De ce sa reciclam?

Reciclarea nu presupune eforturi suplimentare semnificative

Fata de alte metode ecologice, reciclarea este cea care presupune cel mai mic efort din partea consumatorilor. Deseurile menajere trebuie sortate inainte de a le arunca in containere separate pe tipul de deseu acceptat (plastic, sticla, hartie etc). Deci pentru consumatorul de rand reciclarea presupune doar putina atentie la sortarea deseurilor.

Aproape 45 % din deseurile casnice sunt ambalaje si materiale reciclabile. Aceasta cantitate a crescut in ultimii ani si va creste in

continuare.

Fiecare dintre noi, ca reprezentant al comunitatii, are puterea si obligatia de a influenta procesul de ecologizare a propriului oras sau a zonei unde isi petrece vacanta. Solutia este la indemana noastra si consta in DEPOZITAREA SELECTIVA A DESEURILOR, in vederea reciclarii/revalorificarii lor.

De ce reciclarea?

Reciclarea materialelor refolosibile reduce consumul resurselor naturale (petrol, apa, energie) precum si nivelul emisiilor nocive in aer.- 1 tona hartie recuperata salveaza 17 arbori maturi care produc in fiecare ora oxigenul necesar pentru 900 de oameni- 1 tona masa plastica recuperata economiseste 8 tone petrol- deseurile biodegradabile pe care le genereaza o gospodarie pot deveni pamant fertil pentru flori, gazon, spatii verzi, gradina de zarzavat sau pot acoperi ranile pamantului facute de constructii – demolari, de alunecari de teren sau de eroziune.

HARTIE/CARTON

Hartia este cel mai frecvent deseu intalnit in mai toate sferele de activitate si constituie o importanta sursa de fibre de celoloza. Sub forme diferite (hartie de scris, hartie de ambalaj, ziare, reviste, cataloage, deseuri postale, cutii sau alte ambalaje din carton simplu si ondulat de la produsele cosmetice, electrocasnice, pentru bauturi, inclusive ambalajele de tip TetraPak, etc.), hartia ocupa aproximativ 41% din totalul gunoiului menajer pe care il producem astazi.

Stiati ca…- Hartia se biodegradeaza mult mai usor decat plasticul pentru ca este fabricata din celuloza?- Fiecare tona de hartie reciclata poate salva 17 copaci?- Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 pungi de hartie?- Hartia si cartonul pot fi reciclate doar de 10 ori?

- Ziarele contin hartie reciclata in proportie de 50%?- Saptamanal peste 500 000 de copaci sunt folositi pentru producerea a 2/3 din ziarele care nu vor mai fi reciclate niciodata?

Materiile prime utilizate prin fabricarea hartiei sunt: lemnul, celuloza, hartia veche. Hartia reciclata permite economisirea a aproximativ 25% din cantitatea de electricitate si a 90 % din cantitatea de apa (300 l) necesara pentru producerea a 1 kg de hartie alba. De asemenea, prin reciclarea deseurilor de hartie se elimina clorul toxic necesar producerii hartiei albe.

Oportunitati de reciclare

Hartia recuperata se foloseste in mod uzual la editarea de publicatii, realizarea unor produse pentru constructii, combustibili obtinuti din deseuri in amestec cu deseurile din plastic si lemn sau produse de tip asternut in crescatoriile de animale. Reciclarea hartiei salveaza un spatiu important in rampele de deseuri. Deseurile de hartie se predau in saci de plastic sau in baloti legati. Acestia pot contine toate tipurile de hartie tiparita.

PLASTIC

Acest produs are o pondere de folosire pe plan mondial foarte mare, datorita avantajelor pe care acesta le prezinta: pret de cost redus, greutate specifica redusa, manevrabilitate foarte mare, tehnologie de fabricatie ieftina. Plasticul reprezinta o problema foarte importanta pentru tara noastra.

