Sovata

Pînzariu Mihaela Raluca Lucrare de licență: Potențialul turistic al Stațiunii Sovata

Introducere

Turismul este una din cele mai importante ramuri ale economiei, fiind un

important generator de locuri de muncă, şi constituind o bună sursă de venituri pentru orice ţară

ce dispunede resurse turistice, corespunzător utilizate.Impactul pe care îl poate avea turismul

asupra unei zone poate fi de ordin pozitivsau negativ. Impactul pozitiv se poate exprima prin

scăderea diferenţelor dintrecategoriile socio-profesionale din punct de vedere al veniturilor

realizate, asigurarea şidezvoltarea progresului social prin creşterea curăţeniei, a igienei publice,

creştereaviabilităţii unor localităţi care dispun de resurse naturale reduse, realizarea unor

dotăricorespunzătoare unde este necesar, încurajarea activităţilor tradiţionale,

diversificareaformelor de artizanat,creşterea numărului de unităţi de cazare.Deşi

impactul pozitiv este unul încurajator, nu trebuie neglijat nici impactulnegativ, motiv pentru care

în dezvoltarea turismului trebuie urmăriţi anumiţi paşi pentru anu altera mediul înconjurător sau

cultura şi tradiţiile comunităţilor locale, lucru ce sepoate realiza prin intermediul ecoturismului.

Turismul de tratament ocupă o poziţie deosebită în cadrul turismului intern şi

internaţional, cura balneară având funcţii complexe ce pot fi adaptate la toate cerinţele ştiinţei

medicale datorită faptului că prin terapia balneo-fizică se tratează aşa numitele “boli ale

civilizaţiei”. Este bine cunoscut că atât pe plan mondial cât şi în ţara noastră, se înregistrează o

creştere de viaţă, ceea ce presupune o solicitare a organismului, în special în mediul urban,

conducând la apariţia a noi aspecte ale morbidităţii populaţiei.

În asemenea condiţii, vacanţele de sănătate şi respectiv curele balneo-climaterice devin

parte integrantă a sistemului de ocrotire a sănătăţii, un instrument prin care se pot realiza

obiective multiple şi complexe.

Factorii terapeutici naturali sunt consideraţi în prezent, pe de o parte remedii cu o valoare

deosebită, în unele staţiuni fiind indispesabili, de neînlocuit în realizarea unor efecte profilactice,

terapeutice şi de recuperare, iar pe de altă parte, o alternativă a terapiei cu mijloace

farmacologice, medicamentoase.

Tema „Potenţialul turistic al Stațiunii Sovata” reprezintă un studiu asupra aspectelor

legate de potențialul natural: relief, climă, hidrografie, vegetaţia şi fauna, cât și aspecte legate de

potențialul antropic și balneoturistic al regiunii situate în partea vestică a Munților Gurghiu, pe

cursul superior al râului Târnava Mică.

Lucrarea îşi propune o analiză pentru cunoaşterea geografică, cu scopul înţelegerii

elementelor naturale ce influenţează procesul de turism. Alegerea temei a fost determinată de

1


frumuseţile zonei cât și de propietățile lacurilor sărate și ale namolului sapropelic și de unicitatea

Lacului Ursu.

Prin elaborarea lucrării s-a căutat descrierea aspectelor esenţiale realizării unui studiu

turistic privind puterea de atracţie a unor elemente naturale, dar şi relaţia om - natură văzută din

perspectivă turistică.

Elementele principale în realizarea lucrării sunt factorul geografic, văzut ca potenţial

turistic, şi factorul uman, privit ca un consumator. Ambii generează procesul de turism iar unul

dintre ele e factorul esenţial în desfăşurarea acestuia.

La baza lucrării stau informaţii din diferite surse bibliografice, informaţii cu caracter

geografic, turistic, dar şi materiale cartografice și fotografice ale regiunii studiate cât și o analiză

SWOT.

2


CAPITOLUL I.

CARACTERISTICI GENERALE ȘI ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU

Sovata este un oraș

aflat pe cursul superior al

râului Târnava Mica și se

încadrează în

Depresiunea Sovata-

Praid, unitate ce aparţine

depresiunilor de tip

subcarpatic din estul

Podişului Târnavelor, care fac

legătura cu lanţul eruptiv

Gurghiu – Harghita. Bazinul

Sovata este o depresiune

dezvoltată în axa unui

anticlinal diapir, fiind

modelată subaerian și

rezultată în urma procesului

de adâncire epigenetică a

Târnavei Mici şi a afluenţilor săi în cuta anticlinală diapiră.

Staţiunea Sovata este delimitată la vest de dealul Bichiș cu altitudine de 1080 m, ce face

parte dintr-un aliniament de sinclinale suspendate, alături de dealurile Şiclod şi Firtuş. La nord

este încadrată de Dealul Cireşul de 912 m, iar spre est de Dealul Stejarului de 649 m. Aceste

dealuri sunt dominate de Masivul Seaca cu altitudinea de 1777 m, ce aparține Munţilor

Gurghiului. Pâraiele Sebeş, Iuhod şi Sovata izvorâte din acest masiv, delimitează staţiunea spre

sud şi spre nord-est, toate fiind afluenți ai Târnavei Mici.

Din punct de vedere morfologic, relieful este determinat de faptul că factorii de modelare

au acţionat asupra a două formaţiuni foarte diferite petrografic. Formaţiunea sedimentară, în care

predomină argilele marnoase şi marne, alternând cu nisipuri şi gresii, fiind străbatută de masivul

3

Fig. 1: Poziția orașului Sovata în cadrul Județului Mureș


diapir de sare,iar formaţiunea vulcanogen-sedimentară este reprezentată prin aglomeratele

vulcanice.

1.1. Scurt istoric al stațiunii Sovata

Sovata este cunoscută încă din vremea romanilor care exploatau sarea de aici. Prima

menţiune documentară insă datează din anul 1597 când sunt menţionate efectele benefice ale

apelor din zona asupra organismului uman. Alte dovezi indică existenţa localităţii din 1581,

astfel conform unei scrisori trimise principelui Transilvaniei de la acea vreme, pe câmpul de la

Sovata existau 16 familii iar acesta aparținea unei familii de nobili secui pe nume Szovat, de

unde provine şi numele localității. Sovata este declarată statiune în anul 1884 iar în 1952

primeşte titlul de oraş, în zilele noastre având aproximativ 10000 locuitori şi 4 localităţi în

subordine: Căpeți, Ilieşi, Săcădat, Sărățeni. A fost atestată ca stațiune balneară in anul 1901, iar

în anul 1902 a obţinut autorizaţia de folosire în scopuri terapeutice a apelor sărate ale lacurilor si

izvoarelor.

1.2. Cadrul socio – economic

Populaţia oraşului

Potrivit datelor statistice

actuale de la recensământul

făcut la sfârşitul anului

2011, populaţia oraşului

Sovata este de 9.790 de

locuitori.

Componență etnică

Total 9.790 din care:

- Maghiari 91 %

- Români 6%

- Romi: 3 %

Componență religioasă

Total 9.790 din care:

- religie romano-catolică 53%

- religie reformată 38%:

- religie ortodoxă 5% 4

53%38%

5% 1% 3%

Componența religioasă

religie romano-catolicăreligie reformatăreligie ortodoxăreligie greco catolicăalte religii

91%

6%

3%

Componență etnică

MaghiariRomâniRomi

Fig. 2 Componența etnica a orașului Sovata (2011)

Fig. 3 Componența religioasă a orașului Sovata (2011)


- religie greco-catolică 1%

- alte religii 3%

Economia orașului

Profilul economic al orașului Sovata este conferit de echilibrul dintre ramurile productive

aducătoare de venituri și serviciile oferite populației și agenților economici.

Agricultura este reprezentată prin creșterea animalelor în cadrul asociațiilor de propietari

cât și în gospodăriile individuale. Agricultura s-a profilat în special pe producerea produselor

agroalimentare solicitate de oraş şi staţiunea Sovata. Datorită reliefului, suprfaţa arabilă este

foarte redusă reprezintă doar 23,90% din cea agricolă, ramură mai dezvoltată fiind creşterea

animalelor.

Industria s-a dezvoltat în jurul potențialului natural al zonei. Datorită reliefului și

existenței staţiunii balneoclimaterice cu profil permanent situată într-un cadru natural deosebit şi

cu resurse naturale remarcabile, turismul reprezintă activitatea de bază a localității Sovata.

Un alt profil de activitate dezvoltat îl reprezintă prelucrarea materialului lemnos –

datorită pădurilor numeroase care înconjoară orașul. La nivelul orașului Sovata industria mai este

reprezentată prin agenți economici având ca profil de activitate valorificarea materiilor prime

locale - fabricarea brânzeturi şi prelucrarea laptelui sau producerea materialelor de construcții.

5


CAPITOLUL II.

POTENȚIALUL TURISTIC AL STAȚIUNII SOVATA

2.1. Potențialul turistic natural

În zona stațiunii Sovata componentele cadrului natural și cele ale cadrului antropic se

îmbină în mod echilibrat, realizând peisaje geografice de interes turistic care duc la diversificarea

formelor de turism care se pot practica, rezultând în final caracteristica principală a turismului

din zona Depresiunii Sovata.

2.1.1. Potențialul turistic al reliefului

Zona dealurilor şi podişurilor dintre Mureş şi Târnava Mare se remarcă printr-un

potenţial turistic al reliefului mai modest, reprezentat în special prin potenţialul peisagistic

rezultat din alternanţa dealurilor cu depresiunile şi văile principale şi care este în mod direct

legat de structură, litologie, tectonică şi de impactul cu factorii modelatori externi. Potenţialul

morfoturistic este reprezentat de varietatea şi unicitatea formelor de relief întâlnite în regiunea

deluroasă dintre Mureş şi Târnava Mare. Cele mai importante obiective turistice determinate de

relief sunt cele care apar pe structura saliferă, în est, în zona Sovata - Praid - Corund, dar şi în

vest, la Ocna Mureş. Cele mai reprezentative forme de relief carstic întâlnite sunt lapiezurile,

dolinele, peşterile în sare, gropile carstice antropice.

Subcarpații Transilvaniei, în care se află Sovata, sunt situați în partea de est a Podișului

Transilvaniei, fiind suprapuși pe zona cutelor diapire. Aici sunt specifice depresiunile

submontane de contact, dezvoltate in axul unor anticlinale diapire. O astfel de depresiune este

Sovata - Praid, modelată ca vale de anticlinal. Ea a luat naștere prin adâncirea epigenetică a

Târnavei Mici și a afluenților ei, într-o cută anticlinală cu sare diapiră. Diapirismul este procesul

prin care unele roci, devenite plastice sub influența presiunii, migrează spre suprafațăși boltesc

sau străpung stratele acoperitoare.

Un loc important în stratigrafia și tectonica Depresiunii Sovata îl ocupă masivele de sare,

de care sunt legate genetic lacurile sărate. Sarea este de vârstă badeniană și în urmă cu milioane

de ani s-a depus pe fundul lagunelor mării terțiare și acoperită apoi de formațiuni marine mai noi,

sarmațiene si pannoniene.

Relieful carstic de la Sovata este cunoscut atât în ţară cât şi în străinătate mai ales prin

faptul că adăposteşte câteva lacuri helioterme cu proprietăţi terapeutice deosebite. Lacurile sărate

din Sovata sunt de tip carstic, formate în doline de sare, formarea lor fiind legată şi de

exploatarea sării din trecut.

6


2.1.2. Potențialul turistic al apelor

Oraşul Sovata s-a dezvoltat în amonte de confluenţa pârâului Sovata cu râul Târnava

Mică, pe valea Sovata şi afluenţi, cât şi pe valea Sebeş, care la rândul său este afluent de ordinul

I. al râului Târnava Mică. Reţeaua hidrografică este foarte deasă, cu debite permanente şi

caracter puţin torenţial. Cursurile de apă ce străbat intravilanul localităţii sunt Pârâul Sovata

Mică numit și Săcădat, Pârâul Răchitiş, Pârâul Rostás, Pârâul Kisbükk, Pârâul Sărat, Pârâul

Ghera, Pârâul Vâlceaua Băilor, Pârâul Sebeş, respectiv Pârâul Iuhod.

O particularitate a reţelei hidrografice o reprezintă existenţa canalului Morii pe o lungime

de 2,3 km, paralel cu valea Sovata. Canalul, săpat de localnici cu un secol în urmă alimenta cu

apă morile înşirate de-a lungul ei cu ajutorul unui baraj, care după fiecare viitură fusese

reconstruit. După viitura din 1970 nu a mai fost reconstruit, şi chiar o parte din canal a fost

desfiinţat în urma ridicării cartierului Eminescu II. Actualmente canalul rămas are funcţia de

colector al apelor uzate menajere din gospodăriileînvecinate, având funcţie de tampon în faţa

torenţilor ce coboară de pe versant. O altă particularitate a reţelei hidrografice este legată de

Pârâul Sebeş. În partea de aval a văii, ce are formă de evantai, mult lărgită, se învecinează cu

valea Pârâul Iuhod. Datorită pantelor scăzute valea Sebeş se bifurcă, o parte curge spre Pârâul

Iuhod, cealaltă urmăreşte poalele versantului drept, confluând după parcurgerea intravilanului cu

Pârâul Sovata, în amonte cu 250 metri de confluenţa acestuia cu canalul Morii. Un aspect

deosebit al reţelei hidrografice îl reprezintă existenţa lacurilor sărate pe teritoriul actual al

staţiunii balneoclimaterice.

Lacurile sărate de origine carstosalină formate pe diapirul de la Sovata sunt lacurile Roşu,

Verde, Ursu şi Aluniş, drenate de Pârâul Sărat, la care se adaugă şi bazinetele izolate ce au la

origine doline de dizolvare şi tasare: Lacul Mierlei, Lacul Şerpilor şi Lacul Dulce. Singurul lac

de origine antroposalină este Lacul Negru, situat în partea sudică a Muntelui de Sare. Amonte de

Lacul Ursu au fost amenajate două lacuri cu apă dulce pentru agrement şi pescuit, Lacul

Paraschiva şi Lacul Tineretului, drenat în 1997 din cauza accelerării dizolvării sării şi a

infiltraţiilor tot mai mari de apă dulce spre sistemul lacurilor sărate.

