SOPARLA DE ZIDURI - LACERTA MURALIS MURALIS Laur.

Face parte din familia Lacertidae. Este o soparla mica, rapida de pana la 20cm. Corpul este zvelt, coada este lunga, subtire si ascutita; capul est 18118r178s e lung, ascutit si turtit. Regiunea temporala prezinta multi solzi mici, in mijlocul carora se gaseste un solz mare. Abdomenul este alb, portocaliu pana la rosu-caramiziu, cu sau fara pete negre. In mod obisnuit, scuturile ventrale in sase randuri au pete albastre. Hiberneaza in gauri sapate in pamant sau in fisurile stancilor. La sfarsitul lunii mai, femela depune in gauri sapate in pamant 2 - 8 oua, din care, dupa 6 - 8 saptamani, eclozeaza puii. Este frecventa in vaile cu grohotis umed, dar expuse la soare. Apare in colonii si nu izolata. Se gaseste in zonele stancilor calcaroase din padure, pe pereti si pe sisturi, precum si in grohotisurile de andezit. Se hraneste cu insecte, paianjeni, miriapode. Are numerosi dusmani: pasari rapitoare, serpi. La noi in tara se gaseste in intreg lantul carpatic, de la Portile de Fier pana la Bicaz, precum si in vaile Muntilor Apuseni. Denumire populara: soparla de piatra.

     

Home » Floră şi Faună » Amfibiene şi Reptile » Şopârlă de Ziduri 

Şopârlă de Ziduri                         

Şopârlă de Ziduri (Podarcis muralis) trăieşte, de obicei, în colonii printre grămezi de pietre, prin ziduri vechi şi stânci, pe marginile drumurilor şi liniilor ferate, în vii pe coastele pietroase expuse la soare.

Se retrage la umbră când arde soarele.

Se hrăneşte cu diferite insecte, melci, omizi, păianjeni, râme, chiar şi fructe cărnoase (salată, untişor); speciile care trăiesc la ţărmul mării cu crabi mici şi creveţi aruncaţi de valuri pe ţărm. Iernarea durează din noiembrie până în februarie-martie.

Acuplarea are loc primăvara, femela depunând din aprilie până în iunie 3-9 ouă în găuri săpate pe un povârniş însorit.

Puii apr prin august-septembrie, viguroşi şi foarte agili, hrănindu-se cu păduchi de plante şi insecte minuscule; după 2 ani sunt capabili de reproducere.

Trăieşte între 7 şi 10 ani.

Este cunoscută mai mult din Banat, Munţii Apuseni, Carpaţii Meridionali, rară în restul ţării. În vestul Olteniei, în Banat, în nordul şi sudul Dobrogei se întâlneşte ssp. Lacerta muralis maculiventris , care se deosebeşte de specia tip prin coloritul abdominal, la masculi alb lăptos pătat pronunţat cu negru, la femele pătat; şi prin numărul mai mare de pori femurali şi solzi dorsali.

Denumirea stiintifica: Lacerta muralis (Laurenti, 1768) Nume comun: Wall Lizard Alte nume: Alte nume științific: muralis Podarcis. Numele franceză: Murailles lézard des Ordine: Squamata Subordine: Sauria Familia: Lacertidae Dimensiuni: Bărbat 20 cm, de sex feminin de 18 cm. Habitat: căi ferate vechi, ziduri vechi, mormane de piatra, cariere, etc Puteți observa de multe ori această șopârlă aproape de clădiri umane. Alimente: Insecte, păianjeni, woodlouses, moluște și alte nevertebrate mici. Reproducere: Ouăle sunt stabilite între aprilie și iunie (la 2 la 12 ouă). Durata de incubare este de aproximativ două luni. Zona geografica: Europa de Sud, la nord de Țările de Jos și la sud de Marea Britanie. Introdus în America de Nord.

Soparla are culoarea variabila maro , gri și culoare verzuie, uneori. Partea inferioară este galben-roșcat sau pal. Partea inferioară a gâtului este marmorat cu urme negre. Soparla de perete poate fi vazut pe tot parcursul anului, de îndată ce vremea este însorită, iar temperatura la sol atinge sau depășește 16 ° C. Coada de această șopârlă se poate rupe, astfel încât să poată scăpa de prădători. O noua coada creste progresiv pentru a înlocui pe cea pierduta.