Stiati ca …- Aproximativ 30 % din plasticul produs este folosit pentru ambalare?- Americanii arunca 2.5 milioane de recipiente de plastic in fiecare ora?- Cu fiecare tona de plastic reciclat se economisesc intre 700 si 800 kg de petrol brut?- Prin arderea plasticului se elimina substante care produc boli de plamani, iar intr-o perioada indelungata pot imbolnavi ficatul, rinichii si sangele?- Pungile de plastic nu sunt biodegradabile; ajunse in ocean, aceste pungi determina moartea animalelor marine care se incurca in ele sau le inghit?- Cerneala folosita pentru imprimarea pungilor contine cadmiu, metal foarte toxic, eliberat in aer odata cu arderea pungilor?- Recicland o sticla de plastic se economiseste energie pentru functionarea unui bec de 60W timp de 6 ore?- Din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau 1 m2 de covor?- Din 50 PET-uri se poate face un pulover?

Ambalajele din materiale plastice nu sunt biodegradabile. Cresterea consumului acestora, mai ales in ultimii 10 ani, a adus la sporirea alarmanta a numarului de ambalaje aruncate iresponsabil in natura. Prin colectarea si reciclarea acestora, se reduce impactul negativ asupra mediului inconjurator.

Oportunitati de reciclare

Plasticul poate fi folosit pentru: fibre de poliester (75%), folosite la randul lor ca materie prima pentru covoare, tapiterii, jucarii, pasle pentru industria textile, industria auto, folie industriala, chingi, benzi, noi ambalaje PET alimentare si nealimentare. Avantajele produselor realizate din plasticul reciclat constau intr-un cost de fabricatie mai ieftin fata de cele realizate din materii prime.

STICLA

Reciclarea sticlei este o istorie fara sfarsit. Spre deosebire de materialele plastice sau hartie sticla aruncata poate fi reciclata la nesfarsit.

Stiati ca…- Sticla poate fi reciclata la nesfarsit fara sa-si piarda din calitati?- Sticla ce trebuie folosita pentru recipienti noi trebuie sa fie sortata dupa culoare, sa nu fie murdara si sa nu contina agenti de contaminare?- Sticla are nevoie de 1 milion de ani pentru a se descompune in

bucatele mici? - Reciclarea sticlei reduce poluarea de fabricare cu 75% si poluarea aerului cu 14-20%?- Reciclarea unui borcan de sticla economiseste energie suficienta pentru alimentarea unui bec de 100W timp de 4 ore?- Reciclarea unei tone de sticla economiseste 1,2 tone de materii prime (soda, nisip, feldspat) si energie in proportie de 25%?- Recipientii de sticla pot fi refolositi in medie de 25-30 de ori inainte de a se sparge, fiind apoi reciclati in recipienti noi, aproape la infinit?- Multi recipienti din sticla incorporeaza deja cioburi de sticla reciclata (bucati mici de deseuri de sticla), de aceea nu se poate face o comparatie intre recipientii de sticla utilizata pentru prima data si recipientii alcatuiti in totalitate din material reciclat?

Sticla se produce folosind urmatoarele materii prime: nisipul de cuart, calcarul, soda (produs poluant). Reciclarea sticlei menajeaza mediul si economiseste in timp bogatiile naturale, apa si electricitatea. Sticla este 100% reciclabila, recuperarea ei salvand un volum important de resurse energetice.

Oportunitati de reciclare

Producatorii de recipiente din sticla prefera sa introduca cioburile in materialul brut deoarece temperatura din cuptor se reduce semnificativ. Praful de sticla care nu mai poate fi utilizat la fabricarea altor recipiente poate fi valorificat prin realizarea vatei de sticla, material foarte utilizat in izolarea termica si fonica. Sticla ce trebuie folosita pentru recipiente noi trebuie sa fie in general sortata dupa culoare si trebuie sa nu contina contaminanti cum ar fi murdarie, roci, ceramica, farfurii rezistente la temperaturi mari sau alte produse din sticla.

ALUMINIU

Multe bunuri si ambalaje sunt fabricate din metale - tabla, otel si in special aluminiu. Reciclarea aluminiului salveaza 95% din energia necesara producerii lui.

Stiati ca…- Aluminiul este 100% reciclabil?- Un televizor poate functiona trei ore in continuu cu energia economisita prin reciclarea unei cutii de aluminiu?- Recicland 1 kg de aluminiu se salveaza 4 kg de chimicale si 14 kwh de electricitate?- Folia de aluminiu reciclata este folosita pentru a face diferite piese pentru masini noi?