Sub aspect hidrografic, la Sovata cea mai importantă zona o constituie zona lacurilor, în

apropierea carora s-a format actuala stațiune. Lacurile în numar de zece se află în partea de vest a

stațiunii, în zona numită ″Între sărături″, adică între masive de sare.

7


2.1.3. Potențialul turistic al climei

Clima Depresiunii Sovata se înscrie în climatul temperat continental moderat specific

Depresiunii Colinare a Transilvaniei şi are o importanţă deosebită în desfăşurarea activităţilor

turistice din zonă.

Regimul termic al aerului are influenţă deosebită asupra turiştilor asigurând confortul

termic, dar totodata influenţând tipul de turism practicat şi intensitatea activităţilor turistice.

Analiza valorilor medii zilnice, lunare și anuale, dar şi a extremelor permite o evaluare a

condiţiilor climatice care pot favoriza sau nu desfăşurarea turismului în localitatea Sovata.

Localizate în Podișul Transilvaniei, într-o depresiune submontană, oraşul şi staţiunea se

situează la altitudinea medie de 530 metri, cel mai scăzut punct la 432 metri, cel mai înalt la

peste 1700 metri, clima are caracter continental temperat, relativ răcoros și umed, influenţat şi

de clima subalpină ale munţilor înconjurători.

Temperatura medie anuală este de 8,6°C temperatura medie a lunii august fiind de

18,7°C, iar a lunii ianuarie de – 3,4°C.

Radiaţia solară, temperatura, precipitaţiile atmosferice, umiditatea relativă a aerului,

vânturile, durata de strălucirea a soarelui constituie cele mai importante elemente climatice care

au un rol însemnat în favorizarea sau împiedicarea desfăşurării turismului şi activităţilor turistice

în zona Depresiunii Sovata. Radiaţia solară, deşi este dependentă de mai mulţi factori, are rol

important în derularea actului turistic, mai ales prin practicarea helioterapiei în sezonul estival şi

nu numai.

Durata strălucirii soarelui însumează o medie anuală de 1850 ore. Regimul eolian este

moderat, cu viteza medie de 10 m/s. Anual se înregistrează 113 zile cu vânt, dar numai 9 zile în

care viteza vântului depăşeşte 35km/h. Direcţia predominantă a vânturilor este dinspre NE şi

NV, primăvara fiind vânturi frecvente şi din direcţia SE.

Nebulozitatea, ca fenomen climatic, influenţează turismul şi activităţile turistice doar

când formaţiunile noroase determină regimul precipitaţiilor şi pot diminua durata de strălucire a

soarelui, limitând astfel posibilitatea efectuării curei heliotermice sau desfăşurarea excursiilor pe

perioade mai lungi de timp. Are rol însemnat mai ales vara, când fluxurile turistice sunt mai

intense şi turiştii caută staţiunile balneoclimaterice pentru cura balneară şi heliotermic. Iarna,

influenţa este mai mică, altitudinile reduse nepermiţând desfăşurarea pe arie largă a sporturilor

de iarnă.

Precipitaţiile atmosferice, alături de temperatura aerului, pot influenţa activităţile turistice

în mod diferit, în funcţie de cantitatea, intensitatea, durata şi frecvenţa acestora. Dintre toate

categoriile de precipitaţii, cea mai mare influenţă asupra turismului o au ploaia, ninsoarea,

8


viscolul, stratul de zăpadă. Celelalte tipuri de precipitaţii au o influenţă scăzută şi doar

accidentală, fiind fenomene care se produc rar în zona Depresiunii Sovata.

Presiunea atmosferică este de 735 mmHg în ianuarie şi 729,6 mmHg în aprilie,

umiditatea relativă a aerului variind între 55-85%. Cantitatea anuală a precipitaţiilor este de 755

mm, cea mai aridă lună fiind septembrie cu 32,3mm/mp.

Aerul este curat, foarte bine oxigenat, conţinând în cantităţi mari ioni negativi. În general

zilele cu ninsori sunt în număr de 25-30, iar durata stratului de zăpadă este de cca 70 zile.

Datorită condiţiilor favorabile din punct de vedere petrografic, al climei şi a factorilor

biogeografici, se acumulează cantităţi mari de ape subterane, iar scurgerea este ridicată. Acestea

participă la transformările geologice în structura întregii zone, prin modelarea, spălarea rocilor

de sare.

Vânturile bat din sectorul nord-vest. Localitatea Sovata fiind înconjurată de dealuri,

vânturile ajung în stațiune cu o forță redusă, iar cele cu o forță ce depășește 35 km pe oră sunt

rare.

Fenomene de risc climatic

Parametri climatici analizaţi pentru zona Depresiunii Sovata nu reprezintă factori

restrictivi în desfăşurarea activităţilor sau tipurilor de turism decât în măsura în care

manifestările lor extreme, asociate cu fenomene secundare, pot determina apariţia fenomenelor

de risc climatic. Cele mai frecvente pot să apară în perioada rece a anului precum: frigul,

inversiunile termice, stratul de zăpadă, dar şi în cea caldă: căldura excesivă, furtunile, grindina.

Doar în perioada rece a anului temperaturile scăzute au caracter de risc climatic şi doar

atunci când valorile minime absolute sunt foarte coborâte. În general, valorile minime

influenţează confortul bioclimatic al populaţiei pe perioada de iarnă şi implicit au influenţă şi

asupra activităţilor şi tipurilor de turism practicate în zonă. Iarna se reduce semnificativ fluxul

turistic, cu excepţia zonei Sovata unde există amenajări pentru practicarea sporturilor de iarnă.

Perioadele cu călduri excesive sunt caracteristice în lunile de vară iulie-august, şi pot fi

un factor restrictiv pentru activităţile turistice din zonă.

Un alt parametru care poate induce riscuri climatice îl reprezintă precipitaţiile torenţiale,

cantităţile maxime înregistrate în 24 de ore indicând intensitatea cu care acestea se manifestă şi

posibilele urmări ale acţiunii apei asupra celorlalte componente ale mediului. Aceste precipitaţii,

deşi au un caracter torenţial, au influenţă relativ redusă asupra desfăşurării activităţilor turistice

pentru că durează în general o perioadă scurtă de timp, efectul lor secundar este mai vizibil şi cu

urmări mai puternice asupra elementelor mediului.

9


Ca risc climatic poate fi catalogată şi ceaţa, mai ales când se produce pe culoarele de vale

intens circulate şi când are o durată mai mare de timp.

2.1.4. Potențialul turistic biogeografic

Învelişul biogeografic s-a dezvoltat în strânsă dependenţă de condiţiile morfologice şi

climatice specifice ţinuturilor Depresiunii Sovata şi reprezintă un valoros potenţial turistic şi

pentru că se asociază de regulă cu alte elemente ale peisajului geografic, dând astfel o imagine de

ansamblu a resurselor turistice naturale care pot fi exploatate turistic.

Vegetația

În arealul studiat învelişul vegetal dominant este cel de pădure în alternanţă cu pajişti

secundare, instalate mai ales prin defrişările masive în secolele trecute pentru obţinerea de

terenuri agricole sau suprafeţe pentru păşunat. Prin caracteristicile sale, pădurea are un important

rol geoecologic concretizat în purificarea aerului, asigurarea umidităţii din atmosferă, reglarea

manifestărilor extreme ale elementelor meteorologice, atenuarea viiturilor, fixarea solurilor,

diminuarea poluării, adăpostirea faunei.

Stratul subţire de sol argilos în amestec cu gresie nisipoasă care acoperă masivul de sare

face posibilă existenţa pădurii seculare cu vegetaţie foarte bogată. Acest fenomen este deosebit,

întrucât terenurile sărate sunt de regulă pustii, cu vegetaţie halofită slab dezvoltată. Acest

fenomen unic este coexistenţa sării, a solului sărat şi a pădurii. În stratul relativ subţire de sol se

ancorează rădăcinile speciilor lemnoase cele mai des întâlnite: stejarul (Quercus robur), gorunul

(Quercus petraea) – în proporţie de 37.61%, fagul (Fagus syilvatica) – 26.41%, carpenul

(Carpinus betulus)- 34.25%. În anumite locuri întâlnim şi molizi (Picea abies)- 1.71% cât şi pini

(Pinus silvestris, Pinus nigra). Molizii dar şi exemplarele foioase ajung la dimensiuni

considerabile. Astfel nu sunt rare exemplare de stejar cu dimensiuni de peste 1 m diametru şi

molizi cu diametru de peste 60-70 cm. Alte specii lemnoase în amestec cu cele amintite sunt:

cireşul sălbatic (Cerasus avium), plopul tremurător (Populus tremula), mărul pădureţ (Malus

sylvestris), cornul (Corus mas), sângerul (Cornus sanguinea), păducelul (Crataegus monogyna),

alunul (Coryllus avellana), frasinul (Fraxinus excelsior), jugastrul (Acer campestre), paltinul de

munte (Acer pseudoplatanus). Dintre speciile lemnoase căţărătoare amintim curpenul (Clematis

vitalba) şi iedera (Hedera helix).

Surprinzător de bogată şi abundentă este vegetaţia ierboasă a pădurilor. În luna iulie solul

este acoperit în proporţie de 25-40% de un covor ierbos, care cuprinde 30-35 de specii. Alături

de speciile obişnuite, ca Urtica dioica, Chelidonium majus, Taraxacum officinale, remarcăm şi

10


prezenţa unor flori endemice, ca lăptucul oii (Telekia speciosa - endemism intracarpatin) şi

specii rare, ca papucul doamnei (Cypripedium calceolus) şi crinul de pădure (Lilium martagon).

Numărul mare de specii valoroase din punct de vedere economic şi ştiinţific existent în

pădurile din arealul studiat sporeşte interesul pentru cunoaştere, ceea ce duce în final la creşterea

rolului de resursă atractivă pentru vegetaţie, în general şi pentru pădure, în special.

Fauna

Fauna terestră şi acvatică, din punct de vedere turistic, prezintă o importanţă deosebită

prin diversitatea speciilor de animale întâlnite şi mai ales prin valoarea lor cinegetică (multe

trofee premiate internaţional) şi ştiinţifică (elemente rare, cu valoare ştiinţifică ridicată).

Fauna este caracteristică pădurilor de cvercinee din zona dealurilor mijlocii. În zonele

adiacente se pot întâlni carnivorele mari: ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), râsul (Lynx

lynx). Dintre carnivore ursul poate coborî chiar pe teritoriul ariei protejate când zona nu este

aglomerată de turişti. Căpriorul (Capreolus capreolus) pătrunde frecvent şi pe teritoriul ariei

protejate, cerbul comun (Cervus elaphus) găsindu-se în zonele adiacente. Alte specii ce se

regăsesc în această zonă: mistreţul (Sus scrofa), bursucul (Meles meles), jderul de copac (Martes

martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis sylvestris), etc. Ornitofauna este

bogată, putând întâlni speciile comune ca mierla (Turdus merula), piţigoi (Parus), Nucifraga

cariocatactes, Coracias garullus, Cuculus canorus, iar dintre răpitoare Buteo buteo, Pernis

apivorus, cocoşul de munte (Tetrao urogallus). Cocoșul de munte a pierdut circa 30% din

populaţie din simpla cauză, că se fereşte de arealele aglomerate, zgomotoase. În Munţii Gurghiu

cocoşul de munte s-a retras la limita superioară a habitatelor forestiere, mai ales de molid. Acest

indiciu este un semnal de alarmă, deoarece dezvoltarea turismului, a activităţilor de extragere a

pietrei în carieră din zonă va duce la dispariţia forţată a cocoşului de munte, nemaiavând habitate

unde să se refugieze. Specia fost introdusă pe lista roşie a IUCN (International Union for

Conservation of Nature).

Dintre reptile au fost observate șopârla de munte (Lacerta viridis), și diferite specii de

șerpi. Fauna acvatică se restrânge la fauna specifică lacurilor sărate, respectiv la fauna pârâurilor

de munte, acestea, având debite constante, pante abrupte, adăpostesc numeroase specii de peşti

specifice pârâurilor repezi de munte: păstrăvul (Salmo Trutta fario), care este prezent şi în cele

căteva crescătorii din văile învecinate oraşului.

Pentru ocrotirea speciilor de faună aflate în pericol s-au creat areale de protecţie în care

activităţile antropice şi turistice sunt relativ dirijate sau au un impact mai mic.

11


Arii protejate

Aria protejată “Lacul Ursu şi arboretele pe sărături” este situată pe teritoriul intravilan al

oraşului Sovata, în staţiunea turistică. Aria este definită ca rezervaţie naturală de interes naţional

conform Legii 462/2001- privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a

florei şi faunei sălbatice. Suprafaţa ei este de 79 ha, din care 73,3 ha pădure şi 5,7 ha suprafeţe

acvatice. Are ca obiective de conservare şi protecţie lacurile Ursu, Aluniş, Roşu, Verde, Mierlei

şi Paraschiva,respectiv pădurea situată pe substraturile saline adiacente acestor lacuri. Aria

protejată se află în custodia Primăriei Oraşului Sovata şi Direcţia Silvică Mureş – Ocol Silvic

Sovata. Zona protejată este în vecinătatea Lacului Ursu, punct turistic intens vizitat. Din această

cauză mamiferele mari nu sunt reprezentate, dar restul faunei este cea caracteristică pădurilor de

cvercinee din zona dealurilor mijlocii.

Parcul Natural Seaca este situat în Ibăneşti, Sovata. Pădurile sunt situate în Munţii

Gurghiului din grupa central-vestică a Carpaţilor Orientali. Unitatea geomorfologică dominantă

în această zonă este versantul - configuraţia terenului fiind în cea mai mare parte ondulată.

Ecosistemul determinant al ariei protejate este cel forestier. Pădurile sunt caracteristice etajului

fitoclimatic al munţilor mijlocii, tipul predominant fiind cel montan de molidişuri în proporții de

65%. Ca formaţii forestiere predomină molidişurile pure - 68%, urmate de amestecuri de molid,

brad şi fag - 22% şi molideto-făgetele - 9%. Extinderea pădurilor artificiale a fost posibilă

datorită politicii de extindere a răşinoaselor din regimul trecut. Pădurile de limită fiind

caracterizate printr-o deosebită fragilitate ecologică şi îndeplinind funcţii multiple:

antierozionale, hidrologice, climatic, au fost amenajate în regim de conservare deosebită.

