapie sau homeopatie). Pisicile mai in virstinu se mai ting atit de mult 9i din aceastd cauzdproprietarul trebuie s[ aibi in vedere efectuareatoaletiri. Odat[ cu inaintarea in virst6, pisicile tre-buie duse mai des la medicul veterinar' care poatedepista de timpuriu orice afectiune (carii dentare, gin-givite, stdri uremice, chiar afecfiuni oncologice).

Cum si sco{i afario pisicl fricoasl

in orice caz, fiu prin forli!Pisica trebuie sI aibd libertateade a intra gi de a ieqi cind vrea \din casi. Facefi o traPi in uqi sauin fereastrd. in primele zlle ldsati]trapa deschisi gi Plasali citevacrochete la exteriorul trapei. Pisicava traversa trapa qi se va obiqnuisinguri cu acest lucru. Chiar dacd pisica obignuieqtesd iasd afard, tdsafi-i la dispozilie, in interior, o l5di16cu nisip.

Pisica mea imi zgirie Picioarelegi mi mu$ci de miini

Conform unor studii, aproape 80Yo din pisicilede apartament prezintd simptome de agresivitate.Aceasti agresivitate va genera multe inconvenientepentru proprietar gi pentru apropialii acestuia. Nici

r9

Spe cawf{qtii rdspund tntrebdrilor dumn eavonstrd

veterinarilor nu le este ugor sr atenueze aceastd starede agresivitate. Agresivitatea nu trebuie si fie con_fundatd cu crizele de excitalie gi cu instinctul der'?nitoare. Anxietatea pisicii ?n mediu inchis se poateexprima prin agresivitate fald de mediul sau (fa15 dealte animale sau fa{d de proprietar) sau chiar Afu Aepropriui corp. Pisica poate avea spasme, poate d*rr"_ni obezE sau se poate automutila, adici igi roade-*:nghiiie, ?gi smulge firele de pir. pentru a infelegemai bine originea acestei agresivitili, trebuie ,a *_;nirim cu atenlie evolu{ia pisicii de la perioada pre_nata16 la perioada de adult:

Ferioada prenatali. Fisica de apartament care este mingiiatd de pro_prictari ?n timpul perioadei de gestalG are puline

$,anse s5. dea naqtere la pisoi care sr devinr agiesivi.0 pisie5 speriatd, fricoasd, va da nagtere in modinevltabil unor pisoi cu tendinfi la anxietate gisperiogi. Acegti pisoi se vor adapta greu intr_un upur_taqeent {spa{iu ?nchis), dar se vor simli in larguf lorla o cas6 cu curte sau la !ard. pisoii care se i'asc gicresc Ia tard,,la o fermd sau intr-un grajd, nu sint, ?ngeneral, sociabili gi devin anxiogi ?ntr-un spa{iu inchis.

Ferioada neonatali(prf;nna siptlmini de viafi a pisoiului)

Degi pisoii sint inci imaturi (au ochii qi urechile?nci inchise), simful lor tactil gi mirosul sint dez_voltate. Ei se atageazl mai intii de maml, apoi demediul care le este familiar qi acum este momentul

20

fiesgar* pistci

sd-i obignuirn cu m?ngiierile. Pe*tru o dezvoltareoorespunzitoare, trebuie respectat sornnul pisoilor.

Perioada de tranzi{ieDureaz5 aproxirnativ o s6pt6mini, ?ntre lnomen-

tul desehiderii ochilor qi a arrechilor {tra virsta de 10zile) ryi pini la dezvaltarea auzului qi a vizuiui. Nuuitagi s5 verificati aunil pisoiior, deoarece existS osurditate ereditarS, ?n speciai tra pisoii de culoare alb5.Frovoea{i zgornote gi ohservafi d.acd pisoiuireaelicneazd sau nu, dacd trssaro sall nu" Find trasf?rgitul acostei perioade, maffia consumi dejecfii^iepisoiior, eare nu-gi controleazl ?ncb sfincterele' {neaz ed s?nt necesare, rnanipu{5rile $e }/or efectua cubn?nde{e ryi cu aten{ie" Experien}a a demonstrat ci unhure erescitor de pisici ar trebui si mingiie fiecarepisoi tinip de 40 rninute pe zi, pentru a-1, f,ace soci.a-hil qi tandnu.