Aluminiul este cel mai valoros dintre produsele casnice reciclate. Din recipientele de bauturi din aluminiu se realizeaza noi produse cu aceeasi destinatie si cu un consum energetic incomparabil mai mic. Pentru fabricarea unui produs nou din metal reciclat se economiseste intre 74% si 95% din energia necesara realizarii aceluiasi produs din resurse primare. Daca reciclam o doza de aluminiu vom economisi energie suficienta pentru producerea altor 20 de doze reciclate.

 

Oportunitati de reciclare

Dozele aduse la centrele de colectare sunt concasate, balotate si transportate la unitatile centrale de procesare. La instalatiile de recuperare, cutiile zdrobite sunt incalzite initial pentru indepartarea umiditatii si apoi sunt incarcate intr-un cuptor de retopire. Metalul care rezulta este transformat in lingouri care apoi sunt transferate in alta unitate de procesare si trase in foi subtiri. Aceste foi pot fi refolosite pentru diferite utilitati, in functie de necesitatile pietei. In aceste etape de obtinere a lingourilor, respectiv foilor metalice, se va reduce semnificativ utilizarea resurselor naturale.

Lectia 4Sortarea ambalajelor pe grupe de materiale reciclabileIn vederea protectiei mediului, se impune educarea consumatorilor pentru colectarea ambalajelor nerefolosibile pe tipuri si depunerea lor in containere special amenajate si incurajareaconsumatorilor pentru aachizitiona mai ales produse care au ambalaje ecologice.In Germania, asociatiile pentru apararea mediului au impus simbolul grafic denumit „punctulverde"(Der Griine Punkt), care indica reciclarea ambalajului. Atribuirea „punctului verde" se face pe baza unuicontract si a participarii fmanciare din partea utilizatorului lui. Conditia atribuirii acestuia estecaracterulreciclabil al ambalajului. Societatile care au acceptat simbolul si nu il respecta, sunt penalizate.Statele membre U.E. au prevazut:

- promovarea ambalajelor standard pentru a facilita reutilizarea lor.-eliminarea discriminarilor intre ambalajele noi si cele recuperate.-fabricarea de produse care permit utilizarea de ambalaje obtinute din materiale reciclate.-excluderea de pe piata a ambalajelor care nu sunt recuperabile sau reciclabile.Ambalajele prezinta o serie de simboluri referitoare la protectia mediului inconjurator si deci avietii sisanatatii consumatorilor.

Tipuri de ambalaje dupa constituienta materiala•    Ambalaje din materiale plastice:PET – polietilen tereftalat ,HDPE – polietilena de mare densitate,PVC – policlorura de vinil,LPDE – polietilena de mica densitate,PP – polipropilena,PS – polistiren •    Ambalaje din hartie si placi fibrolemnoase:Carton ondulat,Carton neondulat,Hartie •    Ambalaje metalice:Otel ,Aluminiu •    Ambalaje din lemn:Lemn,Pluta •    Ambalaje textile:Bumbac,Iuta •    Ambalaje din sticla:Sticla incolora,Sticla verde,Sticla bruna •    Ambalaje din materiale compozite:Hartie si carton / diverse metale,Hartie si carton / plastic, Hartie si carton / aluminiu,Hartie si carton  / tabla galvanizata,Hartie si carton / plastic/ aluminiu,Hartie si carton / plastic/ aluminiu/tabla galvanizata,plastic/ aluminiu,plastic / tabla galvanizata,plastic/ diverse metale,Sticla / plastic,Sticla / aluminiu,Sticla / tabla galvanizata,Sticla / diverse metale

AMBALAJELE TREBUIE RECICLATE

Serviciile de specialitate ne oferă posibilitatea de a recicla deşeurile din plastic, hîrtie, sticlă şi metal, prin amplasarea de containere de colectare selectivă pentru fiecare dintre acestea. Ne putem da uşor seama dacă un produs pe care îl cumpărăm este reciclabil, identificînd semnul grafic specific pentru reciclare. El este format din trei săgeţi care formează un dreptunghi. Fiecare săgeată reprezintă un pas al procesului de reciclare: a) colectare şi procesare, b) prelucrare şi c) cumpărare produse reciclate. Numărul din interiorul triunghiului reprezintă codul materialului iar literele de sub el, abrevierea acestuia. 