Pădurile de interes ştiinţific şi de ocrotire al genofondului şi ecofondului forestier sunt

reprezentate de arboretele considerate rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere,

respectiv de pădurile destinate ocrotirii cocoşului de munte.

2.2. Potențialul balneoturistic

Sovata are unul dintre cele mai extraordinare lacuri heliotermale, Lacul Ursu. Apa acestui

lac nu este mai rece la adâncime decât la suprafaţă, aşa cum se întâmpla în cazul lacurilor

obişnuite. Temperatura apei creşte odată cu adâncimea, astfel încât apa din adânc este mai caldă

decât cea de la suprafaţă. Apa lacului este sărată şi împreună cu nămolul sapropelic este deosebit

de eficientă în tratarea afecţiunilor ginecologice, a reumatismului şi a afecţiunilor nervoase

periferice.

12


Lacurile Ursu, Aluniş, Roşu, Verde, Mierlei, Sarat, Şerpilor, Berţ şi Dulce s-au format pe

cale naturală, fiind de origine carstosalină, iar Lacul Negru este de origine antroposalină, luând

naştere într-o minâ părăsită, datând din vremea romanilor.

Fenomenul de disoluţie a sării, activat de infiltraţia şi permeabilitatea mare a depozitelor

de cuvertură, a contribuit la formarea unor depresiuni de tasare de tipul dolinelor, poliilor,

pîlniilor de sufoziune şi chiar a depresiunilor de prăbuşire

Lacul Ursu este cel mai mare lac sărat , heliotermal din România, cu o suprafaţă de 4 ha,

circumferinţa de 1180 metri şi o adâncime maximă ce depăşeşte 18 metri. S-a format în perioada

1875-1880 în urma unor complexe evenimente geologice, meteorologice şi hidrologice, prin

dizolvarea treptată a masivului de sare de către pâraiele Auriu şi Criş-Topliţa, urmată de surparea

terenului. Golul rezultat a fost umplut de cele două pârâiaşe, într-o perioadă de aproximativ 5

ani, luând naştere actualul lac cu o formă asemănătoare unei piei de urs întinse, de unde a căpătat

şi denumirea sa.

Foto1. Lacul Ursu

13


După formarea Lacului Ursu, adică dupa ce fenomenul hidric şi structura salinităţii s-au

conturat, soarele a început să încalzească apa sărată din el. Acest lucru a fost observat de oameni,

care s-au gîndit să folosească apa caldă a lacurilor ca factor terapeutic.

Foto2. Lacul Ursu (sursa: www.sovatatravel.ro)

Pentru Lacul Ursu asupra căruia au fost efectuate printre cele mai vechi măsurători, se

poate observa şi o evoluţie în timp îndelungat a fenomenului helioterm. Astfel, dacă în trecut,

după unele observaţii temperatura cea mai ridicată a apei a fost de peste 60°C sau chiar peste

70°C, în prezent valorile maxime fiind în jur de 40°C.

Cauza principală se presupune a fi exploatarea prea intensă a apelor prin numărul mare

de scăldători şi folosirea lor în cadrul bazelor de tratament. Din Lacul Ursu până nu demult se

capta un debit important care era restituit amplificat, cu o salinitate redusă, fapt ce conducea la

perturbarea stratificaţiei naturale a apelor. La modificarea stratificaţiei apei se pare că ar fi dus şi

existenţa unor infiltraţii din Lacul Tineretului, situat amonte, ulterior acest lac cu apă dulce fiind

drenat.

Prin unicitatea sa, Lacul Ursu a impus măsuri speciale pentru menţinerea fenomenului de

heliotermie, programul de balneaţie fiind atent controlat, cu o pauză de două ore (între 13:oo –

15:oo) cu scopul de a facilita reaşezarea firească a straturilor.

14

http://www.sovatatravel.ro/


Cu toate că intervalul de două ore este insuficient pentru refacerea distribuţiei normale a

straturilor, se consideră că pauza este binevenită, astfel împiedicând un amestec mecanic excesiv

al apelor care s-ar produce în cazul unei perioade îndelungate de balneaţie. Aceasta este mai mult

o măsură de prevenire decât una care să remediaze efectul scăldatului.

Apa dizolvă în continuare sarea din masivul de sare, astfel salinitatea Lacului Ursu

prezintă o variaţie mare în funcţie de adâncime: 0-2 m până la 100 g/l, de la 2 metri până la

fundul apei 220-300 g/l. Apa dulce a pârâurilor Auriu şi Topliţa, având densitatea specifică mai

redusă decât apa sărată, se menţine la suprafaţă şi acţionează ca izolator termic: permite trecerea

radiaţiilor solare care

încălzesc straturile de apă

sărată din interior,dar

totodată previne pierderea

căldurii acumulate, acest

fenomen fiind cunoscut sub

denumirea de heliotermie.

Lacul Aluniş se

situează la o distanţă de 60

metri de limita vestică a

Lacului Ursu. Geneza acestui

lac este strâns legată de cea a

Lacului Ursu: surplusul de

apă din Lacul Ursu s-a scurs spre vest, într-o altă dolină carstosalină, care prăbuşindu-se, a dat

naştere Lacului Aluniş. Suprafaţa lacului este de 0,37 hectare, adâncimea maximă de 6,4 metri,

oglinda apei se află cu circa 4 metri sub nivelul Lacului Ursu.

Surplusul de apă al lacului se scurge prin Valea Frumoasă şi Pârâul Sărat, ajungând în

pârâul Sovata. Concentraţia de sare este mai redusă, totodată şi fenomenul heliotermiei este mai

slabă, aici neexistând stratificarea apei caracteristic Lacului Ursu.

Lacurile Roşu şi Verde sunt situate în partea nord-vestică a Lacului Ursu, într-o vale

lungă de aprox. 120 metri. Aceste două lacuri, legate între ele, au luat naştere în urma dizolvării

superficiale intense a masivului de sare pe locul unor doline. Lacul Verde are o suprafaţă de 0,14

hectare şi adâncime maximă de 2,1 metri, Lacul Roşu situat imediat în aval are o suprafaţă de

0,29 hectare şi adâncime maximă de 1,05 metri.

15

Foto3. Lacul Aluniș


Cele două lacuri sunt alimentate dintr-un izvor sărat din apropiere, iar surplusul lor de apă

se scurge în Lacul Ursu, constituind sursa de apă sărată al acestuia. Denumirea Lacului Roşu

provine de la prezenţa oxizilor de fier, abundenţi în structura sedimentară aferentă. De asemenea,

nu este exclus faptul că toponimul să fie derivat şi din asocierea cu abundenţa de crustacee

(Artemia salina) ce îl populează în sezonul estival.

Foto 4. Lacul Roșu Foto 5. Lacul Verde

Lacul Mierlei este cel mai tânăr lac sărat, luând naştere la începutul anilor 1950 într-o

dolină de sare. Aflat în mijlocul pădurii, lacul are o suprafaţă de 0,147 hectare şi adâncime

maximă de 1,85 metri, fiind alimentat de câteva izvoare sărate de mici dimensiuni.

Cel mai vechi lac al stațiunii este Lacul Negru, de origine antropică, format în anul 1710

prin surparea unei ocne. Lacul Negru are suprafața de peste 0,38 hectare și adâncimea maximă

de 6 metri. Alimentarea cu apa a lacului se face prin precipitații atmosferice, prin aportul apelor

de șiroire si prin pânza freatica. Urmărind temperatura pe verticală, se constată, că la orice lac

helioterm, că orizontul de la suprafață este sensibil la toate variațiile diurne și sezoniere ale

temperaturii aerului, iar orizontul de apă de la 2 metri adâncime menține temperaturi ridicate și

constante, cu mici variații de la sezon la sezon. La fund, temperatura apei este mai scazută,

pentru ca de la nivelul de 2 metri, către stratul inferior, căldura se propagă foarte

încet. Fenomenul de heliotermie fiind mai puțin evident ca în Lacul Ursu. Nămolul Lacului

Negru, este unul dintre cele mai prețioase nămoluri terapeutice din țara noastră.

Lacul Paraschiva este situat la nord de Lacul Ursu și s-a format în anul 1980, în urma

acumulării de precipitaţii în mijlocul unei doline de sare. Stratul sedimentar al lacului este atât de

16


gros, încât apa adunată nu a atins substratul de sare, fiind astfel un lac dulcicol. A fost amenajat

pentru pescuit sportiv, fiind populat cu peşti.

Lacul Lungimea

m

Lățimea maximă

m

Adâncimea maximă

m

Suprafața

ha

Ursu 306 m 182 m 18,4 m 4 ha

Aluniș 85 m 63 m 6,4 m 0,37 ha

Roșu 70 m 24 m 1,05 m 0,29 ha

Verde 20 m 16 m 2,1 m 0,14 ha

Mierlei 80 m 30 m 1,85 m 0,147 ha

Negru 101 m 49 m 6,2 m 0.38 ha

Muntele de sare se află în partea nord – vestică a Lacului Roșu. În urma infiltrațiilor de

apă și a ploilor torențiale, depozitele deluviale din această parte a masivului au fost afectate de

alunecări de teren superficiale, astfel fiind descoperit versantul. Ca urmare a solubilității ridicate

a sării, apele de precipitații au săpat mii de șanțuri separate de creste, numite lapiezuri.

17

Tabel 1. Caracteristicile morfometrice ale lacurilor din stațiunea Sovata


Amenințări naturale

Factori abiotici: gerul, vânturi puternice şi precipitaţiile neconforme (în exces sau lipsa

acestora) pot destabiliza atât arboretele cât şi lacurile, care formează un ansamblu unic.

Modificările climatice, materializate prin fenomene meteorologice de intensitate

deosebită sau factori abiotici care se abat de la starea normală pot cauza mari schimbări, unele

chiar iremediabile în structura ariei protejate. Astfel pot dispărea specii sau se pot înmulţi alte

specii care au efect destructiv asupra mediului biotic, spre exemplu: specii de insecte care pot

determina atacuri în lemn, specii de ciuperci.

Fenomenele torenţiale pot spăla stratul subţire de sol fertil, modificând habitatele terestre

şi peisajul intervenind şi asupra compoziţiei apelor, a salinităţii şi stratificării.

Amenințări antropice

Ameninţările antropice care pot influenţa aria protejată pot fi directe sau indirecte.

Ameninţări indirecte se consideră ploile acide, poluările aerului şi apei, care pot avea sursa de

origine în afara ariei protejate dar cu efect în aria protejată a Lacului Ursu.

Ameninţările directe se datorează incendiilor sau exploatărilor materialelor biologice şi

minerale precum nămolul si apa sărată.

18

Foto . Muntele de sare Foto . Muntele de sare


Turismul poate reprezenta un factor destabilizator atât asupra arboretelor cât şi asupra

peisajului prin acţiuni nepermise cum ar fi depozitare deşeurilor, camparea în locuri nepermise

sau colectarea de material biologic, mineral.

Turismul necivilizat şi necontrolat constituie un factor important şi cauzează efecte

negative grave asupra ariei protejate (incendii, poluarea apelor, distrugerea resurselor naturale

prin extragerea nămolului şi a apei sărate).

Construcţiile şi activităţile turistico-economice din aria protejată pot reprezenta o

presiune antropică ridicată asupra valorilor naturale componente ariei protejate. Se impune strict

conformarea la normele şi prevederile planului de management şi regulamentului ariei protejate.

Un factor important ce generează probleme de mediu îl reprezintă rețeaua de canalizare si

epurare a apei. Problemele de mediu generate de acest factor sunt:

• Surparea şi degradarea reţelelor de canalizare, pierderea etanşeităţii acestora

• Ruperea canalelor, deversări de ape uzate în perimetrul Rezervaţiei Lacul Ursu

• Descărcări directe ale apelor în pârâuri

• Incapacitatea de epurare la staţie după ploi abundente datorită unui volum ridicat de ape

uzate şi pluviale mixte.

De asemenea și deșeurile menajere cauzează probleme asupra mediului. Impactul

depozitării deşeurilor municipale sau a celor industriale asupra mediului este semnificativ,

factorii de mediu agresaţi fiind solul, aerul, apele (de suprafaţă şi subterane). De asemenea o

problemă importantă constă în pericolele pe care le reprezintă pentru sănătatea locuitorilor din

zonă. Aceste probleme sunt create datorită unei gestionări neigienice şi ilicite a deşeurilor

generate antropic.

2.3. Potențialul turistic antropic

Dintre obiectivele turistice din Sovata se poate menţiona Biserica Romano-Catolică, cea

mai veche şi cea mai mare din oraş, care păstrează în curtea sa un monument dedicat lui

Domokos Kázmér. Monumentul a fost inaugurat cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la naşterea

marelui episcop, care a fondat prima biserică romano-catolică şi prima şcoală din Sovata. Statuia

a fost realizată în bronz şi îl reprezintă pe Domokos Kázmér în mărime naturală.

Biserica Schimbarea la Faţă este construită din lemn fiind, între anii 1931 - 1932.

Interiorul este pictat în tehnica tempera de către pictorul Aurel Ciupe în 1936.

La intrare pe faţadă este pictată icoana hramului "Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus

Hristos". În curtea biserici se află mormântul directorului medical Teodor Pascu.

19


In centrul oraşului s-a înfinţat Muzeul Orăşenesc, înființat la data de 9 mai 1971 si

desființat 4 ani mai târziu, pe 18 iunie 1975. Fondatorul muzeului a fost profesorul de istorie

maghiara, Szabó Mihály, care prin anii '60 a înființat un cerc de etnografie in școlile din orașul

Sovata, cu scopul cunoașterii localității și a împrejurimilor precum și colectarea materialelor

pentru viitorul muzeu.