Penispsda de soeializsreEste *i perioadS ?n care trebuie sI vI jucali cu

pisoie.itr, s5-tr rning?iali qi s5-tr stirnuialila rnaxim. Daratenlie, "joaca trebuie s5 f;e controlatl, pentru cE ?naaeast6 perioadE pisoiul incepe sE invele s5-9i folo-seascl dinlii gi ghearele. ?n tirnpul acestei perioade,nxama ?i va ?nvifa pe pisoii sdi clteva ,,tehnicl' devinat, pe vinatul incd viu, pe care fl aduce pisoilcr.Fisica mamd le aratl gi ?i inva!6 pe pisoii s6i toateaspecteie iegate de comportarnenful o,f,elrifi'o, inclusivlimbajul pisicii gi aspecteie de igienS. 0 persoanloare? bine-intenlionatd', vrea sI creasci un pisoi

21

Specialistii rdspund tntrebdrilor dumneavoastrd

aldptindu-l cu biberonul, nu va putea sd-l invefe toateaceste lucruri, de aceea are nevoie de prezenla uneipisici adulte. Nu trebuie sd intervenim niciodatiatunci cind pisica (motanul) corijeazi pisoiul (prinrnuqcituri sau prin lovituri cu laba).

Perioada de adopfiePisoii pe care-i lisdm sd ne

,,mugte" miinile (instinct inniscutpentru vinat), fEri sd le impunemnigte limite, nu vor gti niciodati sdse controleze. Aplicali pisoiului omicl pedeapsd, sub forma unei

Despre pisici

obiceiurile pisicii; un mediu stresant; un proprietarincapabil sd controleze gi sd asigure nevoia de a vinasau joaca pisoiului, nevoi pe care le are instinctiv.

Fisoiul agresiv apuc[ qi atacd atunci tot ce poate:picioarele proprietarului, miinile, pleoapa care tre-sare in timpul somnului (este motivul pentru care Rutrebuie niciodati sI 16sa!i o pisici agresivi si doarmdaldturi de dumneavoastrd gi, mai ales, cu copiiidumneavoastrd).

Suprapopulalia la pisici este un aspect legat deobignuild. In general, se spune cd a avea trei pisici edeja prea mult. Sexul animalului nu este prea impor-tant. Se pare cd fernelele sint mai agresive. Structurasociald a pisicilor este mai degrabi un matriarhat.

Agresivitatea este cu adevdrat legatd de un me-diu hipostimulant, cunn este apartamentul. Pentru aevita ca pisica dumneavoastrd de apartament sd fieagresivd, ar trebui sI alege{i pisoi provenili de la omami ndscutd gi crescutd in apartament. Daci pisicadumneavoastri este agresivd, incercali sd stabilili cau-zele impreund cu medicul veterinar. Dacd aceastdagresivitate este benignl, o schimbare in ceea ceprivegte repartizarea hranei sau joaca mai frecventdpoate rczolva problema in cele mai multe cazuri.Gindili-vd la asigurarea unor spa{ii de vinitoare. Carecomandare: schimbali locul recipienlilor cu mincare;ascundefi-i crochetele acoio unde nu are obiceiul sd seduc[; puneli citeva crochete in cutii goale de iaurt, cudeschidere cit mai micd pentru ca pisica si piardd mairnult tirnp pentru a le recupera. Un pisoi minincd de10-13 ori pe zi, aSa cd lSsafi-i crochetele la discrefie.

in func1io de cauzele agresivitilii, poate fi nece-

atingeri cu palma pe cap sau pe burt6. Veterinariiintilnesc deseori proprietari care au miinile zgiriateqi pline de rdni, pentru ci aceqtia permit pisoilor s6_izgirie, crezind cI nu sint in m6suri si se-controleze,da1 ci vor invifa in timp. Nu! Un pisoi de 7 sdptd_mini trebuie si gtie deja si se joace delicat.

Perioada de adultin diferite circumstanfe, pisoii pot

deveni agresivi: de exempluf un piioiaflat singur in apartament qi care, pindatunci, avea posibilitatea si iasi afar6;o suprapopulafie ?ntr-un mediu res-trins; un mediu hipostimulant (apar-tamentul); o schimbare de mediu Eide obiceiuri; stdpini care igi reiauactivitatea la serviciu; o repartizarea hranei care nu este conformd cu

22 23

Sp e c ialiq tii rdsp w nd intre hdr iio r d a m rc e at, tt # s i;,,, d.sar u& tratament medieeruentos psihotrop sau hc_rneopat. Trebuie sE descrieti ?atocmai veierinaruluimanifest6riie cornportamentale ale pisoiuiui eiumn*a*voastrS gi veli afia astfei sare sint aspecteie pe aaretrebuie s5 ie respecta{,i sau sE ie evita}i.

Ca qi in cazut c?initor, proprietarul nu trehuie s6intervin5 niciodatd. in ceraiiile-