PLASTICUL TREBUIE RECICLAT

pentru că descompunerea naturală în mediul înconjurător necesită peste 500 de ani datorită materialelor care îl alcătuiesc.

CUM RECICLĂM PLASTICUL?

Fiecare persoana poate stoca separat plasticul în propria-i locuinţă. Mai întîi ele se spală de resturile conţinutului şi se îndepărtează dacă este cazul etichetele de hîrtie sau alte părţi care nu sînt din plastic. Apoi, sticlele, de exemplu, pot fi turtite, iar bidoanele tăiate, şi stocate temporar într-un sac menajer sau cutie, după care pot fi depuse în containerele de colectare a plasticului din faţa blocului sau a casei. Aceste containere sînt foarte uşor de recunoscut după însemnele de pe ele. Sistemul de identificare şi marcare a ambalajelor din plastic:

PET - Polietilena tereftalata: recipienţi băuturi, ulei etc. Cod 1. HDPE - Polietilenă de inalta densitate: recipienţi produse chimice (şampoane, detergenţi lichizi, clor,

soluţii de curăţat etc.). Cod 2. PVC - Policlorura de vinil: dopuri, tăvi, folie, ţevi, tuburi, mobilier uşor, carduri, autocolante etc. Cod

3. LDPE - Polietilenă de joasă densitate: pungi, saci, folii. Cod 4. PP - Polipropilenă: cutii de margarină, pahare, diverse ambalaje alimentare etc. Cod 5. PS - Polistiren: tăvi, pahare de unică folosinţă, cutii iaurt, carcase casete şi cd-uri etc. Cod 6. Alte mase plastice: Cod 7-19.

 

HÎRTIA ŞI CARTONUL SE RECICLEAZA

pentru că la tipărirea unui cotidian de mare tiraj se folosesc 3.000 de metri cubi de lemn, adică 1.500 de arbori cu o vîrstă de 50 de ani. Prin reciclarea maculaturii reducem defrişarea pădurilor şi efectele negative asupra mediului în care trăim.

CUM RECICLĂM HÎRTIA ŞI CARTONUL?

Putem contribui la revalorificarea deşeurilor din hîrtie şi carton prin stocarea lor separată în propria locuinţă. Ele pot fi stocate temporar într-un sac menajer sau cutie, după care pot fi depuse în containerele de colectare a hîrtiei şi cartonului din faţa blocului sau a casei. Aceste containere sînt foarte uşor de recunoscut după însemnele de pe ele.

Sistemul de identificare şi marcare a ambalajelor din hîrtie şi carton:

PAP - Carton ondulat. Cod 20. PAP - Carton neondulat. Cod 21. PAP - Hîrtie. Cod  22.

 

METALUL SE RECICLEAZA

pentru că fabricarea unui produs nou din metal reciclat economiseşte între 74% şi 95% din energia necesară realizării aceluiaşi produs din resurse primare de metal. Reciclarea metalelor, pe lîngă conservarea resurselor naturale, reduce semnificativ cantitatea deşeurilor care ajung la groapa de gunoi.

CUM RECICLĂM METALUL?

Pentru a contribui la revalorificarea deşeurilor din metal, fiecare poate stoca separat metalul în propria-i locuinţă. Mai întîi ele se spală de resturile conţinutului, după caz. Este important ca dozele de aluminiu şi cutiile de conserve să fie turtite pentru a mări volumul de metal depozitat şi transportat. Apoi, ele pot fi stocate temporar într-un sac menajer sau cutie, după care pot fi depuse în containerele de colectare a metalului din faţa blocului sau a casei. Aceste containere sînt foarte uşor de recunoscut după însemnele prezente pe ele.