Elevii oraşului au contribuit cu entuziasm la colecţionarea obiectelor de muzeu

organizînd peste 70 expediţii cu acest scop în satele din înprejurime. Obiectivul acestei

colecţionări era cunoașterea de către tineri a uneltelor şi obiectelor populare uzuale, casnice fiind

pe cale de uitare.

Înfinţarea muzeului a fost sprijinit de Consiliul Orăşenesc şi de Cooperativa de Consum.

Consiliul orăşenes a pus la dispoziţia muzeului spaţiul şi vitrinele, cooperativele au contribuit cu

pînze şi mătase pentru exponate.La inagurare mai mult de 180 de cetăţeni au vizitat exponatele,

după cum rezultă din Cartea de onoare a muzeului.

Sarea din Sovata era folosită din timpuri, stăvechi. Stau mărturie obiectele de extracţia

sării ce au fost găsite în albia pîrîului Sovata .Cea mai bogată secţie era cea etnografică cu

următoarele capitole : unelte pentru prelucrarea cânepii, unelte de tors şi ţesut, ceramică,

sculptură din lemn. Se găsea aici obiecte şi unelte ale căror nume şi funcţie nu mai sunt

cunoscute astăzi.

2.3.1. Potențialul turistic etnografic

Oraşul Sovata a găzduit în perioada 4-6 martie proiectul cultural pentru tineret „Forme

şi modalităţi de transpunere scenică a jocurilor, datinilor şi obiceiurilor populare româneşti”,

ajuns în acest an la ediţia a VI-a. Proiectul a fost implementat de Societatea Culturală „Junii

Călimanilor” în colaborare cu Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Mureş, cu participarea

tinerilor din Ansamblul Folcloric „Junii Călimanilor”. Acest proiect şi-a propus să stimuleze

tinerii care promovează folclorul românesc, datinile şi obiceiurile populare prin diferite metode

specifice. Prin activităţile desfăşurate s-a urmărit gasirea unor forme şi modalităţi concrete de

transpunere scenică a obiceiurilor populare din diferite zone. Ediţia din acest an a pus accent pe

însuşirea metodică a jocurilor populare bărbăteşti aşa numitele „sârbe” specifice Văii Mureşului

superior care cuprind numeroase elemente şi conotaţii muzicale din folclorul din Moldova.

Cercetarea transformărilor rapide intervenite în lumea satului, în care moştenirea culturală nu

mai acţionează ca un cod asupra comportamentului, dispariţiei, necunoaşterii unor obiceiuri,

jocuri populare sau a ritualurilor ca parte integrantă a acestora, constituie priorităţi ale

preocupărilor acestui proiect cultural.

20


Festivalul Muntelui la Sovata este organizat de către Asociaţia Judeţeană pentru

Dezvoltare Montană Mureş, cu sprijinul Consiliului Judetean. In programul manifestarilor este

prezentă şi o expoziţie cu produse specifice zonei montane mureşene, dar şi un seminar numit

seminarul "Dezvoltarea durabilă a zonei montane din judeţul Mureş: trecut, prezent şi viitor".

Totodată, sunt abordate subiecte legate de protecţia mediului şi în special a zonelor silvice, dar şi

aspecte privind dezvoltarea turismului şi a activităţii de tip Salvamont.

Ziua Minerilor. În fiecare an, la sfârşitul lunii august, conducerea Salinei Praid

organizează serbarea tradiţională a minerilor din Praid. Aici se oferă băutură, mâncare, odihnă

dar şi distracţie. Serbarea începe în orele amiezii, la intrarea Salinei, unde fanfara minerilor din

Praid uluieşte publicul vizitator cu muzica. După aceasta urmează un marş festiv de la intrarea

Salinei până la Parcul Central.

La Festivalul International al Sarmalelor din statiunea Praid sosesc numeroşi turişti

atât din ţară cât şi din Ungaria. Turiştii pot participa la acest festival ca simpli spectatori, care

doresc să facă cunoştinţă cu gusturile tradiţionale secuieşti şi cu tradiţiile gastronomice

diferitelor zone geografice sau ca participanţi activi, având ocazia de a concura individual sau în

grup.

Zilele Praidului se desfăşoară în intervalul 27-28 august, sâmbata şi duminica, unde sunt

organizate zilele satului şi Festivalul Fanfarelor din Praid. Aici se întâlnesc fanfarele din judeţ şi

judeţele învecinate, atât fanfare de adulţi, cât si de copii. Evenimentul aflat deja la un sfert de

secol de existenţă, a găzduit în afara fanfarelor din zona şi fanfare din judeţele Mureş şi

Harghita.

2.3.2. Alte resurse turistice

În localitate

Staţiunea Sovata pe lângă posibilităţile multiple de tratamente, oferă şi o serie de

posibilităţi de agreement, cum ar fi:

- relaxare și fitness: Hotelurile din Sovata dispun de săli de fitness, piscină, saună, masaj,

solar;

- jocuri de agreement: Bowling, biliard, darts, tenis de masă;

- drumeții: Cel mai popular traseu în Sovata este cel care înconjoară lacurile din stațiune.

Urmând acest traseu, se poate ajunge în scurt timp la Muntele de Sare. Alte destinații

populare sunt Vârful Cireșelu sau Dealul Saca. Există însă și trasee mai lungi, pentru cei

dornici de drumeție.

- trasee turistice în Munții Gurghiu;

21


- turul stațiunii cu trenulețul: Cel mai plăcut mod de a vizita stațiunea, de la un capăt la

altul, este cu acest trenuleț pe șosea.Trenulețul se ia din fața hotelului Danubius, Sovata.

- plimbare cu mocănița: Reabilitată recent, mocănița cu aburi circulă din nou pe traseul

Sovata - Câmpu Cetății. Pe lângă călătoria agreabilă pe care o oferă, mocănița este în

sine un obiectiv turistic istoric. Mocăniţa pleacă zilnic din gara Sovata la orele 10, 13, 17

și 19. Durata unei călătorii este de 1h și 45min. Prețul unui bilet dus-întors este de 15

RON pentru copii, 20 RON pentru studenți sau pensionari și 30 RON pentru adulți. Se

acorda reduceri pentru grupuri de peste 10 persoane.

- agroturism și tradiție: Sovata este un loc ideal pentru agroturism, în special pentru copii.

Numeroase pensiuni din stațiune păstrează tradiția și specificul rural, cum ar fi: focul de

tabără, dormitul într-un pat de fân noaptea, călăritul sau chiar o plimbare cu sania trasă de

cai iarna.

- excursii cu ghid: De la Sovata se organizează excursii cu ghid turistic către Praid,

Corund, Câmpu Cetății, Odorheiu Secuiesc, Călimănești, Rimetea și alte destinații.

- alte posibilități de agreement, cum ar fi: Închirieri biciclete, închirieri ATV, schi, night

club.

În vecinătate

În centrul Praidului se află răscrucea de drumuri, prin care se poate ajunge spre nord,

peste pasul Bucin la Gheorghieni, iar spre sud-est prin Corund la Odorheiu-Secuiesc. Bazinul

Praidului este delimitat dinspre nord, est şi sud-est de Munţii Ghiurghiului şi din partea sud-

vestică de platoul Şiclod prin versantul Harom.

Praidul se clasifică, ca fiind o aşezare relativ "tânără", fiind atestat din anul 1564.

Denumirea de Praid (originalul Parajd, în limba maghiară) vine din cuvântul "paraj" cu

diminutiv, şi înseamnă mic teren cu iarbă, sau păşune mică cu iarbă. Această "păşune" este

străbătută de râul Târnava Mică, şi de afluenţii acestuia. Târnava Mică se naşte din două pârâiaşe

principale: Creanga Mare şi Creanga Mică. Zona dintre cele două pârâie este numită de către

localnici "Botul celor două Crengi". Acolo a fost cândva căsuţa marelui poet maghiar Áprily

Lajos - locul preferat al poetului - de care războiul mondial l-a despărţit definitive.

Praidul - ca şi concept - este strâns înrudit cu sarea şi cu tot ce se leagă de aceasta. Dar explicarea

formării comunei numai cu sarea ar fi o greşeală. Dacă considerăm numărul de angajaţi la salină,

până în anii 1958 - 1959, acesta nu atingea nici o sută şi din Praid erau numai 10-15%.

22


Foto 8. Salina Praid (www: turistik.ro)

Salina Praid

Începuturile istoriei

Salinei Praid datează încă din

epoca romană. Primul

document în care apare ocna de

sare din Praid, datează din anul

1405.

După cele menţionate de Orbán

Balázs, în anul 1861 întreaga

zonă locuită de secui şi saşi, a

folosit sarea de la Praid.

Exploatarea subterană a sării a

început în anul 1762.

Tratamentul subteran a început prin anii 60, în mina Doja. În 1980 baza de tratament a fost

strămutată la orizontul "50", care se află la o adâncime de 120 m de la suprafaţă. Pe o distanţă de

1250 metri de la intrare până la baza de tratament, transportul persoanelor se face cu autobuzele

23

Foto 9. Intrarea în Salina Praid


salinei prin galeria de coastă. În timpul sezonului de vară numărul persoanelor, care vizitează

mina şi a bolnavilor, ajunge până la cifra de 2500-3000/zi.

Zăcământul de sare din Praid constituie unul din cele mai mari masive de sare gemă din

Europa. Corpul de sare are o formă uşor eliptică, cu diametrele de 1,2 km, respectiv 1,4 km şi o

adâncime de 2700 m, având rezerve pentru mai multe sute de ani, şi constituie o comoară de

nepreţuit în economia Transilvaniei.

Sărea din Praid, încă din secolul al XV-lea a fost denumită "sare secuiască", după care de

altfel s-a şi denumit această zonă, "Zona sării" sau “zona Ocnelor”. Sărea din Praid a oferit

"pâinea" oamenilor din această zonă de-a lungul secolelor. Nu în ultimul rând a oferit și gustul

mâncărurilor secuieşti şi ardeleneşti.

Canionul de sare este superb, cu stânci şi creşte de sare albe sclipitoare, lapiezuri,

turnuleţe, mici peşteri, izvoare cu ape sărate cu voaluri de cruste albe, depuse pe rocile din jur, şi

toate acestea aşezate într-un peisaj magnific cu vegetaţie bogată şi multiplă, de foioase şi

răşinoase laolaltă.

Casa memorială ,,Áprily Lajos”

În 19 octombrie 1991 a fost înaugarat Casa memorială Áprily Lajos, unde găsiţi un mic

istoric despre poetul şi traducătorul Áprily Lajos, cel care a petrecut copilăria în Praid. Cladirea a

fost inaugurată la 19 octombrie 1991 și prezintă obiecte personale și manuscrise ale poetului.

Cetatea ,, Rabsonné’’

Pârâurile cristaline, stâncile abrupte şi pădurile dense, ce înconjoară comună Praid,

ascund rămăşiţele unei aşezări vechi, care se presupune că a fost construit pentru a da sălaş unei

garnizoane, care a avut sarcina de a apăra cetatea Rabsonné. Deși ruinele cetătii nu sunt prea

bine conservate, cadrul natural oferă o frumoasă priveliște iar traseul este marcat și ușor

accesibil.

Casa de cultură

În casa de cultură putem vedea o frumoasă expoziţie etnografică, cu aproape 2000 de

obiecte expuse.

Biserica romano-catolică a fost construită în anul 1800. În anul 1782 în Praid au trăit 130

catolici. Peste 100 de ani numărul lor a crescut la 500. În 1994 a început construcţia unei noi

biserici romano catolice, care s-a încheiat în 1998. În 16 septembrie 2001 a fost înaugarat

biserica nouă.

Biserica reformată se găseşte pe partea stângă a drumului judeţean care duce la

Gheorghieni. A fost construită între anii 1790-1796. Are două clopote şi o orgă.

24


Biserica ortodoxă ,,Sfânta Treime” a fost construită în 1929. S-a înfiinţat cu ajutorul

directorului Salinei Popescu Izidor, Ghizeran Ion teolog, şi Dimitraşcu N.I şef de gară.

Versantul ,,Siklódi”

La o altitudine de 1025 m se află versantul Siklodi, de unde se poate admira panorama

extraordinară asupra ţinutului.

2.3.3. Principalele trasee turistice

Principalele trasee turistice încep în oraş cu casa parohială a bisericii reformate (sec.

XIX), biserica reformată fortificată (sec. XVI) în localitatea componentă Sărăţeni. Se ajunge la

rezervaţia forestieră cu stejari seculari şi la lacurile cu ape clorurate de mare concentraţie: Ursu,

Aluniş, Verde, Negru, Mierlei, Şerpilor.

Sovata este punct de plecare spre localităţile turistice din „Zona sării”: Praid şi Corund.

La Praid se poate vizita renumita salină, un sanatoriu subteran amenajat în salină pentru tratarea

bolilor respiratorii, ştrand cu apă sărată, muntele de sare. La Corund este singurul loc din lume

unde se prelucrează artistic iasca. Centru de prelucrare artistică a lemnului şi locul unde se poate

vizita o biserică din lemn construită în anul 1723.

La mai puţin de 20 km de Sovata, mergând spre nord către Reghin, se poate ajunge la

centrul turistic Câmpul Cetăţii, un sat compenent al comunei Eremitu. Numele i se trage de la o

veche cetate medievală, ruinată în prezent, aflată pe vârful Tâmpa din apropiere. Păstrăvăria de

aici, formată dintr-un mare număr de lacuri alimenatete de râul Nirajul Mare, traseele turistice

spre piscurile munţilor Gurghiu, naturaleţea şi sălbăticia peisajelor exercită o atracţie irezistibilă

pentru turiştii din zona Sovata dar şi pentru locuitorii oraşului Târgu Mureş situat la circa 40 km

distanţă.

De asemenea, mulţi dintre turiştii sosiţi la Sovata nu pleacă înainte de a vizita Lacul

Roşu, lac format prin surparea muntelui în 1837, şi unde se văd tulpinile de molid inundate.

Un traseu extrem de pitoresc şi spectaculos îl reprezintă Cheile Bicazului. Pereţii verticali

de calcar, vârful deosebit de spectaculos Turnul Bardosului, fac din acest loc, un fascinant

traseu, iar pentru iubitorii de sporturi extreme locul ideal pentru practicarea alpinismului.

Dinspre vest, Praidul este poarta judeţului Harghita. Localitatea Praid este cea mai mare

comună din Harghita. Înglobează Ocna de Sus şi micul cătun Békástanya, cu doar 140 de

locuitori. În comună Praid trăiesc aproximativ 7250 suflete, iar în Praid circa 4000 de persoane.

25


CAPITOLUL III.

INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

Funcţiunea turistică este de fapt funcţiunea de bază a localităţii Sovata – datorită

existenţei staţiunii balneoclimaterice cu profil permanent situată într-un cadru natural deosebit de

valoros şi cu resurse naturale remarcabile.

Staţiunea actuală se compune dintr-un amestec al construcţiilor din secolul trecut

tradiţionale pentru staţiune, complexul hotelier cu grad de confort adaptat anilor 1980, dotări

răspândite în plantaţia bogată de multe ori spontană rămasă din vechea pădure.

Unităţile de cazare turistică din Sovata şi capacitatea lor:

- 9 hoteluri cu un număr de 1721 locuri de 2-3 stele;

- 3 hanuri şi moteluri cu un număr de 110 locuri de 2 stele;

- 3 campinguri şi unităţi tip căsuţe cu 125 locuri;

- 30 vile turistice cu peste 550 locuri;

- 26 pensiuni cu 481 de locuri;

- 3 tabere de elevi şi preşcolari cu 300 de locuri.

La aceste cifre se adaugă şi alte tipuri de cazare, ca vilele particulare ale persoanelor

fizice şi ale diferitelor unităţi.

Oferta turistică se limitează la serviciul de balneofizioterapie, piscină, cazare, dar

resursele naturale, lacul heliotermic, peisajul de o frumuseţe rară conferă condiţii pentru o

dezvoltare spectaculoasă. Pe lângă balneofizioterapie şi turismul de sezon există posibilităţi reale

pentru dezvoltarea turismului montan, a sporturilor de iarnă, iar în zona periferică a oraşului, se

poate practica agroturismul.

3.1. Structuri turistice de primire

Activitatea unităților de cazare, reprezintă un ansamblu de acțiuni care se desfășoară în

hoteluri și alte forme de cazare, în scopul asigurării condițiilor pentru înnoptarea și odihna

Turiștilor, precum și a serviciilor suplimentare prestate în unitățile anexe, corespunzător

profilului și categoria de încadrare în funcționarea acestora și de cerințele turiștilor.

Gama serviciilor oferite de unitățile de cazare, diferă de la unitate la unitate, potrivit

criteriilor de clasificare ale acestora și altor condiții specifice:

- Serviciile de cazare propriu-zisă, răspund necesităților fiziologice, de odihnă și

reconfortare a turiștilor.

- Serviciile complementare, legate de funcțiile de cazare sau de posibilitățile oferite

turiștilor pentru petrecerea în condiții optime a sejurului.26


- Servicii asigurate de alimentație a turiștilor prin serviciul la camera (room service), sau

în spațiile restaurantelor din incinta complexului de cazare.

- Serviciile comerciale, legate de aprovizionarea turiștilor cu o servire de bunuri necesare

în timpul sejurului, cu articole de strictă necesitate turistică.

- Servicii de informare, care să vină în întampinarea turiștilor, pentru o mai bună

orientare a acestora, în privința serviciilor, pe care le solicită turistul și pe care le oferă hotelul,

localitatea sau zona în care funcționeaza unitatea de cazare.

- Activitatea unităților de cazare, reprezintă în fapt, îmbinarea armonioasă a acestor

pachete de servicii în scopul asigurării unui sejur, cât mai agreabil, pentru turiștii care apelează la

o formă de cazare.

Structura turistică de primire a staţiunii Sovata este bine reprezentată, existând aici

hoteluri, moteluri, vile, pensiuni, camping cu căsuţe şi tabără pentru elevi. Principalele hoteluri

sunt Sovata, cu 320 locuri de cazare, Aluniş cu 278 locuri de cazare, Făget 276 locuri de cazare,

Brădet 194, Edeweiss 36 locuri de cazare, Hefaistos cu 150 locuri de cazare. Vilele existente în

staţiune deţin cel mai mare număr de locuri de cazare, acestea se impun în peisaj printr-o

arhitectură deosebită cum sunt vilele Doina, Ciocârlia și Vila 18. Totalul locurilor de cazare este

de 3920, din care 2277 sunt permanente. Pentru a le clasifica, avem unităţi de cazare de 4****

Hotel Danubius Sovata, la 3*** Hotel Edelweiss, Pensiunea Isuica, Hotel Aluniș, Vila Maria iar

la 2** Hotel Brădet

Foto 10. Danubius Hotel Sovata **** (sursa: www.cazări.ro)

27


3.2. Structuri turistice de alimentaţie

Constituie o componentă de bază a produsului turistic, valoarea acestora putând fi facută

ca produs individual, cât și în asociere cu serviciile de cazare în sistem: pensiune completă sau

demipensiune. De asemenea, este necesară existența unei diversități de tipuri de unități care să

ofere meniuri variate din bucatăria națională sau internațională. Oferta de preparate culinare

poate fi completată cu: mese festive, mese de afaceri, mese tradiționale românești, mese la

pachet.

O atenție deosebită trebuie acordată meniurilor, care trebuie sa coreleze cu segmentul de

turiști, cu forma de turism practicată, naționalitatea și preferințele culinare (spre exemplu: copii,

sportivi, persoane aflate la tratament).

În ceea ce privește cererea pentru serviciile de alimentație pe grupe de vârstă, se poate

exemplifica: tinerii preferă să-și asigure pe cont propiu serviciile de alimentatie apeland de

regula la fast-food-uri sau alte meniuri ieftine, adulții familiști preferă demi-pensiunea, iar

populația de varsta a treia solicită în general pensiune completă la prețuri reduse.

La inființarea sau reprofilarea unităților de alimentație se recomandă a se stabilii profilul

activității, corespunzător cerințelor și mijloacelor materiale necesare și disponibile. Stabilirea

profilului unității de alimentație este o cerință de bază a criteriilor de organizare a rețelei

comerciale în concordanță cu necesitățile frecventării consumatorilor în viitoarea unitate.

Prin unități de servire se ințelege restaurantul format din unul sau mai multe saloane

clasice sau cu profile diferite cu secții de producție și servire, oficii și spații anexe dotate cu

utilaje, mobilier și obiecte de inventar corespunzătoare profilului și gradului de confort și

categoria în care se încadrează unitatea.

Dintre restaurantele renumite din staţiunea Sovata, amintim Restaurantul Boema, situat la

numai 2 minute de lacul termal sărat Ursu ce propune o bogată bucătărie tradiţională cu specific

românesc şi secuiesc, dar şi reţete internaţionale. Boema oferă şi posibilitatea organizării de

mese de grup, mese festive, dejunuri de afaceri sau cină cu specific, pentru grupuri de maximum

70 persoane.

Alte restaurant ce atrag numeroşi turişti sunt Restaurantul Brigitte, Restaurantul

Edelweiss, Restaurantul Parc sau Stâna de Vale. Baza de alimentaţie publică deţine 4800 de

locuri.

28


3.3. Structuri turistice de tratament

Diversitatea motivațiilor turistice și existența unui bogat potențial balnear face necesară și

existența unei baze materiale destinate efectuării diferitelor tipuri de proceduri medicale.

Caracteristicile unei baze materiale de tratament sunt:

- este destinată unei forme specializate de turism: cel balneo-medical;

- echipamentele folosite pentru efectuarea curelor au un caracter eterogen determinat de

specificul afecțiunilor, precum și de natura factorilor de cura (ape minerale, nămoluri, lacuri

sărate, mofete, etc.).

- mijloacele și echipamentele utilizate sunt destinate refacerii și menținerii sănătății,

precum și prevenirii îmbolnăvirii;

- în categoria echipamentelor destinate tratamentului balneo-medical pot fi incluse și o

serie de mijloace destinate agrementului;

- este incorporat în complexele balneare sau poate fi independentă.

Echipamentele destinate tratamentului balneo-medical se pot clasifica:

După destinație:

-pentru cura internă: buvete (destinate curei interne cu ape minerale), instalatii pentru

inhalații, amenajări pentru saline;

-pentru cura externă: căzi, bazine de balneație, bazine, piscine, săli de gimnastică și

recuperare medicală, cabinete medicale pentru investigații (EKG, radiologie, urgențe, etc.),

cabinete pentru masaj, electroterapie, servicii medicale supilmentare, geriatrie, acupunctură,

stomatologie.

Dupa specificul afectiunii tratate:

pentru afecțiuni: - reumatice;

- ginecologice;

- cardiovasculare;

- renale;

- hepatobiliare;

- respiratorii.

După locul asamblării:

- în incinta unui complex balnear - hotel de tratament;

- în spații distincte, pavilioane de cură, baze de tratament.

După utilizare:

- individuală: căzi, instalații pentru inhalații;

- colectivă: piscine, bazine pentru balneație, buvete.

29


Tratamentele se pot efectua la baza de lângă Lacul Ursu, la baza hotelului Danubius

Sovata sau la baza hotelului Aluniș. Există mai multe pachete de tratament care se pot

achiziționa în stațiune, în funcție de afecțiuni și în funcție de numărul de zile care se petrec la

Sovata.

Tratamentul începe cu o consultație medicală la unul din doctorii din stațiune, urmată de

procedurile recomandate de acesta. De menționat că nu toate procedurile necesită prescripție

medicală. Spre exemplu, diferite tipuri de masaj sau programe de fitness se pot efectua fără

consultație medicală sau prescripție, ele nefiind considerate proceduri medicale.

La Sovata se pot trata diferite afecţiuni cum sunt: afecţiunile ginecologice (insuficienţie

ovariene cervicite, metroanexite cronice, sterilitate secundară), afecţiuni reumatismale

degenerative (spondiloza cervicală, dorsală şi lombară, artroze, poliartroze), afecţiuni

reumatismale inflamatorii (stări algice articulare), afecţiuni reumatismale abarticulare

(tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita scapulohumerală), afecţiuni posttraumatice

(redori articulare, posttraumatice, stări după operaţii pe articulaţii, muşchi sau oase, stări după

fracturi, entorse, luxaţii), afecţiuni neurologice periferice (pareze uşoare, sechele după

polineuropatii, sechele după poliomielită), afecţiuni asociate (endocrine, cardiovasculare,

nevroză astenică, afecţiuni metaboloce şi de nutriţie, boli profesionale).

Pentru tratarea acestor afecţiuni, baza de tratament de la Sovata oferă posibilităţi de

tratament cum ar fi: aerohelioterapie, băi în lacuri helioterme şi sărate, băi calde cu apă minerală,

în căzi şi bazine, aplicaţii cu nămol cald, instalaţii de hidrotermoterapie, electroterapie,

kinetoterapie, bazine pentru hidrokinetoterapie, cură de teren.

3.4. Structuri turistice de agreement

Agrementul reprezintă o componentă importantă a ofertei turistice indiferent de forma de

turism practicată. De aceea, este necesară existența unei baze materiale moderne, diversificate

care să ofere turiștilor o multitudine de posibilități de practicare a acestuia.

Baza materială de agrement include o gamă de mijloace și dotări destinate să asigure

posibilități cât mai largi și diversificate pentru petrecerea cât mai placută a timpului liber de catre

turiști.

Caracteristicile unei baze materiale de agrement sunt:

- asigură petrecerea agreabilă a timpului liber ;

- îndeplinește funcții de recreere, educative, de menținere a condiției fizice;

- existența bazei material de agreement și mai ales diversitatea mijloacelor folosite

reprezintă un criteriu de alegere a unității și destinației de vacanță;

30


- se corelează cu tipul unității de cazare, completând oferta acestora.

Echipamentele specifice bazei materiale de agrement pot fi clasificate după mai multe

criterii;

După natura activităților desfășurate:

- destinate activităților sportive ca; sali de sport, fitness, gimnastică, aerobică, terenuri de

sport,pârtii de schi, piscine, saune;

- destinate activităților cultural artistice; săli polivalente în cadrul carora se pot organiza

spectacole, expoziții;

- destinate activităților de divertisment; cluburi, discoteci, cazinouri, săli de jocuri.

După locul de desfășurare:

- interioare: săli de sport, fitness, gimnastică, aerobică, piscine, saune, săli polivalente,

cluburi discoteci, cazinouri, săli de jocuri;

- exterioare (în aer liber): terenuri de sport, piscine, discoteci.

După vârsta participanților:

- pentru copii;

- pentru tineret;

- pentru adulți.

Ca posibilităţi de agrement, hotelurile din Sovata dispun de săli de fitness, piscină, saună,

masaj, solar, dar şi de jocuri ca bowling, biliard, darts, tenis de masă. Închirieri biciclete,

închirieri ATV, schi, night club reprezintă alte posibilităţi de agrement.

Sovata este de asemenea un loc ideal pentru agroturism, în special pentru copii.

Numeroase pensiuni din stațiune păstrează tradiția și specificul rural: foc de tabără, pat de fân,

plimbare cu sania trasă de cai sau echitaţie. Tot pentru distracţia din timpul iernii, singura pârtie

de schi din județul Mureș, se află la câțiva kilometri de stațiunea balneară. Există două pârtii, una

de nivel mediu și alta pentru copii sau începători.

3.5. Căile de comunicație și transport turistic

Pe cale rutieră, Sovata poate fi accesată pe DN 13A, dinspre Odorheiu-Secuiesc şi

MiercureaCiuc, şi dinspre Bălăuşeri, în direcţia cealaltă, unde acest drum se conectează la DN 13

(E60). Un alt drum ar fi DN 13B, care leagă Gheorgheni de Praid, prin pasul Bucin şi asigură o

accesibilitate dinspre nord pentru oraş. O a treia cale ar fi DJ 153, care se află într-o stare mai

neglijată, şi leagă Sovata de Reghin, prin zona Nirajului. Ultimul drum, DC 16 care există în

conexiune cu Sovata leagă oraşul de satul Ilieşi, care este în administraţia oraşului (1,5 km).