Sistemul de identificare şi marcare a ambalajelor din metal:

FE - fier: conserve, capace de borcane, tuburi de spray, cutii cu lacuri şi vopsele etc. Cod 40. ALU - aluminiu: doze băuturi, folii şi ambalaje alimentare. Cod 41. Alte metale: mai ales metale neferoase (cupru, alamă, inox etc.) Cod 42-49.

 

GÎNDEŞTE DE DOUA ORI INAINTE DE A ARUNCA LUCRURILE CARE NU-ŢI MAI TREBUIE!

Unii dintre noi cred că este normal să arunce pe jos sticle de plastic, ambalaje de ciocolată sau îngheţată, pungi de snacks-uri sau doze de aluminiu după ce au consumat produsele, însă aceasta nu dovedeşte decît lipsa de preocupare faţă de mediul în care trăim. De aceea pentru a-l meţine curat şi sănătos trebuie să urmăm nişte reguli:

1. Nu arunca nimic la întîmplare: pe trotuare şi străzi, în parcuri şi grădini, în ape şi pe marginea apelor, pe marginea şoselelor, şi oriunde te recreezi în natură! Chiar dacă nu găseşti imediat un coş de gunoi asta nu înseamnă că nu este de datoria ta să ai grijă unde arunci.

2. Învaţă sistemul de marcare şi identificare a ambalajelor pentru a putea recunoaşte uşor materialele din care sînt confecţionate ambalajele care se pot recicla.

3. Ajută-ţi familia să sorteze pe categorii gunoiul pe care îl produceţi. Foloseşte saci menajeri de culori diferite sau cutii de carton marcate astfel încît familia ta să ştie unde să pună deşeurile de hîrtie şi carton, sticlele de plastic, dozele de aluminiu, sticla obişnuită şi resturile organice.

4. Respectă indicaţiile de pe containerele de colectare selectivă şi nu amesteca materialele între ele. Încearcă pe cît poţi să turteşti recipienţii înainte de a-i introduce în container pentru a mări cantitatea de deşeuri colectate şi transportate.

5. Nu depozita deşeurile lîngă sau pe container, chiar dacă acestea sînt deja pline. Sună-ţi operatorul din localitate şi informează-l despre situaţia existentă.

6. Promovează conceptul de colectare selectivă în cercul de prieteni şi la locul de muncă!7. Educă-ţi copiii în spiritul acestor reguli şi urmăreşte ca ele să fie aplicate şi la şcoala unde învaţă.

Colectarea selectivă a deşeurilor - impact asupra mediului

Fiecare dintre noi, ca reprezentat al comunităţii, are puterea şi obligaţia de a influenţa procesul de ecologizare a propriului oraş sau a zonei unde îşi petrece vacanţa. Soluţia este la îndemâna noastră şi constă în depozitarea selectivă a deşeurilor. Mai precis, trebuie să depozităm deşeurile în locurile special amenajate şi, pe cât posibil, pe următoarele categorii:

•    Hârtie şi cartoane (ziare, reviste, tipărituri, cutii de detergenţi, de cereale etc.), ce pot fi vândute la tonetele special amenajate;•    Ambalaje PET şi alte materiale plastice (pungi, folii, cutii de iaurt, butelii de la produse cosmetice şi de curăţenie etc.), ce pot fi reciclate;•    Sticle şi cioburi; vânzarea ambalajelor din sticlă la centrele care seocupă cu achiziţionarea acestora;•    Deşeuri feroase (fier, tablă ş.a) şi doze metalice, ce pot fi valorificate la punctele “REMAT”;•    Deşeuri umede (resturi vegetale, animale etc.).

Principalul avantaj al reciclării este dat de reducerea consumului resurselor naturale (petrol, apă, energie), precum şi al nivelului emisiilor nocive în aer. Spre exemplu:

Hârtia - materie refolosibilă•    Materiile prime utilizate pentru fabricarea hârtiei sunt: lemnul, celuloza, hârtia veche. Hârtia reciclată permite economisirea a aproximativ 25% din cantitatea de electricitate şi a 90% din cantitatea de apă (300 l) necesare pentru producerea a 1 kg. de hârtie albă.•    De asemenea, prin reciclarea deşeurilor de hârtie, se elimină clorul toxic, necesar producerii hârtiei albe.