31


Principalele distanţe pe cale rutieră de la Sovata sunt: 91 km Miercurea-Ciuc, 59 km

Gheorgheni, 44 km Odorheiu Secuiesc, 7 km Praid, 60 km Târgu-Mureş, 67 km Sighişoara, 183

km Braşov, 170 km Sibiu, 354 km Bucureşti, 295 km Oradea, 650 km Budapesta, 142 kmPiatra-

Neamţ, 278 km Iaşi, 43 km Reghin.

Transportul în comun de persoane, care atinge Sovata este foarte dezvoltat. Avem mai

multe curse zilnice locale dinspre şi înspre Târgu-Mureş, precum şi spre Odorheiu Secuiesc şi

Miercurea-Ciuc. De asemenea, avem câteva curse internaţionale care traversează Sovata, dinspre

Piatra-Neamţ, Odorheiu-Secuiesc şi altele spre destinaţii din Europa Occidentală, precum

Ungaria, Germania, Franţa, etc.

Pe cale ferată, Sovata era legată pe vremuri chiar prin două linii: o linie secundară de

ecartament normal şi o linie de ecartament îngust. Din păcate aceasta din urmă, care prin valea

Nirajului urca până la Târgu-Mureş, astăzi este scos din funcţiune, linia fiind într-o stare

degradată. Cealaltă linie, linia secundară 307, neelectrificată, porneşte de la Praid, coboară pe

valea Târnavei Mici, prin Târnăveni şi Blaj până la Teiuş, unde se conectează la linia principală

(magistrala) 300. Aceştia circa 140 km până la linia electrificată fac transportul de persoane

foarte greoaie şi lungă. Poate de aceea există azi doar o singură cursă (în două direcţii), de la Blaj

până la Praid, în operare privată. O mai bună soluţie poate fi pentru accesul pe cale ferată a

Sovatei prin Sighişoara, care se află la 67 km de oraş şi se află pe magistrala 300, unde trec zilnic

mai multe curse naţionale şi internaţionale.

Pe cale aeriană, oraşul poate fi accesat prin aerogările din Târgu-Mureş sau prin Sibiu.

Aeroportul din Târgu-Mureş, la circa 65 km, care are următoarele curse regulate săptămânale: 8

curse dus-întors la Bucureşti, o cursă dus-întors la Copenhaga Bilund din Danemarca, 13 curse

dus-întors, în fiecare zi la Budapesta, 8 curse cu destinația Roma , 6 curse cu destinați Barcelona.

Pe lângă acestea, se asigură prin intermediul unei escale la Timişoara, curse regulate săptămânal

spre 10 destinaţii din Italia, precum Ancona, Roma, Milano, Neapole, Verona, şi trei spre

Germania (Dusseldorf, Munich, Stuttgart), bineînţeles în ambele direcţii. Aeroportul din Sibiu,

aflar la circa 170 km, oferă alte alternative de zbor în ţară şi în străinătate, cu escale la Timişoara

spre destinaţiile mai sus amintite sau spre Bucureşti, Viena, Munchen.

32


CAPITOLUL IV.

TIPURI DE TURISM

Turismul este un fenomen în continuă mișcare, care comportă trei faze cu caracter ciclic:

deplasarea temporară de la locul de reședință la cel ales ca destinație, consumarea timpului liber

și revenirea la locul de reședință.

Principalii factori generatori de activități turistice și de amenajări turistice sunt: peisajul

montan vulcanic peste care se grefează un înveliș fitogeografic structurat pe altitudine și mai ales

componentele hidrogeografice legate de fenomenele postvulcanice, materializate în nămoluri

terapeutice precum cele de la Sovata.

În zona montană propriu zisă se practică turismul de drumeție și turismul pentru sporturi

de iarnă, iar stațiunile climaterice sunt indicate în efectuarea climatoterapiei.

Tipurile de turism reprezintă o diferențiere spațială după resursele locurilor și modul lor

de introducere în circuitul material și spiritual al societății.

4.1. Turismul balneoclimateric

Se practică în stațiunile profilate pe utilizarea, în scopuri balneare, a resurselor

hidrominerale, pe un fond climatic favorabil și stimulent.

Punerea în valoarea a acestor resurse cu proprietăți terapeutice se asigură prin intermediul

dotărilor în scopul tratamentelor medicale.

Stațiunile balneoclimaterice impun utilizarea unor tehnici și proceduri terapeutice

moderne care vin să completeze efectul factorilor naturali. Ele sunt diferit profilate în funcție de

paleta terapeutică a resurselor balneare.

Sovata este o stațiune balneoclimaterică de interes general cu funcționalitate permanentă.

Climatul submontan, cu acțiune calmantă asupra sistemului nervos, pitorescul peisaj al

împrejurimilor, concură la întregirea trăsăturilor, care fac din această stațiune un loc de sejur și

recreere de prim plan.

Stațiunea se află pe un uriaș zăcământ subteran de sare ce aflorează în mai multe locuri,

fiind renumită prin existența și utilizarea lacurilor de aici, formate în doline și care au o mare

concentrație salina.

Între factorii terapeutici ai stațiunii se numară Lacul Ursu, cel mai caracteristic lac

helioterm din Europa. Heliotermia ete asociată cu mineralizarea accentuată a apelor, unde

predomină clorura de natriu. Caracteristica lacului constă în stratificația termica și în

concentrația în săruri a apelor, de la suprafață spre adâncime (concentrația de sare este de 250‰,

33


ceea ce înseamnă ca în fiecare litru de apa sunt dizolvate în medie 250 grame de sare). Aici

lipsesc curenții de convecție, fapt pentru care la adâncimea ideala, favorabilă organismului (1,5 –

2,5 metri), apa are temperatura de până la 40° C. Fenomenul heliotermiei nu este caracteristic

iarna, când pelicula de apa dulce de la suprafață îngheață. Stratul de apă dulce de la suprafață

este format de pârâurile Auriu și Criș – Toplița, așa se formează un strat de apă dulce de 10 – 15

centimetri la suprafața lacului.

Lacul Aluniș, cu o mineralizare și heliotermie mai scazută, având și nămol argilo –

silicos. S-a format datorită apei care se scurge din Lacul Ursu. Lacul Negru, a fost vestit pentru

nămolurile sale terapeutice, dar în prezent s-au epuizat rezervele de nămol, pentru că au fost

extrase și folosite pentru diverese tratamente. Apa lacului nu se mai folosește. Lacurile Verde și

Roșu, două lacuri mici, în vecinătatea Lacului Ursu, formate concomitent cu acesta, cu salinitate

redusă.

Se practică tot mai curent și balneația în timpul liber, în Lacul Ursu, iar pe malul lacului

au fost amenajate solarii pentru plajă.

4.2. Turismul de odihnă și recreere

Acesta include turiști ce doresc să combine relaxarea fizică și mentală cu schimbarea

temporară a domiciliului și, într-o societate a tensiunii, să evadeze din cotidian sau să încerce să-

și diminueze problemele mentale și fizice.

Turismul de odihnă şi recreere poate fi practicat cu rezultate deosebite la altitudini mai

joase. În decursul anilor a fost creată o bază materială specifică acestei forme de turism, care prin

armonioasa ei repartizare în teritoriu oferă o notă de specificitate staţiunii Sovata şi care o face

una din staţiunile ideale în care odihna şi recreerea constituie principalele motivaţii ale turiştilor.

4.3. Turismul pentru sporturile de iarnă

Turismul pentru sporturi de iarnă este o formă de turism sportiv, care se

intercondiționează cu celelalte activități din stațiunile climaterice montane, fiind practic legat de

aceste stațiuni. Este dependent de anumite condiții morfoclimatice, pe de o parte, de dotări

caracteristice în spațiul mijlociu al muntelui, între stațiuni și regiunea înaltă, precum și de

infrastructură specifică din stațiunile ce servesc de baza de desfășurare.

Practicarea turismului pentru sporturi de iarnă este stimulată și de crearea unei

infrastructuri tehnice, formate din mijloace de transport pe cablu si pârtii amenajate.

34


Dimensiunile turismului pentru sporturi de iarnă sunt limitate de intervalul limitat de

practicare, în condiții climatice cu precipitații solide. Sezonul optim de practicare a acestuia

durează trei – patru luni, cu deosebire de intervalul ianuarie – aprilie.

În stațiunea balneoclimaterică Sovata, de la poalele Munților Gurghiu, se practică și un

turism pentru sporturi de iarnă, aici fiind amenajate pârtii dotate cu teleschi și telescaun.

Fig 4. Harta pârtiilor din Sovata ( Sursa: www.mblog.hu)

Stațiunea Sovata oferă posibilități pentru practicarea sporturilor de iarnă. Stațiunea

dispune de două pârtii, una pentru începatori și copii și una de nivel mediu.

Pârtia Aluniș 1 are un grad mediu de dificultate, o lungime de 1.100 metri, o diferență de nivel

de 350 metri, și este dotată cu telescaun, teleschii și babyschi.

Pârtia Aluniș 2 are un grad mic de dificultate, o lungime de 300 metri, o diferență de

nivel de 30 metri și este dotată cu teleschi.

La Sovata se organizează în fiecare iarnă „Serbările Zăpezilor” care atrag o serie de

turiști din țară cât și din străinătate.

Pârtie Dificultate Lungime Diferenta nivel Instalatie Tunuri de Zapada Nocturna

Alunis medie 1100 metri 350 metri Telescaun,Teleschi,

Nu Da

35


Babyschi

Alunis 2 incepatori 300 metri 30 metri teleschi Nu Da

Tabel 2. Date tehnice ale pârtiilor de schi din Sovata

4.4. Turismul școlar

Este o formă a turismului de sejur practicat exclusiv de populația de vârstă școlară, în

unități specific precum tabere pentru elevi. Durata lor de funcționare este limitată pe perioadele

de vacanță, în special vara.

Profilul funcțional dominant al taberelor școlare este de odihnă și tratament. Durata

sejurului este dependenta de seriile ce succed la intervale de 10 – 12 zile.

Prin așezarea lor, taberele oferă atât un climat adecvat pentru odihnă și recreere, cât și

posibilitatea efectuării de excursii cu caracter instructiv educativ.

Tabere la Sovata

La Sovata se organizează mai multe tabere, atât de către organizațiile locale sau

guvernamentale cât și de către diferite organizații private.

Tabere tematice

Ministerul Tineretului și Sportului organizează tabere tematice la Sovata, pentru elevi și

studenți. Câteva din domeniile acoperite sunt: limbi străine, fotografie, orientare turistică, șah.

Taberele au loc pe perioada verii, în mai multe serii.

Tabăra de Jurnalism pentru liceeni

Ajunsă la ediția a IV-a, tabăra este organizată de postul de televiziune Prima TV din

Târgu-Mures, Inspectoratul Școlar Județean Mureș și Direcția Pentru Tineret Mureș. Tabăra de

jurnalism oferă copiilor oportunitatea de a se lansa în acest domeniu, lucrând la mai multe

proiecte media. Tabăra se desfășoara în fiecare an, în luna iunie. Pentru elevii selectați, tabăra

este complet gratuită.

Tabere Outward Bound

Outward Bound Romania organizează la Sovata tabere pe diferite teme pentru elevi,

studenți și adulți. Taberele se desfășoară pe tot parcursul anului. Cazarea se face la Centrul de

Tineret Outward Bound, aflat la marginea orașului Sovata. Organizatorii oferă, pe langa

cazare si masă, diferite cursuri și activități, în funcție de tematica taberei. Mai jos sunt listate

cateva din aceste tabere:

-tabăra de schi;

-tabăra de iarnă;

36

http://www.outwardbound.ro/index.php?area=18&language_id=8&page_id=75&expand=off



-tabăra de engleză;

-tabăra de germană;

-școala naturii.

4.5. Turismul de agrement

Turismul de agreement poate fi practicat cu rezultate foarte bune, astfel încât, în orice

segment al lor s-ar deplasa un turist, el va întâlni deopotrivă un peisaj frumos, o faună şi o floră

bogată şi diversificată, o structură variată de obiective turistice etc. În numeroase locuri s-a creat

o substanţială bază materială şi au apărut celebrele săli de „jocuri mecanice", pe care le regăsim

şi în staţiunea Sovata. În mod obiectiv se observă interesul mereu sporit al factorilor de decizie

din turism pentru dezvoltarea acestei forme de turism care are deja asigurată o bază materială

specifică. De aceea, putem aprecia că în prezent turismul de agrement din zona staţiunii poate fi

deopotrivă practicat la cabane şi hanuri, ca şi în alte locuri din zonă.

4.6. Circulația turistică

Alături de fondul turistic și baza materiala, circulația turistica este una din componentele

esențiale a fenomenului turistic. Ea este cea care reflectă modul și nivelul de valorificare al

potențialului turistic.

Circulația turistică este și un fenomen geodemografic complex constând din deplasări

temporare de populație de la locul de reședință spre locul de destinație.

Volumul circulației turistice este direct proporțional cu valoarea patrimoniului turistic.

Principala problemă este de stimulare a circulației turistice care presupune diversificarea paletei

serviciilor și creșterea calității acestora.

Circulația turistică reprezintă amplitudini diferite la nivelul unui an, înregistrându – se un

maxim de intensitate în sezonul estival sau la sfârșit de saptămâna.

La nivelul unei regiuni geografice, circulația turistică reprezintă o succesiune de

aglomerări și dispersori, a cărei intensitate se atenuează direct proporțional cu depărtarea de

ariile de proveniență a turiștilor.

Estimarea volumui circulației turistice este o problemă complexă care comportă un grad

de relativitate. Aceasta din cauza faptului că anumiți turiști practică anumite forme de turism:

turism de drumeție montană, turism de sfârșit de saptamână, fără înnoptare într – o unitate de

cazare oficială, turiști care se deplasează pentru o singură zi, sau tranzitează regiunea respectivă.

Număr sosiri

37





Analizând datele existente se observă că după anul 1992, numărul turiştilor sosiţi în

staţiunea Sovata a scăzut, din cauza condiţiilor nefavorabile turiştilor.

Începând cu anul 2008 se înregistrează o creştere a acestui indicator, de la 29874 în 2008

la 35231 în 2010. Această creştere se înregistrează atât la numărul de turişti romani, cât şi la

turiştii srăini.