Sticla - materie refolosibilă.•    Sticla se produce folosind următoarele materii prime: nisipul de cuarţ, calcarul, soda (produs poluant) ş.a.•    Reciclarea sticlei menajează mediul şi economiseşte în timp bogăţiile naturale, apa şi electricitatea.

Reciclarea presupune separarea şi colectarea materialelor în vederea transformării lor în produse utile noi. O mare parte din aluminiul, sticla, hârtia sau oţelul folosite astăzi în întreaga lume sunt

deja provenite din reciclare. Sticla şi oţelul pot fi reciclate nu doar o dată, ci de nenumărate ori. Reciclarea aluminiului şi oţelului utilizat la cutiile de băuturi, a hârtiei şi cartoanelor, a sticlei, precum şi a anumitor mase plastice constituie peste tot în ţările occidentale o industrie înfloritoare. De asemenea, reciclarea permite comunităţilor să reducă costurile de depozitare a deşeurilor. Consumul de energie este şi el influenţat pozitiv de reciclare.

Se pot recicla:

- recipiente din sticlă transparentă;- recipiente din sticlă colorată;- hârtie;- ziare/tipărituri;- cutii din aluminiu pentru băuturi;- plasticul.

STICLASticla este 100% reciclabilă, recuperarea ei salvând un volum important de resurse energetice. Fabricarea sticlei din cioburi consumă mult mai puţină energie decât fabricarea ei din materiile prime de bază. Sticla reciclată se foloseşte la fabricarea recipientelor pentru băuturi sau pentru hrană, precum şi ca izolator în construcţii.

În mod normal sticla clară (incoloră) recuperată serveşte la fabricarea produselor din sticlă clară, în timp ce sticla colorată se foloseşte la realizarea produselor colorate. Din acest motiv unele programe de recuperare cer cetăţenilor separarea pe culori a sticlelor recuperate.

HÂRTIA DE ZIAR

Hârtia de ziar recuperată se foloseşte în mod uzual la editarea de publicaţii, izolaţii de diverse tipuri sau produse de tip aşternut în crescătoriile de animale. Reciclarea hârtiei salvează un spaţiu important în rampele de deşeuri. Deşeurile de hârtie se predau în saci de plastic sau în baloţi legaţi. Aceştia pot conţine toate tipurile de hârtie tipărită.

ALUMINIUL

Aluminiul este cel mai valoros dintre produsele casnice reciclate.Din recipientele de băuturi din aluminiu se realizează noi produse cu aceeaşi destinaţie şi cu un consum energetic incomparabil mai mic. Se recomandă ca înainte de depozitarea recipientelor în vasul de colectare adecvat, să se verifice că materialul este aluminiu cu ajutorul unui magnet.

Recipientele trebuie clătite înaintea stocării pentru a nu conduce la înmulţirea insectelor. Ele pot fi strivite pentru a ocupa mai puţin spaţiu.

Alte produse din aluminiu care se pot recicla sunt folia de aluminiu curată, tăvile curate de prăjituri, componentele detaşabile din echipamentul sau mobilierul de bucătărie.

PLASTICUL

Industria de mase plastice a creat un sistem de codificare care permite consumatorilor identificarea diferitelor tipuri de plastice utilizate în industria ambalajelor. Codul poate fi regăsit pe spatele celei mai mari părţi dintre containere. Dintre multele tipuri de material plastic utilizate în domeniul ambalajelor, se reciclează în mod uzual: ambalajele de apă minerală / sucuri, confecţionate din PET (tetraftalat de polietilenă), materie prima reciclabila. Ambalajele se predau clătite, cu dopul şi inelul îndepărtate. Etichetele de hârtie nu trebuie îndepărtate.

Ambalajele de culori diferite se separă. Cele clare vor conduce la obţinerea unor granule cărora li se poate da orice întrebuinţare. Cele colorate se amestecă şi se colorează în procesulde topire cu diferite culori, în funcţie de destinaţia care urmează să li se dea.

AMBALAJELE PET - O PROBLEMĂ PENTRU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Ce este PET-ul?

PET este prescurtarea de la polietilen tereftalat şi se prezintă sub forma unei răşini (o formă de poliester). Mai precis, polietilenul tereftalat este o combinaţie a doi monomeri: etilen glicol modificat şi acid tereftalic purificat.