Număr înnoptări

Un alt indicator ce ajută la măsurarea şi caracterizarea fluxurilor turistice este numărul de

înnoptări sau numărul total de zile-turist calculat că produs între numărul total de turişti şi durata

activităţii turistice efectuată acestora exprimată în zile.

Între anii 2008 şi 2010 observăm că în primul an numărul turiştilor este tot mai mic decât

în cel de-al treilea, la fel şi numărul nopţilor de cazare are o evoluţie crescută, astfel în anul 2008

s-a înregistrat un număr total de 29874 turişti, dintre care 28778 turişti romani, iar numărul

înnoptărilor a fost de 265390. În anul 2009 s-a înregistrat un număr total de 31459 de turişti

dintre care 30219 turişti români, iar numărul înnoptărilor a fost de 290132. În anul 2010 numărul

turiştilor a fost de 35231 dintre care 33780 turişti români, iar numărul înnoptărilor a fost de

301862.

2008 2009 2010240000

250000

260000

270000

280000

290000

300000

310000

Număr înnoptări

38


Fig. 2. Numărul de înnoptări pentru anii 2008, 2009, 2010 din stațiunea Sovata

Anul Nr. Turişti Turişti români Turişti străini Nr. Înnoptări

2008 29874 28778 1096 265390

2009 31459 30219 1240 290132

2010 35231 33780 1451 301862

Tabel 3. Numărul de turiști și de înoptări în anii 2008,2009,2010 dim stașiunea Sovata

(Sursa: www.statistici.insse.ro)

Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului se exprimă prin raportul dintre numărul total de zile turist şi

numărul total de turişti.

În perioada 2008 – 2010 se observă o durată medie a sejurului de 8,88 zile în 2008, 9,22

zile în 2009 şi de 8,56 zile în 2010.Valorificarea eficientă a bazei tehnico-materiale este

condiţionată de manifestarea efectivă a cererii turistice. Atragerea unui număr sporit de turişti

ridicarea gradului de utilizare a capacităţii existente şi implicit veniturilor realizate din diverse

prestaţii turistice.

Densitatea circulaţiei turistice

Densitatea circulaţiei turistice este indicatorul care pune în relaţie directă circulaţia

turistică cu populaţia autohtonă a staţiunii.

Se exprimă ca raport între numărul de turişti ce vizitează staţiunea sau numărul total de

zile turisti şi populaţia autohtonă zonei receptoare.

Populaţia staţiunii Sovata este, potrivit ultimelor statistici de 9790 locuitori. Staţiunea

primeşte anual turişti al căror număr depăşeşte de 3-4 ori populaţia locală.

39


CAPITOLUL V.

DEZVOLTAREA TURISMULUI IN STAȚIUNEA SOVATA

Turismul este unul dintre sectoarele importante din oraşul Sovata având în vedere şi

potenţialul cu care poate genera activităţi suplimentare.

5.1. Impactul turismului asupra mediului

Mediul şi calitatea acestuia reprezintă condiţia fundamentală a activităţii turistice.

Resursele turistice naturale îşi vor menţine gradul de atractivitate atâta timp cât

mediul înconjurător va continua să reprezinte un argument al călătoriei turistice. Din acestmotiv,

turismul joacă un rol important în protejarea mediului şi menţinerea calităţii lui,atât în cadrul

staţiunilor turistice cât şi în afara acestora.

Unul dintre lucrurile pe care putini turisti le realizeaza este reprezentat de impactul

turismului asupra mediului. Turismul poate sa distruga ecosisteme si medii sau, dimpotriva, sa

conserve o zona protejata care in caz contrar ar fi fost vulnerabila in fata dezvoltarii industriei.

Poluarea şi degradarea resurselor balneoturistice şi a ambientului staţiunilor şi

localităţilor balneare este consecinţa a trei grupe de factori: naturali, cei legaţi dedezvoltarea

economică şi cei care intervin prin valorificarea resurselor balneoturistice:

1. Factorii naturali - procesele de alunecare şi eroziune, cutremure sau inundaţii, au

degradat sau au distrus multe surse de apă minerală.

2. Factorii economici diverşi, constituie importante surse de poluare şi degradare a

substanţelor balneare sau mediului din staţiuni şi împrejurimile lor. În oraşul Sovata aceşti

factori au contribuit la defrişarea pădurilor din apropierea staţiunii.

3. Turismul ca orice activitate umană, fiind un consumator de spaţiu şi resurse turistice

participă implicit la degradarea şi poluarea mediului inconjurator și a potenţialuluituristic, fieprin

presiunea direct a turiştilor asupra peisajului şi faunei sau a altor obiective turistice pe care le pot

deteriora parţial sau total, fie prin concepţia greşităde valorificare a unor zone, puncte şi

obiective turistice din staţiunile balneare.

Circulaţia turistică necontrolată în parcurile staţiunilor balneare, în pădurile de interes

social – recreativ, conduce la degradarea acestora, dispariţia unor specii floristice,distrugerea

ambientului, a valorilor terapeutice a unora dintre acestea: bioclimat, aerosoli, puritatea aerului,

lacuri.

40


Intensificarea circulaţiei turistice automobilistice în staţiunile balneare şi lipsa parcărilor,

pe lângă poluarea fonică, alterează calitatea aerului, a factorilor de cură, influenţându-se direct şi

tratamentele balneare specifice staţiunilor (în toate staţiunile). Fenomenul este accentuat în cazul

în care staţiunile sunt străbătute de drumuri naţionale. Ambele fenomene negative au o

intensitate şi o acţiune distructivămare la sfârşit de săptămână,când presiunea turistică este

puternică.

5.2. Strategie de dezvoltare a turismului în zona staţiunii Sovata

Impactul pe care îl poate avea turismul asupra unei zone poate fi pozitiv sau negativ.

Impactul pozitiv se poate exprima prin dezvoltarea progresului social, prin creșterea curățenie și

igienei publice, creșterea atractivității unor localități care dispun de resurse naturale reduse,

realizarea unor dotări corespunzătoare unde este necesar, încurajarea activităților tradiționale,

diversificarea formelor de artizanat, creșterea numărului de unități de cazare. Deși impactul

pozitiv este unul încurajator nu trebuie neglijat nici impactul negativ, motiv pentru care în

dezvoltarea turismului trebuie urmariți anumiți pași pentru a nu altera mediul înconjurător sau

cultura și tradițiile comunităților locale, lucru ce se poate realiza prin intermediul ecoturismului

Strategiile de dezvoltare şi de promovare a stațiunii Sovata vor fi orientate în funcţie de

direcţiile stabilite printr-un plan strategic, prin care se urmăreşte formarea şi promovarea

imaginii staţiunii, ca ostaţiune turistică cu o ofertă distinctă de alte staţiuni, fiind de profil

ecoturistic. Planul de dezvoltare a ecoturismului ţinteşte să utilizeze la maximum potenţialul

natural şiantropic existent, însă fără a avea vreo influenţă dăunătoare asupra mediului, prin

asigurareapăstrării resurselor existente şi generaţiilor viitoare. Acest plan permite şi stimulează

diversificareaofertei turistice prin crearea de circuite turistice tematice (a staţiunii

balneoclimaterice, circuitul cetăţilor săseşti, a bisericilor fortificate săteşti, a oraşelor medievale,

a zonelor etno-folclorice, a vinului,) care fac posibilă valorificarea integrală a potenţialului

natural şi antropic.

De asemenea,datorită caracterului lor ecologic, acestea vor atrage bani şi de la Uniunea

Europeană, prin aşanumitele programe „Green” pe care aceasta le oferă. Pentru a putea valorifica

prin ecoturism patrimoniul natural şi balnear a zonei staţiuniiSovata şi a împrejurimilor acestuia,

trebuie modernizate şi/sau reabilitate infrastructurile, estenecesară amenajarea unor noi structuri

de primire turistice de profil ecologic, fiindcă doar aşaprodusele turistice pot satisface cerinţele

de mediu. Printre acestea amintim reabilitarea drumurilor ce duc în staţiune, în primul rând a

drumului naţional 13 A, care face legătura între Bălăuşeri şi Sovata, şi pe care s-ar putea realiza

curse de la cel mai apropiat aeroport, cel din Târgu-Mures.

41


Printre alte metode de dezvoltare a ecoturismului se numără dotarea unităţilor decazare

cu sisteme de folosire a energiei alternative, cum ar fi cea solară sau eoliană, dar şi

implementarea unui program de informare a turiştilor asupra pericolelor poluării mediului,sau un

program prin care sunt acordate cursuri de pregătire şi seminarii pentru toatepersoanele ce vor să

fie implicate în această arie a turismului.

Promovarea a fost neglijată în ultimii ani, conducând la pierderea unor valori prin lipsă

deprotecţie, la ignorarea potenţialului activităţii de turism din zonă şi în general la pierderea

unor potenţiale venituri, însă printr-o promovare adecvată, Sovata va putea face faţă concurenţei.

Obiectivele acţiunii de promovare sunt reprezentate de obiective de comunicare, dar şi de o

campanie publicitară.

Obiectivele de comunicare urmăresc crearea notorietăţii mărcii şi

prezentareaavantajelor produsului ecoturistic balnear, îmbunătăţirea imaginii, câştigarea

unei poziţii mai bune înierarhia domeniului turistic şi fidelizarea turiştilor de pe cele două pieţe:

internă şi externă, obiectivecare se pot realiza prin dezvoltarea şi diversificarea ofertei turistice

balneare, prin oferirea uneiimagini ecologice, servicii de primă mână, care să convingă oamenii

că toate măsurile pentruprotecţia lor şi a mediului au fost luate, dar şi printr-o promovare

energică a turismului balnear.

5.3. Propuneri si evoluții viitoare

Creșterea nivelului de informare a turiștilor

Cunoașterea programelor și a locațiilor depinde de sistemul de informare turistică. Prin

realizarea unui centru de informare turistică și promovare intensivă a turismului local poate

crește nivelul de informare a turiștilor.

Importanţa funcţionării unui centru de informare turistică are două funcţiuni majore:

oferă informaţii şi recomandări pentru turiştii din Sovata, despre posibilităţile de cazare,

tratament, excursie, alimentaţie, agrement, urgenţe, transport şi are şi un departament care se

ocupă cu concepţia, elaborarea şi organizarea unor evenimente cultural-artistice din localitate.

Diversificarea ofertei

Prin realizarea programelor de investiții în puncte de atracții turistice se poate diversifica

oferta turistică și concomitent se poate prelungi durata de înnoptare a turiștilor. Sovata fiind o

stațiune balneoclimaterică are un caracter puternic sezonier. Aceasta poate fi evitat prin investiții

în diferite puncte de atracție. Alte obiective care pot fi realizate sunt: un lac cu apa dulce populat

cu pești pentru pescuit. Realizarea unei pârtii de schi intr-o alta locație, teren de fotbal acoperit

42


sau în spațiu liber sau un hipodrom. Acestea pot diversifica oferta mai ales pentru ținta de turiști

reprezentată de tinerii familiști.

Realizarea unui parc de agrement “Drumul Sării” în zona lacurilor sărate

La Sovata, de o prioritate absolută trebuie să beneficieze acele proiecte care vor oferi

servicii de agrement şi recreaţii superioare celor existente, diversificând oferta de servicii

turistice. “Drumul Sării” va fi un proiect care va proteja, pe de o parte, dar şi va anima zona

lacurilor, prin numeroase noi elemente de divertisment. Se vor amenaja noi alei de plimbare,

locuri de observare a florei şi faunei, panouri de informare, se va analiza şi posibilitatea

amenajării unui ştrand în aer liber la unul dintre lacuri.

Amenajarea mai multor trasee de excursie în împrejurimi

Pentru cunoaşterea locurilor naturale care înconjoară oraşul sau pentru simpla relaxare,

sunt potrivite plimbări pe trasee amenajate în pădurile din zonele mai aprope, pe dealuri. Pentru

orientarea turiştilor soluţia este oferită de tăbliţele informative aşezate în zonele importante şi

frecventate de oameni.

Realizarea unui centru wellness independent

Un proiect mare al oraşului, care va determina definitiv caracterul său balnear-turistic, va

fi un centru de wellness cu cca. 1000-1500 mp. de suprafaţă de apă, cu numeroase servicii de

wellness (masaj, cosmetică, saună, terapii naturiste.) şi care va fi deschis pe tot parcursul anului.

Acest centru va fi perla staţiunii şi va degreva de aglomeraţie Lacul Ursu, asigurând un element

principal de agrement turiştilor cazaţi la Sovata şi Praid.

Crearea, organizarea şi promovarea unor evenimente cultural-artistice la nivel local

Oraşul ar putea organiza următoarele evenimente: pavilion de muzică, expoziţii de fotografie cu

diferite teme, Festivalul de iarnă sau Zilele zăpezii, Festival de dans popular, Zilele copiilor,

Club pentru mic şi mare – origami, bodypainting, activităţi meşteşugăreşti, Zilele Lacului Ursu,

concerte, întruniri pentru scriitori şi poeţi, Întrunirea artiştilor plastici, ș.a.

Construirea unor parcări

Staţiunea este deficitară în parcări, de aceea este nevoie de mai multe locuri de parcare,

mai ales în zona Lacului Ursu. Se vor proiecta 100-150 locuri de parcare, în 3-5 loturi, depinzând

de condiţiile zonei.

Reabilitarea şi extinderea trotuarelor şi a drumurilor pentru biciclete

În multe părţi ale oraşului, reţeaua trotuarelor nu este completă, ceea ce influenţează în

mod negativ posibilităţile de circulaţie nemotorizată, mai ales în periferiile urbane şi în unele

43


părţi ale staţiunii. De aceea, în aceste locuri trebuiesc reabilitate trotuarele şi completate cu un

drum de biciclete, în acelaşi timp.

Dezvoltarea, modernizarea şi renovarea infrastructurii edilitare

Deşi reţeaua de apă potabilă acoperă tot oraşul şi staţiunea, însă localităţile periferice

precum Săcădat nu sunt racordate în totalitate la reţeaua de apă potabilă. Din această cauză este

necesară dezvoltarea sistemului de reţea de apă potabilă în aceste localităţi pe termen scurt.

Pentru a putea iniţia investiţii suprastructurale, pentru a atrage investitori în diferite domeniiși

pentru a creşte semnificativ nivelul calitativ al vieţii populaţiei locale, prima şi cea mai stringentă

măsură trebuie să fie finalizarea reţelei de apă potabilă paralel cu modernizarea uzinelor de apă,

şi cu reabilitarea şi extindere canalizării, şi staţiei de epurare de lângă Târnava-Mică.

Gestionarea durabilă a resurselor

Se va acorda atenţie deosebită Lacului Ursu având în vedere unicitatea acestuia în cadrul

ţării şi chiar a continentului, prin prezenţa fenomenului de heliotermie şi proprietăţilor

terapeutice ale apelor sale care recomandă şi impun conservarea şi gestionarea durabilă a acestei

resurse naturale.

Pentru protejarea proprietăţilor aparte pe care le deţine lacul s-a impus modalitatea

actuală de gestiune a acestuia, iar câteva dintre măsurile luate în acest scopsunt:

• Declararea Lacului Ursu şi a arboretelor de pe sărături ca Rezervaţii ale naturii.

• Instituirea unui perimetru de protecţie hidrogeologică ce se întinde în jurul lacurilor, cu

scopul protecţiei hidrogeologice în primul rând, dar şi biologice, microbiologice, chimice, s-au

interzis deversările de pesticide, detergenţi sau produse petroliere.

• Instituirea unui perimetru de protecţie sanitară severă, materializat prin gard din

împletitură de sârmă şi plăcuţe care informează despre acest lucru.

• Durata relativ redusă a programului de balneaţie – zilnic şase ore, împărţite în două

intervale, primul între orele 9:oo – 13:oo, iar cel de-al doilea între 15:oo – 18:oo. Balneaţia este

strict interzisă între orele 13:oo – 15:oo, măsură instituită cu scopul „liniştirii” apelor şi refacerii

stratificaţiei termice şi haline. Deşi, măsurătorile au relevat faptul că intervalul de două ore este

insuficient pentru refacerea distribuţiei normale a stratelor, pauza este binevenită, împiedicând

un amestec mecanic excesiv al apelor care s-ar produce în cazul unei perioade îndelungate de

balneaţie.

• Supravegherea atentă a scăldătorilor şi atenţionarea imediată a celor care produc un

amestec turbulent al apelor sau „exersează săriturile” în lac.

44


• Împărţirea lacului în două sectoare, pentru balneaţie fiind folosită doar jumătatea

sudvestică, în timp ce sectorul nordic este rezervat extracţiei nămolului terapeutic, la limita lor

fiind amplasate şi pompele de prelevare a apei pentru bazele de tratament.

• Cantitatea de nămol prelevată este controlată strict de către Agenţia Naţională de

Resurse Minerale (ANMR). Astfel, în vederea protecţiei şi utilizării raţionale a zăcămintelor, la

începutul fiecărui an se solicită aviz de exploatare a nămolurilor terapeutice în care se estimează

cantitatea ce urmează a fi utilizată în cursul anului. Avizul este dat ţinându-se seama de rezervele

de nămol disponibile în lac şi de perioada de formare şi regenerare a acesteia.

• Recuperarea apelor sărate utilizate în cadrul bazelor de tratament în proporţie de peste

95%. După utilizarea în procesul terapeutic apa sărată este evacuată şi condusă înapoi în Lacul

Ursu. Apoi căzile sunt spălate şi dezinfectate, dar aceste ape uzate rezultate nu mai pot fi

introduse în lac, ele fiind evacuate în canalizarea menajeră a oraşului.

• Recuperarea nămolului după efectuarea procedurilor medicale – se exploatează, în

medie, un volum de 450–500 metri³ nămol terapeutic pe an, gradul de recuperare fiind de peste

95%.

• Drenarea Lacului Tineretului din care se infiltrau cantităţi apreciabile de apă dulce în

Lacul Ursu periclitând calităţile apelor acestuia.

45


CAPITOLUL VI.

Analiza SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Așezarea geografică și peisaje naturale

atractive;

• Resurse naturale bogate – ape minerale și

nămol sapropelic;

• Flora și fauna bogată, rezultând un peisaj

pitoresc;

• Tratament balnear fără aspect sezonal;

• Turism balnear de renume național și

internațional;

• Numeroase atracții turistice pe teritoriul

localității;

• Lacul Ursu – unicat în Romania;

• Existența unui număr însemnat de spații

verzi;

• Poluarea scăzută a aerului și climatul

răcoros de munte cu aer bogat in aerosoli;

• Accesibilitate relativ bună a localității;

• Spații funcționale bine structurate în incinta

localității;

• Numeroase modernizari în infrastructură;

• Crearea capacităților de cazare conform

standardelor europene;

• Existența personalului calificat în bazele de

tratament;

• Preocuparea autorităților locale pentru

promovarea si dezvoltarea turismului în

stațiune;

• Dezvoltarea agroturismului.

• Valorificarea si dezvoltarea insuficientă a

potențialului turistic de care dispune muntele;

• Slaba infrastructura pentru drumeții

• Drumuri forestiere și cărări de munte

nesemnalizate și neîntreținute;

• Lipsa orgănizării evenimentelor care să

pună în evidență tradițiile și obiceiurile din

regiune;

• Promovarea insuficientă a unor obiective

turistice și lipsa materialelor promoționale de

tipul broșurilor, lipsa unor ghiduri culturale

care să promoveze evenimentele și activitățile

desfășurate in stațiune;

• Numărul redus de centre de informare

turistică;

• Lipsa magazinelor cu articole de specialitate

pentru turiști precum hărți, ghiduri, pliante

sau suveniruri;

• Lipsa parcărilor amenajate;

• Puncte de colectare a deșeurilor nepotrivite;

• Lipsa unei sații moderne de epurare a

apelor menajere;

• 70% din capacitatea turistică concentrată

în hotelul Danubius.

46


OPORTUNITĂȚI PERICOLE

• Încurajarea unor noi forme de turism și

valorificarea moștenirii istorice, culturale și

tradițiilor;

• Dezvoltarea turismului de afaceri;

• Dezvoltarea turismului de aventura;

• Dezvoltarea turismului montan și a

agroturismului;

• Dezvoltarea turismului și a infrastructurii

pentru sporturi de iarnă;

• Valorificarea potențialului silvic și cinegetic

de care dispun Munții Gurghiu;

• Creșterea potențialului turistic general;

• Suprafețe extinse de paduri;

• Amenajarea unui hipodrom;

• Înființarea unui centru comercial;

• Înființarea unui parc de vânătoare;

• Modernizarea, extinderea și refacerea

infrastructurii de transport rutier;

• Dezvoltarea marketingului stațiunii;

• Parteneriate in vederea derulării proiectelor

de mediu;

• Integrarea in proiectele finanțate de

Uniunea Europeană;

• Amenajarea unui lac de acumulare din

apele parâurilor;

• Înființarea stației de transfer și depozitare a

deșeurilor.

• Degradarea monumentelor de artă și

arhitectură;

• Continuarea defrișărilor necontrolate cu

efecte asupra poluarii aerului și eroziunii

solurilor;

• Fonduri insuficiente destinate protecției

mediului;

• Desființarea sistemului de bilete de odihnă

finanțate de guvern;

• Extinderea haotică a locuințelor și a caselor

de vacanță;

• Depozitarea necontrolată a deșeurilor în

mediul rural;

• Lipsa de colaborare intre regiuni pentru

dezvoltarea turismului;

• Lipsa promovarii unui turism care să

includă zona Munților Gurghiu;

• Lipsa masurilor de dezvoltare economică și

socială;

47


Concluzii

Oraşul Sovata se află situat pe cursul superior al râului Târnava Mică, în Depresiunea

Praid-Sovata, la poalele dinspre sud-vest ale Munţilor Gurghiu din Carpaţii Orientali, la o

altitudine de 475-530 m, la 60 km est de municipiul Târgu Mureş . Înconjurată de dealuri

împădurite, de Lacul Ursu și arboretele pe sărături, cat si de Muntele de Sare, statiunea ofera

posibilitati excelente si pentru odihna si relaxare. Se învecineaza la nord cu dealul Cireselu de

912 m, la est cu dealul Stejaru de 649 m, la nord-est cu dealul Becheci sau Biches de 1080 m, iar

la nord-est cu Masivul Gurghiu, varful Saca de 1777 m.

Sovata este o staţiune balneo-climaterică cu funcţionare permanentă, fiind renumită

pentru lacurile sale cu ape tămăduitoare. Lacul Ursu format în anul 1875 este unul din cele mai

mari lacuri sărate heliotermale din Europa.

Analiza ″Potențialului Turistic al Stațiunii Sovata″ evidențiază complexitatea acestuia,

determinată de existența unor componente cu un grad ridicat de atractivitate, ce aparțin atât

cadrului natural cât și cadrului antropic, dar cu valorificare turistică diferențiată.

Se remarcă un interesant potențial morfoturistic reprezentat de relieful dezvoltat pe sare .

Sovata este atractivă din punct de vedere turistic datorită accesibilității și diversității

cadrului natural, dar și lacurilor sărate și nămolurilor sapropelice, cărora se datorează potențialul

balneoturistic al stațiunii.

Complexitatea potențialului turistic crește și datorită existenței unui puternic fond atractiv

antropic cu numeroase elemente de cultură reprezentate de monumente istorice și arhitecturale,

biserici, cât și prin elemente etnografice: obiceiuri și tradiții.

Bogatul potențial balnear din zona impune existența unei baze materiale destinate

efectuării de cure balneare cât precum și modernizarea permanentă a acesteia.

Planul de dezvoltare al ecoturismului are ca obiectiv utilizarea maximă a potențialului

natural și antropic existent, fară a avea influențe daunătoare asupra mediului, asigurând păstrarea

resurselor existente. Valorificarea prin ecoturism a potențialului natural și balnear din stațiunea

Sovata și imprejurimi presupune modernizarea sau reabilitarea infrastructurii, fiind necesară unei

noi structuri de primire turistică.

Unele probleme cu care se confruntă zona stațiunii Sovata sunt reprezentate de defrișările

ce au efecte negative asupra polării aerului și eroziunii solului, depozitarea necontrolată a

deșeurilor, extinderea haotică a locuințelor și caselor de vacanță precum si lipsa locurilor de

parcare. De asemenea promovarea insuficientpă a unor obiective turistice, numărul redus de

48


centre de informare turistică și lipsa materialelor promoționale de tipul broșurilor oferite gratuit

în unitățile de cazare sau lipsa unor ghiduri culturale din care turiștii să poată afla activitățile și

evenimentele culturale ce se desfășoară în stațiune reprezintă un punct slab pentru stațiunea

Sovata.

Cadrul natural oferă oportunitatea dezvoltării unor noi forme de turism, precum

dezvoltarea turismului montan și a turismului de aventură sau a turismului pentru sporturi de

iarnă.

Sovata se bucură de un renume deosebit datorită lacurilor sărate, în special unicității

lacului Ursu în Europa. Atât prin potențialul cadrului natural și a potențialului antropic, cât și

prin caracterul permanent al stațiunii balneoclimaterice, Sovata atrage anual un număr mare de

turiști.

49


BIBLIOGRAFIE:

1. Gâștescu Petre ″Lacurile din România–Limnologie regională″ - Editura Academiei

Republicii Socialiste Romania, București 1971

2. Gâștescu Petre ″Lacurile din Republica Populară România–Geneză și regim hidrologic″

- Editura Academiei Republicii Populare Romania, București 1963

3. Ghinea Dan ″Enciclopedia geografică a României″ - Editura Enciclopedică, București

2000

4. ″Ghidul Stațiunilor balneoclimaterice din România″ - Editura House of Guides, 2005

5. Glăvan Vasile ″Turismul în România″ , Editura Economică, București, 2000

6. Iancu Mihai ″Borsec – Sovata – Tușnad″ - Editura Meridiane, Bucuresti 1965

7. Mihăilescu Vintilă ″Geografia fizică a României″ - Editura Științifică, București 1969

8. Pișotă Ion ″Noi date hidrologice asupra lacurilor din Depresiunea Sovata″ - Revista

″Probleme geografice″ volumul VII, București 1960

9. Șoneriu Ion, Mac Ion ″Județul Mureș″ - Editura Academiei Republicii Socialiste

România, București 1973

10. Tufescu Victor ″Subcarpații și depresiunile marginale ale Transilvaniei″ - Editura

Științifică, București 1966

11. Urșeanu F. ″Mic îndreptar turistic″ - Editura Meridiane, București 1965

12. Țereanu Eugen, Grigore Ludovic ″Mic îndreptar turistic″ - Editura Sport-Turism,

București 1989

13. *** România. Județul Mureș - pliant turistic – Consiliul Județean Mureș, 2005

50


Surse de internet:

1. www.primariasovata.ro

2. www.sovata.ro

3. www.szovata.ro

4. www.sovatatravel.ro

5. www.riscuricatastrofe.reviste.ubbcluj.ro

6. www.geoturism.ro

7. www.turism-360.ro

8. www.infopensiuni.ro

9. www.pagitur.ro

10. www.mures.insse.ro

11. www.statistici.insse.ro

12. www.bioclima.ro

13. www.viaromania.eu

14. www.schipro.ro

15. www.ski-in-romania.ro

16. www.romaniaturistica.ro

17. www.interferente.ro

18. www.stanadevalesovata.com

19. www.sinromania.ro

51

http://www.sinromania.ro/

http://stanadevalesovata.com/

http://www.interferente.ro/

http://www.romaniaturistica.ro/

http://www.ski-in-romania.ro/

http://www.schipro.ro/

http://www.viaromania.eu/

http://www.bioclima.ro/

http://www.statistici.insse.ro/

http://www.mures.insse.ro/

http://www.pagitur.ro/

http://www.infopensiuni.ro/

http://www.turism-360.ro/

http://www.geoturism.ro/

http://www.riscuricatastrofe.reviste.ubbcluj.ro/

http://www.sovatatravel.ro/

http://www.szovata.ro/

http://www.sovata.ro/

http://www.primariasovata.ro/

Sovata

Documents

Transcript of Sovata