Acesta a devenit un material foarte răspândit în industria alimentară (îmbuteliere de băuturi răcoritoare, apă, lactate, ulei, oţet) şi nu numai, fiind ieftin, uşor, rezistent la şocuri, reciclabil.

POSIBILITĂŢI DE RECICLARE

Ambalajele PET, ca dealtfel toate materialele plastice, nu sunt biodegradabile. Creşterea consumului acestora, mai ales în ultimii 10 ani, a dus la sporirea alarmantă a numărului de ambalaje aruncate iresponsabil în natură. Prin colectarea şi reciclarea acestora, sereduce impactul negativ asupra mediului înconjurător. Polietilenul tereftalat reciclat (RPET) poate fi folosit pentru: fibre de poliester (75%) folosite la rândul lor ca materie primă pentru covoare, tapiţerii, jucării, pâsle pentru industria textilă, ca izolaţie la paltoane, saci de dormit,industria auto ş.a.; folie industrială; chingi şi benzi; noi ambalaje PET alimentare şi nealimentare (ex.: cartoane pentru ouă, obiecte de uz casnic etc).

Un alt aspect pozitiv al reciclării PET-urilor constă în reducerea cantităţilor de deşeuri ce merg spre gropile de gunoi; ponderea acestora a crescut înfiorător în ultimii ani, ajungând până la 30% din volumul total.

În ţările din Europa de Vest există un întreg sistem de reciclare. Buteliile PET sunt colectate de la agenţii economici şi de la populaţie, sortate şi transformate în noi bunuri. Din deşeurile PET se produc fulgi curaţi care pot fi exportaţi ca atare (la un preţ de 550-600 dolari tona) sau vânduţi în ţară, sub formă de fibre sau aliaje, industriilor prelucrătoare.

De exemplu, din 20 de PET-uri de 2 litri se poate obţine căptuşeala pentru o jachetă de iarnă, iar 35 de alte ambalaje ajung pentru realizarea unui sac de dormit. Mai mult, din PET-urile reciclate se pot obţine folii pentru izolarea acoperişurilor, componente pentru industria auto, pentru corpurile de iluminat şi altele.

Metoda clasică folosită în România, arderea şi îngroparea cantităţilor mari de deşeuri urbane (umede, din plastic) în aer liber, produce emisii de dioxină, una dintre cele mai toxice substanţe cunoscute până în prezent, care mai este şi bioacumulativă.

ATENŢIE! Prin arderea plasticului se elimină substanţe care produc boli de plămâni, iar într-o perioadă îndelungată pot îmbolnăvi ficatul, rinichii şisângele. Mai mult decât atât, materialele plastice mai complexe cum sunt vinilinul, ebonita, bachelita ori cauciucurile, emană prin ardere substanţe care produc cancer, atacând în primul rând sângele, care în timp poate îmbolnăvi toate organele corpului.

Astăzi există tehnologii care, respectând normele de protecţia mediului, sunt capabile să retopească şi să reprelucreze deşeurile din plastic. Acest lucru nu se face încă în România, dar există firme româneşti care adună ambalajale din plastic, le mărunţesc şi le exportă fabricilor dinstrăinătate care dispun de instalaţiile necesare reciclării lor. Întrucât suntem printre ultimele ţări europene care nu au un sistem public de reciclare a deşeurilor, implementarea urgentă şi necondiţionată a unui sistem public naţional de colectare selectivă a deşeurilor în vederea reciclării trebuie să fie o prioritate a tuturor cetăţenilor!

GENERAREA DEŞEURILOR

Compoziţia medie a deşeurilor menajere generate în anul 2002 este următoarea:- hârtie şi carton: 11 %;- sticlă: 5 %;- metale: 5 %;- plastic: 10 %;- textile: 5 %;- deşeuri organice biodegradabile: 51 %;- alte deşeuri: 13 %.Deşeurile menajere sunt colectate neselectiv şi eliminate prin depozitare; se apreciază că numai 5 % din cantitatea de deşeuri menajere este colectată în vederea recuperării.